Pipp (conversie Profesionala) Ana Maria Ursu (hertel) Iulie 2019 [626646]

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
CONVERSIE PROFESIONALĂ
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
JOCUL DIDACTIC ÎN ÎNVĂȚAREA LIMBII ENGLEZE – CALEA DE ACCES SPRE
SUFLETUL ELEVULUI DIN CLASA PREGĂTITOARE

ABSOLVENT: [anonimizat]-MARIA URSU (HERTEL)
COORDONATOR,
CONF. UNIV. DR. RAMONA RĂDUȚ-TACIU

CLUJ-NAPOCA, IULIE 2019

1

CUPRINS ……………………………………. …………………………………………… ………………………. 1
INTRODUCERE ………………………………… …………………………………………… ………………… 2
CAPITOLUL I. CLASA PREGĂTITOARE – CARACTERISTICILE DEZVOLTĂRII
ELEVULUI LA VÂRSTA DE 6 – 7 ANI ………………. …………………………………………… ….. 4
I.1. Dezvoltarea fizică a elevilor de vârstă preșco lară …………………………………………. 4
I.2. Dezvoltarea cognitivă și dezvoltarea limbajulu i elevilor de vârstă preșcolară …. 5
I.3. Dezvoltarea memoriei și a imaginației elevilor de vârstă preșcolară ………………. 7
I.4. Dezvoltarea psihică și senzorială a elevilor d e vârstă preșcolară ……………………. 8
I.5. Dezvoltarea afectiv–emoțională a elevilor de v ârstă preșcolară ……………………. 10
CAPITOLUL II. JOCUL – ACTIVITATE PREDOMINANTĂ ÎN CL ASA
PREGĂTITOARE ……………………………….. …………………………………………… ……………… 12
II.1. Jocul didactic – generalități și teorii refer itoare la jocul didactic ………………… 13
II.2. Teorii referitoare la funcțiile jocului didac tic ………………………………………….. .. 15
II.3. Clasificarea jocurilor și elementele componen te ale jocului didactic …………… 17
II.4. Metodologia pregătirii, organizării și desfăș urării jocurilor didactice ………… 19
CAPITOLUL III. ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN ÎNVĂȚAREA LIMBII ENGLEZE
LA CLASA PREGĂTITOARE………………………… …………………………………………… ……. 23
III.1. Importanța și rolul jocului didactic în învă țarea limbii engleze în clasa
pregătitoare ………………………………………….. …………………………………………… ……….. 23
III.2. Jocuri didactice pentru stimularea învățării limbii engleze în clasa pregătitoare
………………………………………….. …………………………………………… ………………………….. 26
III.3. Folosirea aplicată a unui joc didactic în li mba engleză utilizat pentru
stimularea învățării la elevii din clasa pregătitoa re ………………………………………….. 29
CAPITOLUL IV. METODOLOGIA CERCETĂRII ………….. …………………………………… 32
IV.1. Scopul cercetării științifice ………………………………………….. ………………………… 32
IV.2. Obiectivele cercetării prezentei lucrări ………………………………………….. ………. 32
IV.3. Ipoteza cercetării ………………………………………….. ……………………………………… 33
IV.4. Variabilele cercetării …………… …………………………….. ………………………………… 33
IV.5. Eșantionul utilizat ………………………………………….. ……………………………………. 33
IV.6. Etapele cercetării și metodologia de lucru ………………………………………….. …… 35
CONCLUZII FINALE ȘI REFLECȚII PERSONALE ……….. …………………………………… 50
BIBLIOGRAFIE ……………………………….. …………………………………………… ………………… 51
ANEXE ……………………………………… …………………………………………… ……………………… 53

2
INTRODUCERE

M O TT O:
Copilul râde:
„Înțelepciunea și iubirea mea e j o c u l !”
Tânărul cântă:
„J o c u l și înțelepciunea mea-i iubirea!”
Bătrânul tace:
„Iubirea și j o c u l meu e înțelepciunea!”
Lucian Blaga – T rei fețe

Motivul alegerii acestei teme are la bază importanț a învățării în școală a unei limbi
străine (în special a limbii engleze) și este un su biect foarte dezbătut în abordarea unei
educații complexe și moderne. Este știut faptul că limba engleză reprezintă limba oficială în
foarte multe țări, peste tot în lume: Marea Britani e, Statele Unite, Noua Zeelandă, Australia,
Zimbabwe, Caraibe, Hong Kong, Africa de Sud și Cana da. Studiile arată că numărul estimat
de vorbitori de limbă engleză din întreaga lume est e de peste două miliarde.
Lumea contemporană a relevat importanța, încă de la cea mai fragedă vârstă școlară,
a introducerii studiului limbii engleze. Școala rom ânească modernă a înțeles utilitatea
însușirii acestei limbi, astfel încât limba engleză a fost introdusă în programa școlară la
clasele primare și ulterior ca opțiune de studiu în grupele preșcolare.
De ce este important ca generația tânără de astăzi să-și însușească o limbă străină de
circulație internațională? Aceasta este o întrebare mult dezbătută în mediul școlar. Răspunsul
este că o limbă străină ajută elevul să comunice ma i bine, să se exprime și să se cunoască
mai bine pe el însuși, precum și pe ceilalți (prin cunoașterea unei alte culturi, a altor
obiceiuri). Acestea sunt premise pentru dezvoltarea personală a elevilor și pentru o
dezvoltare și ascensiune profesională în viața de a dult. „Vârsta preșcolară este o perioadă a
descoperirii. (…) Este perioada conturării primelor elemente ale conștiinței de sine și a
socializării. (…) Este perioada apariției competenț elor (…)” (Glava, A., Glava, C., 2002, p.
10). Învățarea unei limbi străine în clasa pregătit oare se axează pe însușirea unui vocabular
de bază și pe pronunția corectă a cuvintelor însuși te. În cazul limbii engleze, pronunția
corectă a cuvintelor reprezintă una dintre principa lele preocupări ale dascălului, deoarece
însușirea greșită sau necorespunzătoare a pronunție i cuvintelor englezești este greu de
corectat la vârste mai mari.
În acest context, învățarea limbii engleze prin joc , joc didactic mai exact, este
realizată într-un „mediu” în care comunicarea și in teracțiunea (fie ea între elevi sau între
elevi și cadrul didactic) sunt înlesnite. În acest mediu de învățare, elevii tind să se deschidă

3
și să capete încredere că ei „pot” spune, „pot” pro nunța, „pot” exprima ceea ce simt, ceea ce
cred și așa cum doresc ei.
În clasa pregătitoare, care este punctul de trecere de la grădiniță la școală, este
esențială dezvoltarea abilităților de comunicare or ală, iar în acest proces, jocul didactic este
ca „o punte”, „o pârghie” care ajută, încurajează ș i creează o atmosferă plăcută în sala de
clasă. Astfel, elevul este ușor antrenat în activit ate, este stimulat și ghidat, fără ca el să
conștientizeze acel efort.
„În jocul intensiv al elevului avem de-a face cu iz vorul – pornit din apele subterane cele mai
sfinte – ale întregii culturi și ale oricărei mari forțe creatoare. (…) Așa se face că omul
dobândește două chipuri de viață: unul al existențe i, celălalt al jocului. În faptul-de-a-juca-
propriul-tău-rol rezidă sursa întregii culturi.” (H uizinga, J., 1998, p. 15).
Lucrarea de față dorește să ilustreze modul în care utilizarea jocului didactic la elevii
din clasa pregătitoare este esențial și productiv p entru însușirea corectă și ușoară a limbii
engleze.

4
CAPITOLUL I. CLASA PREGĂTITOARE – CARACTERISTICILE
DEZVOLTĂRII ELEVULUI LA VÂRSTA DE 6 – 7 ANI

I.1. Dezvoltarea fizică a elevilor de vârstă școlară

Copilul cu vârsta cuprinsă între 6 – 7 ani trece pr intr-o serie de modificări majore:
„somatice, psihice, cât și în planul vieții relațio nale” (Dragu, A.; Cristea, S., 2003, p. 31).
Principala caracteristică a organismului copilului în jurul vârstei de 6 – 7 ani este creșterea
și dezvoltarea fizică. Astfel, masa diferitelor org ane crește, iar modificările morfologice și
funcționale au loc la nivelul întregului organism, iar „țesutul muscular devine mai dens și cu
o contracție mai mare, la nivelul mușchilor lungi” (Tomșa, Gh.; Oprescu, N., 2007, p.62).
Deși abilitățile fizice se dezvoltă destul de mult, unele mișcări care necesită precizie rămân
încă greoaie și stângace, însă, spre sfârșitul peri oadei de 7 ani (odată cu dezvoltarea centrilor
nervoși), crește foarte mult și abilitatea elevului .
La nivelul sistemului nervos, anumite celule devin mai funcționale, însă scoarța
cerebrală nu este complet dezvoltată la această vâr stă. Prin urmare, elevul din clasa zero se
conduce încă foarte mult după emoții și trăiri. Ast fel, la 5 – 6 ani, copilul este dominat de
stări și reacții emotive (puternice, variate și spo ntane), pentru ca apoi, spre vârsta de 7 ani,
elevul să devină din ce în ce mai stabil emoțional și să înceapă să-și controleze emoțiile și
reacțiile. Aceasta se datorează faptului că, din pu nct de vedere fizic, la vârsta de 7 ani creierul
cântărește aproximativ 1,2 kg. Tot în această perio adă, scoarța cerebrală este antrenată
funcțional și structural, realizându-se astfel dezv oltarea zonelor răspunzătoare de capacitatea
vorbirii, iar în funcție de dominația emisferei stâ ngi sau a celei drepte, se determină
caracterul de dreptaci, stângaci sau ambidextru.
Datorită mobilității și energiei copilului la acea stă vârstă, inima are o activitate foarte
intensă, iar presiunea sângelui este redusă. Totuși , elevul obosește relativ repede și nu trebuie
forțat la activități fizice prelungite sau istovito are și de lungă durată, fiind necesare pauze
scurte după fiecare repriză de activitate intensă. De asemenea, elevul trebuie ferit de emoții
prea puternice (care pot genera bătăi ale inimii și pulsului mărite, pot apărea modificări ale
circulației sângelui și creșterea volumului de tran spirație).
Dezvoltarea fizică a elevului la vârsta de 6 – 7 an i este evidentă. În această etapă a
dezvoltării fizice, coordonarea și echilibrul sunt însușite, iar copilul este plin de energie. El
poate executa diferite mișcări (poate arunca, poate prinde și poate lovi o minge sau poate
folosi bicicleta fără roțile ajutătoare). De asemen ea, în cea de-a „doua copilărie”, copiii încep

5
să deprindă „igiena alimentară, de spălare a mâinil or înainte de orice masa și după orice
vizită la toaletă, spălarea obrazului, a urechilor, a gâtului, baia, tăierea unghiilor, pieptănarea
părului, spălarea dinților, conduita la toaletă, fo losirea hârtiei igienice, a jetului de apă etc.
precum și folosirea de loțiuni, folosirea batistei etc. (acestea) oglindesc gradul de dezvoltare
a deprinderilor igienice, dar și interesele elevulu i care contribuie la formarea imaginii de
sine” (Șchiopu U., Verza E., 1997, p. 126).
La această vârstă, elevul nu mai are nevoie de ajut or pentru a se îmbrăca sau spăla,
fiind chiar capabil să asorteze hainele sau să-și f acă freza după propriile sale idei. Firește că
toate aceste lucruri trebuie stimulate și încurajat e pentru a ajuta la dezvoltarea fizică a
copilului cu scopul de a dobândi o independență tot ală.

I.2. Dezvoltarea cognitivă și dezvoltarea limbajulu i elevilor de vârstă școlară

Dezvoltarea cognitivă și dezvoltarea limb ajului sunt extrem de complexe în jurul
vârstei de 6 – 7 ani. Acum, elevul reușește să vorb ească fluent, să descrie obiectele din jurul
său și să explice la ce folosesc sau cum se foloses c. De asemenea, la nivelul clasei
pregătitoare, elevul poate urma instrucțiunile unei sarcini de lucru și poate deosebi diferite
forme și elemente componente ale obiectelor. Psihol ogii consideră că, la această vârstă,
lumea din jurul copilului cunoaște un decalaj între dezvoltarea afectivă și cea intelectuală.
Astfel, între 4 și 5 ani, copilul mimează acțiunile celor din jur, iar între 5 și 6 ani, ajunge să
poată identifica acțiunile și simbolurile acestora. În această perioadă, elevul este capabil să
poarte o conversație pe un anumit subiect, începe c hiar să-și contureze simțul umorului, să
înțeleagă o glumă și să ceară explicații. De fapt, în acest stadiu al dezvoltării psihice, elevul
imită comportamentul adulților, dar, totodată, și p ropria personalitate începe să se contureze
tot mai pregnant.
Dezvoltarea cognitivă la această vârstă este influe nțată în principal de experiența
cognitivă (care devine tot mai vastă), de formele d e activitate pe care le practică și de
implicarea în jocuri din ce în ce mai complexe. Cu toate acestea, gândirea unui elev de 6 – 7
ani este încă intuitivă și concretă, tinzând ca spr e vârsta de 7 ani să devină mai logică, iar
perspicacitatea elevului mai evidentă. Tot acum, el evul devine interesat de lectură, iar
această deprindere trebuie încurajată și cultivată. Acest lucru este deosebit de important în
clasele primare și pentru dezvoltarea cognitivă a e levului de 6 – 7 ani. Gândirea elevului de
6 – 7 ani nu poate face „distincție între realitate a obiectivă și cea personală, generează
egocentrismul. (…) Confuzia dintre Eu și lume duce la caracterul animist al gândirii, prin
atribuirea de calități umane obiectelor” (Dragu, A. , Cristea, S., 2003, p. 41). Până la vârsta

6
de 5 ani, gândirea elevului tinde să fie prepondere nt preoperatorie, iar după vârsta de 6 – 7
ani sistemul cognitiv al elevului capătă un caracte r concret-operatoriu caracterizat printr-o
gândire noțională mai complexă și nuanțată. Acesta este motivul pentru care, la această
vârstă, elevii încep să pună tot mai multe întrebăr i, să analizeze cauzele unui fenomen sau
ale unei noțiuni, precum și motivele, scopul acțiun ii sau succesiunea evenimentelor. Acum
are loc trecerea de la planul perceptiv la cel repr ezentativ, percepțiile începând să fie
analizate și mai bine controlate sau exprimate.
La vârsta de 7 ani, când elevul intră în clasele p rimare, toate operațiile gândirii sunt
conturate (în grade diferite și în funcție de elev) , iar elevul din clasa pregătitoare este capabil
să analizeze, să sintetizeze, să generalizeze, să a bstractizeze, să concretizeze și să compare
noțiunile, reușind să folosească aceste cunoștințe în viața și activitățile școlare. O bună
cunoaștere a psihologiei și a dezvoltării elevului la început de ciclu primar sunt esențiale
oricărui învățător/profesor pentru a-și organiza și a-și alege eficient activitățile și metodele
didactice folosite la clasă. O dată cu dezvoltarea cognitivă, elevul de 6 – 7 ani își dezvoltă și
limbajul, spiritul de competiție, capacitatea de co municare și de pronunție corectă a
cuvintelor, capacitatea de a înțelege diferența înt re diverse sunete și realizarea articulării lor
corecte. Acest lucru este deosebit de important în învățarea limbii engleze și în deprinderea
corectă a pronunției cuvintelor.
Dezvoltarea limbajului îi permite elevului din clas a pregătitoare să comunice mai
bine cu cei din jur, să stabilească contacte cu col egii, să-și facă prieteni (acum își alege și cel
mai bun prieten), este capabil să exprime mai bine gânduri și sentimente și să-și pună
prioritate în idei și acțiuni. Cuvintele din anii a nteriori devin propoziții și fraze, vocabularul
elevului de 6 – 7 ani ajungând la aproximativ 3500 de cuvinte pe care reușește să le
structureze logic. Propozițiile și frazele elevului din clasa zero devin din ce în ce mai
dezvoltate și complexe, viteza de exprimare crește, iar elevul este tot mai capabil să
folosească corect timpurile verbale (trecutul și vi itorul).
La această vârstă apare (sau mai degrabă este conșt ientizat) limbajul interior care are
drept rol proiectarea, reglarea și ordonarea acțiun ilor și, astfel, limbajul elevului din clasa
zero capătă „dinamism și ordine la nivelul întregii activități psihice” (Tomșa, Gh.; Oprescu,
N., 2007, p.67). Jean Piaget consideră că legătura cu dezvoltarea limbajului este doar o
reflexie a dezvoltării sistemului cognitiv și spune : „Oricum comunicarea verbală forțează
inteligența la o ordonare complexă a datelor ce se comunică, ori precum se știe orice efort
acționează în mod complex formativ” (Șchiopu, U.; V erza, E., 1981, p.114).
Competențele dobândite și performanțele realizate de elevul de 6 – 7 ani depind în
mare măsură de nivelul de dezvoltare cognitivă și p sihică, însă un rol foarte important îl au

7
școala (și anterior grădinița), educația primită de elev de la școală (dar și de acasă), nivelul
de socializare (familie numeroasă, frați mai mari). De aceea se consideră că „cei 7 ani de
acasă” (dar și de la școală) reprezintă baza dezvol tării viitorului adult. Aici, limba engleză
joacă un rol la fel de important ca și celelalte di scipline (matematică, română, dezvoltare
personală, cunoașterea mediului, muzică, desen, edu cație fizică), întrucât îi deschide micului
școlar noi orizonturi de cunoaștere, îi dezvoltă în mod deosebit aparatul fonator și capacitatea
de comunicare și îi dă încredere în sine.

