PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare CUPRINS… [626865]
UNIVERSITATEA,,DUNĂREADEJOS”
GALAȚI
FACULTATEADEMEDICINĂȘIFARMACIE
MEDICINĂ
LUCRAREDELICENȚĂ
Coordonatorștiințific
Conf.Univ.Dr.IuliuFULGA
Absolvent: [anonimizat]-IonuțPÎRĂIANU
2019
UNIVERSITATEA“DUNĂREADEJOS”
GALAȚI
FACULTATEADEMEDICINĂȘIFARMACIE
MEDICINĂ
ASPECTEMEDICO-LEGALE
PRIVINDDECESULPRIN
SPÂNZURARE
Coordonatorștiințific
Conf.Univ.Dr.IuliuFULGA
Absolvent: [anonimizat]-IonuțPÎRĂIANU
2019
“Majoritateaeșecurilordin
viața,nusuntcreatedefaptulca
oameniitintescpreasussi
rateaza,cifaptulcațintescprea
josșireușesc..”
MichelangeloBuonarroti
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………………………………………………..1
PARTEAGENERALĂ
Capitolul1.Aspectegenerale……………………………………………………………………………………..3
1.1.Preocupărilemedicineilegale………………………………………………………………………………3
1.2.Elementedetanatologiemedico-legală…………………………………………………………………3
1.2.1.Definițiamorții……………………………………………………………………………………………3
1.2.2.Etapelemorții………………………………………………………………………………………………4
1.2.3.Semnelemorții…………………………………………………………………………………………….6
1.2.4.Clasificareamedico-legalăamorții………………………………………………………………..7
1.3.Abordareaconceptuluidesinucidere…………………………………………………………………..10
1.3.1.Factoriiextrasocialiaisinuciderilor………………………………………………………………10
1.3.2.Cauzeșitipurisocialedesinucidere……………………………………………………………..14
Capitolul2.Asfixiamecanică……………………………………………………………………………………17
2.1.Clasificareamedico-legalăaasfixiilor………………………………………………………………..17
2.2.Fiziopatologiaasfixiilormecanice………………………………………………………………………18
2.3.Morfopatologiaasfixiilormecanice…………………………………………………………………….19
2.4.Mecanismetanatogeneratoare……………………………………………………………………………21
Capitolul3.Spânzurarea………………………………………………………………………………………….22
3.1.Definițiaspânzurării…………………………………………………………………………………………22
3.2.Lațulșiclasificareaacestuia………………………………………………………………………………23
3.3.Clasificareaspânzurării…………………………………………………………………………………….24
Capitolul4.Aspecteclinicealeasfixieimecaniceprinspânzurare……………………………..26
4.1.Manifestărisubiective……………………………………………………………………………………….26
4.2.Manifestăriobiective………………………………………………………………………………………..26
Capitolul5.Sindroametanatogeneratoareînasfixiilemecaniceprinspânzurare……….28
5.1.Anoxiaanoxică………………………………………………………………………………………………..28
5.2.Tulburărihemodinamice……………………………………………………………………………………28
5.3.Mecanismelenervoase………………………………………………………………………………………30
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
Capitolul6.Expertizamedico-legalăpecadavruîncazdespânzurare……………………….31
6.1.Examenullafațalocului……………………………………………………………………………………31
6.2.Examinareaexternăacadavrului………………………………………………………………………..32
6.2.1.Culoareafeței…………………………………………………………………………………………….33
6.2.2.Examinareagâtului…………………………………………………………………………………….34
6.3.Examinareainternăacadavrului………………………………………………………………………..36
6.3.1.Echimozepunctiforme………………………………………………………………………………..37
6.3.2.Leziunimusculare………………………………………………………………………………………37
6.3.3.Fracturialeosuluihioid………………………………………………………………………………38
6.3.4.Fracturalaringelui………………………………………………………………………………………38
6.3.5.Leziunilecoloaneivertebrale……………………………………………………………………….38
6.3.6.Leziunilearterelorcarotide………………………………………………………………………….39
6.3.7.Creierul…………………………………………………………………………………………………….39
6.3.8.Stareaplămânilor……………………………………………………………………………………….40
6.3.9.Inima………………………………………………………………………………………………………..40
6.3.10.Tubuldigestiv………………………………………………………………………………………….41
6.3.11.Rinichii……………………………………………………………………………………………………41
6.3.12.Aparatulgenital………………………………………………………………………………………..42
6.4.Circumstanțedeproducereaspânzurării……………………………………………………………..43
6.5.Particularitățilecercetăriilafațalocului………………………………………………………………44
Capitolul7.Problememedico-legale…………………………………………………………………………45
7.1.Diagnosticuldiferențialdestrangulare………………………………………………………………..45
7.2.Disimularea……………………………………………………………………………………………………..47
Capitolul8.Formajuridică………………………………………………………………………………………49
8.1.Sinuciderea……………………………………………………………………………………………………..49
8.2.Omuciderea……………………………………………………………………………………………………..50
8.3.Accidentul……………………………………………………………………………………………………….50
8.4.Execuția………………………………………………………………………………………………………….50
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
PARTEASPECIALĂ
Capitolul9.Studiulstatistic……………………………………………………………………………………..51
9.1.Introducere………………………………………………………………………………………………………51
9.2.Obiectivelelucrării…………………………………………………………………………………………..52
9.3.Materialeșimetode………………………………………………………………………………………….52
9.4.Rezultateșidiscuții…………………………………………………………………………………………..54
9.5.Prezentaredecaz……………………………………………………………………………………………..72
9.5.1.Caz1………………………………………………………………………………………………………..72
9.5.2.Caz2………………………………………………………………………………………………………..73
9.5.3.Caz3………………………………………………………………………………………………………..74
9.5.4.Caz4………………………………………………………………………………………………………..75
9.5.5.Caz5………………………………………………………………………………………………………..76
9.5.6.Caz6………………………………………………………………………………………………………..78
9.5.7.Caz7………………………………………………………………………………………………………..79
9.5.8.Caz8………………………………………………………………………………………………………..81
9.5.9.Caz9………………………………………………………………………………………………………..82
9.5.10.Caz10…………………………………………………………………………………………………….83
9.5.11.Caz11…………………………………………………………………………………………………….84
9.6.Graduldeimplicareamediculuilegistînstabilireadecesuluiprinspânzurare…………85
9.7.Factoriideriscînactulsuicidar………………………………………………………………………….86
9.8.Măsurideprevenireșicontrolafenomenuluisuicidar………………………………………….91
Capitolul10.Concluzii……………………………………………………………………………………………..99
Bibliografie
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
1INTRODUCERE
Prinprezentalucrare,dorescasubliniaimportanțacunoașteriiaspectelormedico-legalea
sinuciderilorprinspânzurare,carereprezintăocauzămajorăadeceselorșioproblemădeinteres
mondial.
ConformOrganizațieiMondialeaSănătății(OMS)statisticaaratăcă800.000deoameni
dinîntreagalumemorprinactedesuicidînfiecarean.
ÎnRomânia,înfiecarezi7oamenimorprinsinucidere.În2013,ratasinuciderilorafostde
13,7la100000delocuitori,darnumărulrealdesinuciderieste,probabil,multmaimare,deoarece
uneledeceseaufostînregistratecaaccidentedemașinăsaudesupradozaj.[60]
Istoriacercetăriiștiintificeasupraefectelorceaparîntimpulactuluidespânzurare,ni-l
aduceînprimplanpeprofesorulNicolaeMinovici,unuldinfrațiiluiMinaMinovici,fondatorul
școliiromânedemedicinăjudiciară.
În1904,NicolaeMinoviciapublicatolucrareinedită,numită"Studiuasupraspânzurării",
încareacercetatefecteleagonieiprinautostrangulare.Pentruademonstrapracticteoriadinstudiu,
mediculși-aprovocatdeunulsingursufocarea.NicolaeMinovicis-afolositpeelînsușidrept
cobaiîn12ședințedeautostrangulare,cuodurataîntre4secundesi26desecunde.
Figura1NicolaeMinovici-autospânzurare1
1Sursa:https://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2015/08/20/55d5a870f5eaafab2cbf4c0b/646×404.jpg
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
2“Primadatăcândamîncercatsă-miprovocmoarteaînchipulacesta,zăceamîntinspe
patulmeu,privindcerul.Cuambelemâinimi-amstrânscuputeregâtlejulînjurulmăruluilui
Adam.Însecundaacinceasimțeamcumsecoboarăpestemineunvălpurpuriușiapoiunvăl
negru.Cuorepeziciuneuimitoaredefilauapoiînainteaochilormeisufleteștifeldefeldeicoane.
Apoiamsimțitcevaasemănătorcuocumplitădescărcareelectricășitotulsefăcunegru.Am
pierdutsimțulrațiunii”,povesteamediculMinovicidespreprimaexperiențădeautostrangulare.
[31]
"Studiuasupraspânzurării"făcutdeNicolaeMinoviciafostunstudiuunicîndomeniul
mediciniiromâneștidinperioadapionieratului.Înlucrareasa,mediculconstata:„Studiul
spânzurăriideschideinteresulșiîndatoriri,fiindcâmpulcelmaivast,perspectivaceamai
nelimitată.Suntemdepartedeacredecăasupraacestuisubiectștiințași-aspusultimulcuvântsau
arenunțatdea-lspune.Nuîncapeîndoialăcăsevagăsiodezlegareșilaaceasta”.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
3PARTEAGENERALĂ
CAPITOLUL1
ASPECTEGENERALE
1.1.PREOCUPĂRILEMEDICINEILEGALE
„Medicinalegalăesteospecialitatemedicalăcare,utilizândcunoștințeleșimetodele
medico-biologicepentruaaflașidemonstraunadevărmaterial,sepuneînslujbajustițieiprin
probeștiințificenecesaredesfășurăriiprocesuluijudiciar.”2
1.2.ELEMENTEDETANATOLOGIEMEDICO-LEGALĂ
1.2.1.DEFINIȚIAMORȚII
Moarteareprezintăîncetareadefinitivă,ireversibilă,atuturorfuncțiilorvitale(respirație,
circulațieșisistemnervoscentral),avânddreptconsecințăîncetareageneralizatăametabolismului
celular.Fenomenelebiologicespecificeorganismuluiînviațăsuntînlocuitecufenomenefizico-
chimicecare,treptat,mediazătrecereadelaorganiclaanorganic.
Moarteanuesteunmoment,ciunprocescarepoartădenumireadetanatogeneză,încadrul
căruiadistingemmaimulteetapedetreceredelaviațălamoartearealăsaumoarteabiologică.
Viațașimoarteareprezintădouăaspectealeaceleiașirealități,astfelîncâtmoartea,ce
survinecaonecesitatebiologică,asigurănunumaiselecțianaturalădarșievoluțiaumanității,așa
cummoarteaceluleloresteutilăorganismului,înacelașimod,moarteaindividuluiesteutilă
evoluțieispeciei.
2SilviuMorar,2006,p12-13
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
41.2.2.ETAPELEMORȚII
Moarteaorganismuluiesteunprocescaresedesfășoarăîntimp,înetapesuccesive,
deoarecenutoatecelulelecorpuluimorînacelașitimp.Seconsiderămoarteacelulei,momentulîn
care,datorităhipoxiei,ceînseamnăscădereacantitățiideoxigenlanivelcelular,consecutivă
opririicirculației,aparmodificăristructuraleireversibilelanivelulstructurilorcelulare,cefac
imposibilăfuncționareacelulei.Celulelesuntcuatatmaisensibilelahipoxiecucâtsuntmainou
apărutefilogenetic,astfel,primelecelulecaremorsuntneuronii,celulelecelemaidiferențiateși
maisensibilelahipoxie.Întreviațășimoarteabiologicănumitășirealăexistăstadiiintermediare,
numitestăriterminale.Indiferentdefelulși/saucauzamorții,organismulumanparcurge
următoareleetapeevolutive,aflatelalimitapunțiiviață-moarte,pânălainstalareamorțiidefinitive,
ireversibile.Acesteetapesunt:agonia,moarteaclinicășimoarteabiologică.
1.2.2.1.AGONIA(„VIAȚAREDUSĂ”)
Esteoetapădetreceredelaviațălamoarte,oetapăde„luptă”(delagrecesculagon=
luptă)încarefenomeneletanatologiceseimpunfațădefenomenelebiologice.Înconsecințăse
produceodiminuareafuncțiilorvitale(cardio-circulatorieșirespiratorie).
Înevoluțiasa,agoniaparcurgeurmătoareleetape:
euforicăsaudepreagonie:individulprezintăostaredeexcitațiepsiho-motorie
(mișcăridezordonate),esteneliniștit,uneorilogoreic,tahipneecurespirațiesuperficială,aritmie
cardiacăcuscădereaamplitudiniipulsului;
scădereafuncțiilorderelație:respirațiisuperficiale,rapide,cuperioadedeapnee,
aritmiicardiace,pulsdiminuatcaamplitudineșifrecvență,facieshipocratic,privirefixă,
transpirațiireci,extremitățicianotice;
pierdereacontactuluicurealitateaimediată,retrăirionirice;
corpimobil,extremitățireci,disparițiaprogresivăasimțurilor,primuldisparevăzul,
ultimulauzul.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
5Formeclinicedeagonie,înfuncțiedefelultulburărilordeconștiențăsuntdescrise:
agoniaconștientăsaulucidă,cândindividulesteprezentînmediu,poartăconversații,
îșiurmăreșteparametriifuncționali:puls,ritmrespiratoretc.indeceseprinafecțiunicardio-
vasculare;
agoniainconștientăsaudelirantăcuexprimăriincoerente,halucinații,stărideagitație
panălaactedeviolență,seîntalneșteînbolifebrile,uneleformedemeningoencefalită;
agoniaalternantă,încareperioadeledeluciditatealterneazăcuceledelirante,se
întâlneșteînbolipsihicegrave,boliacute.[35]
1.2.2.2.MOARTEACLINICĂ
Reprezintăetapadetreceredelaviațălamoarteabiologicășiestecaracterizatăprin
încetareafuncțiilorvitalevegetative:cardio-circulatorieșirespiratorie.
Aceastăetapădureazădinmomentulîncetăriifuncțiilorvitalepânălainstalarealeziunilor
ireversibilelanivelulsistemuluinervoscentral,moarteacreieruluifiindcriteriulmorții
organismului.Deoareceneuroniiauorezistențăscăzută,deordinulminutelorlalipsaoxigenului–
neuroniicorticali,aproximativ3minute,ceisubcorticali,5-10minute,ceidintrunchiulcerebral
30-40minute,încetareaactivitățiiacestorneuronideterminădisparițiareflexuluicorneanșia
reflexuluifotomotor–seconsiderăcăînlipsaaplicăriimetodelorderesuscitarecardio-circulatorii
șirespiratorii,moarteaclinicănupoateduramaimultde5minute,intervaldetimpdupăcarese
instaleazăencefalopatiaanoxică,cuaparițialeziunilorireversibilelanivelulneuronilorscoarței
cerebrale.
1.2.2.3.MOARTEABIOLOGICĂ
Esteoetapăireversibilă,prinmetodederesuscitare(individulnuvamaiputearevenila
viață)aprocesuluitanatogenerator,caracterizatăprinîncetareafuncțiilorvitaleșiapariția
leziunilorireversibilelanivelulsistemuluinervoscentral.
Dupăinstalareamorțiirealepotfipuseînevidențăsemnelemorțiișipentruuntimp,mai
persistămanifestărilepostvitale.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
61.2.3.SEMNELEMORȚII
Decesuluneipersoanepoatefisusținutpebazasemnelormorții,acesteapotficlasificate
în:semnenegativedeviațășisemnepozitivedemoarte.
1.2.3.1.SEMNELENEGATIVEDEVIAȚĂ
Semnelenegativedeviațăprezintăurmătoarelecaracteristici:
aparimediatdupăîncetareafuncțiilorvitale;
auvaloareorientativă,nepermițândsusținereadiagnosticuluidemoartereală,suntprezenteși
însincope,lipotimii,moarteaparentăetc;
suntdatedealterarea„trepieduluivital”:activitateasistemuluinervos,activitateasistemului
cardio-circulator,activitateasistemuluirespirator.
Dincategoriasemnelornegativedeviațăfacparte:
aspectulgeneralșipozițiacorpului,determinatedepierdereatonusuluiposturalînsoțită
uneoriderelaxaresfincteriană,pleoapelesuntîntredeschise,guradeschisăprincăderea
mandibulei,musculaturaflască,pieleaceroasăcuelasticitateapierdută,degetelemâinilorîn
semiflexie,vârfurilepicioarelorrotatesprelateraletc.
midriazăfixă–dilatareapupileipeste4mm,cenurăspundelastimululluminos;
lipsareflexelor;
lipsarespirației,cesepoatepuneînevidențăprin:imobilitatetoraco-abdominală,nuse
perceperespirația,oglindapusăîndreptulorificiilorrespiratoriinuseaburește,apanusemișcăîn
vasulașezatpetoraceetc.
lipsaactivitățiicardio-vascularepoatereieșidinlipsacontracțiilorinimiișiapulsuluiși,de
asemenea,compresiaunuidegetnudeterminăaparițiacianozeilocale,iardacăloculrespectiveste
ințepat,nuaparesângerarea.
1.2.3.2.SEMNELEPOZITIVEDEMOARTE
Semnelepozitivedemoarte,denumiteșimodificăricadaverice,suntconsideratesemnele
morțiirealesausemneledecertitudinealedecesului.Înfuncțiedeintervaluldetimpdupăcare
apar,acesteapotficlasificateîn:semnepozitivedemoarteprecoceșitardive.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
71.2.4.-CLASIFICAREAMEDICO-LEGALĂAMORȚII
Studiulextraordinardecomplexalacestuiamplufenomenșialmijloacelordeinvestigație
dinperspectivămedico-legalășijuridică,dinprismaîmprejurărilorîncareasurvenitdecesulunei
persoane,înscopulelucidăriicauzelor,condițiilorșicircumstanțelorceaudeterminatsau
contribuitlaproducereamorții,dupăefectuareaautopsiei,sepoatevorbidemoarteviolentășide
moarteneviolentă.Înaintedeefectuareaautopsiei,deregulălacercetareaceseîntreprindelafața
locului,seacceptăoformăintermediară,cucaracterprovizoriu-pânădupăefectuareaautopsiei,
întreceledouăfeluridemoartemenționateșianumemoarteasuspectădeafiviolentă.
1.2.4.1.MOARTEAVIOLENTĂ
Moarteaviolentăestemoarteaceseproducecaurmareanerespectăriidreptuluilaviațăal
ființeiumane,datorităintervențieiunuiagenttraumaticexternasupraorganismului.
Înmareamajoritateacazuriloresterezultatulîncălcăriirelațiilorsocialeșiadreptului
omuluilaviață.Oridecâteoriundecesesteetichetat,dinpunctdevederemedico-legal,cafiind
violent,sevordeclanșaprocedurilejudiciarespecifice,astfelîncâtsăsepoatăstabiliîmprejurările
încareasurvenitmoarteapersoaneirespective,formadevinovățiecucareafostprodusășiîn
consecințădacăseimpuneaplicareauneisancțiunijuridice.
Moarteaviolentăpoatesurveniînurmătoarelesituații:
accidente,situațieîncareformadevinovățieesteculpa,fieapersoaneiînsăși,fiea
alteipersoane;
sinucideri,acteautoliticeprodusedecelemaimulteori,cuintențiedirectădarșiîn
unelecazuri,dinculpă,accidentale,spreexempluînîncercareailuzoriedeobținereasatisfacției
erotice,pealtecăidecâtcelenaturale,multepersoane,deregulătinere,audecedatprindiverse
formedeasfixiemecanică;
crime,omucideriheteroagresive,produsecuintențiedirectăsauindirectă,totîn
aceastăcategorieaomucideriloresteinclusșiomorulsăvârșitlarugăminteasaucuacceptul
victimei;
execuțiecapitală(pedeapsacumoartea)esteoîmprejurareparticularădedecesaunei
persoanecareafostcondamnatăprintr-ohotărâredefinitivășiirevocabilăauneiinstanțede
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
8judecatălegalinvestită,înaceastăsituațiesepoatevorbideexistențauneidubleintențiidirecte,
atâtainstanțeidejudecată,câtșiafăptuitoruluicare,înaceastăsituație,prinexcepție,este
exoneratderăspundere.Execuțiareprezintăopolemicălanivelmondial,pedeapsacumoartease
realizeazăcelmaifrecventprin:decapitare(maialesîntrecut),spânzurare(mairar),electrocuție
pe„scaunulelectric”sauprininjecțieletală.
1.2.4.2.MOARTEASUSPECTĂDEAFIVIOLENTĂ
Aceastăcategoriereprezintălimitadintremoarteaviolentășiceaneviolentă,însăcare
ridicătotușimultesemnedeîntrebarelafațaloculuiînlegăturăcumecanismuldeproduceresaua
modalitățiideproducereafaptei,fărăoexpertizămedico-legalăînvedereastabiliriicuexactitatea
cauzeimorții.
Moartesuspectădeafiviolentăseconsiderăînurmătoarelesituații:
decesuluneipersoaneacăreisănătate,prinnaturaserviciului,afostverificatăperiodicdin
punctdevederemedical;
decescaresurvineîntimpuluneimisiunideserviciu,înincintauneiîntreprinderisau
instituții;
decescaresurvineîncustodie(moarteapersoaneloraflateîndetențiesauprivatedelibertate,
înspitalelepsihiatrice,înspitalepenitenciare,înînchisoaresauînarestulpoliției);
multipledeceserepetate,înseriesauconcomitenteîntr-ocomunitate;
cadavreneidentificatesauscheletizate;
decesesurveniteînlocuripublicesauizolate;
cândmoarteasurvinelascurttimp(deregulă,pânăla24ore)delainternareaîntr-ounitate
sanitară,timpîncarenus-apututstabiliundiagnostic(princaresăsepoatăexplicadecesul),care
săexcludăomoarteviolentă;
cândmoarteaestepusăînlegăturăcuodeficiențăînacordareaasistențeimedicalesauîn
aplicareamăsurilordeprofilaxieorideprotecțieamuncii;
decesulpacientuluiasurvenitîntimpulsaulascurttimpdupăointervențiediagnosticăsau
terapeuticămedico-chirurgicală;
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
9moarteasubită-decessurvenitbrusc,rapid,înplinăstaredesănătate,laopersoanăfărăo
patologiediagnosticatăoricuoafecțiunecronică,aflatăîntratamentșiacăreievoluțienu
presupuneaacestdeznodământ;
moarteaprininhibiție(moarteareflexă),ceseproducelaindivizisănătoși(cu„autopsie
albă”),darcuoreactivitateparticulară,lacaredateledeanchetăpunînevidențăunmoment
traumatic,petrecutcupuțintimpanteriordecesului,asuprauneizonerecunoscutecareflexogene:
subcutanată:regiunealaringiană,regiuneaepigastrică,scrotul,fațaanterioarăatibiei,
globiioculari(princomprimare);
mucoasă:laringiană,acoluluiuterin,aanusului(dilatareabruscă→deces);
seroasă:pleure,uneoripericardsauperitoneu(lapuncții).
moarteafuncționalăsaumoarteadinamicăîncarelaautopsienusepunînevidențăniciunfel
deleziunisaumodificăriorganice(„autopsiealbă”)iardindateledeanchetănusepotobține
elementecare,măcarsăsugerezeoacțiunetraumatică.[3]
1.2.4.3.MOARTEANEVIOLENTĂ
Moarteaneviolentăestemoarteacareseproducefărăaseîncălcadreptullaviațăalființei
umaneșifărăintervențiaunuiagenttraumaticexternorganismului,determinatăexclusivdecauze
interne,moarteaneviolentăpoatefi:
naturală(moartea„debătrânețe”)-cesurvinelavârsteînaintate,prinprocesulfiziologicde
îmbătrânireaorganismului(circa115ani),esteosituațieexcepționalderarîntâlnită,deoarece,de
celemaimulteoriîndeterminismulmorțiiintervineoboalăsauuntraumatism;
patologică-moarteasurvineinurmaevoluțieiuneiafecțiuni,boliorganiceetc.,estecelmai
frecventtipdedeces.Moarteapatologicăsepoateproducelent(spreexempludupăspitalizăride
lungăduratăpentrucancer,tuberculoză,cirozăhepaticăetc.)saurapid(spreexempluuninfarct
miocardicsaudupăunaccidentvascularcerebraletc.).
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
101.3.ABORDAREACONCEPTULUIDESINUCIDERE
1.3.1.FACTORIEXTRA-SOCIALIAISINUCIDERILOR
1.3.1.1.SINUCIDEREAȘISTĂRILEPSIHOLOGICENORMALE.RASA.
EREDITATEA
Pânănudemult,prinrasăs-aînțelesungrupdeindivizicutrăsăturicomune(caractere
similarealeunorindivizicareaparținuneioriginicomune).Când,subinfluențauneicauze
oarecare,seproducelaunulsaumaimulțisubiecțiaiaceleiașigenerațiisexualeovariațiecareîi
distingederestulspecieișicândaceastăvariație,înlocsădisparălagenerațiaurmătoare,se
fixeazăprogresivînorganismdatorităeredității,spunemcăaluatnaștereorasă.
Quatrafagesdefinearasadrept„ansamblulindivizilorasemănători,careaparținaceleiași
speciișicaretransmitdingenerațieîngenerațiecaractereleuneivarietățiprimitive”.
