Plan de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov [301643]

Aplicație GIS

Plan de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov

Cuprins

Sistemul informațional geografic (GIS), rolul și caracteristicile sale

Etapele implementării unui GIS

Rolul unui GIS la nivel de PATJ

Caracteristicile și aplicabilitatea unui GIS la nivel de PATJ

Secțiunile structurale ale PATJ

Etapele realizării suportului vectorial digital

Oiective urmărite

Cerinte funcționale pentru produse software de aplicație cuprinse în Caietul de Sarcini

7.1. Cerințe funcționale pentru soluția de urbanism și amenajarea teritoriului

7.2. Cerințe funcționale pentru platforma servicii electronice pentru cetățeni

7.3. Cerinte privind implementarea

7.3.1.Servicii generale de implementare

7.3.2.Cerințe privind managementul de proiect

7.3.3.Cerințe privind modul de testare practică a funcționalităților

7.3.4.Livrarea și recepția produselor și serviciilor

Sistemul informațional geografic GIS

GIS este un acronim pentru “ Geographic Information System” (Sistem Informațional Geografic GIS – (tradus și în forma SIG în limba română).

Sistemul Informațional Geografic (GIS) [anonimizat], prelucrează, organizează, stochează, [anonimizat].

Termenul “Sistem”, reprezintă în esență un ansamblu de elemente interconectate care acționează împreună în scopul realizării unui anumit obiectiv.

Reprezentarea schematică a unui “Sistem”

Termenul „Geografic” [anonimizat] o referință geografică. Un GIS este capabil să afișeze “imaginea” [anonimizat]: una de tip grafic (indică repartiția spațială a elementelor studiate) și alta sub formă de bază de date ([anonimizat]. pentru o [anonimizat], [anonimizat].).

[anonimizat]: raster sau vectorială:

grafica de tip raster reprezintă modalitatea de reprezentare a imaginilor (sub formă de matrice de pixeli),

grafica de tip vectorial reprezintă metoda de reprezentare a [anonimizat], poligon, caracterizate de ecuații matematice.

Exemplificare modele de date date in format vector si raster

O caracteristică specifică sistemelor GIS o [anonimizat] “Georeferențiere”. [anonimizat] (imagine sau vector) îi este asociată o poziție unică în Sistemul Informatic corespunzătoare poziției geografice din lumea reală.

[anonimizat], pentru ca la final să genereze hărți digitale tematice. O hartă digitală reprezintă o hartă care poate fi vizualizată pe un calculator (computer).

Componentele unui sistem informational de tip GIS sunt următoarele:

baza de date (datele și informațiile geografice);

software-ul (programele și/sau aplicațiile software care prelucrează și gestionează aceste date și informații);

uneltele de lucru (tools) [anonimizat] a datelor geografice.

Componentele GIS

Crearea unui model de baze de date va urmări:

Delimitarea importanței informațiilor componente și a ariei lor de aplicabilitate;

Cerințele și restricțiile legale pentru realizarea proiectului;

Definirea intrărilor, a funcțiilor și a ieșirilor;

Definirea structurii logice a datelor de intrare;

Baza legală și/sau compatibilitatea cu legislația în vigoare;

Efectele economice urmărite prin implementarea proiectului respectiv.

Categorii de activități care stau la baza implementării unui Sistem Informațional Geografic:

Identificarea și culegerea primară a datelor de intrare;

Modelarea informațiilor identificate prin atașarea unei structuri de tip bază de date (DBF) a proiectului și identificarea datelor de ieșire;

Dezvoltarea sistemului creat prin extinderea lui cu noi funcționalități.

Sistemul odată configurat va putea fi extins și i se vor putea adăuga noi funcțiuni de utilizare cum ar fi: generarea de noi interfețe de vizualizare, extinderea de analize după diferite tipuri de date solicitate, noi funcții de căutare după anumite rezultate urmărite, completarea structurii de date prin adăugarea de noi atribute (atributele sunt date descriptive (non-grafice) asociate unui obiect geografic).

