Plagiatul este o problemă f oarte seri oasă care afecte ază educ ația într-o mare măsură , în speci al [605497]

Plagiatul este o problemă f oarte seri oasă care afecte ază educ ația într-o mare măsură , în speci al
învățământul universit ar. Cu apariția internetului, studenții au o mulțime de m odalități pentru a accesa o
gama destul de l argă de inf ormații. Desigur că d atorită p opularității internetului, munc a, viața și
divertismentul oamenil or devin o comoditate de osebită, însă acesta a provocat și o serie de efecte
negative, precum fen omenul din ce în ce m ai grav al plagiatului. Deși este c onven abil ca studenții să
copieze și să lipe ască m aterialul în s arcinile s au rapoartele l or și să le prezinte pentru a fi calificat ca
lucrare origin ală, este cu adevăr at un imp act mare atât asupra educ ației, cât și a elevil or înșiși. Astfel,
această pr oblem a devenit un a actuală și dese ori discut ată în d omeniul academic. Această formă de fr audă
academică implică încălc area directă a proprietății intelectu ale a unei pers oane. Din punctul de vedere a
dreptului de autor, plagiatul este o caracteristică distinctă a lipsei de origin alitate.
În ult ima perioadă de timp , “furtul de idei” a expuneril or academice a fost întâlnit t ot mai des în
universități, atât printre studenți cît în rândul c adrelor didactice. Acest f apt a adus l a o influență seri oasă
a societății și indivizil or.
În sc opul evitării pl agiatului și a protejării pr oprietății intelectu ală, din ce în ce m ai multe țări au
acordat o atenție de osebit de m are dezv oltării tehn ologiei anti-plagiat și au constatat un fen omen extins
de pl agiere. S ara Rimer, rep orterul zi arului New Y ork Times, c onform studiil or efectu ate în anul 2003, a
sublini at că, 38% dintre p articip anți au decl arat că au plagiat de pe Internet în anchet a sa. Ca urmare acest
tip de activit ate, va duce l a declinul cre ativității în între aga societate.
Au fost depist ate câtev a motive pentru c are studenții pl agiază. Jurn alul Psih ologiei Educ aționale
prezintă c ercetările efectu ate de către Stephen E. Newst aed, Fr anklin -Stokes și Armste ad.
Cauzele fr audei au fost cercet ate folosind un chesti onar, format din 21 de comportamente de
plagiere, c are a fost distribuit studențil or de l a o universit ate engleză. P articip anții au fost rug ați să indice,
în mod confidenți al, care au fost motivele de pl agiere. Fr audele r aportate au fost destul de răspândite și
unele tipuri de înșelăciune (de exemplu, l a cursuri) au fost mai frecvente decât altele. Pl agiere a raportată
a fost mai frecventă l a bărbați decât l a femei; m ai des întâlnită între studenții m ai puțin c apabili decât
între cei m ai capabili; m ai frecvent l a studenții m ai tineri decât l a cei m aturi; și m ai frecvente l a studenții
în știință și tehn ologie decât l a cei din alte discipline. Se sugere ază că m otivația studențil or, în speci al
dacă studi ază pentru a învăț a și nu d oar pentru a obține n ote bune, este un f actor major în explic area
acestor diferențe. Rezult atele indică, de asemene a, că pl agiere a mai degr abă constă dintr -o serie de
diferite tipuri de c omportamente, decât dintr -un concept unit ar. (Înregistr area bazei de d ate PsycINF O
(c) APA 2016)

