PLAGIATUL – O PROBLEMĂ DE ETICĂ STUDIU DE CAZ : DOMENIUL GEOGRAFIEI Etica reprezint ă una din cele mai importante subunit ăți ale filozofiei , în… [612285]

1
PLAGIATUL – O PROBLEMĂ DE ETICĂ
STUDIU DE CAZ : DOMENIUL GEOGRAFIEI

Etica reprezint ă una din cele mai importante subunit ăți ale filozofiei , în general și redă în
scop practic realitatea moral ă, analiz ând problemele morale , în general , și încerc ând, în
particular , să răspund ă la întreb ări precum „ce trebuie s ă fac?” , „cum să fac?” , „ce este bine
și ce este r ău?”, cum trebuie să ne comport ăm în viat ă, cu scopul final de a lua cele mai bune
și corecte decizii indiferent de problem ă sau domeniu.
Din punct de vedere etimologic, termenul de etică provine din limba greacă de la „ēthos” care
se traduce prin „obicei ” sau „datină ”.
Din cele mai vechi timpuri, no țiunea de etică s-a folosit în cuvântările filozofice din timpul lui
Socrate,dar ca și concept, primul care a folosit etica a fost Aristotel.
Această no țiune de etică are o multitudine de subramuri, printre care etica profesională, etica
socială, etica afacerilor, etica clinică, etica academică, etica normativă, etica organiza țiilor
etc., toate av ând acela și scop, și anume determinarea luării deciziei cele mai corecte și juste
moral în societate pentru o con știință de sine „curată”.
Din punct de vedere al obiectivului și al scopului, no țiunea de etică , are drept țel morala, în
totalitatea sferei acesteia cu rezultatul binelui și al corectitudinii.
Etica este str âns legată de termenul de deontologie, care și ea la r ândul ei reprezintă o știință
în care se expune ce trebuie să facem și ce nu, pentru a avea o conduită corectă .
La fel ca și etica , și deontologia provine tot din cultul grecesc, „deon ” care reprezint ă datorie
și„logos ”, adică știință.
Deontologia reprezintă o ramur ă a eticii ce studiaz ă legile caracteristice unei activit ăți
profesionale.
La fel ca și etica , și deontologia are mai multe ramuri , în diferite domenii care au aceeași
finalitate , găsirea celor mai bune solu ții și rezultate din punct de vedere moral.
Noțiunea de deontologie a fost utilizat ă prima dat ă în anul 1825 de c ătre J. Bentham, iar în
anul 1834 ,aceasta a ap ărut pentru prima oar ă într-o publicație, în lucrarea „ Deontology or the
science of morality ”.
Etica reprezintă o noțiune aplicabilă oricărui domeniu științific sau tehnic. Utilizarea acesteia
se face în scopul aplicării unui cod de conduită morală care să prevină posibilitatea însușirii
unor descoperiri sau observații de către alte persoane decât c ele de drept. Totodată,
respectarea muncii celor de lângă noi implică conștientizarea unei etici profesionale.

2
Domeniul g eografi ei, ca și multe alte domenii științifice de studiu, se confruntă, la rândul ei,
prin multitudinea de cărți, cursuri, articole , date etc . cu un fenomen de însușire a muncii
celorlalți de către persoane care nu au niciun merit, acest fenomen fiind denumit plagiat.
Domeniul g eografi ei, prin multitudinea sa de ramuri, permite o paletă largă de tipuri de
plagiat , pornind chiar de la fa ptul că acest domeniu presupune, pentru cineva care nu este
inițiat în tainele acestui domeniu, a cunoaște țări, capitale , precum și poziționarea acestora pe
suportul cartografic . În fapt, a cunoaște geografie înseamnă mult mai mult, domeniul
geografiei fiind divizat în subdomenii distincte , printre care se numără: studiul atmosferei
(meteorologia), studiul apei (hidrologia), studiul și istoricul hărților (cartografia), studiul
formelor de relief (geomorfologie) etc.
Acest domeniu de studiu a evoluat foarte mult în ultimii ani, aproape totul fiind digitizat prin
programe informaționale geografice, menite a ușura munca omului, dar și pentru a obține o
imagine mai fidelă a realității, cu o precizie net sporită față de rezultatele obținute prin metode
clasice.
În domeniul geografie i, plagiatul și furtul academic nu se realizează numai prin însușirea unor
idei, paragrafe, hărți etc . care nu ne aparțin, ci chiar prin utilizarea unor cercetări geografice
pe teren. Din punct de vedere pedologic, geologic și geomorfologic, datele brute, inițiale
trebuie să fie corect culese, ca și probe din locuri amenajate studiului și nu din orice areal ,
întrucât unele locuri pot fi rezervații naturale în care nu se recoltează probe sau nu există
activitate umană. În hidrolo gie, la fel este necesar a fi luate probe de apă corect de pe
marginea râului sau lacului , în recipiente special e și să ne asigurăm că probele rămân intacte
până la analiză în laborator pentru a obține rezulte corecte pentru studiul în speță . Cele
prezentate anterior sunt menite a explica procesele implicate în cazul cercetării geografice pe
teren. Problematica eticii apare în acest caz în însușirea datelor culese de alții, dar și în cazul
neutilizării de citări ale surselor de unde provin datele br ute necesare studiului efectuat.
Din punct de vedere al scrierii și publicării datelor, acestea , din punct de vedere etic , trebuie
să fie corect menționate , în cazul în care acestea nu ne aparțin , fiind a tribuite sursei sau
instituției de proveniență, cu precizarea „ preluate după/prelucrate după” X surs ă.
În cazul Români ei, plagiatul reprezintă o problema recentă și se întâmplă datorită mediatizării
în mass media , fiind, de fapt, pract icat încă din antich itate, petimpul lui Platon și Socrate ,
unde chiar se vehicula ideea de „furt academic”.
Instinctul de a „fura” caracterizează o multitudine de persoane, puțini fiind imuni la această
„ispită”, fenomenul devenind destul de amplu odată cu extinderea Internetului .