Indiferent de domeniul de utilizare, un GIS trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Eficiență;

Economicitate;

Securitate;

Protecția datelor;

Alinierea la cadrul legislativ al țării respective (directiva INSPIRE)

Etapele implementării unui sistem GIS

Definirea cerințelor:

Implică studiul detaliat al cerințelor utilizatorului. În urma acestui studiu se stabilesc caracteristicile cantitative și calitative ale produselor finale (precizie, structură, scări de reprezentare) și se estimează volumul de date;

Stabilirea funcțiilor sistemului:

Fiind cunoscute cerințele, este necesar să se precizeze funcțiile pe care trebuie să le realizeze sistemul pentru îndeplinirea obiectivelor sale;

Proiectarea bazei de date:

În GIS datele sunt stocate în straturi (layers) tematice. Este necesar să se definească aceste straturi și caracteristicile (atributele) datelor stocate în fiecare dintre ele. De asemenea, este necesar să se aleagă sistemul de coordonate utilizat;

Alegerea și procurarea echipamentelor și programelor:

Dintre diferitele posibilități de implementare a unui GIS trebuie aleasă varianta care asigură totalitatea sau majoritatea funcțiilor stabilite ca necesare în condiții de eficiență maximă;

Încărcarea bazei de date:

Constă în realizarea propriu-zisă a hărții digitale prin completarea cu date a straturilor care o compun și reprezintă, de regulă, faza care solicită cel mai important volum de resurse;

Exploatarea sistemului GIS:

Această etapă are un caracter permanent și se desfășoară în trei direcții principale: actualizare, analiză, rapoarte:

Actualizarea are în vedere caracterul dinamic al datelor spațiale care trebuie să reflecte schimbările intervenite în teritoriu;

Analiza este cea mai importantă posibilitate oferită de GIS prin capacitatea sa de a prelucra date spațiale pe baza diferitelor modele;

Obținerea de rapoarte diverse reprezintă unul dintre marile avantaje ale utilizării GIS și principala rațiune de a fi a acestuia. Rapoartele pot fi sub formă grafică și sub formă tabelară.

Rolul unui GIS la nivel de PATJ

În cadrul planurilor de amenajarea a teritoriului de tip județean (PATJ) existența unui sistem informațional geografic-geospațial va permite:

Unificarea informațiilor gestionate de administrația publică și CJ într-o bază de date unitară și compatibilă cu alte aplicații de tip GIS la nivel național;

Vizualizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului;

Realizarea de analize, rapoarte comparative pe diferite perioade de timp pentru evaluarea programelor de dezvoltare propuse;

Stabilirea priorităților de alocare a fondurilor pe baza analizelor efectuate și pe baza unor metode matematice statistice, evitând astfel fondurile redundante;

Localizarea cu precizie a investițiilor prioritare pe baza unor criterii corect stabilite și pe baza analizelor de la nivelul sistemului de indicatori;

Realizarea de reprezentări (hărți) tematice specifice cadrului natural, zonelor de risc, potențialului turistic, zonelor protejate, populație și rețea de localități, căi de comunicații și transport, echipare tehnico-edilitară, zonificarea teritoriului, funcțiuni economice, măsuri și acțiuni asupra unității teritoriale analizate;

Îmbunătățire servicii urbanism:

Servicii rapide și complete pentru cetățean; ·

Sursă de venituri pentru administrația locală; ·

Prin rularea planurilor urbanistice în programul GIS, se pot extrage și tipări cu maximă rapiditate, pentru un anume teren:

Planuri de situație pe suport topografic;

Planuri de încadrare;

Reglementările urbanistice aferente;

Regimul juridic (proprietarul);

Condiții geotehnice;

Starea, structura, vechimea, destinația clădirilor existente;

Restricții de construire;

Rețele edilitare aeriene sau subterane;

Prețul mediu al terenului solicitat.

Prin rularea planurilor urbanistice în programul GIS, se pot redacta și tipări rapid certificatele de urbanism; ·

Optimizarea activității Comisiei pentru acord unic; ·

Integrarea planurilor urbanistice (generale, zonale, de detaliu) rulând sub același program, în straturi diferite; ·

Evidența și rapoarte de sinteză.

Caracteristicile unui GIS aplicat în proiectele de Amenajare a Teritoriului (PATJ)

Un Sistem Informațional Geografic de tip “Plan de Amenajare Teritorială” este structurat pe următoarele elemente:

Componentele de bază ale structurii unui PATJ;

Relațiile logice între componentele sistemului ce urmează a fi implementat;

Variabilitatea în timp a acestor componente;

Intrările și ieșirile din sistem;

Finalitatea și scopul sistemului.

