Plan de Afaceri Pentru Infiintarea Unui Centru de Agrement de Catre Primaria Municipiului
Plan de afaceri pentru înființarea unui centru de agrement de către Primăria Municipiului
Cluj-Napoca
Cuprins
Introducere
Capitolul I Fondurile nerambursabile
1.1 Instrumente structurale puse la dispoziție de Uniunea Europeană în perioada 2014-2020
1.2 Etapele implementării proiectelor cu finanțare europeană
1.3 Probleme cu care se confruntă România în procesul de accesare a fondurilor europene
Capitolul II Planificarea proiectului “Centrul de agrement Feleacul”
2.1 Rezumatul proiectului
2.1.1 Finanțatorul de la care s-ar putea obține fondurile
2.1.2 Analiza factorilor care influențează mediul de afaceri
2.1.2.1 Mediul demografic
2.1.2.2 Mediul economic
2.1.2.3 Mediul socio-cultural
2.1.2.4 Mediul natural
2.1.2.5 Mediul tehnologic
2.1.2.6 Mediul politico-legislativ
2.2 Localizarea proiectului
2.3 Suma solicitată de la finanțator
2.4 Justificarea proiectului
2.5 Obiectivele proiectului
2.5.1 Obiective pe termen mediu și lung
2.5.2 Obiective pe termen scurt
2.6 Descrierea activităților proiectului
2.7 Echipa de implementare
2.8 Durata și planul proiectului
2.9 Bugetul proiectului
2.10 Indicatori de urmărire și evaluare
2.11 Concordanța cu politicile UE și legislația națională
2.11.1 Egalitatea de șanse
2.11.2 Dezvoltarea durabilă și eficiența energetică
2.11.3 Protecția mediului
2.12 Constrângeri și riscuri privind implementarea proiectului
Concluzii
Bibliografie
Introducere
În cazul prezentului proiect mi-am propus dezvoltarea unei afaceri care să ofere servicii de agrement la cele mai înalte standarde atât pentru turiști cât și pentru localnici. Acest lucru va fi realizat prin construirea unui centru de agrement în cartierul Bună Ziua, care oferă o gamă diversificată de servicii.
Centrul de agrement va avea în componența sa: 2 terenuri de fotbal cu gazon sintetic și instalație de nocturnă ; 2 terenuri de tenis cu zgură; un teren de baschet; 2 piscine, una pentru adulți și una pentru copii; o sală de fitness; vestiare; sistem de supraveghere și pază; punct de prim ajutor; grupuri sanitare; parcare supravegheată.
Am ales să realizez lucrarea de licență în acest domeniu, deoarece această disciplină contribuie la dezvoltarea abilităților mele organizatorice și, în special, mă ajută să dobândesc cunoștințe practice foarte utile care să îmi dezvolte atât abilitățile de antreprenor cât și cele de manager.
Proiectul pe care doresc să-l realizez este bazat pe o idee de afacere care este implementată cu succes în numeroase orașe ale țării și care constă în construirea unui centru de agrement in municipiul Cluj-Napoca.
În capitolele ce urmează voi prezenta ce presupune o astfel de afacere. În primul capitol sunt prezentate câteva aspecte referitoare la instrumentele structurale puse la dispoziție de Uniunea Europeană în perioada 2014-2020, etapele implementării proiectelor cu finanțare europeană și probleme cu care se confruntă România în procesul de accesare a fondurilor europene.
Cel de-al doilea capitol al lucrării reprezintă planificarea proiectului “Centrul de agrement Feleacul”. Acest capitol cuprinde: rezumatul proiectului, finanțatorul de la care s-ar putea obține fondurile, analiza factorilor care influențează mediul de afaceri, localizarea proiectului, suma solicitată de la finanțator, obiectivele proiectului, descrierea activităților proiectului, prezentarea echipei de implementare, durata și planul proiectului, bugetul proiectului și indicatori de urmărire și evaluare.
Capitolul I Fondurile nerambursabile
1.1 Instrumente structurale puse la dispoziție de Uniunea Europeană în perioada 2014-2020
Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere regiuni la nivel mondial din punct de vedere economic. Cu toate acestea, existența unor disparități privind prosperitatea și productivitatea între statele membre determină slăbiciuni structurale majore. Odată cu integrarea, în mai 2004 și ianuarie 2007, a celor 12 noi state membre aceste disparități s-au accentuat și mai mult. Drept urmare, în vederea unei mai bune funcționări a Pieței Unice Europene și în vederea creșterii competitivității, Uniunea Europeană promovează alături de politicilie de protecție a mediului și de politica egalității de șanse, o politică de coeziune. Politica de coeziune este finanțată prin intermediul a trei instrumente structurale, fiecare având o destinație specifică: (http://www.ugir1903.org/download/Fonduri_structurale.pdf)
1. Fondul European de dezvoltare regională (http://www.fedr.ro/)
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), este reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene și al Parlamentului European, și susține dezvoltarea economică durabilă la nivel regional și local prin mobilizarea capacităților locale și diversificarea structurilor economice în domenii precum cercetare și dezvoltare tehnologică, inovare și antreprenoriat, societatea informațională, IMM-uri, protecția mediului, turism, energie. Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a asigura asistență financiară în scopul corectării principalelor decalaje între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni.
Fondul European de Dezvoltare Regională (European Regional Development Fund – ERDF) a fost înființat în 1975 și a devenit principalul instrument al politicii regionale a Comunității. Obiectivele FEDR sunt, în principal, promovarea dezvoltării și ajustării structurale a regiunilor a căror dezvoltare este rămasă în urmă și susținerea reconversiei economice, redezvoltarea și dezvoltarea zonelor cu probleme structurale, inclusiv regiunile industriale în declin, zonele urbane în dificultate, zonele aflate în criză, precum și zonele dependente de pescuit sau de servicii.
Prin FEDR sunt finanțate investiții productive care să contribuie la crearea și salvarea de locuri de muncă, în principal prin investiții cu prioritate în IMM-uri, investiții în infrastructură, dezvoltarea potențialului autohton prin măsuri de sprijin la nivel regional și local.
Rata maximă de intervenție comunitară este de 85% pentru FEDR; de la bugetul de stat se asigură minim 15% în contextul intervențiilor co-finantate din FEDR.
Acțiuni care sunt finanțate prin FEDR sub obiectivul Convergență:
a) Cercetare și dezvoltare tehnologică, inovare, antreprenoriat, inclusiv întărirea capacităților de cercetare și dezvoltare tehnologică și integrarea acestora în Zona Europeană de cercetare, inclusiv infrastructura, ajutor pentru CDI în special în domeniul IMM-urilor și al transferului tehnologic; îmbunătățirea legăturii între IMM-uri, educația universitară și centrele de cercetare-dezvoltare; dezvoltarea de rețele de afaceri, a parteneriatelor public-privat, sprijin pentru furnizarea de servicii grupurilor de IMM-uri, hrănirea antreprenoriatului și a inovării.
b) Societatea informațională inclusiv dezvoltarea infrastructurii de comunicații electronice, îmbunătățirea accesului și dezvoltarea serviciilor publice on-line; sprijin pentru IMM-uri pentru adoptarea și utilizarea eficientă a tehnologiilor informaționale și comunicaționale sau pentru exploatarea noilor idei.
c) Dezvoltarea inițiativelor locale și ajutor pentru crearea de servicii pentru crearea de noi locuri de muncă, atunci când asemenea acțiuni nu sunt acoperite de FSE.
d) Mediu, inclusiv investiții legate de furnizarea de apă și managementul deșeurilor, tratamentul apelor reziduale, calitatea aerului, prevenirea, controlul și lupta împotriva secetei, prevenția și controlul integrat al poluării, sprijin pentru concilierea efectelor schimbărilor climaterice, reabilitarea mediului fizic, refacerea locurilor contaminate și a terenurilor părăsite, promovarea biodiversității și protecția naturii, sprijin pentru IMM-uri pentru promovarea producției durabile prin introducerea sistemelor de management de mediu eficiente și adoptarea și utilizarea tehnologiilor de prevenire a poluării.
e) Prevenirea riscurilor, inclusiv dezvoltarea și implementarea planurilor pentru prevenirea și luptă cu riscurile naturale și tehnologice.
f) Activități turistice, inclusiv promovarea valorilor naturale ca potențial pentru dezvoltarea unui turism durabil, protecția patrimoniului natural în sprijinul dezvoltării socio-economice, sprijin pentru îmbunătățirea serviciilor turistice prin servicii de înaltă calitate și încurajarea turismului durabil.
g) Investiții în cultură, inclusiv protecția, promovarea și prezervarea moștenirii culturale, dezvoltarea infrastructurii culturale în sprijinul dezvoltării socio-economice, turism durabil și îmbunătățirea atractivității regionale, sprijin pentru îmbunătățirea serviciilor culturale prin noi servicii de înaltă calitate.
h) Investiții în transport, inclusiv îmbunătățirea rețelelor transeuropene și a legăturilor cu rețelele TEN-T, strategii integrate pentru transport curat care va contribui la îmbunătățirea accesului pasagerilor la servicii de calitate, obținerea unui transport modal mai balansat, promovarea sistemelor intermodale și reducerea impactului asupra mediului.
i) Investiții în energie, inclusiv îmbunătățirea rețelelor transeuropene care contribuie la îmbunătățirea securității furnizării, integrarea aspectelor legate de mediu, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea surselor de energie regenerabile.
j) Investiții în educație inclusiv training vocațional care contribuie la creșterea atractivității și calității vieții.
k) Investiții în infrastructura de sănătate și socială care vor contribui la dezvoltarea regională și locală și creșterea calității vieții.
l) diverse acțiuni din cadrul Obiectivului Cooperare Europeană teritorială sunt de asemenea finanțate din FEDR
2. Fondul Social European ( http://www.europarl.europa.eu)
Fondul Social European a fost primul instrument creat (1957) și totodată primul care și-a propus să ofere sprijin pentru realizarea politicii sociale și de ocupare a forței de muncă.
În scopul de a anticipa mai bine și de a gestiona schimbările și în scopul de a stimula creșterea economică, posibilitățile de ocupare a forței de muncă, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, precum și calitatea și productivitatea muncii, în cadrul obiectivului „convergență” sprijinul Fondului Social European se concentrează pe creșterea capitalului uman și pe îmbunătățirea accesului la piața muncii, a promovării incluziunii sociale, a capacității de adaptare a lucrătorilor și întreprinderilor, pe intensificarea integrării sociale a grupurilor vulnerabile, pe combaterea discriminărilor, pe încurajarea persoanelor inactive din punct de vedere economic să se integreze pe piața muncii, precum și pe promovarea parteneriatelor pentru reformă.
O punere în aplicare eficace și adecvată a acțiunilor susținute prin Fondul Social European depinde de bună guvernare și de parteneriatul dintre toți participanții teritoriali și socio-economici în cauză, în special partenerii sociali și alte părți beneficiare, în special la nivel național, regional și local.
Partenerii sociali au un rol esențial în cadrul vastului parteneriat pentru schimbare și este necesar ca aceștia să fie hotărâți să consolideze coeziunea economică și socială prin îmbunătățirea gradului de ocupare a forței de muncă și a posibilităților de angajare.
Promovarea activităților transnaționale și interregionale inovatoare este o dimensiune fundamentală care se regăsește de asemenea în domeniul de aplicare al Fondului Social European .
Intervențiile prin FSE sunt reglementate de:
REGULAMENTUL (CE) nr. 1083/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006
de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999
REGULAMENTUL (CE) nr. 1081/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1784/1999
REGULAMENTUL COMISIEI (CE) NR. 1828/2006 din decembrie 2006
stabilind regulile pentru in aplicare eficace și adecvată a acțiunilor susținute prin Fondul Social European depinde de bună guvernare și de parteneriatul dintre toți participanții teritoriali și socio-economici în cauză, în special partenerii sociali și alte părți beneficiare, în special la nivel național, regional și local.
Partenerii sociali au un rol esențial în cadrul vastului parteneriat pentru schimbare și este necesar ca aceștia să fie hotărâți să consolideze coeziunea economică și socială prin îmbunătățirea gradului de ocupare a forței de muncă și a posibilităților de angajare.
Promovarea activităților transnaționale și interregionale inovatoare este o dimensiune fundamentală care se regăsește de asemenea în domeniul de aplicare al Fondului Social European .