În articolul “Diferențe le individu ale a plagiatului de către studenți” efectu at în anul 1996,
cerce tătorii au dem onstrate că studenții f olosesc pl agiatul din c auza lipsei de timp și din m otiv că nu cred
că vor obține n ote mari pentru lucrările efectu ate de ei înșiși. Deci, astăzi căut area de inf ormații consumă
mult m ai puțin timp decât pr ocesarea și analizarea acestei a. Astăzi Internetul este asistentul princip al al
studențil or, cee a ce face posibilă găsire a rapidă a informațiilor despre un subiect și utiliz area acestora în
pregă tirea oricărei s arcini.
O altă utiliz are a plagiatului este leg ată de f aptul că studentul este d ominat de d orința de a nu
dobândi cun oștințe m axime, ci pur și simplu de a obține o evaluare. J. Willi am a dezv oltat o tipologie a
studențil or care apelează la plagiat în studii:
– „plagiatori leneși” (de regulă, studenții nem otivați care copiază complet munc a celorlalți,
schimbându -și numele în cel m ai bun c az, folosesc site -uri de pl agiat);
– "plagiatori vicle an" (știu ce este pl agiatul și depun ef orturi semni ficative pentru a nu fi detect at.
Copiere a textului este re alizată din surse de internet și lucrările altor elevi. Înce arcă să ascundă surse de
informații folosind o listă inc ompletă de liter atură și link -uri folosite);
– „plagiatori aleatori” (studenți cu un nivel insuficient de abilități educ aționale, fără experiență de
scriere independentă a lucrăril or și c are nu cun osc norme academice. De obicei, includ p aragrafe întregi
din textul altcuiv a în propria lucrare fără red actare adecv ată și sunt surprinși de acuzația de pl agiat).
Mai mulți academicieni au sublini at faptul că aspectele c are afecte ază activit atea de conduită
incorectă a elevil or sunt vârst a, sexul, nivelul academic și dificult atea cursului și mediul cultur al (Culwin
F., 2006). C ole, S. și D . Conklin (1996). Pentru stundeți, un a dintre cele m ai imp ortante abilități, c are ar
trebui să se f ormeze și să se dezv olte este c apacitatea de a gesti ona propriile cercetări. După ce au
acumul at cun oștințe fund ament ale, studenții ar trebui să se dezv olte singuri, având c apacitatea de a-și
dezv olta propriile judecăți și de a-și explic a gândurile și opiniile l or origin ale, atât în sarcinile zilnice cât
și în lucrările de absolvire. Cu t oate aceste a, după cum putem vede a, de cele m ai multe ori, în lucrările
lor apare lene a și indiferenț a. Pentru studenți, vi ața universit ară este m omentul cel m ai creativ pentru c a
studentul să își dezv olte pr opriile cun oștințe și înșelăciune a înșelăciunii ar pute a fi o pată seri oasă asupra
integrității s ale morale (McC abe, D. 2003).
Creatorii pl atformei Turnitin au clasificat cazurile de pl agiat, împărțindu -le în d ouă grupuri.
Primul grup include:

– „Autorul fantomă” – autorul dă l a verific are lucrările s ale care au fost efectu ate de către o altă
persoană, fără a-și schimb a conținutul. Astfel de „cre ativitate” p oate fi răspândită în d ouă forme: în
primul rând, utiliz area materialelor de pe Internet, i ar în al doilea rând, există multe „firme de c onsult anță”

care sunt g ata să scrie lucrări pe aproape orice subiect l a comandă.
Următ oarele trei f orme de pl agiat sunt m odificări ale „scriit orului f antomă”:
– "Fotocopie" – autorul c opiază o parte semnific ativă a textului (d ar nu întregul text) dintr -o
sursă, fără a face m odificări.
– „Material transformat” – se înce arcă ascundere a plagiatului prin c opiere a din m ai multe surse
diferite, al căror text nu se schimbă, d ar autorul își scrie fr azele tr anzitorii între părți ale textului.
– „Camufl aj prost” – semnific ația textului sursă rămâne, d ar unele f ormulări se schimbă l a altele
simil are.