Aspecte care stau la baza configurării bazei de date la nivel de PATJ:

Nivelul teritorial de referință (NUT): Județean

Caracterul: Director – elaborare strategii, direcții și politici de dezvoltare

Caracterul juridic: Obligatoriu pentru autorități

Competența: Județeană

Forma: Documentație – vizează expresia spațială a programului de dezvoltare socio-economică a județului

Procedura de elaborare: La solicitarea administrației publice județene, pe baza unor strategii de fundamentare

Procedura de finanțare: de la bugetele locale, parteneriate public-privat, public-public sau investiții private din țară și/sau străinătate

Competența de avizare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), alte organisme centrale și teritoriale interesate

Competența de aprobare: Consiliul Județean

Procedura de completare și/sau actualizare: La 5-10 ani sau la solicitarea administrației publice centrale

Aplicare și monitorizare: MDRAP, compartimentul de specialitate din cadrul Consiliului Județean

Consultarea populației: Informare și consultare

Baza de date a unui PATJ va avea la bază următoarele componente:

studii de fundamentare sectoriale (întocmite de instituții și persoane autorizate, specializate);

studii geotehnice;

strategia de dezvoltare a județului și celelalte planuri de dezvoltare regională;

strategii sectoriale ale ministerelor și a altor organisme centrale;

documentații de amenajarea teritoriului aprobate pentru nivele superioare și inferioare;

programe și proiecte de dezvoltare cu impact major asupra teritoriului județean;

date statistice din sistemul național și/sau gestionate de organisme centrale și servicii descentralizate ale acestora, O.N.G.-uri și agenți economici;

alte date și informații aflate în posesia elaboratorului;

legislația din domeniu, în vigoare.

La obținerea datelor și informațiilor necesare implementării în sistemul informatic elaboratorul va fi sprijinit în acest sens și de către beneficiar. Potrivit legii, ministerele și celelalte organisme ale administrației publice centrale au obligația să furnizeze, cu titlu gratuit, autorităților publice județene, informații din domeniul lor de activitate, iar consiliile locale au obligația să furnizeze informații referitoare la dezvoltarea lor socio-economică și urbanistică.

Suportul grafic necesar și suficient pentru realizarea Planului de Amenajare a Teritoriului îl reprezintă hărțile cadastrale la scara 1:50 000. Pentru actualizarea și perfecționarea hărții digitale de bază se mai pot utiliza: aerofotograme, imagini satelitare, puncte de control GPS.

Straturile (layers) de informații care compun o hartă digitală la nivel de PATJ:

Limite ale:

Teritoriului național

Teritoriului județean

Teritoriului unităților administrativ – terioriale de bază (UAT)

Regiunii de dezvoltare

Ape:

Râuri

Lacuri

Acumulări

Cursuri navigabile

Terenuri:

Folosire si destinatie (existent și propus):

Terenuri agricole:

Clasificare UAT după potențialul agricol

Zone cu amenajări de îmbunătățiri funciare: sisteme de irigații, desecări

Terenuri viticole și pomicole

Terenuri silvice

Zone intravilane

Terenuri aflate permanent sub ape: ape curgătoare, bălți

Echiparea zonelor funcționale (existent, propus):

Capacități de producție agricolă

Activități industriale, pe sectoare de activitate

Activități comerciale

Zone turistice

Altele:

Localități:

Intravilane pentru:

Municipiu-reședință de județ

Municipii

Orașe

Sate reședinte de comună

Sate

Categorii de mărime (clasificare după numărul de locuitori) (existent și propus)

Tipologia funcțională, separat pe municipii, orașe, sate (tipuri de tipologii)

Centre cu rol teritorial, pe categorii (municipii, orașe, sate) (existent și propuneri)

Funcțiuni economice ale localităților:

Zone de dezvoltare și dinamism economic

Infrastructura socială a localităților (existent și propuneri)

Învățământ

Sănătate

Cultura și culte

Asistență socială

Comerț și servicii

Locuirea:

Locuințe

Echipare turistică

Populația (existent și propuneri):

Evoluția populației

Ocuparea populației

Piramida de vârstă

Structura socială a populației

Factori de mediu:

Mediul natural:

Sol:

Gospodărirea deșeurilor

Depozite de deșeuri

Apa:

Deversări

Tronsoane

Stații de epurare

Alte echipamente aferente infrastructurii de apă și ape uzate

Aer:

Factori de poluare

Vegetație:

Zone de vegetație cu caracteristici/funcțiuni diferite:

Zone naturale valoroase:

Rezervații, pe tipuri:

Forestiere

Botanice

Monumente ale naturii

Riscuri naturale:

Factori de risc natural

Zone afectate de riscuri

Zone neafectate de riscuri

Mediul construit

obiective de interes național cu valoare excepțională:

monumente și ansambluri de arhitectură

monumente și situri arheologice

obiective de interes național și local din patrimoniul județean:

monumente și situri arheologice

monumente și ansambluri de arhitectură

case memoriale

opere de artă plastică

Gospodarirea apelor:

Amenajarea bazinelor hidrografice:

Limite de bazine hidrografice

Acumulări

Indiguiri

UAT afectate de inundații

Echiparea hidroedilitară:

UAT-uri cu:

Sisteme centralizate de alimentare cu apă

Sistem de canalizare

Rețea de canalizare

Infrastructuri de transport:

Rețeaua rutieră

Căi rutiere: DE, DN, DJ, DC, (existent, popuneri)

Coridoare rutiere (paneuropene) (existent, popuneri)

Autostrăzi, drum expres (existent, propuneri)

Puncte de control și trecere a frontierei

Poduri(existent, propuneri)

Rețeaua feroviară

CF (existente, propuneri)

puncte de frontieră feroviare (existent, propuneri)

tipuri de CF: simple neelectrificate,duble neelectrificate, simple electrificate etc:

coridoare feroviare

treceri la nivel cu calea ferată

Rețeaua navigabilă

căi navigabile, porturi (existente, propuneri)

cursuri de apă cu potențial navigabil nepus în valoare

Rețeaua de căi aeriene

aeroporturi (existente, propuneri)

Infrastructura de alimentare cu energie termică:

Conducte de transport agent termic (existent, propuneri)

Infrastructura de gaze naturale:

Conducte magistrale de transport GN (existente, propuse)

Stații de reglare și măsurare/predare (existente, propuse)

Infrastructura de alimentare cu energie electrică

Rețele de transport a energiei electrice

Puncte de transformare (existente, propuse)

Infrastructura de telecomunicații:

Retele de telecomunicații

Noduri de telecomunicație

Resurse ale solului și subsolului

Relief: curbe de nivel, cote GPS

Calitatea mediului:

Vegetație: păduri pe tipuri de funcțiuni (producție și protecție, speciale de protecție, recreere, specii de arbori protejate etc)

Arii naturale protejate

Caracteristici generale ale unui GIS la nivel de PATJ:

gestionare bază de date recensământ (căutare, adăugare, modificare, ștergere);

bază grafică și alfanumerică actualizată;

crearea modulelor de lucru personalizate pe specificul activității fiecărei entității implicate (și/sau armonizarea modulelor de lucru existente)

crearea de structuri specializate pentru gestionarea datelor în toate organizațiile (entitățile) implicate;

crearea unui circuit de documente și informație, pentru management electronic al activității diferitelor direcții din cadrul aparatului propriu al Consiliului Județean, între diferitele niveluri ierarhice ale administrației publice, între administrația publică și societatea civilă;

gestionare în comun a bazelor de date cu Centrul de Informare a Cetățenilor;

generare de rapoarte de analiză;

studii, prognoze, scenarii de dezvoltare;

circulația juridică a terenurilor;

gestionarea zonelor speciale (zone protejate, zone funcționale restricționate, zone cu risc);

legătură cu administratorii domeniului public și privat al statului, județului și unităților administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii);

legatură cu baza de date a deținatorilor de rețele tehnico-edilitare, cu urmărirea în timp real a modificărilor;

legatură cu baza de date a localității;

autorizare executare construcții;

Caracteristici structurale:

gestionează informații alfa-numerice extinse despre rețelele edilitare existente (în planuri sau tabele de date);

gestionează informații extinse despre populație;

gestionează informații acumulate din studii geotehnice;

structurează informațiile în straturi distincte, inter-corelate;

face posibil accesul și utilizarea bazei de date cadastrale (evidența completă și detaliată a fondului imobiliar, cu caracteristicile sale fizice, juridice și de funcționalitate – suprafețe, sistemul constructiv, vechimea, starea fizică, categoria de proprietate, destinația clădirii, folosința temporară, valoarea architecturală etc.).