Cândvorbimdespresinuciderepeplanereditar,negândimlafaptulcăurmașii
sinucigașilor,moștenindspiritulpărinților,suntînclinațisăsecomportelafelcaeiînîmprejurări
similare.Totuși,nusinucidereaesteereditară,cidoartemperamentulgeneralcepoatepredispune
subiecțiicătreacestsfârșit,înschimb,nu-iobligăs-ofacă.Ceeacesetransmiteînacestcaznu
este“boala”citerenulpropicedezvoltăriiei.Psihologiivorbescdespreereditateîntr-unsenscu
totuldiferit.Estevorbadespresituațiaîncaretendințadeasesinucideartrecedirectșiintegralde
lapărințilacopii,determinândaparițiasinucideriicuunadevăratautomatism.Aceastătendințăar
constaîntr-unmecanismpsihologicaproapeautonom,destuldeasemănătorcuomonomanie,ceea
cel-arfacesădepindăesențialdecauzeindividuale.
Sinucidereaestemolipsitoare.Înfamiliilecumultesinucideri,seîntâmplăuneorica
acesteasăfieidenticeunelecualtele:auloclaaceeașivârstășiînaceeașimanieră(toțisinucigașii
uneifamiliialegspânzurătoarea,înaltăfamilietoțiseasfixiază,iarînaltasearuncădela
înălțime).Legeaereditățiiomocrome,conformcăreiacaracterulmoștenitaparelacopiilaaceeași
vârstăcașilapărinți,nupoatefiinvocat.
Înconcluzie,modulîncaresinucidereavariazăodatăcuvârstaaratăcăoanumităstare
organo-fizicănupoateficauzadeterminantăafenomenului.Totceeaceținedeorganismeste
supusritmuluiviețiișitrecesuccesivdelafazadecreșterelaunastaționarășiapoilaunade
descreștere.Nuexistăniciuncaracterbiologicsaupsihologiccaresăprogresezefărăîncetareînsă
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
11existăîntotdeaunaperioadadedecadență,ceurmeazămomentuluidevârf,sinucidereaajungând,
dincontră,lapunctulsăuculminant,atuncicândviațaomuluiseapropiedesfârșit.
1.3.1.2.SINUCIDEREAȘIFACTORIICOSMICI
Dacăpredispozițiileindividualenuconstituiecauzedeterminantealesinuciderii,elecapătă
totușimaimultăinfluențăatuncicândsecombinăcuanumițifactoricosmici.Așacummediul
materialdeclanșeazăuneoribolicare,înabsențalui,arrămâneîncontinuareînstadiulde
“germene”,înaceeașimăsură,acestmediuarputeadeterminașifinalizareaînfapteaunor
aptitudinigeneraleșipurvirtualepentrusinucidere,cucaresuntdotațianumițiindivizi.
Printrefactoriicosmiciexistădoicăroralis-aatribuitoinfluențăînprivințasinuciderii:
climașitemperaturasezonieră.
Înfuncțiedelatitudine,pehartaEuropei,sinuciderilesedistribuieînfelulurmător:între36
-43 latitudine-21,1sinuciderilamilionuldelocuitori;între43 -50 latitudine-93,3sinuciderila
milionuldelocuitori;între50 -55 latitudine-172,5sinuciderilamilionuldelocuitori;peste55
latitudine-88,1sinuciderilamilionuldelocuitori.
SeremarcăastfelnivelulminimalsinuciderilorînsudulșinordulEuropei,valorimaxime
înregistrându-seîncentru.Morsellieradepărerecăspațiulgeograficcuprinsîntre47 57
latitudineși20 40 longitudineestezonadepredilecțieasinuciderii.Elcoincide,înacelașitimp,
curegiuneaceamaitemperatăaEuropei.[21]
Aspectuldezolantalnaturiiaraveadreptefectsăpredispunăomullareverie,sătrezească
pasiuniletristeșisăprovoacemelancolie.AcestaeraunuldinmotivelepentrucareMontesquieu
considerațărilecețoaseșirecidreptcelemaifavorabiledezvoltăriifenomenuluidesinucidere,
opiniasarămânândvalabilăpentrumulttimp.Aplicândaceastăteorieanotimpurilor,reiesecă
toamnas-arînregistracelemaimultesinucideriînsăteoriaesteastăzidefinitivcombătutădecătre
statistică.Astfel,sinucidereanuatingevaloarimaximeniciiarna,nicitoamna,ciîncelmai
frumosanotimp,atuncicândnaturaestemaifrumoasă,iartemperaturamaicaldă.Dacăarfisă
împărțimanulîndouăsemestre,unulcuprinzîndcelemaicaldeșaseluni(martie-august),iar
celălaltsăcuprindălunilecelemaifriguroase(septembrie-februarie),primulsemestruarînregistra
întotdeaunacelemaimultecazuridesinucidere,indiferentdețară.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
12Înurmastudiilorefectuate,FerrișiMorselliaudeduscătemperaturaareoinfluențădirectă
asupratendințeispresinucidere.Astfel,prinacțiuneasamecanicăasuprafuncțiilorcerebrale,
căldurapredispuneomulcătresinucidere.
Activitateapublicăestemaiintensăvaradecâtprimăvara,primăvaradecâttoamnasau
iarna,faptulnusedatoreazădoarlărgiriicadruluiexteriorîncaresederulează,existândșialte
cauzeexcitatoare.Înceeacepriveștespațiulrural,iarnaconstituieoperioadădepauză,carepoate
ducepânălastagnare.Relațiileinterumaneserărescșidincauzaclimeișipentrucănumaisunt
susținutedeafaceri.“Ecașicumoameniicădeaîntr-unsomnadânc.Primăvara,însă,totulrevine
laviață.”[28]Atuncisuntreluateactivitățile,oameniiinteracționeazădinnou,sepractică
schimburileșiseproducadevăratemișcăridepopulație,pentruafisatisfăcutenevoilemuncii
agricole.Șiviațaurbanăestemaiactivăvara.Oameniisedeplaseazăcuplăcere,raporturile
intersocialesuntmainumeroaseiarmijloaceledecomunicațieserealizeazămaiușor.Indiferent
devreme,perioadazileisauceasezonieră,ocupațiileorășenilorîșiurmeazăcursul,aproape
constant,totanul.
Înconcluzie,amstabilitcăacțiuneadirectăafactorilorcosmicinuputeasăexplice
variațiilelunaresausezonierealesinuciderilorșiampututobservanaturaadevăratelorcauze.La
nivelsezonier,morțilevoluntareseînmulțescnupentrucăsoareleexercităoinfluență
perturbatoareasupraorganismului,cidatorităfaptuluicăviațasocialădevineatuncimaiintensă.3
1.3.1.3.IMITAȚIA
Porninddelacitatulfilozofuluinostruromân,LucianBlaga-“Cupenelealtuiatepoți
împodobi,darnupoțizbura”,sedeprindeimposibilitateadeareproduceaidomaacțiunileunei
persoane,fărăcaacțiunilenoastresănufieinferioareoriginalului.
Imitațiaconstituieunfactorpsihologiccăruiais-aatribuitunrolextremdeimportantîn
genezatuturorfaptelorsocialeînspecialasinuciderilorșipoateavealocîntreindivizipecarenu
îiuneșteneaparatniciolegăturădetipsocialceeacedemonstreazăcăestevorbadeunfenomen
purpsihologic.Înprimulrând,pentruaputeavorbidespreactuldeimitație,trebuiesăexistela
bazăunmodeldeimitațiedincaresubiectulsăseinspire.Înlucrareasa“Despresinucidere”,
3Sursa:1ÉmileDurkheim–Despresinucidere–pag.105
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
13ÉmileDurkheimsusțineacă“Imitațiaexistăatuncicândunactaredreptantecedentimediat,
reprezentareaunuiactsimilar,săvârșitanteriordeoaltăpersoană,fărăcaneaparatîntre
reprezentareșiexecuțiesăseintercalezevreooperațieintelectuală,explicităsauimplicită,
referitoarelacaractereleintrinsecialeactuluireprodus.”
Genezaimitațieisegăseșteînanumiteipostazealeviețiinoastrefărăarezultaneaparat
dintr-oinfluențăcolectivă.Unompoatesăîlimitepealtulfărăcaîntreceidoisăexistevreo
legăturădeordinereditarsaudetipsocial.Gestulimitațieisepoatetransmitefărăcaîntreceidoi
indivizisăexistenimicmaimultdecâtoapropiereîntâmplătoaresautrecătoare.
Deci,dacăs-arputeademonstracăimitațiacontribuieladeterminarearateidesuicid,
atunciarrezultacăfenomenuldesinucidereardepindedirectfieparțial,fietotal,decauze
individuale.
Înliteraturadespecialitate,sociologiifacreferirelainstinctuldeimitare.
Cuvântulestefolositînmodcurentpentruadesemnasimultantreigrupedefapte:
1)Însânulunuigrupsocialaflatsubacțiuneauneiaceleiașicauzesauaunuifascicul
decauzesimilare,esteposibilsăseformezeoașa-numită"nivelare"aconștiințelor,astfelîncâttoți
membriigrupuluisăgândeascășisăsimtălafel.
2)Numeledeimitațies-adatșiaceleinevoicareneîmpingesănearmonizămcu
societateadincarefacemparte,adoptândstilulgeneraldeagândișiacționaînfuncțiedemediul
înconjurător.Respectămastfelmodele,obiceiuri,iaratuncicândacționămmoralnesupunem,de
faptunorobișnuințepreciseșibineînrădăcinate(practicijuridiceșimorale).Înacestsens,seface
distincțieîntreimitareamodelelorșiimitareatradițiilorcontemporanilorsaustrămoșilor.
3)Înfinal,esteposibilsăimitămunactdoarpentrucăs-apetrecutînfațanoastrăsau
pentrucăamauzitvorbindu-sedespreel.Îlcopiemdoardedraguldea-lcopia,fărăa-lconsidera
neapăratutilșifărăafimânațidedorințadeasemănacuunmodel.Reprezentareapecarene-o
facemdespreactulrespectivdeclanșeazăautomatmișcărileprincareacesteaserealizeazădinnou.
Putemdeciconcluzionacă,înafaraunorraresituațiiexcepționale,imitațianuesteun
factororiginalalsinuciderii.Imitațianufacedecâtsăscoatălasuprafațaostaredejaexistentă,
careconstituiedefaptadevăratacauzăgeneratoareaacestuiact,șicare,indiferentdecircumstanțe,
subiectularfigăsitoricumunmijlocdeaducelabunsfârșitactulînsine.Predispozițiaspre
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
14sinucidereartrebuisăfiefoarteputernicăpentrucadoarimitațiasăpoatădeclanșaînfăptuirea
actului.4
1.3.2.CAUZEȘITIPURISOCIALEDESINUCIDERE
Fiecaregrupsocialareotendințăspecificspresinuciderepecarenuopoateexplicanici
constituțiaorgano-psihicăaindivizilor,nicinaturamediuluifizic,aceastătendințădepinzândde
cauzesociale,constituinddeciunfenomencolectiv.
Întimpulcercetărilorjudiciareceseefectueazăîncadrulfiecăruicazdesinucidereînparte,
estenotatșimotivulcareparesăfideterminatsfârșitulvictimei(necazdefamilie,durerișiboli
incurabile,decepțiideordinsocial,pierdereaunorpersoanedragi,etc).Însăașacumspuneași
Wagnerînurmăcucevatimp,ceeacenumimnoiastăzistatisticamotivelordesinuciderenu
reprezintăaltcevadecâtstatisticaunorpăreripecareși-oformeazăpersoaneleimplicateînastfel
deinvestigații.
1.3.2.1.SINUCIDEREAEGOISTĂ
Dacăhotărâmsănumimegoismaceastareîncareeulindividualseafirmăînexcesfațăde
eulsocialșiîndetrimentalceluidinurmă,atunciputemdanumeledeegoisttipuluiparticularde
sinuciderecarerezultădintr-oindividualizarenemăsurată.
Lăsândtotușideoparteindividulcumotiveleșiideilesalereferitoarelasinucidere,
Durkheimîncearcăsăexplicesinucidereaegoistă,demonstrândfelulîncareacționeazăstările
diferitelormediisociale(confesiunireligioase,familiale,profesionaleșipolitico-sociale),fațăde
caresinucidereavariazădelacazlacaz.Astfel,faptelearatăcaprotestanțiisuntresponsabili
pentrumaimultesinucideridecâtoricarealtcult.
Spreexemplu,femeilesesinucidmaipuțindecâtbărbațiipentrucăsensibilitatealoremai
degrabăslabdezvoltată.Trăindmaimultdecâtbărbatulînafaraviețiicomune,respectând
practicilereligioaseșiavândcâtevaanimaledeîngrijit,femeilebătrâneaudejao“viațăplină”.
4Sursa:2ÉmileDurkheim,Despresinucidere,pag.116
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
15Femeiaestemaipuținangajatădecâtbărbatulînviațacolectivăașadarestemaipuțininfluentață
deaceasta.Bărbatulestemaiactivșimaimultimplicat,întimpcefemeiaasistădoardeladistanță.
Statisticilearatăcă:
văduviisesinucidîngeneralmaimultdecâtceicăsătorițidarmaipuțindecâtcelibatarii;
căsătoriilelavârsteînaintateauoinfluențăagravantăasuprasinuciderii,maialesîncazul
bărbaților;
bărbațiicăpătăimunitateatâtîntimpulcâtșidupăcăsătorie,femeiledecăzândmaimultdecât
bărbațiiatuncicândcăsătoriasedestramăînsăpetermenlung,pottrăiizolatemultmaiușor
decâtbărbații;
după20deani,persoanelecăsătoritedeambelesexesesinucidmairarîncomparațiecu
celibatarii,datorităcoeficientuluideapărarecevariază(descrește)odatăcuînaintareaîn
vârstă.[13]
Sepoateconcluzionacăsinucidereavariazăinversproporționalcugraduldeintegrareal
grupărilorsocialedincarefaceparteindividul.Viațaparemaitolerabilăatuncicândexistăun
motivcaresameriteostenealăînsăatuncicândindividulnuestemotivatînniciunaltfeldea
mergemaideparteiarsingurulobiectivdinviațaacestuianuîlconstituienimicaltcevadecât
propriaexistență,acestaîncepesădezvolteideiobsesive(“Nimeninumăacceptă,eforturilemele
suntînzadar”),motivpentrucareapeleazălasinucidere.
1.3.2.2.SINUCIDEREAALTRUISTĂ
Înviață,nimicnuestebunfărămăsura,mărturiseșteÉ.Durkheim.Înceeaceprivește
fenomenelesociale,uncaracterbiologicnu-șipoateîndeplinimisiuneadecâtcucondițiasănu
depășeascăanumitelimite.Dacăoindividualizareexcesivăducelasinucidere,înaceeașimăsură
șioindividualizareinsuficientăesteresponsabilăpentruproducereaacelorașiefecte.
Atuncicândomulsedetașeazăpreamultdesocietate,sesimtesingurșiinutilșidecidesă
îșiiaviața,uneoricuofoartemareușurințăînsăacestasesinucideșiatuncicândestemultprea
integratînsocietate.Sinucidereaaltruistăesteuntipdesinuciderecontrastantcuprecedentulși
provinedinfaptulcăsocietateamențineomulmultpreadependentfațădeea.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
16Sinucidereaaltruistăîmbracătreiforme:
1)sinucidereaaltruistăobligatorie–prezintăaceaparticularitatecăestecomisăcaodatorieșise
întâlneadeslapopoareleprimitive.Sepoateîncadraînunadintreurmătoareletreicategorii:-
sinucidereabărbațilorajunșilabătrânețesauatinșideboală;-sinucidereafemeilorlamoartea
soțului;-sinucidereaservitorilorșisupușilorlamoarteastăpânului.
2)sinucidereaaltruistăfacultativă-nuoricesinuciderealtruistăesteșiobligatorie,uneledintre
acesteanefiindimpuseînmodspecialdesocietate,avândașadarcaracterfacultativ.
3)sinucidereaaltruistăacută-acesttipparticulardesinucidereparesăaibăomareaplicabilitate
laatentateleteroristedeoarecesereferălaactelesuicidarealemartirilorcarecautaumoartea
prinoricemijloc,făcândastfelcaeasădevinăinevitabilă.
1.3.2.3.SINUCIDEREAANOMICĂ
Sinucidereaanomicăapareodatăcudezvoltareasocietățilororganice,maialesîn
perioadeledecrizeeconomice.Înacestmomentanomiadevineaproapeostarepsihologicăde
dezordineasocietățiișiaordiniisociale.Primadată,sociologuladuceîndiscuțieproblema
crizeloreconomice,caresuntresponsabilepentruunnumărridicatdesinucideri.Însăaceastanu
sedatoreazăneapăratsărăcieideoareceșiînperioadeledeprosperitate,ratasinucideriloresteîn
creștere.
Așadar,perioadadesărăcienupoateafectaneapăratpredispozițiacătresuiciddeoareceîn
Irlanda,acoloundețăraniiducoviațăextremdedificilășisuferădeneajunsuri,oameniiapelează
mairarlasinucidere.Omulîșifixeazăde-alungulviețiianumitețeluri.Înmomentelederegresie
economică,imposibilitateadealeatingepareclară.
Divortațiisesinucidmaimultdecâtvăduviișiceicăsătoriți,acestlucrudatorându-secel
maiprobabil,dezlănțuiriiinstinctuluidesinucidereacumulatîntimpulmariajului,cares-aputut
manifestaabiadupărupereacăsătoriei.Acesteasuntdouăsegmenteanomicedemareimportanță
însocietate,careafecteazăindividulșicauzeazăsinucideri.
OpiniafinalăaluiÉmileDurkheimestecăsocietateaadevenitindiferentăfațăde
sinucigașiisăișiprecizeazăcăinterzicereaeiprinlegenuarrezolvalucrurile.Nulegislațiaar
trebuischimbatăciconștiințamoralăaoamenilorpentruaadoptaatitudineaadecvatăfațăde
morțilevoluntareșipoatechiar,pentrualediminuanumărul.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
17CAPITOLUL2
ASFIXIAMECANICĂ
2.1.CLASIFICAREAMEDICO-LEGALĂAASFIXIILOR
A.Anoxiidecauzăneviolentă(patologică)
Datorate:
obstruăriicăilorrespiratoriiprin(tumorilaringiene,tumoribronhopulmonaresau
mediastinaleșiinundarebronșicăprinabcese)
proceselorinflamatoriiinfecțioasesaualergice(crupdiftericșiedemglotic)
unortulburărialemecaniciirespiratorii(pneumotorax,hidrotorax,distrofiimusculare,
tetanos,paraliziișiafecțiuniSNC)
tulburăridatorateschimburilorgazoasealveolo-capilare(astmbronșic,bronhopneumoni,
pneumoniiîntinseșiprocesesupurative)
insuficiențăcardiacășirespiratorie
bolialesângelui(anemiicronicesiacuteșitalasemii)
B.Hipoxiidecauzăviolentă(asfixiimecanice)
Princompresiune:
Asupracăilorrespiratorii:spânzurare,strangularecumanasauculațul;
Asupratoracelui-abdomenului:compresiatoraco-abdominală.
Prinobstrucție:
aorificiilorrespiratorii:sufocarea;
acăilorrespiratorii:
ocucorpstrăin-solidsaulichid(înec);
ocuaspirat-sangvin,conținutgastric,etc.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
182.2.FIZIPATOLOGIAASFIXIILORMECANICE
ClasificareaanoxiilorfăcutădeBarcroft,PetersșiVanSlykeesteaziunanimadmisă,
astfelîncâtînfuncțiedenivelullacareseproduceperturbareafuncțieirespiratorii,putemdistinge
următoareletipurideanoxii:anoxiideaport,anoxiidetransportșianoxiideutilizare.
Acestcriteriudeclasificareesterealizatînfuncțiedenivelullacareesteblocataccesul
oxigenuluicătrețesuturi.
A.Hipoxiadeaport(hipoxică)
Încadrulanoxiilordeaportoxigenulnustrăbatemembranaalveolo-capilară,motivulfiind
ocantitateinsuficientădeoxigenînaerulinspirat,blocareaaccesuluisăulanivelalveolarsau
împiedicareaschimburiloralveolo-capilare.
Anoxiiledeaportpotfi:
Decauzăviolentă:
lipsasauinsuficiențaoxigenuluiînaerulinspirat:spațiiînchiseermetic,înlocuirea
oxigenuluicualtgaz,altitudinemareetc.;
împiedicareapătrunderiiaeruluipânălaalveole:compresiuneacăilorrespiratorii-
spânzurare,strangulare;obstrucțiacăilorrespiratorii-sufocare,înecetc.;
afectareamecaniciirespiratorii:compresiunetoraco-abdominală,pneumotoraxsau
hemotoraxposttraumatic,tetanizareamușchilorrespiratoriînelectrocuție,contracturamusculară
dinintoxicațiacustricninăetc.
Decauzăpatologică:
obstrucțiasaucompresiuneacăilorrespiratorii:edemglotic,tumoricervicale,crup
diftericetc.;
tulburărialemecaniciirespiratorii:bolineurologice,afecțiunialemușchilor
respiratorietc.;
afectareaschimburiloralveolo-capilare:pneu-monii,bronhopneumonii,
scleroemfizem,boalamembranelorhialineetc.
B.Hipoxiadetransport:
Anoxiiledetransportsurvinatuncicândesteafectattransportuloxigenuluidelaplămânla
țesuturi,cauzeleputândfi,deasemenea,neviolentesauviolente.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
19Potfi:
detipstagnant-insuficiențăcardio-circulatorie,colaps,compresiuniasupravaselor,
trombozeetc.;
detipanemic-prinalterăricantitativealehemoglobinei(ex.hemoragii,anemii)sauprin
alterăricalitativealeacesteia(ex.intoxicațiacumonoxiddecarbon,ceacusubstanțe
methemoglobinizante).
C.Hipoxiadeutilizare(histotoxică):
Anoxiiledeutilizare(histotoxice)suntdeterminatedetulburărialeactivitățiienzimelor
respiratoriicelulare(citocromoxidaze,dehidrogenaze)-cadeexempluînintoxicațiacuacid
cianhidricsauderivațiaiacestuia,înintoxicațiacuacidsulfhidricetc,precumșideîncetinirea
metabolismuluicelular-cadeexempluîncazulhipotermiilor.
2.3.MORFOPATOLOGIAASFIXIILORMECANICE
Asfixiilemecaniceproducdouăcategoriidemodificărimorfopatologice:leziunitipiceși
leziunigenerale.
Caracteristicesuntleziuniletraumaticedeasfixiecareconstituieadevărateamprentecu
marevaloarediagnosticămedico-legală.
Semnelecomunetuturorasfixiilormecanicesunt:
Modificărigeneraleexterne:
cianozaextremitățiicefaliceșiaunghiilor,intensitateadepindededurataasfixiei;
lividitățiîntinse,confluente,deculoareintensviolaceeșicupunctehemoragiceîn
asfixiiledelungăduratășilente;
subfuziunisanguinesubconjunctivale;
pupilemidriatice;
relaxareasfincterelorcuemisiedefecale,urinășispermă.
Modificărigeneraleinterne:
aparatcardiovascular:
osângefluid,deculoareînchisă,slabătendințălacoagulare;
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
20ostazăvisceralăgeneralizată,organeușormăriteînvolum,tentăviolacee,pe
secțiunesescurgeomarecantitatedesângevenos;
osplenocontracție;
ocordulesteviolaceupesecțiunedatorităstazei,cudilatareainimiidrepte,în
caresângeleestelichidșiînchislaculoare;
oKernbachdescrieofragmentareafibrelormiocardicevizibilălaexamenul
microscopic,consecințaunorcontracțiimiocardiceputerniceînfazeleterminale.
aparatrespirator:
oîncăilerespiratoriiexistăunconținutsero-sanghinolentspumos;
oprezențapetelorasfixiceTardieu-peteșiibrunesauviolacee,hemoragice,
interscizurale;
oedempulmonarhemoragic;
ovaseledilatate,plinecusânge;
ozonedeemfizemacutcare:
-macroscopic:auaspectulunormiciplacardesubpleuraviscerală,palideșiușordepresibile;
-microscopic:aparcaodilatareaalveolelorterminalecurupturialecavitățiloralveolareși
formareadespațiiaerienelargiintercomunicante.
sistemnervoscentral:
omodificăridestază;
ohemoragiipunctiformeînsubstanțaalbăcarearatăoevoluțieîndelungatăa
asfixiei;
oleziunidistroficealeneuronilor;
ozonederamolisment;
oredusedemcerebral;
opeteșiilanivelulleptomeningelui.
aparatdigestiv:
omucoasecianotice;
ohemoragiiînsubmucoase;
oficatul,rinichiisuntviolaceedatorităstazei.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
21examinăridelaborator:
ocreștereaînseraLDH-5;
ovaloricrescuteînlichidulalveolarafosfolipidelor.
2.4.MECANISMETANATOGENERATOARE
hipoxiaacută;
mecanismhemodinamiccutulburăricirculatoriicerebraleîncomprimareavaselordela
nivelulgâtului;
mecanismneuroreflexprincomprimareagâtuluișistimulareazonelorreflexogene(zona
sinocarotidiană)custimulareanervuluivagșianervuluilaringeuceducelamoarteinstantanee
prininhibiție;
luxațiacoloaneicervicale,curupturădisco-ligamentarășileziunebulbo-medulară(apare
numaiînspanzurare).
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
22CAPITOLUL3
SPÂNZURAREA
3.1.DEFINIȚIASPÂNZURĂRII
Spânzurareaesteoasfixiemecanicăprodusăprincompresiuneaexercitatăasupracăilor
respiratoriidelanivelulgâtului,prinintermediulunuilaț,forțaactivăcedeterminăaceastă
compresiuneestegreutateapropriuluicorp.
DefinițialuiTardieu:“unactdeviolențăîncarecorpulprinsdegâtîntr-unlațlegatdeun
punctfixșilăsatproprieisalegreutăți,exercităasupralațuluisuspensorotracțiunedestulde
puternicăpentruaprovocabruscpierdereacunoștinței,oprireafuncțiilorrespiratorii,șimoartea.”