I.3. Dezvoltarea memoriei și a imaginației elevilor de vârstă școlară

Odată cu înaintarea spre vârsta de 7 ani, memoria elevului începe să se activeze și să
crească în volum și capacitate, devine logică și in tenționată, ajutând la ordonarea și
dinamizarea întregii activități psihice a elevului din clasa pregătitoare. Aceste caracteristici
ale memoriei elevului de 6 – 7 ani au un rol de baz ă în dezvoltarea memoriei verbale și sunt
esențiale în activitățile ce implică jocul didactic , întrucât acum elevul este capabil să
intuiască, să rețină și să înțeleagă reguli simple și, în final, să-și verbalizeze acțiunile (apare
și exprimarea gândurilor cu voce tare). Acum apar ș i primele amintiri care vor putea fi
rememorate (chiar retrăite) în viața sa ca adult. P ăstrarea în memorie și reactualizarea
informațiilor devin tot mai detaliate, elevii putân d la această vârstă să reproducă discuții,
evenimente sau întâmplări deja trăite, iar asimilar ea informațiilor și achiziționarea
deprinderilor capătă amploare. Firește că memoria e levului de 6 – 7 ani (deși capabilă de
unele performanțe) este încă limitată, fragmentată și nu întotdeauna integrată în unități logice
de sens. Deși elevul tinde să memoreze mai repede, procesul de uitare este și el destul de
rapid, iar „plasticitatea sistemului nervos se îmbi nă cu labilitatea sa, ceea ce face ca memoria
preșcolarului să aibă un caracter contradictoriu” ( Golu, P.; Zlate, M.; Verza, E., p. 89).
În această etapă a dezvoltării preșcolarului, cad rul didactic trebuie să folosească
activități adecvate, care să conțină suficiente rep etări și reprezentări ce pot să faciliteze
memorarea. Imaginația cunoaște la această vârstă o dezvoltare deosebită (odată cu
dezvoltarea gândirii), iar trăirile afective și emo ționale sunt direct proporționale cu
imaginația elevului. Elevul conștientizează visele din timpul somnului (imaginația pasivă)
și dezvoltă concomitent o imaginație activă, creati vă (și creatoare), iar acum se manifestă și
se dezvoltă capacitatea sa de creație artistică. „D acă afectivitatea este motorul activității
copilului, imaginația este calea, mijlocul, metoda de realizare a ei” (Dragu, A.; Cristea, S.,
2003, p. 42). La școlarul mic, „fantasticul este ac ceptat ca o convenție de joc” (Șchiopu, U.;
Verza, E., 1981, p.112), însă după ce această fază este depășită treptat, imaginile capătă

8
contur, structură și apare imaginația creatoare. As tfel elevul începe să-și manifeste propria
imaginație prin joc, creează propriile sale povești , își manifestă creativitatea prin desen sau
diferite tipuri de construcții (machete simple, mod elaj). Jocul didactic, în această etapă a
dezvoltării, are un rol foarte important în dezvolt area imaginației elevului. El ia tot mai multe
inițiative, își exprimă părerea tot mai clar, este capabil să realizeze parteneriate și acorduri
cu colegii sau să se substituie unui rol imaginar p e baza experienței personale.

I.4. Dezvoltarea psihică și senzorială a elevilor d e vârstă școlară

Dezvoltarea psihică a elevului pune bazele dezvol tării unei personalități complexe,
iar la vârsta de 6 – 7 ani elevul este capabil de a chiziții psihologice și conduite sociale destul
de complexe (în raport cu anii anteriori din grădin iță). Personalitatea elevului din clasa zero
capătă o conștiință de sine mai bine definită. De a ceea, la această vârstă, elevul începe să
manifeste acte de opoziție, să aibă propriile părer i și obiceiuri, fiind o perioadă de acumulări
intense, în care se observă o evoluție atât calitat ivă, cât și cantitativă și o capacitate de
învățare superioară perioadei anterioare. „Intelect ul, ca formațiune psihică deosebit de
complexă (…), deși încă în formare în perioada preș colară, înregistrează importante
restructurări” (Dragu, A.; Cristea, S., 2003, p. 41 ). Jocul reprezintă activitatea preponderentă
a acestei vârste, însă el este tot mai mult asimila t unor sarcini instructiv-educative, unor
reguli clar definite, având obiective educaționale și formative clare. P. A. Osterrieth (1976,
p. 31) afirmă că „trăsătura esențială a copilului e ste aceea de a exista ca ființă în devenire”.
Dezvoltarea proceselor și reprezentărilor senzorial e îl determină pe micul școlar să-
și extindă spațiul de cunoaștere și explorare tot m ai mult, iar dorința lui de investigare și de
acțiune determină acumularea unor experiențe person ale foarte diferite. Simțul văzului și
sensibilitatea percepțiilor (consecință a perfecțio nării activității centrale a segmentului
cortical al analizatorilor) ajută elevul să capteze și să asimileze tot mai multe informații din
mediul său educațional sau familial. Acum elevul es te capabil să-și folosească simțul tactil
care, alături de simțul văzului și cel al auzului, ajută la colectarea informațiilor din mediul
înconjurător. Elevul este capabil acum să facă dife rența între obiectele asemănătoare și să le
rețină denumirile, să facă asocieri cu acestea și s ă înțeleagă modul în care ceva funcționează
sau cineva se manifestă.
După vârsta de 5 ani jumătate, elevul poate pronu nța corect toate sunetele (chiar și
pe cele mai dificile cum ar fi „r” sau „ș”), iar se nsibilitatea auditivă se dublează față de etapa
de vârstă precedentă. Sunetele sunt percepute difer ențiat, iar elevul poate distinge și chiar
analiza compunerea fonetică a cuvintelor și sunetel or. Acum elevul învață să citească și să

9
scrie, poate pronunța corect cuvintele unei alte li mbi, deoarece reprezentările auditive joacă
un rol foarte important în învățarea unei limbi str ăine (adică, diferită de cea maternă).
Reprezentările ajută elevul să-și reactualizeze exp eriențele anterioare ce au un „rol important
în construirea semnificației cuvintelor, în desfășu rarea gândirii intuitive și a imaginației”
(Tomșa, Gh.; Oprescu, N., 2007, p. 64). Deoarece pr edomină reprezentările concrete și
situaționale, elevul din clasa zero reușește să rec unoască anumite obiecte, în absența lor,
bazându-se pe memorie. Reprezentările auditive au, de asemenea, rolul de a realiza
„reactualizarea pe plan mintal a sunetelor și zgomo telor din natură, a sunetelor și a
structurilor muzicale (melodiilor) și a vocilor uma ne” (Golu, M.; Păiși-Lăzărescu, M., 2000,
p.68).
După vârsta de 6 ani, școlarul este capabil să fac ă diferența și să denumească culorile
de bază, iar simțul tactil se dezvoltă în strânsă l egătură cu cel chinestezic (simțuri care sunt
subordonate simțurilor vizual și auditiv). Acum se dezvoltă (și mai ales se conștientizează)
celelalte simțuri (olfactiv și gustativ). Toate ace ste simțuri ajută elevul de 6 – 7 ani să
cunoască în mod complex diversitatea obiectelor și a fenomenelor. Prin jocul didactic, elevul
din clasa zero realizează trecerea de la o percepți e spontană și neorganizată la o percepție
organizată și intenționată, care are un scop și un rol bine definite; elevul observă și pune în
practică elemente din experiența sa anterior acumul ată. Cercetările din domeniul psihologiei
școlarului mic au demonstrat că trecerea de la tipu l neorganizat de percepție la cel organizat
nu se realizează spontan, ci necesită organizarea u nor activități didactice care să-i permită
elevului din clasa pregătitoare să interacționeze î n mod direct cu obiectele și, treptat, cu
substitutele acestora.

10
I.5. Dezvoltarea afectiv–emoțională a elevilor de v ârstă școlară mică

Dezvoltarea afectiv-emoțională și integrarea soci ală ale elevului cu vârsta de 6 – 7
ani devin foarte importante, deoarece elevul la ace astă vârstă simte tot mai pregnant nevoia
să fie acceptat de către cei din jur, să fie apreci at de ceilalți și implicat în diverse activități
ale grupului. Acum, el este capabil să respecte reg ulile, să-și aștepte rândul atunci când
participă într-un joc. Totodată, el începe să arate sentimente de empatie și solidaritate față
de alți membri ai grupului (fie de prieteni de joac ă, fie de colegi, fie de membrii din cadrul
familial). Elevii încep să aibă prieteni favoriți, să aibă griji și să fie conștienți de realitatea
care îi înconjoară. După vârsta de 5 ani, apare con știentizarea responsabilităților, copilul
începe să pună și să-și pună foarte multe întrebări , să aibă propriile păreri despre lumea
înconjurătoare și chiar să manifeste răzvrătire, în căpățânare și rezistență la anumite reguli
impuse de ceilalți.
În relația cu părinții, copilul de 6 – 7 ani începe să-și contureze propria personalitate,
să aibă propriile idei și dorințe și să devină tot mai independent, dar și să se implice tot mai
mult în treburile casnice (cumpărături, curățenie, gătit, aranjatul camerei). Acum poți începe,
ca și părinte, să negociezi cu copilul (el poate al ege din mai multe variante oferite), poate
învăța să renunțe sau să lupte pentru a obține anum ite lucruri pe care și le dorește. Astfel, în
viața de tânăr adult, el va înțelege compromisul ca pe ceva constructiv și nu ca pe un lucru
frustrant, atunci când lucrurile nu se întâmplă exa ct așa cum crede sau își dorește el. Toate
aceste lucruri necesare dezvoltării personalității elevului din clasa pregătitoare (6 – 7 ani)
pot fi obținute și accentuate prin jocul didactic, așa cum se va vedea în capitolele următoare.
Dezvoltarea generală a copilului, după vârsta de 6 – 7 ani, determină diversificarea
relațiilor în mediul social, iar trăirile interioar e, emoțiile și sentimentele pe care le
experimentează la această vârstă capătă noi valențe la nivelul dezvoltării psihice. Elevul,
deja obișnuit cu colectivitatea, percepe tot mai in tens sentimentele și emoțiile trecerii de la
grupul restrâns al familiei la colectivitatea școla ră. Acum el experimentează trăiri diferite pe
care le percepe mai intens, experimentează sentimen tul de neliniște, anxietate, trecând rapid
de la o stare la alta. Aceste trăiri emoționale sun t normale și reprezintă o etapă în procesul
de adaptare a elevului la mediul social. Treptat, c omportamentul elevului se schimbă, el
devine stăpân pe sine și reușește să-și controleze mai bine propriile emoții și stări afective.
Aceasta este o treaptă deosebit de importantă în st abilirea identității personale și în câștigarea
și conștientizarea independenței sale individuale. Acum, elevul începe să simtă că e rușinos
atunci când părinții (mama, în special) continuă să -și manifeste gesturile de afecțiune în
public (mai ales față de colegii de clasă/școală).

11
În jurul vârstei de 5 – 6 ani, trăirile em oțional-afective se amplifică în complexitate și
desfășurare, datorită dezvoltării memoriei afective , iar după vârsta de 6 ani, elevul tinde să-
și rețină manifestările negative, să-și controleze mai bine izbucnirile de moment și să-și
modereze stările de neliniște sau de suferință. Vâr sta de 6 – 7 ani, este perioada în care
relațiile elev-elev și elev-adult încep să se ierar hizeze, iar elevul discerne și asimilează
sentimentele superioare (morale, intelectuale sau e stetice). „Cel mai timpuriu este
sentimentul de rușine, apoi sentimentul de mulțumir e, de prietenie, tovărășie, al
colectivității” (Dragu, A.; Cristea, S., 2003, p.43 ). Sentimentele de mulțumire, bucurie,
satisfacție, mândrie ale copilului apar atunci când acțiunile sale sunt apreciate de către un
adult, când este lăudat și recompensat pozitiv. Atu nci când adultul îi impune interdicții sau
îl contrazice, copilul experimentează la această vâ rstă stări emoționale de insatisfacție, teamă
și nemulțumire, deoarece relația unui copil de 7 an i cu o persoană adultă (fie el părinte sau
cadru didactic) reprezintă elementul esențial al de zvoltării afectiv-emoționale, iar copilul
este dornic să-l mulțumească pe adult și să capete aprecierea acestuia. Toate aceste procese
psihice au ca rol amplificarea învățării afective, odată cu observarea și imitarea conduitei
adulților din jur.

12
CAPITOLUL II. JOCUL – ACTIVITATE PREDOMINANTĂ ÎN
CLASA PREGĂTITOARE

Conceptul de „clasă pregătitoare” sau „clasă zero” este relativ nou în sistemul de
învățământ românesc. În anul 2011, în baza art. 23 din Legea Educației Naționale, a fost
introdusă clasa pregătitoare ca făcând parte din în vățământul primar, fiind o punte de
legătură între grădiniță și școala primară. Clasa p regătitoare are rolul de a ajuta elevii să se
adapteze mediului școlar, iar programele școlare (a probate prin OMECTS nr.
3656/29.03.2012) au ca scop principal formarea comp etențelor specifice pentru fiecare
disciplină școlară. Tot acum au fost introduse și d iscipline noi de studiu (Dezvoltare
personală și Educație pentru societate) sau discipl ine care reunesc mai multe domenii de
studiu (Matematică și Explorarea Mediului, Muzică ș i Mișcare, Arte Vizuale și Lucru
Manual). Întrucât programa clasei pregătitoare nu e ste foarte încărcată, iar elevii nu sunt
supuși unui sistem de notare clasic (note sau calif icative), ei prezintă interes pentru
activitățile didactice care iau forma jocului. Aces te activități au un rol esențial în formarea
unor priceperi și deprinderi utile, precum și pe ac umularea de cunoștințe, dar fără a implica
un efort deosebit de învățare din partea elevilor.
Jocul este considerat în literatura de specialitat e ca fiind caracteristica esențială a
vârstei de creștere, adică a copilăriei. Jocul are un caracter universal și a însoțit întreaga
existență umană de-a lungul timpului.