Aplicabilitatea unui sistem GIS se regăsește la:

Elaborarea proiectelor urbanistice;

Studii de circulație carosabilă, pietonală, transport în comun etc;

Dotarea terenului construibil cu rețele edilitare;

Optimizarea gradului de utilizare a terenului construibil;

Zone protejate, recuperare, renovare urbană;

Analize specifice de rețea, dotări: social-culturale, comerciale și prestări servicii, turism, învățământ etc. (extinderi, corecții, reamplasări);

Silueta urbană;

Reactualizarea este rapidă și economică.

4.1. Secțiunile structurale ale unui PATJ:

A. Structura teritorială:

Localizare geografică

Cadrul natural/mediul:

cadrul natural – relief, climă, faună, floră, biodiversitatea, rețeaua hidrografică,

resursele de apă de suprafață și subterane, resursele solului (inclusiv vegetația forestieră), resursele subsolului.

analiză stării actuale a mediului și aspectele teritoriale ale acestuia – obiectivele de protecție a mediului stabilite la nivel național, regional și județean, zonele de risc natural (inundații, alunecări de teren, cutremure, avalanșe), zonele expuse la riscuri tehnologice sau altor tipuri de risc și poluări, zone deficitare în resurse de apă, zone de depozitare necontrolată a deșeurilor, menajare și industriale, calitatea factorilor de mediu (aer, apă, sol), aspecte ale biodiversității în zonă, factori climatici.

Zone protejate, peisajul cultural național:

patrimoniul natural protejat: parcuri naturale naționale și regionale, rezervații ale biosferei, rezervații naturale, peisaje naturale, monumente ale naturii, arii protejate și avifaunistice;

patrimoniul construit protejat: monumente istorice;

peisajul natural al zonei: valorile patrimoniului cultural material și ale patrimoniului cultural imaterial.

Vor fi evidențiate cu precădere zonele în care au loc:

procese de degradare a mediului natural prin agresiune antropică; resurse naturale valoroase care necesită protecție;

procese naturale și antropice de degradare a patrimoniului construit și a peisajului, obiective ale patrimoniului construit neprotejate, inclusiv peisajele culturale;

Rețeaua de localități:

structura, categorii de mărime după numărul de locuitori;

ierarhizarea și funcțiunile localităților; satisfacerea indicatorilor minimali de definire, pe categorii de localități, în ceea ce privește infrastructura socio-culturală, echiparea tehnico-edilitară și locuirea, conform PATN – Secțiunea a IV-a;

Vor fi evidențiate:

zone lipsite de municipii și orașe;

zone rurale defavorizate;

zone /localități lipsite de dotări publice cu rol teritorial, de echipări tehnico- edilitare, cu fond construit nevaloros, lipsite de legături telefonice și alimentare cu energie electrică;

zone/ localități greu accesibile sau lipsite de legături corespunzătoare în teritoriu;

localități în care sunt necesare renovări ale fondului de locuit, zone de extindere

necontrolată și fenomene de suburbanizare;

unități administrativ-teritoriale de bază nefuncționale/deficitare și cele cu perspective de promovare în categorii superioare.

Infrastructurile tehnice majore:

gospodărirea apelor: principale amenajări pentru asigurarea necesarului de apă,

amenajări hidrotehnice pentru combaterea inundațiilor, prize de apă sau alte lucrări de amenajare din albia cursurilor de apă, baraje și acumulări, alunecărilor de teren; amenajări hidroameliorative pentru agricultură (irigații, desecări, combaterea eroziunii solului); amenajări pentru asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor, etc.;

rețeaua de căi de comunicație și transport: căi rutiere, căi ferate, căi navigabile, căi aeriene (inclusiv puncte de trecere a frontierei, trasee pentru bicicliști); transport de produse prin conducte (conducte de țiței și produse petroliere, de gaze naturale);

producția și transportul energiei electrice și termice:

rețele de telecomunicații: sisteme de telefonie, cabluri de fibră optică, gradul de asigurare a localităților/populației cu posturi telefonice;

amenajări pentru gestionarea deșeurilor menajere și industriale.