3
Percepția publică a acestui fenomen este destul de diferită dacă facem o comparație
între universitățile din România și altele din Europa de Vest , ca dimensiune, dar și ca
mod de manifestare.
În cea mai mare parte din țările Vest europene , plagiatul reprezintă o dezbatere, astfel în
lumea politică occidentală , doctoratele nu sunt dedicate oricui, exact cum este situația în
România , deoarece presupun ani de cercetări și experimentări , fiind greu de obținut, nu
aduc beneficii în carieră decât celor din lumea științifică , iar dacă se plagiaz ă, este tratat
exclusiv academic cu un grad de rigurozitate accentuat.
Tehnica „Copy/Paste” are cea mai mare priză în România, apoi mai apar tehnici subtile,
precum parafrazarea fără citare a textului sursă sau preluarea unor idei fără citare.
Fenomenul este cvasipermanent în școlile doctorale , iar motivele sunt multiple și țin
mai mult de sistemul doctoral în sine,relația coordonator – doctorand.
Totu și, dacă finanțarea și admiterea ar reprezenta un procedeu mai selectiv nimeni nu și –
ar mai permite riscul unei exmatriculari, după a trecut și printr -un proces de muncă
asiduă pe teren , în bibliotec ă sau în laborator.
Există posibilitatea creării câtorva „impedimente” pentru evitarea plagiatul ui, astfel:
1. Supraveghere în continuu și îndeaproape a cercetărilor care au caracter
original , astfel ca coordonatorul să poată cere un raport lunar asupra muncii prestate ,
unde pot fi sesizate eventuale nereguli , mai ales a tentativelor de furt academic .
2. Examinatorii trebuie să fie specialiști consacrați în domeniu astfel că niciunul
dintre e i să nu poată suspecta nimic cu plagiatul, iar dacă totuși se întâmplă acest
lucru, un program software ar putea clarifica această situa ție.
3. Susținerea efectivă a doctoratului nu este un proces formal , ci durează destul
de mult ; este un adevărat „interogatoriu ”.
Un alt faptrezultă din atitudineacoordonatoruluifață de
doctorandpentrucătrebuiesăexiste o preocuparefață de doctorand la intervale regulate de
timp, săinteresezecedificultățiîntâmpina , cum decurgecercetar ea, trebuiecreeatacel
feedback util pas cu pas înfuncție de nivelulfiecăruiaîn parte. Aplicareaunorreguli de
conduităacademică cu privire la plagiat, în care doctorandulsă fie informat permanent de
gravitateaacestuilucru.
Organizareaunorcursuriobligatorii de cum poate fi întocmită o
cercetareștiințifică , cum se citează un autorsau cum se construiește un argument , etc.
de asemeneainstituireaunortutoriatesauparteneriateîntrecoordonatorșidoctorandîn care să
fie evidențiatepr ogresele , dificultățile etc., darșiundesă se dezvolte o

4
relațiebazatăpegândirecriticășioriginalitate șisă fie omisă cu
desăvârșireeducațiabazatăpememorare și nu încele din
urmăcreștereacalității profesorilorîndezvoltareauneiautoritățiștiințificedarși mo rale
îndomeniu undeacelprofesor să fie la un moment dat de necontestat.
Plagiatuldevineîntimp o pată a valorilorsociale a
societățiiastfelcămuncăintelectualăîșipierdevaloareaîndetrimentulunuifenomen care
până la urmăestedestul de haotic, celpuțin la nive lulmediului academic din România.