Înaceastădefiniție,singuracauzăcarearproducemoarteaesteoprirearespirației,
deoarecenusuntmenționatedeloccelelaltecauzecaremaipotinterveni,ca:circulația,inervația,
adicăsincopa,inhibițiaetc.
DefinițialuiTourdesarpareasăcorespundăînmaimaremăsurăcunoștințeloractuale
asupraspânzurării,deoarecenedăoideedespregenulmorții:“Spânzurareaestesuspendarea
corpului,degât,cuajutoruluneilegăturiacăreipresiunecauzeazămoartea,producândoasfixiere
subită,favorizată,maimultsaumaipuțin,de-otulburareacirculațieișiinervației.5
Cutoateacesteanusețineseamadesimptomeledestuldevariatealespânzurării,înraport
cucelealestrangulării,uniiautoricaFoderé6descrieacestedouăfeluridehipoxii,subacelașititlu.
3.2.LAȚULȘICLASIFICAREAACESTUIA
Lațulimplicăunpunctdesprijinfix,unnodșimaterialuldincareesteconfecționat.
5NicolaeS.Minovici,București2007,p19-20
6Foderé,vol.III,p.129
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
23Elprezintăaspectevariate,înfuncțiedematerialuldincareesteconfecționatlațulpoatefi
clasificatdupă:
Consistență:
Dure:sârmă,lanț;
Semidure:franghie,sfoară,cabluelectric,detelefon,curea;
Moi:eșarfă,fular,cordon,cravată;
Cuparticularități:împletituri,rugozitățiceseimprimălanivelulșanțuluide
spânzurare;
Figura2.Tipuridelațșiurmașanțuluilăsat7
Lățimeelepotfi:îngustesaulate;
Număr:unice,duble,multipleturecirculare.Pepiele,înfuncțiedenumăruldecirculare,apar
diferiteaspecte;
Modulderealizareanodului:
Lațcunodfix:nuîșimodificădiametrulprintracțiune,perimetrulrămâneconstant
dupăproducereaspânzurării(figura2),
Lațcunodculant:îșimicșoreazadiametrul,sestrângeprogresiv,corespunzător
greutățiicorpului(figura3).
Figura3.Lațcunodfix8Figura4.Lațcunodculant9
7Sursa:https://www.documentingreality.com/forum/f10/asphyxial-deaths-100402/
8Sursa:http://www.bigcitystrings.com/hmstrap.htm
9Sursa:https://image.shutterstock.com/z/stock-photo–hand-drawn-nodes-for-hanging-concept-suicide-sketch-moving-
loop-deaf-scaffold-node-lynch-s-469585286.jpg
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
24Existăoconcordanțăperfectăîntretipullațuluișiaspectulleziunilor.Elementulesențialal
lațuluiestenodulacestuia.Dupăeldemulteoris-apututdeterminaprofesiuneapersoaneicares-a
sinucissauceaainfractoruluiîncazulcrimei.Astfelmarinarii,pescarii,țesătorii,caurmarea
profesiuniis-auspecializatînconfecționareaunornodurideoformășirezistențădeosebită,pe
caredupăunnumărdeanileexecutăînmodreflex.Îndepărtarealațuluisefaceprinslăbirea
legăturiisauprintăiereaeiînparteaopusănodului.
Pozițianoduluilațuluiînspânzurareconstituieunelementimportantcaretrebuiestabilitîn
etapadecercetarelafațaloculuiaexpertizeimedico-legale.
3.3.CLASIFICAREASPÂNZURĂRII
Clasificareasefaceînfuncțiede:
Pozițianoduluilanivelulgâtului
Tipică-nodulesteplasatînregiuneaposterioarăagâtului(figura5),
Atipică-altăpozițieanodului,poatefilateralăsauchiaranterioară(figura6).
Figura5.Pozițiatipicăanodului10Figura6.Pozițiiatipicealenodului11
Moduldesuspendareacorpuluiînlaț
Completă-corpulatârnăînlaț,fărăaaveaunaltpunctdesprijin(figura7),
10Sursa:https://ars.els-cdn.com/content/image/1-s2.0-S0379073801005448-gr1.gif
11Sursa:http://medicalency.com/7-3.jpg
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
25Incompletă-corpuliacontactcuplanuldesustinere,poatesăsesprijinefiepe
picioare,îngenunchi,fieînșezut,semiculcatsauchiarînpozițieorizontală(figura8)
Figura7.Spânzurarecompletă12Figura8.Spânzurăriincomplete13
Deaicisepoatededucecă,pentrucaspânzurareasăducălamoartenuestenecesarca
asupragâtuluicompresiasăfierealizatădeîntreagagreutateacorpului.
12Sursa:https://image.shutterstock.com/image-vector/editable-vector-silhouette-man-hanged-260nw-39801637.jp
13Sursa:https://image.slidesharecdn.com/hangingppt4792/95/hangingppt-5638.jpg?cb=1422658911
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
26CAPITOLUL4
ASPECTECLINICEALEASFIXIEIMECANICEPRIN
SPÂNZURARE
4.1.MANIFESTĂRILESUBIECTIVE
Acesteaaufostdescrisepentruprimașisinguradatăînlume,într-omanierăcoerentă,de
profesorulNicolaeMinoviciînlucrarea,,Studiuasupraspânzurării“dupăexperiențeasuprasa.S-
aufăcutdescrierișidepersoanesalvate.
Autorulamaidescris,înafaradureriimarcateînzonagâtuluișisenzațiedeexcitațiesexuală,
existențadehalucinațiiauditiveșiuneorivizuale,greutateînpicioare,darșisenzațiidureroase
neplăcuteînlocalizărivariate.Intervaluldetimpîncareacestemodificăripotfidescriseeste
foartescurt(10-20secunde)întrucâtconștiințasepierderapid,caurmareainhibițieideprotecțiea
scoarței,consecutivăanoxiei.
Înunelecazuricândspânzurareaseproducelent,aceastaesteînsoțitădesenzațiede
excitațiesexuală,ideațierapidă.Aceastăstare,precumșifaptulcăerecția(produsăprincongestia
lombară)șiejaculareaspânzurațilorsuntcunoscuteșidepersoanefărăpregatiremedicală,afăcut
caasfixiamecanicăprincompresiuneacăilorrespiratoriisăfieutilizatăîncadrulpracticilor
autoeroticerealizândspânzurăriaccidentalecepotridicaproblememedico-legaledificile.
4.2.MANIFESTĂRIOBIECTIVEALESPÂNZURĂRII
Aufostobservateșidescriseîncazuriledespânzurare-execuție,următoarele:
imediatdupăproducere,fațacapătăoculoareintenscianotică,gurasedeschideiarlimbaeste
proiectatăîntrearcadeledentare.
dupăcircaunminutîșifacaparițiaconvulsiiletonico-clonicegeneralizatecaredurează
aproximativ2minuteșiseterminăcurelaxareasfincterelor,cuemisiedefecaleșiurină.
Dupăoprirearespirației,inimapoateprezentaînunelecazuricontracțiitimpde5-19minute.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
27Evolueazăîn4faze:
Fazadelatențăsaupreasfixică,dureazăcirca1minutșisecaracterizeazăprinsimptome
predominantnervoase,motivpentrucares-anumitșifazaanestezică.Eadureazăpânăla
începutulpierderiicunoștințeiprinobnubilare,iarnetaspectrespiratorsecaracterizeazăprintr-o
dispneeinspiratoriemarcată.Pierdereacunoștințeisedatoreazăîntreruperiicirculațieicerebrale.
Fazacompensatăsauconvulsivantă,denumităastfeldatorităaparițieiconvulsiilorpefondul
deobnubilareaconștienței,seasociazăcudispneeexpiratorie,areflexie,ejaculareasfixică.
Erecțiașiemisiadespermăesteunfenomenvital,careaparedatorităcongestieireflexeînzona
bazinului,sauaunuireflexcupunctdeplecareînexcitareazonelorreflexogenecervicale.
Aparițiaconvulsiilorsedatoreazăadăugăriiopririirespirației.
Fazadecompensatăsauasfixicăsecaracterizeazăprindeprimareamarcatăafuncțiilorvitale
urmatădeapneeprimară(echivalentămorțiiaparente)sausecundară(echivalentămorțiiclinice),
opririicordului.
Fazafinalăincludesupraviețuireacorduluidupăoprirearespirației.
Alțiautoriconsiderăcăacestefazes-arputeasistematizaîntr-ofazăcerebrală(cutulburări
motorii,senzoriale,deconștiență),ofazămedulară(cuconvulsii,erecție,emisiunedeurină),o
fazădeapnee,ofazăaopririicliniceacirculațieișicordului(moarteaparentă)șiofazăaopririi
electriceacordului.
Seconsiderăcăexistășiofazădeexcitație(deripostăsimptomatoadrenergică,cuscopul
deaamelioraaportuldeoxigen,poliglobulie,splenocontracție,excesdecatecolamine),urmatăde
fazadedeprimareafuncțiilorvegetative.Caevoluțiesimptomatică,obișnuit,după20desecunde
seîntrerupecirculațiacerebrală,după1minutsepierdecunoștința,după3minuteseinstalează
moarteaclinicășidupă8minuteseproducemoarteaelectricăacordului.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
28CAPITOLUL5
SINDROAMETANATOGENERATOAREÎNASFIXIILE
MECANICEPRINSPÂNZURARE
5.1.ANOXIAANOXICĂ
Sedatoreazăînprimulrândîmpingeriibazeilimbiipefaringeleposteriorșipalatulmoale
decătrelațulcarepătrundeîntrelaringeșiosulhioid,determinândblocareafaringelui,aspect
întâlnitmaialesînspânzurăriletipice.Aceastăobstrucțiemaiestefavorizatășideaccentuarea
curburiicoloaneicervicale,careesteîmpinsăanterior,aspectîntâlnitmaialesînspânzurările
atipice.
Înasfixiamecanicăprinspânzurare,mecanismeletanatogeneratoareasfixiceacționează
împreunăcumecanismelehemodinamice,producândmodificărilemorfologiceexterneșiinterne
tipicedeasfixie,cuaparițiaașa-numițilorspânzurațialbaștri(datorităcianozeifeței).
Spânzurareaestealbastrăcândnodulestelateral(prinasigurareacirculațieicerebrale
contralateral)sauanterior(prinhiperextensiabruscăacapuluicucomprimareacarotidelorde
planulvertebral).Comprimareacăilorrespiratoriisuperioareîmpiedicăatâtpătrundereaaeruluiși
deciaoxigenuluiînaparatulrespirator,câtșieliminareaînexterioraaeruluiîncărcatcudioxidde
carbon,producându-seastfeloanoxieanoxicăînsoțitădehipercapnie.Suferințacelulelorestecu
atâtmaimarecucâtelesuntmaisensibilelalipsadeoxigen.
5.2TULBURĂRILEHEMODINAMICE
Sedatoreazăgreutățiicorpuluiceapasăprinintermediullațuluitraumaticasupra
formațiuniloranatomicevascularealegâtului.Deremarcatcășiacestmecanismseintricăcu
celelaltedouă(maialescucelanoxic)înproducereamorțiidinspânzurare.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
29Simoninaapreciatcăogreutatede2kgcomprimăvenelejugulare,laaproximativ3,5kg
suntcomprimatearterelecarotide,iaropresiunede16,6kgpoateopricirculațiaînarterele
vertebrale.
Faptulacestaexplicădecemoarteaseproduceșiîncomprimărileatipicecareinteresează
numaiformațiunilevasculare,nușitraheea,(înspânzurărilepurtătorilordecanulătraheală,culaț
compresivdeasupracanulei,cândmoarteaseproduceprinfenomeneanoxicepredominant
hemodinamice).
Încomprimareaformațiunilorvascularealegâtuluiserealizeazăoanoxiedetransporta
oxigenuluisprecreier,cuproducereauneiinsuficiențecerebraleacute.Creierulesteunorganvital,
acăruiactivitateestetributarăpermanentdeoxigenșiglucoză,debitulsanguincerebraltrebuiesă
fiemaximalșiconstant,pentruaasiguraaportulcontinuușicorespunzătordesubstanțe
energogeneticeșiaeliminacataboliții(CO2,NH3etc.),acăroracumulareexercităefectenocive
asuprafuncționalitățiicerebrale.Circulațiacerebralăfurnizeazăpermanentneuroniloroxigen(15-
20%dinoxigenultotalcaptatdeplămânisau3,5-3,8ml/100gțesut/minutînrepaus)șisubstanțe
nutritive(17%glucozacirculantă,respectiv4-5g/orăsauaproximativ100g/24h.),indispensabile
metabolismuluișifuncționăriilor.[3]
Diminuareadebituluisanguincerebraldeterminăhipoxiecerebralăcuaparițiaedemului
cerebral.Larândulei,hipoxiacerebralădeterminăfielezareafundamentalăabarierei
hematoencefalice,leziuneaprimarăfiindceavasculară(edemulcerebralvasogenic),permițând
ieșireaapei,sodiuluișimoleculelormari(proteinele)dincapilarînspațiulextracelular,fielezarea
neuronilorșicelulelorgliale(edemcitotoxic)caresetumefiază,serupșielibereazăconținutullor
înspațiileextracelulare,unde,mărindpresiuneacoloidosmotică,determinăretențiadeapă.
Edemulcerebralproducemoarteaprinfenomenuldeangajareauncusuluihipocampicîn
orificiulPacchionisauaamigdalelorcerebeloaseînorificiuloccipitalcucompresiatrunchiului
cerebral.Îngeneraltulburărilegravehemodinamicesuntresponsabileînprimulrânddepierderea
cunoștinței,careînspânzurareseproducefoarterapid(30-60desecunde)șiîmpiedică
autosalvarea.Deasemenea,aceastaexplicătulburărilepsihice(amnezia)careaparlaceisalvațiîn
timputil.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
305.3.MECANISMELENERVOASE
Înspânzurărileîncarepredominăcamecanismtanatogeneratorreflexelenervoase
inhibitoare,vorlipsimodificărilemorfologiceinterneșiexternetipicedeasfixie,realizându-se
așa-zisaasfixiealbă.
Mecanismelenervoasedemoartesuntfrapantemaialesîncazul,,spânzurărilorsupliciu”,
undearuncareaînviddelaoînălțimedecirca6metri,avictimeiculațulfixatdegât,cândareloc
odislocarevertebralăcuelongareamăduveicervicale,saufracturialeaxisului,cumoartebulbară.
Reflexeleinhibitoareaucapunctdeplecarepneumogastricul(careestecomprimatși
tracționat),nervullaringeușisinusulcarotidian,maialesîncazurilecândcompresiuneape
pachetulvasculonervosestesuperioară,sinusulumplându-sebrusc,umplerecedeterminăimplicit
creștereabruscăapresiuniisângeluidelaacestnivel.
Ceamaimaredensitateabaroreceptorilorsegăsesclanivelulsinusuluicarotidian.Aceștia
suntsituațilaomînregiuneabifurcațieicarotidelorșisegmentuluiproximalalcarotideiinterne,
suntfibremiclicefoarteramificate,anastomozate,terminateprinformațiunibutonatecudiametrul
de3-5m,asemănătoareorganelorGolgidintendoane.
Celemaimultefibresuntprezenteînadventiceînvecinătateamediei,avândtendințadea
fiorientateparalelcuaxullongitudinalalvasului.Aceștireceptorisuntstimulațiatâtdemodificări
vascularetransversale(distensie),câtșidecelelongitudinale(alungire),deciatâtdevariațiile
presiuniiintravasculare(creștereapresiuniiintraluminale),câtșidecelefazicedeterminatede
sistoleleventriculare.Princreștereaacesteipresiuniintraluminalesuntdeclanșatedescărcăride
impulsuri,caresetransmitpefibreaferentealenervilorglosofaringienipânălanivelulnucleului
tractuluisolitardinbulb,careestelegatprinneuroniinhibitoricentriivasomotorișiprinneuroni
activatoricunucleulvagului.Delaaceștinucleibulbarisedescarcăimpulsuricaresetransmitpe
fibredescendentesimpaticeșiparasimpatice,influențândtonusulvascularșiactivitateacardiacă
(putânddeterminaoprireainimiiîndiastolă).
Moarteaprinspânzurareseinstaleazărapid,înintervalde5-30minute.Seciteazăcazuriîn
cares-aupututobservacontracțiicardiacetimpdecâtevaore(Simonin).Seconsiderăînsăcă
posibilitățidesalvarealeunuispânzuratexistănumaiînprimele4-5minuteșiaceastanu
întotdeauna.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
31CAPITOLUL6
EXPERTIZAMEDICO-LEGALĂPECADAVRUÎNCAZDE
SPÂNZURARE
6.1.EXAMENULLAFAȚALOCULUI
Încazulcadavrelorgăsitespânzurate,sevaexaminaatent:
șanțuldespânzurare;
dispunereașiorientareaacestuia;
corespondențaîntremorfologiasașicaracteristicilelațuluifolosit.
Încazurileîncaresefolosesclațuricucircularemultiple,celpuținunadintreelepoate
aveatraiectorizontal,ceeaceridicăproblemadiagnosticuluidiferențialcustrangulareadisimulată.
Sevorcăutașidescrieeventualealteleziunitraumaticeexterneconstatateînafarașanțului
despânzurare,precizându-sedacăsuntvechisaurecente,dacăs-aupututproduceîncontextul
mișcărilorconvulsiveșispasmodicedinminuteleanterioaredecesuluisauprinîncercareade
slăbirealațuluisaucarealtmecanismdeproducereesteposibil–pentruaevidențiaeventualele
cazuridedisimulare,prinspânzurareaunuicadavru.Dinaceleașiconsiderentesevorcăuta
eventualecăidepătrundereadiverselortoxice(semnedepuncții,leziunidearsurăchimică
peribucalășiendobucalăetc.).[19]
Uneori,laloculfaptei,suntgăsitediversepersoane,dintrecareunasaumaimultepotfi
considerate,dindiversemotive,caavândlegăturăcupresupusainfracțiune,încalitatedesuspect,
victimăsaudoarmartor.Asupraacestora,înfuncțiedecaz,sepotfacemaimultetipuride
examinări,dincareopartesuntdecompetențamedicineilegaleșianume:
examinareamedico-legalășirecoltareadeprobebiologiceînvedereastabiliriigraduluide
intoxicațieetilicăși/sauaprezențeiînorganismadrogurilorșimetabolițilorlor(pentruaevalua
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
32capacitateadeadaodepozițiecoerentă,corespunzătoarerealității,precumșipentrudeterminarea
eventualelortulburăridemotricitateși/sausensibilitate);
examinareamedico-legalăînvedereastabiliriiprezențeideleziunitraumatice,avechimiiși
mecanismuluilordeproducere,carepotficorelateculeziunileevidențiatepecadavrușicu
circumstanțeleproduceriipresupuseiinfracțiuni(leziuniproduseprintentativadeautoapărarea
victimei,leziuniproduseprinmecanismeasemănătoaresauidenticecuceleprezentatedevictimă);
recoltareadeprobe(firedepăr,sânge,salivă)pentrudeterminareaprofiluluiADN,eventual
amarkerilorserologicișiamorfologieifiruluidepărînvedereacomparațiilor;
încazurileîncareexistămărcimușcatepecorpulvictimelorși/saupeobiecte/materiale
găsitelafațalocului,sepoatesolicitaefectuareadecătreexpertulodontostomatologaunormulaje
dentarecaresăfieulteriorcomparatecumulajelerealizatedupămărcilemușcateîncadrul
expertizeimedico-legaleodontostomatologice;
încazulîncaremărcilemușcateseregăsescșipesaunumaipecorpurigăsitelafațalocului,
comparațiilesevorrealizașicumulajedentaredupădentațiacadavrului.
6.2.EXAMINAREAEXTERNĂACADAVRULUI
Unaspectdelicatalacesteimodalitățidesuicidîlreprezintăexaminareaexternăa
cadavruluiîncădinmomentuldincareacestaestedatjosdinlaț,înafarașanțuluidepegâttrebuie
avuteînvedereexaminareaîntreguluicorppentruaevidențiaurmedeviolențăproduseînaintea
actuluisuicidarsauîntimpul,decelemaimulteoriîncazulsuiciduluineapărândurmedeviolență
pecorp.
Însăpotaparea,maipuținfrecventechimoze,escoriațiilanivelulgătuluidatorită
materialuluidincareesteconfecționatlațul(sârmă,nailonetc.),uneorișidecapitareacadavrului,
totodatăsepotobsevadiverseechimoze,escoriațiipemembreleinferioareorisuperioare,chiarși
petrunchimaialesîncazulspânzurărilorincomplete,cândînapropierealoculuifapteisegasește
unperetegrunjossaudacăcorpulestespânzuratdeuncopaccadeexemplupin,deoareceîn
perioadaconvulsivădintimpulspânzurăriivictimasepoateloviușordeanumiteobiectedin
imediataapropiere.
Dacăcadavrulesteînpozițieverticală,hipostazele(stagnareasângeluiînvaselecapilare
alemembrelorinferioarealecorpuluisauînplamâniibolnavilorcareaustatmultînpat)se
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
33formeazăimediatcătrepărțiledeclivedeexemplucătremembreleinferioare,aproapedebazinși
pecelesuperioaremaisusdecoate.Acestezonealecorpuluicapătăînasemeneaîmprejurărio
culoareroșieviolaceecare,uneori,estecuatâtmaiintensă,cucâtindividulastatmaimulttimp
spânzurat.Aceastăacumularedesângeînparțiledeclivepoatesădeanașterelarupturiale
capilarelorpieliișiapoilaformareadehemoragiipunctiforme.
Referitorlarigiditateacadaverică,dupauniiautori,eaaparemaitârziulaspânzurați,dar
alții(Șutzu)consideră,dinpotrivă,că,dincauzaultimelorconvulsii,aparemaidevreme,cași
putrefacția.Astfel,Dr.G.E.Pellereau,careaasistatlașaseexecuțiijudiciarespunecă“îngeneral
etardivășinuaparedecâtlatreisaupatrudelamoarte.”Faptulcărigiditateacadavericăapare
tărziulaspânzurațiispunemaidepartecuPellereau,nuestevalabilpentruțărilecaldeundedin
contrăaparecurând.Deșiapărutătârziușiinstalatălenteadureazămulttimpuneoriatătdemult
încâtîncepeputrefacțiașieatotmaipersistă.
Unaltfapt,cel-aobservatDr.Pellereauestemodificareagreutății:cântărițiînainte,aveau
ogreutateșidupămoartepierdeau1-11/2kg,ceeacenu-șiputeaexplica.Înceeaceprivește
temperaturacorpuluilaspănzurați,S-aaconstatatîndeosebiopersistență,pecaredeasemeneanu
și-oputeaexplica.Dupăfiecareexecuțiejudiciarălacareaasistat,acostatatcătrupulramânecald
șisângeleîncăaveaproprietateadeasecoagula.14
6.2.1.CULOAREAFEȚEI
Analizândcuatențiemecanismeledeproducereamorțiimaisusmenționateputem
observalaunelevictimeanumitecaracteristicispecificemoduluideinstalareamorțiiîntâlnind
astfel:
Spânzurații“albi”,cândpredominamecanismulneuroreflexcelmaidesîntâlnitîn
spânzurăriletipice(cunodulsituateînparteaposterioarăagâtului);
Spânzurații“albaștri”,cândpredominămecanismulvascular,celmaidesîntâlnitîncazul
spânzurăriloratipice(cunodulsituateînregiunealateral,anterioarăsauantero-laterală),
explicându-seastfeloprireafluxuluisanguinelanivelcerebral.
14Minovici,București2007;pp152-153
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
34Dinanalizascrierilordespecialitates-aconstatatcăuneoripaliditateasaucianozareafeței
suntînfuncțiedelegăturadimprejuruluigâtului,cândfrânghianufaceînconjurulgâtuluicomplet
saucândnodulvinepesteunadinpărțileluilaterale,fațaseprezintăcongestionatășiinvers,ea
estepalidăcândlațulfaceînconjurutcompletalgâtului.Acestlucruținedeobliterareacompletă
suaincompletăavaselorsanguinealegâtului.Închiderealorermeticășisubităprovoacă
paliditateafețeișiviceversaîncazulînchideriiincomplete.Deasemeneaaufostraportatecazuriîn
caredeșifațaerapalidăîntimpulcândvictimaeraînlațînaprozimativ2-3oredupăceafostdată
josdinlațlaautopsie,fațadevenisevânătășicongestionată.S-amaipututsemnalacianoza
ambilorlobialeurechiișialebuzelor,fieînconcurscongestiafețeifieseparatedeacestaspect.
6.2.2.EXAMINAREAGÂTULUI
Gâtulreprezintăceamaiimportantăparteacorpuluivictimeidinpunctdevederemedico-
legal,datfiindfaptulcăpeelsegăseșteîntotdeaunaurma,șanțuluifăcutdeobiectulcucares-a
spânzurat.Dinstudiulmarilorscrieriîndomeniuputemobservaopiniamedicilorlegișticarearată
căîncazulspânzurațilorgâtulselungeșteînsăînstudiulsăuînacestdomeniu,maestrulM.
Minoviciaratăcăacestlucruestedoaraparentdatorităpozițiepecareoarecorpulspânzuratului.
Aufostsemnalatetotușicazuridelungireagâtuluispânzurațilorînspânzurărilejudiciarecând
corpulvictimeiestelăsatsăcadădelaînalțimesauseatârnădespânzuratogreutateobservându-
seodizlocareavertebrelordinzonacervicală,faptunanimacceptatșiînsituațiileîncarecorpul
victimeistăatârnatmaimulttimpînlaț.