13
II. 1. Jocul didactic – generalități. Teorii despre joc

Ursula Șchiopu (1997) susține că jocul, activitatea specifică fiecărui copil, are o
importanță majoră (chiar hotărâtoare) pentru dezvol tarea lui psihică și fizică. P. Popescu-
Neveanu (1978) arată în dicționarul său de psiholog ie că jocul este transpunerea în acțiune
a propriilor cunoștințe și că este hotărâtor pentru dezvoltarea psihică a copilului, întrucât
mânuirea diferitelor obiecte și materiale facilitea ză dezvoltarea percepțiilor referitoare la
mărimea, forma, culoarea, distanța și greutatea obi ectelor. De asemenea, jocul dezvoltă
reprezentările și intelectul, imaginația, memoria ș i gândirea deoarece copilul este orientat să
rezolve problemele puse de joc, să depășească event ualele obstacole și să găsească soluții în
acest sens.
Intrarea elevului în mediul nou al școlii, trecerea de la activitățile și programul de
grădiniță, se realizează treptat, prin intermediul clasei pregătitoare sau „clasa zero”. În
această etapă, elevul este antrenat să-și lărgească orizontul de cunoaștere, să reacționeze și
să se conformeze unor condiții și cerințe noi, oare cum mai diferite și mai complexe decât
cele din etapa școlară precedentă. Totuși, activita tea predominantă rămâne jocul care este în
continuare folosit cu succes pentru a facilita însu șirea modelelor și normelor de conduită în
cadrul grupului, a crea relațiile social-umane pe c are se va baza ulterior formarea ca tânăr
adult. Jocul didactic nu este doar o simplă formă d e joacă, ci o joacă organizată, cu scopuri
și finalități educaționale, cu obiective clar formu late, care are atât o latură formativă cât și
una informativă, îmbinând, în mod organizat, acțiun ea de joc cu sarcina didactică (adică,
învățarea cu distracția). Jocul didactic este un jo c care implică respectarea unor reguli și care
vizează realizarea unor obiective pe parcursul sau la sfârșitul activității.
Potrivit teoriilor lui Johan Huizinga (1998), „Dome niul ludic își are sorgintea în
terminologia engleză («game» sau «play») și dezvălu ie astfel faptul că jocul este o activitate
spontană, independentă, motivată intrinsec, însoțit ă de plăcere, satisfacție și fantezie, care se
desfășoară după anumite reguli” (R., Răduț-Taciu, p .13). „Jocul nu este (așa cum în mod
eronat se crede) numai ocupația principală a elevil or sau forma fundamentală specifică
acestei vârste. Oricine poate observa jocul felin a l puilor de pisică, salturile pline de
imprevizibil și abilitate, de apucare a unui ghemot oc de hârtie atârnat sau altele asemenea
acestora” (R., Răduț-Taciu, p.1).
Nevoia elevului de acțiune, de a se mișca și de a e xperimenta sunt satisfăcute prin
joc, acolo unde totul este posibil și permis. Prin joc, elevul din clasa zero capătă și își
exersează deprinderile, învață, cunoaște și se cuno aște pe sine, dar în același timp se
relaxează, se distrează, își manifestă originalitat ea și creativitatea și socializează. Jocul

14
didactic are rolul de a alimenta „imaginația, compo rtamentele și strategiile mintale” care
„sunt încărcate de o simbolistică amplă și o emoțio nalitate complexă” și creează „acea
unicitate ce face să fie minunata vârstă de aur” (U ., Șchiopu; E., Verza, 2007, p. 97). Trebuie
remarcat totuși faptul că jocul nu reprezintă singu ra formă de activitate la clasa pregătitoare,
ci el se îmbină și se completează cu celelalte tipu ri de activități (activități comune, rezolvarea
de sarcini, rutine).
„Prin joc, copilul este modelat, îi sunt insuflate conceptele standard de viață, de care
el nu-și va da seama decât mai târziu, când va fi c apabil să înțeleagă ce e lumea, ce este viața,
ș.a.m.d. Deocamdată, el le privește doar ca pe nișt e jocuri, dar aceste jocuri sunt educative,
antrenante, deschizătoare de percepții. Ele dezvolt ă capacitatea copilului (și, de aici, a
omului în general) de a lucra în grup, de a ști să se comporte în colectivitate, dezvoltă
sociabilitatea lui (…), nelăsându-l să devină izola t și să se închidă în el” (R., Răduț-Taciu,
p. 3). Jocul nu are drept scop principal însușirea de cunoștințe noi, ci reprezintă modul prin
care elevul realizează cunoașterea lumii reale sau, potrivit teoriilor lui Piaget, o „pre-
învățare” și, potrivit lui Freud, „un spațiu de sat isfacere a dorinței firești de manifestare a
independenței”. Bateson susține, de asemenea, că, p e lângă toate aceste funcții, jocul
reprezintă și un excelent mijloc de comunicare și s ocializare. Elevul din clasa pregătitoare
folosește jocul drept o sursă de satisfacție și de plăcere, care nu reprezintă o constrângere,
oferindu-i în schimb libertate de acțiune și de exp rimare. Johan Huizinga (1998, p. 50 – 51)
precizează că jocul creează o ordine în realitatea dezordonată, este frumos și presupune
plăcerea dată de obținerea succesului.
K.D. Ușinski (1867), pedagog rus, definea jocul dre pt o formă de activitate liberă,
activitate prin care elevii își pot dezvolta propri ile capacități, în special atunci când jocul este
original (adică, este creat de elev însuși). Astfel , jocul (didactic) contribuie realmente la
dezvoltarea psihică. Filosofia secolului XX preia c onceptul de „joc”, fiind denumit în
deontologia hermeneutică „fir conductor”, bazându-s e pe ideea susținută de H.G. Gadamer
conform căreia principala caracteristică a jocului este „seriozitatea”. Această idee fusese
anterior vehiculată în studiile lui Platon și prelu ată de Ortega y Gasset („Legile” VII, 803 c):
„Jocul, gluma, cultura, susținem noi, sunt lucrul c el mai serios pentru noi oamenii (…) E o
invitație, așadar, la nimic altceva decât la un joc ” (R., Răduț-Taciu, p. 2). Jean Château
(1967, pp.19-34) considera că jocul reprezintă pent ru elev o lume în care acesta anticipează
preocupările serioase, exersându-și, imaginativ, pr opriul viitor ca adult: „Un copil care nu
vrea să se joace este un copil a cărui personalitat e nu se afirmă, care se mulțumește să fie
mic și slab, o ființă fără mândrie, o ființă fără v iitor”.

15
II. 2. Funcțiile jocului didactic (teorii)

Jocul, pentru a avea caracter didactic, trebuie să aibă un scop, o sarcină didactică,
obiective și finalități. Deși activitatea presupune relaxare și o oarecare libertate, totuși jocul
didactic urmează reguli clare și precise, bazându-s e pe un material didactic bine ales și folosit
corespunzător. Având în vedere că în anii anteriori , ai grădiniței, elevul este obișnuit ca jocul
să fie o activitate predominantă, în clasa pregătit oare, învățătorul/profesorul are sarcina de a
ghida elevul pentru a face treptat trecerea spre pr ocesul de predare-învățare-evaluare din
clasele primare. În clasa zero, jocul didactic faci litează înțelegerea noilor noțiuni, ajută la
consolidarea și fixarea cunoștințelor, deprinderilo r și priceperilor, la recapitularea sau la
verificarea cunoștințelor anterior acumulate.
Jocul didactic prezintă astfel mai multe funcții ( roluri) în dezvoltarea elevului din
clasa pregătitoare. Șchiopu, U. (1970) clasifică fu ncțiile jocului didactic în trei categorii:
secundare, marginale și esențiale. Funcțiile esenți ale sunt cele care definesc practicitatea
jocului. Astfel, funcția de cunoaștere are rol în a similarea atât practică, cât și mentală a lumii
înconjurătoare (viața, în general). Funcția formati v-educativă are rolul de a-i conferi jocului
valențe educative, educând atenția, conduita, imagi nația, trăsăturile de caracter, trăsăturile
sociale (corectitudine, sociabilitate, colegialitat e, spirit de echipă). Funcția motrică (jocuri
sportive, de mișcare, competiții, mânuirea obiectel or); această funcție devine, în viața de
adult, una dintre funcțiile marginale. Funcțiile se cundare vizează tonifierea și echilibrul
(activismul general), compensația (catharsis și pro iecție) și relaxarea. Funcția terapeutică (în
situații problematice atât la elev cât și la adult) este clasificată drept funcție marginală.
Jean Piaget (1972) precizează că funcția principală a jocului este aceea de realizare
a adaptării elevului la realitate, întrucât jocul a jută elevul să socializeze, să se informeze și
să se formeze. Alte funcții sunt: de adaptare (real izează asimilarea realului la eu și
acomodarea imitativă a eului la real); funcția form ativă și cea informativă și funcția
cathartică (de descărcare energetică și de rezolvar e a conflictelor afective); funcția de
socializare. Așadar, în concepția lui Piaget expusă în lucrarea „Psihologie și pedagogie”,
jocul are funcția de a realiza adaptarea elevului l a realitate. Jocul este formativ și informativ
și îndeplinește o importantă funcție de socializare . Piaget (1972, p. 49) afirmă că jocul „se
caracterizează prin plăcerea acțiunii, prin dorința de manifestare activă și de stăpânire a
activității”.
Edouard Claparede (1975) afirmă că funcțiile joculu i se împart în două categorii:
cardinală (principală) și secundară (de recreere, d e relaxare, de divertisment și de agent de
transmitere a ideilor și experienței). Funcția card inală este cea care îi permite individului

16
(elevului) să-și manifeste eul. Piaget susține că j ocul este mai relaxant și mai puțin obositor
decât munca, învățarea sau creația, iar, prin joc, elevul nu simte rutina și plictiseala, jocul
fiind vehiculul care perpetuează credințele, ritual urile și tradițiile (un instrument de educație
populară). Claparede (1975, p. 134) spune în lucrar ea sa că jocul reprezintă un fel de
fenomen de derivare, fiind „curentul intereselor no astre” prin care se manifestă „dorințele
care alcătuiesc eul nostru și caută o ieșire în fic țiune, prin intermediul jocului, atunci când
realitatea nu-i oferă suficiente căi de manifestare ”. „Referindu-se la relația joc-învățare,
afirmă că prin scurtcircuitul școlar elevul este co ndus brusc din domeniul jocului inferior în
cel al muncii forțate” (R., Răduț-Taciu, p. 7).
Jean Chateau (1967) afirmă că ceea ce este mai impo rtant, atunci când vorbim despre
funcțiile jocului, este că acesta îl ajută pe elev să deprindă regula. „În joc scăpăm de forța
constrângerii exterioare, de povara trupului și pun em în joc funcții pe care acțiunea practică
le-ar fi lăsat nefolosite și intrând în joc cu trup și suflet ne realizăm pe deplin” (Jean Chateau,
1967).
În concluzie, atunci când ne referim la joc (în spe cial la cel didactic), important este
faptul că prin această activitate elevii își formea ză propria identitate (deoarece ei se joacă
inițial cu propriul corp, înțelegând că ei sunt o p ersoană diferită de ceilalți sau de lucrurile
din jurul lor), învață să acționeze, să se poarte, să operaționalizeze și să rezolve problemele.
Jocul ajută elevul să gândească (flexibil) și să cr eeze diferite soluții, totodată dezvoltându-i
atenția, abilitățile, motivația și sociabilitatea p rin comunicare (vorbește, ascultă,
empatizează, înțelege). Prin urmare, elevul își dez voltă personalitatea (cu tot ce implică acest
lucru), iar toate acestea se realizează într-un mod relaxat și plăcut.

17
II. 3. Clasificarea jocurilor și elementele compone nte ale jocului didactic

Jocurile didactice pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii:
1. După scopul educațional, jocurile didactice sunt: d e mișcare, de pronunție, de atenție,
de memorie, de exprimare afectivă.
2. După sarcina didactică urmărită, jocurile sunt clas ificate în: jocuri pentru fixarea și
sistematizarea cunoștințelor, de transmitere și îns ușire a noilor cunoștințe, de verificare
și evaluare a cunoștințelor, priceperilor și deprin derilor.
3. După conținut, jocurile sunt: pentru cunoașterea me diului înconjurător sau pentru
educarea limbajului.
4. După locul pe care îl ocupă în activitate, jocurile sunt organizate ca fiind activități de
sine stătătoare sau integrate în activitate.
Potrivit Glava, A., Glava, C. (2002), jocurile dida ctice pot fi clasificate în: jocuri de
creație, de construcții, de reguli, de rol sau de m ișcare. Jocurile didactice reprezintă forme
de activitate care-i sunt extrem de accesibile și p lăcute elevului din clasa zero, dar care
prezintă și o valoare practică întrucât ajută elevu l să aplice cunoștințele anterior dobândite,
îi dezvoltă deprinderi și abilități noi și-i valori fică capacitățile personale într-un mod plăcut
și distractiv.
În 1989, J. Moyles, (adaptare în Glava, A., 2002, p . 211-212) clasifică jocurile în funcție
de criteriul ariei psihofizice exersate, ca de exem plu jocul psihomotor (dezvoltarea
mobilității generale și mobilității fine). Acest ti p de joc include: construcția, asamblarea sau
dezasamblarea, manipularea obiectelor (coordonarea mișcărilor), stimularea senzorială (de
discriminare cromatică, muzicală, etc.), mișcare cr eativă (dans), cățărare și escaladare. O
altă categorie a jocurilor este cea a jocurilor de stimulare intelectuală (jocuri lingvistice, de
cunoaștere a mediului, logico-matematice, de creati vitate). Cea de-a treia categorie este cea
a jocurilor de dezvoltare socio-emoțională (jocuri de comunicare, de cooperare, de
autocontrol, de exersare a empatiei, de prezentare a propriei persoane, de competiție, jocuri
terapeutice).
Jocul, indiferent de categoria din care face parte, primește în cadrul procesului
didactic valențe practice și formative în funcție d e nivelul de dezvoltare a elevilor și de
necesitățile educative ale grupului. Jocul didactic se caracterizează prin câteva elemente
distincte, spre deosebire de alte activități didact ice: este voluntar și nu exercită o acțiune de
constrângere, activează fantezia, imaginația și cre ativitatea și înlesnește prelucrarea datelor
experienței de zi cu zi a elevului. Deși are un sco p precis, jocul didactic este deschis
modificărilor, variantelor, fiind o activitate prin care elevii își modelează personalitatea. Prin

18
joc, elevii descoperă lumea cu plăcere. Spre deoseb ire de alte tipuri de joc, cel didactic
prezintă niște elemente componente; jocul didactic are scop, prezintă un conținut și o sarcină
didactică, are anumite reguli și elemente de joc.
Scopul jocului este finalitatea generală a jocului și este formul at pe baza obiectivelor
de referință a respectivei activități instructiv-ed ucative. Un joc didactic poate avea diferite
scopuri: să consolideze diferite cunoștințe teoreti ce sau deprinderi, să dezvolte capacitatea
de exprimare, să dezvolte capacitatea de orientare în spațiu și timp, să exerseze diferențierea
formelor, a culorilor și mărimilor, să favorizeze r elaționarea și socializarea, precum și
conturarea și dezvoltarea unor trăsături morale.
Conținutul jocului se referă la totalitatea cunoștințelor, a priceper ilor și a
deprinderilor anterior achiziționate pe care le fol osesc elevii în timpul activității ludice.
Cunoștințele anterioare ale elevilor din clasa preg ătitoare cuprind informații generale despre
plantele și animalele domestice și sălbatice, care sunt anotimpurile și ce caracterizează
fiecare anotimp, ocupații și activități ale oamenil or, cunoștințe logice și matematice,
cunoștințe despre evenimente istorice sau despre zo ne geografice, povești, basme, poezii.
Fiecare joc didactic trebuie să aibă un conținut po trivit cu vârsta și nivelul de dezvoltare
cognitivă a elevilor, să fie atractiv și accesibil.
Sarcina didactică reprezintă ceea ce au de realizat elevii în timpul jocului didactic
și urmărește realizarea scopului propus al activită ții. De obicei, sarcina didactică este
formulată printr-un obiectiv operațional și astfel elevul înțelege care sunt operațiile necesare
în timpul jocului. Cele mai eficiente obiective/sar cini sunt cele care solicită operațiile
gândirii, precum și creativitatea și imaginația ele vului. Este însă important ca sarcina
didactică să fie corelată cu particularitățile vârs tei, de dezvoltare și individuale ale elevilor.
Regulile jocului didactic sunt cele care au rolul de a concretiza sarcina și reprezintă
forța motrice a acțiunii jocului respectiv. Regulil e ghidează elevii de-a lungul jocului,
arătându-le drumul/calea de urmat pentru a realiza sarcina didactică. Ca orice sistem de
reguli, cele ale jocurilor didactice sunt obligator ii și evidențiază modul de comportare și de
acțiune a elevilor de-a lungul activității didactic e respective. Regulile trebuie să fie simple,
dar precise, să fie formulate pe înțelesul elevilor și, la nevoie, explicate.
Elementele jocului didactic se referă la căile și la mijloacele folosite și, c u cât sunt
mai ingenioase, cu atât sunt mai atractive pentru e levi. Astfel, cadrul didactic poate folosi:
surpriza, așteptarea, întrecerea pe echipe, ghicito rile, lauda și recompensa pentru rezultatele
bune sau atenționarea și penalizarea pentru cele gr eșite. Reușita jocului didactic depinde de
folosirea adecvată a tuturor componentelor activită ții, de cât de variate și atractive sunt
materialele propuse și cât de familiare și cunoscut e le sunt elevilor.