Intervențiile prin FSE sunt reglementate de:
REGULAMENTUL (CE) nr. 1083/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006
de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999
REGULAMENTUL (CE) nr. 1081/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1784/1999
REGULAMENTUL COMISIEI (CE) NR. 1828/2006 din decembrie 2006
stabilind regulile pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006 în care se stabilesc prevederile generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și pentru implementarea Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului pentru Fondul European de Dezvoltare Regională
Pentru atingerea obiectivului de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă Fondul Social European finanțează operațiuni în următoarele domenii:
creșterea capacității de adaptare a lucrătorilor, a întreprinderilor și șefilor de întreprinderi, în scopul de a îmbunătăți anticiparea și gestionarea pozitivă a schimburilor economice,
îmbunătățirea accesului la un loc de muncă și inserția durabilă pe piața muncii a persoanelor în căutarea unui loc de muncă și a persoanelor inactive, prevenirea șomajului, în special șomajul de lungă durată și șomajul în rândul tinerilor, încurajarea îmbătrânirii active și prelungirea vieții active și creșterea participării pe piața muncii;
intensificarea integrării sociale a grupurilor vulnerabile în vederea integrării lor durabile pe piața locurilor de muncă și combaterea tuturor formelor de discriminare pe piața muncii;
consolidarea capitalului uman, încurajând în special proiectarea și punerea în aplicare a unor reforme ale sistemelor de educație și de formare profesională, în scopul dezvoltării potențialului de ocupare a forței de muncă, o mai bună adaptare a educației și a formării inițiale și profesionale la cerințele pieței muncii și actualizarea permanentă a aptitudinilor personalului de formare profesională în scopul de a favoriza inovația și o economie bazată pe cunoaștere;
promovarea parteneriatelor, pactelor și inițiativelor prin intermediul sistemului de rețea dintre părțile beneficiare în cauză, precum partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale, la nivel național, regional, local și transnațional, în scopul realizării unei mobilizări în favoarea reformelor din domeniul ocupării forței de muncă și integrării pe piața muncii.
creșterea și îmbunătățirea investițiilor în capitalul uman, încurajând în special:
punerea în aplicare a reformelor din sistemele de educație și de formare profesională, în special în vederea creșterii capacității persoanelor de a corespunde cerințelor unei societăți bazate pe cunoaștere, educație și formare profesională pe parcursul vieții;
participarea crescută la educație și formare profesională pe parcursul vieții, inclusiv prin acțiuni care au ca scop reducerea abandonului școlar precoce și segregarea persoanelor bazată pe sex, precum și îmbunătățirea accesului la educație și formare inițială, profesională și superioară și a calității lor;
dezvoltarea potențialului uman în domeniul cercetării și inovației, în special prin intermediul studiilor postuniversitare și al formării profesionale a cercetărilor;
3. Fondul de Coeziune (http://www.caravanafs.ccina.ro/)
Fondul de Coeziune a fost creat de Tratatul de la Maastricht în 1992 pentru a furniza contribuția financiară necesară proiectelor din domeniul mediului și a rețelelor trans-europene de infrastructură de transport. Fondul este rezervat Statelor Membre care au introdus "programul de convergență" și al căror PIB pe locuitor este sub 90% din media Comunității.
Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu cofinanțează programe, ci furnizează finanțare directă pentru proiecte individuale, care sunt clar identificate de la început. Decizia de a finanța un proiect este luată de Comisie, în acord cu Statul Membru beneficiar, în timp ce proiectele sunt administrate de autorități naționale și supervizate de un Comitet de Monitorizare.
Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijină investițiile în domeniul infrastructurii de transport, energiei și mediului. Domenii de intervenție ale acestui instrument financiar sunt:
Rețelele trans-europene de transport, în special proiecte prioritare de interes european identificate în Decizia nr. 1692/96/EC;
Proiecte majore de infrastructură de mediu;
Domenii care se pot dezvolta durabil și care prezintă beneficii evidente în ceea ce privește protecția mediului (eficiența energetică și energie regenerabilă, sisteme de transport în afara coridoarelor europene, căi ferate, transport fluvial și maritim, sisteme de transport intermodal și interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban și transport public ecologic).
Rata maximă de finanțare prin Fondul de Coeziune este de 85% din cheltuiala publică pe proiect.
Fondul de Coeziune intervine pe ansamblul teritoriului național pentru a cofinanța mari proiecte în materie de mediu și rețele de transport trans-europene și a permite astfel că aceste costuri ale lucrărilor să nu perturbe eforturile bugetare interne necesare satisfacerii exigențelor uniunii economice și monetare. Mai mult, Fondul ajută aceste țări să se conformeze normelor europene în aceste domenii.
4. Fondul european de ajustare la globalizare (FEAG) (http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=326&langId=ro)
Fondul european de ajustare la globalizare furnizează sprijin destinat persoanelor care își pierd locul de muncă din cauza schimbărilor majore intervenite în structura comerțului mondial odată cu globalizarea (ex. atunci când o companie mare se desființează sau își mută producția în afara UE) sau din cauza crizei economice și financiare.
Bugetul anual maxim de care dispune FEG este de 150 milioane de euro pentru perioada 2014-2020. Fondurile sunt alocate proiectelor menite să ajute persoanele disponibilizate să-și găsească un nou loc de muncă sau să-și deschidă propria afacere.
De regulă, FEG poate fi folosit doar în cazul în care o singură companie a disponibilizat peste 500 de angajați (se iau în calcul și concedierile din rândul furnizorilor și al producătorilor din aval) sau în cazul în care sunt disponibilizați numeroși angajați dintr-un anumit sector economic dintr-una sau mai multe regiuni învecinate.
Proiectele finanțate de FEG sunt gestionate și implementate de către autoritățile naționale sau regionale. Fiecare proiect se derulează pe o perioadă de 2 ani.
FEG poate cofinanța proiecte care includ măsuri de sprijin vizând:
căutarea unui loc de muncă
orientare profesională
educație, formare și reconversie profesională
îndrumare și instruire
spirit antreprenorial și înființarea de firme.
Sprijinul FEG se poate acorda și sub formă de indemnizații pentru formare, mobilitate/relocare, subzistență etc.
FEG nu cofinanțează măsuri de protecție socială, cum ar fi pensiile și alocațiile de șomaj.
Proiectele cofinanțate de FEG sprijină lucrătorii disponibilizați. În perioada 2014-2020, ele se pot adresa și lucrătorilor independenți, angajaților temporari și celor cu contract pe perioadă determinată.
Mai mult, până la sfârșitul anului 2017, în regiunile cu o rată mare a șomajului în rândul tinerilor, proiectele FEG îi pot sprijini în egală măsură pe tinerii care nu lucrează și nu urmează cursuri.
FEG nu poate fi folosit pentru a salva companii aflate în dificultate sau pentru a finanța costuri de modernizare sau de restructurare a întreprinderilor.
1.2 Etapele implementării proiectelor cu finanțare europeană
Conform Armeniei Androniceanu și a colectivului de autori ai cărții Managementul Proiectelor cu finanțare europeană – Metodologii de elaborare, programarea și implementarea fondurilor structurale are ca punct de plecare următoarele cinci principii: ( Androniceanu., Abăluță, Curteanu, Popescu, 2006:36-42)
1. Principiul concentrării pe obiectivele prioritare în vederea dezvoltării – potrivit acestui principiu concentrarea trebuie să se facă pe acele teritorii sau populații ce se confruntă cu mari dificultăți, astfel încât să se stabilească un număr limitat de domenii de intervenție.
2. Principiul programării sau al coerenței externe – este cel mai laborios principiu, respectarea lui necesitând o perioadă îndelungată de timp întrucât are ca finalitate elaborarea de programe multianuale de dezvoltare, ca urmare a unei decizii luate în parteneriat.
3. Principiul aditionalitatii sau al coerenței externe – potrivit acestuia ajutorul provenit din fondurile structurale trebuie să aibă un caracter adițional și nu de înlocuire a resurselor deja angajate de către autoritățile naționale, regionale și locale în vederea dezvoltării regiunilor lor și a pieței muncii.
4. Principiul parteneriatului – potrivit acestui principiu Comisia Europeană și autoritățile de management există în strânsă colaborare.
5. Principiul subsidiarității – Acest principiu a fost stabilit prin Tratatul de la Maastricht din 1992 și presupune că o autoritate situată la nivel de vârf să nu intervină dacă un obiectiv poate fi realizat la un nivel inferior. Consecința cea mai importantă a acestui principiu este aceea că rămâne la latitudinea Autorității de management, desemnată de statul membru, să selecționeze și să monitorizeze proiectele care vor fi finanțate.
Etapele proiectelor care se doresc a fi finanțate din fonduri europene sunt detaliate în cadrul documentelor numite “Ghidul solicitantului”. Putem spune că se urmărește în primul rând ca depunerea cererilor de finanțare, selecția și evaluarea proiectelor să fie un proces simplu astfel încât să nu întâlnim cazuri în care sarcinile sunt duplicate. De asemenea întregul proces este unul destul de flexibil și se dorește ca indiferent de fondul accesat, durata întregului proces să fie rezonabilă.
În general, toate proiectele sunt supuse următoarelor etape: (http://www.fonduri-ue.ro/)
1. Cererea de propuneri de finantare.
Organismul Intermediar sau Autoritatea de Management realizează și pune la dispoziția doritorilor Ghidul solicitantului, înainte de a se lansa cererea de propuneri. Operațiunea este implementată prin cereri deschise de propuneri, publicate de Organismul Intermediar/Autoritatea de Management cu o anumită periodicitate specifică fiecărei operațiuni. La cererea de propuneri se va anexa lista completă a documentelor necesare și formularelor pentru depunerea proiectelor. Solicitările vor fi depuse conform formatului obligatoriu al cererii de finanțare și vor conține toate documentele așa cum s-a stabilit în cererea de propuneri și în ghid. Vor fi posibile completări și clarificări, în anumite etape ale procesului, anunțate pentru fiecare apel, care nu pot modifica substanțial solicitarea inițială ci pot doar să furnizeze informații suplimentare și să corecteze erori/omisiuni minore.
2. Verificarea conformității administrative.
Constă în verificarea:
Corectitudinii (și) completării cererii de finanțare;
Prezentării tuturor documentelor solicitate în cererea de propuneri de proiecte;
Formatului corespunzător al documentelor solicitate;
Respectării termenului de depunere, conform cererii de propuneri;
Cererile care nu sunt conforme se resping și solicitantul este informat despre aceasta și despre motivele respingerii. Cererile care sunt conforme sunt acceptate mai departe pentru verificarea eligibilității, iar solicitantul este informat despre aceasta.
3. Verificarea eligibilității.
Organismul Intermediar/ Autoritatea de Management verifică eligibilitatea pe baza criteriilor specifice de eligibilitate pentru fiecare operațiune. Se verifică eligibilitatea solicitantului, eligibilitatea activităților, eligibilitatea proiectului și eligibilitatea cheltuielilor, după cum au fost menționate în Ghidul solicitantului. Organismul Intermediar/ Autoritatea de Management poate solicita clarificări suplimentare;
Cererile care nu sunt conforme se resping și solicitantul este informat despre aceasta și despre motivele respingerii. Cererile care sunt conforme sunt acceptate mai departe pentru evaluarea tehnică, financiară și economică, cu informarea solicitantului.
4. Evaluarea tehnică, financiară și economică.
Un comitet de evaluare/selecție alcătuit din experți interni și/sau externi și condus de Organismul Intermediar/ Autoritatea de Management, va efectua evaluarea economică și tehnică privind sustenabilitatea și viabilitatea proiectului precum și evaluarea financiară a proiectului. Criteriile de evaluare pot fi de tipul:
Relevanța proiectului;
Calitatea și coerența proiectului;
Maturitatea proiectului;
Sustenabilitatea proiectului;
Capacitatea instituțională a solicitantului sau, după caz, capacitatea solicitantului de implementare a proiectului.
Aceste criterii variază ca formulare de la un program operațional la altul și de la un domeniu major de intervenție la altul. În functie de tipologia și complexitatea proiectelor, criteriile de selecție sunt detaliate și explicitate la lansarea apelului de proiecte.
Evaluarea/selecția proiectelor se face pe baza unei grile de evaluare și se acordă punctaje pentru criteriile/subcriteriile specificate în grilă și comunicate în Ghiduri. Condițiile de acceptare a proiectelor pentru finanțare sunt, de asemenea, comunicate în Ghiduri și sunt în concordanță cu tipul de cerere de propuneri de proiecte și cu tipurile de beneficiari pentru fiecare operațiune.
5. Selecția
Punctajul obținut la evaluarea tehnică și financiară este hotărâtor pentru selecția proiectelor.
În cazul cererilor de propuneri de proiecte cu termen limită de depunere, selecția se face în ordinea descrescătoare a punctajelor în limita bugetului disponibil;
În cazul cererilor de propuneri de proiecte cu depunere continuă vor fi selectate proiecte care întrunesc un punctaj minim impus, până la epuizarea pachetului financiar alocat.
Pentru proiectele de infrastructură, evaluarea include și analiza proiectului tehnic. În această etapă se urmărește concordanța proiectului tehnic propus cu cererea de finantare și studiul de fezabilitate. Proiectul poate fi admis fără modificări, cu modificări sau poate fi respins în cazul în care soluția tehnică este cu totul diferită față de soluția prezentată în cadrul studiului de fezabilitate și în cadrul cererii de finanțare.
Pentru a fi eligibil proiectul cu finanțare europeană trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:(www.minind.ro/imm/fonduri_structurale/domeniul_imm/ Standardizare_011009.pdf)
Să fie participativ – în cadrul proiectului trebuie să participe aplicantul, autoritățile locale și diverse organizații cae au un interes în implementarea proiectului;
Să fie analizat profund – decizia de a realiza un proiect cu finanțare europeană trebuie să fie luată în urma unei analize de fezabilitate, trebuie să aibă la bază costuri foarte bine estimate și trebuie să se bazeze pe consultări sociale prealabile;
Să fie acceptat – aplicantul trebuie să încheie un acord de cooperare agreat de toate părțile implicate în proiect;
Să fie profitabil – proiectul trebuie să se bazeze pe analize din care să reiasă că este profitabil din punct de vedere economic și financiar;
Să fie fezabil – proiectul trebuie să se bazeze pe disponibilități umane și financiare, să aibă obiective clare, rezultate realiste și trebuie să aibă un lider care să fie beneficiarul și responsabilul punerii în aplicare a proiectului;
Să fie promovabil – proiectul trebuie să poată fi promovat în cadrul comunității în care va fi realizat; comunitatea trebuie să știe cum vor fi îmbunătățite condițiile de viață și cum se va dezvolta regiunea în urma realizării proiectului;
Să fie bine localizat – proiectul trebuie să aibă o localizare specificată, care să permită în avans identificarea oportunităților și riscurilor de realizare.
