PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L. UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” DIN ARAD FACULTATEA DE… [601402]

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE , INFORMATICĂ
ȘI INGINERIE
SPECIALIZAREA: MARKETING

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Lect. univ. dr.ec. DAVID KATALIN GABRIELA

Absolvent: [anonimizat]2016 –

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE , INFORMATICĂ
ȘI INGINERIE
SPECIALIZAREA: MARKETING

PLAN DE AFACERI
S.C.CRISIA B ROT S.R.L.

Coordonator științific:
Lect.univ. dr.ec. DAVID KATALIN GABRIELA

Absolvent: [anonimizat]2016-

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

1 CUPRINS
LISTA FIGURILOR SI TABELELOR.. ……………………………………………………………………. 2
INTRODUCERE ………………………………… ………….. ………………………………………………………. 3
CAPITOLUL I. PLANUL DE AFACER I – INSTRUMENTUL ESEN ȚIAL ÎN
DEZVOLTAREA AFACERILOR ……….. ……………. ……………………. ………………. ……………… 4
1.1.ROLUL PLANULUI DE AFACERI ÎN IMPLEMENTAREA ȘI
DEZVOLTAREA AFACERILOR …………………………………………………………. 4
1.1.1. Planul de afacere – delimitări conceptuale ………………………….. ……………………… 4
1.1.2 . Rolul planului de afacere ………………… ……………………… ………… …………………….. 4
1.1.3 . Funcțiile planului de afaceri ……………………….. ……………… …………………………….. 6
1.1.4 . Caracteristic ile planului de afaceri ………………. ……………… …………….. …………….. 7
1.1.5. Necesitatea și scopul planului de afaceri ……… ………………. …………………. ……….. 7
1.1.6. Utilitatea planului de afaceri ……………………………… …………………… ………… …….. 8

CAPITOLUL II. STRUCTURA ȘI ELEMENTELE GENERALE ALE
PLANULUI DE AFACERI …………………………………………………………………………….. .. 10
2.1. STRUCTURA UNIVERSALĂ A PLANULUI DE AFACERI ……………. 1 0
2.2. STRUCTURA STANDARDIZATĂ A PLANULUI DE AFACERI ……….. 11
CAPITOLUL I II. PLAN DE AFACERI S.C. CRISIA BROT S.R.L …………1 4
3.1. SCURTĂ PREZENTARE –Măsura 123 „Creșterea valorii adaugate a
produselor agricole si forestiere" ………………………………………………………….. 1 4
3.2. PLAN DE AFACERI S.C. CRISIA BOT S.R.L. ……………………………… 1 7
3.2.1. Prezentarea ideii de afaceri și titlul planului de afaceri………. ……………………… 17
3.2.2. Rezumatul planului de afaceri …………………………………………………………………. 1 7
3.2.3. Descrierea întreprinderii …………………………………………………………………………. 2 0
3.2.4. Descrierea produselor si proceselor tehnologice de fabricatie ……………………… 2 0
3.2.4.1. Pâine pe vatră și procesul tehnologic de fabricație ………………………… 2 1
3.2.4.2. Cozonacul tradițional și descrierea procesului tehnologic …………….. 2 6
3.2.4.3. Pateuri și descrierea procesului tehnologic …………………………………. 2 7
3.2.5.Descrierea investiției, utilajelor și echipamentelor ……………………………………… 29
3.2.5.1. Descrierea investiției ………………………………………………………………… 29
3.2.5.2.Principalele utilaje și echipamente………………………………… ……………..3 6
3.2.6. Planificarea resurselor umane și managementul ………………………………………….3 7
3.2.7. Planificarea de marketing &Vânzări…………………………………………………………. 38
3.2.7 .1. Piața de apr ovizionare ……………………………………. ………………………… 38
3.2.7 .2. Piața de desfacere …………………………………………………………………….. 39
3.2.7.3. Strategia…………………………………. ………………………………………………..4 0
3.2.8. Planificarea și previziunea financiară………………………………………………………. 4 1
CONCLUZII ……………………………………………………………….. ………………………………………… 5 0
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………. … 51
ANEXE ………………………………………………………… ……………………………………………………….. 5 2

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

2
LISTA FIGURI

Nr.
crt. Nr.
Fig TITLUL FIGURILOR Sursa Pg.
1. 1.1. Rolul planului de afaceri David, G., Economia întreprindrii, Note de
curs, U.V.V.G. Arad, 2012 5
2. 1.2. Funcțiile planului de afaceri http://antre.uv.ro/func.html 6
3. 1.3. Scopurile planului de afaceri Autor 8
4. 1.4. Utilitatea planului de afaceri Autor 9
2.1. Forma universala a planului de afaceri Alexe, C., PLANUL DE AFACERE –
SUPORT DE CURS -http://www.upg –
elearning.ro/upb/modul_03.pdf 10
6. 2.2. Elementele cheie și structura generală a plunului de
afaceri standardizat Autor 12

LISTA TABELE

8
Nr.
crt. Nr.
tb. TITLUL TABELELOR Sursa Pg.
1. 3.1. Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul
S.C. CRISIA BROT S.R.L. Autor pe baza datelor interne 20
2. 3.2. Proprietăți organoleptice a făinilor utilizate Autor pe baza datelor interne 21
3. 3.3. Proprietăți fizice și chimice a făinilor utilizate Autor pe baza datelor interne 22
4. 3.4. Regimul de fermentare Autor pe baza datelor interne 24
5. 3.5. Greutatea minimă asigurată Autor pe baza datelor interne 25
6. 3.6. Potențialii furnizori ai solicitantului Autor pe baza datelor interne 39
7 3.7. Situația finanțării prevăzută în planul de afaceri S.C.
CRISIA BROT S.R.L. Date interne 42
8. 3.8. Costul estimativ al investiției în cadrul întreprinderii
S.C. Crisia Brot S.R.L. Date interne 42
9. 3.9. Previziunea vânzărilor pe categorii de produse în cadrul
întreprinderii
S.C. Crisia Brot S.R.L. Autor 43
10. 3.10. Prognoza veniturilor și evoluția capacității de producție
a întreprinderii
S.C. Crisia Brot S.R.L. Date interne 44
11. 3.11. Cheltuielile prognozate în cadrul întreprinderii S.C.
Crisia Brot S.R.L. Date interne
45
12. 3.12. Bilanț sintetic previzionat a întreprinderii S.C.
Crisia Brot S.R.L. Date interne 46
13. 3.13. Fluxul de numerar prevăzut de S.C. Crisia
brot S.R.L. Date interne 47
14. 3.14. Activitatea de exploatare S.C. Crisia Brot S.R.L. Date interne 48
15. 3.15. Indicatorii financiari prevăzuția întreprinderii S.C.
Crisia Brot S.R.L Date interne 48

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

3
INTRODUCERE

,,Dacă vrei să te simți împlinit, trebuie să iubești profund ceea ce faci. ”

Planul de afaceri este un instrument indispensabil întreprinzătorilor care doresc să
inițieze, gestioneze și să dezvolte afacerile într -un mod profesionist, contribuind totodată și la
extinderii afacerii prin parteneriate sau prin atragerea diverselor fonduri de finațare.
Indiferent de sursa de finan țare solicitată sau utiliz area fonduri lor proprii, elaborarea unui
plan de afaceri pe termen lung este cheia succesului în afaceri.
Sporirea competitivitații românești și implicit a capacitații acesteia de a face față
presiunilor concurențiale,necesită dincolo de o viziune clară,execuția ireproșabila a unei
strategii competitive, bazată pe informații oportune si evaluarea continuă a riscurilor și
oportunitaților caracteristice mediul ui de afaceri , cea ce poate oferi un plan de afaceri bine
fundamentayă .
Am ales această temă deoarece în prezent gestionez o afacere propriepe care doresc
să o extind în viitor pe baza planului de afaceri prezentat în cadrul lucrării de licență .
Lucrarea mea de licen ță este structurată pe trei capitole, prim ele capitol e
prezentând o sinteză teoretic ă privind planul de afacer i la modul general și elementele ,
respectiv etapele de elabora re ale acestuia . Capitolul doi , care este studiul de caz al lucrării
de licen ță, prezi ntă un model de plan de afaceri privind CONSTRUIRE BRUT ĂRIE,
AMENAJĂRI INCINTĂ, ÎMPREJMUIRE TEREN Ș I AC HZIȚ IE DE ECHIPAMENTE
LA S.C. CRISIA BROT S.R.L. PR IN SCHEMA DE AJUTOR DE STAT NR. N578/2009,
AFERE NT MĂSURII 123 .
Cuno ștințele teoretice dobândite în cadrul Universită ții de Vest ,,Vasile Goldi ș”din
Arad, Facultatea de Științe Economice , Informatică și Inginerie și experien ța practică
dobândită în cadrul activității profesionale personale , stau la baza elaborării prezentei
lucrări de licen ță.
Cu recuno știință corpului academic din cadrul Universit ății de Vest ,,Vasile
Goldi ș”din Arad, Facultatea de Științe Economice, Informatică și Inginerie și coordonatorului
științific al lucrării de licen ță, Lector univ. Dr. David Katalin Gabriela,
Absolvent,
CRIȘAN I oan

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

4
CAPITOLUL I

PLANUL DE AFACERI – INSTRUMENTUL ESEN ȚIAL ÎN
DEZVOLTAREA AFACERILOR

1.1.ROLUL PLANULUI DE AFACERI ÎN IMPLEMENTAREA ȘI
DEZVOLTAREA AFACERILOR

1.1.1. Plan ul de afacere – delimitări conceptuale

Literatura de specialitate prezintă mai multe încercări de definirea a planului de
afaceri.
Un plan de afaceri poate fi descris ca un document care sintetizează conținutul și
caracteristicile unui proiect de afaceri propus spre realizare în viitor, astfel putem defini
planul de afaceri ca fiind ,,un instrument de planificare ce are rolul de a oferi o mai mare
vizibilitate asupra țelurilor și evolu ției unei anumite afaceri c ăreia îi este
dedicat ”.(http://ro.wikipedia.org/wiki/Plan_de_afaceri ,)
O definiție descriptivă a planului de afaceri îl prezintă pe acesta ca fiind un
,,document scris care descrie natura afacerii, piața țintă, avantajele și dezavantajele pe
care afacerea le va avea asupra clienților, precum și resursele și aptitudinile de care
dispun proprietarii afacerii, pentru întocmirea căruia este necesară analiza
produselor/serviciilor oferite pieței, competiția, resursele financiare necesare, precum și
prezentarea altor detalii operaționale .”(Buder, David, Planificarea afacerii:Ghid de start,
Editura Bic All, București, 2006)
Din punct de vedere managerial planul de afaceri este „ un instrument managerial
decizional și dinamic, destinat managerilor din cadrul firmei , având obiectivul principal
extinderea și creșter ea eficienței activi tății acestora în vederea implementării unei
afaceri ”( David, G., Economia întreprindrii, Note de curs, U.V.V.G. Arad, 2012) .
Planul de afaceri este ,,documentul construit pentru a deter mina drumul de
parcurs al unei ăntreprinderi într -o anumita perioadă de timp. El stabileș te mi siunea,
obiectivele, strategia și planurile de acț iune pentru derularea unei activit ăți specifice pe
parcursul unei perioade viitoare determinate.” (http://www.afacerilacheie.net/articole/plan –
de-afaceri/cum -sa-elaborati -un-plan-de-afaceri -de-succes -522.html) .
Planul de afaceri este și un instrument de comunicare între întreprinzători, potențiali
investitori și creditori, prin intermediul căruia se crează o imagine pozitivă asupra ideii de
afaceri precum și a dinamicii și competit ivității acesteia , identificând și demonstrând , în
același timp, punctele forte și oportunitățile acesteia.

1.1.2. Rolul planului de afacere

Rolul unui plan de afaceri este complex și constă în ( David, G., Economia
întreprindrii, Note de curs, U.V.V.G. A rad, 2012) :
 prezentarea afacerii;
 planifica rea afacer ii;
 demonstra rea viabilit ății afacerii;
 ghida rea întreprinzătorul ui în desfășurarea activităților necesare atingerii
obiectivelor prevăzute în cadrul planului de afaceri ;
 control ul afacerii .

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

5

Figura nr.1.1. Rolul planului de afaceri

Sursa: David, G., Economia întreprindrii, Note de curs, U.V.V.G. Arad, 2012

Deoarece planul de afaceri are rolul de a prezenta afacerea în fața destinatarului
trebuie să îndeplinească următoarele
condiții( http://ww w.economiaintreprinderii.ro/cap10/s1.htm ):
 claritate ;
 logică ;
 concizie ;
 veridicitate ;
 vizualizare optimă .

Stilul de prezentare a planului trebuie urmărit cu atenție și limbajul folosit trebuie să
fie clar, direct, evitând stilul pasiv și detaliile excesive.

Planul de afaceri trebuie privit nu ca pe un formular sau document ce trebuie
completat la cererea unui finanțator potențial, ci ca pe un ,, sistem complex bazat pe
interdependența reurselor, activităților și operațiilor și care reflectă într -o manieră
accesibilă cititorului afacerea ce se dorește a fi derulată și evoluția acesteia în timp
pozitivă (profitabilă).”

Planul de afaceri este necesar întreprinderii în relațiile pe care aceasta le generează atât
cu mediul ei extern cât și cu cel intern.

Un plan de afaceri bine fundamentat va trebui să fie capabil să determine necesarul de
capital suplimentar și momentul în care se va realiza infunzia acestuia, convingând asupra
capacității solicitantului de a conduce afacerea.

PLANUL
DE
AFACERI
PREZENTARE
PLANIFICARE
MIJLOC
DE
ALOCARE
DEMONSTRARE
GHIDARE
CONTROL

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

6 1.1.3 . Func țiile planului de afaceri

Planul de afaceri apropie ideea de afaceri de realitate, fapt ce prezintă un avantaj
psihologic foarte mare pentru toți partenerii implicați și în acest sens, conform specialiștilor în
domeniu, planul de afaceri are patru funcții princi pale(http://antre.uv.ro/func.html ):
 Funcția de evaluare retrospectivă;
 Funcția de cristalizareși dezvoltarea ideilor;
 Funcția de evaluare prospectivă;
 Funcția de obținere finanțare

Funcția de
Evaluare retrospectivă Funcția de
Cristalizarea și
dezvoltarea ideilor
Cauzele
abateril e de la
plan Scopuri
Direcțiile Obiective
Amplitudinea Acțiuni
Riscuri

1. Funcția de
Evaluare prospectivă Funcția de
Obținere finanțare
Analizează
proiectele de
afaceri Evaluează Creditare
Compară Investiție
Clasifică Grant -uri

Figura nr. 1. 2. Funcțiile planului de afaceri

Sursa: http://antre.uv.ro/func.html

Funcția de evaluare a unei idei de afaceri derivă din capacitatea p lanului de afaceri
de a analiza , evolua, compara și clasifica proiectele de investiții. Totodată, ca instrument de
lucru planul de afaceri prin funcția de evaluarea ideii de afaceri, conferă încredere în forțele
proprii ți poate c ompensa lipsa capitalului și experienței în cazu l în care există alte avantaje
cum ar fii: ideea afacerii, oportunități de piață considerabile, marketing alternativ, etc .
Funcția de cristalizare și dezvoltare a ideilor contribuie la viziunea privitoare la
condu cerea afacer ii și presupune ca planul de afaceri să definească clar scopurile și
obiectivele afaceri i, în același timp să stabilească metode de atingere sai de îndeplinire a
acestora acestora, identific ând riscurile implicite. În concordanță cu aces tea, alocarea
resurselor se efectua după criterii de maximizare a eficienței, strategiile fiind deja cizelate și
afacerea este examinată din toate punctele de vedere ale: producției, marketing ului și fluxului
financiar . Realizarea corectă ale acestei fu ncții a planului de afaceri, asigură evitarea
greșelil or fundamentale, astfel p lanul de afaceri va arăta cu exactitate necesarul financiar
evitând su bcapitalizarea și deficitul de numerar și va permi te compararea unor alternative
strategice și alegerea cel ei mai eficiente.
Funcția de evaluare retrospectivă vizează realizare a unei evaluări retrospective a
performanțelor reale ale unei afaceri de -a lungul timpului și presupune identificarea cauzelor, Planul de
afaceri

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

7 direcției și amplitudinii abaterilor de la plan, precum și modalităților de acțiune a
întreprinderii î n viitor. Pe baza acesteia atât m anagerii cât și întreprinzătorii vor putea
îmbunătății experiența profesională și cunoștințele, totodată vor putea avea un control fiind
astfel mai puțin expuși unor pericole neprevăzute, astfel vor supraveghea și controla
performanțele întreprinderii și vor fi capabilil să ia măsuri corective în timp util , în situația în
care r ealizarea obiectivelor este amenințată.
Funcția de generator de finanțare al planului de afaceri decurge din faptul că cei
mai mulți creditori și /sau investitori vor finanța firma numai după ce -i vor studia planul de
afaceri, vor vedea abilitatea ți eficiența planului de a genera încasări necesare operațiunilor
zilnice, plății datoriilor și generării profitului. Prun funcția de generator de finanțare este
asigurată s ursele de capital , necesitatea fluxului financiar, bani de care nevoie întreprinderea ,
perioadele de finațare, modul de aloca re și capacitatea de recompens are prin alocarea de
fonduri. Pe baza acestei funcții, f inanțatorii vor avea posibilitatea de a aprecia capacitatea de a
diagnostica situația de finanțare și de a-și alege strategia optimă pentru atingerea acestora.