19

II. 4. Metodologia pregătirii, organizării și desfă șurării jocurilor didactice

Deși jocul didactic reprezintă forma de activitate cea mai atractivă și mai accesibilă
elevului din clasa zero și pare o activitate simplă și la îndemâna profesorului, el este totuși
supus unor norme metodologice bine stabilite și car e trebuie riguros planificate și urmate de
către cadrul didactic. Rolul didactic al jocului es te să realizeze instruirea, să ajute la însușirea
și consolidarea cunoștințelor de limbă și să armoni zeze procesul instructiv-educativ cu
exercițiul și cu elementul distractiv. Proiectarea, organizarea și desfășurarea unui joc didactic
sunt ghidate de nome specifice precise. Astfel, met odologia prevede respectarea anumitor
etape în proiectarea didactică a jocului și anume:
Pregătirea jocului didactic este foarte importantă și este o etapă obligatorie care ajută
la buna desfășurare a activității. Jocul trebuie pr egătit din vreme, cu atenție și având în vedere
anumite etape: planificarea jocului didactic, famil iarizarea cu jocul, realizarea proiectului
didactic și confecționarea materialului didactic ne cesar, iar, în sala de clasă, organizarea sălii
de clasă și a spațiului necesar și pregătirea elevi lor pentru desfășurarea jocului.
Planificarea jocurilor didactice se realizează prin planificări (anuale, calendaris tice,
tematice) și se întocmesc întotdeauna având în vede re scopul lecției. Astfel, jocul didactic
poate urmări predarea unor noi cunoștințe sau verif icarea celor deja acumulate, jocuri de
pronunție (însușire sau corectare), însușirea unei structuri (de vocabular sau gramaticale
simple). Planificarea jocurilor trebuie să aibă în vedere sarcina didactică și să se încadreze
în ansamblul activităților desfășurate într-un an ș colar.
Familiarizarea cu jocul didactic propus este o etapă necesară și obligatorie înaint e
de desfășurarea activității cu elevii în sala de cl asă. Deoarece jocul didactic are o structură
complexă, el trebuie studiat cu atenție de către ca drul didactic înainte de a-l propune și
executa împreună cu elevii. Astfel, cadrul didactic trebuie să se familiarizeze cu sarcina
didactică, cu regulile și cu obiectivele jocului.
Pregătirea materialului didactic reprezintă etapa în care cadrul didactic își pregăt ește
materialele sau/și jucăriile necesare în activitate a respectivă. Materialele folosite pentru jocul
didactic trebuie să fie accesibile, atractive, să a ibă o compoziție plăcută și dimensiuni
corespunzătoare (nici prea mari, nici prea mici). D esenele trebuie să fie ilustrate la o mărime
corespunzătoare și în prim plan, să nu fie mai mult e obiecte desenate pe același jeton și să
fie vizibile tuturor elevilor (indiferent de distan ța la care sunt așezați în timpul activității).
Materialele folosite pentru organizarea jocurilor d idactice în clasa pregătitoare sunt, în
general, materiale simple (jetoane, planșe, fișe de colorat sau lipit, discuri, panglici, bucățele

20
de material, animale sau obiecte din plastic, mache te, obiecte de îmbrăcăminte/încălțăminte
sau reprezentări ale acestora, ilustrații, puzzle s au mozaic) care evidențiază culoarea,
dimensiunea sau mărimea obiectelor.
Realizarea proiectului didactic al activității necesită, în cazul jocului didactic , o
atenție deosebită în comparație cu alte activități. Scopul activității trebuie să cuprindă și
conținutul jocului respectiv (dar cele două nu treb uie confundate, conținutul fiind primul
element care trebuie precizat). Sarcina didactică e ste adresată elevilor și reprezintă mobilul
activității pe care elevii trebuie să o realizeze i ntegral. Cadrul didactic trebuie să țină cont ca
trecerea de la o etapă la alta a jocului sau de la un joc la altul să fie făcute gradat și ușor.
Regulile jocului și elementele lui concrete trebuie să fie în concordanță cu sarcina și scopul
activității. În realizarea proiectului, în alegerea jocului didactic și precizarea elementelor lui
se ține cont de particularitățile de vârstă, nivelu l de dezvoltare a elevilor, de elevii cu
probleme de dezvoltare (adaptarea jocului) pentru a respecta principiile succesiunii și
gradării caracteristice jocului didactic.
Organizarea sălii de clasă și a spațiului necesar determină reușita jocului.
Organizarea clasei/spațiului constă în aranjarea mo bilierului (în cerc, pe grupe, pe mijloc
etc.), pregătirea materialelor didactice, aranjarea elevilor în funcție de cerințele jocului.
Materialul didactic trebuie să fie plasat în așa fe l încât toți elevii să aibă o vizibilitate optimă
sau ca să poată fi mânuit de fiecare elev, atunci c ând este cazul.
Pregătirea elevilor în vederea desfășurării jocului didactic are rolul de a preciza și
verifica cunoștințele elevilor pentru buna desfășur are a jocului propriu-zis. Dacă se va folosi
un joc mai complex, el poate fi pregătit prin exers area altor jocuri simple, ajutătoare (de
exemplu, jocul „Magazinul de îmbrăcăminte” se poate anticipa și pregăti prin alte jocuri mai
simple, precum: „Ce îmbrăcăminte poartă?” și „De-a magazinul” sau jocul „Ghicește la ce
m-am gândit?” se poate pregăti prin jocuri precum: „De-a librăria”, „Cum a trimis
scrisoarea?” sau „Cu ce trebuie să lucrez?”). Acest tip de jocuri ajutătoare au o sarcină
didactică sau un conținut relativ asemănător cu joc ul care urmează să fie propus, însă sunt
mai simple și mai ușor de executat pentru elevi (ev entual elevii au fost anterior familiarizați
cu jocurile respective).
Realizarea propriu-zisă a jocului didactic se realizează în sala de clasă, împreună cu
elevii. Cadrul didactic are rolul de a le comunica elevilor sarcina, obiectivele și regulile, de
a-i ajuta să se familiarizeze cu materialele, de a le da explicații (acolo unde este cazul), de a
demonstra și verifica înțelegerea jocului, iar apoi , pe parcursul jocului, de a observa, iar dacă
este nevoie, de a ajuta și ghida jocul. Realizarea jocului cuprinde câteva etape (anterior
formulate și descrise în proiectul didactic al acti vității).

21
1. Introducerea în activitate (joc) este faza anterioară începerii jocului care are rol ul de a-
i pregăti pe elevi, de a-i introduce și de a-i fami liariza cu activitatea și de a crea o atmosferă
plăcută pentru începerea jocului. Pentru partea de introducere în joc se pot folosi scurte
povestioare, ghicitori, poezioare sau o simplă conv ersație de prezentare (pe înțelesul elevilor
și care să le incite interesul și curiozitatea). In troducerea trebuie să nu ocupe mult timp din
activitate, poate folosi elemente surpriză și să re actualizeze cunoștințe deja acumulate de
elevi.
2. Prezentarea și intuirea materialului didactic este o etapă care poate fi asimilată etapei
inițiale de introducere sau prezentată ca o etapă d istinctă. Intuirea se poate realiza parțial sau
total, în funcție de cât de ușor poate fi mânuit în timpul jocului de către elevi.
3. Anunțarea temei jocului trebuie realizată într-un mod simplu și concis, cla r și pe înțelesul
elevilor și să sugereze acțiunea jocului sau a mate rialului ce urmează a fi folosit în timpul
jocului didactic.
4. Explicarea jocului didactic, a metodelor și a pr ocedeelor trebuie făcută cât mai simplu
și relevant pentru elevi, folosindu-se cuvinte simp le, fraze scurte, un limbaj simplu ajutat de
gesturi și/sau mimică. Etapa explicației poate fi r ealizată și prin demonstrarea jocului (total
sau parțial) și explicarea regulilor. În cazul jocu rilor didactice mai complexe,
explicarea/demonstrarea jocului se poate realiza eș alonat, pe măsură ce se desfășoară
activitatea. Tot acum, cadrul didactic explică modu l de utilizare a materialului didactic și
sarcinile pe care le va avea fiecare elev în cadrul jocului. Pentru o reușită totală și atingerea
obiectivelor jocului, este ideal ca explicarea/demo nstrarea jocului să fie realizată interactiv
(cu participarea activă a elevilor care vor deduce singuri regulile și utilizarea materialului).
5. Verificarea înțelegerii jocului este etapa în care cadrul didactic trebuie să se a sigure că
toți elevii au înțeles sarcina, regulile, folosirea materialelor. Pentru aceasta, cadrul didactic
le cere câtorva elevi să explice ce au înțeles, iar dacă este nevoie, intervine cu explicații sau
demonstrații suplimentare. În general, elevii înțel eg foarte repede ceea ce au de făcut și
dovedesc chiar o creativitate deosebită atunci când ajung să execute ei singuri activitatea.
Însă această etapă este necesară și utilă pentru bu na desfășurare a jocului didactic.
6. Executarea jocului didactic reprezintă principala etapă a activității în care e levii
participă efectiv la realizarea sarcinii didactice, ghidați, observați și, la nevoie, ajutați de
către cadrul didactic. Învățătorul/profesorul trebu ie să urmărească dacă ordinea/succesiunea
etapelor este realizată, dacă se respectă regulile jocului de către toți elevii (acestea sunt
reamintite și elevii sunt ghidați dacă este necesar ), dacă sarcina didactică este îndeplinită și
dacă toți elevii participă în mod egal la activitat e (cei care nu sunt implicați suficient sunt
ajutați să se integreze). Cadrul didactic trebuie s ă urmărească dacă jocul cuprinde aspectele

22
educative vizate, să asigure jocului un ritm vioi ș i o atmosferă plăcută și reconfortantă pentru
toți elevii, dar și să păstreze ordinea/disciplina pentru ca jocul să poată continua normal. În
cazul în care este nevoie (dacă jocul pare să devin ă monoton/plictisitor sau pare să fie prea
greu pentru nivelul elevilor) profesorul/învățătoru l trebuie să aibă pregătite variante de joc
(pentru a-l complica/anima sau simplifica), lăsând totodată elevii să conducă jocul (până la
un punct și atâta timp cât sarcina este respectată) . Atunci când consideră necesar să intervină,
cadrul didactic trebuie să facă acest lucru într-un mod plăcut și cu tact, pentru a nu ieși din
atmosfera jocului și pentru a stimula independența elevilor. În cazul în care o
acțiune/regulă/element al jocului nu este îndeplini t/ă corect, cadrul didactic le va cere
elevilor să repete acea acțiune pentru a fi îndepli nită corect. Executarea sarcinilor trebuie să
se facă gradat (se începe cu sarcinile ușoare). Fir ește că trebuie evitate intervențiile inutile
sau care să-i streseze pe elevi sau să se creeze pa uze prea lungi în timpul jocului.
6. Încheierea jocului se realizează treptat, prin procedee atrăgătoare ș i interesante pentru
elevi (aplauze, poezioare, cântece, ghicitori etc.) . Rezultatele sunt evaluate fie prin aprecieri,
fie prin consemnări (grafice, clasamente) sau recomp ense (bile colorate, emoticoane,
ecusoane, diplome etc.) și se discută participarea fiecărui elev sau se stabilesc câștigătorii
jocului. Prin urmare, dacă se respectă toate aceste etape și se realizează o pregătire,
organizare și desfășurare a jocului pe principii di dactice și metodice riguroase (fără a exclude
originalitatea și creativitatea), jocul didactic ar e drept rezultat dezvoltarea personalității
elevului (fizică, morală, intelectuală, socială sau estetică/creativă) și, așa cum voi arăta în
capitolele următoare, cu un impact deosebit asupra dorinței elevului de a învăța și de a
participa la activități.