În ceea ce privește principalele greșeli ale solicitanților de finanțare constatate cu ocazia parcurgerii etapelor de evaluare, acestea pot fi clasificate astfel: (http://www.fonduri-ue.ro/)
Greșeli legate de eligibilitate (alegerea unei idei de proiect care nu respectă cerințele din ghidul solicitantului, solicitant sau partener neeligibil, includerea de activități neeligibile, grup țintă neeligibil);
Greșeli legate de completarea bugetului (includerea unor cheltuieli neeligibile ca eligibile, greșeli de aritmetică în calculul bugetului, incompatibilitate între buget și metodologie, neîncadrarea bugetului în limitele permise de ghid, lipsa unei analize realiste cu privire la modul de obținere a resurselor, supraestimarea costurilor eligibile);
Greșeli legate de completarea cererii de finanțare, atât din punct de vedere al formei (neconformitate administrativă), cât și al conținutului (ignorarea unor aspecte specifice precum achizițiile publice, egalitatea de șanse, informare și publicitate, generarea de venituri etc.).
1.3 Probleme cu care se confruntă România în procesul de accesare a fondurilor europene
Eșecul atragerii fondurilor europene se datorează atât unor probleme sistemice, cât și unor probleme politice. Numai în 2005 cadrul de atragere a fondurilor europene a fost modificat de trei ori. În 2009 s-a reușit autorizarea autorităților de management la Comisia Europeană în numai șase luni. (http://www.edp-org.com/ro/content/raport-absorb%C5%A3ia-fondurilor-europene-este-rom%C3%A2nia-capabil%C4%83-de-saltul-dorit)
Spectrul larg de probleme pe care le ridică implementarea de proiecte, având în vedere și diversitatea domeniilor de finanțare, solicită în mod inevitabil un efort susținut de monitorizare și corectare a posibilelor probleme, a provocărilor pe care piața liberă le ridică, dar și a deficitului de competențe și cunoștințe cu care se confruntă instituțiile în România de azi. Conform clasamentului European Innovation Scoreboard 2007, România se află pe ultimul loc între țările europene în ceea ce privește capacitatea de inovare. Statele care și-au propus un obiectiv explicit privind inovarea vor avea posibilitatea de a crea coerență și concentrare pentru investițiile din domeniu. România prin nespecificarea inovării, cum este și în cazul obiectivului competitivitate economică, nu va înregistra transformări semnificative, în schimb va putea reduce efortul investițional. Comparativ cu alte state, România a ales modelul de alocare a fondurilor pe regiuni de tip JROP (Joint Regional Operational Programme – Programul Operational Comun), respectiv un program național centralizat, cu alocări financiare diferențiate pe regiuni în funcție de nivelul de dezvoltare. Programul regional nu oferă posibilitatea diferențierii obiectivelor de dezvoltare pe fiecare regiune, el stabilind un număr de priorități naționale care urmează să fie implementate la nivel regional, permițându-se o realocare a fondurilor în funcție de capacitatea de absorbție a fiecărei regiuni, fapt care pune în discuție însuși obiectivul final privind reducerea decalajelor între regiuni. (Florescu, 2012, p.193-194)
Din punct de vedere al capacității procesului de alocare a resurselor financiare, au fost organizate consultări publice pentru toate programele operaționale, dar lipsa de informare activă prealabilă asupra consultărilor, alături de numărul redus de parteneri invitați, timpul prea scurt alocat pentru exprimarea opiniilor sau chiar lipsa unui feedback după consultări, au condus la crearea unei impresii de formalism.
Autoritățile de management nu au dovedit interes prea mare în organizarea activității de comunicare publică, în general, informațiile puse la dispoziție fiind limitate, rar actualizate și nespecifice pe tipuri de grupuri țintă. De altfel, până la începutul anului 2010, nici mediul jurnalistic, nu era prea specific și cu informații clare, adesea se ocolea subiectul fondurilor europene, potrivit unui studiu realizat în perioada aprilie-mai 2008, la un număr de 40 consilii județene, 100 autorități publice locale și 7 ministere, de către Agenția de Monitorizare a Presei/Asociația Pro Democrația și Centrul Român pentru Jurnalism. (http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articlelD_13433.html.)
Dar care sunt adevăratele obstacolele pe care trebuie să le depășească potențialii beneficiari pentru a putea accesa fonduri nerambursabile? Printre obstacole se numără următoarele:
1. Spectrul larg de riscuri pe care le ridică implementarea de proiecte, având în vedere și diversitatea domeniilor de finanțare (cercetare-dezvoltare, formare profesională, agricultură, industria informatică, silvicultură, industrie prelucrătoare, construcții, servicii etc), solicită în mod inevitabil un efort susținut de monitorizare și corectare a eventualelor scăpari, a provocărilor pe care piața liberă le ridică, dar și a deficitului de competențe și cunoștințe cu care se confruntă instituțiile în România de azi.
2. Parcurgerea cu atenție a Ghidului Solicitantului, în special pentru proiectele depuse spre finanțare în cadrul PNDR, scoate la iveală condiții care îngreunează atragerea de fonduri. Spre exemplu, microîntreprinderile din mediul rural nu pot închiria spații sau terenuri, ele pot numai să dețină în proprietate sau să fie concesionari ai acestora din partea administrației publice locale, lucru valabil și pentru autoritățile publice locale care pot realiza investiții numai pe terenul aflat în domeniul public al unității administrativ-teritoriale (comuna/orașul/municipiul).
3. Deși legea prevede că formatul standard al studiului de fezabilitate este stabilit pentru toate proiectele finanțate din fonduri nerambursabile prin Hotărârea de Guvern nr. 28/2008, nu toate Autoritățile de management aplică același standard. Pentru investitorii privați, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală a realizat un format propriu, eliminând realizarea analizei cost-beneficiu din cadrul studiului de fezabilitate.
4. Numărul mare al taxelor (potrivit unui comunicat al MFP în România, la nivelul lunii martie 2009, exista un număr de 558 de taxe din care numai 78 erau taxe fiscale) ce trebuie achitate în procesul de întocmire a dosarului de finanțare, dar și pe parcursul implementării proiectului, fiecărui aviz sau autorizație corespunzându-i o taxă, reprezintă un factor de descurajare a celor care doresc să investească. Mai mult decât atât, taxele cât și costurile aferente creditelor bancare – dobânzi și costuri de administrare a contului, sunt considerate ca fiind costuri neeligibile, acestea crescând considerabil nivelul aportului beneficiarului la finanțarea proiectului.
5. O problemă majoră, manifestată în perioada 2008-2009, cu care s-au confruntat întreprinzătorii a fost cea a diferențelor de curs valutar. Deprecierea monedei naționale, împreună cu întârzierea de luni de zile a aprobării proiectelor depuse pentru finanțare din fonduri structurale, au condus la un rezultat catastrofal din punctul de vedere al firmelor private. Estimările arată că întreprinzătorii au pierdut între 8 și 18% din sumele atrase. (http://www.euracliv.ro/uniunea-8uropeana/articlelD_16294.html) Cele mai multe proiecte depuse la începutul anului 2008 pentru evaluare nu erau semnate nici până la jumătatea anului 2009, de demararea proiectelor nici nu putea fi vorba. Este știut faptul că orice proiect care vizează accesarea de fonduri structurale este susținut de un buget întocmit în monedă europeană. Ca urmare a modificărilor survenite pe piața valutară la sfârșitul anului 2008, beneficiarul de fonduri nerambursabile care este și suportatorul diferențelor de curs valutar, constată că bugetul estimat al proiectului nu mai este suficient, fiind astfel pus în situația de a alege: fie își retrăgea cererea de finanțare, urmând să o depună într-o formă revizuită la următoarea deschidere de linie de finanțare, soluție care presupunea o pierdere imensă de timp; fie recurgea la o sursă alternativă de finanțare, ceea ce presupunea o îndatorare suplimentară și deloc de neglijat.
6. Beneficiarul primește banii după ce a realizat investiția, ceea ce presupune că are nevoie de surse proprii sau de un împrumut bancar, pentru care sunt necesare garanții. În acest context, rolul băncilor și al fondurilor de garantare în accesarea fondurilor post-aderare devine esențial. Dacă în perioada 2007-2008 băncile profitau de această oportunitate și lansau programe de cofinanțare a proiectelor din fonduri europene, ba chiar ofereau potențialilor clienți consultanță de specialitate, în perioada următoare 2009-2010, acestea au refuzat să mai acorde credite fără o garanție din partea statului. La ora actuală există un număr considerabil de bănci care lansează programe speciale în vederea atragerii de fonduri europene, teoretic beneficiarii putând obține inclusiv credite de pre-finanțare pentru finanțarea decalajului de plăți către furnizorii de echipamente și servicii, până la decontarea de către Autoritatea de management. Practic însă, băncile acordă credite numai unui număr restrâns de beneficiari, în funcție de criteriile de eligibilitate impuse de fiecare dintre ele, criterii care de cele mai multe ori conduc la respingerea creditului.
Realizând efectele benefice ale acestor fonduri și conștientizând problemele reale cu care se confruntă potențialii beneficiari ai fondurilor nerambursabile, de-a lungul perioadei anterioare de programare (2007-2013) au fost luate de către executiv o serie de măsuri, în vederea perfecționării mecanismului de absorbție a fondurilor comunitare:
un prim pas l-a constituit înființarea, în cursul lunii ianuarie 2009 a unui grup interministerial special ce avea drept obiectiv principal creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene. Acest grup avea menirea de a identifica lacunele și de a găsi soluții, astfel încât România să se poată dezvolta prin accesarea de fonduri europene;
simplificarea procedurii de evaluare a proiectelor finanțate din fonduri europene, astfel încât perioada de analiză a unui dosar să fie redusă de la 87 de zile la 30 de zile, decizie luată de executiv în decembrie 2008;
simplificarea procedurilor interne atât ale Autorității de management, cât și ale organismelor intermediare, o activitate aflată în sarcina grupului interministerial nou înființat;
modificarea legii achizițiilor publice, printr-o Ordonanță de Urgență, astfel încât numărul documentelor necesare pentru accesarea fondurilor europene să fie redus de la 27 la 5, iar contestarea licitației să se facă doar în justiție, instanța fiind obligată să răspundă în 15 zile.
Alături de deciziile guvernamentale, în ianuarie 2009 Comisia Europeană ia măsura de a dubla valoare de pre-finanțare pentru țara noastră de la 2% la 4%, de asemenea, cu scopul de a impulsiona demararea proiectelor europene. Prin pre-finanțare se înțelege sumele transferate din bugetul de stat sau din instrumentele structurale către un beneficiar prin plata directă sau prin plata indirectă, de regulă în stadiul inițial de implementare a proiectelor, în baza unui contract de finanțare încheiat între beneficiar și Autoritatea de management. ( Florescu, 2012, p.199)
În pofida acestor măsuri, frumos scrise pe hârtie, procesul accesării fondurilor europene rămâne unul destul de anevoios, cu o serie de opreliști și insuficiențe.
Motivele pentru care România a înregistrat unul dintre cele mai scăzute grade de absorbție pentru perioada 2007-2013 sunt multiple și diferă de la un program la altul. Dacă întreprinzătorii sunt sufocați de numărul mare de avize pe care trebuie să le obțină în vederea întocmirii unui dosar și de grija obținerii surselor de cofinanțare, la autoritățile locale dificultățile apar chiar din momentul redactării proiectelor, funcționarii acestor instituții neavând experiență în managementul proiectelor cu finanțare europeană, iar recurgerea la serviciile unei firme de consultanță, în condițiile în care instituțiile publice trebuie să reducă cheltuielile bugetare, nu reprezintă o soluție. De cealaltă parte, a evaluatorilor, Autoritățile de management au ajuns să recunoască faptul că documentația cerută este mult prea stufoasă, ceea ce conduce la întârzierea depunderii proiectelor. Proiectele depuse ajung să aștepte până la soluționare, în unele cazuri, chiar și un an. Explicația reprezentanților autorităților de resort este simplă: dispun de un număr restrâns de persoane care se ocupă de semnarea contractelor și de elaborarea ghidurilor pentru lansarea liniei de finanțare. La sfârșitul anului 2008, Guvernul aprobase o suplimentare de personal cu 30 de posturi pentru fiecare autoritate de management, însă totul a fost anulat odată cu aplicarea politicii de înghețare a posturilor din sectorul bugetar, ba mai mult chiar s-a redus personalul coroborat cu diminuarea cheltuielilor cu salariile la 75%. ( Florescu, 2012, p.119)
Programele pentru perioada 2007-2013 s-au lansat cu succes, însă au întâmpinat diverse obstacole. Statele membre au identificat următoarele aspecte-cheie care împiedică absorbția și implementarea corespunzătoare a proiectelor:
Impactul recesiunii economice la nivel mondial reprezintă un obtacol menționat de toate statele;
Întârzierile în aprobarea bugetului UE, adoptarea întârziată a regulamentelor, a orientărilor strategice comunitare și negocierea ulterioară a programelor;
Schimbările normelor de control financiar, în timp ce statele membre se adaptau la vechiul sistem de control, reprezintă o altă sursă de întârziere;
Complexitatea gestionării perioadelor de programare suprapusă este o altă problemă care împiedică absorbția corespunzătoare a fondurilor;
Distribuția neclară a sarcinilor la nivel național, experiența insuficientă, lipsa capacității administrative la nivelul autorităților de gestionare și la nivelul beneficiarilor;
Impactul restricțiilor tot mai numeroase în finanțarea publică la nivel național sau local;
Necesitatea contractării de împrumuturi de la Banca Europeană pentru Investiții, pentru a se asigura cofinanțarea;
“Consecințele financiare ale ratei mici de absorbție amenință credibilitatea politicii regionale și slăbesc poziția Comisiei în negocierile bugetare care vor urma.” (Boștinaru, p.23)
Aceasta este părerea oficială a Comisiei Europene.