1.1.4 . Caracteristicile planului de afaceri

Planul de afaceri este primul document scris ce va fi citit de pot ențial investitor sau
creditor și din acest motiv el trebuie să fie scris cât se poate de clar și convingător.
Planul de afaceri pate fi comparat cu o hartă rutieră: va arăta unde se află fi rma și
unde vrea să ajungă , cuprin zând puncte de repere și alte elemente ajutătoare pentru orientarea
întreprinderii în mediul economic.
Un caracter important al planului de afaceri este exactitatea și corectitudinea
analizei , ideea de afacere , nivelul și gradul detaliat al planificării, calitatea
managementului și eficiența t ransform ării produsului în bani , deoarece destinatarul sau
investitorul într-o afacere nou va fi convins doar de rezultatul și profitul estimat și nu de
complexitatea tabelelor și amă nuntelor furnizate în cadrul planului de afaceri.
Planul de afaceri prezintă întrebările fundamentale vizând viitorul întreprinderii, dar și
răspunsul la aceste întrebări, materializate fiind în direcțiile și or ientările viitoare de succes al
întreprinderi i.

1.1.5. Necesitatea și scopul planului de afaceri

În economia relațională se remarcă ritmul exponențial în care apar idei de noi afaceri ,
dar aceste noi afaceri se confruntă cu diverse obstacole și riscuri pri ntre care lipsa de
transparență, iar planul de afaceri vin în eliminarea acestora.
Necesitatea și scopul planului de afaceri derivă din faptul că p rezentarea unui
proiect/afacere unor parteneri comerciali, financiari, industriali de reacția cărora depinde
succesul demersului agentului economic care constă în realizarea unui plan de afaceri de
succes .
Un plan de afaceri este elaborat din necesitățiile și utilizat în următoarele scopuri de:
 finan țare;
 menținerea interesului partenerilor;
 fundamentarea decizi ilor;
 organizarea strategiei firmei;
 fixarea obiectivelor firmei și a scopurilor sale principale;
 motivarea angajaț ilor;
 deschiderea unei afaceri proprii ;

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

8  comunicarea mesajului lansat spre alte întreprinderi,furnizori și potențiali
investitori, pr ecum și spre bănci finanțatoare.

Figura nr.1. 3. Scopurile planului de afaceri

Sursa: autor

În vederea atingerii scopurilor sale, planul de afaceri va presupune:
 prezentarea intențiilor întreprinderii pentru viitorul apropiat și pe termen
lung ;
 evidențierea obiectivelor, scopurilor și certitudinea îndeplinirii lor;
 demonstrarea faptului că realizarea ideii de afaceri pe baza planului de
afaceri va satisface așteptările celor interesați.

În cazul în care planul de afaceri este adresat unor finanțatori/investit ori/parteneri
externi informația va fi prezentată într -un sistem și limbaj accesibile tuturor părților implicate
sau vizate.

1.1.6 . Utilitatea planului de afaceri

Planul de afaceri fiind utilizat în următoarele situații generale are următoarele utilități
privind .( Butler,D., Planificarea afacerii, Ghid de start, Editura Bic All, Bucuresti, 2006 ):
 managementul întreprinderii ;
 dezvoltarea afacerilor ;
 finanțarea întreprinderii ;
 realizarea unei investiții ;
 încheierea de alianțe strategice ;
 realizarea unei fuzionări.
PLANUL
DE
AFACERI
FINANȚARE
FUNDAMENTAREA
DECIZIILOR
ORGANIZAREA
STRATEGIEI
COMUNICARE
FIXAREA
OBIECTIVELOR
MOTIVAREA
ANGAJAȚILOR
DESCHIDEREA
UNEI AFACERI
MENȚINEREA
INTERESULUI

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

9

Figura nr.1. 4. Utilitatea planului de afaceri
Sursa: autor

Utilitatea planului de afaceri pentru m anagementul întreprinderii, este dat de
utilizarea acestuia ca un instrument important manage rial, asigur ând posibilitatea privind
planific area și dezvoltarea afacerii , anticip area schimbăril or structurale și necesitatea fluxului
financiar , determinând managementul întreprinderii să gândească afacerea în detaliile ei și să –
și stabilească obiectivele în îndeplinirea cărora să fie orientată și dirijată activitatea
întreprinderii pe baza acesteia .
Utilitatea planului de afaceri în d ezvoltarea afacerilor este esențial pentru orice
întreprinzător care dorește să -și iniți eze și să -și dezvolte o afacere plani ficată .
Utilitatea planului de afaceri privind f inanțarea afacerii derivă din faptul că băncile
sau investitorii acordă împrumut pe baza unor planuri de afaceri. Planul de afaceri elaborat în
acest sens conțin e o anumită structură, specifică fiecărei bănc i sau programului de finanțare
în parte, dar și în funcție de creditul solicitat. Finanțatorii și b ăncile sunt interesate de
asigurarea rambursării creditului, de garanții, de gradul de lichiditat e și de solvabilitate al
întreprinderii .
Utilitatea planul ui de afaceri în vederea r ealizarea unei investiții , rezultă din faptul
căinvestitorii particulari de capital și alte finanțatori similare nu vor acorda sprijin financiar
unei întreprinderi care nu prezintă un plan de afaceri credibil , prin care să demonst reze înalta
profitabilitate a proiectului de investiții propus.
Utilitatea planului de afaceri în cadrul î ncheier ii de alianțe strategice este dată de
demonstrarea viabilității și eficienței afacerii deoarece astfel de alianțe pot viza dezvoltarea
unor servicii, rezolvarea unor probleme privind dezvoltarea marketingului comun, etc.;
Utilitatea planului de afaceri pri vind r ealizarea unei fuzionări este dată de
asigurarea transparenței afacerii prezentate deoar ece firmele de mărime medie caută să
fuzioneze în vederea realizării unei expansiuni economice remarcabile sau doresc
angajamente din partea unor distribuitori importanți. În ambele cazuri planul de afaceri este
indispensabil, putând înlătura dubiile și ne încrederea prin transparența sa .

FINANȚAREA
FIRMEI
REALIZAREA
INVESTIȚIILOR
ÎNCHEIEREA
ALIANȚELOR
STRATEGICE
REALIZAREA UNEI
FUZIONĂRI
MANAGEMENTUL
FIRMEI
DEZVOLTAREA
AFACERILOR

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

10 CAPITOLUL II.

STRUCTURA ȘI ELEM ENTELE GENERALE ALE PLANULUI
DE AFACERI

2.1. STRUCTURA UNIVERSALĂ A PLANULUI DE AFACERI

Nu există o structură fixă a planului de afaceri deoarece planul de afaceri poate varia
în functie de cerințele informaționale sau sursele și programele de finanțare, destinatar,
specificul activității și a afacerii, amploarea proiectului de dezvoltare, etc.cărora trebuie să le
răspundă.
Exist ă însa elemente de baza care se re găsesc î n majoritatea planurilor de afaceri , prin
secțiunile cheie care sunt următoarele (Săndulescu, I., Planul de afaceri, Editura, C.H.Beck,
București, 2006,p.3 ):
 Sumarul;
 Idea de afaceri;
 Prezentarea firmeiincluzând: strategia de dezvoltare și echipa de
management;
 Piața;
 Vânzarea și promovarea;
 Informaț ii financiare;
 Anexe.
Chiar dacă nu există o formă universal valabilă pentru un plan de afacer i, dar se poate
vorbi de câteva reguli după care se întocmește un plan de afacere și astfel, acestea trebuie să
conțină următoarele elemente universale :
 Scrisoarea de însoțire;
 Pagina de titlu;
 Cuprins;
 Rezumat;
 Conținutul propriu -zis;
 Anexele .

Figura nr.2.1. Forma universala a planului de afaceri
Sursa: Alexe , C., PLANUL DE AFACERE – SUPORT DE CURS
http://www.upg -elearning.ro/upb/modul_03.pdf

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

11
2.2. STRUCTURA STANDARDIZATĂ A PLANULUI DE AFACERI

Structura planului de afaceri char dacă nu nu este standardizată și fiecare întreprindere
are propriile ei nevoi de planificare , totuți în unele cazuri fin anțatorii în cadrul programelor de
finanțare națională sau internațională, sau băncile, oferă modele proprii ale planurilor de
afaceri . Aceste modele de planuri de afaceri, mult sau mai puț in relevante din punctul de
vedere al unei planific ări riguroase , servesc la demonstrarea viabilității afacerii, siguranței de
rambursarea a sumelor solicitate sau justificarea transparentă ale fondurilor nerambursabile
utilizate .
Un model de plan de afaceri foarte utilizat în cea ce priveșete structura ei este cea
departamental ă. În cadrul ac estei structuri , toate analizele, obiectivele ș i strategiile sunt
definite în funcție de specificul activităț ilor din cadrul întreprinderii.
Structura departamentala a planului de afaceri este urmă toarea
(http://www.rubinian.com /plan -de-afaceri -definire -si-structura_18.php) :
 Sumarul executiv ;
 Descrierea afacerii ;
 Planificarea de marketing ;
 Planificarea producției și operaț iunilor ;
 Planificarea resurselor umane ;
 Planificarea financiar -contabilă;
 Managementul riscurilor ;
 Implementarea planului de afaceri ;
 Anexe .

Structura departamentală a planului de afaceri este special dezvoltată și recomandată
întreprinderilor în curs de dezvoltare, deoarece pe m ăsura creșterii întreprinderii necesitatea
dezvoltării departamentelor care sa se ocupe c u aspecte specifice ale activităț ii acesteia este
necesar . Acest model de plan de afaceri departamental permite desprind erea și prezentarea
fiecărei departament individual din corpul planului de afaceri cu partea sa specifică , și
totodată asigură urmărirea liniil or, sau eventual chiar construi rea unui plan de afaceri
separat cum ar fi de exemplu de marketing, de resurse umane etc. , care să respecte și să fie în
concordanță cu planul de afaceri general.
Conform unor cerințe ale programelor de finanțare, planul de afaceri poate preze nta
următoarea structură standardizată în concordanță cu cerințele stabilite în cadrul formularelor
de finanțare impuse de către aceștia, cuprinzând de obicei următoarele elemente
(http://www.plandeaf acere.ro/cum -sa/cum -sa-scrii-un-plan-de-afacere/rezumatul -planului -de-
afaceri -cum-sa-faci-o-prima -impresie -exceptionala/ )::
 Rezumat ;
 Descrierea întreprinderii ;
 Descrierea ideii de afaceri;
 Descrierea produselor și/sau serv iciilor ;
 Descrierea investiției. proceselor și operațiilor de fabricație;
 Planificarea f inan țării ideii de afaceri;
 Planificarea resurselor umane
 Planificarea de Marketing & Vânză ri:
 Implementare a ideii de afaceri :
 Anexe.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

12
Figura nr.2. 2. Elementele cheie și structura generală a plunului de afaceri standardizat
Sursa:autor

Rezumat ulesteo sinteză globală a ideii de afaceri și cupri nde cele mai importante
aspecte ale afacerii , oferind o imagine de ansamblu privind afacer ea, având drept obiectiv
principal captarea atenției și interesul cititorului , conținând câteva elemente cheie cum ar fi:
 conceptul de afacer e – descrierea ideii de afaceri prin sintetizarea elementelor
cele mai importante care particularizează afacerea de viitor;
 oportunitatea – subliniând o oportunitate buna pentru a investi împreună cu
dovezi le pentru a susț ine afacerea în cadrul dimensiun ii pieței și nevoia pe
care o poate acoper i în concordanță cu trendurile și adapt area ideea de afaceri
la acestea;
 produsul/s erviciul – care descrie elementele distinctive și modul de realiza re
ale acestora;
 competitia – identifică șiprezintă principalii competitori cu punctele lor tari ș i
slabe și unde se va situa afacerea în cadrul acestora;
 avantajul competitiv – descrie și subliniază eleme ntul distinctiv care va
diferenț ia produsu l/serviciul prezentat de celelalte existente pe pia ță;
 strategia de marketing – descrie care sunt elementele cheie ale strategiei de
marketing care urmează să fie aplicat în viitor;
 managementul – această descriere prezintă componen ța echipei de
management și modul în care va contribui la succesul afacerii ;
 aspectele financiare – descriunecesitatea și previziunile financiare pentru
afacere , estimând veniturile in urmatorii ani și atingerea pragul ui de
rentabilitate ;
 finanț area – descr ie cu exactitate neces itatea financiară în vederea
inițierii/dezvolt ării afacerii și eventual descrie sursele alternative de finantare .
Rezumatul este cheia succesului unui plan de afaceri deoarece asigură crearea unei
prima impresie bună și atragerea a tenției finanțatorilor, astfel trebuie să acoper e toate
informaț iile relevante privind idea de afaceri prezentată .
Descrierea întreprinderii prezintă date generale care conțin următoarele elemente :
denumirea solicitantului , scurt istoric, obiecte de activitate, viziune, misiune, valori, scurta
descriere a industriei î n care activeaza, aspecte de ordin legal , principale mijloace fixe aflate
în patrimoniul solicitantului .
REZUMAT
DESCRIEREA
ÎNTREPRINDE
RII
DESCRIEREA
IDEII DE
AFACERI
DESCRIERE
PRODUS/SER
VICIU
DESCRIERE
INVESTIȚIE –
PROCESE ȘI
OPERAȚII
PLANIFICARE
A
FINANȚĂRII
PLANIFICARE
RESURSELOR
UMANE
PLANIFICARE
A DE
MARKETING
ȘI VÂNZĂRI
IMPLEMENT
AREA
ANEXE

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

13 Descrierea ideii de afaceri prin descrierea și obiectiv ele generale și specifice
investițiilor ce urmează a fii implementate, fundamentarea necesității și oportunității
investiției.
Descrierea produselor și/sau serviciilor conține :descri ere, caracteristici, beneficii,
aspec te de cercetare dezvoltare, prețuri, producț ie, livrare, brevete, etc.
Descrierea datelor tehnice, proceselor și opera țiilor specifice afacerii cuprinzând
descriereatehnică a investiției și proceselor de fabricație , inclusiv caracteristiclor principale
ale construcțiilor și utilajelor cu st andardele de preferință , desrierea procesului tehnologic de
fabricarea produslui, durata de realizare și etapele principale necesare .
Descrierea planificarea finanță rii ideii de afaceri conține: valoarea totală a
investiției și ajutorul financiar solicitat în vederea realizării ideii de afaceri.
Descrierea planificării resurselor umane prezintă estimări privind necesarul forței
de muncă în vederea realizării investiției și producției viitoare, respectiv numărul locurilor de
muncă create.
Descrierea planificării activităților de m arketing și vânză rieste realizată
prin:definir ea pieț ei, profilul consumatorului, segmentarea pieței, analiza SWOT ș i analiza a
competitivit ății, aspecte pr ivind strategiile de promovare ș i vânzări, pozi ționarea întreprinderi i
etc..
Descrierea s trategie i de implementare cuprinde : descrierea politicilor de resurse
umane, furnizori, parteneriate strategice, aspecte legale, managementul riscului, facilitati,
asigurari necesare, termene limita, responsabili pe fiecare activitate . Această parte trebuie sa
fie cât mai exactă și să includă date certe, responsabilități, bugete, obiectivele sa fie de tip
SMART și să permită evaluarea pe parcurs a rezultatelor obținute.
Anexele sunt documente justificative și diverse planuri, co nform cerințelor
finanțatorului și specifice fiecărui tip de plan de afaceri.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

14
CAPITOLUL III

PLAN DE AFACERI S.C. CRISIA BOT S.R.L.