23
CAPITOLUL III. ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN ÎNVĂȚAREA
LIMBII ENGLEZE LA CLASA PREGĂTITOARE

III.1. Importanța și rolul jocului didactic în învă țarea limbii engleze în clasa
pregătitoare

Limbajul este aptitudinea primară pe care o achiziț ionează un elev, încă din primii
ani de educație preșcolară, aptitudine pe care o va folosi și valorifica apoi pe parcursul
întregii sale experiențe școlare și apoi în existen ța sa ca adult complet dezvoltat și educat.
De aceea, dezvoltarea limbajului și folosirea corec tă (fonetic, gramatical, semantic și lexical)
a unei limbi (maternă sau nu) reprezintă una dintre principalele preocupări în școală.
Este cunoscut faptul că școlarii de vârstă mică au o putere de comunicare foarte mare
și le place să vorbească, să povestească și să pună întrebări. Prin urmare, asimilarea unei
limbi străine se va realiza natural și ușor dacă se vor folosi metodele și activitățile
corespunzătoare. Aici intervine jocul didactic care va ajuta foarte mult profesorul să
realizeze activități interesante și eficiente pentr u dezvoltarea vocabularului, pronunției și
structurilor gramaticale simple la clasa pregătitoa re. Odată cu însușirea limbajului, copilul
cunoaște formarea cognitivă, afectivă și comportame ntală, limba fiind de fapt instrumentul
și mijlocul principal în formarea copilului ca viit or adult social și sociabil. Astfel, în primii
ani de școală, preocuparea de bază o reprezintă dep rinderea corectă a limbajului, ca bază a
cunoașterii, comunicării și gândirii.
Cunoașterea unei limbi străine înseamnă deprinderea , prin comunicare, a structurilor
gramaticale, a modului de pronunție și articulare a cuvintelor, a vocabularului și a culturii
unei alte țări. La vârsta de 6 – 7 ani, elevii depr ind pronunția, vocabularul și gramatica unei
alte limbi, diferită de cea maternă, într-un mod fo arte natural, cu ajutorul materialelor
ajutătoare, cu tehnici ajutătoare (mimică, gestică, imagini și sunete). Toate acestea vor ajuta
la denumirea obiectelor și la sugerarea sensului cu vintelor prin acțiunile ajutătoare executate
de cadrul didactic. La această vârstă, procesele co gnitive se bazează pe o gândire concretă
(foarte puțin abstractă), iar folosirea unui materi al ajutător intuitiv este de mare folos pentru
însușirea limbii engleze. Este ideal ca reprezentăr ile intuitive să fie plasate într-un cadru
situațional cunoscut copiilor pentru a-i atrage și pentru a le stimula gândirea și imaginația.
Astfel, jocul didactic este modul ideal de stimular e a învățării limbii engleze. Printre
avantajele pe care le prezintă învățarea timpurie a limbii engleze se pot enumera:
 Copiii bilingvi comunică mai bine,

24
 Capacitatea lor intelectuală este mai dezvoltată,
 Se dezvoltă mai bine memoria, atenția și capacitate a de înțelegere,
 Copiii bilingvi au o gândire mai flexibilă, procese ază mai eficient și mai rapid
sarcinile cognitive și informațiile complexe,
 Contactul cu o altă cultură (mai mult sau mai puțin diferită de cea maternă) determină
deschiderea copiilor spre diversitate,
 Perspectiva asupra lumii este mai deschisă, copiii bilingvi sunt mai flexibili, mai
activi.
Studiile arată că o persoană cel puțin bilingvă pre zintă o rată mai redusă a îmbătrânirii
cerebrale și că declanșarea bolilor degenerative ce rebrale (Alzheimer) poate fi încetinită. În
programa școlară a disciplinei limba engleză la cla sa pregătitoare, jocul reprezintă activitatea
de bază din seria de activități instructiv-educativ e care formulează obiectivele și sarcinile de
învățare sub forma atractivă și plăcută a jocului, făcând ca studiul acestei limbi să devină
interesant pentru copil. Ideea de competiție este i ncitantă pentru copii, iar jocul didactic le
permite acestora să comunice și să coopereze, să se miște și să fie activi, să-și imagineze și
să pună în practică propria lor experiență și propr iile trăiri.
Jocul didactic în limba engleză are rolul de a dezv olta latura socială a copiilor,
întrucât acest tip de jocuri îi învață să nu se mai teamă să comunice, să socializeze, îi învață
să fie ambițioși și să câștige un loc cât mai bun. De asemenea, jocul didactic ajută la
descoperirea aptitudinilor și talentelor copiilor ( desen, dans, pictură, actorie etc.) și ajută la
dezvoltarea acestora. În cadrul orelor de limba eng leză la clasa pregătitoare, profesorul
expune permanent copiii la situații și contexte în care folosirea limbii engleze devine
naturală, copii fiind atrași să participe în mod ac tiv la jocurile propuse și să fie atrași în
activitățile interactive specifice învățării limbii engleze. Jocul didactic are rolul de a dezvolta
toate cele patru abilități (citit, scris, vorbit și ascultat), precum și abilitățile cognitive
(înțelegere, analiză și deducție) și cele motrice ( învățarea prin mișcare).
Metoda comunicativă este cea mai aplicată metodă în orele de limba engleză. Această
metodă se bazează pe interacțiunea dintre elevi sau dintre elev/elevi și profesor. Aceste tipuri
de jocuri didactice vizează latura comunicativă a c opiilor, lucrul pe echipe/perechi și sunt
realizate sub formă de competiții, întreceri sau co ncursuri. Elevii sunt stimulați să comunice
foarte mult, o comunicare flexibilă, în care ei își folosesc cunoștințele de limbă deja
dobândite și capătă noi cunoștințe, abilități și de prinderi (și nu doar de limbă, ci și motrice,
tactile, vizuale, chinestezice etc.). Astfel, după vârsta de 6 ani, elevul este foarte receptiv la
stimulii vizuali și chinestezici și foarte puțin r eceptiv la traducerea textului (cuvinte, fraze,
comenzi) în limba lui maternă (așa cum se realizeaz ă de obicei în activitățile de învățare

25
tradiționale). Jocurile didactice ce folosesc imagi ni sau alte materiale ajutătoare, mimica,
gestica, demonstrația concretă sunt metode moderne și interactive folosite cu succes la
această vârstă. Imaginile sunt folosite după ce ele vii au noțiunea concretă a obiectelor
desemnate (natură, obiecte din sala de clasă, îmbră căminte) și sunt folosite cu succes ca o
primă fază în reprezentarea și explicarea cuvintelo r, iar atunci când nu este posibil, se pot
confecționa machete sau obiecte/ființe din diverse alte materiale (plastilină, nisip, stofe,
carton etc.) sau se pot folosi obiecte din plastic (legume/fructe, animale, clădiri).
Metoda comunicativă este esențială în d ezvoltarea abilităților de ascultare (listening)
și exprimare (speaking). La această metodă se mai a daugă, ca activități complexe și integrate,
serbările școlare sau tematice, în care elevii reci tă sau cântă în limba engleză, interpretează
roluri scurte. Toate aceste activități au rolul de a dezvolta atât abilitățile cognitive, cât și pe
cele de comunicare și socializare și, desigur, de a învăța să se exprime în limba engleză.
Firește că nu se așteaptă nimeni ca, la sfârșitul c lasei pregătitoare, elevii să fie capabili să se
exprime cursiv în limba engleză. În acest an se rea lizează doar dezvoltarea capacității de
articulare a sunetelor specifice limbii engleze și însușirea elementelor de bază ale exprimării
în această limbă universală. Deși pentru un adult ( care dorește să înceapă să învețe limba
engleză) această limbă poate părea dificil de învăț at, pentru elevii de 6 – 7 ani, acest lucru
este facil întrucât structurile cognitive sunt în f ormare la această vârstă și, deci, sunt foarte
ușor de modelat.
Pe lângă dezvoltarea limbajului, jocul didactic în limba engleză are rolul de a
dezvolta creativitatea, gândirea de tip reproductiv și, de ce nu, spiritul de observație și
inițiativă, a voinței, a empatiei și afectivității și, nu în ultimul rând, de a stimula interesul
pentru o cultură și civilizație complet diverse de cea maternă.

26
III.2. Jocuri didactice pentru stimularea învățării limbii engleze în clasa pregătitoare

De ce jocul didactic? Pentru că jocul didactic este activitatea care permite integrarea
mai multor abilități și deprinderi, este o metodă d idactică modernă, ce poate folosi activități
și domenii experiențiale multiple și care contribui e la educarea elevilor într-un cadru plăcut
acestora. Jocul sau joaca permite cadrului didactic să centreze activitatea pe elevi (care devin
cei ce creează activitatea de învățare). Astfel, ca drul didactic are doar rolul de a organiza și
propune activitatea și, eventual, de a deveni unul dintre participanți. Jocurile didactice
propuse la clasa pregătitoare pentru stimularea înv ățării limbii engleze folosesc diverse
strategii și metode moderne, stimulează interesul e levilor și contribuie în mod esențial la
formarea cognitivă, psihologică și lingvistică a el evilor din clasa pregătitoare.
Prin urmare, jocul în cadrul orelor de limba englez ă poate reprezenta un mod extrem
de eficient de educație și de învățare. În cadrul o relor de limba engleză, elevul nu trebuie să
simtă că lecția este monotonă, că pentru el este un efort prea mare ca să pună în practică
cunoștințele și să încerce să se exprime. Avantajul jocului este că poate fi folosit cu succes
în orice etapă a lecției și la orice tip de lecție. Alegerea de a învăța o limbă străină de la o
vârstă timpurie a devenit extrem de importantă, deo arece, cu cât copilul va învăța mai
devreme, cu atât va fi mai ușor pentru el să-și îns ușească corect și să ajungă să vorbească
fluent cea de-a doua sau cea de-a treia limbă. Într ucât limba engleză este acum unul dintre
obiectele de studiu de bază, elevul din clasa pregă titoare este astfel stimulat să-și însușească
această limbă, ceea ce va avea un impact deosebit a supra viitorului său.
Pentru ca jocul didactic în limba engleză să fie at ractiv și să prezinte interes pentru
elevul din clasa pregătitoare, el trebuie să fie: i nteractiv, vizual și eficient. Pentru a crea un
efect interactiv, jocul didactic în limba engleză p une accent pe activitățile de comunicare
interactivă (dialog ghidat) care vor ajuta elevul s ă reușească să se exprime coerent și fluent
în limba străină. Jocul didactic în limba engleză t rebuie să fie vizual (adică să utilizeze
metode vizuale și auditive interactive) și să-i per mită elevului să folosească activ ceea ce a
văzut și auzit și să poată purta scurte conversații simple pentru a-și exprima ideile. Jocul
didactic în limba engleză trebuie să fie, de asemen ea, eficient, să nu fie artificial sau rigid,
ci natural și plăcut elevilor din clasa pregătitoar e.
Folosirea jocului didactic ca metodă de antrenare a elevilor și de formare a
personalității acestora îi permite profesorului de limba engleză să fie creativ, să propună
variante interesante (care observă că sunt eficient e pentru un anumit grup/clasă), contribuind
astfel activ la stimularea curiozității elevului di n clasa zero. Studiile au demonstrat că
învățarea unei limbi străine se realizează cel mai bine alături de vorbitori nativi ai limbii

27
respective sau atunci când elevii sunt puși în situ ații reale de viață, în situații autentice de
relaționare și de comunicare, iar cea mai puțin efi cientă metodă este folosirea lecțiilor clasice
de predare. De aceea jocul didactic, pe lângă alte metode moderne, active și interactive,
reprezintă o metodă extrem de eficientă în stimular ea interesului elevului din clasa
pregătitoare (și nu numai). Însă pot afirma (din ex periența proprie sau din discuțiile cu alți
colegi) că cea mai eficientă, rapidă și atractivă m etodă de învățare a limbii engleze (și nu
numai) este folosirea acesteia în comunicarea uzual ă, conversații obișnuite sau diferite
materii care sunt predate în limba engleză.
O altă metodă de asimilare rapidă și naturală a lim bii engleze este introducerea
studiului ei la vârste cât mai fragede, de aceea in troducerea ei în programa de studiu din
primele clase este un atu în plus pentru asimilarea limbii engleze la un nivel care să-i permită
mai târziu tânărului adult să vorbească fluent acea stă limbă (inclusiv accent, intonație).
În continuare voi prezenta câteva jocuri didactic e care se pot folosi la clasa
pregătitoare, în cadrul orelor de limba engleză și care au menirea de a fi extrem de stimulante
pentru copiii de 6 – 7 ani.
Jocul didactic „ Adevărat sau fals? (True or False) ” are drept obiectiv verificarea
capacității elevilor de a înțelege anumite enunțuri simple rostite în limba engleză (Anexa 1).
Cadrul didactic va prezenta un obiect sau o imagine a acestuia, făcând diferite afirmații
despre obiectul respectiv/imaginea respectivă. Enun țurile vor fi false sau adevărate, iar elevii
trebuie să spună dacă afirmația este adevărată („ri ght”) sau falsă („wrong”). Enunțurile pot
fi de forma: „The table is white. The table is near the door.” „The cat in this picture is eating
cheese.” Jocul se poate organiza sub formă de concu rs între echipe (cu puncte oferite pentru
răspunsurile corecte) sau se pot face cartonașe cu 'right' (culoarea verde) și 'wrong' (culoarea
roșie) pe care copiii trebuie să le ridice pentru a indica răspunsul corect.
„Jolly phonics (Fonetica veselă) ” este un joc prin care se realizează introducerea
sistematică a sunetelor specifice limbii engleze pr in care elevii din clasa pregătitoare își vor
însuși și perfecționa pronunția, intonația și capac itatea de exprimare, alături de imaginație și
creativitate. Astfel, copiii conștientizează de la o vârstă fragedă faptul că, în limba engleză,
fiecărui sunet îi corespunde un anumit simbol grafi c, învață să pronunțe corect diferite sunete
și să-și însușească vocabular specific potrivit vâr stei lor (Anexa 2).
„Concurs de desen (Drawing competition) ” este un joc didactic de vocabular care are la
bază descrierea diferitelor substantive, prepoziții sau adjective. Cadrul didactic folosește o
foaie pe care desenează ceva, apoi descrie în cuvin te foarte simple, în limba engleză, ceea
ce a desenat. Copiii trebuie să-și folosească foile lor pe care să deseneze ceea ce au înțeles
ei din explicația în limba engleză.

28
Un alt joc didactic, care are un rol stimulativ rid icat, se numește „ Bătălia mesei (Table
battle) ” și vizează verificarea nivelului de înțelegere a cuvintelor în limba engleza. Cadrul
didactic așază pe masă diferite obiecte (creion, ra dieră, minge, caiet etc.). Copiii așteaptă să
fie numit un obiect și vor trebui să aleagă corect obiectul respectiv. Se pot alcătui echipe, se
poate face o întrecere între echipe sau fiecare cop il poate câștiga puncte.
Pentru stimularea vocabularului de bază, se poate f olosi jocul „ Creionul fermecat (The
magic pen) ”. Jocul constă în „investirea” unui creion cu pute ri magice. Creionul va trece,
pe rând, pe la fiecare copil care va spune, cu vorb ele sale, o mică poveste. Se pot folosi
personaje ajutătoare sau cuvinte/fraze ajutătoare.
Mima (Mimics) poate fi folosită cu mare succes în cadrul jocuril or în orele de limbă. Se pot
mima personaje, animale, obiecte sau fenomene. În c adrul acestor jocuri se pot folosi și fraze
ajutătoare în limba engleză.
„Mie îmi place….(I like…) ” ajută la exersarea structurilor gramaticale (verb ul – modul
indicativ prezent simplu, persoana I vs. persoana a III-a singular). Un elev va spune: „I like
cats.” Un al doilea elev va spune: „S/he likes cats and I like rabbits.” Jocul continuă până ce
toți elevii participă și folosesc corect structura gramaticală.
Jocul de Puzzle (Puzzle game) are rolul de a dezvolta interesul și creativitatea. Jocurile de
puzzle se pot organiza pe teme de interes, se pot j uca individual sau în echipe/perechi, pot
genera acumularea de puncte sau se pot organiza con cursuri cu câștigători. O variantă poate
fi începerea unei povești de către o echipă/un elev și continuarea ei de către altă echipă/alt
elev. Jocurile de cuvinte sunt utile pentru formare a vocabularului, dezvoltarea exprimării și
comunicării în limba engleză.
Drama activities (Jocul de teatru) este o nouă modalitate interactivă, distractivă și
educativă de învățare a limbii engleze. Aceste acti vități dezvoltă, pe lângă vocabular și
exprimare, nivelul de încredere a elevilor, memoria , spontaneitatea și socializarea.
„Johnny says! (Johnny spune/poruncește!) ” este un joc didactic extrem de întâlnit în orele
de limba engleză și foarte apreciat de copii. Acest joc didactic are rolul de a exersa
vocabularul, gramatica și motricitatea elevilor.
Elevii folosesc formula: 'Johnny says!' (,,Johnny spune/poruncește”) pentru a executa o
anumită comandă. Comenzile vor fi simple inițial (d e genul „Johnny says: Sit down!”,
„Johnny says: Stand up!”), iar apoi se va ajunge, t reptat, la comenzi mai complexe (,,Johnny
says: Touch your nose and jump! Go to the table and bring me a blue pen!”).