Cu probleme privind absorbția fondurilor europene nu se confruntă numai România. Astfel, în conjunctura actualei crize economice declanșate la nivel mondial, Comisia Europeană și-a propus simplificarea anumitor reguli de administrare a fondurilor europene în vederea susținerii regiunilor în contracararea efectelor negative ale acesteia.
Deși există aceste probleme, statele membre au dovedit pe perioadele de programare anterioare că au capacitatea de a reduce cu aproximativ o treime disparitățile existente între regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate.
Capitolul II Planificarea proiectului “Centrul de agrement Feleacul”
2.1 Rezumatul proiectului
În cazul prezentului proiect ne-am propus dezvoltarea unei afaceri care să ofere servicii de agrement la cele mai înalte standarde atât pentru turiști cât și pentru localnici. Acest lucru va fi realizat prin construirea unui centru de agrement în cartierul Bună Ziua, care oferă o gamă diversificată de servicii.
Zona în care se dorește a fi construit viitorul centru de agrement se află destul de aproape de centrul municipiului Cluj-Napoca și față de principalele obiective turistice (aproximativ 3-4 km) fiind în același timp o zonă pitorească. Deși cartierul Bună Ziua este unul dintre cartierele Clujului aceasta este o zonă liniștită, o zonă care nu este intens circulată, o zonă care nu te duce cu gândul că în imediata apropiere se află cel mai mare, cel mai populat și cel mai intens circulat oraș din Transilvania.
Centrul de agrement va fi înființat de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Instituția va accesa fonduri europene pentru finanțarea proiectului iar cheltuielile neeligibile vor fi suportate din bugetul propriu.
Centrul de agrement va avea în componența sa:
2 terenuri de fotbal cu gazon sintetic cu instalație de nocturnă, fiecare având o suprafață de 300m2 ;
2 terenuri de tenis cu zgură, fiecare cu o suprafață de 250m2;
un teren de baschet în suprafață de 250m2;
2 piscine, una pentru adulți și una pentru copii; piscina pentru adulți va avea o suprafață de 400m2 iar piscina pentru copii va avea o suprafață de 200m2;
o sală de fitness cu o suprafață de 450m2 ;
vestiare;
sistem de supraveghere și pază;
punct de prim ajutor;
grupuri sanitare;
parcare supravegheată.
2.1.1 Finanțatorul de la care s-ar putea obține fondurile
Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională, prin completarea și dezvoltarea direcțiilor și priorităților de dezvoltare regională conținute în Planul National de Dezvoltare și Cadrul Strategic National de Referinta 2007–2013 și implementate prin POR 2007–2013, precum și prin alte programe naționale.
Strategia POR 2014-2020 se fundamentează pe analize socio-economice detaliate care evidențiază actualitatea priorităților de dezvoltare regională menite să ducă la creșterea capacității inovative la nivel regional și local. Sunt încă de actualitate nevoile de dezvoltare a anumitor tipuri de infrastructuri de transport, educațională, de sănătate completate cu priorități noi, impuse de necesitatea modernizării economiilor regionale românești, în concordanță cu politica de coeziune a UE și cu țintele de atins în contextul Strategiei Europa 2020, privind investițiile în tehnologii moderne, servicii și creșterea competitivității.
În conformitate cu metodologia de elaborare, s-a urmărit asigurarea coerenței interne a POR 2014-2020 prin respectarea logicii intervenției, care presupune identificarea nevoilor de dezvoltare si formularea obiectivelor specifice aferente schimbării urmărite prin prioritățile de investiții selectate și cuantificarea acestei schimbări prin rezultatele propuse.
Prin viziunea strategică și prin acțiunile propuse spre finanțare în cadrul priorităților de investiții, POR își propune să contribuie la realizarea unor obiective de dezvoltare mai largi, formulate atât la nivel național câ și la nivelul UE.
Viziunea strategică pentru POR 2014-2020 are la bază următoarele nevoi de dezvoltare:
1. Transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel scăzut de asimilare a inovării în firme. Ajutorul acordat cercetării și dezvoltării este relativ scăzut în comparație cu obiectivele stabilite pentru 2020, situându-se pentru 2012 la doar 0,42% din PIB. Ajutorul financiar acordat pentru cercetare si dezvoltare este ineficient, prioritatile nu sunt bazate pe cerere iar problema majora este reprezentata de faptul ca cercetarile nu sunt aplicate in inovatii iar legatura dintre cercetare, mediul de afaceri si educatie este foarte slaba.
În acelasi timp trebuie sa mentionam ca la nivelul UE, pentru anul 2014, conform raportului „Innovation Union Scoreboard”, România este inclusă în grupa statelor privind cel mai scăzut grad al inovării împreună cu Bulgaria și Letonia. România se clasează pe ultimele poziții în ceea ce privește proporția IMM-urilor inovative care cooperează cu altele, numărul de aplicații pentru patente, investițiile în firme sau numărul de IMM-uri care au introdus un produs sau un proces inovator, fiind sub media UE pentru acești indicatori.
2. Sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivității economiilor regionale. Economia României se caracterizeaza prin productivitate si performanta scazuta in ceea ce priveste exporturile, IMM-urile fiind in cea mai mare masura in domenii care prezinta valoare adaugata scazuta si neccesita o utilizare intensiva a fortei de munca. Datorita acestor caracteristici apar decalaje semnificative fata de economiile altor tari din UE unde se pune accent pe inovare si sofisticare. De asemenea o alta problema semnalata este reprezentata de numarul mic de IMM-uri la 1000 de locuitori. Pentru anul 2011 in Romania existau 21 de IMM-uri la 1000 de locuitori adica mai putin de 50% fata de media existenta in Uniunea Europeana. In ceea ce priveste rata de supravietuire a firmelor dupa 3 ani de la data infiintarii, aceasta este in Romania de 44.49% (2011), aceasta valoare fiind printre cele mai scazute din Uniunea Europeana. Sectorul IMM din Romania se caracterizeaza prin orientare slabă către activități productive, acces redus la capital, tehnologie și infrastructură, aspecte care afectează nefavorabil intreaga productivitate economică.
3. Consumuri energetice nesustenabile și potențial de economisire ridicat în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice, precum și la nivelul clădirilor rezidențiale. Sectorul clădirilor este un mare consumator de energie și contribuie major la emisiile de gaze cu efect de seră. Fondul de clădiri din România a fost construit la standarde scăzute în timpul regimului comunist, iar renovarea fondului existent a fost neglijată. Performanța energetică a clădirilor este foarte scăzută, astfel încât există un potențial mare de economisire a utilizării energiei. În același timp, există un potențial mare de economisire a energiei și în sectorul iluminatului public, pe fondul unei dezvoltări insuficiente a acestuia.
4. Nivel de poluare ridicat la nivelul zonelor urbane. Datele existente confirmă faptul că o mare parte din poluarea marilor orașe și conținutul crescut de CO2 se datorează traficului motorizat în interiorul acestora, atât al autoturismelor individuale și autovehiculelor de marfă, cât și mijloacelor de transport în comun învechite.
5. Resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate. Strategia sectorială în domeniul Culturii și Patrimoniului Național 2014-2020 a identificat 30108 monumente istorice, dintre care 75% dintre monumente sunt în pericol, iar 35% dintre monumente au un grad avansat de degradare. Dintre acestea, numai 30% din totalul monumentelor sunt înscrise în baza cadastrală. Investițiile în restaurarea, protecția și valorificarea patrimoniului cultural vor permite Regiunilor de dezvoltare să obtina avantaje competitive în mai multe sectoare printre care cel mai însemnat ar fi turismul.
6. Potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate / izolate. Principalele provocări specifice turismului includ, în principal, conservarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale și culturale, reducerea la minimum a utilizării resurselor și a poluării în cadrul destinațiilor turistice, inclusiv producerea de deșeuri, gestionarea schimbării în interesul bunăstării comunității, reducerea caracterului sezonier al cererii, impactul asupra mediului, crearea unui turism accesibil tuturor, fără discriminare, precum și îmbunătățirea calității locurilor de muncă din domeniul turismului.
7. Gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale țării, care are drept consecință o atractivitate scăzută și investiții extrem de reduse. La nivelul regiunilor au fost inventariate sectoarele de drum județean care asigură conectivitatea directă sau indirectă cu Rețeaua TEN-T, prioritizarea fiind făcută luând în calcul și efectele socio-economice scontate prin intervențiile preconizate. Circa 14000 km din totalul de 23000 km de drumuri județene care asigură conectivitatea au nevoie de modernizări și reabilitări, iar proiectele prioritizate la nivel de regiune totalizează circa 8400 km. Lipsa accesului facil la coridoare TEN T și implicit către orașe și municipii face ca un procent relevant din forța de muncă disponibilă în mediul rural să nu aibă mobilitatea dorită.
8. Infrastructurile educaționale, de sănătate și de servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială și dezvoltarea capitalului uman. În ceea ce privește educația, pentru România reprezintă încă un obiectiv accesul universal la învățământul obligatoriu. În ceea ce privește starea de sănătate a populației o importantă deficiență o reprezintă serviciile de sănătate desfășurate în condiții infrastructurale proaste și neadaptate nevoilor beneficiarilor. În afara serviciilor medicale, investițiile în infrastructura serviciilor sociale sunt în mod egal necesare.
9. Nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea politicilor privind dezvoltarea socio-economică a comunităților locale. Lipsa informațiilor referitoare la proprietăți duce deseori la întârzieri în confirmarea valabilității terenului pentru proiecte de infrastructură, afectând pregătirea și implementarea fondurilor structurale UE, având un impact negativ asupra dezvoltării regionale. Lipsa înregistrării terenurilor împădurite are un efect negativ asupra gestionării acestora, dar și asupra implementării programelor care vizează schimbările climatice și cele legate de mediu. Absența unui sistem eficient de cadastru reprezintă un obstacol semnificativ în dezvoltarea și implementarea proiectelor de infrastructură, dezvoltarea proprietății și consolidarea terenurilor agricole, funcționarea coerentă și transparentă a pieței funciare, dar și asupra mediului și domeniului social.
10. Orașe cu funcții urbane insuficient dezvoltate cu impact negativ asupra creșterii economice la nivel regional. În ciuda importanței orașelor pentru dezvoltarea regiunilor, centrele urbane se confruntă cu o serie de provocări care le afectează capacitatea de a-și îndeplini rolul și funcțiile în teritoriu. Una dintre cele mai mari probleme ale României este asigurarea necorespunzătoare a infrastructurii de bază pentru populația din mediul urban și zonele rurale înconjurătoare. De asemenea orașele se confruntă cu probleme de mediu precum calitatea aerului și a apei, eficiența energetică, transport, gestiunea necorespunzătoare a deșeurilor.
Viziunea strategică a POR 2014-2020 se bazează pe recunoașterea faptului că fiecare regiune trebuie să își maximizeze potențialul economic și social de dezvoltare astfel încât să contribuie la creșterea economică națională. Dezvoltarea socio-economică a regiunilor trebuie să se construiască pe experiența și cunoștințele existente la nivel local/regional, precum și pe înțelegerea nevoilor și a priorităților locale, în funcție de potențialul și resursele proprii fiecărei regiuni.
Axa prioritara 7.1
Obiectivul specific al Axei prioritare 7.1 consta in dezvoltarea locală prin turism care va contribui la creșterea economică a unor zone aflate în declin economic, dar care dispun de un potențial turistic valoros, ducând la crearea și ocuparea de noi locuri de muncă într-o economie diversificată, reducându-se gradul de dependență față de agricultură, de ramuri economice tradiționale sau aflate în dificultate.
De asemenea, investițiile în sectorul turismului vor avea un rol multiplicator, susținând creșterea economică în alte sectoare precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, determinând apariția unor oportunități multiple și diverse pentru dezvoltarea de noi afaceri mici.
O industrie a turismului eficientă poate aduce multiple beneficii, precum crearea unei baze economice solide, sprijinirea serviciilor publice și a infrastructurii de transport, beneficii financiare pentru zonele rurale, sectorul agricol, cel artizanal, protejarea patrimoniului cultural, facilitarea schimburilor culturale, creșterea durabilității centrelor urbane.
Trebuie să se urmărească adoptarea unei abordări inovatoare în termeni de nevoi / servicii, luând în considerare noile așteptări ale populației europene și nu numai, în domeniul sănătății și al prevenției, dar, mai ales, în domeniul specializat al terapiei împotriva îmbătrânirii, sub toate formele sale, prin valorificarea avantajului unic al României, reprezentat de multitudinea de izvoare minerale terapeutice și de existența unui personal medical și paramedical, dar și prin valorificarea unui know-how în primirea seniorilor (majoritatea turiștilor din stațiunile balneo-climaterice au peste 67 ani), în vederea extinderii bazinului de recepție al clientelei (care,în prezent, este o clientelă de proximitate sau o clientelă de week-end).