6.2.2.1.EXAMINAREAȘANȚULUIDESPÂNZURARE
Încazulspânzuraților,variațiileșanțurilordepinddeobiectelefolositeînactulsuicidar,
fiindnecesarăobservareacuatențieașanțurilor,dacăsuntnaturale,artificiale,patologicesau
cauzatedeputrefacție.Deasemeneaexistăunraportdedirectăproporționalitateîntresubțirimea
lațuluișiceaașanțului.Elestecuatâtmaiadânccucâtlațulafostmaisubțire,lățimeașanțului
putândsăsugerezenaturașivolumullațului,cândcinevasespânzurăcuobatistă,fular,ciorap,
obiectecarelasăourmămaipuținvizibilălanivelulgâtului.
Greutateacorpuluiinfluențeazăadâncimeașanțului,cucâtestecorpulmaigreu,cuatât
adâncimeașanțuluiestemaimareșiinversșideasemeneadacăcorpulaatinspământulsaunuși
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
35adâncimeamaiaccentuatăîntr-oparteindicăloculundeconstricțiasaugreutateacorpuluiafost
maimare.
6.2.2.2.LOCULOCUPATDEȘANȚULDESPÂNZURARE
Înmajoritateacazurilorcelmaifrecventesteșanțulsuperiorfaptexplicatșideelasticitatea
pieliigâtuluișideșilațulesteașezatpelaringesausubel,cândcorpulestelăsatsăcadăaceste
pozițiisemodificăînceadintâi.
Acestaspectestenecesarpentrustabilireaînurmaautopsieimedico-legaleafaptuluidacă
lațulaobturatcăilerespiratoriișiînefectuareastatisticilorînacestdomeniu.
6.2.2.3.DIRECȚIAȘANȚULUIDESPÂNZURARE
Unaspectcuunrolimportantestedirecțiașanțuluispânzurăriideoareceîncazul
spânzurațilorșanțulesteoblicfațădegât,iarîncazulștrangulărilorșanțulseprezintă
perpendicularpegât,nefiindoregulădeoareceaufostsemnalatecazuridespânzurareîncare
șanțuleraperpendicularpegât,maialesînspânzurărileincompletesauînsituațiileîncarelațul
esteînfășuratde2-3oriînjurulgâtuluișicufațaînjos.Direcțiașanțuluiesteinfluențată
deasemenadefaptulcălațulestebinestrânsînjurulgâtuluisauesteslab,cazîncarevafioblic,
spredreapta,stânga,înainte,înapoi,dupăcumnodulesteașezatopusacestorpărți.Uneori,șanțul
estecaunsemicerc,cudeschidereaînsus,existândnumaipefațaanterioarăagâtuluișitrece
numaipedupăurechi.
6.2.2.4.FORMAȘANȚULUIDESPÂNZURARE
Factorulcelmaiimportantîndeterminareaformeipecareoareșanțulvictimeiestenatura
obiectuluicucareindividuls-aspânzurat.Ofrânghiesubțirevaprovocaunșanțadânc,binesăpat
înpărțilemoialegâtului,avândefectivformaunuișanț,întimpceunlațmoale,cumarginilenu
tocmairigidevadeterminacașanțulsăaibeoformămaipuținprecisă.
Uniiautoriafirmăcăformasapoateficompletăîncareșanțulfaceîntregconturulgâtului,
lucrumairarîntâlnit,șicazulîncareșanțulnufaceînconjurultotalalgâtului,situațiidesîntâlnite.
Deșitipicpentrușanțulcompletarfilațurilecunodculant,nuîntotdeaunaarelocunînconjur
perfectalgâtuluidatorităpresiuniiinegaleexercitatedelațpegâtulspânzuratuluicâtșia
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
36interpuneriibărbieiînmomentulspânzurăriisauauneibatiste,decelemaimulteorimoale,
interpusăîntregâtșilațpentruaușuradurereasaupentruaascundeaceastămodalitatedesuicid
dinmotivesociale.
6.2.2.5PREGAMENTAREAȘANȚULUIDESPÂNZURARE
Laînceput,dupăosuspendarede10-15minute,șanțulestemoale,vag,albicios,apoise
coloreazăîngalbenșiîncepesăseîntărească.Cândînsăpieleadesublațecomprimatămai
puternicșipeoduratămaimare,eacapătăînacestezoneniștecaracteristicicareodiferențiazăde
restulpieliigâtului.Consistențapieliiestemărită,durălapalpare,cornoasă,setaiegreucu
bisturiul,avândtoatecaracteristicilepieliipergamentate,deundeșinumeledeșanțulpergamentat
alspânzuraților.
Cauzaacesteipergamentăricareaparedupămoarteesteuscareapielii,caurmarearidicării
epidermeidepeea.Unadintrechestiunilecelemaiimportanteșicareneintereseazămaimultdin
punctdevederemedico-legalestedacășanțulnuprezintăcaracteristicidupăcareamputeasă
stabilim,dacăafostsaunudupămoarte.
6.3.EXAMINAREAINTERNĂACADAVRULUI
Examenulinternalcadavruluispânzuratuluiestepoate,alăturideceilalțifactori,ceamai
concludentăcaledeaofericuexactitatecauzamorții.Dacăarelocdisecțiagâtuluiînzona
corespunzătoareșanțuluipergamentatșiapoioobservămprintransparență,vedemcăfundul
șanțului,dincauzacomprimăriimușchiuluipielosșiațesutuluicelularsubcutanat,zona
nevascularizatășiuscată,capătăunaspectalbiciosargintiu,deundeșinumelede“linieargintie”.
Pentruaobservabineaceastăliniecaresegăseștesubșanț,trebuiecapieleagâtuluisăfiedisecată
fin,ridicându-sedoareasingurăcumușchiulpielos.Aceastăliniecarepăstreazătransparențaunui
țesutcărnos,nuareniciovaloareîndiagnosticareașanțuluiînceeacepriveșteformarealuiînviu
saudupamoarte.Deaicisepoatevedearolulminorpecareîlareînspânzurareaceastălinie
argintie.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
376.3.1.ECHIMOZEPUNCTIFORME
Dinanalizaatentărealizatăîntimpulautopsieimedico-legalemariimedicilegiștiauputut
observaanumiteechimozepunctiformevariinddelacazlacaz,găsindu-seîncepândcuzona
limbiipânăînzonaclaviculelor,uneorimaijos.Elepotapăreapelimbă,maialescătrebazaei,în
tecilemușchilorșisubpiele,peteacavascularăacarotidelorșijugularelor,corespunzător
coarnelormarialeosuluihioid.Mărimeaacestorechimozepunctiformevariazădelamărimea
unuibobdemiei,pânăladimensiuneauneimonedede50debanișiuneorimaimare.De
asemeneaîncazulspânzurărilorprinproiectaredelaînălțimeceimplicăfracturaosuluihioids-a
pututobservacăacesteextravazateinfiltreazășițesuturilevecine,fiindastfeloprobăcăeleau
fostfăcuteînviață.Acesteechimozesemaipotgăsipelaringe,împrăștiatepefațasaexternă,sub
mușchi,câtșipeceainternă,precum,șipeepiglotășifaringe,înaceastăultimăzonăgăsindu-se
deseoriînspatelesău,înfațacoloaneivertebrale,cauzatedepresiuneaviolentăpecarelaringeleo
exercităasuprapereteluifaringian,precumsidecontuziileprovocatedemișcărileconvulsivece
însoțescmoarteaprinspânzurare.
Examinându-sedeasemeneafundulgâtuluilaceicares-auspânzuratșiauscăpat,nus-au
pututobservaaparițiaacestorechimozenicidupăozisaudoua.Decelemaimulteoriaufost
gasiteechimozedemărimeaa4-5cmmaijosdecompresiunealaringelui,pepereteleposterioral
esofagului,îndreptulvertebrei5-6cervicală.Adeseoriaufostgăsiteextravazateînganglionii
limfaticidinregiuneagâtului,precum,încorpulhioid,pemijloculplanșeuluibucal,încapsula
glandeisubmaxilare,înteacainterstițialăamușchilorcefeichiarșihemoragieînmușchiullungul
dorsal.
6.3.2.LEZIUNIMUSCULARE
Printreacesteleziunisepotmenționarupturiparțialealemușchilorgâtului,frecvențași
intensitateaacestorrupturedepinzânddegreutateacorpuluivictimei,distanțadelacareafost
proiectatîngolprecumșidedurataîncareastatatârnatînlațcorpulspânzuratului.Celmai
frecventsepoateobservasecțiuneatotalăsauparțialăamușchiuluisterno-cleido-mastoidian
datorităprecipităriidelaînălțime,încazulspânzurărilorjudiciare.Câtșiîncazurileîncarecorpul
astatatârnatmulttimpînlaț,leziunileputândfișipostmortem.Astfelaufostsemnalateșicazuri
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
38încareaufostevidențiaterupturimuscularepostmortemdatoritădisectieizoneigâtuluifărăo
atențiedeosebită.
6.3.3.FRACTURIALEOSULUIHIOID
Fațădecelelalteleziunispecificspânzurării,fracturaosuluihioidesteîntâlnitămultmai
des,rolulînacestefracturineavându-lînprincipallațulcitracțiuneaexercitată.Celemaifrecvente
cazuriderupturialeosuluihioidaufostobservateîncazulspânzurăriitipice,acesteleziunifiind
influențatedenaturașiformanoduluilațului,greutateacorpului,vârstaavansatăavictimei,în
cazulbătrâniloroaselefiindmairigide.
6.3.4.FRACTURALARINGELUI
Alăturidefracturahioidului,fracturalaringeluiestefoartedesîntâlnită,însătrebuie
clarificatăcuatențieproblemarupturiideoareceînniciuncaznuafostidentificatăfractura
propriuzisăalaringeluicifracturacoarnelormarialecartilajuluitiroidîmpreunăcucelelalte
fracturialerestuluilaringeluidacăexistă.Celmaiimportantfactorceinfluențeazăaceastăleziune
îlreprezintălațulcucareestespânzuratcorpul,mărimeaacestuia,lațimea,precumșigreutatea
corpuluișivârstavictimei.Atâtfracturahioiduluicâtșiceaalaringelui,cuextravazatesanguine
înfocareledefractură,constituieodovadăcepermitesăseconchidăcăspânzurareas-afăcutîn
timpulvieții.
6.3.5.LEZIUNILECOLOANEIVERTEBRALE
Încazulsinuciderilor,nusepotobsevaacesteleziunilanivelulcoloaneivertebrale
deoarececorpulomenescestefoarteelasticșigreutateaceapasăpelațnupermitefracturarea
coloaneivertebraleînzonacervical.Aufostsemnalatecazuriîncazulspânzurărilorprinexecuție,
cuprecipitareacorpuluidelaînălțimeoriprinatârnareauneigreutățidecorpulvictimei,
formându-seanumitefracturicorpurilorvertebraledinzonacervicalînsăîncazurilesinuciderilor
nefiindposibiledecâtîncazulîncarecorpulastatatârnatoperioadăîndelungatădetimpînlațșia
intervenitputrefacția.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
396.3.6.LEZIUNILEARTERELORCAROTIDE
Printreleziunilesemnalatealepărțilormoialegâtuluisepoateîntâlniîntr-ofrecvență
destuldemareleziuneacarotidelorșianume:echimozeletecilorvasculareșirupturialetunicilor.
Maimultiautoriadmitcăacesteleziuniseproducdedesubtulbifurcăriicarotideiprimitive,șică
elesuntcauzatedecompresieșidetracțiuneînsus.Dacăseobservăsuprafațacarotidelor
dedesubtulbufurcării,sepoateobservaadeseacăfibrelesaletransversalesuntfoartevizibileși
formeazăunreliefceareaspectdeinele.
6.3.7.CREIERUL
Majoritateaautorilorauafirmatcăîncazulspânzurațilorareloccongestiacreierului,
observându-seșifoartedesaceastăhiperemiecaracterizatăprintr-ofinărețeaacapilarelor
meningelorsubțiriuneorieraînsoțitădeunedemcerebral.Aumaifostpuseînevidență
extravazateledesângecesegăseauînspațiilearahnoidieneșiacărormărimevariadelaaceeaa
unuibobdelintepânălaaceeaauneimonedede50bani,uneorichiarmaimare.Mariiautori
afirmăcăacesteextravazatesegăseaurăspânditeîntr-unmodneregulatpetoatăconvexitatea
creierului.Acesteîmbibăriauuneorioformăcesepoateconfundaușorcuechimozele,maiales
căseînlăturăfoartegreuprinspălare.
Leziunialebulbuluidincauzașoculuiviolentprodusîntimpulcăderiicorpului,sepot
întâlniuneori.Dincauzadeplasăriivertebreialtas,uneoribulbulpoatefistrivitspununiiautori
atâtdetareîncâtsubstanțamedularăeredusăîntr-opulpă,iarlamicroscopnusemaivăddecât
resturidenervișiglobuleroșiiînmarecantitate.Aufostînregistratenumeroasecazuriceprezintă
echimozemici,punctiforme,alteorimaimari,caresegăsescfoartedeslaspânzurați,pefața
internăapieliicapuluicătreregiuneafronto-parietală.Uniiautoriausemnalatextravazate
sangvineînmembraneleochiuluiprecumșiluxațiacristalinului.
Examenuloftalmologicalinterioruluiochiuluifăcutdupămoartenuaarătatnimiccarear
puteafidefolosmediculuilegist.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
406.3.8.STAREAPLĂMÂNILOR
Înceeacepriveștestareaplămânilor,laspânzuraținuexistănicioleziuneconstantă.Ele
variazăfoartemultdelaunindividlaaltulfărăaputeafiexplicate.Faptulcăplămâniiumplusau
nucavitățilepleurale,nuridicăoimportanțădeosebitădecâtpentrustabilireastadiuluiîncarese
aflauîntimpulspânzurării:inspirațiesauexpirație.
Congestiapulmonarăsemnalatădemaimulțiautoricaunsemnconstantedepartedeafi
exactă.Dacăîntr-adevăreaexistă,afostgasităadeseacătrelobiiinferiori,uneledincauza
pozițiilorverticalalecadavrelor.
ConcluziileprofesoruluiLegrouxprivindvaloareamedico-legalăaacestorechimozesunt:
Înmedicinalegalăechimozelesubpleuralesingurenuaraveaniciovaloare,căcielepotavea
multealtecausespontane,vechisaurecente,independentedecelealemorții;
Echimozelesubpleuralesegăsescînasfixiileviolenteprinspânzurare,strangulare,înecare,
sufocareetc.,însăîntr-ungraddiferit;
Echimozeledediferitegradenupotaveaovaloareoarecaredecâtdacăsuntînsoțitedeun
numărmaredesemne,caretoatevorconcurlaindicareamoduluiîncaremoarteaaavutloc.În
plus,s-arputeaspune,avândîncărezerve,dacăevorbadeunindividfoartetânărcăechimozele,
foartenumeroase,indicăsufocarea,maipuținecanumărindicăstrangulareașimaipuțineindică
spânzurarea,ceeaceînseamnăcăînniciuncazacesteleziuninuconstituieunindiciusigurîn
privințagenuluimorții;
Echimozelesubpleuralesuntuneoriindiciuluneimorțirapideșiviolente,fieoviolență
interioară,fieunaexterioarăorganismului.
6.3.9.INIMA
Uniiautoriaumerscuinvestigațiilepânăacolo,încă,cântărindinimilespânzurațilorau
stabilitcăelecântăreaumaimultcanormal,însâadeseainimilepotfiatinsedediferiteleziuni
cronicececontribuielacreștereagreutățiilor.
Înceeacepriveșteplenitudineacavitățilorei,caînasfixie,seconstatăocantitatemaimare
desângelichidîndreaptadecâtînstânga,careuneorisepoatedeosebiînceeacepriveșteculoarea
șiproprietățilechimice.Maipotfiidentificatemicicheaguricruorice,deșiuniiautorisusțincăîn
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
41asfixiisângeleestenumailichid.Lanivelulinimiiaumaifostidentificatedestuldedesmici
echimoze,punctiformesubpericardicecătreorigineamarilorvase,odatăcucelesubpleuralesau
separate.
6.3.10.TUBULDIGESTIV
Hiperemiamucoaseistomacale,șiaintestineloruneori,afostîntâlnitășisemnalatăde
majoritateaautorilor.Acestaspectacreatoseriedepolemicidarfiindfaptulcăuniiautori
considerauaceastăinflamaredreptootrăvire.Dacăstomaculesteplincualimente,nuîncape
îndoialăcădigestiafavorizeazăformareacongestieistomacale.Eaestecaracterizatăprintr-o
vascularizarefinăacapilarelorcareformeazăniștearborizațiifoartefineșicarepealocuridau
nașterelaniștemicipunctehemoragice,canișteinsule.Elesegăsescrăspânditecătrepilor,prima
porțiuneaduodenuluișicătreparteasuperioarăastomaculuiînapropiereacardiei.Uneoriaceastă
hiperemiepoateficonfundatăcuohipostazăsaucuputrefacția.Înmajoritateacazuriloresteun
semnvitalșiecauzatădecontracțiilevasomotoriidintimpulasfixiei,maialesaleintestinuluiși
splinei.
6.3.11.RINICHII
Deseoris-apututobservaînurmaexpertizelormedico-legaleohiperemiearinichilor,
uneoriatâtdemare,încâtambelesubstanțerenaleabiasemaipotdistingeîntreele.E
incontestabilfaptulcă,dacăputrefacțianuaînceput,iarindividulastatmulttimpsuspendat,
aceastăintensăcongestieesteatribuităhipostazei,pentrucănueraexplicabilăînraportcuceeaa
celorlalteorgane.Uneorisepotgasichiarîncapsulacelulo-grăsoasărenalăextravazatesanguine
demărimeauneimonede.
Înceeacepriveșteplenitudineavezicii,eanuarenicioimportanțădecâtaceea,că,în
cazurilecândeaesteplină,poatedanașterelascurgeripeuretră,dupăcus-aobservatatâtdedes
laspânzurațisaucadavrelespânzurate.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
426.3.12.APARATULGENITAL
Nuseștiecăreiîmprejurărisedatoreazăfaptulcăîncădintimpurilecelemaivechis-adat
omareimportanțăunorreacțiicares-auobservatînspânzurareînzonaaparatuluigenital.
Uniiprofesoriauconstataterecțiișiejaculărilaspânzurațișileconsiderăcafiindvitale
acestefenomene.Astăzi,aproapetoțiautoriicontestăexistențaacestorreacțiilaspânzurațica
fenomenvital,considerându-lecafiindpost-mortem.
MinoviciarepetatexperiențeleluicuomareOrtila,adicădeaspânzuracadavre,a
constatatoturgescențăapenisuluișiaobservatscurgereadinuretrăaunuilichidopalescentîn
care,examinatlamicroscop,s-auobservatspermatozoizi.Cutoateacesteas-aconstatatcănu
întotdeaunalichidulopalescent,cesegăseștedestuldedeslaspânzurați,edenaturaseminală
(poatefiprostatic).Uneori,cândcadavrelestăteaumaimulttimpspânzurate12-24h,dinuretră
începeasăsescurgășiurină.Dejaacestlucrudovedeștecăpretinseleerecțiișiejaculăriobservate
laspânzurațiarpledamaimultpentruproducerealorpost-mortem.Majoritateaautorilornumai
punazimareprețpeacestescurgerispermatice,astfelcăelenumaisuntconsiderateunsimptom
alspânzurării.
Înoricecaz,acestepretinseerecțiinuauimportanțășinupotficonsideratecafenomen
vitaldecâtdacăseproduclascurttimpdelaspânzurare.Cândcadavrulastatmaimulttimp
suspendatșiîntr-opozițieverticală,aceastăcongestieapenisuluipoateficonsideratăcaun
fenomenpost-mortem.
Seștiecăunuldintrefenomeneleceînsoțescmoartea,câteodatășiînagonie,eșirelaxarea
sfincterelor,înurmaparaliziilorcareuneoridincauzapozițieiverticaleacadavrului,poateexplica
ușorscurgerealichiduluispermaticsauaurinei,precumșiumplereacusângeacorpilorcavernoși
șiconsecutivmărireaînvolumapenisului.Înoricecazpretinsaerecțieiobservatălacadavrele
spânzurațiloresteîntotdeaunadepartedeaatingepeaceeaauneiadevărateerecții.Înplus,această
scurgereaspermeinuseobservănumailaspânzurațișicaatare,tendințaunorautorideafacedin
eaunsimptomalspânzurăriinupoatefiadmis.
Înperioadaconvulsiilor,prinacțiuneareflexă,dincauzaîntinderiicoloaneivertebrale,se
potproduceerecțiișiejaculare.Înceeacepriveșteejaculareaeaarputeasăaibăloccașiemisiile
involuntaredeurinășidemateriifecale.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
43Congestionareaorganelorgenitalefeminineesteșieaposibilă.Aiciseobservăturgescența
lorșiosecreție,maialesamucoaseiuterine,căciînuteraufostgăsiteadeseamicicheagurifără
caovarelesăconținăvreuncorpgalben.Dinceledescrisepânăacumsevedecăstareaorganelor
genitalenuareaproapenicioimportanțămedico-legală,cuatâtmaimultcucâtaceastăstareeste
observatăatâtlacazuriledemoartesubită,câtșiladiferitealtecazuridemoarte.
Uniiindiviziaumuritaccidentalînurmaunormanevredeautoerotism,întrucâtsecredea
căînurmacompresiilorlenteasupragătuluiproducostaredeexcitațiesexuală.
Rezultatulsemnelor.Dinenumerareaacestornumeroasesemnealespânzurăriisenaște
următoareaîntrebare:existăvreunulcare,găsitlauncadavru,săpermităsăsespunăcăîntr-adevăr
individulamuritînurmaspânzurării?–Nu!
Ținândcontdeîmprejurări,precumșidecazuriledecrimecesepotproduceprin
spânzurare,sevarefuzascriereadiagnosticuluidespânzurarepecertificatuldedecesaunui
individacăruimoarteestebănuită.Examinareaexternăpresupuneîntr-adevărspânzurarea,darnu
oconfirmă.Secțiunileceaufostfăcutepefiecareorgan,nus-agăsitnicioleziunepatognomonică
caresăpermităsăsepunăundiagnosticdemoarteprinspânzurare.
Enumerareaunuinumăratâtdemaredesemneindicătocmaimuncapecarediferițiautori
audepus-oîncăutareas-austabilireaacestuisemnpatognomonicconstantșisiguralspânzurării,
semncarepânăazinuafostgăsit.Existențaconcomitentăamaimultoradincelemenționatemai
sus,cașanțuldimprejurulgâtului,coincizândcufracturialeosuluihioidsialelaringelui,având
extravazatesangvineîndreptulfocarelordefractură,echimozelegăsiteînpărțilemoialegâtuluiși
maialeslipsașialtorsemnecaresăneexplicecauzamorții,suntsuficienteînmajoritatea
cazurilorsăsepoatăformaoconvingere.
6.4–CIRCUMSTANȚEDEPRODUCEREASPÂNZURĂRII
sinucideri,caunaspectparticularestesemnalatăprezențauneoriaunuicorpmoale(basma,
fulareeșarfă),interpusintrelațșigât-probabilîndorințasinucigașuluideanusimțidurerea;
disimulareauneialtemorțiviolente(frecventprinștrangulare);
accidente,frecventdecauzăexopată,încazulunorexercițiisportivesaudemonstrații
acrobatice,întimpulunorjocuri;
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
44crime,foarterarîntâlnite,maialesîncazulpersoaneloraflateînimposibilitateafizicăsau
psihicădeaseîmpotrivioriacopiilor;
pedeapsacapitală.
6.5–PARTICULARITĂȚILECERCETĂRIILAFAȚALOCULUI
Cercetarealafațaloculuiesteoactivitateprocesualăcomplexă,careimplicădeplasareala
loculgăsiriiunuicadavruauneiechipeoperativejudiciareformatădinprocurori,ofițerspecialist
dincadrulServiciuluideInvestigațiiCriminale,criminalist,mediclegistșialțilucrătoriînfuncție
despecific,medicullegistocupândroluldeconsiliermedicalalprocurorului.
Celedouăetapespecificeabordăriicriminalisticeacazului(staticășidinamică),potdecela
elementesugestivepentrudiagnosticulpozitivdesuicid.
Înetapastaticăsenoteazăstareacâmpuluiinfracțional(absențaurmelordeluptăsaude
forțare,ordinearelativă),prezențacorpuluidelictlafațalocului,anumitecaracteristicisugestive
aleurmelorbiologiceșipozițiaacestorapecorpuriledelicte,actelepreparatorii(instalații
complexe,atârnareadegreutăți,îndepărtareaîmbrăcăminteietc.).Sevaanalizaaccesibilitatea
loculuiîncazulspânzurăriișiposibilitateaautoproduceriileziunilor.Încădinaceaastăetapăeste
utilăoveritabilăautopsiepsihologicăprecoce,realizatăpecaleaunuidialogcupersoanele
apropriatealedecedatului,prinstudiuldocumentelormedicale(biletedeieșiredinspital,rețete,
biletedetrimitereetc.)șinemedicale(„scrisorideadio”)găsitelafațalocului.Contactarea
mediculuidefamilieși/sauamediculuicurangeste,deasemenearecomandată.[19]
Înetapadinamicăseprocedeazălaexaminareaatentăacorpurilordelicte,urmatăde
ambalareașiridicarealorînvedereaefectuăriianalizilordelaborator.Examenulîmbrăcăminteiși
încălțăminteipoaterelevaprezențaurmelorbiologice,afactorilorsuplimentari,aiîmpușcării;se
vadescrieprezențasauabsențasoluțiilordecontinuitatedelanivelulhainelor,custabilirea
corespondențeilezionale.Examinareadetaliatăacadavruluiesteobligatorie,respectândtoate
cerințeleunuiexamenexterncorectefectuat;sepotdecelaleziunispecificepentruautoagresiune
(canumăr,localizare,morfologieșicaracteristici).