3.1. SCURTĂ PREZENTARE –Măsura 123 „Creșterea valorii adaugate a
produselor agricole si forestiere"

Măsura 123 "Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere" a fost
inițiat în cadrul în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 -2013 și se
încadrează în Axa I – „Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic”
(https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_pndr_2007_2013_masura_123_cresterea_v
alorii_adaugate_a_p roduselor_agricole_si_forestiere ).
Măsura 123 , are ca obiectiv general creșterea competitivității întreprinderilor de
procesare agroalimentare șiforestiere, prin îmbunătățirea performanței generale a
întreprinderilor din sectorul de procesare șimarketin g a produselor agricole și forestiere,
printr -o mai bună utilizare a resurselor umane și a altorfactori de producție. GHIDUL
SOLICITANTULUI – „Creșterea valorii adăugate a produseloragricole și forestiere” –
MĂSURA 123
Obiectivele principale ale Măsurii 123 sunt: sunt:
 întroducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee pentru obținerea de noi produse
agricole și forestiere competitive;
 adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare cât
și în cea de distribuție a produselor obținute;
 îmbunătățirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creșterea valorii adăugate a
produselor agricole;
 creșterea valorii adăugate a produselor forestiere precum și a eficienței economice a
activității microîntrepr inderilor, prin dezvoltarea și modernizarea echipamentelor,
proceselor și tehnologiilor de prelucrare.
(https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_pndr_2007_2013_masura_123_crest
erea_valorii_adaugate_a_produselor_agricole_si_forestiere )

În cadrul programului de finanțre a tingerea obiective lor de mai sus se realizează prin
investiții corporale și necorporale în cadrul întreprinderilor conform GHIDUL
SOLICITANTULUI pentru accesarea MĂSURII 123 – „Creșterea valorii adăugate a
produselor agricole și for estiere ”pentru :
 procesarea și marketingul produselor agricole care procesează materii prime, incluse
înAnexa I la Tratatul de Instituire a Comunității Europene, cu excepția produselor
piscicole șicare obțin produse incluse în Anexa I;
 procesarea și market ingul produselor agricole care procesează materii prime, incluse în
Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunității Europene, cu excepția produselor
piscicole și care obțin produse neincluse în Anexa I și care fac obiectu l unei Scheme de
ajutor de stat.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

15 Contribuția publică aferentă Măsurii 1 23 ( https://portal.afir.info/informatii_generale_
pndr_pndr_2007_2013_masura_123_cresterea_valorii_adaugate_a_produselor_agricole_si_
forestierea ) fost de 1.177.453.783 de Euro din care:
 contrib uția Guvernului României – 20 %;
 contribuția Uniunii Europene – 80 % ;
 82.889.000 Euro reprezintă alocarea fina nciară aferentă schemei de garantare pentru
sectorul agricol;
 10.550.000 Euro reprezintă alocarea financiară aferentă schemei de garantare pentru
întreprinderimici și mijlocii;
 21.508.281 de Euro cheltuială publică (17.206.625 de Euro FEADR) reprezintă alocarea
financiarădin PERE pentru proiecte ce vizează noile provocări.

Costul total, alcătuit din contribuția publică și contribuția privată, este de
2.921.977.930 de Euro.
Din alocarea financiară suplimentară de 103.855.905 euro (fonduri publice) o part e se
va acordadistinct pentru proiectele care vizeaza implementarea standardelor comunitare.
În cazul în care alocarea separată destinată proiectelor care vizează implementarea
standardelocomunitare nu se va consuma, aceasta va fi utilizată pentru finanțar ea proiectelor
care vizează altetipuri de investiții.
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 123 pot fi persoane fizice
autorizate șipersoane juridice înregistrate în baza legislației din România ca
micro‐întreprinderi, întreprinderim ici și mijlocii (în conformitate cu Recomandarea (CE) nr.
361/2003) și alte întreprinderi .

Pentru investițiile vizând creșterea valorii adăugate a produselor agricole:
 Micro‐întreprinderi și Întreprinderi Mici și Mijlocii alte întreprinderi care nu sunt
micro‐întreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, care au maipuțin de 750 angajați sau cu o
cifră de afaceri care nu depășește 200 milioane Euro –definite în conformitate cu art. 28
din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.
 Cooperative agricole de procesare a produseloragricole – constituite conform Legii
nr.566/ 2004, cu modificările și completările ulterioare;
 Societăți cooperative de valorificare – constituite conform Legii nr. 1/ 2005;
 Intreprinderi familiale/ Intreprinderi indivinduale –înființate în baza OUG nr. 44/ 16aprilie
2008, cu completările și modificările ulterioare;
 Grupuri de producători constituite conform Ordonanței nr. 37/ 2005 cu modificările
șicompletările ulterioare, care au ca scop comercializarea în comun a produselor agricole și
silvicecare aparțin următoarelor forme juridice :
 societăți comerciale ‐ constituite conform Legii nr. 31/ 1990
 cooperative agricole de procesare a produselor agricole, constituite
conformLegii nr. 566/ 2004, cu modificările și completările ulterioare

În cadrul Măsurii 123 sunt sprijinite investițiile la nivelul întregului teritoriu al
României.Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor pentru investiții în active
corporale și/ sau necorporale din domeniul agricol după cum urmează în concorda nță cu l ista
indicativă a cheltuielilor eligibile:
 investiții în active corporale, eligi bile pentru produsele agricole;
 investiții în active necorporale .
Investiții le în active corporale, eligibile pentru produsele agricole pot fi:

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

16  construcții noi și/ sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producție,
inclusivconstrucții destinate protecției mediului, infrastructură internă și utilități, precum și
branșamente șiracorduri necesare proiectelor;
 construcții noi și/ sau modernizări pentru d epozitarea produselor, inclusiv depozite
frigorifice en ‐gros;
 achiziționarea sau achiziționarea în leasing de noi utilaje, instalații, echipamente,
aparate și costuri de instalare;
 investiții pentru îmbunătățirea controlului intern al calității materiei prime,
semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de
procesare și marketing;
 investiții pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile;
 achiziționarea sau achiziționarea în leasing de noi mijloace de trans port specializate
necesare activității de producție și, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate
saumemoriul justificativ

Investiții le în active necorporale pot fi:
 organizarea și implementarea sistemelor de management a calității și de
siguranță alimentară , dacă sunt în legătură cu investițiile corporale ale proiectului;
 cumpărarea de tehnologii (know ‐how), achiziționarea de patente și licențe pentru
pregătirea implementării proiectului;
 costurile generale ale proiectului conform arti colului nr. 55 din Regulamentul
Comisiei(CE) nr. 1974/ 2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecți, ingineri și consultanți, studii
defezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor
necesareimplementării proiectelor, așa cum su nt ele menționate în legislația națională,
pentrupregătirea implementării proiectului (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a
proiectului,dacă proiectul prevede și construcții și maxim 3% în cazul în care proiectul nu
prevederealizarea construcțiilor);
 achiziționarea de software, identificat ca necesar prin Studiul de Fezabilitate
sauMemoriul Justificativ.

În cea ce priveșete fondurile posibele solicitate p rin Măsura 123 se pot acorda
beneficiarilor eligibili și selectați fonduri nerambursabile în pro centde până la 50%, fondurile
acordate reprezentând cofinanțarea publică (raportată la valoareatotală eligibilă a proiectului)
la care trebuie să se adauge cofinanțarea privată.
Cuantumul sprijinului și plafoanele maxime ale cofinanțării publice pentru un proiect
sunturmătoarel pentru :
 microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijloci i – cuantumul sprijinului
este de 50% dinvaloarea eligibilă a investiției, cu un plafon maxim al
sprijinului public nerambursabil de 2.000.000de Euro/ proiec t
 investițiile care aparțin unei forme asociative (cooperative agricole de
procesare aproduselor agricole – conform Legii nr. 566/2004, societăți
cooperative de valorificare – conformLegii nr. 1/2005, asociații familiale
/intreprindere familiala, conform OUG nr.44/2008, grupuri deproducători
recunoscute în conformitate cu Ordonanța nr. 37/ 2005) și care deservesc
majoritateamembrilor acesteia(jumatate plus unul din membri), cuantumul
sprijinului este de 50% dinvaloarea eligibilă a investiției, cu un plafon maxim
al sprijinului public nerambursabil de 3.000.000 de Euro/ proiect .

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

17 3.2. PLAN DE AFACERI S.C. CRISIA BOT S.R.L.

Planul de afaceri a întreprinderii S.C. Crisia Brot S.R.L. a fost elaborată pe baza unui
model standardizat publicat în cadrul Ghidul pentru accesareaMĂSURII 123 – „Creșterea
valorii adăugate a produseloragricole și forestiere” solicitantului , publicat pe siteul Agenției
pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

3.2.1. Prezentarea ideii de afaceri și titlul planului de afaceri

Idea de afaceri este a fost dezvoltat pe baza posibilității de a realiza o investiție
privind construirea unei brutării, prin atragerea parțială a fondurilor nerabursabile europene.
În cadrul planului de afaceri, elaborat în vederea atragerii de fonduri nerambu rsabile,
solicitantul intenționează construirea unei brutării și achiziționarea de echipamente specifice,
necesare desfășurării actovității, cu sprijin financiar nerambursabil din partea Uniunii
Europene, prin Programul National de Dezvoltare Rurala – Măsu ra 123 „Creșterea valorii
adăugate a produselor agricole și forestiere, Schema de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării
regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea produselor agricole și forestiere in
vederea obținerii de produse neagricole nr. N578/2009.
Tilul planului de afaceri a întreprinderii S.C. Crisia Brot S.R.L. este CONSTRUIRE
BRUTĂRIE, AMENAJĂRI INCINTĂ, ÎMPREJMUIRE TEREN ȘI ACH ZIȚIE DE
ECHIPAMENT E LA S.C. CRISIA BROT S.R.L. PRI N SCHEMA DE AJUTOR DE
STAT NR. N578/2009, AFERE T MĂSUR II 123 .

3.2.2. Rezumatul planului de afaceri

Deschiderea unei afaceri în domeniul panificației reprezintă, în România, o afacere cu
un potențial semnificativ de profitabilitate. , datorită faptului că , românii sunt printre cei mai
mari consumatori de pâine din Uniunea Europeană, cu o medie anuală de circa 108 -110
kilograme pe cap de locuitor, comparativ cu o medie europeană de aproximativ 78 -80 de
kilograme .
Întreprinderea S.C. Crisia Brot S.R.L. va avea ca obiect principal de activitate
producția și vânzarea de produse de panificație – pâine albă, neagră, semi, iar î n domeniul
produselor de patiserie, va produce cozonac cu diverse umpluturi și foitaje .
Fundamentarea necesităț ii si oportunității investiției , care stă la baza elaborării
planului de afaceri, este motivată pe baza faptului de t radiționalitatea producției de pâine și
de specialități de panificație, în zona Munților Meseș – Plopiș și pe dealurile și depresiunile
Silvaniei se pierde în istorie. Pâinea tradițională se producea și se produ ce și în prezent în
gospodăriile populației prin coacere în cuptoare de pământ sau de cărămidă cu vatră încălzită
prin arderea lemnelor pe vatră. Cuptoarele moderne mențin vatra și produc căldura în afara
cuptorului.
Pâinea pe vatră este un produs tradțio nal și se referă la produsul obținut dintr -un
amestec de făină de grâu, drojdie, sare și apă potabilă și copt în cuptor pe vatră. Afanarea
tradițională a aluatului se făcea și se face în zone mai izolate cu sălbatică obținută din spuma
de la fermentare a fr uctelor și care a fost înlocuită cu drojdie de cultură selecționată.Aroma și
prospețimea pâinii tradiționale era dată și este dată de folosirea bașului (un cocuț de aluat
păstrat de la o coacere la altă coacere) și al maielelor.
Revoluția tehnică a făcut c a tehnologia tradițională de producere a pâinii și produselor de
panificație în gospodăriile populației să fie copiată, mecanizată și automatizată și care a dus la
înlocuirea muncii manuale cu utilaje performante. Rețetele care au stat și stau la baza

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

18 fabricării pâinii și a specialităților de panificație au fost culese și sunt culese de către brutari,
de la gospodine, iar brutarii le îmbunătățesc, le transmit din generație în generație, și, oferă
apoi produse tradiționale românești.Unicitatea, tradiționalit atea fiecărui produs se evidențiază
prin forma, mărimea, aspectul, locul de origine al rețetei.Modelările și împletiturile specifice
cu valoare de simbol date de tradiția locală, de ingeniozitatea fiecărui brutar, de cerințele
consumatorilor și altele, dau specificitate și unicitate produsului tradițional de panificație. În
cadrul planului de afaceri, solicitantul va prezenta pentru desfacere renumitele pâini
ecologice , pentru care, în prezent, nu exista concurenta pe piața locală.

Oportunitatea investiției este confirmata de următorii principali :
 costul redus al forței de munca;
 dezvoltarea produselor agroalimentare tradiționale si ecologice ;
 dezvoltarea sectorului de producție ;
 posibilitatea accesării Fondurilor Europene , prin Programul National de Dezvolt are
Rurala, măsură 123 Măsura 123 „Creșterea valorii adaugate a produselor agricole si
forestiere, Schema de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de
investiții pentru procesarea produselor agricole si forestiere in vederea obțin erii de
produse neagricole nr. N578/2009. Aceasta măsură prevede acordarea de fonduri
nerambursabile de pana la 50% din totalul cheltuielilor eligibile.

Obiectivele și prioritățiile investitiei vizează descrierea a ce se dorește sa se realizeze în
cadru l planului de afaceri, respectiv:
 crearea de noi capacitati de producție eficiente si competitive;
 crearea produselor cu valoare adăugata cât mai mare;
 utilizarea optima a resurselor existente;
 productivitatea sporita a muncii;
 implementarea standardelor c omunitare etc.

Obiective generale propuse în cadrul planului de afaceri elaborat în cadrul
întreprinderii S.C. CRISIA BROT S.R.L. își propune construirea unei brutării, în localitatea
Marin, nr. 20, comuna Crasna, județul Sălaj și achiziționarea de echipamente specifice pentru
desfășurarea activității propuse.
Construcția „Brutărie" a fost concepută pentru a asigura condiții optime de muncă,
punându -se accent pe siguranța muncitorilor. Astfel angajații vor beneficia de vestiare filtre,
sala pentru servirea mesei, grupuri saniatre prevăzute cu antecamere.
Clădirea va fi o construcție în regim de înălțime: parter și mansardă având
dimensiunea în plan de 16.85m x 26.10m, cu următorii indici spațiali:
 arie utilă ( Au ): 382.37 mp;
 arie construita parter ( Acp ) : 421.53mp;
 arie construită mansardă ( Acm ) : 89.88mp;
 arie desfășurată tota lă (Adt): 511.41mp;
 număr de nivele: P+M;
 înalțimea liberă parter: 3.20 m.
Linia de producție este concepută pentru utilizarea optimă a resurselor și creșterea
productivității, fapt ce va conduce la o creștere a valorii adăugate per produse și va fi forma tă
din următoarele utilaje:
 cuptor cu coacere pe vatr ă – cu4 camere de coacere și cu câte 3 usi/camera;produse
procesate: pâine, produse de panificație si patisserie cu greutatea intre 0.1 -2kg/buc; –
suprafața de coacere: 14.9 mp -dimensiune camera de coac ere :2000xl860mm
 banda î ncărcare : -dimensiuni 580x2300mm

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

19  cărucior din otel inox pentru transport benzi incarcare cuptor: -nr. rafturi: 12
 frământator automat cu braț spiral și cuva extractibila -capacitate aluat :160 kg, –
capacitate faina:100 kg Cuva mobil a-capacitate aluat: 160kg, -structura din otel inox
 cemator faina -capacitate: lOOkg faina cernuta/5 min Mașina conica de modelat
rotund -capacitate: max 2000 buc/h -greutate buca ta aluat procesat:100 -1000g/buc
 panouri solare -15 tuburi; -vas expansiune; -electropompa circulație; -controller
pentru panou cu presiune; -boiler cu 2 serpentine; -supapa de siguranța;
 agent termic concentrate pentru panouri ;
 mașina de modelat lung -capacitate:2000buc/h -greutate produs prelucrat:100 –
900gr/buc ;
 predospitor inox -capac itate: 222 alveole, 189 alveole utile, 74 rânduri alveoli; –
fotocelule la intrarea și l a ieșirea din utilaj; -programare nr. de bucăți si oprire
automata ;
 dospitor final inox -capacitate :2 cărucioare de cuptor -agregat independent pt.
temperature/umiditate; -cu ventilație Mașina de feliat pâine -lung, max. a pâinii: 43 cm;
-grosime felie : 8,10,12,14,16 mm Dozator pt. Apa-temperatura max. apa:5 -55°C, –
capacitate de lucru la 1 bar si 25°C: 151/min – capacitate de lucru Ia 5 bar si 25°C:
401/min ;
 mașina Semiautoma ta de divizat aluat -nr. portionari: 30 -130g, -greutate bucata
aluat divizat :90 -530g/buc -pentru divizare orice fel de aluat

Obiective le specifice vizate în cadrul planului de afaceri sunt următoarele:
 introducerea și dezvoltarea tehnologiilor ș i procedeelor – pentru obținerea de
produse alimentare prin achiziționarea unei linii de producție, p entru fabricarea pâinii
pe vatră.
 adaptarea întreprinderi i la noile standarde comunitare – atât în etapa de procesare
cât și în cea de distribuție a produselor obținute prin achiziționarea unei autoutilitare
de transport marf ă care s ă asigure transportul produselor în cele mai exigente condiții
de igienă – în acest sens Construcția „Brutărie" a fost conceput ă pentru a respecta
standardele î n faza de procesare pr in: amplasarea sifoanelor de par doseala î n
paviment, pardoseala propusa va fi din material ușor de curățat ș i dezinfectat, care nu
permite al unecarea, zidurile interioare, î n hala de prod ucție, vor fi placate cu faianță
până la înălțimea de 1.50m, este pre văzut circuit fun cțional distinct pentru prima;
pentru accesul angajaților î n brutărie este conceput un circuit distinct care prevede
accesul acestora prin vestiarul negru, du ș, vestiar alb ș i abia apoi în sala de producție;
de asemenea, construcția propus ă spre a fi realizată cu sprijin nerambursabil, va
respecta normele în vigoare, asigurând cele mai bune condiții de muncă.
 îmbun ătățirea competitivității întreprinderilor sprijinite;
 creșterea calităț ii produse lor obținute și a siguranței alimentare – calitatea
produselor obținute va fi garantată de către producător, întrucat întreg procesul de
fabricație si distribuție va fi atent supravegheat;
 creșterea siguranței ocupaționale și protejareamediului – construcția „Brutărie" a
fost concepută pentru a asi gura condiții optime de muncă, punându -se accent pe
siguranța muncitorilor; astfel angajații vor beneficia de vestiare filtre, sala pentru
servirea mesei, grupuri saniatre prevăzute cu antecamere; întreaga linie de producție
este conceputa pentru utilizare a optima a resurselor si creșterea productivității, fapt ce
va conduce la o creștere a valorii adaugate per produse; pe toată durata procesului de
fabricație se va avea în vedere asigurarea protecției mediului.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

20 Prin realizarea obiectivelor generale și spe cifice propuse întreprinderea S.C. Crisia Brot
S.R.L. va deveni competitor pe piață prin calitatea produselor oferite, obținute în condiții de
calitate prevăzute de normele sanitare ș i sanitar veterinare în vigoare.