Principalele obiective vizate de axa prioritara 7.1 se referă la:
Reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv utilitățile din corpul drumului, în stațiuni balneare, climatice și balneo – climatice;
Crearea / reabilitarea parcurilor balneare, parcuri – grădină în stațiuni balneare, climatice și balneo-climatice.
Dezvoltarea rețelelor de captare și / sau transport a izvoarelor minerale și saline cu potențial terapeutic (ape minerale, lacuri și nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, factorii sanogeni de la nivelul grotelor și salinelor) din stațiunile balneare, climatice și balneo – climatice;
Crearea / modernizarea și dotarea (inclusiv cu utilități) a bazelor de tratament din stațiunile balneare, climatice și balneo – climatice, inclusiv a salinelor terapeutice;
Crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente
Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;
Construirea / modernizarea punctelor (foișoarelor) de observare / filmare / fotografiere;
Construirea /modernizarea refugiilor montane;
Amenajarea posturilor Salvamont/ Salvamar, inclusiv construirea de noi posturi Salvamont/ Salvamar;
Marcarea traseelor montane
Modernizarea căilor ferate cu ecartament îngust pentru transport feroviar de interes turistic din zonele de deal și de munte,
Construirea de piste pentru cicloturism.
Activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat.
Beneficiari pot fi autorități și instituții ale administrației publice locale și parteneriate între acestea. Teritoriile vizate sunt localitățile din mediul urban și rural, inclusiv stațiunile turistice. Investițiile propuse trebuie să facă parte dintr-o strategie de dezvoltare locală, care să contribuie la valorificarea durabilă a resurselor turistice, precum și la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.
Implementarea acestor tipuri de acțiuni va contribui la stimularea circulației turistice, creșterea încasărilor obținute din turism, creșterea eficienței economice și a competitivității destinațiilor turistice. Prin realizarea acestor activități, se dorește ca fiecare regiune de dezvoltare să-și valorifice, prin practicarea unor forme de turism specifice, avantajele competitive existente la nivel local. De asemenea, investițiile mediului privat în domeniul turismului realizate prin axa prioritară dedicată sprijinirii mediului de afaceri vor contribui la implementarea strategiilor de dezvoltare locală.
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele strategice relevante (Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă, Strategia Națională de Dezvoltare Regională, Masterplanul pentru dezvoltarea turismului național 2007‐2026, Masterplanul pentru dezvoltarea turismului balnear 2009, Strategia națională pentru dezvoltarea ecoturismului în România 2009, SUERD, Orientari strategice pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane defavorizate, cu PDR – urile, strategii locale, alte strategii)
Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea,
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare
Criteriile de selecție a proiectelor sunt detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.1.2 Analiza factorilor care influențează mediul de afaceri
Firmele și furnizorii lor, clienții, concurenții și grupurile de public acționează, fără excepție, într-un macromediu de forțe și tendințe care modelează ocazii favorabile și ridică amenințări. Aceste forțe reprezintă “factori necontrolabili”, pe care firmele trebuie să le țină sub supraveghere și să reacționeze în mod adecvat.
Intrarea într-un nou secol a adus cu sine o serie de noi probleme dificile: scăderea piețelor bursiere care a afectat economiile populației, investițiile și fondurile de pensii; creșterea somajului, o serie de scandaluri în lumea corporațiilor și nu în ultimul rând intensificarea terorismului. Aceste evenimente dramatice au fost însoțite de continuarea altor tendințe, deja existente și cu efecte pe termen lung, care au influențat profund peisajul lumii în care trăim.
2.1.2.1 Mediul demografic
Principala forță demografică pe care o monitorizează firmele este populația, fiindcă piețele sunt alcătuite din oameni. Pe marketeri îi interesează în cel mai înalt grad mărimea și rata de creștere a populației, la nivel de orașe, regiuni și țări; repartiția pe vârste și alcătuirea etnică, nivelurile de educație; tiparele familiale; caracteristicile și deplasările regionale.
Dacă urmărim diverse surse de informații vom observa că volumul populației diferă. În ceea ce privește populația stabilă, INS declara la mijlocul anului 2011 că în Cluj ar fi 302.000 locuitori în timp ce datele recensământului din același an indică 324.500 locuitori. În ceea ce privește populația legală, INS indica la mijlocul anului 2010 o populație de 293.500 iar serviciul de evidență a populației spunea că ar fi 318.800 locuitori.
Spre deosebire de alte orașe mari ale țării, observăm că populația Clujului nu scade în perioada recentă. Dacă luam în considerare datele recensământului tragem concluzia că există chiar o creștere în numărul populației, ceea ce este un fenomen destul de rar întâlnit la nivelul țării. Acest lucru este cu atât mai demn de remarcat cu cât anumite localități rurale din apropierea orașului au cunoscut o creștere demografică accentuată; acest lucru se datorează faptului că respectivele localități rurale au preluat o parte din populația venită să se instaleze în oraș dar și o parte dintre clujeni care și-au schimbat domiciliul. Totuși, mai trebuie să menționăm că această tendință de staționare sau de ușoară creștere va fi tot mai greu de susținut în viitor deoarece ar fi nevoie de schimbări majore în fertilitate și/sau migrație, așa cum o sugerează cercetările efectuate.
Speranța de viață a clujenilor se află peste media națională; media ultimilor ani arată că speranța de viață pentru bărbați este de 74 ani, iar pentru femei de 80 de ani. Se menține o diferență mare de mortalitate între sexe, generată mai ales de supramortalitatea masculină la vârstele adulte.
Numărul șomerilor luați în evidență în municipiul Cluj-Napoca a înregistrat o tendință descrescătoare între anii 2010-2012, iar rata șomajului este semnificativ mai redusă decât media la nivel național și la nivelul regiunii NV.
Un atu important al orașului din punct de vedere al resurselor umane este reprezentat de forța de muncă cu nivel ridicat de pregătire și experiență, numărul și calitatea absolvenților de învățământ superior (competențe profesionale, lingvistice, compatibilitate culturală cu valorile promovate de companiile multinaționale).
Cifrele înregistrate sunt îmbucurătoare, stabilitatea populației și chiar creșterea numărului de persoane în vârsta de muncă însemnând o economie stabilă, chiar în creștere la nivelul regiunii, în condițiile migrării puternice la nivel național a forței de muncă spre țările dezvoltate ale Uniunii Europene.
La nivelul județului Cluj, balanța forței de muncă ilustrează faptul că, din totalul populației județului resursa de muncă reprezintă 66,53%. (http://www.cjcluj.ro/ UserUploadedFiles/ File/strategia%20judetului/Strategie%20Cluj_v_finalaII.pdf)
2.1.2.2 Mediul economic
Cluj-Napoca este al doilea oraș în ierarhia națională ca potențial de polarizare după capitală, iar studii ale Băncii Mondiale plasează Cluj-Napoca pe locul 3 pe țară din punctul de vedere al numărului de angajați în sectoare cu salarii ridicate, după București și Timișoara, rezultând de aici că municipiul are unul dintre cele mai ridicate niveluri de trai din țară.
Principalele motoare ale economiei locale din Cluj-Napoca sunt: (Planul strategic de dezvoltare economică al municipiului Cluj-Napoca 2014-2020)
Activități de programare (IT);
Transportul rutier de mãrfuri;
Restaurante;
producția de produse electrice și electrotehnice pentru vehicule motorizate;
Activitãți de inginerie și consultanțã tehnicã;
producția de echipamente de comunicații;
Cele mai competitive ramuri de la nivel local sunt și cele care au cei mai mulți angajați la nivel local.
Zonele puțin competitive sunt domeniul consultanței în management și business, colectarea tratamentul și furnizarea apei, precum și întreținerea clădirilor, acestea având o evoluție sub media pe ramură la nivel național. Tot performanțe sub medie au avut și domeniile construcției de infrastructură, hoteluri, utilităților casnice sau producția de lenjerie.
Clujul constituie una din cele mai interesante piețe din Estul Europei pentru firmele ce au ca obiect de activitate outsourcing și dezvoltare software. Diferite studii (ex. KPMG – locul 31 în topul locațiilor mondiale atractive ca potențial de dezvoltare pentru domeniul IT-BPO outsourcing) plasează Cluj-Napoca în fruntea topului celor mai atractive orașe pentru serviciile de outsourcing IT (statutul de centru universitar de prestigiu are un rol determinant în acest sens).
Cea mai mare parte a firmelor și companiilor cu sediul în municipiul Cluj-Napoca active în anul 2011 pot fi încadrate în categoria micro-întreprinderilor (4695); IMM-urile se situază pe locul 2 (1558), în timp ce doar 11 agenți economici pot fi catalogați la categoria marilor companii (conform legii 346/2004). Deși impactul economic și social (materializat prin salarii, locuri de muncă, taxe si impozite etc.) al marilor companii este net superior primelor două categorii, iar micro-întreprinderile sunt de trei ori mai bine reprezentate la nivel municipal decât IMM-urile și marile companii la un loc, IMM-urile conferă un grad mai ridicat de stabilitate economiei locale. (Planul strategic de dezvoltare economică al municipiului Cluj-Napoca 2014-2020)
Conform ANAF, Cluj-Napoca avea în 2011, 870 de companii cu capital străin; chiar dacă cifra de afaceri medie precum și totalul cifrelor de afaceri ale acestor agenti economici sunt importante pentru economia locală, aceste companii angajează un număr relativ redus de salariați (3.734 în total), media numărului de angajați fiind de 4. Mai mult, 21% din acestea nu figurează ca având angajați, 24% din acestea au un singur angajat și peste 85% din toate firmele străine au sub 9 angajați (putând fi catalogate mai degrabă ca și micro-întreprinderi). (www.primariaclujnapoca.ro)
Bilanțul activităților economice realizate în Cluj-Napoca după criteriul volumului cifrei de afaceri pe anul 2011 ne arată că sectoarele Servicii și Comerț generează mai mult de jumătare din cifra de afaceri totală a firmelor din municipiu.
Per ansamblu, economia municipiului se află într-un stadiu relativ avansat în procesul de evoluție de la economia industrială la o economie de servicii, cu o componentă manufacturieră mică și de înaltă specializare, cu accent pe activități comerciale. Economia zonei prezintă un sector de Întreprinderi Mici și Mijlocii dezvoltat.
2.1.2.3 Mediul socio-cultural
Cultura reprezintă un set de trăsături spirituale, materiale, intelectuale și afective distincte ale unei societăți sau a unui grup social și cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură etc. și elemente definitorii pentru stilul de viață, sistemul de valori, tradițiile și credința respectivului grup. (UNESCO 2002)
La nivel internațional o tot mai mare atenție este acordată potențialului culturii de a cataliza procesele de dezvoltare. Planurile de dezvoltare strategică a orașelor europene, în special în țări ca Marea Britanie, Elveția, Suedia, acordă o atenție deosebită culturii și creativității – se vorbește despre orașe creative (orașe ale căror politici de dezvoltare sunt definite prin implicarea cetățenilor prin metode specifice domeniului cultural), despre industriile creative (acele ramuri ale industriei care fac uz de creativitate ca principal capital – producția de carte, producția cinematografică, industria modei, publicitatea etc – a căror rată de creștere este de 5 ori mai mare decât a industriilor tradiționale). (http://www.primariaclujnapoca.ro)
În contextul integrării României în Uniunea Europeană, cultura a jucat un rol foarte important, fiind pârghia care armonizează valorile locale și naționale la valorile europene. Centru marcant de cultură, Cluj-Napoca găzduiește o serie de instituții și centre culturale și educaționale printre care:
Teatrul Național „Lucian Blaga”
Palatul Bánffy,
Muzeul Național de Artă Cluj
Muzeul de Istorie
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”
Municipiul Cluj-Napoca găzduiește și o serie de instituții culturale străine:
Centrul Cultural Francez
Centrul Cultural American „J.F. Kennedy”
Centrul Cultural Britanic
Centrul Cultural German Cluj-Napoca (Deutsches Kulturzentrum Klausenburg)
Centrul Cultural Italian
Centrul de Artă și Cultură Japoneză
Centrul Cultural Sindan
Centrul Cultural Coreean
2.1.2.4 Mediul natural
Din punct de vedere geografic, municipiul se află în centrul Transilvaniei și are o suprafață de 179,5 km². Relieful este format în cea mai mare parte din dealuri și văi.
In ceea ce priveste vegetatia din jurul orasului, aceasta este alcatuita in cea mai mare masura din paduri si ierburi putand fi gasite si plante rare precum: păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a.
Ceea ce trebuie să menționăm este faptul că există două rezervații botanice cunoscute – Fânațele Clujului și Rezervația Valea Morii. În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale. ( http://ro.wikipedia.org)
Clima orașului este de tip continental moderată, fiind influențată de Munții Apuseni. Temperatura medie anuală este de aproximativ 8,2 °C iar media precipitațiilor anuale atinge 663 mm.
2.1.2.5 Mediul tehnologic
Mediul tehnologic este cel care are cel mai mare impact asupra vieții oamenilor și firmelor de orice fel. Ritmul în care se dezvoltă economiile depinde în mare măsură de numărul noilor descoperiri tehnologice și de ritmul de introducere a noilor tehnologii.
Datorita tehnologiei exista astăzi adevarate minuni ale medicinei dar in acelasi timp trebuie sa mentionam ca tot tehnologia este cea care a creat și orori precum bomba cu hidrogen sau gazul paralizant. Tot tehnologia este cea care ne-a dat lucruri care pot fi văzute atât ca binecuvantări cât și ca blesteme (automobilul, computerul, telefonul etc).