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
45CAPITOLUL7
PROBLEMEMEDICO-LEGALE
7.1.DIAGNOSTICULDIFERENȚIALDESTRANGULARE
Diagnosticuldiferențial,încazurilelaînceputobscure,areomareimportanță:pentrua
induceîneroare,asasinul,dupăceși-astrangulatvictima,ospânzurăpentruasimulasinuciderea.
Elementeledediferențieremaimultsaumaipuținconcludentesunt:
înspânzurarecăilerespiratoriisuntînchisepringreutateacorpului;
înstrangulareacestrolîljoacămâinilesauolegătură.
Șanțul:
direcția:
oderegulăorizontalînstrangulare,șanțulînspânzurareesteoblicascendent,
niciodatădescendent(elementnutotdeaunaconcludent).
oînstrangulareacutragerealațuluiînsus,șanțulpoatefioblicascendent,după
cumpoatefioblicdescendentprintracțiuneînjos;
ounșanțorizontalsepoatenotaînspânzurareaincompletă.
numărulamprentelor:
onuesteconcludentpentrutezastrangulăriidecâtnumaiatuncicândeleauo
direcțiemaimultsaumaipuținunică.Pentrucăs-aunotatcazuridesinucidereprinspânzurarecu
șanțdublu,chiartriplu:
ospânzurareacuunșanțorizontalșiunuloblicascendent;
odouășanțuri,explicateprindispozițialegăturii:capetelemaiîntâiîncrucișatepe
gâtînformădeXaufostaduselaspatepânălapunctuldesuspendare;
osinucidereprinspânzurarecudouășanțuriorizontaleșiunulascendentspre
înapoi.
nivelullacaresegăseșteșanțul:
oderegulăînstrangulareșanțulseformeazăpelaringe;
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
46oînspânzurareestedeasupraacestuia.
continuitatea:
onumaiexcepționalîntreruptînstrangulare;
oînspânzurareșanțulestecontinuu.
adâncimea:
ofoartepronunțatăînșanțulspânzurării,cumaximuleiînparteaopusănodului;
oadâncimeașanțuluistrangulăriiestemaimultsaumaipuținuniformă.
pergamentarea:
oexcepționalăînstrangulare;
ofrecventăînspânzurare.
Cianozafeței,echimozelepalpebraleșiconjunctivale:aproapecaracteristicestrangulării,
acestesemnesuntinconstanteînspânzurare(numaiîn20%dinspânzurărilecunodullaceafăși
numaiîn30%dinspânzurărilecunodullateralsauanterior).
congestiapericraniului,ameningelor,acreierului:
ofoartepronunțatăînstrangulare;
oexcepționalășideintensitatevariabilăînspânzurare.
hemoragiaînpărțilemoialegâtului:
oderegulăapareînstrangulare;
oesteexcepționalăînspânzurare.
fracturilelaringeluișiosuluihioid:
orareînstrangulare;
ofrecventeînspânzurare.
rupturatuniciiinterneacarotidelor:
oaproapecompletabsentăînstrangulare;
ofrecventăînspânzurare.
examenulexternalcadavrului,hainele,locul:acestexamenpoatefurnizainformații
prețioasepentrudiagnosticuldiferențial.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
477.2DISIMULAREA
Estevorbadeîncercareafăcutădeasasindeainduceîneroarejustițiaprinspânzurarea
ulterioarăavictimeiuciseînaltmod,deacamuflaurmelesăvârșiteprinaltemijloace:cuun
instrument,obiectcontondent,tăios,înțepător,armedefoc,arsuri,electricitate,otravă,frig,
inaniție.Sepotfolosisuccesivmaimulteprocedeedeasfixie:strangulare,sufocareșiapoi
spânzurare.Încazuriledubioasesevafaceoexaminareatentă.
Demonstrareadisimulăriisefaceprin:
Inspecțialocului:dacăafostcuputințăcaindividulsăseurcepânălaacestnivelși
săsespânzure.
Pozițiacadavrului;
Loculdefixareallegăturii;
Feluldelegarealnodului;
Căutareaurmeloraltorpersoane;
Căutareaunorpeterelevatoare;
Examenulhainelorpentruagăsiurmedeluptă;
Stabilireastăriianterioarespânzurăriiaindividului(beție,hipnoză,boală,inconștiență
etc.);
Notarealeziunilorvitaledepecadavru,alteledecâtcelespecificespânzurării,lăsate
întimpulautoapărării,ca:zgârieturipefață,gât,mâini,piept;
Examenulasasinuluiprezumat;
Prindiferențiereaspânzurăriivitaledeceapost-mortală,prinexaminareașanțului;
Punereaînevidențăacelorlaltereacțiivitalemacroșimicroscopice;
Pentruadescoperiodisimulareesteimportantsăaflămdacă:spânzurareaaavutloc
întimpulviețiisaudupămoarte.
Lamodificărilesurveniteîntimpulspânzurăriinumeroșiautoriauarătatimportanțaunora
saualtoradinsemne,considerându-lepeunelesemnevitale.Cutoateacesteamediciilegiștinu
potcădeadeacordasupraimportanțeiacestorsemneșicăundiagnosticcorectnupoatefidat
decâtținândcontdetotalitatealeziunilorgăsite.Leziunile,modificărileconstatatetrebuie
coroborateșicucondițiileconcretedeboală,destarepatologică,derezistență,devârstă,lafiecare
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
48cazconcretînparte.Altebolipecareindividullearepotinfluențaaparițiasaulipsaunoradin
leziunilecaracteristicemorțiiprinspânzurare.Unorsemnenuleputemacordaoimportanțăatâtde
mare,dacălipsescfaptulnutrebuiesăalarmeze,iardacăeleexistăatuncielesuntunindiciuîn
plus.Leziunilecâtdecâtcaracteristicespânzurăriisuntceledinregiuneagâtului,înjurulcăruiase
învârteîntreagaexpertiză.Spânzurareaestesaunucauzamorții?Cândexpertizamedico-legală
descoperămajoritateasemnelorvitaledecareamvorbitșicândnusuntdescoperitealteindiciiale
uneimorțiviolente,atuncicuceamaimareprobabilitatesepoatesusținecăspânzurareaeste
cauzamorții.
Exemplededisimulare(MinaMinovici):
1.Victimaîntâiînjunghiatășiapoispânzurată.
2.Însomnbărbatulestestrangulatdesoțiasapecareoamenințasecăolasă.Cuajutorulunui
frateîlspânzură.
3.Ucigașul,dupăceîșiomorâsevictimașiospânzurase,afugitpefereastrăpecareaînchis-ope
dinafarăprintr-ungeamspart.
4.Uncadavruegăsitculațuldegât,darcufrânghiapejos.Lațulafostpuspegâtulmortuluiiar
capătulliberallegăturiiafostînurmătrecutpesteogrindășis-atrasdeel.Dovadaeracăatât
grindacâtșifrânghiaerauroase.[32]
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
49CAPITOLUL8
FORMAJURIDICĂ
8.1.SINUCIDEREA
Spânzurareaesteînquasitotalitateacazurilorosinucidere.Sinucidereaestecertăatunci
cândexamenulhainelorșialcadavrului,coroboratcuinspecțialocului,excludeoriceinterpretare
însensulcrimei.
Înlucrarea,,Cauzelespânzurării”M.Minovicisubliniazăcă,,alegereamijloacelorde
sinucidereebazatădeobiceipecertitudineaacțiuniilor,câtșiprinpuținadurerepecareo
cauzează.Nuemijlocdesinucideremairapidșicușansemaipuținedescăparecaspânzurarea.
Afarădeaceastaeaconstituiemijloculcelmaipuțincostisitor,maidiscret,mairepedede
îndeplinitșiîntotdeaunalaîndemânaoricăruia”.
Printreprincipalelecauzedespânzurare-suicidgăsim:alcoolismul,afecțiunilepsihiceși
bolilecronice:individulsesuicidefiedatoritădurerilorpersistentecarecaracterizeazăunele
maladiicronice,fiedatorităstăriideslăbiciuneaorganismului,carecaefectpsihicsetraduce
printr-undezgustfațădeviață.Estealeasăcamodalitatedesinucideremaialesdecătrebărbați.
Pentruaafirmaformamedico-legalăaspânzurăriitrebuiecercetatecircumstanțeleîncare
spânzurareaaavutloc,examenullocului,pozițiacadavrului,legăturadinjurulgâtului,nodul,
pozițiașanțului.Nutrebuiepierdutedinvedereniciantecedenteleceluispânzurat,sautentativele
anterioaredesinucidere.Astfel,sepoateținecontșidecauzelesociale,morale,alcoolismul,bolile
psihice,bolilecronice(numitemaisus).
Examenulloculuiundes-aprodusspânzurareapoatedaindiciiprețioase.Ușacamerei
închisepedinăuntru,nederanjarealucrurilordeprincasăcaresăindicelupta,scrisorireferitoarela
spânzurare,sunttoateînmăsurădeaformaconvingereaunuisuicid.[19]
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
508.2.OMUCIDEREA
Spânzurareacaomucidere,estefoarterarășipentrucasăaibăloc,secereosuperioritate
deforțădinparteacriminalului.Omucidereaesteposibilălapersoaneceseaflăînimposibilitatea
deaseapăra:copii,bătrâni,bolnavisubnarcozăsauînstaredeebrietate.
Estenormalcavictima,înaintedespânzurare,săsefiapărat.Urmeleacesteiapărări
trebuiecăutate.Adeseori,criminalulîncearcăsămaschezespânzurareaprinalteformedemoarte,
sauinvers,prinspânzuraresămaschezemodulîncarel-aucis.
Maidessegăsescindivizicareaufostspânzurați,dupăcemaiîntâiaufostștrangulați:
omuciderecareserealizeazămaiușordecâtspânzurarea.Înacestecazuriconfuziasepoateface
maiușor.Crimacertăcândcadavrulfiinddescoperitlaoînălțimerelativmarenusegăseșteîn
jurulsăuniciunobiectpecareindividularfipututsăseurcesprea-șivârîcapulînlațșiaprinde
legăturadepunctuldefixare.
8.3.ACCIDENTUL
Spânzurăriaccidentaleaufostsemnalateînliteratură,maialesîncadrulunormanevrede
autoerotism,întrucâtcompresiilelenteasupragâtuluiproducostaredeexcitațiesexuală(saucel
puținașasecrede).
Esteoformăexcepționalăaspânzurăriișidemonstrareasepoatefacenumaiprinexamenul
cadavruluirămasspânzurat,prinleziunileșanțului,prinleziunileparticularedepetegumentele
gâtului,princercetarealoculuifaptei.Numeroșiautoriciteazănumeroasecazuri:alpiniști,
saltimbanci,copii.
MinaMinoviciciteazăoseriedeaccidenteînspânzurare:
Acrobațiiîntimpuldemonstrațiiloraeriene;
Întimpuloreidegimnastică,unelev,făcându-șicuofrânghieceatârnacâtevacirculareîn
jurulgâtului,arămasspânzuratetc.
8.4-EXECUȚIA
Estededomeniulistoric.Sepracticăcaopedeapsăcapitală.Astăziaceastămetodăs-a
păstratînțăriledinorient.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
51PARTEASPECIALĂ
CAPITOLUL9
STUDIUSTATISTIC
Cercetarepersonalăînprivințamoduluideproducereșiincidențadecesuluiprin
spânzurare.
9.1.INTRODUCERE
Așacumammaiarătat,decesulprinspânzuraresurvinedeobiceidupăautoagresiune,
astfeldinpunctdevederejuridicfiinddecelemaimulteorisuicid.
Încercetareafenomenuluisuicidars-apornitînprimulrânddelapaciențiicareavuseserăo
tentativădesinucidere.Aceastaafăcutcamulttimpgrupaacestorasătreacădreptgrupcuriscul
numărul1.Astăzi,s-astabilitcăgrupulcuriscnumărul1nuestereprezentatdepaciențiicareau
înantecedentelelorotentativădesinuciderecidepaciențiidepresivi.
Grupelederiscsuicidarsunt:
depresivii;
alcooliciișitoxicomanii;
bătrâniișiînsingurații;
persoanelecareauamenințatcusinuciderea;
persoanelecareaurealizatdejaotentativădesuicid.
Sinucidereaestespecificumanășisepoatedefinicaoacțiunepremeditatădesuprimarea
proprieivieți.
Conceptuldesinuciderepoateficonsideratîntr-unsenslargșiunsensrestrânssausuicidul
propriu-zis.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
52Însenslarg,suicidulînseamnăoriceacțiune,tendințăsaucomportamentdeautoagresiune,
incluzându-seînaceastăcategorieșiașanumita“sinucidereacronică”aalcoolicilorși
toxicomanilor.Suicidulpropriu-zisesteactuldesuprimarebruscă,voitășiconștientăapropriei
vieți.
Suicidulpoateficlasificatîndouăcategorii:
suicidulpatologicîntâlnitlabolnaviipsihici
suicidulnepatologicconsideratcaunactdeliberatșielaborat.
Mijloacelederealizaresuntextremdevariate,celemaiimportantefiindasfixiamecanică
prinspânzurare,intoxicații(frecventmedicamentoase),precipitarea,armealbe,armedefoc,etc.
9.2.OBIECTIVELELUCRĂRII
Scopulacestuistudiuafostevaluareaparticularitățilormedico-legalealedecesuluiprin
autoliză,respectivprinspânzurare,șievaluareafenomenuluisuicidallaniveluljudețuluiGalați.
Urmărindscopulpropus,aufosttraseurmatoarelesarcini:
1.Evoluțiasinuciderilorprinspânzurareînperioadastudiată;
2.Stabilireadiagnosticuluipozitivdemoarteprinspânzurare;
3.Implicareaimbibițieialcooliceînactulsuicidar;
4.Graduldeimplicareadepresieișibolilorpsihiceînactulautolitic;
5.Prezentareaunorcazurimaispecialedincazuisticastudiată;
6.Graduldeimplicareamediculuilegistînstabilireadecesuluiprinspânzurare;
7.Factorideriscînactulsuicidar;
8.Prezentareaunorstrategiideprevenireșicontrolalfenomeluisuicidar.
9.3.MATERIALȘIMETODĂ
Contribuțiaoriginalăconstăînefectuareaunuistudiustatisticasupracazurilordedeces
prinspânzurare.Înacestsensamanalizatunnumarde291derapoartedeexpertizămedico-legala,
peoperioadăde4ani(ianuarie2009-decembrie2012),dinarhivaSCMLGalațișidatele
statisticepublicatepesite-ulSocietățiideMedicinăLegalădinRomânia.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
53Acestemorțiausurvenit,lapersoaneledomiciliateînjudețulGalați.Lafiecarecazs-a
efectuatocomparațieîntrerezultatelecercetăriilafațaloculuișiconcluziileraportuluideautopsie
medico-legală.
Criteriiledeincludereînstudiuaufosturmătoarele:
Tabloullezionalspecificasfixieimecanice;
Semneasfixicegenerale:
ointerne
oexterne;
Leziunipatognomonice;
Datedinanchetadelafațaloculuicoroboratecuceleconstatateînurmanecropsiei;
Antecedentedesuicidînistoriculvictimei.
Deasemenea,amurmăritlafiecarecazautopsiaturmatoarele:
Vârsta
Sexul
Anotimpul
antecedentepsihice
antecedentesuicidale
spânzuraretipică
spânzurareatipică
spânzurarecomplete
spânzurareincompletă
echimoze
excoriații
alcoolemie.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
549.4.REZULTATEȘIDISCUȚII
Tabloullezionalspecificasfixieimecaniceprinspânzurareesteurmătorul:
Semnuldistinctivalcomprimăriigâtuluiculațulesteșanțuldespânzurare,amprentalațuluipe
pieleagâtului.Înunelecazurireliefulșimodelulseamprenteazăpânălamicidetalii.Spre
deosebiredeșanțuldestrangularecearepozițieorizontală,profunzimeegală,estecomplet,
fărăîntreruperi,încazulspânzurăriișanțulestedispusoblic-ascendentînporțiuneasuperioară
agâtului.Șanțuldespânzurarenuareadâncimeuniformă:
omaimareînzonadecompresiunemaximăalațuluiînpunctuldiametralopus
nodului
omaimicînzonadecompresiuneminimă
Leziunialepărțilormoi:
oinfiltratesanguineînmusculaturăînganglionilimfatici
orupturitransversalealeintimeicarotidelor
Leziuniosoaseșicartilaginoase:
ofracturialeosuluihioid
ofracturialecartilagelorlaringiene
ofracturialecoloaneivertebralecervicale
oluxațiialecoloaneivertebralecervicale
Semneleasfixicegeneraleexterneșiinterneîndecesulprinspânzurare:
oSemneasfixicegeneraleexterne:
lividitățilecadavericevinete,pesuprafețemari,confluente;
colorațiaviolacee(cianoza)apielii,mucoaselor,unghiilor;
hemoragiipunctiformesubconjunctivaglobuluiocularșisubstratul
superficialalpieliitoraceluișispatelui;
dilatațiapupilelor;
emisiedespermă,urinășimateriifecale.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
55
Figura9.Semneleasfixicegeneraleexterne,hemoragiipunctiformesubstratulsuperioralpielii.
oSemneasfixicegeneraleinterne:sângeînchislaculoare,fărăcheaguri,
peteleTardieumicipunctehemoragicesubstratulexternalplămânilor(pleura)șialinimii
(epicard),culoareaintensviolaceeatuturororganelor(stazaviscerală),dilatareacavitățilordrepte
aleinimii,caresuntplinecusânge(„inimaasfixică”).[16]
Figura10.Semneleasfixicegeneraleinterne:peteleTardieu(pesuprafațaplămânului,subpleură,seobservă
micipunctehemoragice).
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
56
Figura11.Semneleasfixicegeneraleinterne:peteleTardieu(pesuprafațacordului)15
Înperioadaianuarie2009-decembrie2012,înServiciuldeMedicinăLegalăGalațiaufost
realizateunnumărde291deautopsiipecadavrerezultateprinspânzurare,toateacestecazuri
reprezentândmorțiviolente.
Înfuncțiedevârstadeproducereamorții,anchetaastabilit,căînanul2009:
o3%aufostdecese<18ani;
o10%deceseîntre18-30ani;
o68%vârstacuprinsăîntre30-60ani;
o19%vârstapeste60ani.
Seobservăincidențacrescutăaactelorautoagresiveîncadrulgrupeidevârstă30-60ani,
cereprezintăunprocentde68%.Aproximativ19%dinsinuciderisurvindupă60deani,
fenomendatoratunorfactorica:frecvențamaimareabolilorsomaticeșipsihice,frecvența
situațiilorpsihotraumatizantelegatededecesulpartenerului,alrudelorșiprietenilor,izolarea
legatădeîntrerupereaactivitățiiprofesionaleșidepierdereaunorrolurisocialeimportante.
Pentrugrupadevârstă30-60aniunfactorimportantîncazulsinuciderilorîlreprezintă
șomajul–caredeterminăocrizăgeneralizată,avândrepercursiuniasupraîntregiiviețiaomului,
dândnașterelatulburăriinclusivîncadrulviețiidefamilie.Subiectuldevinedezorientat,labil,iar
preexistențaunuiterenpsihicfragilpoatefavorizaaparițiagestuluiautolitic.[7]
15https://koronfelsforensicmedicine.blogspot.com/2011/12/asphyxial-petechaetardieu-spots.html?view=flipcard
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
57Sinucidereaaparedoarîncazuriexcepționalelacopii,eaîncepândsăsemanifestedincolo
de10-15ani.
Figura12.Repartițiapevârsteadecesuluiprinspânzurare2009-2012
Înanii2010,2011și2012relativacesteprocentes-aumenținutcumicivariațiidupăcum
aratășifigura12.Înraportuldeactivitateanualărealizatpeanul2009decătreINMLMina
Minovici,seremarcăfaptulcăsinuciderile,alăturideaccidenteseaflăpeprimelelocuriînceeace
priveștecauzelededeceslanivelnațional.
Rezultateasemănătoares-auobținutînrapoarteleefectuateîn2010,2011și2012,șiîn
județulGalați,rezultatelesuntconformstatisticilorrealizatelanivelnațional.
Pânăînanul2007,înjudețulGalați,mediasinuciderilorerade50pean,însăodatăcu
instalareacrizeieconomicelanivelmondialacrescutșinumărulcelorcarerecurglaacestgest.La
nivelindividual,comportamentulsuicidarestemaidesintâlnitlașomeridecâtlaceicareauunloc
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
58demuncă.Sărăciașidiminuarearoluluisocialamândouăconsecințealeșomajuluisuntadeseori
asociateuneipredispozițiispresinucidere,maialesatuncicândloculdemuncăestepierdutbrusc.
Dinmaimultestudiiarezultatcăîntimpulperioadelorderecesiuneeconomicășișomajla
coteînalte,ratasinucideriloracrescutînmultestate.
Figura13.Repartițiapevârsteadecesuluiprinspânzurare2009–2012
Întreanii2009-2012,laINMLGalați,s-auînregistratunnumărde348desinucideri,din
care291prinspânzurare,ceeaceînseamnă,căînmedie,6persoanes-ausinucisînfiecarelună.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
59TabelulI.Repartizareapeaniacazurilordedecesprinspânzurarecomparativcucelelalteformedeautoliză.
Toatestatisticileaurelevatfrecvențamaimareasinuciderilorlapersoanelevârstnicefață
deceletinere.Lapersoaneleînvârsta,suicidulrealizataparemaifrecventdecâttentativadesuicid
șisecaracterizeazăprintr-olungăpremeditare,prinasociereacuproblemeledesănătate,prin
frecvențaaccidentelorpsihiatriceșisomaticemajore,prinprezențasolitudiniișiideeadeada
grandoaremorții.
Aspecteepidemiologicealelotuluistudiat:
TabelulII.Repartițiapesexeacazurilordesuicidprinasfixiemecanică
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
60
Figura14.Repartițiapesexeadeceselorprinspânzurare2009-2012
Aceastaesteunadindiferențeledintresinuciderișitentativeledesinucidere,șiunuldin
motivelepentrucareceledouafenomenesunttratatediferit:număruldetentativedesinucidere
estemaimarelafemeidecâtlabărbați.Diferențaarfiunadescop:ceicareîncearcăsăsesinucidă
șinureușesc,vor,maidegrabădecâtsămoară,săatragăatențiaasupraproblemelorlor.Eisunt
disperați,darnuși-aupierdutoricesperanță.
Figura15.Repartițiapesexeadeceselorprinspânzurare2009-2012
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
61Rateledesinucidereconfirmăfaptulcăintensitateafenomenuluiestediferităpentrucele
douăsexe.Așadarsinuciderilesuntmultmaifrecventelabărbațidecâtlafemei,așaîncâtunii
autoriconsacrațiconsiderăcă“suicidulesteunmoddereacțiemasculină”.Înstudiulrealizatam
obținutrezultateasemănătoarecuceledenivelnaționalsaumondial,astfel,raportulbărbați/femei
acazurilordesuicidprinspânzurareafost6,5.
Repartițiapemediuldeproveniențăalotuluistudiat:
Figura15.Repartițiapemediuldeproveniențăalotuluistudiat
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
62Suicidulestepreponderentînmediulurbanfațădecelrural.Urbanizarea,creareunormari
conglomerațiipopulaționale,încontextulcărora,relațiileinterumaneoricâtdeparadoxalarpărea,
sestabilescmaigreu,viațamultmaitrepidantășimaistresantăaorașului,explicăparțialaceastă
ratămaimareasuiciduluiînmediulurban.
Figura16.Repartițiapemediuldeproveniențăalotuluistudiat2009–2012
Faptulcăcelemaimultecazuridespânzurăriseproducînmediulurbannearatăcăaici
relațiiledintremembriifamiliei,câtșilegăturilesociale,suntmaipuținstrânsedecâtceleîntâlnite
înmediulruralundemoralacolectivă(lacarecontribuieșioeducațiereligioasămairiguroasă)își
lasăamprentaasupraviețiifiecăruiindivid.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
63Evoluțiasezonierăadecesuluiprinspânzurare
Figura17.Evoluțiasezonierăadecesuluiprinspânzurare2009–2012
Numărulcelmaimaredesinucideriseproduccupreponderențălasfârșitulverii-începutul
toamnei.Incidențaceamairidicatăseobservăînlunileaugust-septembrie,iarceamaiscăzutăîn
luniledeiarnă.Tendințasuicidarămaiaccentuatăîntimpulverii,esteexplicatăprinacțiunea
factorilorfizici(căldura)asupraexcitabilitățiisistemuluinervos,șideasemeneaaunorfactori
sociali(viațasocialăestemaiintensăînluniledevarăcândșiduratazileiestemaimare).
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
64Factorideriscînactulautoliticprinspânzurare
Figura18.Factorideriscîndecesulprinspânzurare
Sursedinliteraturadespecialitateafirmă,pebazaunoranalizestatistice,aceeașitendință
spreprogresieatâtafenomenuluidepresivcâtșiatentativeidesuicid,întotalitate,majoritatea
tentativelordesuicidfiindasociatecudepresiașishizofrenia.Numărulmarededepresii,frecvente
peste50deani,oferăfactorideriscpentrudepresiișisuicidatâtdeordinsomatic,câtșideordin
psiho-afectiv(văduvie,celibat,lipsauneiocupațiistabiledupăpensionare,problemeeconomico-
sociale).