29
III.3. Folosirea aplicată a unui joc didactic în li mba engleză folosit pentru stimularea
învățării elevului din clasa pregătitoare

Așa cum am arătat în capitolele anterioare, jocul r eprezintă activitatea cea mai iubită
de copiii de orice vârstă, deoarece aceștia adoră s ă se joace. Dacă inițial elevilor li se propune
o metodă clasică de învățare a unei anumite teme, i ar după aceea li se oferă drept variantă
un joc didactic pentru însușirea aceleiași teme, el evii vor trece de la starea de indiferență la
cea de încântare față de tema propusă. Acest lucru se întâmplă datorită libertății pe care o
presupune jocul, realizându-se astfel o creștere a motivației elevului de a învăța. Chiar dacă
jocul este o activitate recreativă, el are și puter nice valențe creative și formative, iar, prin
joc, informația este reținută mai ușor, crește buna dispoziție, iar asimilarea de cunoștințe și
deprinderi survine fără efort (sau cel puțin fără c a acest efort să fie conștientizat de către
elevi).
O activitate deosebit de îndrăgită de elevi este po vestea Omidei mâncăcioase (Anexa
3) pe baza căreia se pot crea nenumărate jocuri cu rol didactic și educativ, multiple activități
și o secvență întreagă de lecții care să folosească Omida mâncăcioasă ca personaj principal.

Omida mâncăcioasă
(The very hungry caterpillar)
Adaptare după Eric Carle
Obiective:

O1. Să conștientizeze pronunția diferitelor cuvinte în limba engleză,
O2. Să manifeste interes pentru limba engleză,
O3. Să comunice în ora de limbă engleză,
O4. Să prezinte interes pentru poveste,
O5. Să înțeleagă ciclul de viață a unui fluture,
O6. Să manifeste o atitudine pozitivă față de coleg i în timpul jocului/activității didactice,
O7. Să fie capabili să înțeleagă vocabular de bază și structuri gramaticale simple,
O8. Să dezvolte o sensibilitate artistică și muzica lă,
O9. Să recunoască și să execute comenzi simple în l imba engleză.

30

CONȚINUTURI:

Vocabular:
– substantive: ou/gogoașă, omidă, frunză, fluture;
– adjective: mare, mic, înfometat;
– culori: verde, roșu, galben, oranj;
– numere/numerale: unu, doi, trei, patru, cinci;
– fructe: măr, pară, prună, căpșună, portocală;
– zilele săptămânii;
– verbe;
– structuri gramaticale folosite: dar încă este înf ometat, mănâncă, ce culoare este, ce este
aceasta, ce lipsește etc.
Procedee și metode: Se pregătesc materialele folosite în timpul orei pe care elevii le vor
colora, lipi, desena urmând indicațiile cadrului di dactic.
Resurse și materiale: Cartonașe cu imagini (fructe, numere, omidă, flutur e, gogoașă,
frunze), obiecte reale (fructe, jucării, o șosetă c are va fi omida, frunze), CD cu cântece.

SCENARIU DIDACTIC

1) Cântecel introductiv (1min).
2) Repetarea numerelor în limba engleză (actualizarea cunoștințelor anterior
dobândite). Se vor folosi cartonașe cu numere (1min ).
3) Joc didactic cu numere (elevii vor primi cartonașe cu numere de la 1 la 10. Unele
numere se vor repeta. Cadrul didactic va striga un număr în limba engleză, iar
elevul/elevii care vor deține cartonașul cu numărul respectiv se va/vor ridica în
picioare. După ce cadrul didactic strigă un alt num ăr, elevul din picioare se va așeza
și se va ridica elevul al cărui număr este strigat. Numerele vor fi strigate în ordine și
apoi la întâmplare (3 min).
4) Pentru a învăța zilele săptămânii, se vor folosi nu merele de la 1 la 7 și o omidă din
carton care va avea un corp format din șapte inele. Se repetă zilele săptămânii în
ordine, apoi la întâmplare (4 min).
5) Jocul didactic „Lipește omida” are drept obiectiv v erificarea și practicarea învățării
zilelor săptămânii. Un elev va trebui să lipească o omidă mică pe inelul omizii mari,

31
atunci când este numită o anumită zi a săptămânii. Se completează toate zilele
săptămânii de cât mai mulți elevi (toți elevii) sau până ce se constată că s-au însușit
(9 – 10 min).
6) Elevii primesc fișe cu fructele și alimentele preze nte în poveste pe care vor trebui să
le coloreze și să le decupeze (5min).
7) Cântec cu zilele săptămânii în limba engleză. Cânte cul are și o componentă motrică
(elevii se ridică, se așază, ridică și coboară mâin ile, sar și se răsucesc) (6min).
Monday, stand up.
Tuesday, clap your hands.
Wednesday, hands up
Thursday, hands down.
Friday, jump.
Saturday, turn around.
Sunday, sit down.
8) La sfârșit, elevilor le va fi prezentată omida mânc ăcioasă (un animal real) care va fi
ținută în clasă, într-un adăpost corespunzător din sticlă și unde elevii vor avea ocazia
să observe timp de câteva zile transformarea și cic lul de viață al omizii care va deveni
fluture. Omida va primi un nume, va fi folosită pen tru alte activități pe aceeași temă
în decursul orelor viitoare, iar la sfârșitul obser vației, fluturele va fi eliberat (se va
organiza o activitate de „rămas bun” în natură).
9) Cântec de rămas bun (1 min).

32

CAPITOLUL IV. METODOLOGIA CERCETĂRII

IV.1. Scopul cercetării științifice

Cercetarea de față are drept scop demonstrarea ip otezei conform căreia utilizarea
jocului didactic în procesul de predare – învățare – evaluare la limba engleză are rolul de a
crește gradul de interes și de implicare ale elevil or din clasa pregătitoare și, implicit,
îmbunătățește în mod semnificativ performanțele șco lare și gradul de adaptabilitate la
trecerea de la învățământul preșcolar la cel primar .

Tipul cercetării : practic-aplicativă.

IV.2. Obiectivele cercetării prezentei lucrări

O1. Identificarea tipurilor de jocuri didactice în limba engleză cu impact stimulativ,
O2. Stabilirea modalităților de antrenare a elevilo r prin intermediul jocului didactic în limba
engleză,
O3. Evidențierea efectelor produse de utilizarea jo cului didactic în limba engleză în
activitățile din clasa pregătitoare,
O4. Elaborarea unui sistem de metode de stimulare a interesului și participării la activitățile
de limba engleză,
O5. Analiza și interpretarea datelor obținute în ca drul experimentului, sistematizarea
rezultatelor și formularea concluziilor generale și recomandărilor practice,
O6. Realizarea unei comunicări eficiente cu elevii și părinții acestora, precum și cu ceilalți
profesori/învățători sau cu alte autorități din edu cație,
O7. Cooperarea interdisciplinară în desfășurarea pr oiectului,
O8. Folosirea unor metode care își dovedesc eficien ța în procesul de învățare.

33

IV.3. Ipoteza cercetării

Ipoteza de lucru : Folosirea jocurilor didactice în orele de limba e ngleză la clasa pregătitoare
stimulează motivația și determină elevii să partici pe cu interes și în md activ la activitățile
propuse.

IV.4. Variabilele cercetării

a. Variabila independentă
Variabila independentă o reprezintă jocul didactic ca activitate de predare – învățare –
evaluare la clasa pregătitoare la disciplina limba engleză.

b. Variabila/variabilele dependente
Variabilele dependente sunt reprezentate de rezulta tele obținute de către elevii care au
participat la experimentul didactic în ceea ce priv ește modificarea, în sens pozitiv, a gradului
de interes pentru participarea în cadrul orelor de curs la disciplina menționată. De asemenea,
gradul de interes și participarea activă au rolul d e a crește și îmbunătăți performanțele școlare
la limba engleză și adaptabilitatea elevilor din cl asa pregătitoare la trecerea de la ciclul
preșcolar la cel primar.

IV.5. Eșantionul utilizat
Elevii analizați fac parte din colectivul clasei pr egătitoare al Școlii Corvinești,
Bistrița, Bistrița-Năsăud. Elevii sunt: Alexandru D . (6 ani), Bogdan S. (7 ani), Cristian R. (7
ani), Ioana M. (7 ani), Larisa C. (6 ani), Bianca M . (7 ani).
Eșantionul a fost selectat în funcție de nivelul de interes și de participare ale elevilor
la activitățile didactice propuse, după evaluarea o bservativă inițială. Cei șase elevi selectați
pentru acest studiu, deși prezentau un nivel de int eligență peste medie și a părut că s-au
adaptat la trecerea în noul ciclu de învățământ, pr ezentau totuși un interes scăzut de a
participa la activitățile didactice propuse (atât l a orele de limba engleză, cât și la celelalte
două discipline alese pentru comparație). Comparați a a vizat nivelul de pregătire (situația
școlară) a grupului eșantion la începutul studiului și după etapa posttestului la limba engleză,
în care a fost comparată situația școlară la cele t rei discipline.

34
Structura eșantionului de sub iecți
Sex Vârstă Total
copii Masculin Feminin 6 ani 7 ani
3 3 2 4 6
Tabel nr. 1

Nivelul de dezvoltare fizică și intelectuală
Nume elev/ă Nivel de dezvoltare intelectuală Nivel de dezvoltare fizică
Alexandru D. Normală Normală
Bianca M. Normală Normală
Bogdan S. Normală Normală
Cristian R. Normală Normală
Ioana M. Normală Normală
Larisa C. Normală Normală
Tabel nr. 2
*Evaluarea a fost realizată conform fișelor de eval uare de la finele ciclului preșcolar aflate
la dosarul fiecărui elev.

Nivelul de pregătire la cele trei discipline compar ate la începutul studiului
Nume elev/ă Nivel general
de pregătire* Nivel
pregătire la
limba
engleză Nivel
pregătire la
limba
română Nivel
pregătire la
matematică
Alexandru D. Mediu Mediu Mediu Slab
Bianca M. Mediu Mediu Bun Mediu
Bogdan S. Mediu Mediu Mediu Bun
Cristian R. Slab Slab Mediu Slab
Ioana M. Bun Mediu Bun Bun
Larisa C. Slab Slab Slab Slab
Tabel nr. 3
*A fost evaluată situația școlară la cele trei disc ipline de studiu, făcându-se o medie/cele trei
discipline.

35
Pregătirea profesională a părinților:
 Școala Profesională/studii medii – 9 părinți
 Superioare (Licență, Master, Doctorat) – 3 părinți.
Grupa este echilibrată în ceea ce privește numărul de fete și numărul de băieți, iar vârsta este
apropiată (diferența este de 6 luni între cel mai m ic și cel mai mare elev). Prezența a fost
între 90% – 95% pe perioada studiului, în cazul sub iecților evaluați, iar absențele au fost în
totalitate din motive obiective (medicale). Elevii provin dintr-un grup social fără probleme
speciale de adaptare, de comportament social sau de sănătate. Elevii provin din familii
biparentale, toți părinții locuind la aceeași adres ă de domiciliu ca și copiii evaluați.

IV.6. Etapele cercetării și metodologia de lucru

IV.6.1. Locul de desfășurare și perioada de cerceta re
Pentru a realiza verificarea ipotezei și pentru a a tinge obiectivele vizate, am folosit drept
grup de cercetare câțiva elevi ai clasei pregătitoa re de la Școala Gimnazială Corvinești,
Bistrița. Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul se mestrelor I și II ale anului școlar 2018 –
2019, în etape de cercetare.

IV.6.2. Etape și subetape parcurse
 Etapa prealabilă intervenției experimentale: 12.11. 2018 – 14.12.2018
La începutul anului școlar 2018 – 2019, am selectat elevii pe baza rezultatelor
obținute la cele trei discipline. Rezultatele au fo st obținute în urma testelor inițiale de la
începutul semestrului I. Aprecierea s-a realizat pe baza documentelor școlare a celor 6 elevi
evaluați și a evaluărilor observative aflate în dos arul fiecărui elev la încheierea ciclului
preșcolar (realizate de către educator).
 Etapa aplicării experimentului: 14.01.2019 – 24.03. 2019
 Etapa comparării rezultatelor: 01.04.2019 – 12.04.2 019

IV.6.3. Disciplinele de studiu implicate
În această cercetare, am plecat de la ideea că jocu l (implicit cel didactic) poate fi folosit
cu succes pentru stimularea interesului elevilor di n clasa zero. Clasa pregătitoare reprezintă
un prag extrem de important și, totodată, uneori di ficil, iar unii elevi pot avea unele dificultăți
de a se adapta. Aici intervine jocul didactic (a că rui utilitate și necesitate am dezvoltat-o în
această lucrare) care are rolul și puterea de a cre a pentru elevul de 6 – 7 ani un mediu

36
prietenos și atractiv pentru receptarea activitățil or și conținuturilor vizate de programa
școlară.
Deși jocul didactic presupune folosirea unor etape precise, a unor sarcini de lucru ghidate
și/sau a unor reguli (care, firește, trebuie adapta te la clasă), această metodă de educație are
valența de a atrage și stimula elevul de 6 – 7 ani să învețe o limbă străină. Folosind jocul
didactic, învățarea unei limbi străine nu mai repre zintă ceva dificil sau greu de asimilat
pentru elevul din clasa zero, învățarea sau evaluar ea devenind un proces natural, simplu, care
nu-i creează panică sau angoase elevului din clasa zero.
Pentru această cercetare, am evaluat rezultatele la disciplinele: limba engleză, limba
română și matematică. Cele două discipline au fost folosite pentru a realiza o comparație
între rezultatele inițiale (la toate cele trei disc ipline) și rezultatele finale (o comparație între
rezultatele obținute la limba engleză după desfășur area studiului și celelalte două discipline
de studiu la care s-au folosit preponderent metode tradiționale de predare – învățare –
evaluare).
Cercetarea s-a bazat pe utilizarea diferitelor jocu ri didactice în limba engleză, precum
și a altor activități specifice jocului didactic.

IV.6.4. Tipul de demers logic
Studiul s-a axat pe o varietate de metode și mijloa ce de cercetare și anume:
 metode obiective prin care am încercat să observ, s ă înregistrez și să măsor reacțiile
elevilor analizați la acțiunea directă sau indirect ă a diferiților stimuli externi;
 metode acționale aplicate fenomenului investigat;
 observarea elevilor în timpul activităților desfășu rate;
 analiza unor lucrări și materiale realizate de elev ii analizați;
 analiza corelațiilor dintre calificativele obținute înainte și după introducerea
experimentului.
Cercetarea de față s-a axat pe cele două planuri: c antitativ și calitativ. Cercetarea
cantitativă a cuprins trei etape: etapa constatativ ă, etapa experimentală și etapa evaluativă.
Etapa de constatare se referă la nivelul de pregăti re al școlarilor și a fost realizată prin testarea
inițială aplicată grupului de studiu. Etapa experim entală a presupus introducerea elementului
cercetat (adică, a jocului didactic și a metodelor activ-participative). Etapa de evaluare a
constat în aplicarea testării finale și compararea rezultatelor pentru a se evidenția
îndeplinirea obiectivelor cercetării.

37
IV.6.5. Metode de cercetare folosite :

A. Metode nonexperimentale de colectare a datelor
a. metoda observației
Prin această metodă, am realizat observarea în mod intenționat, planificat și sistematic a
subiecților de studiu, urmate de înregistrarea obie ctivă și exactă a manifestărilor individuale
sau colective a comportamentelor subiecților analiz ați. Principalul instrument al acestei
metode îl constituie fișa de observație (Anexele 4 – 9), în care am înregistrat aspectele
observate, în funcție de scopul observației. În stu diul meu, am urmărit felul și nivelul de
participare al elevilor analizați în timpul activit ăților ce implică
jocul didactic, dar și a altor tipuri de activități .
Indicatorii urmăriți:
 Indicatori principali:
 gradul de implicare în activitate,
 gradul de participare activă.
 Indicatori complementari:
 gradul de socializare/cooperare,
 gradul de finalizare a sarcinii de lucru.