Fiecare tehnologie deține și o anumita forță distrugătoare. Tranzistorii au distrus industria tuburilor electronice cu vid; xerografia i-a ruinat pe producătorii de hârtie indigo; automobilele concurează cu căile ferate; televiziunea a redus tirajele ziarelor. În loc să treacă la noile tehnologii, în ultima perioadă multe sectoare de activitate tradiționale le-au ignorat sau au încercat să le combată, iar cifra lor de afaceri a scăzut, deși ține de însăși esența capitalismului de piață, să fii dinamic și să accepți distrugerea creatoare produsă de noua tehnologie, ca preț ce trebuie plătit pentru progres.
Rata de creștere a economiei naționale este direct influențată de noile tehnologii descoperite. Din nefericire, descoperirile tehnologice nu apar în mod uniform în timp. În perioada de timp dintre două inovații majore, economiile cel mai probabil stagnează. Între timp, decalajul se umple cu inovații minore care sunt mai puțin riscante, dar până la urma fac și ca eforturile de cercetare să fie deviate de la marile descoperiri.
Orice tip de tehnologie are o serie de consecințe pe termen lung insa, de cele mai multe ori, acestea nu pot fi prevăzute.
În urmă cu 50 de ani, multe dintre produsele care azi ni se par obișnuite nu existau nici măcar în proiect (calculatorul personal, faxul, agenda personală digitală, internetul, i-phone-ul, tableta, etc). Cercetătorii din electronică fac microprocesoare tot mai inteligente pentru ca mașinile, locuințele și birourile să fie tot mai receptive la modificarea condițiilor din jur.
Ceea ce trebuie remarcat în cadrul mediului tehnologic din Cluj-Napoca este puternica dezvoltare a industriei IT-ului, Cluj-Napoca fiind al doilea pol de atragere a investițiilor în IT din România. De asemenea orașul este bine cunoscut pentru tehnologiile moderne prezente în cadrul spitalelor care permit efectuarea unor intervenții unice în țară.
2.1.2.6 Mediul politico-legislativ
Mediul politic este reprezentat de structurile societății, de clasele sociale, forțele politice, gradul de implicare al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic. Toate aceste componente se pot transforma fiecare la rândul ei în factori restrictivi sau stimulativi în funcție de situație.
Uneori, legile pot să creeze și noi ocazii favorabile pentru firme, nu doar să le limiteze posibilitățile. De exemplu, legislația privind obligativitatea reciclării a dat un impuls major industriei care se ocupă de această activitate, accelerând și crearea a zeci de firme noi, care fac produse din materiale reciclate. Două tendințe importante din acest mediu sunt: numărul mai mare al legilor care reglementeaza activitatea de afaceri și numărul mai mare al grupurilor de interese speciale.
Legislația economică are trei mari scopuri fundamentale:
Să protejeze firmele de concurența neloială;
Să protejeze consumatorii de practicile incorecte ale firmelor;
Să protejeze interesele societății de efectele negative ale unui comportament necontrolat din partea agenților economici.
Menirea fundamentala a legislației și a reglementărilor economice este aceea de a obliga firmele să suporte costurile sociale pe care le provoacă produsele, serviciile sau procesele întreprinse. Un motiv de preocupare este următorul: în ce punct încep costurile reglementării prin lege să depășească beneficiile aduse? Legile nu sunt întotdeauna aplicate în mod corect și echitabil: cei însărcinați să le verifice aplicarea și să penalizeze nerespectarea lor sunt câteodată fie prea îngăduitori, fie prea zeloși. Deși orice nouă lege își are motivația ei rațională, uneori poate avea și efectul neintenționat de a submina inițiativa și de a întârzia creșterea economică.
Legislația cu incidență asupra agenților economici a sporit constant de-a lungul anilor. Comisia Europeană s-a arătat foarte activă în a stabili un nou cadru legislativ care să acopere comportamentul competițional al agenților economici, standardele în materie de produse, răspunderea firmelor pentru perforamanța produsului și tranzacțiile comerciale, valabil pentru toate țările membre ale Uniunii Europene.
Numărul și puterea de influență a grupurilor de interese speciale au crescut mult în ultimul timp. Multe firme și-au înființat departamente care să se ocupe de problemele și relațiile cu grupurile de interese speciale. O forță importantă de influență asupra lumii corporatiste este mișcarea organizată de cetățeni și guvern, mișcare menită să întărească drepturile și puterile cumpărătorilor în raport cu vânzătorii. Oamenii au cerut și au obținut dreptul de a afla costul real al dobânzilor la un împrumut, ingredientele de bază ale unui produs, calitatea nutritivă a alimentelor, data de fabricație a unui produs, etc.
2.2 Localizarea proiectului
Pentru a găsi locația optimă pentru prezentul proiect am luat în calcul mai multe aspecte precum:
Potențialul turistic;
Distanța față de centrul municipiului Cluj-Napoca, distanța față de principalele obiective turistice;
Posibilitățile de acces și distanța față de cartierele municipiului Cluj-Napoca;
Eventualii concurenți;
Posibilitățile de construcție;
Caracteristicile socio-demografice ale populației din imediata apropiere.
Având în vedere aspectele menționate anterior se consideră că cea mai potrivită zonă pentru construirea unui centru de agrement este reprezentată de cartierul Bună Ziua.
Zona în care se dorește a fi construit viitorul centru de agrement se află destul de aproape de centrul municipiului Cluj-Napoca și față de principalele obiective turistice (aproximativ 3-4km) fiind în același timp o zonă pitorească. Deși cartierul Bună Ziua este unul dintre cartierele Clujului aceasta este o zonă liniștitaă o zonă care nu este intens circulată, o zonă care nu te duce cu gândul că în imediata apropiere se află cel mai mare, cel mai populat și cel mai intens circulat oraș din Transilvania.
Alte atuuri ale zonei alese pentru construcție sunt reprezentate de faptul că în zonă nu există un alt centru de agrement, există mai multe hoteluri și pensiuni și de asemenea populația din cartier este reprezentată în cea mai mare măsură de persoane care au un venit peste medie ceea ce îi face să devină un segment important al pieței țintă.
De asemenea mai trebuie să menționăm că în zona aleasă Primăria Municipiului Cluj-Napoca deține suprafețe însemnate de teren, aspect care facilitează construcția centrului de agrement și în același timp reduce semnificativ costurile deoarece terenul nu trebuie achiziționat.
2.3 Suma solicitată de la finanțator
Tabel nr. 1 Suma solicitată de la finanțator
2.4 Justificarea proiectului
Ceea ce ne-am propus prin intermediul acestui proiect este să dezvoltăm o afacere care sa ofere servicii de agrement la cele mai înalte standarde atât pentru turiști cât și pentru localnici. Acest lucru va fi realizat prin construirea unui centru de agrement în cartierul Bună Ziua, care ofera o gamă diversificată de servicii.
În raport cu prioritățile principale ale proiectului, ne propunem în primă instanță să oferim o gamă diversificată de servicii de agrement care să fie competitive cu cele din țară dar și din Uniunea Europeană. Acest aspect duce desigur la crearea unui portofoliu constant de clienți mulțumiți și satisfăcuți de serviciile oferite și apoi la mărirea portofoliului de clienți și chiar diversificarea serviciile puse la dispoziția acestora. În același timp ne interesează ca prin crearea unui portofoliu de clienți să fie asigurată și sustenabilitatea în timp a afacerii a cărei bază ne dorim să o construim.
În urma analizării zonei în care ne-am propus să amplasăm investiția am descoperit o serie de constrângeri și necesități:
1. Constrângeri
Serviciile de agrement din zonă sunt slab dezvoltate;
Serviciile de agrement care totuși sunt prezente în zona în care va fi amplasat centrul nostru de agrement sunt insuficient dezvoltate;
Dezvoltarea continuă a serviciilor similare în cadrul Uniunii Europene;
Prețurile practicate pentru serviciile de agrement sunt destul de ridicate ceea ce face ca acestea să fie accesibile doar pentru persoanele cu venituri medii sau peste medie;
Datorită veniturilor scăzute, o bună parte din populație este încă reticentă în ceea ce privește achiziționarea de servicii de agrement;
2. Necesități
Raport echitabil calitate-preț;
Servicii diversificate;
Dezvoltarea unor servicii care se ridică la standardele celor din Uniunea Europeană;
Management performant;
Angajarea de personal calificat și capabil;
Oferirea unor pachete promoționale sau discounturi pentru clienții fideli;
Lista detaliată a grupurilor țintă, beneficiarilor direcți și indirecți
1. Grupurile țintă
Grupurile țintă sunt reprezentate de potențialii clienți care vor beneficia pe viitor de serviciile centrului de agrement. Obiectivul principal al proiectului este de a oferii grupurilor țintă servicii diversificate și de calitate.
Grupurile țintă sunt reprezentate de:
Turiștii care poposesc în municipiul Cluj-Napoca și doresc să se recreeze;
Persoane juridice care doresc să realizeze activități de team-building pentru angajați;
Studenții prezenți în oraș care doresc să se recreeze și în același timp să facă mișcare;
Locuitorii din cartierul Bună Ziua care în cea mai mare măsură sunt persoane cu venituri peste medie, persoane care desfășoară diverse activități și care au nevoie de recreere pe de o parte iar pe de altă parte își permit să plătească pentru a se recrea;
Locuitorii din toate cartierele municipiului Cluj-Napoca, care doresc să practice un anumit sport;
Astfel, printre potențialii clienți se află atât persoane fizice cât și persoane juridice. Serviciile oferite redau un cadru perfect pentru recreere și pentru practicarea mai multor tipuri de sporturi.
De asemenea mai trebuie să menționăm că serviciile noului centru de agrement se adresează atât turiștilor români cât și turiștilor străini, în acest sens fiind căutate pentru angajare persoane care vorbesc cel puțin o limbă străină de circulație internațională.
Beneficiari direcți;
Primăria municipiului Cluj-Napoca;
Locuitorii municipiului Cluj-Napoca;
Persoanele juridice din municipiul Cluj-Napoca;
Beneficiari indirecți:
Turiștii din zonă;
Persoanele din municipiul Cluj-Napoca ce se află în căutarea unui loc de muncă;
Motivele alegerii grupurilor țintă.
Motivul pentru care am ales să ne adresăm acestor grupuri țintă este acela că încercăm să oferim o serie de servicii de calitate, unei game variate de clienți. În acest fel încercăm să satisfacem atât exigențele persoanelor juridice, cât și a celor fizice. De asemenea, am ales să ne adresăm unui segment mai larg de persoane, deoarece încercăm să ne asigurăm un grad destul de mare de retenție a clienților, dar și să asigurăm un profit cât mai mare a afacerii.
Relevanța proiectului față de grupurile țintă ale proiectului.
Ceea ce ne-am propus este să satisfacem o varietate cât mai mare de cerințe din partea clienților. În acest fel, aceștia se pot bucura de o ambianță plăcută beneficiind de confortul unor servicii profesioniste și de cea mai bună calitate. De asemenea, diversele activități pe care le oferim clienților denotă o orientare spre satisfacerea nevoilor acestora.
2.5 Obiectivele proiectului
2.5.1 Obiective pe termen mediu și lung
Realizarea unui turism durabil;
Creșterea numărului de turiști români și străini;
Valorificarea patrimoniului natural din zonă (monumente istorice, rezervații naturale și alte atracții turistice);
Creșterea nivelului de trai;
Crearea de locuri de muncă pentru localnici și nu numai;
Diminuarea ratei șomajului;
Realizarea unei creșteri economice atât în zonă, cât și în alte zone printr-un efect multiplicator;
Dezvoltarea serviciilor complementare;
Creșterea calității serviciilor de agrement .
2.5.2 Obiective pe termen scurt
Realizarea a 2 terenuri de fotbal, 2 terenuri de tenis, un teren de baschet, 2 piscine (adulti/copii), o sala de fitness si 50 de locuri de parcare;
Crearea și menținerea locurilor de muncă;
Creșterea valorii adăugate din activitățile de agrement;
Crearea, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii și serviciilor de agrement din zonă;
Creșterea numărului de clienți;
Dezvoltarea infrastructurii din zonă;
Dezvoltarea mijloacelor de informare și promovare a serviciilor de agrement;
Susținerea activităților specifice serviciilor de agrement;
Certificarea calității serviciilor oferite;
Asigurarea de prestații similare, din punct de vedere calitativ, cu cele ale țărilor din UE.
2.6 Descrierea activităților proiectului
Activitatea 1 Managementul proiectului
Studierea ofertelor
Alegerea firmei pentru subcontractarea activității de management al proiectului
Încheierea contractului de consultanță
Activitatea 2 Realizarea terenurilor de fotbal, tenis, baschet
Studierea ofertelor;
Alegerea firmei pentru realizarea construcției;
Încheierea contractului;
Realizarea efectivă a construcției.
Activitatea 3 Realizarea piscinelor
Studierea ofertelor;
Alegerea firmei pentru realizarea construcției;
Încheierea contractului;
Realizarea efectivă a construcției.
Activitatea 4 Realizarea sălii de fitness, a punctului de prim ajutor, a cabinei de pază, a vestiarelor și grupurilor sanitare, a parcării și aleilor de acces
Studierea ofertelor;
Alegerea firmei pentru realizarea construcției;
Încheierea contractului;
Studierea ofertei pentru materialele de construcții;
Alegerea ofertei pentru materiale de construcții;
Achiziția materialelor pentru realizarea construcției;
Realizarea efectivă a construcției.