Vor fi evidențiate:

zone deficitare în resurse de apă, surse de apă care necesită măsuri de protecție (ape de suprafață, ape subterane);

localități parțial echipate sau lipsite de echipări tehnico-edilitare; localități care nu sunt echipate cu hidranți exteriori pentru stingerea incendiilor;

localități care necesită reabilitarea echipării tehnico-edilitare, inclusiv a rețelei de distribuție a apei pe care sunt amplasați hidranți exteriori pentru stingerea incendiilor;

zone amenajate în sistem pentru irigații și desecări nefuncționale din cauza

deteriorării;

trasee/sectoare critice de căi rutiere, feroviare și navigabile: nemodernizate, în stare necorespunzătoare de viabilitate, capacitate redusă de preluare a fluxurilor mari, puncte critice (pasaje de nivel, traversări de localități, poduri în stare necorespunzătoare);

zone/ localități lipsite de legături telefonice;

zone cu resurse de energie neconvențională nevalorificate;

zone /localități neracordate la sistemul energetic sau parțial electrificate.

Zonificarea teritoriului:

utilizarea terenurilor: bilanț teritorial conform Anexei nr. 4, inclusiv terenurile cu destinație specială;

evidențierea profilului dominant al zonelor: agricol, silvic, turistic, mixt etc.;

zone cu grad de utilizare redusă: agricultură, silvicultură, ponderea rezervațiilor naturale;

zone cu folosire intensivă: intravilane, terenuri pentru locuire, industrie/depozite,

parcuri de activități;

zone în care se manifestă presiune asupra spațiului rural.

B. STRUCTURA SOCIO – DEMOGRAFICĂ

Evoluția populației și potențialul demografic:

volumul populației și structura acesteia pe sexe, medii, grupe de vârstă, naționalități, religii ;

evoluția populației, rata medie de creștere a populației;

mișcarea naturală și mișcarea migratorie.

Resursele umane:

starea de sănătate;

accesibilitatea la asistență medicală;

nivelul de instruire;

structura și dinamica resurselor de muncă;

ocuparea resurselor de muncă;

nivelul de trai, gradul de sărăcie.

Vor fi evidențiate:

zone/localități cu fenomene de depopulare datorită sporului natural și migratoriu negativ;

zone/ localități cu fenomene accentuate de îmbătrînire a populației;

zone puternic ruralizate, cu accesibilitate redusă la rețelele de învățământ, sănătate, cultură;

zone/localități cu rate scăzute de ocupare a populației și a resurselor de muncă

zone /localități cu rate ridicate de ocupare a populației în agricultură;

zone monoindustriale;

zone cu densitate scăzută de populație;

zone/localități afectate de sărăcirea populației

zone /localități cu rate ridicate ale șomajului.

C. STRUCTURA PE DOMENII DE ACTIVITĂȚII (conform clasificării CAEN)

Agricultura, silvicultura, piscicultura:

a) structura terenurilor agricole, dinamica producției vegetale și animale, potențial pedologic, zonarea producției agricole;

b) îmbunătățiri funciare: suprafețe, starea lucrărilor;

c) populația activă în agricultură, proprietatea funciară;

d) mărimea medie a exploatațiilor agricole;

e) resurse forestiere, funcțiuni ale pădurilor, starea pădurilor;

f) volumul de masă lemnoasă exploatabilă și produsele auxiliare;

g) valorificarea producției silvice, valorificarea pădurii pentru turism și recreere;

h) exploatații și amenajări piscicole; valorificarea producției piscicole.

Industria, producția și distribuția energiei, construcții

a) resurse locale valorificate de industrie;

b) structura industriei: număr salariați, populație ocupată ;

c) repartiția în cadrul rețelei de localități, centre industriale, parcuri industriale, zone libere;

d) agenți economici, inclusiv IMM; suprastructuri industriale – rețele de producție;

e) dinamica activității de construcții.

Turismul

a) potențial, structură, domenii de excelență, dinamică ;

b) forme de turism (balneare, agroturistice etc.);

c) structuri de primire turistică, capacități, circulația turistică, capacitatea de cazare.

Servicii economice: comerț, transporturi și telecomunicații, cercetare-dezvoltare, informatică, servicii pentru dezvoltarea afacerilor, finanțe-bănci, asigurări și tranzacții imobiliare, burse de valori, burse de mărfuri:

a) structură, domenii de excelență;

b) agenți economici, inclusiv IMM;

c) dotare tehnică și materială.