Rezultatele eșantionului experimental

Grafic nr. 1
Legendă : atitudinea față de sarcina de lucru/activitate a fost evaluată pentru o medie de 3,5
puncte, cu minimum 1 punct și maxim 6 puncte.

Comportamentul urmărit a fost evaluat pentru o medie de 5,5 puncte, cu min imum 1 punct
și maxim 10 puncte.

1,63
5,75
3
9,52,38
5,88
3
9,51,63
5,76
3
101,38
5,63
3
9,52,13
6
3,5
101,38
5,76
2
9
A T I T U D I N E A F A Ț Ă D E
S A R C I N A D E
L U C R U / A C T I V I T A T E –
L A Î N C E P U T U L
S T U D I U L U IA T I T U D I N E A F A Ț Ă D E
S A R C I N A D E
L U C R U / A C T I V I T A T E –
L A S F Â R Ș I T U L
S T U D I U L U IC O M P O R T A M E N T U L
U R M Ă R I T – L A
Î N C E P U T U L S T U D I U L U IC O M P O R T A M E N T U L
U R M Ă R I T – L A
S F Â R Ș I T U L S T U D I U L U IAlexandru D. Bianca M. Bogdan S. Cristian R. Ioana M. Larisa C.

38
Analiza și interpretarea rezultatelor la finalizare a studiului
În urma evaluării observațiilor, am constatat că, l a începutul studiului, elevii nu prezentau
un interes deosebit pentru participarea la activită țile propuse. De asemenea, gradul lor de
participare a fost relativ scăzut, deși faptul că e i cunosc regulile de comportament în clasă,
știu cum să coopereze unii cu ceilalți și să facă o rdine după activitate, așezând materialele la
locul lor, demonstrează că elevii analizați sunt ob ișnuiți cu activitățile la clasă.
După utilizarea jocului didactic ca metodă de preda re – învățare – evaluare, s-a constatat o
ameliorare semnificativă a interesului elevilor ana lizați și o creștere importantă a gradului
lor de participare la sarcinile didactice propuse. În plus, s-a observat (complementar scopului
scontat) că elevii au demonstrat, la finalizarea st udiului, un nivel mai ridicat de cooperare,
disciplină și un grad mai mare de finalizare a sarc inii de lucru.

b. metoda chestionarului
Metoda chestionarului folosită în această cercetare s-a axat pe întrebări închise de tip
scalat (cu indicarea gradelor de intensitate sau a frecvenței). Am optat pentru acest tip de
întrebări care, deși oferă un număr limitat de opți uni, sunt ușor de înțeles, iar răspunsurile
sunt ușor de măsurat permițând obținerea unor date structurate și concludente pentru studiul
de față. Chestionarul mă ajută să evaluez utilizare a jocului didactic la alte discipline și
necesitatea aplicării acestuia la orele de limba en gleză. De asemenea, aprecierea importanței
și observațiilor personale ale cadrelor didactice i mplicate în studiu, sunt extrem de
folositoare pentru prezentul studiu.

Chestionar pentru cadrele didactice (limba română ș i matematică)
1. Cât de des folosiți jocul didactic în cadrul di sciplinei/disciplinelor pe care le
predați?
 Foarte rar (mai puțin de o dată pe săptămână)
 Rar (o dată pe săptămână)
 Uneori (de două ori pe săptămână)
 Frecvent (de trei ori pe săptămână)
 Foarte frecvent (aproape la fiecare oră de curs)

39
2. Cât de des participă elevii la activitățile baza te pe un joc didactic ?
 Foarte rar (la o activitate din 5 activități propus e)
 Rar (la 2 activități din 5 activități propuse)
 Uneori (la 3 activități din 5 activități propuse)
 Frecvent (la 4 activități din 5 activități propuse)
 Foarte frecvent (la 5 activități din 5 activități p ropuse)

3. În ce măsură apreciați dvs. că jocul didactic st imulează interesul elevilor?
 În foarte mică măsură
 În mică măsură
 Într-o măsură potrivită
 În mare măsură
 În foarte mare măsură

4. În ce măsură participă elevii mai timizi la acti vități atunci când folosiți
jocul didactic?
 În foarte mică măsură
 În mică măsură
 Într-o măsură potrivită
 În mare măsură
 În foarte mare măsură

5. În ce măsură se asigură progresul școlar dacă es te folosit jocul didactic?
 În foarte mică măsură
 În mică măsură
 Într-o măsură potrivită
 În mare măsură
 În foarte mare măsură

40
Centralizarea rezultatelor chestionarului
Nr. întreb. Răspunsul Respon
denți
1 Foarte rar (mai puțin de o dată pe săptămână) 0
Rar (o dată pe săptămână) 1
Uneori (de două ori pe săptămână) 1
Frecvent (de trei ori pe săptămână) 0
Foarte frecvent (aproape la fiecare oră de curs) 0
2 Foarte rar (la o activitate din 5 activități propus e) 0
Rar ( la 2 activită ți din 5 activități propuse ) 0
Uneori (la 3 activități din 5 activități propuse) 0
Frecvent (la 4 activități din 5 activități propuse) 1
Foarte frecvent ( la 5 activită ți din 5 activități propuse ) 1
3 În foarte mică măsură 0
În mică măsură 0
Într-o măsură potrivită 0
În mare măsură 1
În foarte mare măsură 1
4 În foarte mică măsură 0
În mică măsură 0
Într-o măsură potrivită 0
În mare măsură 2
În foarte mare măsură 0
5 În foarte mică măsură 0
În mică măsură 0
Într-o măsură potrivită 1
În mare măsură 0
În foarte mare măsură 1
Tabel nr. 4
Interpretarea rezultatelor : În urma efectuării chestionarului, reiese că ambii învățători sunt
de părere că utilizarea jocului didactic poate spor i interesul și gradul de participare a elevilor
din clasa pregătitoare.
c. metoda interviului utilizată pentru intervievarea c elor 6 elevi – pentru elevii
implicați în studiul de caz, am utilizat metoda int erviului. Cei 6 elevi au fost
întrebați :
1. Cât de des faceți jocuri la clasă ?
2. Cât de mult îți place să citești ?
3. Cât de mult îți place să te joci ?
4. Cât de des îți dorești să participi la activitate î mpreună cu ceilalți colegi din clasă
atunci când se fac exerciții la limba română sau la matematică ?
5. Cât de des îți dorești să participi la activitate î mpreună cu ceilalți colegi din clasă
atunci când este propusă o activitate ce implică jo aca ?
6. Cât ești de atent/ă când activitatea este un joc ?

41
Centralizarea rezultatelor interviului
Nr. întreb. Răspunsul Respondenți
1 Foarte rar (mai puțin de o dată pe săptămână) 3
Rar (o dată pe săptămână) 2
Uneori (de două ori pe săptămână) 1
Frecvent (de trei ori pe săptămână) 0
Foarte frecvent (aproape la fiecare oră de curs) 0
2 În foarte mică măsură 2
În mică măsură 2
Într-o măsură potrivită 1
În mare măsură 1
În foarte mare măsură 0
3 În foarte mică măsură 0
În mică măsură 0
Într-o măsură potrivită 0
În mare măsură 2
În foarte mare măsură 4
4 Foarte rar (la o activitate din 5 activități propus e) 2
Rar (la 2 activită ți din 5 activități propuse) 2
Uneori (la 3 activități din 5 activități propuse) 1
Frecvent (la 4 activități din 5 activități propuse) 1
Foarte frecvent (la 5 activită ți din 5 activități propuse) 0
5 Foarte rar (la o activitate din 5 activități propus e) 0
Rar (la 2 activități din 5 activități propuse) 0
Uneori (la 3 activită ți din 5 activități propuse) 0
Frecvent (la 4 activități din 5 activități propuse) 2
Foarte frecvent (la 5 activități din 5 activități p ropuse) 4
6 În foarte mică măsură 0
În mică măsură 0
Într-o măsură potrivită 0
În mare măsură 2
În foarte mare măsură 4
Tabel nr. 5
*Întrebările au fost explicate elevilor, folosind un limbaj adecvat puterii lor de înțelegere.
Interpretarea rezultatelor : După efectuarea chestionarului, a reieșit interes ul elevilor
pentru activitățile didactice de tip joc. Elevii au manifestat un interes crescut pentru joc/joacă
în comparație cu metodele tradiționale de învățare (exerciții, probleme, explicații).

d. metoda analizei produselor activității subiecților evaluați
Prin metoda analizei produselor activității subiecț ilor evaluați în acest studiu, am urmărit
să obțin date referitoare la capacitățile psihice ș i volitive ale elevilor (imaginația, interesul,
gradul de participare, calitatea și cantitatea de c unoștințe, deprinderi, priceperi și aptitudini
generale), progresele realizate în cadrul procesulu i de învățare.

42
Rezultatele eșantionului experimental
Aprecierea produselor activității (la începutul stu diului)
Nume elev/ă Corectitudine
realizare produs/e Originalitate
produs/e
realizat/e Complexitate
produs/e realizat/e Creativitate
produs/e
realizat/e
(Parțial)
corect
2p Incorect
1 p (Parțial)
original
2 p Banal
1 p (Parțial)
complex
2 p Simplu
1 p (Parțial)
creativ
2 p Necre
ativ
1 p
Alexandru D. x x x x
Bianca M. x x x x
Bogdan S. x x x x
Cristian R. x x x x
Ioana M. x x x x
Larisa C. x x x x
Tabel nr. 6
Aprecierea produselor activității (la începutul stu diului)

Grafic nr. 2

2
1 1
21 1 1 12 2 2 22
1 1
21 1
2 22
1
2 2C O R E C T I T U D I N E O R I G I N A L I T A T E C O M P L E X I T A T E C R E A T I V I T A T EAlexandru D. Bianca M. Bogdan S. Cristian R. Ioana M. Larisa C.

43
Aprecierea produselor activității (la sfârșitul stu diului)
Nume elev/ă Corectitudine
realizare produs/e Originalitate
produs realizat Complexitate
produs/e
realizat/e Creativitate
produs/e realizat/e
(Parțial)
corect Incorect (Parțial)
original Banal (Parțial)
complex Simplu (Parțial)
creativ Necreativ
Alexandru D. x x x x
Bianca M. x x x x
Bogdan S. x x x x
Cristian R. x x x x
Ioana M. x x x x
Larisa C. x x x x
Tabel nr. 7

Aprecierea produselor activității (la sfârșitul stu diului)

Grafic nr. 3
În urma cercetării și după aplicarea metodelor ce a u la bază folosirea jocului didactic ca
mijloc de stimulare al interesului și participării, rezultatele au evidențiat și demonstrat o
creștere considerabilă a corectitudinii executării sarcinii și a creativității, precum și o creștere
parțială a originalității și complexității produsel or realizate de către elevii analizați.

1 1
0
11
0 0
11 1 1 11
0 0
11 1 1 11
0
1 1C O R E C T I T U D I N E O R I G I N A L I T A T E C O M P L E X I T A T E C R E A T I V I T A T EAlexandru D. Bogdan S. Cristian R. Ioana M. Larisa C. Bianca M.

44
Analiza și interpretarea rezultatelor la finalizare a studiului
Nivelul de corectitudine: Rezolvarea sarcinilor a f ost realizată (parțial) corect de către 4 elevi
și incorect de 2 elevi.
Nivelul de originalitate: Rezolvarea sarcinilor a f ost realizată (parțial) original de către 1 elev
și banal de 5 elevi.
Nivelul de complexitate: Rezolvarea sarcinilor a fo st realizată (parțial) complex de către 3
elevi și în mod simplu de 3 elevi.
Nivelul de creativitate: Rezolvarea sarcinilor a fo st realizată (parțial) creativ de către 5 elevi
și necreativ de 1 elevi.
În concluzie, nivelul de corectitudine și cel de cr eativitate a fost peste medie, nivelul de
complexitate a fost mediu realizat, iar cel de orig inalitate a fost peste medie.

e. metoda testelor
Metoda testelor mi-a permis să evaluez și să demons trez performanțele elevilor
observați. Această metodă este utilă deoarece mi-a permis să realizez o examinare, o
evaluare și o notare identice pentru toți elevii an alizați, testul fiind un instrument de măsură
obiectiv care folosește același etalon ce permite s tabilirea cu exactitate a nivelului interesului
elevilor, a gradului de participare, a performanței obținute, precum și determinarea poziției
unui elev în cadrul grupului de analiză.
f. metoda eșantionului/ grupului unic
În acest studiu am folosit tehnica eșantionului uni c căruia i-am aplicat variabilele
dependente și independente, urmărind și cuantificân d efectul acestora. Pornind de la
variabila independentă („Învățăm prin joc”), am dem onstrat variabilele dependente care au
vizat cuantificarea participării active și a intere sului elevilor pe tot parcursul experimentului.

45
B. Metode acționale sau de intervenție
a. experimentul psihopedagogic
Experimentul psihopedagogic a vizat, în cadrul aces tei cercetări, verificarea ipotezei,
pe baza observației provocate. Experimentul s-a baz at pe studierea unui grup mic, pe o
perioadă relativ scurtă de timp (câteva săptămâni), fără utilizarea unui grup de control.
Ipoteza a fost demonstrată pe baza evaluării eșanti onului unic în cele trei etape ale
experimentului: etapa preexperimentală (pretestul), etapa experimentală (care constă în
aplicarea experimentului formativ) și etapa postexp erimentală/de control (posttestul). Pentru
această cercetare, au fost utile un număr de 3 test ări (1 testare inițială, 1 testare parțială și 1
testare finală). Testările s-au realizat la începu tul, pe parcursul și la finalul studiului și au
demonstrat progresele făcute de cei 6 subiecți anal izați. Etapa preexperimentală a constat în
aplicarea pretestului și a avut rolul de a stabili nivelul de pregătire a elevilor analizați la
disciplina limba engleză, în momentul inițierii exp erimentului psihopedagogic. Testul a vizat
itemi de pronunție corectă, asociere, prezentare pe rsonală.
Înregistrarea rezultatelor la pretest
Nume elev/ă ITEM 1 ITEM 2 ITEM 3 ITEM 4
Alexandru D. B S S S
Bianca M. B S S S
Bogdan S. S B B B
Cristian R. B B B S
Ioana M. B FB S B
Larisa C. S S S S
Tabel nr. 8
 Suficient – 1 punct
 Bine – 2 puncte
 Foarte bine – 3 puncte

46
Evaluarea la pretest

Grafic nr. 4
Interpretarea rezultatelor la pretest:
Item 1: dintr-un total de 18 puncte posibile/grup a fost obținut un număr de 10 puncte.
Item 2: dintr-un total de 18 puncte posibile/grup a fost obținut un număr de 10 puncte.
Item 3: dintr-un total de 18 puncte posibile/grup a fost obținut un număr de 8 puncte.
Item 4: dintr-un total de 18 puncte posibile/grup a fost obținut un număr de 8 puncte.
În concluzie, dintr-un total de 72 de puncte posibi le/grup au fost obținute 36 de puncte. Deci,
rezultatele au fost de nivel mediu.
Etapa experimentală a constat în aplicarea metodelor interactive, folo sind jocul didactic ca
principala metodă didactică. Astfel, am utilizat jo curi didactice variate care vizau diferite
abilități: citire, pronunție, scriere și ascultare (Anexele 10 – 15), precum și a unui test de
evaluare parțială (Anexele 11 și 12).