Activitatea 5 Stabilirea necesarului de dotare
Analiza necesarului de dotare
Pregătirea dosarului de achiziții
Activitatea 6 Achiziția elementelor tehnologice de dotare interioară (piscină, punct de prim ajutor, grupuri sanitare, vestiare)
Analiza ofertelor
Achiziția
Amenajarea
Activitatea 7 Achiziția de aparate pentru sala de fitness
Studierea ofertei
Achiziția
Activitatea 8 Achiziția elementelor necesare pentru terenurile de fotbal, tenis și baschet
Studierea ofertei
Achiziția
Activitatea 9 Promovarea
a. Crearea unui site:
Creare
Lansare
Promovare
b. Încheierea unui contract cu o agenție de publicitate
Studierea ofertei
Alegerea firmei
Încheierea contractului
c. Crearea de broșuri/pliante și distribuirea lor pe stradă, în cadrul agențiilor de turism locale, județene, naționale
Creare
Distribuire
d. Promovarea în presa scrisă
Anunțuri periodice în ziarele locale/naționale și reviste
e. Alte modalități de promovare
Crearea cărților de vizită
Crearea de cărți poștale
Crearea agendelor si pixurilor personalizate
Crearea colilor si a plicurilor personalizate
Activitatea 10 Angajarea personalului
Recrutare
Selecție
Training specializat
Activitatea 11 Monitorizarea proiectului
Evaluarea
Monitorizarea
Întocmirea de rapoarte
2.7 Echipa de implementare
Primăria Cluj-Napoca va subcontracta activitatea de management al proiectului. Activitățile specifice ce vor fi subcontractate prin acest contract sunt:
Consultanță și asistență (tehnică, financiară și administrativă) pentru gestionarea proiectului;
Realizarea cererilor de plată aferente proiectului;
Asistență pentru întocmirea dosarelor de achiziții publice a investiției propriu-zise.
Cerința expresă va fi ca echipa care va asigura managementul proiectului din partea contractorului să aibă minim 4 persoane cu următoarele atribuții pliate pe specializările ce se impun:
1 manager de proiect;
1 expert financiar;
1 expert achiziții publice;
1 expert tehnic .
La subcontractarea acestei activități se va avea în vedere ca potențialii subcontractori să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
Existența certificatului emis de Registrul Comertului din care să reiasă că agentul economic are obiectul de activitate – Activitati de consultanță pentru afaceri și management și nu are înscris urmatoarele: falimente, contraventii, amenzi, abuz de încredere, fals și uz de fals, concurența neloiala, abateri
Experiență relevantă în domeniul managementului de proiecte în ultimii trei ani
Bilanț contabil pentru ultimii 3 ani (2011-2014)
Cifra medie de afaceri pe ultimii 3 ani – minim 150.000 RON/an
Să existe cel puțin cinci persoane angajate, cu experiență relevantă pentru obiectul contractului (informații privind personalul cheie ce va fi implicat în execuția contractului).
Dovada plății impozitelor la bugetul de stat și la cel local
Activitatea echipei de management a proiectului va fi monitorizată de o echipă de monitorizare a proiectului, a cărei membri fac parte din aparatul propriu al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, îndrumate de un coordonator de proiect. Echipa de monitorizare a proiectului va avea următoarea componență:
responsabil administrativ al proiectului – 1 persoană
responsabil tehnic – 1 persoană
responsabil financiar – 1 persoană
responsabil achiziții publice – 1 persoană
Membri echipei de proiect vor avea următoarele responsabilități:
1. Coordonator de proiect: coordonează activitățile proiectului pentru atingerea obiectivelor și rezultatelor planificate, monitorizează planificarea acțiunilor proiectului pentru încadrarea în graficele stabilite, urmărește respectarea cerințelor de implementare ale finanțatorului, coordonează realizarea evaluării interne a proiectului cu prilejul ședințelor lunare de monizorizare, supervizează raportările de progres, certifică necesitatea și oportunitatea plăților în proiect; păstrează și arhivează documentația aferentă proiectului, realizează corespondența necesară derulării proiectului, planifică și organizează evenimentele proiectului;
2. Responsabil administrativ al proiectului: monitorizează activitățile proiectului pentru atingerea obiectivelor și rezultatelor planificate, menține permanent legătura cu coordonatorul de proiect pentru planificarea acțiunilor proiectului pentru încadrarea în graficele stabilite, urmărește respectarea cerințelor de implementare ale finanțatorului, supervizează raportările de progres și cererile de plată, certifică (după caz) necesitatea și oportunitatea plăților efectuate; păstrează și arhivează documentația aferentă proiectului, realizează corespondența necesară derulării proiectului, planifică și organizează evenimentele proiectului;
3. Responsabil tehnic: verifică documentația de specialitate întocmită, colaborează cu proiectantul în vederea obținerii autorizației de construire, evaluează ofertele pentru execuția de lucrări și dirigenție de șantier în cadrul comisiei de evaluare a ofertelor, monitorizează lucrările și informează coordonatorul de proiect a stadiului execuției acestora, furnizează date tehnice pentru realizarea rapoartelor de progres;
4. Responsabil financiar: monitorizează efectuarea cheltuielilor conform bugetului și înregistrarea acestora în evidențele financiar contabile, corelând toate informațiile financiar contabile ale proiectului primite de la managerul de proiect; asigură respectarea regulilor financiare ale finanțatorului, furnizează datele relevante pentru realizarea rapoartelor financiare periodice (din cadrul rapoartelor de progres), răspunde de virarea la termen și în condițiile legii a taxelor și impozitelor, răspunde de recuperarea TVA aferent cheltuielilor proiectului/locație.
5. Responsabil achiziții publice: verifică documentația de atribuire întocmită pentru achizițiile realizate în cadrul proiectului, organizează, lansează și realizează procedurile de atribuire;
2.8 Durata și planul proiectului
Durata de realizare a proiectului este de 16 luni.
În linii mari planul de implementare al proiectului se rezumă la următoarele:
Managementul proiectului;
Realizarea terenurilor de fotbal, tenis, baschet;
Realizarea piscinelor;
Realizarea sălii de fitness, a punctului de prim ajutor, a cabinei de pază, a vestiarelor și grupurilor sanitare, a parcării și aleilor de acces;
Stabilirea necesarului de dotare ;
Achiziția elementelor tehnologice de dotare interioară (piscină, punct de prim ajutor, grupuri sanitare, vestiare);
Achiziția de aparate pentru sala de fitness;
Achiziția elementelor necesare pentru terenurile de fotbal, tenis și baschet;
Promovare;
Angajarea personalului;
Monitorizarea proiectului;
Diagrama Gantt
2.9 Bugetul proiectului
Cheltuielile preconizate pentru realizarea proiectului propus se rezumă la următoarele:
1. Cheltuieli initiale
Tabel nr. 2 Cheltuieli inițiale
2. Cheltuieli cu realizarea construcției
3. Cheltuieli cu dotarea
4. Cheltuieli cu promovarea
Total general cheltuieli: 2.621.911,93
Taxe preconizate
Tabel nr. 3 Taxe preconizate
Venituri preconizate
se estimează că cele 2 terenuri de fotbal pot fi închiriate maxim 9 ore ziua și 6 ore noaptea;
terenrile de tenis și baschet pot fi închiriate maxim 9 ore/ zi;
se estimează un număr maxim de 100 persoane (60 adulți și 40 copii) care pot să aibă acces la piscină timp de 12 ore/zi;
pentru sala de fitness se estimează un număr maxim de 30 persoane/ora timp de 12 ore/zi;
parcarea poate avea un număr maxim de 50 autoturisme timp de 14 ore/zi
Capacitatea nominală a centrului de agrement exprimată în ore/zi/lună/ an se prezintă după cum urmează:
Tabel nr.4 Capacitatea nominală a centrului de agrement
Având în vedere că municipiul Cluj-Napoca este intens circulat și de asemenea este un important centru universitar, pentru primul an de funcționare estimăm un grad de ocupare de 60% iar pentru anii următori un grad de ocupare de 75%. Luând în considerare aceste procente capacitatea nominală a centrului de agrement se prezintă după cum urmează:
Tabel nr. 5 Capacitatea nominală preconizată pentru primul an de funcționare
Tabel nr. 6 Capacitatea nominală preconizată pentru al doilea an de funcționare
Veniturile corespunzătoare pentru primul an, respectiv pentru al doilea an de funcționare (luând în considerare gradul de ocupare stabilit) se prezintă dupa cum urmează:
Tabel nr. 7 Veniturile preconizate pentru primul an de funționare
Tabel nr. 8 Veniturile preconizate pentru al doilea an de funcționare
2.10 Indicatori de urmărire și evaluare
Punându-ne întrebarea: Cum știm când am ajuns la destinație?, este o etapă fundamentală pentru o planificare de succes. Pentru a putea răspunde la aceste întrebări, este necesară monitorizarea și evaluarea planurilor puse în aplicare.
Monitorizarea este un proces continuu (zilnic, lunar, anual), de colectare de informații asupra tuturor aspectelor implicate în acest proiect. Tocmai de aceea, ar trebui să fie un proces de colaborare între toate părțile implicate.
Astfel că, informațiile adunate și analizele realizate în decursul acestui proces, pot indica necesitatea de a modifica planurile de acțiune, sau obiectivele stabilite, în scopul de a susține dezvoltarea economică în evoluția ei spre o viziune mai amplă.
Indicatorii de rezultat urmăriți în cadrul proiectului de față se rezumă la următoarele:
Numărul de locuri de muncă permanente nou create;
Cifra de afaceri realizată anual;
Profitul anual;
Rata de creștere a numărului de clienți după primul an de funcționare;
Indicatori financiar:
Rata rezultatului din exploatare >10%
Indicatorul lichidității curente >2
Indicatorul lichidității imediate >1
Marja profitului net
Rata rentabilității activelor
Rata rentabilității financiare
Rata rentabilității generale
2.11 Concordanța cu politicile UE și legislația națională
2.11.1 Egalitatea de șanse
Principiul privind egalitatea de șanse este pe deplin respectat în cadrul acestui proiect, beneficiarii lui fiind toți locuitorii municipiului Cluj-Napoca indiferent de rasă, sex, religie, dizabilități, vârstă, care sunt interesați de desfășurarea unor activități de agrement.
De asemenea, în studiul de fezabilitate sunt prevăzute amenajări pentru persoanele cu handicap neuromotor (locuri de parcare pentru autoturismele persoanelor cu handicap, rampe pentru cărucioare și borduri teșite), de acestea beneficiind și bicicliștii și posesorii de cărucioare de copii. Parcările au prevăzute și spații special amenajate pentru parcarea bicicletelor și a motocicletelor.
Toate contractele de achiziții publice se vor face conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. Atribuirea și derularea contractelor de lucrări și servicii care vor fi încheiate pe parcursul implementării proiectului în vederea îndeplinirii obiectivelor proiectului, acestea vor prevedea în specificații tehnice din caietele de sarcini clauze care să permită accesul nediscriminatoriu, pe principiile egalității de șanse al tuturor celor interesați, care corespund criteriilor solicitate.
Aceleași principii vor fi respectate și în cazul managementului proiectului, selecția persoanelor din echipa de management făcându-se pe baza experienței profesionale și a abilităților necesare ducerii la bun sfârșit a sarcinilor pe durata implementării proiectului.
2.11.2 Dezvoltarea durabilă și eficiența energetică
Proiectul propus se încadrează într-o viziune strategică pe termen mediu și lung privind dezvoltarea durabilă și armonioasă a regiunii. Impactul pozitiv asupra mediului social rezidă din însăși scopul proiectului și anume acela de a realiza o infrastructură socială modernă, la nivelul tehnic practicat pe plan european, pentru facilitarea desfășurării activităților sportive și de agrement.
În realizarea proiectului se are în vedere principiul „poluatorul plătește”, principiu care impune celui care poluează mediul înconjurător să plătească pagubele produse și cheltuielile generate de realizarea unor măsuri de prevenire a poluării.
De asemenea impactul asupra factorilor de mediul este pozitiv prin montarea de pubele destinate colectării selective a deșeurilor în spațiul exterior clădirii, prin utilizarea de materiale de calitate și compoziții optime și nu în ultimul rând prin aducerea mediului la condițiile inițiale odată cu dezafectarea șantierului. Resturile rezultate din activitatea de șantier vor fi transportate la o rampă de gunoi special amenajată.
Toate intervențiile prevăzute în proiect corespund unui set de necesități identificate pentru realizarea centrului de agrement, dar ele nu compromit posibilitatea unor intervenții ulterioare de adaptare la nevoile de dezvoltare dictate de progresul tehnologic și societal, fapt confirmat și prin avizul favorabil de mediu, aviz care trebuie solicitat si care trebuie obtinut inainte de demararea lucrarilor.
În ceea ce privește scurgerea apelor, aceasta e prevăzut să se facă spre gurile de scurgere sau spre rigole special amenajate.
2.11.3 Protecția mediului
Protecția aerului, protecția solului și subsolului, protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor, protecția împotriva radiațiilor
În regim de funcționare normală, proiectul propus, nu reprezintă o sursă de zgomot sau de vibrații, o sursă de poluare a aerului, nu reprezintă sursa de poluare a solului și subsolului și nici nu necesită măsuri pentru protecția împotriva radiațiilor.
Pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu aer s-a prevăzut ca mașinile și utilajele folosite în cadrul șantierului să fie dotate și utilizate la parametri normali de funcționare, să se realizeze reviziile tehnice de către firme specializate în acest sens si să se utilizeze materiale de calitate și compoziții optime.