3.2.3 . Descrierea întreprinderii

S.C. Crisia Brot S.R.L. a fost înființată în data de 02.02.2011, de către unicul asociat
d- ra Crișan Georgiana.
S.C. Crisia Brot S.R.L. este înregistrată la Registrul Comerțului Sălaj sub numărul
J31/42/02.02.2011, cu cod unic de inregist rare 27975805, atribu t fiscal R.
S.C. Crisia Brot S.R.L. are în prezent sediul social în localitatea Marin, nr. 20, comuna
Crasna, județul Sălaj.

S.C. Crisia Brot S.R.L. are activitatea principala conform codificării (ordin 337/2007)
– Fabricarea pâinii, fabricarea prăjituril or si a produselor proaspete de patiserie -COD
CAEN -1071 .
Principalele mijloace fixe aflate î n patrimoniul solicitantului:
 resurse funciare – cu pre cizarea regimului proprietății conform Tabelului 3.1. ;
 resurse financiare – necesare co -finanțării.

Tabel nr.3.1.

Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul S.C. CRISIA B ROT S.R.L.

Sursa:autor pe baza datelor interne

3.2.4. Descrierea produselor si proceselor tehnologice de fabricatie

S.C. Crisia Brot S.R.L. intenționează să producă și să ofer clienților săi o gamă nu
foarte variată de produse de panificație tradițională , cum ar fi pâine tradițională pe vatră ca
produs principal. De asemenea, în completarea ofertei vom oferi cozonac tradițional și diverse
foitaje sub forma pateurilor, prevăzute în cadrul planului de afaceri cum sunt:
 Păine pe vatră;
 Cozonac;
 Pateuri.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

21 3.2.4.1. Pâine pe vatră și procesul tehnologic de fabricație

Pâinea pe vatră va fi produs în următoarele sortimente:
 albă;
 semialbă;
 neagră.
Ingredientele conținute și folosite în cadrul procesului de fabricație sunt:
 făina;
 drojdia;
 darea comestibilă;
 apa potabilă.
Făina în concordanță cu sortimentele de păine vor fi cu următoarele proprietăți
organoleptice prezentate în cadrul Tabelului nr.3.2.

Tabel nr.3.2.
Propri etăți organoleptice a făinilor utilizate

Sursă: autor pe baza datelor interne
Toate sortimentele vor fi produse din făină cu următoarele proprietăți fizice și chimice
în concordanță cu sortimentul de păine prezentate în cadrul Tabelului nr.3.3.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

22 Tabel nr.3.3.
Proprietăți fizice și chimice a făinilor utilizate

Sursă: autor pe baza datelor interne

Drojdia utilizată se va utliza drojdia comprimată pentru panificație cu aspect de masă
compactă cu suprafața netedă, nelipicioasă , având culoare cenușie, brun -deschis cu n uanță
gălbuie, uniformă în masă pe se suprafață un strat de maxim 1 mm grosime cu nuanță mai
închisă. Drojdia trebuie să aibă un g ust caracteristic produsului, fără gust amar sau străin ,
miros- caracteristic, fără miros de mucegai, de putrefacție sau alte mirosuri , corpuri străine
lipsă, o u miditate – % max. 75 și capacitate de dospire în aluat – 90 minute maxim .

Sare a comestibilă utilizată trebuie ă fie cu gust sărat, fără gust străin, fără miros,
culoarea – albă cu slabe nuanțe cenu șii, cu corpuri străine – lipsă.

Apa potabilă trebuie să fie fără culoare, gust și miros .

Depozitarea materiilor prime și auxiliare vor fi realizate în concordanță cu
următoarele cerințe:
 făina – se depozitează în saci clădiți pe grătare (paleți) pe date de fabricație, cali tăți, în
magazia de făina, uscată, curată și aerisită , asigurând l a așezarea stivelor distanță între
pereți și stive ;
 drojdia – se păstrează în spați i curate și răcite la 2 – 10 QC;
 sarea – se păstrează în saci așezați în stive pe paleți.

Procesul tehnologic a păinii pe vatră este realizată prin parcurgerea următoarelor
etape:
 pregătirea materiilor prime și auxiliare ;
 dozarea materiilor prime si auxiliare ;
 frământarea aluatu lui;
 prelucrarea aluatului;
 divizarea aluatului;
 modelarea aluatului ;
 dospirea intermediară și finală ;
 coacerea pâini ;
 depozitarea pâinii ;
 ambalarea pâinii ;
 recepția cantitativ -calitativă.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

23
Pregătirea materiilor prime și auxiliare va consta în următoarele operațiuni și
procese:
 amestecarea făinii – se face în cazul existenței în depozit a făinurilor cu calități
diferite de panificație ;
 încălzirea făinii – are drept scop aducerea ei l a temperatura de peste 15 -20 gC, c eea ce
permite u tilizarea la frământarea aluatului a apei cu temperatura de cca 409C. ;
folosirea de apă mai caldă duce la pierderea oxigenului din apă și la cuagularea unei
părți di n substanțele proteice a făinii;
 cernerea făinii – cu scopul de afânare, aerare și îndepărta rea unor corpuri străine
ajunse în tâmplător în făină după măciniș;
 pregătirea drojdiei – la drojdia comprimată se elimină ambalajul și se desface apoi în
apă caldă la 30 – 35 QC. transformându – se în suspensie. înainte de introducerea
suspensiei în malaxor se strecoară prin tifon sau sită;
 pregătirea apei – constă în încălzirea apei la temperatura de 25 – 35 eC. în funcție de
temperatura făinii. Temperatura apei se calculează astfel:
 Ta = 47 – 0,7 Tf -pe timp de vară și Ta = 49 – 0,7 Tf – pe timp de iarnă,
 In care: Ta- temperatura care trebuie să o aibă apa în eC.
 Tf- temperatura făinii, în -C.
 pregătirea sării – se dizolvă sarea într -o găleată cu apă caldă, se lasă să se
sedimenteze impuritățile, la introducerea în malaxor se filtrează și se îndepărtează
sedimentele prin decantare ;
 prepararea aluatului – din făină de grâu se face prin două metode:
 metoda directă – constă dintr -o singură fază (metoda monofazică) în care se
amestecă deodată toată cantitatea de făină, apă, drojdie și sare destinate
preparării un ei anumita cantități de aluat și se folosește pentru anumite
produse de panificație, pâinea preparată astfel are gustul fad;
 metoda indirectă – constă în prepararea semifabricat intermediare
(prospătură și maia prin metoda trifazică sau numai cu maia prin metoda
bifazică) din care apoi se prepară aluatul. Prepararea maielei și a prospăturii
are ca scop înmulțirea drojdiei cât și de obținere a produselor secundare de
fermentare, în special a acidului lactic care îmbunătățește aroma și gustul
pâinii și care d ă tradiționalitatea produsului. Metoda trifazică se aplică la
făinurile de calitate slabă. Preparea maielei are următoarea tehnologie:
cantitatea de făină utilizată la prepararea prospăturii și maielei (impreună)
reprezintă următoarele proporții față de făi na totală utilizată pentru
prepararea aluatului; 55 – 60% în cazul fainii de calitate foarte bună;

Dozarea materiilor prime si auxiliare este realizată pentru c antitățile de materii
prime și auxiliare pentru principalele sortimente de pâine la 100 .Aceste cantități se
recalculează pentru fiecare cuvă folosită în funcție de volumul cuvei în care se prepară
aluatul :
 făina se dozează în funcție de volumul cuvei de frământare, socotindu -se o cantitate
de cca 40% față de acest volum pentru făina neagră și semial bă și cca 35% în cazul
făinii albe.. Repartizarea făinii pentru prospătură și maia se face conform pct.5.1.
 apa – se dozează volumetric cu ajutorul unei găleți gradate și se repartizează
volumetric (din total apă necesară) pentru prospătură, pentru maia, p entru dizolvarea
sării și pentru drojdie ;
 sarea – se dozează prin cântărire ;
 drojdia – se dozează prin numărare pachetelor, fiecare pachet având greutatea marcată.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

24 Frământarea aluatului este realizată prin întroducerea materiile prime și auxiliare,
dozate cum s -a arătat mai sus, conform rețetei de fabricație, în cuva malaxorului și se
frământă m ecanic cu ajutorul malaxoarelor, i nclusiv prospătura și maiaua.Frământarea
aluatului durează 8 -12 minute în funcție de turația malaxorului.Sfârșitul frământării se
consideră atunci când aluatul este omogen, bine legat (consistent), uscat la pipăit, elastic și se
dezlipește ușor de pe brațul malaxorului și de pe pereții cuvei de frământare. Fermentarea
aluatului are loc în fazele de : prospătură, maia, frământare, după frământare precum și la
prelucrarea aluatului (după divizare), apoi în faza finală sau, dospirea după modelare, precum
și în cuptorul în faza de coacere, prezentate în Tabelul nr.3.4.
Tabel nr.3.4.
Regimul de fermentare

Sursă.autor pe baza datelor inte rne

Concomitent cu fermentarea alcoolică (cu producție de alcool și bioxid de carbon), în
aluat are loc și fermentații secundare nedorite datorită activității unor bacterii care prin
activitatea lor produc acid lactic, acid acetic și acid butiric. Acidul lactic mărește elasicitatea
aluatului, produce umflarea glutenului și dă gust și aromă plăcută pâinii. In schimb
fermentația acetică și butrică dau gust acru și gust și miros neplăcut produsului. Pentru
evitarea neajunsurilor se conduce fermentarea semifabricatelor prin controlul temperaturilor (
să fie sub 35eC și al duratei fermentării (sub 5 -6 ore), condiții care nu favorizează fermentația
acetică și butirică.

Prelucrarea aluatului constă în parcurgerea unor faze:
 divizarea aluatului ;
 modelarea aluatului;
 dospirea intermediară și finală a bucăților de aluat ;
Divizarea aluatului reprezintă divizarea aluatului în bucăți de greutate constantă,
ținându -se seama de pierderea în greutate care are loc prin coacere și răcirea produsului, care
variază de la 8% la 23% în funcție de sortiment.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

25 Divizarea aluatului se face manual prin tăiere cu gripca din masa de aluat din cuvă
sau răsturnat pe masa de modelat, apoi se ajustează până la greutatea finală cu ajutorul
cântarului.
Greutatea minimă ale produsel or ce trebuie asigurată la bucățile de aluat, înainte de
coacere pentru a realiza pâine cu gramaj minim prevăzut, ținând cont de pierderea în greutate
pe timpul coacerii și răcirii este următoarea :

Tabel nr.3.5.
Greutatea minimă asigurată

Sursă: autor pe baza date lor interne

Modelarea aluatului constă în rotunjirea bucăților de aluat, modelarea sub formă
alungită,rularea acestora sub formă de corzi și apoi împletirea lor sau amestecul de modele
prin asamblare confor m tradiției pentru specialităț i conform următoarelor posibilități:
 modelarea manuală – se face prin prelucrarea bucăților de aluat de către muncitorul
modelator pe masa de modelare. In timpul modelării se efectuează și o frământare a
bucăților de aluat, în scopul eliminării golurilor mari formate prin fermentare,
determinând uniformizarea p orozității. La modelare se folosește faina pentru presărat,
în cantitate de 0,5 – 0,7% față de făina prelucrată pentru evitarea lipirii aluatului. După
modelare și asamblare, unele sortimente se pot introduce în forme.
 modelarea mecanică – se execută cu aju torul mașinilor de rotunjit, alungit sau rulat.
Dospirea intermediară și finală a bucăților de aluat – în scopul refacerii structurii
aluatului distrusă prin divizare și formare, bucățile de aluat sânt trecute la dospirea
intermediarare constă în lăsarea acestuia în repaus timp de cca 5 – 8 minute pe masa de
modelat sau se pune direct panacoadele căruciorului de dospire cu stelaje.După ce benzile
căruciorului au fost umplute cu aluat, acesta se introduce în camera de dospire finală. Aceasă
cameră este amen ajată lateral de cuptorul de coacere, căldura degajată prin pereții cuptorului
sau prin serpentinele cu apă caldă amenajate pe pereții camerei, realizează în camera de
dospire o temperatură de 35 – 40SC. La final bucățile de aluat sânt bine crescute iar la pipăit
sânt moi și elastice.

Coacerea pâini constă în diverse operații cum sunt:
 operații premergătoare – la finalul dospirii, cărucioarele cu aluat sânt aduse în fața
cuptorului de coacere. Inaite de introducere în cuptor se execută:
 umezirea aluatului pentru formarea luciulului la coajă, pentru a da extensibilitate și
elasticitate cojii și pentru prevenirea apariției rupturilor și crăpăturilor de suprafață la
pâine;

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

26  creștarea bucăților de aluat – dacă e cazul pentru a evita crăpăturile și rupturile coj ii
în timpul coacerii deoarece în timpul creșterii în volum a pâinii suprafața bucății se
desface la locul crestăturii ; adâncimea crestăturii depinde de gradul de dospire a
aluatului – la aluat insuficient dospit crestăturile se fac mai în profunzime cu c uțitul cu
lamă subțire umezit în apă, la aluatul dospit se fac mai la suprafață; stanțarea aluatului
se face pentru identificarea fabricantului.
 operații de coacere – după pregătirea aluatului, acesta se introduce în cuptor cu
ajutorul panacoadelor acțina te manual sau hdraulic sau cu ajutorul lopeții cu coadă iar
prin acținarea unui buton care pune în funcțiune pulverizatorul de apă se produce
umezirea aluatului, după care se închide cuptorul. Cuptoarele de coacere sânt încălzite
electric sau cu produse li chide sau gazoase și au sistem automat de reglare a
temperaturilor de lucru și de umezire semiautomată a aluatului.Aluatul se coace la
220….260QC. Durata coacerii este determinată de : mărimea (greutatea) , forma
produsului (este mai mare la mărimi mai m ari), modul de coacere (în forme durata
este mai mare) de compoziție (se prelungește la produsele cu grăsimi, lapte și tipul
cuptorului. Pentru durată se folosesc releie de timp cu sonerie sau indicatoare.
Depozitarea pâinii este realizată d upă coacerea acesteia , prin transmutarea din cuptor
pe cărucioarele pe rotile tip stelaje în fața cuptorului, se scoate pâinea din cuptor și se pune pe
stelajele cărucioarelor. Prin împingere, cărucioarele cu pâine se transportă în magazia de
produs finit unde pâinea fie că se lasă pe căruciare sau se pun pe rafturile din magazie, După
răcire se ambalează sau (se feliază dacă e cazul) se preambalează și se ambalează în ambalaje
de transportînainte de scoatere din cuptor, prin sistemul semiautomat de pulverizare a apei în
cuptor se umezește pâinea. In cazul în care sistemul de pulverizare este defect, pulverizarea se
face manual cu un pulverizator sau cu o parie umezită în apă după scoaterea pâinii 02 din
cuptor.Umezirea formează luciul cojii și reduce scăzămintele produ se prin eva porarea apei în
timpul răcirii. Depozitul de pâine este cu ventilație naturală. Pâinea este răcită când
temperatura cojii are 30…35QC., în minim 6 ore.
Ambalarea pâinii se face în lăzi de lemn sau din material plastic. înainte de ambalare,
pâinea se poate felia și ambala în ambalaje de desfacere (folie de hârtie sau material plastic) și
apoi se ambalează în ambalaje de transport. Atît ambalajele individuale cât și cele de transport
se marchează prin etichetare sau litografiere.
Recepția cantit ativă – constă în verificarea unităților de ambalaj de transport prin
numărare și cântărire conform avizului de expediție sau facturii.
Recepția calitativă – constă în verificarea datelor inscripționate pe etichetele
ambalajelor pentru identificarea produse lor și a documentelor de atestare a calității materiilor
prime și auxiliare. Recepția calitativă constă în admiterea la procesare a materiilor prime și a
materiilor auxiliare cu următorii parametrii;