Al doilea grup include lucrări cu indic area sursel or, care totuși sunt pl agiate. Ele sunt împărțite
în:
– „Legătur a uitată” și „Dezinf ormatorul” asociate cu înregistr area incorectă s au eronată a
linkuril or către sursă.
– „O reformul are pre a desăvârșită”. Are loc atunci când cit atul liter al nu este cit at. Astfel, citit orul
are impresi a greșită că autorul a citat interpret area sa origin ală a opiniil or exprim ate în sursă.
– „Infr acțiune a ideală” este c omisă atunci când autorul cite ază corect câtev a citate și p arafrazează
restul. Drept urm are, citit orul crede greșit că textul p arafrazat este o analiză a autorului a gânduril or citate.
– „Citarea abundentă” apare în c onformitate cu t oate regulile de cit are și p arafrazare. Ide ea este
că lucr area nu conține pr actic rezult atele iniți ale ale cercetării autorului. Pentru a indic a acest c az,
cuvântul „c ompilare” este m ai corect decât pl agiatul. Acest tip de pl agiat este destul de dificil de detect at,
deoarece l a prim a vedere p are a fi asemănăt or oricărui alt material atent el aborat și pregătit.
La Universit atea Feder ală de Sud (SFU), s oftware-ul PlagiatInform este utiliz at pentru a combate
plagiatul. Acest pr ogram p e:
-să verifice și să analizeze un d ocument s au un text pentru pl agiat, atât în modul l ot, cât și în
modul on-line;
– să vizualizați rezult atele verificăril or care au fost execut ate anterior în m odul lot;
-să efectueze o căutare cu text c omplet pe b aza documentel or PlagiatInform;
-să caute d ocumente simil are în c onținut cu b aza de date PlagiatInform.
Dar cum se p oate de evit at plagiere a? Pentru a face acest lucru, trebuie să f olosim înt otdeauna
regulile de cit are. Indiferent d acă este cit at direct s au indirect ( adică se c opie fr agmentele m aterialului
altcuiv a sau se relatează în pr opriile cuvinte), trebuie specific at autorul și / s au surs a.
Conform Legii „Cu privire l a drepturile de autor și drepturile c onexe”, trebuie să fie respect ate
următ oarele c ondiții l a citare:

– La citare trebuie indic at numele autorului lucr ării cit ate și surs a împrumutului.
– Citatul trebuie să fie efectu at în sc opuri științifice, de cercet are, p olemice, critice s au
informaționale (de aceea utiliz area unui fr agment dintr -o lucrare în publicit ate este recun oscută drept
încălc are a dreptului de autor).
– Sursa citării ar trebui să fie o lucrare public ată în m od leg al.
– Domeniul de referință ar trebui să fie justific at de sc opul citării. În același timp, pr oblem a
volumului este destul de c omplic ată și ar trebui decisă ținând c ont de circumst anțe specifice.
-Un fr agment din lucr are trebuie utiliz at în origin al sau în tr aducere, d ar nu sub f orma unei alte
prelucrări arbitrare. Această condiție nu permite cit area unor fragmente de f otografii, desene cu elemente
supliment are aplicate acestora.
După părere a mea, studenții trebuie să își îmbunătățe ască principiile și st andardele m orale prin
realizarea faptului că pl agiatul nu este d oar o problemă academică, ci o problemă m orală critică. Și
autoritățile universit are trebuie să strângă c odurile dis ciplin are pentru a nu lăs a plagiatorii nes ancționați.
Deontologia academică a Universității din București are ca scop promovarea eticii între studenții
și profesorii acestei a. În ce a de a doua public ație a seriei «Deontologia academic ă» este dicut at subiectul
plagiatului. Acest «Ghid pr actic» vine în ajutorul cel or ce nu d oresc să c adă în c apcana acestei ispite,
cum este pl agiatul și să o evite.
Valorile etic a de bază ale Universității din București unt onestit atea și corectitudine a intelectu ală,
e aceea astfel de c omportamente cum sunt pl agiatul și c opiatul sunt pr actici c are nu sunt accept abile de
Codul de Etică. “Respect area proprietății intelectu ale, a drepturil or de autor și a standardelor de
integrit ate academică sunt reglement ate prin C odul de Etică al Universității din București, numărându –
se printre criteriile de c are se ține c ont în ev aluarea studențil or.” (Emili a Șercan)
Rolul sancționării în c azul depistării pl agiatului îi revine C omisiei de Etică a Universității din
București. Aceasta este interes ată de susținere a activitățiii universit are, privind întemeiere a unei culturi
a eticii și integrității academice. Astfel în m omentul desc operirii încălcării ale drepturil or de autor, toți
membrii c omunității academice au obligația atât m orală, cît și pr ofesională de a lua atitudine.