Pentruinterferențadepresie-comportamentsuicidar(tentativedesuicidșiideisuicidare),
s-aobținut:predominențanetăasexuluifemininagrupelordevârstă20-29aniși40-49ani,a
statuluidecăsătoritlabărbați,dedivorțatșinecăsătoritlafemei,amediuluiurban,aniveluluide
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
65instruire(mediușisubmediu),darcuprezențaunuiprocentapreciabildeintelectualișistudenți.
Suntprezenteantecedentelepersonalepsihiatrice(psihozăendogenă,alcoolismcronic,tentative
suicidareanterioare),tipuldepersonalitatecointeresatînmodspecialestecelintrovertit,modificat
dupămodeldepresivasociatînmajoritateacazurilorunuifonddizarmonic.
Figura19.Factorideriscîndecesulprinspânzurare2009–2012
Depresiaesteunadincelemainedoritecondițiipsihiatrice,nunumaidatorităafectării
semnificativeacapacitățilorfuncționalealeindividului,cișidatorităcomplicațieisaleceamaide
temut:suicidul.
Ultimilestatisticiaratăcăunadin4persoaneprezintăoformădetulburarepsihicăcel
puținodatăînviață,iardepresiaesteunadincelemaicomuneboliafectândunadin6femei,șise
estimeazăcăpânăîn2020vadeveniceamaicomunăboalăînțăriledezvoltate.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
66Ceamainefastăcomplicațieadepresieiestesuicidul,acăruiriscestescăzutîncopilărie,
creșteodatăcuperioadaadolescențeidincauzaprofundelorschimbărialeindividului,urmeazăo
perioadădeplatouîntre25-45ani,pentrucaulteriorsăcrescăodatăcuvârstaatingânddinnouo
ratăridicatăpeste50ani.Trebuiemenționatdeasemeneacăaproximativotreimedinpacienții
careaumanifestatunepisoddepresivmajorvorprezentaînurmătorii5aniîncăunepisod
depresivmajor,ratarecurențeicrescânddirectproporționalcunumărulepisoadelordepresive,
ceeaceamplificădirectproporțional,risculaccidentelor.
Evidențierealeziunilorexterneîndecesulprinspânzurare,alteledecâtcelespecific
Figura20.Leziuniexterneîndecesulprinspânzurare2009–2012
Dupăcumsepoateobserva,leziunileexterneîndecesulprinspânzurarenusuntfoarte
frecventedeoareceacesteaseproduc,înperioadaconvulsivăadecesului,șianumecorpullovindu-
sedeobiecteduredinapropiere.Cutoateacestea,leziunileexternepotfiproduseșiînperioada
dinainteaspânzurării,înîncercareapersoaneidea-șisuprimaviațaînaltmod,aceasta
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
67constituindu-seîntr-uneșec.Astfel,leziuniletrebuiediferențiatefoartebineuneledecelelaltede
catremedicullegist.[12]
Influențaprezențeialcooluluietilicînsângeîndecesulprinspânzurare:
Figura21.Prezențaalcooluluietilicînsânge2009–2012
Problemaintrebuințăriialcooluluiestefoarteactualălamomentuldat.Înzilelenoastre
întrebuințareabăuturiloralcooliceînlumesecaracterizeazăprincifreenorme.Dincauzaacestui
faptsuferăîntregasocietate,darînprimulrând,înpericolseaflăgenerațiatânără.Dauna
alcooluluiesteevidentă.Afostdemonstratcălapătrundereaalcooluluiîninteriorulorganismului,
elestetransportatdecătresăngelatoateorganeleșiinfluențeazănegativasupralor.Întrecutul
îndepărtatalcooluleranumit“furătordeconștiințe”.Alcoolismulgenereazăunriscsuicidar
evaluatlacirca15%dintreceicudependență.Încontrastcudepresia,s-amenționatcăsuicidulla
alcoolicisurvinerelativmaitârziuîndecursulvieții.Variabilelepredictivesuntconsiderate:
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
68pierderearecentăaparteneruluideviațăsauaunuipărinte,izolareasocială,deteriorareacondiției
subiectuluiînfazadeconsummasiv.Caurmare,asociereaalcoolismuluișiauneisimptomatologii
depresiveseverepoatefideosebitdepericuloasă.[6]
Caurmareaconsumuluicronicdealcool,încursulnecropsiilorseevidențiazăsemnede
alcoolismcroniccumsunt:hepatopatii(steatozăhepatică,cirozăhepatică);complicațiiviscerale
(sclerozăpancreatică,miocardiopatieetanolică).
Reprezentareagraficăînfuncțiedepozițianodului,respectivspânzuraretipicăsauatipică.
Figura22.Spânzuraretipicășispânzurareatipică
AșacumafirmaprofesorulN.Minovici,“nuexistăsubiectînmedicinalegalăalecărui
chestiunisăfidatnașterelamaimultediscuțiișieroridecâtspânzurarea”.
PotrivitprofesoruluiScripcaru,spânzurareapoatefitipică,oridecâteorinodulunuilaț
traumaticseaflăînregiuneaoccipitalășicorpulestesuspendatînvid(greutateaacestuia
comprimândformațiunilegâtului),șiatipicăînrest(cândnodulseaflăînoricarealtăpoziție).
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
69
Figura23.Evoluțiaspânzurăriitipicășiatipic
Încazuriledespânzurareatipică,nodulpoatefilateralsausubmandibular,șicorpulîn
contactcusoluldeomanierăcuvarfulpicioarelorpânălapozițiaculcatînpat.Existăpeste200de
modalitățidespânzurareatipică,carecerdinparteaexpertuluimultăcircumspecțieîndisecarea
medico-legalăacazului.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
70Reprezentareagraficăamoduluidespânzurare:completășiincompletă.
Figura24.Evoluțiadecesuluiprinspânzurarecompletăsauincompletă
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
71
Figura25.Evoluțiadecesuluiprinspânzurarecompletăsauincompletă
Încazulspânzurarilorcompletecorpulestesuspendatînlaț,deasupraplanuluidesprijin,
fărăaserezemadeniciosuprafață.Înmareparteacestecazuriseîntâlnescînmediulrural.
Spânzurareaincompletăesteatuncicândcadavrulatârnatînlațatingesuprafațadesprijincuo
anumităregiuneacorpului:spânzurareaînpicioare,îngenunchi,spânzurareaînpozițiaculcat.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
729.5.PREZENTAREDECAZ
9.5.1.CAZ1
Ladatade19iulie2009,B.M.,învârstăde29deani,dinjudețulGalațiafostgăsit
spânzuratîntr-opantădinapropierealinieiferatezonatunelGalați,zonăfoarteizolată.
CONSTATĂRILANECROPSIE
Laexamenulextern,cervicalsuprahioidian,seconstatăprezențauneidepresiuni
pergamentatediscontinue,oblic-ascendente,dejosinsus,delastângaspredreaptașidinspre
anteriorspreposterior,caresesuperficializeazășisepierdelatero-cervicaldrept.
DIAGNOSTICANATOMO-PATOLOGIC
Modificărideautolizăcadavericăavansatășiputrefacție;
Modificăridatorateacțiuniiprelungitealarvelordemuscă;
Ateromatozaaorticăcoronarianăincipientă;
Leziunidistroficehepatice.
EXAMENECOMPLEMENTARE
Nus-apututrecoltasânge.
CONCLUZII
MoarteanumituluiB.M.esteviolentă.
Easedatoreazăasfixieimecaniceprinspânzurare.
Înafarădeșanțuldespânzurare,pecap,corpșimembre,nus-auconstatatleziuni
traumatice.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
739.5.2.CAZ2
Ladatade8decembrie2009,numitulC.D.,învârstăde21ani,desexmasculin,din
mediulrural,afostgăsitspânzuratperazacomuneidedomiciliu.
CONSTATĂRILANECROPSIE
Laexamenulexterns-auconstatatsemnelemorțiirealeprezente:lividitățicadavericede
culoareviolacee-palidă,dispusepepărțiledeclive,înstadiuldedifuziune,rigiditatecadaverică
prezentălatoatearticulațiile.Putrefacțianuesteîncepută.Semnedeviolență:
Cervicalsuprahioidianseconstatăprezențașanțuluidespânzurare,formatdinpatrușanțuri.
Depresiuneapergamentatădiscontinuăesteoblic-ascendentă,dejosînsusșidinspre
anteriorspreposterior,caresesuperficializeazăretroauriculardrept.
Întreșanțuriprezintăexcoriații.
DIAGNOSTICANATOMO-PATOLOGIC
Șanțdespânzurare.
Stazășiedemcerebral.
Stazăpulmonară.
Stazămiocardică.
Hepatomegalie.
Stazăpancreatică.
Stazărenală.
EXAMENECOMPLEMENTARE
Examentoxicologic:alcoolemie=0,90gr.%0
CONCLUZII
MoarteanumituluiC.D.esteviolentă.
Easedatoreazăasfixieimecaniceprinspânzurare.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
74Înafarașanțuluidespânzurare,pecap,corpșimembrenus-auconstatatleziuni
traumatice.
Excoriațiiledelanivelulsanțuluidespânzurareaupututfiprodusedecătrevictimăîn
încercareadeaseelibera.
Sângelerecoltatdelacadavruconțineetanolînproporțiede0,90gr.%0
9.5.3.CAZ3
Istoriculfaptelor:
DindateledeanchetăreiesecănumitulI.S.,învârstăde64ani,desexmasculin,din
mediulrural,afostgăsitspânzuratînsearazileide24iunie2009,transportatînstaredecomala
SpitalulMunicipalTecuci,deundeafostimediattrimislaSpitalulJudețeandeUrgențăGalațicu
diagnosticuldeComagradIIImixtă,tentativădespânzurare.
Dinfișadeinternarerezultăcăsusnumitulafostinternatladatade25iunie2009ora1cu
dignosticdeComaGLS=3puncte,tentativădesiucidprinspânzurare,intoxicațieetanolică.La
douăziledelainternarepacientuldecedează.
CONSTATĂRILANECROPSIE
Laexamenulexterns-auconstatatsemnelemorțiirealeprezente,lividitățicadavericede
culoareviolacee,înstadiuldedifuziuneșirigiditatecadavericăprezentă.Putrefacțianueste
începută.
Semnedeviolență:șanțdespânzurare,anteriorsituatsupralaringian,ascensionatîn
regiuneaoccipitalădreaptăcuurmădenod.
DIAGNOSTICANATOMO-PATOLOGIC
Șanțdespânzurarecuaspectvital.
Stazășiedemmeningo-cerebral.
Stazăvisceralăaccentuată.
Puncteasfixicesubpleurale.
Stazămarcatăpulmonară.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
75Pahipleuritădreaptă.
EXAMENECOMPLEMENTARE
Examentoxicologic:alcoolemie=0,45gr.%0
CONCLUZII
MoarteanumituluiI.G.esteviolentă.
Sedatoreazăasfixieimecaniceprinspânzurare.
Sângelerecoltatconțineetanol.
9.5.4.CAZ4
Ladatade17noiembrie2009,numitulS.S.,învârstăde73ani,desexmasculin,din
mediulurban,afostgăsitspânzuratînlocuințasa.
CONSTATĂRILANECROPSIE
Laexamenulexterns-auconstatat:semnelemorțiirealeprezente,lividitățicadaverice
violacei,dispusedeclivînjumătateainferioarăamembrelorsuperioareșipemembreleinferioare,
confluente,nupălescladigitopresiune;peteșiiasfixicepemembreleinferioare.Rigiditate
cadavericăabsentă,midriazăbilaterală,cianozaextremităților,circulațiepostumăevidentăpe
membrulsuperiorstâng.
Semnedeviolență:
Șanțdespânzurarebrun,pergamentat,culățimede1cm.,adâncime0,8-1cm.,mai
profundlatero-cervicalstâng,superficializatîntreruptretroauriculardrept,oblicascendent
dinainteînapoi.
Laexamenulinterns-auconstatat:
hemoragiipunctiformeînsubstanțaalbăcaredisparprinspălare;
lanivelulțesuturilormoialegâtuluiinfiltrathemoragic;
subclaviculardreptprezintăcatetermetalicpânălanivelulventricululuidrept;
fracturăacorpuluivertebralL1.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
76DIAGNOSTICANATOMO-PATOLOGIC
Șanțdespânzurarecucaractervital.
Stazășiedemcerebral.
Aterosclerozăcerebrală.
Stazăpulmonară.
Peteșiiasfixicepleurale.
Lipomatozacardiaca.
Stimulatorcardiac.
Stazăhepatică.
FracturăfărădeplasaredecorpvertebralL1.
EXAMENECOMPLEMENTARE
Examentoxicologic:alcoolemie=0
CONCLUZII
MoarteanumituluiS.S.esteviolentă.
Easedatoreazăasfixieimecaniceprinspânzurare.
Sângelerecoltatnuconțineetanol.
9.5.5.CAZ.5
Ladatade13ianuarie2010,L.P.desexmasculin,învârstade28ani,afostgăsit
spânzuratladomiciliu.Autopsiamedico-legalăafostefectuatăladatade14ianuarie2010la
MorgaSpitaluluiSf.AndreiGalați.
CONSTATĂRILANECROPSIE
Laexamenulexterns-auconstatat:
Semnelemorțiirealeprezente:lividitățicadavericedeculoareviolacee-palidă,dispusepe
părțileposterioaredeclive,înstadiuldedifuziune,rigiditatecadavericăprezentălatoate
articulațiile.Putrefacțianuesteîncepută.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
77Semnedeviolență:Cervicalsuprahioidianseconstatăprezentăuneidepresiuni
pergamentatediscontinuu,oblic-ascendente,dejosînsus,delastângaspredreaptașiușordinspre
anteriorspreposterior,caresesuperficializeazășisepierdeînapropiereagonionuluidrept.
Semnedetratament:semnedepuncțiivenoaselanivelulpliciicotuluidrept.
DIAGNOSTICANATOMOPATOLOGICMACROSCOPIC
Șanțdespânzurare.
Stazăcerebrală.
Fracturăcorphioidian.
Fracturisterno-costale.
Emfizempulmonaracut.Stazăviscerală.
EXAMENECOMPLEMENTARE
1.Examentoxicologic:alcoolemie=zero.
2.Examenhistopatologic;„creier–cuedemșileziunihipoxiceneuronale.Cord–custazăși
leziunidistroficemiocardice.Plămâni–cuedem,congestieșihemoragiiinterstițiale.
Ficat–custazășileziunidistroficehepatice.Rinichi–custază.Fragmentcutanat–cu
edemșihemoragiiinterstițialelaniveluldermului.”
CONCLUZII
Moarteasusnumituluiesteviolentă.
Easedatoreazăasfixieimecaniceprinspânzurare.
Fracturădescrisălanivelulosuluihioidesteoleziunetraumaticăprodusăprincomprimare
cumijloacecontondente(deexemplu,laț-corpdelict),încadrabilăîntabloullezionalde
spânzurare.
Cuocaziaautopsieiaufostconstatatefracturisterno-costale–leziunitraumaticecareau
pututfiproduseprincomprimareîntredouăplanuridure,posibilîncondițiileunormanevrede
resuscitareprinmasajcardiacextern,potdatadin13noiembrie2009șinuaulegăturăcauzalăcu
decesul.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
789.5.6.CAZ.6
Ladatade15octombrie2010,C.M.desexfeminin,învârstade38ani,afostgăsită
spânzuratăladomiciliu.
Autopsiamedico-legalăafostefectuatăladatade15octombrie2010laMorgaSpitalului
Sf.AndreiGalați.
CONSTATĂRILANECROPSIE
Laexamenulexterns-auconstatat:semnelemorțiirealeprezente:lividitățicadavericede
culoareviolacee-palidă,dispusepepărțileposterioaredeclive,înstadiuldedifuziune,
rigiditatecadavericăprezentălatoatearticulațiile.Putrefacțiaseexteriorizeazăprinpată
verdeabdominală.
Semnedeviolență:
Cervicalsuprahioidianseconstatăprezențauneidepresiunipergamentatediscontinue,
oblic-ascendente,dejosînsusșidinspreanteriorspreposterior,cuprofunzimeamaximăde0,4
cm.antero-cervical,lățimeamaximăde0,8cm,caresesuperficializeazașisepierdeoccipital
paramedianstâng.
DIAGNOSTICANATOMOPATOLOGICMACROSCOPIC
Șanțdespânzurare
Stazăcerebrală
Emfizempulmonaracut
Stazăviscerală
EXAMENECOMPLEMENTARE:
Examentoxicologic:alcoolemie=zero.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
79CONCLUZII:
MoarteanumiteiC.M.esteviolentă.
Easedatoreazãasfixieimecaniceprinspânzurare.Înafarașanțuluidespânzurare,pecap,
corpșimembrenus-auconstatatleziunitraumatice.
Sângelerecoltatdelacadavrunuconțineetanol.
9.5.7.CAZ.7
Dindateledeanchetărezultăcăladatade13iunie2010,C.V.desexmasculin,învârsta
de29ani,afostgăsitspânzuratînincintalocuințeisale.Autopsiaafostefectuatăladatade13
iunie2010laMorgaSpitaluluiTg.Bujor.
CONSTATĂRILANECROPSIE
Laexamenulexterns-auconstatat:lividitățicadavericedeculoareviolacee-palidă,
dispusepepărțileposterioaredeclive,necomprimate,înstadiuldedifuziune;rigiditatecadaverică
prezentălatoatearticulațiile.Putrefacțianuesteîncepută.
Semnedeviolență:Lanivelulregiuniimamarestg.–Cinciplăgicumargininetede,
extremitățiascuțite,unapenetrantăîncavitateapleurală,celelalteprofundepânălaperetelecostal,
cuinfiltrathematiclanivelulbuzelorplăgilor.Cervicalsuprahioidian,seconstatăprezentăunei
depresiunipergamentate,circulare,oblicascendente,dispusădejosînsus,dinspreanteriorspre
posteriorșiușordelastângaspredreaptacaresesuperficializeazășisepierdeoccipital
paramediandrept.
DIAGNOSTICANATOMOPATOLOGICMACROSCOPIC
Plăgiînțepat-tăiatetoracicenepenetrante.
Plagăînțepat-tăiatătoracicăpenetrantăcuinteresareapleuriiparietale.
Șanțdespânzurare.
Hemotorax.
Anemieviscerală.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
80EXAMENECOMPLEMENTARE
1.Examentoxicologic:alcoolemie=zero.
2.Examenhistopatologic:„Creier–stazăvasculară,edeminterstițialșiedemperivascular;
meningeleprezintăedeminterstițialșistazăvasculară.Plămân–autolizăincipientă;bronșiolită
catarală,stazăvascularășizonedeinfarctizarehemoragicășihemoragiiintraalveolaremai
evidentesubpleural;emfizempulmonar.Cord–edeminterstițialcudisociereașifragmentarea
fibrelormiocardice,prezintăleziunidistrofice,stazăvasculară,infiltratehematicelanivelul
epicardului,fibrozăminimăinterstițială(peteșiiasfixice).Ficat–steatozăhepaticămoderată.
Rinichi–stazăvasculară;edemalcapsuleiBowmannglomerulară,stazămoderatăîncapilarele
glomerulare;leziunidistroficealeepiteliilortubulare.Fragmentcutanat–cuedeminterstițialîn
dermulpapilar,stazăvascularășiinfiltrateinflamatoriiînceluleledetiplimfoidșiinfiltrate
hematice.”
CONCLUZII
MoarteanumituluiC.V.esteviolentă.
Easedatorezăasfixieimecaniceprinspânzurare,pefonduluneianemiiacuteprin
hemoragieinternășiexternăconsecutivăunorplăgiințepat-tãiatetoracice.
Plăgiledescrisesuntconsecințaacțiuniiunuiinstrumentînțepător-tăietor.
Șanțuldescrislanivelulgâtuluiesteconsecințacomprimăriicuunlațsemidur(posibil
sârmă–corpdelict).
Întreleziuniletraumaticedescriseșidecessestabileștelegăturadirectășinecondiționată
decauzalitate.
Plăgileînțepat-tăiatesesitueazăînregiunianatomiceaccesibilemâiniiproprii.
Leziuniletraumaticedescriseșimoarteapotdatadin13iunie2010.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
819.5.8.CAZ.8
Ladatade09noiembrie2010,G.T.,desexmasculin,învârstade51ani,afostgăsit
spânzuratladomiciliu.
CONSTATĂRILANECROPSIE
Laexamenulexterns-auconstatat:semnelemorțiirealeprezente:lividitățicadavericede
culoareviolacee-palidă,dispusepepărțileposterioaredeclive,înstadiuldedifuziune,rigiditate
cadavericăprezentălatoatearticulațiile.Putrefacțianuesteîncepută.
Semnedeviolență:Cervicalsuprahioidianseconstatăprezențauneidepresiuni
pergamentatediscontinue,oblic-ascendente,dejosînsus,delastângaspredreapașidinspre
anteriorspreposterior,cuprofunzimeamaximăde0,9cm.latero-cervicalstâng,lățimeamaximă
de0,4cm,caresesuperficializeazășisepierdelatero-cervicaldrept.
DIAGNOSTICANATOMOPATOLOGICMACROSCOPIC
Șanțdespânzurare.
Stazăcerebrală.
Emfizempulmonaracut.
Stazăviscerală.
EXAMENECOMPLEMENTARE:
Examentoxicologic:alcoolemie=0,89g.%0
CONCLUZII:
MoarteanumituluiR.A.esteviolentă.
Easedatoreazăasfixieimecaniceprinspânzurare.
Înafarășanțuluidespânzurarepecap,corpșimembrenus-auconstatatleziunitraumatice.
Sângelerecoltatdelacadavruconțineetanolîncantitatede0,89g.%0.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
829.5.9.CAZ.9
Cunoscutbolnavpsihic(Tulburarepsihoticăacutăpolimorfă),S.M.desexmasculin,în
vârstade20ani,ladatade10iulie2010afostgăsitspânzuratladomiciliu.Autopsiamedico-
legalăafostefectuatăladatade11iulie2010laMorgaSpitaluluiTecuci.
CONSTATĂRILANECROPSIE
Laexamenulexterns-auconstatatsemnelemorțiirealeprezente:lividitățicadavericede
culoareviolacee-palidă,dispusepepărțileposterioaredeclive,înstadiuldedifuziune,rigiditate
cadavericăprezentălatoatearticulațiile.Putrefacțianuesteîncepută.Semnedeviolență:Cervical
suprahioidian,depresiunepergamentatădiscontinuă,oblic-ascendentă,dejosînsus,delastgspre
dr.șiușordinspreanteriorspreposterior,cuprofunzimeamaximăde0,4cmlatero-cervicalstâng,
lățimeamaximăde0,5cm,caresesuperficializeazășisepierdemastoidiandrept.
DIAGNOSTICANATOMOPATOLOGICMACROSCOPIC
Șanțdespânzurare.
Stazăcerebrală.
Emfizempulmonaracut.
Stazăviscerală.
EXAMENECOMPLEMENTARE
Examentoxicologic:alcoolemie=1,35g%o.
CONCLUZII
MoarteanumituluiS.M.esteviolentă.
Easedatoreazăasfixieimecaniceprinspânzurare.
Pecap,corpșimembrenus-auconstatatsemnedeviolență.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
839.5.10.CAZ10
Ladatade20februarie2011,B.G.,desexmasculin,învârstade52ani,afostgăsit
spânzuratladomiciliu.Autopsiamedico-legalăafostefectuatăladatade21februarie2011la
MorgaSpitalulSf.AndreiGalați.
CONSTATĂRILANECROPSIE
Laexamenulexterns-auconstatat:semnelemorțiirealeprezente:lividitățicadavericede
culoareviolacee,dispusefronto-facial,toraco-abdominal,mâini,membreinferioareșipeplanurile
dorsaletrunchișimembre,confluente,înstadiuldedifuziune,rigiditatecadavericăprezentăla
toatearticulațiile.Procesuldeputrefacțianuesteexteriorizat.
Semnedeviolență:Cervical,în1/3superioarășanțdecomprimareușoroblic-așcendent
spreregiuneaoccipitalăstângă,continuu,latde1,5cm.anterior,1,3cm.lateraldreapta,1cm.
lateralstângașiposterior,reliefregulat,adâncimeamaximă0,2cm.antrero-lateraldreapta,ușor
pergamentat,gălbuilateraldreapta.Pupilemidriatice,egale;corneiușortulburi.Protruzia
vârfuluilimbiiprintrearcadeledentare.Cicatricealb-sidefie,liniară,verticală,de14/0,2cm.xifo-
ombilicală;cicatricealb-sidefiede6/0.5cm.,ombilicverticalăînfosailiacădreaptă.Tatuajeumăr
stângșibrațdrept-fațalateral.
DIAGNOSTICANATOMOPATOLOGICMACROSCOPIC
Șanțdespânzurarecervical.
Stazãșiedemmeningo-cerebral.
Atrofiecorticalădifuză.
Vechecontuziecorticalăpolfrontaldrept.
Ușoarăhidrocefalieinternă.
Infiltrathemoragicmusculartoraceanteriordrept,în1/3superior.
Aderențepleuralebilaterale.
Emfizempulmonarcronic;sclerozăbronșică;stazăpulmonară.
Aderențăhepato-frenicădreaptăparțială.
Stazăhepato.splenicășirenală.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
84EXAMENECOMPLEMENTARE:
Examentoxicologic:alcoolemie=2,35g.%0
CONCLUZII:
MoarteanumituluiB.G.afostviolentă.
Easedatoreazãasfixieimecaniceprinspânzurare.Înafarășanțuluidespânzurarecervical,
s-amaiconstatatuninfiltrathemoragicînplanulmusculartoracicanteriordrept,în1/3
superioară,ceapututfiprodusprinloviredecorpdur,posibilladatadecesului,fărănici
unrolîntanatogeneză.
Însângelerecoltatdelacadavrus-apusînevidență2,35g.%0alcool.