3.2.4.2. Cozonacul tradițional și descrierea procesului tehnologic

Ingrediente care se vor utiliza sunt următoarele:
 aluatul: 500 g faina, 100 g unt, 250 ml smantana, un plic cu zaha r vanilat, coaja rasa
de la o lămâ ie si o portocala, 1/2 lingurița sare, 8 gălbenușuri, 100 g zahar, 40 g
drojdie
 umplutura: 8 albușuri, 300 g nuci sau 400 g mac, 300 g zahar, 20 ml rom.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

27 Procesul tehnologic și m odul de preparare a cozonacului este în concordanță cu
tradiția locală. Se fr eacă drojdia cu zaharul, pana câ nd se lichefiază, se adaug ă untul moale,
smântâ na, gălbenușurile, sarea, coaja ras ă de lămâie ș i portocala, apoi f ăina. Aluatul se
amestec ă, apoi se fr ământă 10 minute, l ăsându-1 să creasc ăa la cald, cca 30 minute, p ână când
își dublează volumul. Se ung cu margarina solid ă (mai moale) formele lungi ș i înguste de cc a
35/6 cm, din tablă inoxidabilă , speciale pentru cozonaci. Se ia jumătate din cantitatea de
aluat,i se d ă forma de dreptunghi, pres ârind ca s ă aibă aceeași grosime și marginile drepte.
Apoi, se î ntinde în foaie subțire de cca 2 mm, î ncepâd de la mijloc spre margini, ca s ă aibă o
latură cât lungimea formei (35 cm) ș i cealalt ă, cât iese (cca 60 cm). Alu atul, fiind gras și
elastic, se î ntinde ușor. Albușurile se bat spumă , se adaug ă tot zaharul tos și romul ș i, apoi, se
bate spuma în continuare, pan a când se î ntărește din nou. Se pune nuc ă macinat ă sau mac
măcinat și se amestecă ușor, prin răsturnare, de jos î n sus, p âna când se î ncorporează în albuș.
Jumătate din cantitatea de umplutur ă se așează cu grămezi pe foaia î ntins ă și apoi se
nivelează. F oaia se taie î n jumătate pe latura cea mai lung ă și se ruleaza de la tăietură spre
margine.Se obțin dou ă rulouri care, apoi, se rostogolesc direct în forma așezatăcu deschizătură
spre ele. Se lasă să creasc ăîn forma cca 10 minute, apoi se ung cu ou. Formele se asaz ă în
tava apoi, se introduce în cuptor. Se coc 50 -60 minute. După ce s -au copt, cozonacii se lașa s ă
alunece lateral pe o planșeta, se acoper ă bine și se la să să se răceasc ă, până a doua zi.

3.2.4.3. Pateuri și descrierea procesului tehnolo gic

Produsele din foietaj sunt produse complexe ce se obțin prin combinarea foietajului
crud sau copt cu materii prime sau semipreparate diferite; în urma procesului de finisare,
rezulta preparate cu valoare nutritive mare, cu aspect exterior atragator, cu suprafața lucioasa,
cu foietajul bine desprins în foi, cu gustul dulce și plăcut, iar mirosul caracteristic
umpluturilor utilizate.

Produsele din patiserie constituie alimente ce se pot consuma zilnic alături de celelalte
produse alimentare, cu o val oare nutritive ridicată, ce îi furnizează organismului uman o parte
din substanțele necesare activității vitale.Aceste pro duse au o tehnologie specifica î n funcție
de grupa de aluat de patiserie din care fac parte at ât aluatul nedospit c ât și cel dospit, a luat
simplu sau cu adaos; din grupa produselor d e patiserie cu adaos fac parte ș i produsele din
foietaj, al ături de cele din aluat fraged sau opărit.

Preparatele din foietaj, după umplutura folosit ă, se pot fabrica într-un număr mare de
sortimente, respe ctiv cu br ânza, legume ș i fructe, crema de vanilie, gem sau
marmelada.Produsele se prezintă sub diferite forme, toate av ând o valoare energetica ridicat ă,
datorit ă conținutului ridicat de gluc ide, protide, lipide, vitamine ș i săruri minerale.

Preparatele din foietaj cu umplutura din brâ nză sunt apreciate at ât ca valoare
energetic ă ridicat ă furnizat ă de foietaj c ât și pentru valoarea nutritiv ă datorat ă proteinelor în
brânză, la care se adaugă ș i calit ățile gustative deosebite și posibilitatea de a putea fi servite
atât ca gustare câ t și desert.

Aluatul de f oietaj pregătit din: făină 280 g , unt 280g, otet 5ml, sare 5g , se întinde în
grosime de 0,5cm. Se îndepă rteaz ă surplusul de f ăina ș i se taie cu cu țitul î ncălzit direct la
flacar ă, în 10 dreptunghiuri de 6x6cm. În mijlocul flecarei bucăți se aseaza umplutura. Se
împăturește foietajul în dou ă, realizând pateul. Se așează pe tav ă stropit ă cu ap ă, se ung cu oul
(lbuc) la suprafața ș i se coc la 250 C.Ump lutura se obține omogenizând brâ nză telemea

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

28 (lOOg), cu g rișul (50g fiert și temperat) sau cu brâ nză dulce de vaci (50g) ș i un ou.Umplutura
se pregătește cu puțin timp inainte de utilizare, potrivind consistenta cu 15g faina.

Procesul tehnologic al foietajului presupune parcurgerea mai multor oprații desrise
amănunțit mai jos.
Prelucrarea aluatului se va fac e în camere speciale, cu temperature de 15 -17 C.
Aluatul s e va crest a după omogenizare ș i se las ă suficient î n repaus, acoperit cu un prosop
umed. Aluatu l se întind e în formă de romb, avâ nd mijlocul mai gros, grăsimea trebuie să aibă
aceiași consisten ță cu aluatul, să i se fie înlăturat complet apa și să se fie modelat cu ajutorul
făinii în form ă de paralelipiped.
Divizarea va fi realizată d upă preparare a aluatului urmeaz ă divizarea în bucăți de
maxim lkg, pentru a ușura procesul de turare. Aluatul divizat se modelează în forma rotundă ,
prin fr ământare normal ă.
Creșterea este realizată prin crestarea fiecărei bucata de aluat la suprafaț ă cu ajutorul
cuțitului în formă de X . Se acoper ăpentru a nu prinde crustă și se lasă î n repaus pentru a -și
recăpăta elasticitatea necesar ăa procesului de prelucrare ce urmeaz ă. Repausul dureaz ă 20-30
minute astfel cedeaz ă cu ușurinț ă la întindere. Sub acțiunea enz imelor de fă ină, glu tenul
devine elastic.
Adaugarea de grăsimi este realizată prin î ntinde rea aluatului î n form ă de romb,
lăsându-i mijlocul mai gros. Deasupra se aș ează grăsimea, care are aceiași consisten ță cu
aluatul.
Împachetarea se realizează prin pliarea colțurilor de romb din sensuri opuse,
acoperind grăsimea, f ără a se lăs a porțiuni neacoperite.
Turarea se realizează prin presarea ușoară a aluatul ui format din coca și grăsime cu
medeneaua, pentru repartizarea grăsimii în strat uniform î n interiorul alu atului, timp în care se
și subțiază. Se î ntinde apoi cu merdeneaua sau se introduce la laminar p ână se asigur ă
grosimea de lcm.Foaia ob ținută se perie bine cu borfașul la suprafaț ă, îndepart ând surplusul
de făină folosit la întindere și apoi se împătureș te în patru , efectuând astfel prima turare . Se
lașă la rece minimum 30 minute, la temperature de 0 -4 C, după care se repe tă operația de
întindere și împăturire în patru î nca de trei o ri la intervale de 30 minute, așa î ncât fiecare
bucat ă de aluat s ă fie în tinsă de patru ori și împăturită de fiecare dat ăîn patru.
Porț ionarea aluatului se realizează indiferent de preparatul l a care se uti lizează, se
face cu cuțitul bine î ncălzit direct la flac ără, pentru a asigura topirea grăsimii din aluat și
taierea unif ormă .

Modelarea se realizează manual, în funcție de natura preparatului, asez ându-se direct
pe tava stropit ă cu apa rece.
Stropirea tăvii cu apa are ca scop:
 grăbirea procesului de desprindere a foii;
 menținerea dimensiunilor preparatelor.
Coacerea se realizează la început la temperatura de 220 -250 C pentru a asigura
gelificarea rapida a amidonului coagularea proteinelor aflate la exte riorul preparatului,
menținând în felul acesta grăsimea în interiorul preparatului ș i formarea rapid ă a vaporilor
necesari procesului de desprindere în foi. Se reduce apoi temperatura la 18 0 C, asigurând
coacerea uniformă .

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

29 3.2.5. Descrierea investiției, utilajelor și echipamentelor
3.2.5.1. Descrierea investiției
Descrierea investiției cuprinde descrierea z onei și amplasamentul ui, (regiunea,
județul, localitatea) investiției, suprafața și situația juridică ale terenului care urmează să fie
ocupat (definitive și/sau temporar) de lucrare.

Zona și amplasamentul investiției d in punct de vedere administrativ, Mari nul face
parte din județul Sălaj, comuna Crasna. La sud -est se învecinează cu satul Peceiu, la sud cu
satul Bănișor, la sud -vest cu satele Ban și Fizeș, la vest cu Valcău de Jos, iar la nord cu
cătunul Ratovei și cu satul Huseni. Marinul se găsește la 3 km de localitatea Bănișor, 7 km
față de Crasna și 4 km față de Valcău de Jos. Cele mai apropiate gări CFR sunt la Șimleu –
Silvaniei (22 km), Zalău (29 km) și Ciucea (30 km). Drumul Marin – Crasna este situat de -a
lungul albiei minore a pârâului, iar lucrările de asfaltare au început în luna iunie 2008.
Finalizarea și inaugurarea au avut loc la data de 21 noiembrie 2008. în perioada 2006 -2007,
au fost pietruite drumurile spre Valcău de Jos și Bănișor.
Agricultura este cea mai veche ocupație a locuitorilor de pe meleagurile satului Marin.
Aceasta rezultă și din primul document istoric, "Vechiul privilegiu al libertății din 1539", care
face referire specială la Marin. "Privilegiul" sau "libertatea" colonilor din Marin, cuprinse în
acest act, nu sunt altceva decât restabilirea sarcinilor feudale ale acestora. Dările mărinanilor
în natură constau în: boi de jug, găini, stupi de albine, oi, porci, căprioare. în următoarele
urbarii mai apar: vaci, iepuri, gâște, capre .
Din conscripția satelor din comitatul Crasna din 1 720-1722 rezultă că în Marin se
cultiva orz, ovăz, porumb, în timp ce, cultura viței de vie este absentă. De menționat că, la
acea dată, porumbul nu era cultivat decât în 20 de sate din totalul de 49. Mărinanii și ceilalți
locuitorii ai comitatului obținea u, în general, producții mici de cereale care nu le asigurau
necesarul din gospodărie. Acestea se datorau condițiilor pedo -climatice și de relief neprielnice
cultivării cerealelor. Ei erau nevoiți să întrețină legături comerciale cu locuitorii comitatelor
vecine, în special Bihor. Târgurile din Marghita erau cele mai frecventate, iar ei duceau aici
îndeosebi vite, porci, fructe și vin în schimbul cerealelor.
În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi
fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele
sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei. Dintre speciile de
pomi fructiferi, prunul deține în mod categoric locul întâi. Marinul a fost multă vreme
cunoscut prin producția mare de țuică de prune. Practic, satul ni se înfășișează ca o imensă
livadă de prun. Soiurile nobile de viță de vie sunt cultivate doar sporadic, predominând
hibrizii producători direcți.
Conform datelor furnizate de A. P.I.A. Crasna (ing. Aurel Hosu) struct ura culturilor în
anul 2014 a fost următoarea: în extravilan – arabil: 645,37 ha; fânețe – 64,02 ha; livezi: 5,88
ha; vii hibride: 14,99 ha; pășuni: 169,47 ha; neproductiv: 2,71 ha, iar în intravilan: arabil:
69,57 ha ; fânețe: 44,59 ha; vii hibride: 0,28 ha; curți și construcții: 28,26 ha. La suprafețele
extravilane se adaugă 196 ha de pădure.
Șeptelul Marinului este constituit în principal din: vaci, bivoli, oi, porci, găini, rațe,
gâște, curci și iepuri.
Numărul firm elor din Marin este redus, iar sfera lor de activitate este cea a produselor și a
serviciilor. Populația activează în general în domeniul prelucrării lemnului, construcțiilor,
amenajărilor interioare, instalațiilor, lucrărilor mecanice și agricultură. De a ltfel, zidarii și
lemnarii apar în Marin și în recensămintele de la finele secolului XIX.
În ultimii ani, Marinul s -a modernizat foarte mult la capitolul infrastructură. în cadrul
diferitelor proiecte, multe drumuri interioare au fost pietruite, drumul Ma rin-Crasna a fost

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

30 asfaltat, drumurile spre Bănișor și Valcău de Jos au fost pietruite, s -a introdus telefonia fixă
(fibră optică), internetul, apa potabilă curentă.
În ianuarie 2008 a fost dat în folosință Centrul de Zi pentru Copii aflat în subordinea
Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sălaj.Amplasamentul
construcției este situat in intravilanul localității Marin.Accesul la amplasament se realizează
pe latura nordica prin drumul comunal.

Terenul investiției în suprafața de 4300,0 mp, are un front la strada principala de
20.79 m, lungime de 122.21m pe latura estica, 53.00m pe latura sudica si 190.85 m pe latura
vestica;
Imobilul cu CF 50781 comuna Crasna, cu număr cadastral 103, in suprafața de 4300
mp, se afla in proprietate a S.C. CRISIA BROT S.R.L. prin cumpărare conform incheierii de
autentificare nr. 307/09.02.2011.
Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament sunt prezentate sub forma unui
studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice , date climatice, așa cum
investiția o impune . Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul studiat este situat pe
un teren plan cu o ușoara panta locala, terenul este stabil, fara alunecări de teren active.
În conformitate cu prevederile STAS 6054 -77, adâncimea de înghe ț în zon a studiat ă este de
0.80m.Conform STAS 11000/1/93, amplasame ntul studiat se î ncadreaz ăîn macrozona cu grad
de seismincitate VI. În conformitate cu prevederile normativului P100 -1-2006, zona localității
Pria se încadreaz ăîn zona de seismicitate de calcul „F" cu valori de vârf ale accelerației
terenului pentru proiectare ag=0.08g si perioada de colt Tc —0.7 secunde.
Amplasamentul construcției este situat in intravilanul localității Marin.Accesul la
amplasament se realizează pe latura nordic a prin drumul comunal. Terenul î n suprafața de
4300,0 mp, are un front la strada principala de 20.79 m, lungime de 122.21m pe latura estic ă,
53.00m pe latura sudic ăși 190.85 m pe latura vestic ă. Imobilul cu CF 50781 comuna Crasna,
cu număr cadastral 103, in suprafața de 4300 mp, se afla in proprietatea S.C. CRISIA BROT
S.R.L. prin cumpărare conform încheierii de autentificare nr. 307/09.02.2011. Terenul se
prezintă într -un platou cu pantă nordic ă, conform măsurătorilor topografice executate pe
amplasa ment.
Caracteristicile principale ale construcțiilor este descrisă din punct de vedere de :
deschideri, travei, aria construită, aria desfășurată, numărul de niveluri și înălțimea acestora,
volumul construit.
Clădirea « Brutărie« va fi o construcție î n reg im de înălțime: parter și mansardă
având dimensiunea în plan de 16.85m x 26.10m, cu următorii indici spațiali:
 arie utila ( Au ) : 382.37 mp
 arie construita parter ( Acp ) : 421.53mp
 arie construita mansarda ( Acm ) : 89.88mp
 arie desfasurata totala ( Adt) : 511.41mp
 număr de nivele: P+M ;
 inaltimea libera parter: 3.20 m
 volum parter: 1.348,89 mc
 volum mansarda: 224,7 mc
Îprejmuirea terenului ca proprietate particular ă se va face cu un gard la străin
realagat din fundație din beton, cu stâlp i din beton fin isați cu placaj imitație de piatră și
profile metalice.S tâlpii vor avea o înălț ime de l,80m de la cota terenului, împrejmuirea
laterala se va realiza din stâlpi din țeava 0100, cu plexiglas. Stâlpii vor avea o î nălțime de
l,90m de la cota terenului. Împrejmuirea la stradă are o lungime de 20.79 ml iar împrejmuirea
lateral a se realizează pe latura estică , cu o lungime total ă de 43.00 ml.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

31 Bazin vidanjabil pentru aplele uzate menajere se vor evacua î n bazin betonat etanș ,
V=24,00 mc, vidanjabil la stați a de epurare orpș eneasc ă, cu respectarea HGR 188/2002,
modificat ăși completat ă cu HGR 352/2005, NTPA 002. Bazinul vidanjabil este format dintr -o
cuvă realizat ă din beton armat monolit carosabil,realizat ă dintr -un radier de 15cm grosime,pe
un strat filtran .respectiv umplutura compactată. Adâncimea cuvei este de -0.2 m cu rampe de
intrare si ieșire cu pante de 5%.
Alei carosabile ș i pietonale de incint ă va servii pentru a ccesul rutier în incintă și se
realizează direct din drumul comunal, iar accesele piet onale sunt asigurate din aceeași cale de
circulație. În incinta obiectivului sunt necesare aleile carosabile și pietonale deaorece
asigură circulația către zonele de încărcare ș i descărcare auto si relația angajaților cu
vestiarele. Accesul pietonal și auto , în incinta proprietății, se va realiza direct din drumul
comunal, adiacent limitei nordice a terenului.Aleile pietonale vor fi dispuse perimetral
construcției si se vor realiza din criblura, iar aleile carosabile vor fi pavate cu pavele
vibropresate rezi stente la trafic, montate pe un strat de nisip de 3 cm. În imediata apropiere a
accesului auto se vor amenaja 2 locuri de parcare cu dimensiunile specifice pentru
autoturisme 2.50 x 5.0m, precum si doua locuri de parcare pentru autoutilitarele ce vor fi
achiziționat prin proiect. Încadrările trotuarelor se vor face cu borduri de 15 x 25 cm (pe
fundație de 15x30cm din beton C8/10) cu denivelare de 8 cm.