Vor fi evidențiate:

Zone și centre în care se înregistrează probleme legate de activitatea industrială:

Declinul activităților prin sistarea activităților extractive sau prelucrătoare; trecerea în conservare a instalațiilor industriale; prezența unor activități monoindustriale; capacităților industriale ineficiente,s.a;

Zone cu potențial agricol ineficient valorificat: numeroase exploatații mici și risipite, slab dotate tehnic, slab echipate cu servicii;

Zone/centre cu resurse turistice valoroase a căror valorificare este afectată de: gradul redus/lipsa de echipare turistică și servicii conexe; circulația turistică, care depășește capacitatea de suport a factorilor turistici; alte funcțiuni care vin în conflict cu activitățile turistice; activități care degradează calitatea mediului s.a;

Zone forestiere degradate prin lipsa lucrărilor de întreținere și prin defrișări necontrolate;

Zone de conflict în dezvoltarea funcțiunilor economice;

Zone defavorizate la nivel de județ.

D. CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDEȚEAN, REGIONAL ȘI NAȚIONAL

Coridoare de transport, orașe-poartă

Poli de atracție externi/poli interni cu influențe extrajudețene.

Zone de cooperare transfrontalieră

Regiunea de dezvoltare în care este cuprins județul și regiunile de dezvoltare vecine

Zone metropolitane, periurbane

Etapele realizĂrii suportului vectorial digital

La realizarea Planurilor de Amenajarea a Teritoriului Județean într-un sistem GIS se va ține cont de următoarele etape:

Colectarea și gruparea seturilor de date de baza după tipurile lor:

Documentații scrise (doc, xls, pdf)

Documentații desenate (jpg, ecw, pdf, suport tipărit)

Scanarea, georeferențierea și vectorizarea elementelor de tip grafic

Corectare erori, construire topologie, transformare din coordonate scanate în coordonate STEREO70

Încărcarea de straturi suplimentare (atribute) de informație de tip tabel

Prelucrarea informațiilor uniformizate în urma etapelor anterioare în sistem GIS

Reprezentările finale de tip harta digitală

Plasarea finală a informației digitale la nivel de PATJ pe serverele dedicate în vederea consultărilor și analizelor ulterioare.

Obiective urmărite:

Obiectivul general

Obiectivul general al îl reprezintă crearea unei baze de date vectoriale (de tip GIS) care să stea la baza întocmirii Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov și ulterior să permită consultarea și administrarea de către organismele implicate în proiect a datelor colectate, ținând cont de solicitarile cetățenilor și a altor instituții interesate. La constituirea bazei de date geospațiale se vor procesa și transpune în format vectorial GIS toate informațiile de tip grafic existente la momentul acesta în administrarea CJ și a primăriilor implicate în proiect precum și corelarea acestor informații vectoriale (grafice) cu documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului necesare.

Scopul proiectului este de a unifica toate informațiile (de tip grafic sau documentații scrise) conținute în cadrul unui proiect de tip PATJ și de a le expune într-o formă modernă, ușor de înțeles și utilizat de către toți factorii interesați.

6.2 Obiectivele specifice proiectului

Identificarea căilor de creare a unui sistem de date geospațial bazat pe un volum mare de informații care să permită gestionarea eficientă a teritoriului inclusiv pe documente emise de municipalitate de tip certificat de urbanism și autorizații de construire și altele.

Colectarea datelor și a informațiilor de reglementare în vigoare aplicabile la nivelul județului

Internet cu posibilitatea de consultare și analiză din partea factorilor interesați.

Stabilirea unor nomenclatoare unice pentru datele teritoriale incluse în proiect

Reducerea procesului de muncă la nivelul administrației locale privind identificarea, analiza și întocmirea documentațiilor de urbanism.

Reducerea erorilor de analiză datorate factorului urman cauzate în principal de volumul prea mare de informații necesar a fi gestionate de administrațiile locale.

CerinȚe funcȚionale pentru produse software de aplicaȚie cuprinse În Caietul de Sarcini

Acest capitol va cuprinde răspunsuri prin care se vor detalia modalitățile de îndeplinire a cerințelor minimale și obligatorii, privind soluția de urbanism și amenajarea teritoriului și pentru platforma servicii electronice pentru cetățeni din Caietul de Sarcini.

7.1. Cerințe funcționale pentru soluția de urbanism și amenajarea teritoriului

7.2. Cerinte functionale pentru platforma servicii electronice pentru cetateni

7.3. Cerinte privind implementarea

7.3.1.Servicii generale de implementare

7.3.2.Cerințe privind managementul de proiect

7.3.3.Cerințe privind modul de testare practică a funcționalităților

7.3.4.Livrarea și recepția produselor și serviciilor