9.5.11.CAZ11
Ladatade31martie2011,P.C.,desexmasculin,învârstade72ani,afostgăsitspânzurat
cuunprosopîncasasuroriisale.
Autopsiamedico-legalăafostefectuatăladatade01aprilie2011laMorgaSpitalului,,Sf.
ApostolAndrei’’Galați.
CONSTATĂRILANECROPSIE
Laexamenulexterns-auconstatat:semnelemorțiirealeprezente:lividitățiviolaceidispuse
pefațaposterioarăacorpului,confluente,respectăplanuriledecompresiune,nupălescla
digitopresiune;rigiditatecadavericăgeneralizată;pataverdedeputrefacțieabsentă;midriază
bilaterală;cianozaextremităților.
Semnedeviolență:Cervicalposterior,amprentăsuperficialăorizontală,culățimede3cm.
șilungimede9cm,cutentăroșietică,continuatășilatero-cervicalstîng,undearelățimede3,8cm,
cutentăroșietică-violacee.
Semnedeboalășidetratament:
Cicatricegenunchidreptșigambăîn½superioară,de31cm.,ușorretractrilă,
violaceu-sidefie,cuurmafirelordesutură
Pegleznadreaptă,antemaleolar,cicatricede10,5cm.,oblicăînjosșianterior,
sidefiu-violacee,suplă,iarretromaleolar,cicatricede4cm.,cuacelașiaspectcaceaanterioară;
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
85amputațieantepiciordreptlanivelulmetatarsienelor,bontulcumarginicicatrizate,fundulformat
dințesutdegranulație,acoperitdesecrețieroșietică-galbuie;
Pefalangadistalăahaluceluistâng,zonăischemicăviolaceedecirca2/3cm.
DIAGNOSTICANATOMOPATOLOGICMACROSCOPIC
Șanțdespânzurarecervical.
Stazășiedemcerebral.
Emfizempulmonaracut;stazăpulmonară;peteșiiasfixicesubpleurale.
Stazăhepaticăsplenicășirenală.
EXAMENECOMPLEMENTARE:
Examentoxicologic:alcoolemie=1,38g.%0
CONCLUZII:
MoarteanumituluiP.C.afostviolentă.
Easedatoreazãasfixieimecaniceprinspânzurare.
Înafarășanțuluidespânzurarecervical,pecap,corpșimembrenus-auconstatatsemnede
violență.
Însângelerecoltatdelacadavrus-apusînevidență1,38g.%0alcool.
9.6.GRADULDEIMPLICAREAMEDICULUILEGISTÎNSTABILIREA
DECESULUIPRINSPÂNZURARE
Problemelemedicolegalepecareexpertizatrebuiesălerezolvesunt,înprimulrând,
stabilireafaptuluidacăestesaunuvorbadeomoarteprinasfixie.Înaceastăprivințăladispoziția
mediculuilegiststautoatesemnelegeneraleanatomo-patologicealeasfixiilor.
Înaldoilearândtrebuiestabilităformadeasfixieșiagentulproducător.Înacestsensse
examinează,încazulspânzurării,șanțuldespânzurare.Direcțiașanțuluidespânzurareesteoblică,
ascendentăsprenod,cuexcepțiaspânzurărilorincompleteîncarecorpulareopozițieorizontală.
Adâncimeașanțuluidespânzurareesteinegală:estemaimareînparteaopusănodului;această
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
86adâncimevariazășiînraportcugrosimealațuluișiforțadecompresiune.Unelementimportantce
secereprecizatîncadrulexpertizeiestestabilireacaracteruluivitalalșanțuluidespânzurare,
avândînvedereposibilitateadisimulăriiuneicrimeprinspânzurareaunuicadavru.Înaceastă
privințăsevacercetainfiltrațiacusângeațesuturilormoidelanivelulgâtului.[19]
Pebazadatelorobținuteprinexamenmedico-legalalcadavrului,coroboratecu
circumstanțeledeproducere,justițiavaputeaprecizaformajuridică(sinucidere,omucidere,
accident).
Însăfiecarecazmedico-legalarespecificulsău,astfelîncâtdiagnosticareasuiciduluiseva
faceșiînfuncțiedecriteriiparticulare,caresuntstrânslegatedemodalitateatraumatologică
aleasăpentruautosuprimare.
Menționămtotușicăimensamajoritateacazurilor,spânzurareaesteosinucidere,iar
omuciderilenusuntposibiledecâtlapersoaneînimposibilitatedeaseapăra.[16]
9.7.FACTORIIDERISCÎNACTULSUICIDAR
Existăoseriedecauzesubiacente,sepoatespune,comportamentuluisuicidar.Factorii
careexpunopersoanălarisculdeasesinucidesuntdeosebitdecomplexișimaialesstrânslegați
uniidealții.Estefoarteimportantcaaceștiasăfiebineanalizați,săseînțeleagărolullorpentru
comportamentulsuicidarfatalșinonfatal,pentruaputeaprevenisinuciderile.Epidemiologiiși
specialiștiiînsinucidereaudescrisunanumitnumărdecaracteristicispecifice,legatestrictde
comportamentulsuicidar.Înafarafactorilordeesențădemografică,precumvârstă,sex,trebuie
luațiîncalculfactoriipsihiatrici,biologicișidemediu,darșiceilegațideviațapersoanei.
Factoriipsihiatrici
Ceeaceseștie,îngeneral,desprerisculsuicidarprovinedincercetărileîncadrulcărora
specialiștiiauintervievatorudăsauunprietenpentruașticaresuntsimptomelepsihiatrice
specificecares-aumanifestatînviațauneipersonecares-asinucis.Estevorbadespreceeace
specialiștiinumesc“autopsiepsihologică”.Aceastăabordarepermitedemonstrareafaptuluicăun
numărînsemnatdeadulțicaresesinucidprezintăînlunile,respectiveanii,careprecedădecesul
lorsemensausimptomedetulburăripsihiatric:[45]
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
87depresiimajore;
altetulburărideordinafectiv,cumarfitulburareabipolară(perioadededepresiecare
alterneazăcustărieuforice,custărimaniacaleșicarepotdurazilesauzile);
schizofrenie;
anxietateșitulburăridecomportament;
impulsivitate;
sentimentaldeneputință.
Depresiapareaaveaunrolmajorînsinucidereșiseestimeazăcăeaesteresponsabilăde
aproximativ65%pânăla90%dinsinuciderilecupatologiipsihiatrice.Risculestecuatâtmai
marelapaciențiidepresivi,cucâtaceștiaînceteazăsămaiiamedicațiapecareogăsescinutilă,
considerândcănuexistăniciuntratamentpentruei,pentrucăoricumnusevorvindeca.[5]
Risculdesinucidereprivinddurataviețiiunorpaciențicaresuferădedepresiimajoresaubipolare
esteestimatlaaproximativ12-15%.Aceastăboalăpoateapărealaoricevârstășiindifferentdesex.
Depresiamasculinăesteprecedatădediversetipurideviolență,atâtînfamiliecâtșiînafaraei.
Tratareaeiestefoarteimportantălapaciențiidesexmasculine,maialesdacăsețineseamacă,în
multeculturi,sinucidereaestemaifrecventălabărbați.Lacopiișilatineri,naturadepresieidiferă
deceaîntâlnitălaadulți.Adolescențiideprimațiabsenteazănemotivatdelașcoalăînmaimare
măsurădecâtcolegiilor,aunotemaimici,auuncomportamentdeviant,devenindviolenți,
consumândalcoolsaudroguri,autendințadeamâncașiadormimult.
Esteadevăratcă,lafeteledeprimatepoateapăreașiuncomportamentanorexic.Aceste
tulburărigravedealimentațiesuntasociateunuiriscdesinuciderecrescut.
Depresiaaredemulteori,maialesîncazulbătrânilor,manifestărifiziologice,cumarfi
dureriledestomac,amețelile,palpitațiileșialtedureriinexplicabilelaprimavedere.Deseori,
depresiaesteînsoțitălaaceastăcategoriedepersonaledebolișitulburăriprecuminfarctul,
cancerul,reumatism,boalaParkinsonșimaladiaAlzheimer.
Tendințadesinuciderepoatefiredusă,dacădepresiașianxietateasunttratate
corespunzător,fiecuantidepresori,fieprinpsihoterapie,maialesceacognitivecomportamentală.
Schizofreniaesteoaltăpatologiepsihiatricăputernicasociatăsinuciderii.
Risculdesinucidereprivindduratadeviațălaaceștipaciențisesitueazăîntre10-12%.
Risculestecuatâtmaimarecucâtpacientulestemaitânăr,estebărbat,seaflăînprimelestadii
alebolii,laceicareeraudinamici,mentalșisocial,înaintecaboalasăsedeclanșeze,lapacienții
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
88careaurecădericorniceșilaceilacareseestimeazăoașa-zisă“dezintegrarementală”.Alțifactori,
cumarfisentimentaldeneputințășidedisperare,facsăcreascărisculsuicidar.Într-unstudiu
Americanlongitudinal,desfășuratde-alungulazeceani(1975-1985)[6],sesubliniazăimportanța
sentimentuluidedisperarecapredictormajoralunuicomportamentsuicidar.Absențaperspectivei
deviitoreraunpunctcomunla91%dintresubiecțiicareapois-ausinucis.
Alcoolismulșitoxicomaniasuntconsiderateșielecaavândunrolimportantînsinucidere.
ÎnS.U.A.,consumulexcesivdealcoolarfiunfactorderiscîncelpuținunsfertdintresinucideri.
Persoaneledependentedealcoolprezintăunriscsuicidarmaimicdecâtcelecutulburări
depressivemajore.Dartrebuiespuscăexistălegăturistrânseîntreconsumulexcesivdealcoolși
depresie,așacăestedestuldedificilsăsestabileascăcaredintreeleprezintăunpredictormai
importantpentrusinucidere.Consumulexcesivdealcoolpoatesăconducăladepresiedincauza
sentimentuluidedecădereșideeșecpecaremultedinpersoaneledependenteîlîncearcă.În
acelașitimp,consumulexcesivdealcoolpoatereprezentaoformădeautomedicațiepentru
ameliorareadepresieidecareopersoanăsuferă.Deasemenea,atâtconsumuldealcool,câtși
depresiapotrezultaamândouădintr-ostaredestresscarepoateapărealaunmomentdatînviața
unuiom.Totuși,dacăsinuciderealapersoaneledepresivearelocdestuldedevremeînevoluția
bolii(maialeslagrupadevârstă30-40deani),lapersoanelealcooliceeaseproduceîngeneral
maitârziuînevoluțiabolii.Înplus,cândarelocefectivtrecerealaactulsinucigaș,maiaparșialți
factori,cumarfisfârșituluneirelații,marginalizareasocială,sărăciașiînceputuluneideteriorări
fizicecaurmareaconsumuluiexcesivșiîndelungatdealcool.
Tentativadesinucidereprecedentăactuluifinalreprezintătotușicelmaiimportant
predictoralcomportamentuluisuicidarfatalulterior.Risculestemaimareînprimulanșimaiales
înprimeleșaselunicareurmeazătentativei.Aproape1%dinpersoanelecareîncearcăsăse
sinucidămorînanulimediaturmător,iar10%sfârșescprinacomitesinucidereacurezultatfatal.
Estimărileprivindcreșterearisculuicaurmareatentativelordesinucidereanterioarevariazădela
unstudiulaaltul.GunnellșiFrankel(1994)[21]afirmăcăriscullaacestepersoaneestede20-30
deorimaimaredecâtlapopulațiagenerală,ceeaceesteconfirmatșidealtestudii.Existențaunei
tentativedesinucidereanterioarefacesăcreascărisculdesinuciderealuneipersoane,dar
majoritateapersoanelorcareși-auluatviațaofacfărăsăfiavutanteriorvreotentativădeacest
gen.[22]
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
89Factoribiologicișimedicali:ereditatesuicidarășifamiliisuicidare
Oistoriefamilialăcuantecedentedesinucidereesteunmarckerputernicalrisculuicrescut
desinucidere.Uniicercetătoricredcăocaracteristicăgeneticăpredispuneunelepersoanelaun
comportamentsinucigaș.Datedinstudiifăcutepegemenișipecopiiadoptațiconfirmă
posibilitateacafactoriibiologicisăjoaceunrolmajorînunelecomportamentesuicidare.Existăo
concordanțămultmainetăînceeacepriveștesinucidereașitentativeledesinucidereîntregemenii
monozigoți(ceicugenetotalidentice)decâtîntreceidizigoți(nuauîncomundecâtjumătatedin
gene).Însă,pentrucarezultatelesăfieperfectvalidateșibazatepeometodologiesolidă,maieste
nevoiedecercetăriprivindcazulmonozigoțilorcrescuțiseparat,precumșidealtelecaresăaibăîn
vedereșiexistențaunortulburăripsihiatrice.Pentrucăarputeafivorba,defapt,detulburări
psihiatriceereditareșinudeopredispozițiegeneticălacomportamentsuicidarșidefaptulaceste
tulburărifaccaacesttipdecomportamentsăfiemaiprobabillapersoaneleînrudite(1979).[53]
Într-unstudiudin1978,cuunlotmartordecopiiadoptați,Schulsingeraconstatatcă
existaserădejacazuridesinucideriînfamiliabiologicăacelorcares-ausinucis.Sinuciderea
acestorcopiiadoptațieraindependentăînmaremăsurădeexistențaunortulburăridenatură
psihiatrică,ceeacene-arputeafacesăcredemcăexistăopredispozițiegeneticălasinucidere.Este,
deasemenea,foarteprobabilcașialțifactori,precumceidemediușisociali,adăugațilaistoria
familială,săfacăsăcreascărisculdesinucidere.
Esteposibil,deasemenea,caopersoanăsăsuferedeoboalăgravă,foartedureroasă,care
oslăbeștefoartemultfizic,iarsinucidereasăfieoconsecințăaacesteia.Prevalențadurerilor
fizicelaceicaresesinucidesteestimatălacelpuțin25%dincazuri,putândatingeși80%la
persoanelevârstnice.Înmaimultde40%dincazuri,boalaesteconsideratăunfactorcontributiv
importantalcomportamentuluișiideațieisuicidare,maialesînprezențatulburărilordedispoziție
sausimptomelordedepresie.Totuși,maimulteinvestigațiiauarătatcăpersoanelecaresuferădeo
boalăfizicăgravăsesinucidfoarterar,iarelenuprezintăniciunsimptompsihiatric.[5]
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
90Evenimentecuroldefactoriprecipitanți
Uneleevenimentedinviațaunuiindividpotaveaunefectprecipitatorînceeaceprivește
sinuciderea.Printreacestea,celemaistudiatesubraportulcorelațieicusinucidereaaufost:
pierdereauneipersoaneapropiate,conflicteinterpersonale,rupereauneirelațiisauorelație
tensionată,precumșiproblemecuautoritățilesaudeordinprofessional.
Pierdereauneiființeiubite,fiecăestevorbadeundivorț,deosepararesaudeundeces,
poatedeclanșaodepresieputernică,maialesdacăpersoanapierdutăeraparteneruldeviațăsau
cinevaextremdeapropiat.Lafelșiconflicteleacasă,laloculdemuncă(destudiu),potprovoca
sentimentededisperareșistăridepressiveserioase.
Deasemenea,aapărutșiprobabilitateaaparițieidepresieișitentativelordesinuciderela
victimealeviolențeiconjugale.[8]
Șifaptuldeafifostvictimaviolențeifizicesausexualeîncopilăriepoatefacesăcrească
risculdesinucideredelaadolescențipânălavârstaadultă.Victimeleviolențeisexualesesimt
adeseaumiliteșiserușineazădecondițialor,iarpersoanelemaltratateîncopilărieșiadolescență
setem,suntbănuitoareînrelațiileinterpersonaleșiaudificultățiînamențineorelație.Decele
maimulteori,aceștisubiecțiprezintădificultățipermanentedenaturăsexuală,sesimtinadaptate,
inferioarecelorcucarevinîncontact.[20]
Factorisocialișidemediu
Îngeneral,cercetareaîndomeniuapermisrelevareamaimultorfactoridemediușisociali
importanțilegațidesinucidere.Aceștiaprivescmodalitateadesinucidere,loculderezidențăal
persoaneisinucigașe,statutulocupațional,situațiaeconomică,statutuldeimigrant,religia.
Statutulocupaționalșialțifactorieconomicisuntșieiresponsabilidecreștereasaudescreșterea
rateisinuciderii.Dinmaimultestudiiareieșitcă,întimpulperioadelorderecesiuneeconomicăși
șomajlacoteînalte,ratasinucideriloracrescutînmultestate.Într-unstudiu(1995)privind
impactulfactoriloreconomiciasuprasinuciderilorînGermania[59],searatăcă,înperioadelede
dezintegraresocială,cândșomajulestemare,cândprotecțiasocialăesteminimă,cândnimeninu
estelaadăpostînfațafalimentului,corelațiaîntreaceștiașiratasinucideriiestesemnificativ
pozitivă.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
919.8.MĂSURIDEPREVENIREȘICONTROLAFENOMENULUI
SUICIDAR
Într-omasurămaimaredecâtoricealtfenomenalexistenței,datorităcaracteruluisău
dramaticșiaparentdeliberat,suicidulnecesităstudiereacauzelorcarel-audeterminatsaul-au
favorizat,încercandastfel,princunoastereamotivelor,dacănusăînlăturămșisăprevenimîn
totalitate,celpuținsălimitămefectele.
Lanivelulsocietății,specialiștiidinmaimultedomenii(medici,psihologi,asistențisociali,
sociologi,psihiatri,preoți)colaboreazăînaplicareamăsurilorprofilacticealefenomenuluialături
defamilieșirețeleledesuportsocialaleprincipalilorfactoriîntr-oastfeldedramăexistențiala.[5]
SinucidereaînRomânia
Șiacum100deaniratasinuciderilorînrândulbucureșteniloreradestulderidicată,deșinu
existauniciteleviziuneșiniciradiouri.Iarmotivelepentrucareoameniiîșiluauviațasemănau
izbitordemultcuceledintimpurilenoastre.[33]
Aparent,sinucidereaarfiunrezultatlegatorganicdemodernizareaîntr-unritmaccelerata
uneisocietăți.,,Aținepasulcuschimbărilegalopantecaretransformăosocietatepremodernănu
erausor,mulțiseprăbușeaulăsându-sepurtațidediferitecurenteimaginare,fiedeveneauradicali
șiopuneaurezistențălanou,fiedeveneaumoderațifațădeschimbare”,scrieA.Majuru,într-un
studiudespresinucideriledinBucureștiulînceputuluidesecolXX.Lucrareaafostpublicată
recentîntr-unuldinvolumeleeditatedeMuzeulMunicipiuluiBucurești.
Labazastudiuluis-auaflatobservațiilecuprinseînlucrareadedoctoratamedicului
NicolaeMinoviciintitulată“Studiuasupraspânzurării”.“SpredeosebiredeOccidentunde
sinucidereaesteapanajulspațiuluirural,lanoidincontrăorașelenedaunumărulcelmaimarede
spânzurați.
Înelgăsimaceiindivizicare,lipsițidemijloacepentrususținereaviețiiși-aualescafelde
sinuciderespânzurarea.Însășiorașeleleoferăadeseacauzeledeterminantealespânzurării”,scria
NicolaeMinoviciin1904.
PotrivitstudiuluirealizatdeNicolaeMinovicipentruperioada1891-1902[33],în
Bucureștipredominasinucidereaprinspânzurare-136decazuri.Apoi,înordine,urmauarmele
defoc,aruncareaînfațatrenuluisaupefereastră,precumșiasfixiereacumonoxiddecarbon
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
92rezultatdinardereaincompletăacarbunilor.Ceimaimulțidintresinucigașiaveauvârstacuprinsă
între30si60deani,eraudivorțați,văduvisaucelibatari.
“Majoritateasinuciderilorsepetreceauprimavara,iartoamnacreșteanumărulcelorcare
sespânzurau”,scrieAdrianMajuru.Lacapitolulcauzealesinuciderilor,Minovicimenționa
frustrărileșineîmplinirilecotidienegeneratede“alcoolism,alienație,mizerie,certuriledefamilie,
bolicronice,pasiuni,lipsaocupației,datoriadebanisaualtemotivenecunoscute”.Ointeresantă
scrisoaretrimisădeunsinucigașdoctoruluiMinaMinoviciestemenționatădeMajuru:„Mărog
foartemultDl.DoctorMinasămăscuzațideatâtapolologhie,daramauzitodatăpeDl.Dr.Nicu,
frateleD-voastrăcaținetaremultaaveascrisorilesinucișilor,deciamvoitsăfacoplăcereșipe
dealtasă-lrogcasănumămaichinuiascășimortcădestulamfostpersecutatdeoameniînviață.
Iatăundeajungoamenicare’șiținecinsteapânălamoarteșisănumămaivadăaceastăinfamă
lume”.[33]
Înprezent,înRomânia,precumșiîncapitală,situațianudiferăfațădesituațiasinuciderii
înperioadamaisusmenționată,înceeacepriveștestructurafenomenuluisuicidar.
Înfațacreșteriigeneraleacomportamentelorsuicidare,maialeslatineri,esteabsolut
obligatoriusăseintervinăînmodeficient.Oricestrategiedepreveniretrebuiesăporneascădela
cunoaștereafactorilorderiscpentrusinucidere.Existădemultăvremeunnumărremarcabilde
intervenții,darfoartepuținereușesccuadevăratsăducălascădereacomportamentelorsuicidare
sauaurezultatedurabileîntimp.Pentruaaveatotușirezultatedemnedeluatînseamăînacest
domeniu,trebuieavuteînvederestrategiicomplexecaresăsebazezeînacelașitimppetratamente
aletulburărilormentale,farmacoterapie,terapiicomportamentale,relaționale,intervenții
psihosociale,intervențiicomunitare,școlare,lanivelulsocietal,intervențiipostsuicidare,
intervențiisusținutedepoliticidestat.
Tratamentulbolilormentaleșifarmacoterapia
Seștiecăunnumărrelativimportantdesinucideriestecauzatdetulburărilormentale.Prin
urmareesteimportantșinecesarcaelesăfiedetectatecâtmairapidcuputințășisălise
administrezetratamentuladecvatpentruaprevenisinuciderea,maialesîntulburăriledestare
emoțională,dependențadealcoolșidroguri,schizofrenieșiuneletipuridetulburăride
personalitate.Dacămediciidefamilievorfiînvățațisădiagnostichezeacestetulburărișisăle
tratezelanivelulmediciniiprimare,ratelesinuciderilorarputeascădealapersoanelecuacestrisc.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
93Deasemenea,trebuieavutînvederecăastfeldepaciențisuportămaibineșicumaibunerezultate
tratamentulcumedicamentedegenerațienouărecomandatepentrutulburăridestăriemoționaleși
celelegatedeschizofrenie.Acestemedicamenteaumaipuțineefectesecundareșiunprofil
terapeuticmaiprecis,ceeacepermiteobținereaunorrezultatesuperioareșireducerea
probabilitățiidecomportamentsuicidarlaaceștipacienți.
Existăpreocupăriînfarmacologiepentruasestudiaîncemăsurăfarmacoterapia
influențeazăproceseleneurobiologice,careincludșiunelestăridenaturăpsihiatrică.Sepropune
paroxetina,presupusăaatenuacomportamentulsuicidar.Aceastăalegereestejustificatăprin
faptulcăseasociazăcomportamentuluisinucigaș,odiminuareaniveluluideserotoninăîn
organism.Paroxetinaesteuninhibitorselectivderecaptareaserotonineicarepermitecreșterea
concentrăriicerebraleînserotoninădisponibilăpentruneurotransmitereadesemnale.Unstudiupe
unandezileîndubluorbacomparatefecteleparoxetineișialeunuiplacebolaunlotdepacienți
careprezentaserătentativedesinucidere,maialesînperioadapremergătoarestudiului.Acești
pacienținusufereaudedepresiimajore,darceimaimulțidintreeisufereaudetulburăride
personalitatedelimită,fiindantisociali,narsiciștișihistrionici.S-aconstatatcăefectulîncazul
paciențilorcareauluatparoxetinaafostdediminuareacomportamentuluisuicidar.[49]
Abordăricomportamentale
Învremecemultetratamenteseconcentreazăprioritarpetulburărilementale,prin
ameliorarealorîncercându-sereducereacomportamentuluisuicidar,alteabordărivizeazădirect
comportamentul.
UnstudiurealizatlaOxford(1990)aavutînvederepaciențicuunrisccrescutdeacomite
tentativedesinucidere,între16și65deani.Aceștiaaufostadmișideurgențălagrupuldeterapie
comportamentalădupăceingeraserăsupradozedeantidepresive.Paciențiiauprimitfieun
tratamentstandardpentrutentativedesinucidere,fieuntratamentstandardînsoțitșideoscurtă
intervenție„derezolvareaproblemelor”,oformădepsihoterapiescurtăcarepuneaccentulpe
problemaidentificatăcafiindceamaiobsesivă,preocupantăpentrupacient.