Detalii structura alei carosabile ș i pietonale de incint ă:
 pavele vibropresate -8 cm;
 strat de nisip -3 cm;
 strat de balast -25 cm;
 strat de balast amestec optimal -12 cm;
 strat de pamant compactat 98%.

Structura alei pietonale:
 strat de criblura sort 8 -16 mm -10 cm;
 strat de nisip -5 cm;
 strat de pamant compactat 98%.

Structura borduri:
 borduri de 15×25 cm pe fundație de beton C8/10 de 15x30cm.

Structura de rețele electrice este prezentată prin descrierea de lungimi, lățimi,
diametre, materiale, condiții de pozare etc.

Alimentarea cu energie electrica a imobilului, se va realiza din rețeaua de distribuți e
LEA 0,4KV existent ă. Branșamentul va avea o lungime de 5.5.ml Alimentarea se va realiza,
printr -un branșament trifazic aerian, cu montarea unei firide de tip BMPT 100 A (bloc de
măsură si protecție trifazic), îin punctul de delimitare patrimonial ă.
Execu tarea branșamentului, se va face cu respectarea soluției date de furnizorul de energie
electricăș i a fișei tehnologice de executare a branșamentelor.

Alimentarea cu apa si canalizarea se va realizaprina limentarea cu ap ă potabil ă a
construcției din rețeau a public ă amplasat ă pe strad ă, printr -un branșament realizat cu țeava de
polipropil ena (PP) -Dn= 50 mm, Pn=10 atm ș i cămin de apometru montat la limita de
proprietate. Rețeaua de alimentare cu apa, din căminul de apometru pâ nă la construcție, se va
realiza cu țeava din PP -Dn= 50 mm, Pn= 10 atm, montat ă subteran sub ad âncimea de îngheț
(0,8 m). Țeava va fi protejat ă în profilul sântului în strat de nisip de 20 cm grosime, L=8.5ml.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

32 Prin aceast ă conduct ă se vor alimenta consumatorii din interiorul construcției (grupurile
sanitare, bă i). Pentru alimentarea cu apa rece a consumatorilor din b ăi și grupuri sanitare , se
vor realiza rețele cu țeava din PP avand Dn= 20 mm si Dn= 16 mm cu Pn=10 atm, montate
aparent și mascat în ghene de protecție.

Colectarea apelor uzate menajere din instalațiile de canalizare interioare, se va face
printr -o rețea exterioara, realizat ă cu țeava de canaliza re de tip greu PVC -Dn= llOmm, ș i
cămine de canalizare amplasate în punctele de schimbare a direcției. Aceasta rețea de
colectare, se racordează la bazinul vidanjabil propriu, propus în incint ă.

Rețeaua de canalizare exterioar ă se va realiza subteran, sub adâ ncimea de înghe ț
(0,8m), țeava se va monta protejat ă în strat de nisip (de 25 cm), în profilul sântului.
L=10.00ml
Structura constructivă este proiectata pe structura cu pereți portanți din zidărie de
caram idă î ntarita cu st âlpișori din beton armat cu bare î ngloba ți în zidărie, la col țuri,
intersecționată ș i ramificații, combinat ă cu stâlpi și grinzi din beton armat monolit, în cazul
suprafa țelor mari deschise, astfel, împreuna cu centurile de sub placa de planseu vor contribui
la rezisten ța și stabilitatea construcției.Fundațiile construcției vor fi fundații directe continue
sub ziduri, din beton armat mo nolit pentru a putea an cora armă tura din st âlpișori și stâlpi în
fundație, cu centuri de tasare la partea superioar ăși inferioar ă.Conformarea spațiala a structurii
de rezisten ță, asigur ă rezisten ța și stabilitatea clădirii la acțiuni verticale ș i orizontale normate
pentru clădiri civile , precum ș i la acțiuni seismice. Planșeele clădirii sunt din plă ci din beton
armat monolit Șarpanta este din lemn, iar invelitoarea din țigl ă ceramic ă culoarea
maro. Tâmplăria exterioara și interioara se va realiza din PVC cu geam termopan.Fin isajele
exterioare se vor realiza cu tencuiala minerala baumit bej -piersica și placaj imitație piatr ă
maro -închis la partea de soclu.Finisajele interioare sunt adecvate destinației fiecărei încăperi
și constau în tencuieli driscuite și gletuite zugrăvite c u vopsea lavabila, faianț ăîn băi și
bucătărie.Pardoseala va fi în funcție de destinația î ncăperii din parchet și gresie.

Normativele de referință care se vor respecta la realizarea lucrării sunt:
 Normativ pentru proiectarea antisei smica a construcțiilor de louinț e, soci al – culturale,
agrozootehnice ș i industriale P100 -1-2006 -Legea n r. 10 / 1995 privind calitatea î n
construcții ;
 Legea nr. 50/91 republicat ă, cu modificările ș i completările ulterioare – Lege privind
regimul autorizării construcțiilor ;
 HGR 766/97 – Anexa 1 – Regulament privind conducerea ș i asigurarea calitatii în
construcții – Anexa 2 – Regulament priv ind controlul de stat al calităț ii în construcții – –
Anexa 3 – Regulamentprivind sta bilirea categoriei de importanță a construcțiilor —
Anexa 4 – Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în
timp ș i postulizarea construcțiilor – Anexa 5 – Regulament privind agrementul tehnic
pentru produse, procedee și echipamente noi î n construcții ;
 HGR 273/94 – Regulament privind r ecepția lucrărilor de construcții ș i instalații
aferente acestora. Norme privind intocmirea cârtii tehnice a construcției, întocmirea,
păstrarea ș i completarea jurnalului evenimentelor ;
 NP 112 -04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa -P 118 – 99
Normativ de siguranț ă la foc a construcțiilor;
 C 17/82 – Instrucți uni tehnice privind compoziția ș i prepararea mortarelor de zidărie ș i
tencuieli ;
 NE 012 – 2007 Cod de practic ă pentru executarea luc rărilor din beton, beton armat ș i
beton precom primat .

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

33
Standarde dereferinț ă: prescripții care au stat la baza dimensionării elementelor structurii :
 SR EN/1990:2004/NA :2006 Acțiuni în construcții. Clasificarea ș i gruparea acțiunilor
pentru co nstrucții civile si industriale ;
 SR EN/1990:2004/NA :2006 Acțiuni în construcții. Clasificarea ș i grir acțiun ilor
pentru construcții civile ș i industriale ;
 STAS 10101/1 – 78 Greutăți tehnice ș i încărcări permanente ;
 NP-082-04 încărcări date de vânt ;
 CR1-1-3-2005 încărcări date din zapadă ;
 SR EN 1992 -1-1 Proiectar ea structurilor de beton ;
 CR 2 -1-1.1-2005 Cod de proiectare a construcțiilor cu pereți structurali de beton
armat ;
 CR 6 -2006 Cod de proiectare pentru structuri de zidărie ;
 NP 057 -02 Normativ pentru pro iectarea clădirilor de locuințe;
 STAS 3300/2 – 85 Calcu lul terenului de fundare î n cazul fundării directe ;
 STAS 9824/1 -87 – Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcțiilor civile,
industriale si agrozootehnice ;
 STAS 9602 -90 – Beton de referinț ă. Prescripții pentru confecționări ș i încerc ări;
 STAS 1667 -76 – Agregate naturale grele pentru betoane ș i mortare cu lianți minerali ;
 STAS 438/1 -89 – Produse de oțel pentru armarea betonului. Oț el beton laminat la cald.
Mărci ș i condiții de calitate ;
 STAS 10101/1 – 78 Greutăți tehnice ș i încărcări permanente ;
 NP-082-04 Încprcări date de vânt ;
 CR 1 -1-3-2005 Î ncărcări date din z ăpadă;
 SR EN 1992 -1-1 Proiectarea structurilor de beton ;
 CR 2 -1-1.1-2005 Cod de proiectare a construcțiilor cu pereți structurali de beton
armat ;
 CR 6 -2006 Cod de proiectare pentru structuri de zidărie ;
 NP 057 -02 Normativ pentru proiectarea clădirilor de locuințe ;
 STAS 3300/2 – 85 Calculul terenului de fundare î n cazul fundării directe ;
 STAS 9824/1 -87 – Măsurători terestre. Trasarea pe teren a cons trucțiilor civile,
industriale ș i agrozootehnice ;
 STAS 9602 -90 – Beton de referinț ă. Prescripții pentru confecționări și încercă ri;
 STAS 1667 -76 – Agregate naturale grele pentru betoane ș i mortare cu lianți minerali ;
 STAS 438/1 -89 – Produse de o țel pentru armarea betonului. O țel beton lamina t la cald.
Mărci ș i condiții de calitate.

Măsuri de protecția muncii ș i măsuriP.S.I. care vor fi respectate î n timpul execuției
sunt prevederile "Regulamentului privind protecția si igiena muncii in construcții" aprobat de
MLPAT cu ordinul 9/N/1993 :
 Norme specifice de protecție a muncii, aprobate de MLPAT, cu ordinele nr. 73/N si
74/N -1996;
 I.M. 006 -1996 pentru lucrările de zidărie si finisaje ;
 I.M. 007 -1996 pentru lucrările de cofraje, beton armar, etc.

În cursul proiectării s -au respectat prevederil e "Normelor tehnice de proiectare ș i
realizare a construcțiilor, privind protecția la acțiunea focului – indicativ P 118 -83 ”.

Controlul calităț ii lucrărilor de execuție pentru obținerea unei lucrări de calitate
corespunzătoare este investitorul, executantul si utilizatorul sa respecte următoarele cerințe :

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

34  să soluționeze împreună cu proiectantul problemele ap ărute pe parcursul lucrării,
precum ș i neconcordan țele constatate în proiect;
 să respecte proiectul p recum ș i realizarea nivelului de calitate prin utilizarea
produselor și procedeelor prevăzute în proiect;
 toate materialele puse în operă se vor procura numai pe baza buletinelor de calitate
emise de producător ;
 fazele procesului de execuție a lucrărilor de beton ș i beton armat s ă fie consemnate în
procese verbale de lucrări ascunse; nu se admite trecerea la o nouă fază de execuție
înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedent ă;
 execuția lucrărilor se va face cu o firma specializata în lucrări de construcții ;Toate
aceste cerințe reprezintă exigenț ele minime cerute prin Legea nr. 10/1995 privind
calitatea în construcții, care împreună cu regulamentele anexe constituie «sistemul
calității în construcții», în vigoare la ora actuală .

Instalații le aferente construcțiilor sunt format e din:
 instalații de alimentarea cu energie electrică;
 instalații exterioare de alimentare cu apa si de evacuare a apelor uzate
 instala tii interioare de canalizare
 instalații de încălzire centrala

Alimentarea cu energie electrica a construcți ei, este realizat ă din rețeaua de
distribuție LEA 0,4KV existent ă.Alimentarea se va realiza, printr -un branșament trifazic
aerian, cu montarea unei firide de tip BMPT 100 A (bloc de măsură si protecție trifazic), în
punctul de delimitare patrimonial ă. Exec utarea branșamentului, se va face cu respectarea
soluției date de furnizorul de energie electric ă și a fisei tehnologice de executare a
branșamentelor.Alimenterea tabloului general de distribuție se va realiza, printr -o coloana de
alimentare, cablu de tip ACYABY 3X50+25mmp, direct din blocul de măsură si protecție .
Cablul va fi montat subteran î n profil de sânt h=500mm, l=200mm, protejat în strat de nisip la
aproximativ 20cm și semnalat ca prezen ță prin folie avertizoare pe toata lungimea
sântului.Tabloul d e distribuție general, se montează în parterul construcției, se va echipa cu
siguranțe automate trifazice de 63A pentru 8 circuite. Din tabloul general, sunt alimentate
tablourile secundare de pe fiecare nivel al fiecărei construcții, prin coloane secundar e
realizate cu conductor MYF (conductor de cupru flexibil) MYF 5X10mmp,PVC O 32mm
montat sub tencuiala.Tabloul de distribuție general se leagă la pământ, printr -o priza de
pământ executat ă din o țel lat zincat 40×5 mm lungime de 20 m și 4 electrozi din țeavă zincat ă,
cu Dn=2" si lungime de 1,5 m.Valoarea prizei de p ământ trebuie s ă fie obligatoriu sub 4 D, î n
vederea asigurării protecției circuitelor, la atingeri directe.Tablourile de distribuție secundare,
sunt echi pate cu siguranțe automate ș i au fost dim ensionate cu circuite de prize și iluminat,
funcție de numărul ș i tipul consumatorilor din imobilul proiectat.Circuitele de priza sunt
protejate în tablourile de distribuție secundare cu siguranțe automate de 25A, iar circuitele de
iluminat sunt protejate cu siguranțe automate de 16A. Circuitele de prize ș i ilumi nat sunt
executate sub tencuială , protejate în tuburi PVC O 16mm pentru circuitele de prize și în tub
PVC O 13mm pentru circuitele de iluminat. Secțiunea conductoarelorde cupru (MYF)
prevăzute de normative sunt de 2,5 mm2 pentru circuitele de prize ș i de 1,5 mm2 pentru
circuitele de iluminat.Leg ăturile electrice se vor realiza î n doze de derivație cu cleme de
legătură iar aparatajele vor fi de tip S.T. (sub tencuiala) montate în doze de aparat.Pentru
protecția contra tensiunilor accidentale de atingere s -a recurs la protecția prin legare la nul,
toate circuitele de prize fiind prevăzute cu conductori de pământare, funcție de prevederile
normativului și destinați a de utilizare a spați ilor din imobil.Protecția contra tensiunilor
accidentale, se va face prin executarea unei prize de pămâ nt, la care se vor lega tablourile de

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

35 distribuție ș i prin acesta cond uctorul de legare la p ământ a aparatajelor și consumatorilor de
energie electric ă.Circuitele de iluminat exterior se vor realiza cu cablu MYF 5×10 mmp,
montate subteran ș i vor fi alimentate tot din tabloul de distribuție general. Materialele utilizate
și gradul de izolare sunt cele prevăzute de normativ ( I 7/2001) corelate cu materialele din
care se execut ă construcția.