Protecția ecosistemelor terestre și acvatice
Având în vedere specificul investiției ce urmează a se realiza, putem spune că aceasta nu reprezintă o sursă de poluare a ecosistemelor terestre și acvatice.
Lucrări de refacere/Restaurare a amplasamentului
La finalizarea, lucrărilor aferente investiției se recomandă următoarele:
curățirea zonei aferente investiției, prin evacuarea din amplasament a deșeurilor specifice și transportul acestora la cel mai apropiat depozit de deșeuri autorizate;
evacuarea din amplasamente a tuturor utilajelor utilizate la execuția investiției.
Prevederi pentru monitorizarea mediului
Având în vedere tipurile de impacturi generate de realizarea investiției, considerăm că nu sunt necesare dotări și măsuri speciale de supraveghere a calității mediului și monitorizare a activităților destinate protecției mediului, deoarece în condiții de funcționare normală această investiție nu va afecta factorii de mediu.
2.12 Constrângeri și riscuri privind implementarea proiectului
Principalele constrângeri și riscuri care ar putea să apară pe parcursul derulării proiectului se referă la:
Neacordarea prefinanțării și rambursarea tardivă față de termenele prevăzute prin contract pot determina decalarea activităților. Aplicantul va asigura susținerea financiară a proiectului din sursele proprii și va prezenta soluții pentru reîncadrarea temporală a activităților proiectului. Acest factor ar putea avea un impact mediu asupra derulării investiției.
Indisponibilitatea subcontractorilor de a-și oferi serviciile la termenele prevăzute în planificarea derulării proiectului poate determina decalarea/întârzierea realizării activităților și obținerii rezultatelor scontate. Aplicantul va încerca să găsească soluții de comun acord cu finanțatorul, acceptabile pentru condițiile finanțatorului, de reîncadrare a activităților fără a prejudicia rezultatele proiectului. Acest aspect ar putea avea tot un impact mediu asupra desfășurării activităților din proiect.
Condiții meteo nefavorabile în momentele cheie de derulare a proiectului (de ex. La momentul realizării studiilor de teren etc.) pot determina amânarea/ reprogramarea activității. În acest caz, managerul de proiect, în consultare cu finanțatorul, va reașeza Planul activităților proiectului pentru remedierea neajunsurilor și atingerea obiectivelor specifice. Condițiile meteo nefavorabile pot să aibă per ansamblu un impact scăzut asupra desfășurării activităților din cadrul acestui proiect.
În mediul politic – riscul apare în legătură cu viziunea formațiunilor politice aflate la conducere asupra dezvoltării turismului din România. Modificarea prezentei viziuni poate să aducă un volum mai mare sau mai mic de resurse publice pentru dezvoltarea acestui domeniu.
În mediul economic – riscul este în strânsă legătură cu gradul de dezvoltare economică a României. În funcție de această dezvoltare, disponibilitatea altor resurse de finanțare a turismului crește. Aici intră și colaborarea cu agențiile internaționale pentru dezvoltarea turismului, ce distribuie fonduri de finanțare.
În mediul legislativ – riscul apare în legătură cu modificările ce pot să apară în legislație și care trebuie impuse și acceptate de cei care lucrează în domeniul turismului.
În procesul de armonizare a turismului românesc cu structurile și cerințele Uniunii Europene – riscurile apar în legătură cu modul de percepție asupra modificărilor care urmează să apară, modul de implementare a cerințelor, inerția inerentă existentă în orice organizație și – mai ales – în legătură cu dorința unor persoane sau grupuri de persoane de a menține o stare de fapt (pe care o consideră mai comodă și care poate fi prezentată ca ‘particularitate’ absolut necesară).
Evoluția demografică a populației – riscul apare în legătură cu îmbătrânirea (deja constatată) a populației, ceea ce conduce la scăderea numărului de persoane care practică sporturile si activitatile de agrement dar și a persoanelor dornice de a practica turismul în general, observându-se un interes din ce în ce mai scăzut.
Politica de personal: Riscurile apar aici în legătură cu:
– selectarea personalului – trebuie să se aibă în vedere relativa discrepanță dintre nivelul calităților cerute și nivelul de salarizare oferit;
– modul de evaluare a personalului;
– modul de promovare a personalului.
Concluzii
Noțiunea de plan de afaceri este una relativ nou apărută și se află în strânsă legătură cu aspecte legate de îndeplinirea obiectivelor strategice stabilite de fiecare entitate în parte. Practic, planul de afaceri este instrumentul care scoate în evidență obiectivele firmei și modul în care acestea pot fi realizate.
Orice plan de afaceri trebuie întocmit luându-se în considerare încă din stadiul de obiective, optica de marketing. Planul de afaceri trebuie conceput pornind de la piață, consumatori și cerințele acestora. Orice astfel de plan trebuie să fie realist, credibil și nu în ultimul rând fiabil și de asemenea trebuie să conțină indicatori tehnico-financiari pe termen mediu și lung. Obiectivele strategice și indicatorii cuprinși într-un plan de afaceri trebuie să traseze soluții și măsuri cu ajutorul cărora să fie realizate scopurile propuse astfel încât să se asigure avantajul competitiv și maximizarea profitului.
După al doilea război mondial, intensificarea competiției economice la nivel global a impus un nou mod de a concepe dezvoltarea în termeni de proiect. Accentul se pune pe elaborarea și implementarea strategiilor coerente de dezvoltare, pe planificare și organizare, deci pe proiect. În România, începând cu 2002, la baza fundamentării bugetului național și, implicit, a bugetelor ministerelor au stat strategia, programele și proiectele. Această tendință este cu atât mai pregnantă la nivelul Uniunii Europene unde, sub impactul necesităților de integrare, mnagementul proiectelor tinde să devină principala formă de existență în mediul economic.
Este de menționat faptul că în zilele noastre, odată cu răsturnările de situații la care asistăm atât în plan economic cât și în plan politic, activitatea de management al proiectelor nu este una tocmai simplă. În cazul în care avem de a face cu multe activități (în unele cazuri chiar sute) care depind una de cealaltă, când este nevoie că resursele disponibile să fie alocate în diferite momente și în cantități specifice, când resursele financiare vin din surse diferite, când există un număr mare de parteneri având diferite grade de implicare, când anumite activități din proiect sunt subcontractate către alte firme, managementul proiectelor reprezintă o activitate deosebit de complexă. Astăzi, știința și practica managementului au cunoscut și continuă să cunoască cele mai intense preocupări în vederea furnizării tuturor instrumentelor necesare transformării organizațiilor în organizații orientate pe proiecte și corelarea acestui domeniu cu noua economie, economia bazată pe cunoștințe.
Provocările potențiale cu privire la fondurile structurale și de coeziune țin de capacitatea structurilor instituționale și administrative de a gstiona aceste fonduri, de îmbunătățire a capitalului fizic și uman necesar utilizării fondurilor, de posibilitățile autorităților centrale și locale de a participa la cofinanțarea proiectului finanțat din fonduri europene.
Ceea ce ne-am propus prin intermediul acestui proiect este să dezvoltăm o afacere care sa ofere servicii de agrement la cele mai înalte standarde atât pentru turiști cât și pentru localnici. Acest lucru va fi realizat prin construirea unui centru de agrement în cartierul Bună Ziua, care ofera o gamă diversificată de servicii.
În raport cu prioritățile principale ale proiectului, ne propunem să oferim o gamă diversificată de servicii de agrement care să fie competitive cu cele din țară dar și din Uniunea Europeană. Acest aspect duce desigur la crearea unui portofoliu constant de clienți mulțumiți și satisfăcuți de serviciile oferite și apoi la mărirea portofoliului de clienți și chiar diversificarea serviciile puse la dispoziția acestora. În același timp ne interesează ca prin crearea unui portofoliu de clienți să fie asigurată și sustenabilitatea în timp a afacerii a cărei bază ne dorim să o construim.
Abordarea proiectelor se face în contextul unui anumit program, program care la rândul său se circumscrie unei strategii, iar strategia stă la baza unui scop (formare profesională, cucerirea sau menținerea pieței de desfacere, modernizare tehnologică, cercetare, dezvoltare economică etc.). Indiferent de anvergura proiectului, că se desfășoară la nivel național sau la nivelul unei singure organizații, respectarea interdependenței între strategie – program – proiect, alături de calitatea resurselor utilizate conduc la recunoașterea pe piață a rezultatelor.
Multe țări europene, mai ales în primii ani de după aderare, s-au confruntat cu dificultăți în transferul de fonduri disponibile de la UE, motivele cele mai citate fiind generate de lipsa unei viziuni coerente pe termen lung a autorităților, resursele insuficiente pentru a cofinanța proiecte, capacitatea administrativă scăzută la nivel central și local, eșecurile de parteneriate publicprivate, insuficienta calificare a resurselor umane, cauze și lecții luate în calcul, fără îndoială, și în cazul României.
Fondurile europene nu reprezintă un scop în sine, ci instrumente de atingere a unor obiective stabilite la nivelul Uniunii Europene, al statului membru al UE, în baza unor documente de implementare.
Bibliografie
Androniceanu A., Abăluță O., Curteanu D., Popescu I., (2006) Managementul Proiectelor cu finanțare europeană – Metodologii de elaborare, editura Universitară, București;
Bob C.A. și colab., (1997) Economia întreprinderii, editura ASE, București;
Drosu Șaguna D., Găinușă Nicolae R., (2011) Fondurile structurale ale Uniunii Europene, editura Universul Juridic, București;
Florescu D., (2012) Managementul proiectelor cu finanțare europeană, editura CH Beck, București;
Ilieș L., Crișan E., (2009) Managementul firmei și planul de afaceri, editura Risoprint, Cluj-Napoca;
Ilieș L., Bordean O., Crișan E., (2006) Managementul firmei, problemele decizionale și planul de afaceri, editura Risoprint, Cluj-Napoca;
Lazăr I., Ilieș L., Lungescu C. D., Mortan M., Popa M., Vereș V. A., (2006) Managementul firmei, editura Risoprint, Cluj-Napoca;
Nistor R., (2012) suport de curs Managementul proiectelor, Cluj-Napoca;
Stanley E.Portney, (2001) Project Management for Dummies, Wiley Publishing Inc.,;
Zahiu L. și colab., (2000), Economia întreprinderii, editura ASE, București;
Widwman, http://www.pmforum.org/library/papers/2000/pm1stprn_wideman.pdf;
Legea nr.64/1999, privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului;
Instrumentele structurale ale Uniunii Europene; Fondurile Structurale și Fondul de Coeziune, suport de curs realizat în cadrul proiectului de înfrățire instituțională RO03/IB/OT/01 Întărirea capacității UCRAP și a rețelei naționale de modernizatori;
http://www.fonduri-ue.ro/;
http://www.europarl.europa.eu;
http://www.fedr.ro/;
http://www.caravanafs.ccina.ro/;
http://www.minind.ro/imm/fonduristructurale/domeniul_imm/Standardizare_011009.pdf;
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=326&langId=ro;
http://www.cjcluj.ro/UserUploadedFiles/File/strategia%20judetului/Strategie%20Cluj_v_finalaII.pdf;
http://ro.wikipedia.org;
http://primariacj.ro;
Bibliografie
Androniceanu A., Abăluță O., Curteanu D., Popescu I., (2006) Managementul Proiectelor cu finanțare europeană – Metodologii de elaborare, editura Universitară, București;
Bob C.A. și colab., (1997) Economia întreprinderii, editura ASE, București;
Drosu Șaguna D., Găinușă Nicolae R., (2011) Fondurile structurale ale Uniunii Europene, editura Universul Juridic, București;
Florescu D., (2012) Managementul proiectelor cu finanțare europeană, editura CH Beck, București;
Ilieș L., Crișan E., (2009) Managementul firmei și planul de afaceri, editura Risoprint, Cluj-Napoca;
Ilieș L., Bordean O., Crișan E., (2006) Managementul firmei, problemele decizionale și planul de afaceri, editura Risoprint, Cluj-Napoca;
Lazăr I., Ilieș L., Lungescu C. D., Mortan M., Popa M., Vereș V. A., (2006) Managementul firmei, editura Risoprint, Cluj-Napoca;
Nistor R., (2012) suport de curs Managementul proiectelor, Cluj-Napoca;
Stanley E.Portney, (2001) Project Management for Dummies, Wiley Publishing Inc.,;
Zahiu L. și colab., (2000), Economia întreprinderii, editura ASE, București;
Widwman, http://www.pmforum.org/library/papers/2000/pm1stprn_wideman.pdf;
Legea nr.64/1999, privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului;
Instrumentele structurale ale Uniunii Europene; Fondurile Structurale și Fondul de Coeziune, suport de curs realizat în cadrul proiectului de înfrățire instituțională RO03/IB/OT/01 Întărirea capacității UCRAP și a rețelei naționale de modernizatori;
http://www.fonduri-ue.ro/;
http://www.europarl.europa.eu;
http://www.fedr.ro/;
http://www.caravanafs.ccina.ro/;
http://www.minind.ro/imm/fonduristructurale/domeniul_imm/Standardizare_011009.pdf;
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=326&langId=ro;
http://www.cjcluj.ro/UserUploadedFiles/File/strategia%20judetului/Strategie%20Cluj_v_finalaII.pdf;
http://ro.wikipedia.org;
http://primariacj.ro;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Plan de Afaceri Pentru Infiintarea Unui Centru de Agrement de Catre Primaria Municipiului (ID: 144295)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.