Studiulaajunslaconcluziacăs-aufăcutprogreseremarcabileîngrupulexperimental
(tratamentplusterapie)lașaselunidupăabordareaterapeutică,însensulscăderiiratelor
tentativelordesinucidererepetate.Însă,dinnefericire,diferențaîntreacestgrupșicelcarea
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
94primitnumaitratamentulstandardascăzutsimțitor,apropiindu-sedezerocândsubiecțiiaufost
reevaluațilaunanșijumătatedupăaceea.[54]
Cercetătoriiamericaniauavutșieiînvedereterapiacomportamentalădialecticăla
paciențiicutulburăridepersonalitatelalimită,disfuncționalitățicomportamentalemultiple,
tulburărimentalemajoreșicunumeroasetentativedesinucidere.Acesttipdetratamenteste
conceputpentrupaciențiisuicidaricronicișiarelabazăanalizacomportamentului,precumșio
strategiederezolvaredeprobleme.S-aajunslaconcluziacă,dupăprimulandetratament,
paciențiisupușiuneiastfeldeterapiiauprezentatmaipuținetentativedesinucidereîncomparație
cuceicareaufostsupușinumaiunuitratamentstandard.[29]
Unprograminteresantșimaiutilpentrupaciențiicaresuntlaprimatentativădesinucidere
s-anumit„Carteaverde”.Pacientulprimeșteuncardcareîidădreptulladiversesoluțiiimediate,
respectivlaunpsihiatrudeserviciu,lacarepotapelalaoriceorădinzisaudinnoapte,sauo
spitalizare.[7]
Serviciuldetele-ajutorșitele-controlpentrupersoaneleînvârstă,programdezvoltatîn
Italia,reprezintăoaltăformădeintervențiebazatăpeprincipiulrelaționării,alfacilităriiaccesului
laoformădeajutor.Estevorbadespreunsistemdealarmăpecareclientulîlpoateactivapentrua
cereajutor.Serviciuldetelecontrolcontacteazăcliențiidedouăoripesăptămânăpentruaverifica
dacăaceștiaaunevoiedevreunajutorșipentrualeaduceunsprijinafectiv.
12.135depersoaneînvârstădepeste65deaniaubeneficiatdedouătipurideserviciipeo
perioadădepatruani.Întotacesttimp,nuaexistatdecâtosinucidereîngrupulrespectiv,fațăde
șaptelacâtes-arfipututașteptadinpunctdevederestatistic.[59]
Abordăridetiprelațional
Seștiecărisculdesinucidereestelegatdenumărulrelațiilorinterpersonalepecareo
persoanăleare.Cucâtacesterelațiisuntmainumeroase,cuatâtrisculdesinucidereestemaimic.
Abordareageneralăconstăînstudiereaatentăaproblemelordindiversesegmentealeviețiisociale
apacientului,încercânduse,înscopuluneiterapiieficiente,găsireaunorsoluțiiadecvate.Deși
estevorba,maiales,despreprevenireareveniriilauncomportamentsuicidar,ameliorarea
relațiilorsocialeesteconsideratăimportantăprinea-însăși.
OmetodădeintervențiespecificăafostpropusădeLitmanșiWold„menținerearelațiilor
continue”.Estedefaptmenținereadecătreunconsilierpsihosocialauneirelații,constândîndese
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
95contactepersonale,cupersoanasuicidară.Timpde18luni,400deoamenicurisccrescutde
sinucidereauurmatacestprogram.Subiecțiiaufostîmpărțițiîntr-ungrupexperimental(M.R.C.)
șiungrupmartor,carebeneficiadeconsilierepsihosocialăcontinuă,subiecțiiavândinițiativa
contactăriiconsilierului.Intervențianuadusladiminuareaînintensitateaideațieisuicidaresaula
reducereatentativelordesinucidere,asinuciderilorrealizate.Totuși,programulși-adovedit
eficiențaprinatingereamaimultorobiectiveintermediare,evidențiindu-seprogresulsensibilîn
grupulexperimental(M.R.C.)prinraportarelagrupulmartor.Participanțiilaprograms-ausimțit
maipuținsinguri,reaușeausăaibărelațiiintimesatisfăcătoare,eraumaipuțindepresivișimai
pregătițisăcontactezeserviciilecomunitare.[28]
Intervențiicomunitare
Paralelcuintervențiilelanivelindividual,înmultețăriexistăserviciidesănătatementală
comunitarepentrupersoanelecaremanifestăcomportamentesuicidare.Acestecentresunt
conceputecacentredecrizăundeseoferăunsprijinimediat,deobiceiprintelefon,existândînsă
șiconsilierepsihosocialădirectă,precumșiacțiunisociale.Unelecercetăriauarătatcă,lanivel
global,acestecentredeprevenireasinucideriinuși-auprobateficacitateaînceeacepriveșterata
sinuciderii,constatându-sechiarcăproporțiasinuciderilorlacliențiiacestorcentreestesuperioară
celeidelanivelulpopulațieigenerale.Acestfaptarputeasăducălaconcluziacăacestecentrede
prevenireatragînmaremăsurăpopulațiacuriscridicatdesinucidere.[11].Existăprogramede
formareapersonaluluidinșcoli,amembrilorcomunitățiișiapersonaluluimedicalînvederea
pregătiriilorpentruaputeareperapersoanelecuriscsuicidarșialeîndrumaspreserviciilede
sănătatementalăcompetente.Labazaacestorprogramestălegăturasolidăcuserviciiledesănătate
mentalălocale.Însă,estenecesarsăseținăseamacă,indiferentcâtdebinesuntpregătițiși
informațiprofesorii,părinții,alțiparticipanțilaprogrameledinșcoli,aceștianutrebuiesă
înlocuiascăpersonalulspecializatînsănătatementală.Șitotușiacesteinstituțiispecializatenupot
facefațăsingurenevoilortinerilorșicaatareșcolilesuntcelecaretrebuie,potsăcontribuiela
prevenireasinuciderilor.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
96Abordărilanivelulsocietății
Acesttipdeabordaresereferălapoliticicarerestrângaccesullamijloaceledesinucidere:
barbiturice,armedefocetc.Înunelețări,precumAustralia,Canada,StateleUnitealeAmericii,s-
aconstatatoscădereautilizăriiarmelordefocînsinucidereodatăcurestrângereadreptuluidea
dețineoastfeldearmă.[27]
Secunoașteinfluențamediaasupraratelorsinuciderii.Uniispecialiștisetemcă
vulgarizareaextremăînsemnalareacazurilordesinuciderepoatecreaoculturăasinuciderii,în
careacestcomportamentesteconsideratnormalșiacceptabilpentrupărăsireauneilumidificile.
Seceredinceîncemaimultăresponsabilitatedinparteamediaînmanieraîncarerelatează
cazuriledesinucidere,oricemăsurăînaceastădirecțiearfibinevenită.Diverseorganizații,
precumșiguverne,aupropusliniidirectoareînceeacepriveșterelatareacomportamentelor
suicidare:BefrienderInternationalînAnglia,Centrelepentrucontrolulșiprevenireaboliiîn
S.U.A.,O.M.S.,guverneleaustralianșineozeelandez.[44]
În1999,O.M.S.alansatoinițiativămondialăpentruprevenireasinuciderii,având
următoareleobiective:ajungerealaoreduceredurabilăafrecvențeicomportamentelorsuicidare,
punându-seaccentulpepoliticiledințărileîncursdedezvoltaresauîntranzițieeconomicăși
socială;reperarea,evaluareașieliminareaîntr-unstadiuprecoce,atâtcâtesteposibil,afactorilor
carepotincitatineretullasinucidere;sensibilizareapubliculuișiasigurareaunuisprijin
psihosocialpersoanelorcaresuferădeideațiesuicidarăsauauavuttentativedesinucidere,
părințilorșiprietenilorpersoanelorcares-ausinucis.
Principalastrategiedepunereînacțiuneaacesteiinițiativecomportădouăcomponente
careurmărescstrategiaO.M.S.înmateriedesănătateprimară:organizareadeactivități
multisectorialenaționale,regionaleșimondialeînvedereainformăriisuplimentareprivind
comportamentelesuicidareșiprevenirealoreficientă;întărireacapacitățiloruneițărideadefiniși
evaluapoliticișiplanurinaționalepentruprevenireasinuciderilor,încaresăfiecuprinse
tratamentulșisprijinireapopulațieicurisccrescut(depresivii,persoanelevârstnice,tinerii),
limitareaaccesuluilamijloacelefolositeînsinucidere(substanțeletoxice),sprijinireașiîntărirea
rețelelordepersoanecareausupraviețuituneitentativedesinucidere,formareaspecialiștilordin
sectoruldesănătateprimarășialtesectoareînrudite.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
97Recomandări
Centrelemedicaleșialteserviciimedicaleșisocialeartrebuisăfieîncurajatesățină
registredecomportamentesuicidalenonfatale(tentativeledesinuciderecarenuaucarezultat
moarteapersoanei);acestedatestatisticeartrebuipusedeacordșiținutelazi,pebazaunui
ansambludecriteriisidefinițiiuniformecare,odatastabilite,artrebuisafieconstantaplicatesi
revizuite.
Serecomandă,pentruspecialiștiidininstituțiilemedicaleșidinalteorganizații
responsabile,oformarecaresălepermităsăreperezeșisăorientezepersoanelecuriscsuicidal,
precumșicodificareacorectăaacestorcazuriînsistemuldecolectareadatelor.
Asociereafactorilorbiologicișipsihosociali,responsabilipentrucomportamentulsuicidal
înprogrameledecercetarearpermiteprogresareaîncunoaștereaactualăafenomenului;cercetarea
îngeneticamoleculară,careiadinceîncemaimareamploare,arfiextremdeutilamaiales
pentruaînțelegemaibinemecanismeledecontrolalemetabolismuluiserotoninei;maimulte
cercetăricliniceasupraroluluicauzalalstărilorcomorbide(deexemplu:interacțiuneadintre
depresiesiconsumulexcesivdealcool);artrebuisăsepunămaimultaccentulpesubgrupurilede
populațieținându-secontdevariabilele:vârstă,personalitate,temperament.
Necesitateaunuiinteressporitpentrustudierearoluluiostilității,agresivitățiiși
impulsivitățiiîncomportamentelesuicidale.
Factoriipsihiatriciîncomportamentulsuicidal:neducelaconcluziacăesteextremde
importanttratamentulpentruamelioraretulburărilorpsihiatriceînscopulpreveniriisinuciderilorla
astfeldepacienți.Înacestscopartrebuiîncurajatesocietățilefarmaceuticeîncercetareapentru
introducereaunormedicamentedinceîncemaieficienteînastfeldetratamente.
Finanțareacercetăriiartrebuiorientatăsprepunerealapunctaunortehnicidepsihoterapie
șiconsilierepsihosocialăspecializatepentrupersoanelesuicidale.Acesteafiind:
Depistareașitratareaprecoceapersoanelorcaresuferănunumaidetulburărimentale,darși
detoxicomanieșialcoolism.Deacestlucru,extremdeimportant,artrebuisăseocupe,
serviciilenaționaledeplanificareasănătățiișiguvernele.
Creștereafinanțăriipentrucentreledeprevenireasinuciderii,pentrugrupuriledesprijin,
pentrureducereaizolăriisociale.
Dezvoltareaunorprogramedeprevenirelanivelulcomunității.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
98Dezvoltareaunorprogrameeducativeînșcoli,laloculdemuncă,îndiversecadrecomunitare,
cuscopulpreveniriicomportamentelorsuicidale.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
99CAPITOLUL10
CONCLUZII
Înperioadastudiată,ianuarie2009-decembrie2012,dintotalulautopsiilor,efectuatede
SMLGalați,291aureprezentatdeceseleprinspânzurare.Seconstatăastfelcăasfixiamecanică
princomprimareagâtuluicuunlațesteceamaifolositămetodă.Înfuncțiedecircumstanțelede
producereadecesului,anchetaastabilitcătoatecazurileaufostsuicid.Incidențaceamaimarea
decesuluiprinspânzurareafostînanul2011,cândauexistat78decazuridedeceseprin
comprimareagâtuluicuunlaț;ceeacereprezintăcă,înmedie,6persoanes-ausinucisînfiecare
lună.Înanul2009ratasinuciderilorafostde68decazuri,iarîn2010și2012omediede70de
cazuripean.Stabilireadiagnosticuluipozitivdemoarteprinspânzurare,s-afăcutprindecelareala
autopsieasemnelorgeneraleanatomo-patologicealeasfixiilor.
Dinanchetes-aajunslaconcluziacătoatecazuriledeasfixiemecanicăprinspânzuraredin
perioadaianuarie2009-decembrie2012,aufostsuicid.Aceastasedatoreazăînprincipal
accesibilitățiilafactorulvulnerant.Îngeneralpentrusinuciderepledează:
absențaleziunilorcucaracterdeapărare;
lipsaaltorleziunineconcordantecudiagnosticuldesuicid(leziuniproduseprinmecanism
activ,sângerând,heteroagresiunea);
accesibilitatealaregiunilelezate;absențaleziunilorprodusepost-mortem;
gravitateainegalăaleziunilor,majoritateaavândcaracterdeîncercare(“detatonare”,”de
evitare”)șiîngeneral,doarunafiindcucaractertanatogenerator;
prezențaaltormodificărisugestivepentrutentativeautoliticeanterioaresauconcomitente
(abandonareaaltormetodedesuicidcares-audoveditineficiente).
Principaleleelementealeprobatoriuluimedico-legallastabilireamorțiiprinasfixie
mecanicăprinspânzurareaufost:depresii(12%);tentativedesuicidinantecedente(41%);
boalăpsihicășianumeschizofrenie(3%).
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
100În79%dincazurilestudiate(291),afostevidențiatăprezențaalcooluluietilicînsânge.
Încazulleziunilorexterne,înafarașanțuluidespânzurare,produseprinasfixiamecanicăprin
comprimareagâtuluicuunlaț,s-aumaievidențiatechimozeîn18%dincazurișiexcoriațiiîn26%
dincazuri.Suicidulprinasfixieesteapanajulsexuluimasculin,astfeldinstudiulrealizat,arezultat
că,bărbațiiaureprezentatunprocentde86,5%.Înceeacepriveștemediuldeproveniență,s-a
observatpreponderențacazurilordinmediulurban(63%).
Înstudiulpegrupedevârstăseobservăincidențacrescutăaactelorautoagresiveîncadrul
grupeidevârstă30-60ani,ceeacereprezintăunprocentde67%.Unprocentde20%din
sinuciderisurvindupa60deani.Evoluțiasezonierăasinuciderilorprinasfixiemecanicăprin
spânzurare,aratăcă,lasfârșitulveriișiînceputultoamneis-aconstatcelmairidicatprocentde
sinucideri.
Datelerezultatedinautopsii,corelatecuceledelafațaloculuiprecumșiceledinistoricul
decedatului,suntcrucialepentruconturareadiagnosticuluidesuicid.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
LISTAFIGURILOR
INTRODUCERE
Figura1.NicolaeMinovici-autospânzurare
CAPITOLULIII
Figura2.Tipuridelațșiurmașanțuluilăsat
Figura3.Lațcunodfix
Figura4.Lațcunodculant
Figura5.Pozițiatipicăanodului
Figura6.Pozițiiatipicealenodului
Figura7.Spânzurarecompletă
Figura8.Spânzurăriincomplete
CAPITOLULIX
Figura9.Semneleasfixicegeneraleexterne,hemoragiipunctiformesubstratulsuperioralpielii
Figura10.Semneleasfixicegeneraleinterne:peteleTardieu(pesuprafațaplămânului,subpleură,
seobservămicipunctehemoragice).
Figura11.Semneleasfixicegeneraleinterne:peteleTardieu(pesuprafațacordului)
Figura12.Repartițiapevârsteadecesuluiprinspânzurare2009-2012
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
Figura13.Repartițiapevârsteadecesuluiprinspânzurare2009–2012
Figura14.Repartițiapesexeadeceselorprinspânzurare2009–2012
Figura15.Repartițiapesexeadeceselorprinspânzurare2009–2012
Figura16.Repartițiapemediuldeproveniențăalotuluistudiat
Figura17.Repartițiapemediuldeproveniențăalotuluistudiat2009–2012
Figura18.Evoluțiasezonierăadecesuluiprinspânzurare2009–2012
Figura19.Factorideriscîndecesulprinspânzurare
Figura20.Factorideriscîndecesulprinspânzurare2009–2012
Figura21.Leziuniexterneîndecesulprinspânzurare2009–2012
Figura22.Prezențaalcooluluietilicînsânge2009–2012
Figura23.Spânzuraretipicășispânzurareatipică
Figura24.Evoluțiaspânzurăriitipicășiatipic
Figura25.Evoluțiadecesuluiprinspânzurarecompletăsauincompletă
Figura26.Evoluțiadecesuluiprinspânzurarecompletăsauincompletă
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
LISTATABELELOR
CAPITOLULIX
TabelulI.Repartizareapeaniacazurilordedecesprinspânzurarecomparativcucelelalteformede
autoliză.
TabelulII.Repartițiapesexeacazurilordesuicidprinasfixiemecanică
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
BIBLIOGRAFIESELECTIVĂ
I.Cursuridespecialitateșialtelucrăridespecialitate
1.AstărăstoaieV.,ScripcaruGheorghe,Medicinalegalăpentrujuristi,Ed.„Polirom”,
2005.
2.BelișV.,Îndreptardepracticămedico-legală,EdituraMedicală,București,1990.
3.BelișV.,Tratatdemedicinălegală,EdituraMedicală,București,1995.
4.BelișV.Problemegeneraleșimedico-legalealestărilorhipoanoxiceînTratatde
medicinălegalăvol.I.EdituraMedicală,2005;pp.787-824.
5.Beck,A.T.***,TheRelationshipbetweenhopelessnessandultimatesuicide:a
replicationwithpsyhiatricuotpatients.”AmericanJournalofPshychiatry”,1990,147:
190-195.
6.BradatanCristina.Sinucidereacafenomensocial,SociologieRomânească,nr.II,anul
1999.
7.Cotgrove,A.etal.Secondarypreventionofattemptedsuicideinadolescence.”Journal
ofAdolescence”,1995,18:569-577.
8.CristinaPripp,SorinaȚigoie.Programspecificdeasistenșăpsihosocialășide
prevențiearisculuisuicidar,EdituraBucurești,2009.
9.DeLeo,D.șialții.HangingasameanstosuicideinyoungAustralians:areporttothe
CommonwealthMinistryofHealthandFamilyServices.Brisbane(Australia),
AustralianInstituteforSuicideResearchandPrevention,1999.
10.DeLeo,D.,Carollo,G.,DelloBuono,M.LowerSuicideratesassociatedwitha
telehelp/tele-checkservicefortheelderlyathome.“AmericanJournalofPsychiatry”,
1995,152:632-634.
11.Dew,M.A.andal.Aquantitativeliteraturereviewoftheeffectivenessofsuicide
12.Dermengiu,D.,Patologiemedico-legală,ViațaMedicalăRomânească,București,
2002.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
13.Durkheim,E.Despresinucidere,InstitutulEuropean,Iași,1993(”LeSuicide,etudede
sociologie”FelixAlcan,Paris,1897).
14.DiMaioVJ,DiMaioD,AsphyxiaForensicPathology,SecondEditionCRCPress
2001.
15.DoinaȘtefanaSăucan,AuroraLiiceanu,MihaiIoanMicle,Abordareapsihosocialăa
sinucideriicaformăparticularăaviolenței,InstitutulNaționaldeCriminologie2005.
16.FulgaIuliu.Îndrumardemedicinălegalăpentrujuriști,EdituraDidacticăși
Pedagogică,București,2005,ISBN973-30-1509-1.
17.FulgaIuliu,A.Nechita,D.Tutunaru,ThemechanicalasphysiabydrowninginGalați
countrybetween2002and2006,LesAnnalesdel’UniversiteDunăreadeJos,Galați,
FascicleXVII,Medicine,anVI,nr.9/2007,ISSN:1583-2074,25-28.
18.FulgaIuliu,D.Perju-Dumbravă,R.Crassas,Suicideby”non-lethal”firearm,
RomanianJournalofLegalMedicine,2008;16(I):23-26,ISSN122108681,
(www.legmed.ro),(www.info.embase.com),(www.scopus.com),(IndexedEMBASE).
19.GabrielIonOlteanu.Considerațiicuprivirelatacticaefectuăriicercetăriilafața
locului,Editura:AITLabotatoriess.r.l.-2004,ISBN:973-96225-9-3.
20.Garnefki,N.,Arends,E.,Sexualabuseandadolescentmaladjustement:differences
betweenmaleandfemalevictims.“JournalofAdolescence,1998,21:99-107.
21.Gunnell,D.,Frankell,S.Preventionofsuicide:aspirationandevidence.”British
MedicalJournal”,1994,308:1227-1233.
22.Graham,A.șialții.Op.cit.,2000.
23.IftemieValentin,MedicinăLegală,Edițierevăzutășiadăugită,EdituraȘtiințelor
Medicale,București,2006.
24.IftemieValentin,DermengiuDan.MedicinăLegală,C.H.Beck,București,2009.
25.Quai,M.Terbances,V.Mărgineanu.Introducereînteoriașipracticamedico-legală,
vol.I,EdituraDacia,Cluj-Napoca,1978.
26.KnightB.–Legalaspectsofmedicalpractice,4thEd.,ChurchillLivingstone,
Edinburgh,1987
27.Lester,D.,Preventingsuicidebyrestrictingaccesstomethodsforsuicide.”Archivesof
SuicideResearch”,1998,4:7-24.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
28.Litman,R.E.,Wold,C.I.Beyondcrisisintervention.SchneidmanE.S.”Suicidology,
contemporarydevelopments”.NewYork,Grune&Stratton,1976:528-546.
29.Linehan,M.M.,HeardH.L.,Armstrong,H.E.,Naturalisticfollow-upofabehavioural
treatmentforchronicallyparasuicidalborderlinepatients.“ArchivesofGeneral
Psychiatry”,1993,50:971-974.
30.MasonJ.K.–ForensicMedicineforLawyers,2nd.Ed.,1983,Butterworths,London
31.NicolaeS.Minovici–Studiulasupraspânzurării,Ed.CurteaVecheBucurești,2007.
32.MinoviciM.Tratatcomplexdemedicină-legală,București,1928.
33.Minovici,N.,cf.AdrianMajuru,op.cit.2004.
34.MorarSilviu.Aspecteepidemiologicealefactorilorderiscsuicidar,ActaMedica
Transilvanica,202,vol.I,nr.3,pp.31-36.
35.MorarSilviu.Medicinălegală:curs/SilviuMorar,Sibiu:EdituraUniversității”Lucian
Blaga”dinSibiu,2006,Bibliogr.ISBN973-739-229-9.
36.MoraruI.MedicinăLegală.Ed.Medicală,București1967.
37.MirceaI.Criminalistică,curs1992.
38.MedicinăLegală,NotedeCursMariusPopa.
39.Nationalinjurymortalityreports,1987-1998.Atlanta,Georgia,CentersforDisease
ControlandPrevention,2000.
40.PanaitescuV.–TanatologieMedico-Legală,înTratatdeMedicinăLegală,Beliș
Vladimir(subred.),Ed.MedicalăBucurești1995,40–135
41.RapportMondialsurlaViolenceetlaSanté.Op.cit.p.214.
42.PerjuDumbravă,D.,Expertizamedico-legalăînpracticajuridică,Argonaut,Cluj-
Napoca,1999.
43.PerjuD.,VieruR.,MărgineanuV.Medicinălegală,Ed.D.Catemir,1994.
44.Preventingsuicide:aresourceformediaprofessionals,Geneve(Suisse),Organization
mondialedelaSante,2000.
45.Primarypreventionofmental,neurologicalandpsychosocialdisorders,Geneve,
OrganisationMondialedelaSante,1998.
46.Scripcaru,G.Cursdemedicinălegală,Chemarea,Iași,1995.
47.Scripcaru,G.Medicinălegală,EdituraDidacticășiPedagogică,București,1993.
48.VanezisP.–SuspiciousDeathSceneInvestigation,1996
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
49.Verkes,R.J.șialții.Reductionbyparoxetineofsuicidalbehaviourinpatientswith
repeatedsuicideattemptsbutnotwithmajordepression,”AmericanJournalof
Pshychiatry”,1998,155:543-547.
50.VieruSocaciuRadu.Teorieșipracticămedico-legalăîncontextullegislațieiactuale,
EdituraMedicalăUniversitarăIuliuHațieganu,Cluj-Napoca,2002.
51.Schulsinger,F.șialții.Afamilystudyofsuicide.I.Schou,M.,Stromgren,E.”Origin,
preventionandtreatmentofaffectivedisorders”.Londra,AcademicPress,1979:227-
287.
52.Watson–ForensicMedicine:Ahandbookforprofessionals,1989,GowerPress,
Aldershot
53.Wasserman,I.,Imitationandsuicideare-examinationoftheWerther
Effect,”AmericanSociologicalReview”,1984,49:427-436.
54.Salkovskis,P.M.,AthaC.,Storer,D.,Cognitivebehaviouralproblem-solvinginthe
treatmentofpatientswhorepeatedlyattemptsuicide:acontrolledtrial.“British
JournalofPsychiatry”,1990,157:871-876.
55.SuicideinRomania-currentsituationandinitiativesforsuicidepreventionMaria-
MagdalenaDumitru,MD,PhDAndreiSagunaUniversityofConstanta,ResearchUnit
St.NicolasPsychiatricHospital,Romania
56.ThomasJans,TimoD.Vloet,YesimTaneli&AndreasWarnke,Suicideandself-
harmingbehaviour2018edition
57.Thompson,M.P.**Partnerabuseandposttraumaticstressdisorderasriskfactors
forsuicideattemptsinasampleoflow-income,inner-citywomen.“JournalofTrauma
andStress”,1999,12:59-72.
58.Scripcaru,C&Ioan,B.Medicinalegalăînjustiție,Cugetarea,Iași,2001.
59.Weyerer,S.,Wiedenmann,A.EconomicfactorsandtherateofsuicideinGermany
between1881-1989.“PsychologicalReport”,1995.
PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare
II.SurseInternet
60.WorldHealthOrganization,2019.Availablefrom URL:
www.who.int/topics/suicide/en
61.Availablefrom:URL:www.legmed.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PîrăianuAlinIonuț Aspectemedico-legaleprivinddecesulprinspânzurare CUPRINS… [626865] (ID: 626865)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.