Instalații exterioare de alimentare cu apă ș i de evacuare a apelor uzate este
realizată prin a limentarea cu apa utilizat ăîn scopuri mena jere ș i tehnologice se va realiza
printr -un branșament la rețeaua de alimentare existent ăîn zon ă. Rețeaua de distribuție se va
realiza din PEHD 0=5Omm; Ltotal =5.5ml.Prin aceast ă conduct ă se vor alimenta
consumatorii din incint ă (grupurile sanitare, bă i).Pentru alimentarea cu apa rece a
consumatorilor din grupurile s anitare ș i vestiare, se vor realiza rețele cu țeav ă din PP avâ nd
Dn= 20 mm si Dn= 16 mm cu Pn=10 atm, montate aparent și mascate î n ghene de
protecție.Colectarea apelor uzate menajere din instal ațiile de canalizare interioare, se va face
printr -o rețea exterioar ă, realizat ă cu țeava de canalizare de tip greu PVC -Dn= HOmm, si
cămine de canalizare amplasate î n punctele de schimbare a direcției. Aceasta rețea de
colectare, se racordează la bazinul vidanjabil etanș din incinta V=24.0mc.Rețeaua de
canalizare exterioar ă se va realiza subteran, sub adâncimea de î nghet (0,8m), țeava se va
monta protejat ăîn strat de nisip (de 25 cm), î n profilul sântului.

Rețeaua de distribuție interioar ă, se realizează în sistem ramificat av ând în vedere
criteriul economic ș i funcțional . În acest sistem pe fiecare ramur ă se prevăd robine ți de
trecere, î n caz de defecțiuni s ă nu fie afectat ă instalația.Obiectivul proiectat este dotat cu
grupuri sanitare, c are sunt echipate cu obiecte sanitare, conform planurilor anexate. Obiectele
sanitare sunt din porțelan sanitar, echipate cu robine ți de închidere ș i manevra cromate,
respective din inox. Sursa de ap ă caldă sunt doua cazane pe combu stibil solid prin care s e
asiguă ș i agentul termic pentru încălzire. Alimentarea cu apa rece ș i cald ă a obiectelor sanitare
se fa ce prin distribuitoare montate î n nișe, respectiv prin conducte montate î n tuburi de
protecție amplasate în șapa de egalizare, sub pardoseală .Pentru pr eluarea dilatărilor se prevăd
compensatoare de dilatare între doua punctefixe.Coloanele de alimentare cu ap ă se reali zează
din țeava de polipropilenă , cu Dn 25 m m. La trecerea țevilor prin planș ee sau pereți se
montează tuburi de protecție. Conductele de a limentare a consumatorilor se realizează cu
țeavă de polipropilenă , pe pereți cu ajutorul brățărilor special confecționate. Conductele de
legătură la obiectele sanitare, se montează aparent c ât și sub tencuiala av ând diametrul de 12
mm.Montarea obiectelor sanitare se va face numai după ce s -au făcut probele de presiune a
instalații lor și termina rea lucrărilor de finisaje din î ncăperi.

Instalaț ii interioare de canalizare pentru e vacuarea apelor uzate de la grupurile
sanitare se va face prin coloanele de scurgere proiectate cu țeav ă PVC DN=110mm și țeava
PVC DN=50mm de la obiectele sanitare.Coloanele de scurgere vor fi scoase peste acoperișul
clădirii pentru realizarea admisiei de aer pentru evacuarea apelor uzate. Colectarea apelor
uzate menajere se face prin conducte de canalizare exterioare din PVC de DN=110 mm care
vor fi racordate la bazinul vidanjabil etanș din incinta V=24.0mc.Executarea lucrărilor se va
face cu respectarea prescripțiilor tehnice ale normativului I 9/94.

Instalații de încălzire cen trală prin a legerea sistemului de î ncalzire s -a făcut în funcție
de destinația spațiului și se recomandă să se realizeze cu încălzire central ă, folosind ca agent
termic apa cald ăla temperatura maxima de 90° C și aparate de încă lzire statice -corpuri de
încălzire tip radiator.Alegerea schemei de distribuție se face astfel încât să se asigure:
 alimentarea corpurilor de încalzire;

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

36  funcționarea concomitent ă a acestora dar ș i posibilitatea funcțion ării parțiale a
instalației;
 stabilitatea hidraulica a instalație i, la variații de debit;
 posibilitatea reglării instalației la schimbarea condițiilor nominale.

Avize și acorduri le emise de organele în drept, potrivit legislației în vigoare, sunt:
 certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizat și
aprobat potrivit legii;
 alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozițiilor legale.

Conform certificatului de urbanism nr. 21 din 11.03.2011, eliberat de Primăria
Comunei Crasna, S.C. CRISIA BROT S.R.L. va obține următoarel e avize si acorduri:
 Fisa Tehnica pentru alimentarea cu energie electrica:
 Aviz privind Protecția Mediului;
 Aviz privind Sanatatea Populației;
 Aviz Direcția Sanitar Veterinara;
 Aviz Direcția Securitatea la Incendiu;
 Luare in evidenta a Inspectoratului in C onstrucții Salaj.

Regimul imobilului este format din:
 regimul juridic: imobilul este situat in intravilanul localității Marin, la nr. 20, jud.
Salaj, si este proprietate privata conform extras CF 50781.
 regimul economic: destinația zonei:rezidentiala cu clădiri de tip urban, semirural si
rural cu anexe gospodărești, construcții de cult, construcții comerciale/servicii;utilizări
permise: locuințe individuale cu anexe gospodărești, activitati complementare; –
interdicții permanente: unitati industriale si ag ricole.
 regimul tehnic : POT max 35%, CUT max 50%

Principalele utilaje de dotare aleconstrucțiilor vor fi:
 centrale termice;
 hidrofoare
 ascensoare după caz, etc.

3.2.5.2. Principalele utilaje ș i echipamente

Principalele utilaje ș i echipamente , aflate în dotarea construcțiilor care fac obiectul
proiectului sunt:
 cuptor cu coacere pe vatră – cu 4 camere de coacere cu câte 3 uși/camera; -produse
procesate: pâine, produse de panificație si patisserie cu greutatea intre 0.1 -2kg/buc; –
suprafața de coacere:1 4.9 mp -dimensiune camera de coacere :2000xl860mm
 bandă încă rcare – cudimensiuni 580x2300mm;
 cărucior din otel inox pentru transport benzi incarcare cuptor cu un nr. rafturi: 12;
 frământător automat cu braț spiral și cuvă extractibil ă – cucapacitate aluat: 160
kg și capacitate faina:100 kg;
 cuva mobilă cu capacitate aluat: 160kg și cu structura din oțel inox;
 cemator faina – cucapacitate: lOOkg faina cernuta/5 min Mașina conica de modelat
rotund -capacitate: max 2000 buc/h -greutate bucata aluat proce sat:100 -1000g/buc
 panouri solare – cu 15 tuburi -vas expansiune – electropompa circulație -controller
pentru panou cu presiune -boiler cu 2 serpentine -supapa de siguranța -agent termic
concentrate pentru panouri;

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

37  mașina de modelat lung – cucapacitate:2000 buc/h, greutate produs prelucrat:100 –
900gr/buc;
 predospitor inox – cu capacitate : 222 alveole, 189 alveole utile, 74 rânduri alveoli; –
fotocelule la intrarea si la ieșirea din utilaj; -programare nr. de bucăți si oprire automata
 dospitor final inox – cu ca pacitate :2 cărucioare de cuptor agregat independent pt.
temperature/umiditate -cu ventilație;
 mașina de feliat pâine – cu o lungime max. a pâinii: 43 cm; -grosime felie:
8,10,12,14,16 mm;
 dozator pentruapă – cu temperatura max. apa: 5 -55°C, capacitate de lucru la 1 bar si
25°C: 151/min – capacitate de lucru la 5 bar si 25°C: 401/min;
 mașină semiautomată de divizat aluat – cunr. portionari: 30 -130g, greutate bucata
aluat divizat :90 -530g/buc -pentru divizare orice fel de aluat;
 centrala termica pe combust ibil solid.

Caracteristici tehnice și funcționale ale utilajelor/echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmează a fi achiziționate prin
proiect si prezentarea tehnică a construcțiilor în care urmează a fi amplasate
utilajele/dotările (inclusiv utilități) sunt prezentate în anexe.
Sunt precizate de asemenea denumirea, numărul valoarea utilajelo r/ echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor care vor fi achiziționate, cu fundamentarea
necesității acestora (utilizați formatul tabelar prezentat mai jos). Este descris fluxul
tehnologic, activitatea și tehnologia aplicată în cad rul proiectului.

3.2.6. Planificarea resurselor umane și managementul

Total personal existent nu este în momentul de față și nici person al de execuție.
Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției sunt 8 locuri de
muncă nou create .

Prin investiția propusa se vor crea un număr de 8 locuri de munca, cu norma intreaga,
după cum urmeaza:
 2 șoferi pentru autoutilitarele ce se vor achiziționa;
 6 brutari ce vor lucra pe dou ă schimburi, deci 3 brutari pe schimb ;
 responsabil legal (nume, prenume, funcție in cadrul organizației, studii si experiența
profesionala) , relevante pentru proiect ; Responsabil legal :CRISAN GEORGIANA
Funcția: reprezentant legal -administrator , Studii: Superioare :Universitatea Tehnica
Cluj Napoca, Facultatea d e Construcții .

Managerul va coordona și se va implica în toate procesele decizionale în cadrul
activității întreprinderii , inclusiv în ceea ce privește evaluarea și perfecționarea
performanțelor personalului. Va avea sub control situația stocurilor de m arfă, a comenzilor, a
veniturilor și cheltuielilor și se va ocupa de susținerea și coordonarea activităților
întreprinderii . Îndeplinind în aceeași timp și funcția de administrator, va reprezenta
întreprinderea în fața autorităților de stat, terților și în justiție.

Managerul va avea toate competențele necesare pentru a acționa în numele și
beneficiul întreprinderii și va autoriza toate actele și operațiunile de gestiune sau orice acte de
dispoziție .

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

38 3.2.7. Planificarea de Marketing & Vânză ri

Motivul principal pentru care se dorește lansarea afacer ii de tip brutărie -patiserie este
faptul că pe piața pâinii tradiționale este concurența este extrem de dură: marii furnizori de
pâine alimentează rețelele de supermarketuri și hipermarketuri, dar și maga zinele mici, de
cartier, în timp ce micii producători trebuie să își găsească debușee strict locale, atât din cauza
volumului redus al producției, cât și din cauza resurselor insuficiente de capital.

Conform definiției dată de cel mai mare specialist în marketing ,, piața, indiferent de
accepțiunea pe care i -o conferim se exprimă prin elementele ei componente: cerere,
ofertă și condițiile lor de manifestare, concurență și preț – ca rezultat al acțiunii lor .”
(Kotler, Ph, principiile Marketingului, Ediți a IV reviziuită, 2008).

Planificarea de Marketing & Vânzări pornește de la studiul:
 pieței de aprovizionare;
 pieței de desfacere;
 concurența;

Strategia de piața ce va fi aplicat ă pentru valorificarea produselor/serviciilor obținute
prin implementarea proiectului se va baza pe acest studiu.

Principalele probleme de marketing m ajore care vor trebuie depășite în cadrul
activităților de promovare vizează:
 notorietatea afacerii;
 percepția de produsul ca fiind tradițional

În cea ce privește notorietatea afacerii , elementul esențial este :
 informarea potențialilor clienți asupra existenței ofertei unice;
 crearea și extinderea notorietății întreprinderii .

Mixul de comunicare utilizat pe parcursul anului va fi promovarea ofertei firmei prin
fluturași promoționali, avantajul fiind cel al unor costuri minime și targetarea relativ precisă,
asupra localnicilor.

Întreprinderea va beneficia și de promovare onlineprin realizarea unui site de
prezentare, căruia i se va asocia și o pagină dedicată de Facebook , șinând cont de trendurile
actuale.

Clienții și fanii paginii de Facebook vor primi pe e -mail un newsletter cu apariție
periodică, care va anunța noutățile sau ofertele întreprinderii.

De asemenea, se vor aplica diverse oferte sezoniere cum ar fi:(cozonaci de Crăciun și
specialități tradiționale românești de Paște etc..

3.2.7.1. Piața de aprovizionare
Aprovizionarea cu materii prime și materiale (f ăină, drijdie, sare, combustibil i)se va
realiza pe baza analizării cererilor, în cantitățile necesare. Aprovizionarea se va face direct de
la distribuitori pentru a evita costurile supraîncărcate cu adaosuri comerciale .

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

39 Tabel nr.3.6.
Potențialii furn izori ai solicitantului

Sursă:auto r pe baza datelor interne
3.2.7.2. Piața de desfacere
Problema esențialăși punctul de pornire în elaborarea planului este secțiunea „piața de
desfacere” ( Remeș C., Economia întreprinderii, Note de curs, U.V.V.G. Arad, 2012).
Cunoașterea și evaluarea piaței de desfacere, este bazată pe o cunoaștere clar ă a
segmentului de piaț ă aîntreprinderii în vederea realizării obiectivelor strategiei economice.
Există două grupe de c riterii recomandate ce trebuie avute în vedere pentru
determinareatipului de pia ță și a perspectivelor de extindere a acesteia , subordonate cerințelor
consumatorilor și posibilit ăților producătorilor (Remeș C., Economia întreprinderii, Note de
curs, U.V.V.G. Arad, 2012 , pg.69 ):
 din punctul de vedere al consumato rilor, aceste criterii sunt : nivelul
veniturilor, zona geografică (regiune, rural și urban); starea demografică
(vârstă, sex, naționalitate etc.); aspecte psiho -sociale (atitudini, stil de viață,
religie etc.).
 din punctul de vedere al producătorilor acest e criterii sunt următoarele :
specificul întreprinderii; nivelul tehnic și calitatea tehnologiilor; cerințele
marilor consumatori și ale micilor consumatori; posibilități de export; prețuri
etc.; cerințele personale (familiale, relații personale prioritare, cunoștințe).

În vedera definir ii pieței de desfacere este necesar ă(Remeș C., Economia
întreprinderii, Note de curs, U.V.V.G. Arad, 2012 , pg.70 :
 aprecierea clienților potențiali și localizarea acestora;
 diferențierea cererii pe sezoane – pentru unele produse ale întreprinderii;
 stabilirea dimensiunii pieței – realizată prin discuții cu potențialii distribuitori,
intermediari și clienți.
 cunoașterea tendinței pieței – prin estimarea creșterii sale potențiale;
 identificarea și analiza concurenței – pentru produsele respective.
Pe baza acestor studii se stabilesc principalele direcții strategice și se procedează la:
 selectarea produselor – în funcție de avantajele comparative și cerințele
pieței;
 creșterea sau reducerea gradului de utilizare a capacită ților de producție –
în funcție de cerere și în scopul repartizării profitului;
 alte căi de realizare a scopului fundamental alîntreprinderii – cum ar fi
maximizarea profitului – ca: măsuri de sporire a productivității muncii;

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

40 raționalizarea cheltuielilor de producție; creșterea calității produselor.
Pentru fundamentarea celor trei componente ale etapei de evaluare strategic ă sunt
necesare informații care se prelucrează și se sintetizează în indicatori tehnici și economico –
financiari.

Concurența cea mai importantă este reprezenta tă de supermarketurile dar aflate la
distanță de localitatea Marin . Oferta întreprinderii S.C. Crisia Brot S.R.L. este însă este foarte
personalizată, utilizând metode de fabriciție tradițională și, mai ales, fiind dispon ibilă în
localitatea |marin și în apropierea acesteia pe toată durata zilei .La nivelul localității Marin,
solicitantul nu are nici un concurent direct, iar la nivelul județului Salaj exista un singur
concurent direct reprezentat de Ciupe Grup.

Clienți i și publicul țintă vizat este reprezentat de persoane le localității marin și satele
învecinat, cu un nivel de educație cel puțin mediu, interesate de un stil de viață sănătos, de
bucătărie, obișnuiți să consume specialități de păine și patiserie tradițional ă.
3.2.7.3. Strategia
Prin strategia propusă în cadrul planului de afaceri a întreprinderii S.C. CRISIA BROT
S.R.L. este vizată î n specificarea abordării fundamentale în cadrul acestuia, obținerea
avantajului competitiv urmărit de întreprindere, care furn izează conte xtul acțiunilor de
întreprins în fiecare domeniu funcțional.
În practica multor planuri strategice sunt liste ale fazelor de acțiune, fă ră o articulare clar ă
cu avantajul competitiv ce se urmărește a se realiza si a modalităților de utilizat. În
accepțiunea sol icitantului, prin strategie în vederea obținerii avantajului competitiv potrivit
misiunii întreprinderii se înț elege :
 ansamblul obie ctivelor majore ale întreprinderii pe termen lung ;
 principalele modalit ăți de realizare ;
 resursele alocat e. .

Principalele caracteristici ale strategiei aplicat ă de S.C. CRISIA BROT S. R.L.
sunt:
 întotdeauna strategia va avea î n vedere, în mod implicit ș i explicit , realizarea unor
scopuri bine determinate, specificate sub forma de misiune sau obiectiv;
 strategia vizeaz ă perioada viitoare din via ța firmei, 3 -5 ani ș i gradul ridicat de risc și
incertitu dine ce -i este asociat, cu toată gama consecințelor în procesul
operaț ionaliz ării;
 sfera de cuprindere a strategiei este întreprinderea î n ansamblu , chiar și atunci când se
referă direct doar la anumite domenii (tehnic sau comercial) ea are la baz ă luarea în
considerare a problemelor de ansamblu ale întreprinderii ;
 conținutul strategiei se rezumă la elementele esențiale, concentr ându-se asup ra
evoluțiilor m ajore ale întreprinderii , indiferent c ă acestea reprezintă sau nu schimbări
față de perioada anterioara;
 strategia se bazeaz ă pe abordarea corelativ ă a întreprinderii și mediului în care – și
desfășoara activitatea;
 prevederile strategiei au în vedere realizarea unei interfețe c ât mai eficace între firma
și mediu, reflectat ăîn performan țele întreprinderii;
 prin strategie se are î n vedere prefigurarea unui com portament competitiv pentru
obținerea avantajului competitiv, referitor la costul sau calitatea produsului constituie
scopul principal al elaborării strategiei și criteriul cel mai important de evaluare a
calităț ii sale .

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

41
Tipul de strategie aplicat ă de solicitant este de forma agresiv ă datorit ă oportunităților
sale.Implementarea strategiei adoptate de întreprindere se realizează prin următoarele:
 contractarea de noi clienți – lanțuri de magazine ;
 creșterea productivității întreprinderii prin cumpărarea de mașini și echipamente
performante ;
 organiza rea pe termen lung – ținând cont atâ t de cultura întreprinderii cât și de
evoluțiile contex tuale;
 obținerea unei sinergii c ât mai mari – constituie întotdeauna scopul demersului de
elaborare a strategiei;
 expresia economic ă- realizată prin generarea unei valori ad ăugate câ t mai
substanțiale, recunoscute prin cumpărare de către clienții firmei;
 defășurarea unui intens proces de învățare organizațională – prin modul cum este
conceput ă strategia este necesar s ă aibă în vedere și să favorizeze;
 principiul echifinalităț ii – conform c ăruia exist ă mai multe modalit ăți sau combinații
de resurse și acțiuni, prin care se poate asigura atingerea unui anumit obiectiv ;
 negociere bazata pe descoperirea de multidimensiuni – strategia este un rezultat al
negocierii explicite sau implicite a stakeholderilor și care sa nu fie total opuse.

Factorii cheie a strategiei de marketing sunt:
 se aco rda discount î n funcție de cantitatea cumparată ;
 se accept ă plată la termen a clienților fideli;
 se oferă produse de calitate, fapt ce ține piept concurenților.

Pentr u a face cunoscute și în vederea promovării produsele ce vor fi obținute,
solicitantul va opta pentru următoarele metode:
 Pliante – care se vor distribui în împrejurimi inclusiv DirecțieiAgricole pentru a
stimula alți potențiali investitori;
 Cârti de vizit ă – se vor tipări cărț i de vizit ă pentru responsabilul legal al proiectului,
unde vor fi menționate toate datele de contact;
 Bannere online pe site -urile de internet specializate;
 Panouri publicitare – vor fi amplasat e panou ri publicitare pe drumul principal ce
duce către amplasament, unde vor fi menționate informații referitoare la programul
prin care se derulează investiția, denumirea, valoarea proiectului;
 Pagina de internet – se va realiza un website care sa ofere toate informațiile ne cesare,
incluzând descrierea procesului tehnolo gic ș i a caracteristicilor principale ale
produselor, c ât și prețuri, modalităț i de plat ă, galerie foto cu produsele oferite.

3.2.8. Planificarea și previziunea finan anciară
Din valoarea totală a investiției de 542.233 Euro, ajutorul public neramburs abil este
221.102 Euro.
Pentru a se verifica încadrarea che ltuielilor eligibile din buget în limitele prevăzute î n
fișa măsurii se va utiliza cursul de schimb Euro/lei publicat pe pagina web a Băncii Central
Euro pene www .ecb.int/index.html de la data î ntocm irii Studiului de Fezabilitate. Procent
finanțare publica = 50% .

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

42 Tabel nr.3.7.
Situația fina nțării prevăzută în planul de afaceri S.C. CRISIA BROT S.R.L.
Sursă:date interne
Costul estimativ al investiției în cadrul întreprinderii S.C. Crisia Brot S.R.L. este
prezentată în tabelul de mai jos:
Tabel nr.3.8.
Costul estimativ al investiției în cadrul întreprinderii S.C. Crisia Brot S.R.L.
Sursa: date interne

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

43 Previziunile și estimările financiare se bazeaz ă pe p ăstrarea capacit ăților de
producție neschimbate pe to ți cei 5 ani de analiza.
Venituri le din subvenții de investiții include venituri din subvențiile fondurilor
nerambursabile, în urma implementării. Veniturile din subvenții au fost determinate
astfel:v aloare investiției f ără TVA= 1.848.174, care este supusă amortizării .
Previziunea vânzărilor pe categorii de produse în cadrul întreprinderii S.C. Crisia
Brot S.R.L. este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabel nr.3. 9.
Previziunea vânzărilor pe categorii de produse în cadrul întreprinderii
S.C. Crisia Brot S.R.L.

Sursa:autor

Prognoza veniturilor și evoluția capacității de producție a întreprinderii S.C. Crisia
Brot S.R.L. este prezentată în tabelul de mai jos:

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

44
Tabel nr.3.10.

Prognoza veniturilor și evoluția capacității de producție a întreprinderii
S.C. Crisia Brot S.R.L.

Sursa: date interne

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

45 Cheltuielile prognozate în cadrul planului de afaceri a întreprinderii S.C. Crisia Brot
S.R.L. sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel nr.3. 11.
Chelt uielile prognozate în cadrul întreprinderii S.C. Crisia Brot S.R.L.

Sursa: date interne

Prognoza cheltuielilor se detaliaz ă atât pentru activitatea propus ă, baz ându -se pe
următoarele categorii de cheltuieli:
 cheltuieli cu materii prime și materiale în valoare de 7287281ei/an -includ cheltuieli
cu făină, drojdie și sare ;
 alte cheltuieli materiale în valoare de 100.000 lei/an -includ cheltuieli cu motorin ăși
pungile pentru ambalaje ;
 alte cheltuieli din afar ă în valoare de 3000 lei/an -includ cheltuieli cu ap a și
electricitate ;
 cheltuielile cu amortizarea în valoare de 133763 Ron/an – includ amortizarea
construcției respectiv amortizarea utila jelor achiziționate prin finanțare;
 alte cheltuieli de exploatare în valoare de 24.000 lei/an, includ alte servicii exe cutate
de terț i (întreținere, reparații) ;
 costurile cu forța de munc ă inclu d plata a 8 salariați cu norma î ntreaga pentru
activitatea propusa totalizând 57.600 Ron/an, și taxele aferente 16.608 Ron.

Proiecția contului de profit si pierdere s-a întocmit pe baza pro gnozei veniturilor ș i
cheltuielilor. În cazul contului de profit și pierdere, ipotezele sunt completate de veniturile și
cheltuielile financiare, care se regăsesc sub forma dobânzilor plătite. Întreprinderea
previzioneaz ă sa contracteze un credit bancar pentru a acoperi procentul de co – finan țare
pentru proiect precum ș i cheltuielile neeligibile.
Estimarea cheltuielilor cu dobânzile s -a realizat în cadrul contrului de profit și
pierdere, pentru a cuantifica totalitatea cheltuielilor și veniturilor întreprinderii ș i pentru a
prognoza profitul realizat de aceasta .
Ipotezele aferente profitului s -au bazat pe activitatea propusa prin p lanul de afaceri.
Cheltuielile cu materiile prime ș i cu personalul reprezintă aproximativ 1/2 din totalul
încasărilor, deoarece producția se realizează exclusiv din utilizarea materiilor prime.
Veniturile si cheltuielile au o evoluție și o intensitate diferit ă, dar î nregistrarea unui
rezultat poz itiv la sfârșitul perioadei arat ă o profitatbilitate crescută.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

46 Scopul contului de profit și pieredere este de a calcula care este rezultatul exercițiului
financiar al întreprinderii.
Bilanț sintetic previzionat a fost elaborat pe bazai potezel or următoare :
 creșterea activului cu valoarea construcțiilor ce se vor realiza si a echipamentelor ce
vor fi achiziționate prin proiect;
 valoarea casei in lei si a conturilor la banei s -a inregistrat pe baza calculatiilor
efectuate in fluxul de numerar;
 datoriile pe te rmen scurt si lung sunt calculate prin estimarea datoriilor fata de
furnizori, dar si a creditului ce va fi contractat in vederea acoperirii cheltuielilor de
cofinantare si a cheltuielilor neeligibile ;
 în anul 1 si 2 s -a înregistrat ajutorul FEDR. Se estim ează întocmirea a plata;
 capitalul social nu se va modifica, iar rezervele sunt crescătoare pe parcursul celor 5
ani de analiza.
Datele bilanțului sintetic previzionat a întreprinderii S.C. Crisia Brot S.R.L. sunt
prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr.3.12.
Bilanț sintetic previzionat a întreprinderii S.C. Crisia Brot S.R.L.

Sursa: date interne
Flux ul de numerar este rezultatul tuturor operațiunilor ce vor avea loc, care sunt
reflectate în valoare monetară . În cadrul fluxului de numerar sunt cuprinse plățile către
furniz ori, colaboratori, î ncasările de la clienți, subvențiile primite de la FEADR, aferente
activit ății propuse. Fluxul de numerar este pozitiv, fapt ce arat ă că întreprinderea va avea

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

47 capacitatea de a acoperi cheltuielile de exploa tare, dar și cele aferente proiectului care va fi
implementat.
În estimarea fluxului de trezorerie s -au avut în vedere următoarele ipoteze:
 contractarea unui credit bancar pe termen lung pentru a a coperi cheltuielile cu co –
finanț area proiectului și cheltuielile neeligibile;
 în estimarea valorilor încasate s -a luat în considerare încasă rile de la clienți ;
 în ceea ce privește plățile către furnizori, estimarea s -a făcut pe baza achizițiilor
propuse.

Fluxul de numerar prevăzut pe cei 5 ani de exploatar e este prezentat în tabelul de mai jos:

Tabel nr.3. 13.
Fluxul de numerar prevăzut de S.C. Crisia brot S.R.L.

Sursa: date interne
Activitatea de exploatare a întreprinderii S.C. Crisia brot S.R.L. este prevăzută în
tabelul de mai jos pe cei cinci ani de exploatare:

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

48 Tabel nr.3. 14.
Activitatea de exploatare a S.C. Crisia Brot S.R.L .
Sursă: date interne
Indicatorii financiari prevăzuți ai întreprinderii S.C. Crisia Brot S.R.L. sunt
prezentați în tabel ul de mai jos și previziunile se bazează pe păstrarea capacităților de
producție neschimbate pe toți cei 5 ani de analiza :

Tabel nr.3. 15.
Indicatorii financiari prevăzuți ai întreprinderii S.C. Crisia Brot S.R.L

Sursa: date interne

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

49 Indicatori financiari prezintă următoarele concluzii:
 valoarea investiției este de 1848174 Ron exclusiv TVA;
 veniturile ș i cheltuielile din exploatare sunt indicatori ce arat ă profitabilitatea
întreprinderii ;
 rata rezultatului din exploatare este mai mare de 10 % p e toți cei 5 ani de analiza, fapt
ce arată că activitatea va fi una profitabil ă;
 investiția se va recupera în maxim 11,6 ani;
 rata rentabilității capitalului investit arat ă ca întreg ul capitalul investit va fi folosit în
mod rentabil, aducâ nd o sursa de v enit întreprindrii i, ducând la creșterea calit ății
produselor oferite;
 rata acoperirii prin fluxul de numerar este la limită datorită cheltuielilor cu creditul
bancar ce va fi contractat.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

50 CONCLUZII

 În economia relațională se remarcă ritmul exponențial în care apar idei de noi afaceri , dar
aceste noi afaceri se confruntă cu diverse obstacole și riscuri pri ntre care lipsa de
transparență, iar planul de afaceri vin în eliminarea acestora;
 Planul de afaceri este și un instrument de comunicare între întreprinzători, potențiali
investitori și creditori, prin intermediul căruia se crează o imagine pozitivă asupra ideii
de afaceri precum și a dinamicii și competitivității acesteia , identificând și demonstrând ,
în același timp, punctele forte și oportunitățile acesteia;
 Planul de afaceri este necesar întreprinderii în relațiile pe care aceasta le generează atât cu
mediul ei extern cât și cu cel intern;
 Un plan de afaceri bine fundamentat va trebui să fie capabil să determine necesarul de
capital suplimentar și momentul în care se va realiza infunzia acestuia, convingând asupra
capacității solic itantului de a conduce afacerea;
 Planul de afaceri apropie ideea de afaceri de realitate, fapt ce prezintă un avantaj
psihol ogic foarte mare pentru toți partenerii implicați și în acest sens, conform
specialiștilor în domeniu;
 Planul de afaceri prezintă întrebările fundamentale vizând viitorul întreprinderii, dar și
răspunsul la aceste întrebări, materializate fiind în direcții le și or ientările viitoare de
succes al întreprinderii;
 Planul de afaceri a întreprinderii S.C. Crisia Brot S.R.L. a fost elaborată pe baza unui
model standardizat publicat în cadrul Ghidul pentru accesarea MĂSURII 123 –
„Creșterea valorii adăugate a produ selor agricole și forestiere” solicitantului, publicat pe
siteul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
 Idea de afaceri este a fost dezvoltat pe baza posibilității de a realiza o investiție privind
construirea unei brutării, prin atragerea pa rțială a fondurilor nerabursabile europene.
 În cadrul planului de afaceri, elaborat în vederea atragerii de fonduri nerambursabile,
solicitantul intenționează construirea unei brutării și achiziționarea de echipamente
specifice, necesare desfășurării acto vității, cu sprijin financiar nerambursabil din partea
Uniunii Europene, prin Programul National de Dezvoltare Rurala – Măsura 123
„Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere, Schema de ajutor de stat
„Stimularea dezvoltării regionale p rin realizarea de investiții pentru procesarea
produselor agricole și forestiere in vederea obținerii de produse neagricole nr.
N578/2009.
 După obținerea finanțării și implementarea planului de afaceri Întreprinderea S.C. Crisia
Brot S.R.L. va avea ca obie ct principal de activitate producția și vânzarea de produse de
panificație – pâine albă, neagră, semi, iar în domeniul produselor de patiserie, va produce
cozonac cu diverse umpluturi și foitaje.
 Deschiderea unei afaceri în domeniul panificației reprezint ă, în România, o afacere cu un
potențial semnificativ de profitabilitate. , datorită faptului că , românii sunt printre cei mai
mari consumatori de pâine din Uniunea Europeană, cu o medie anuală de circa 108 -110
kilograme pe cap de locuitor, comparativ cu o medie europeană de aproximativ 78 -80 de
kilograme .
 Prin realizarea obiectivelor generale și specifice propuse întreprinderea S.C. Crisia Brot
S.R.L. va deveni competitor pe piață prin calitatea produselor oferite, obținute în condiții
de calitate prevăzu te de normele sanitare și sanitar veterinare în vigoare.

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

51 BIBLIOGRAFIE

1. Butler,D., Planificarea afacerii, Ghid de start, Editura Bic All, Bucuresti, 2006.
2. David, G ., Economia întreprindrii, Note de curs, U.V.V.G. Arad, 2012
3. Ghid legislativ de agricultură ecologică în Uniunea Europeană. Editura Bioterra
România, Cluj Napoca, 2004.
4. Îndrumător pentru agricultura ecologică. Editura Bioterra România, Cluj -Napoca,
2001.
5. Kotler, Ph , principiile Marketingului, Ediția IV reviziuită, 2008
6. Kotler, Ph. Managementul marketingului, Editura Teora, București, 2003.
7. Remeș C ., Economia întreprinderii, Note de curs, U.V.V.G. Arad, 2012, pg.70
8. Săndulescu, I., Planul de afaceri, Editura, C.H.Beck, București, 2006.

WEBOGRAFIE

1. http://antre.uv.ro/func.html
2. http://performeri.ccib.ro – Ghid practic: model plan de afaceri
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Plan_de_afaceri
4. http://www.afacerilacheie.net/articole/plan -de-afaceri/cum -sa-elaborati -un-plan-de-afaceri -de-succes –
522.html
5. http://www.economiaintreprinderii.ro/cap10/s1.htm
6. http://www.rubinian.com/plan -de-afaceri -definire -si-structura_18.php ):
7. http://www.upg -elearning.ro/upb/modul_03.pdf
8. https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_pndr_2007_2013_masura_123_crest
erea_valorii_adaugate_a_produselor_agricole_si_forestiere
9. www.ecb.int/index.html

PLAN DE AFACERI – INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. CRISIA BROT S.R.L.

52

ANEXE