Înregistrarea rezultatelor la testul de evaluare pa rțială
Nume elev/ă ITEM 1 ITEM 2 ITEM 3 ITEM 4
Alexandru D. FB B S B
Bianca M. B B B S
Bogdan S. B FB B FB
Cristian R. FB B FB B
Ioana M. B FB B B
Larisa C. B B S S
Tabel nr. 9
 Suficient – 1 punct
 Bine – 2 puncte
 Foarte bine – 3 puncte 2
1 1 12
1 1 11
2 2 22 2 2
12
3
1
21 1 1 1I T E M 1 I T E M 2 I T E M 3 I T E M 4Alexandru D. Cristian R. Ioana M. Larisa C. Bianca M. Bogdan S.

47
Evaluarea la testul de evaluare parțială

Grafic nr. 5
Interpretarea rezultatelor la testul de evaluare pa rțială:
Item 1: dintr-un total de 18 puncte posibile/grup a fost obținut un număr de 14 puncte.
Item 2: dintr-un total de 18 puncte posibile/grup a fost obținut un număr de 14 puncte.
Item 3: dintr-un total de 18 puncte posibile/grup a fost obținut un număr de 11 puncte.
Item 4: dintr-un total de 18 puncte posibile/grup a fost obținut un număr de 11 puncte.
În concluzie, dintr-un total de 72 de puncte posibi le/grup au fost obținute 50 de puncte. Deci,
rezultatele au fost de nivel peste mediu, constatân du-se o creștere de aproximativ 50%.
Etapa postexperimentală/posttestul a constat din trei jocuri didactice, de complexita te
diferită, care au avut drept scop validarea experim entului (Anexele 16 – 18).
Înregistrarea rezultatelor la posttest – după posttest, s-au înregistrat următoarele rezult ate:
Înregistrarea rezultatelor la testul postexperiment al/posttest
Nume elev/ă JOC IDACTIC 1 JOC DIDACTIC 2 JOC DIDACTIC 3
Alexandru D. 4 3 4
Bianca M. 4 4 3
Bogdan S. 3 4 4
Cristian R. 4 2 4
Ioana M. 4 4 4
Larisa C. 4 3 3
Tabel nr. 10
*Fiecare joc didactic a fost evaluat cu un punctaj total de 4 puncte. Deci, 3 jocuri x 4
puncte/fiecare x 6 elevi = 72 puncte totale/grup.

3
2
1
22 2 2
12
3
2
33
2
3
22
3
2 22 2
1 1I T E M 1 I T E M 2 I T E M 3 I T E M 4Alexandru D. Cristian R. Ioana M. Larisa C. Bianca M. Bogdan S.

48
Evaluarea la posttest

Grafic nr. 6
Interpretarea rezultatelor:
Joc didactic 1: dintr-un total de 24 puncte posibil e/grup a fost obținut un număr de 23 puncte.
Joc didactic 2: dintr-un total de 24 puncte posibil e/grup a fost obținut un număr de 20 puncte.
Joc didactic 3: dintr-un total de 24 puncte posibil e/grup a fost obținut un număr de 22 puncte.
În concluzie, dintr-un total de 72 de puncte posibi le/grup au fost obținute 65 de puncte. Deci,
s-au obținut rezultate foarte bune atât individuale , cât și pe grup. Rata de creștere a
interesului și participării active la sarcinile did actice au determinat creșterea rezultatelor cu
un procent de aproape 93%.

Realizarea comparației situației școlare la cele tr ei discipline de studiu
Nivelul de pregătire la cele trei discipline compar ate la sfârșitul studiului
Nume elev/ă Nivel general de
pregătire* Nivel de
pregătire la
limba engleză Nivel de
pregătire la
limba română Nivel de
pregătire la
matematică
Alexandru D. Bun Foarte bun Bun Mediu
Bianca M. Bun Foarte bun Bun Mediu
Bogdan S. Bun Foarte bun Mediu Mediu
Cristian R. Mediu Bun Mediu Slab
Ioana M. Foarte bun Foarte bun Foarte bun Bun
Larisa C. Mediu Mediu Mediu Slab
Tabel nr. 11
*A fost evaluată situația școlară la cele trei disc ipline de studiu, făcându-se o medie/cele trei
discipline.
Interpretarea rezultatelor : nivelul de pregătire a celor șase elevi a cunoscu t în general o
creștere față de începutul anului școlar, cea mai e videntă creștere înregistrându-se la limba
engleză. Cadrul didactic de la clasa în care se afl ă cei șase elevi care au participat la acest 4
3
44 4
33
4 44
2
44 4 44
3 3J O C D I D A C T I C 1 J O C D I D A C T I C 2 J O C D I D A C T I C 3Alexandru D. Cristian R. Ioana M. Larisa C. Bianca M. Bogdan S.

49
studiu a observat, pe parcursul desfășurării studiu lui de față, o creștere a interesului și la
celelalte discipline la cei șase elevi analizați (p rin comparație cu restul clasei).
Comparația nivelurilor de pregătire generală

Grafic nr. 7

Insuficient Excelent
Nivel general de pregătire la
începutul studiului
Nivel general de pregătire la
sfârșitul studiului

50
CONCLUZII FINALE ȘI (SUGESTII DE) APLICAȚII PRACTIC E

Având în vedere datele prezentate, precum și litera tura de specialitate la care am
făcut referire în această lucrare, pot concluziona că ipoteza de lucru a fost demonstrată și
justificată: jocul didactic la disciplina limba eng leză are valența de a spori gradul de interes
și participare a elevilor din clasa pregătitoare și , în consecință, de a determina îmbunătățirea
performanțelor școlare la disciplina vizată și rata de adaptare în trecerea de la ciclul preșcolar
la cel primar.
După realizarea studiului, am putut constata că:
 Pentru obținerea unor date relevante pot fi folosi metode și procedee didactice care
implică jocul didactic și activități legate de aces ta;
 Jocul didactic utilizat la orele de limba engleză p oate stimula cu succes interesul
elevilor din clasa pregătitoare;
 Jocul didactic utilizat la orele de limba engleză p oate stimula cu succes nivelul de
participare activă a elevilor din clasa pregătitoar e;
 Jocul didactic utilizat la orele de limba engleză p oate stimula cu succes nivelul de
atenție a elevilor din clasa pregătitoare;
 Jocul didactic utilizat la orele de limba engleză p oate stimula cu succes gradul de
socializare, cooperare și disciplină ale elevilor d in clasa pregătitoare.

Rezultatele cercetării de față au fost an alizate, prelucrate și interpretate cu scopul de a
crește eficacitatea utilizării jocului didactic ca mijloc de sporire a interesului, atenției și a
participării active la orele de limba engleză, la n ivelul clasei pregătitoare.
Aplicațiile practice constau în posibilitat ea utilizării jocului didactic la clasă în scopul
obținerii unor rezultate similare la toate discipli nele de studiu, la clasa pregătitoare.
De asemenea, datele obținute ar putea fi rel evante pentru implementarea utilizării
jocului didactic ca metodă de predare – învățare – evaluare de sine stătătoare, la nivelul
clasei pregătitoare.

51
BIBLIOGRAFIE

1. Anucuța, L., Anucuța, P. (1997). Jocurile de creativitate . Timișoara: Ed. Excelsior.
2. Bocoș, M., Jucan, D. (2008). Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia
curriculumului. Seria Științele Educației. Pitești: Paralela 45 .
3. Bocoș, M. D. (coord.), Chiș, O., Răduț-Taciu, R., S tan, C., Andronache, D. C. (2016).
Dicționar praxiologic de pedagogie. Volumul I (A-D). Pitești: Paralela 45.
4. Bocoș, M. D. (coord.), Răduț-Taciu, R., Stan, C., ( 2016). Dicționar praxiologic de
pedagogie. Volumul II (E-H). Pitești: Paralela 45.
5. Bocoș, M. D. (coord.), Răduț-Taciu, R., Stan, C., ( 2017). Dicționar praxiologic de
pedagogie. Volumul III (I-L). Pitești: Paralela 45.
6. Bocoș, M. D. (coord.), Răduț-Taciu, R., Stan, C., ( 2018). Dicționar praxiologic de
pedagogie. Volumul IV (M-O). Pitești: Cartea Românească Educaț ional.
7. Château, J. (1967). Copilul și jocul . București: Editura Didactică și Pedagogică.
8. Claparede, E. (1975). Psihologia copilului și pedagogia experimentală . București:
Editura Didactică și Pedagogică.
9. Cristea, S. (1998). Dicționar de termeni pedagogici . București: Editura Didactică și
Pedagogică.
10. Damian, A. (2015). Limba engleza caiet pentru clasa pregătitoare – Vocabular,
exerciții, jocuri, poezii, cântece, transcriere fon etică . Argeș: Ed. Elicart.
11. Dragu, A., Cristea, S. (2003). Psihologie și pedagogie școlară . Constanța: Editura
Ovidius University Press.
12. Glava, A., Glava, C. (2002). Introducere în pedagogia preșcolară . Cluj-Napoca:
Editura Dacia.
13. Golu, P.; Zlate, M.; Verza, E. (1998). Psihologia copilului . București: Editura
Didactică și Pedagogică.
14. Golu, M., Păiși Lăzărescu, M. (2000). Psihologia. Manual pentru clasa a X-a liceu .
București: Editura Preuniversitaria.
15. Harmer, J. (1991). The Practice of English Teaching . London: Longman.
16. Huizinga, J. (1998). Homo Ludens . București: Humanitas.
17. Ionescu, M. (2000). Demersuri creative în predare și învățare . Cluj-Napoca: Editura
Presa Universitară Clujeană.
18. Kessel, F., Goncu, A. (1984). Analyzing Children's Play Dialogues . San-Francisco:
Jossey-Bass Inc.
19. Moyles, J.R. (1989). Just Playing? The role and status of play in early chilhood
education . Philapdelphia: Open University Press.
20. Osterrieth, P. A. (1976). Introducere în psihologia copilului . Seria: Pedagogia
secolului XX. București: Editura Didactică și Pedag ogică.
21. Pavelescu, M., Zimbru, R. (2000). Implicațiile ludicului în promovarea
inteligențelor multiple, în Studii și cercetări ști ințifice, seria Științe socio-umane
(Psihologie-Pedagogie-Metodică), nr. 3. Universitatea Bacău: DPPD
22. Piaget, J., Inhelder, B. (1972). The Psychology Of The Child . New York, United
States: Ingram Publisher Services.
23. Popescu, R. (1990). Realizarea obiectivelor instructiv-educative prin j ocul didactic .
București: Rev. de Pedagogie, nr. 10
24. Popescu-Neveanu, P. (1978). Dicționar de psihologie . București: Editura Albatros.

52
25. Răduț-Taciu, R. (2018). Jocul didactic – teorie și aplicații – Syllabus . Cluj-Napoca:
Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul de Formare Cont inuă, Învățământ la Distanță și
cu Frecvență redusă, Facultatea de Psihologie și Șt iințe ale Educației, Specializarea:
Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar.
26. Răduț-Taciu, R. (2007). Pedagogia jocului de la teorie la aplicații , Colecția Științele
Educației nr. 7. Cluj-Napoca: Ed. Casa Cărții de Șt iință.
27. Scrivener, J. (2005). Learning Teaching . London: Macmillan.
28. Siek-Piskozub, T. (1997). (trad.) Jocuri și activități distractive în învățarea limbi lor
străine . Iași: Ed. Polirom.
29. Șchiopu, U. (1970). Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor . București:
Editura Didactică și Pedagogică.
30. Șchiopu, U., Verza, E. (1976). Psihologia jocului . București: Editura Didactică și
Pedagogică.
31. Șchiopu, U., Verza, E. (1997). Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții . București:
Editura Didactică și Pedagogică.
32. Șchiopu, U.; Verza, E. (1981). Psihologia vârstelor . București: Editura Didactică și
Pedagogică.
33. Șchiopu, U., Verza, E. (2007). Istoria psihologiei . București: Editura Academiei
Române.
34. Tomșa, Gh.; Oprescu, N. (2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei preșcolare .
București: V & I INTEGRAL.
35. Ușinski, K.D. (1857). Opere pedagogice alese (volumul 2)
București: Editura Didactică și Pedagogică.
36. Verzea, E. (1973). Conduita verbală a școlarilor mici. București: Editura Didactică
și Pedagogică.
37. OMECTS nr. 3656/29.03.2012
38. https://www.jollylearning.co.uk/

53
ANEXE
ANEXA 1
True or False Quiz
(Adevărat sau fals)

Name _________________________
Date _______________________

1. True or false? You see with your eyes. _________ ________________________
2. True or false? This dog have 10 legs. __________ ___________________________
3. True or false? 3 + 4 = 8. ______________________ _______________________
4. True or false? This sheep can fly. _____________ ___________________________
5. True or false? The sun is yellow. ______________ _________________________
6. True or false? 'B' is the first letter of the al phabet. _________________________
7. True or false? This shoes are black. ___________ _________________
8. True or false? The pig is an animal. ___________ ____________________
9. True or false? You hear with your nose. ________ _________________________
10. True or false? The window is open. ____________ ________________________

54
ANEXA 2

Sursa – https://www.jollylearning.co.uk/

55

ANEXA 3
The Very Hungry Caterpillar
(Omida mâncăcioasă)
By Eric Carle (adaptation)

Wow, what a beautiful egg! Look, children! What do we have here? Here we have a
caterpillar! I can see she is very, very…. And real ly, really hungry. So, now it is Monday
and she eats an apple, but she is still hungry. The n, it is Tuesday and she eats two plums, but
she is still hungry. On Wednesday, the caterpillar eats three pears, but she is still very hungry.
Now it is Thursday and she eats five strawberries, but she is still very, very hungry. On
Friday she eats again three oranges, but she is aga in hungry. Now is the weekend but the
caterpillar is still very hungry. So, on Saturday s he eats a sandwich, then a pizza and in the
end she eats a lollipop, but she is still hungrier. On Sunday she eats green leaves and then
she is happy. Now, she is big, big, and very, very big. And one day, she becomes a very
beautiful butterfly.

56
ANEXA 4
FIȘĂ DE OBSERVARE SISTEMATICĂ
A ELEVULUI/EI ALEXANDRU D.
CLASA PREGĂTITOARE

ACTIVITATEA 1.1. – Observare sistematică – Fișă de evaluare
ACTIVITATEA 1.2 – Observare sistematică – Scala de clasificare

Fișă de evaluare
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate – la începutul studiului 1 2 3
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate – la sfârșitul studiului 4 5 6
Elevul/a a urmat instruc țiunile X X
Elevul/a a cerut ajutor X X
Elevul/a a cooperat cu ceilalți X X
Elevul/a a manifestat interes pentru participarea l a jocul didactic X X
Elevul/a a împărțit materialele cu ceilalți colegi X X
Elevul/a a încercat activități noi X X
Elevul/a a dus activitatea până la capăt X X
Elevul/a a pus materialele la locul lor după utiliz are X X
Tabel nr. 12
Legendă:
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate
– la începutul studiului:
1 – Satisfăcătoare
2 – Bună
3 – Foarte bună Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate
– la sfârșitul studiului:
4 – Satisfăcătoare
5 – Bună
6 – Foarte bună

Scala de clasificare
Comportamentul urmărit – la începutul studiului 1 2 3 4 5
Comportamentul urmărit – la sfârșitul studiului 6 7 8 9 10
Elevul/a a participat activ la jocul de rol/activit ate X X
Elevul/a a contribuit creativ la jocul de rol/activ itate X X
Tabel nr. 13
Legendă:
Comportamentul urmărit – la începutul
studiului:
1 – Foarte rar
2 – Rar
3 – Ocazional
4 – Frecvent
5 – (Aproape) întotdeauna
Comportamentul urmărit – la sfârșitul
studiului:
6 – Foarte rar
7 – Rar
8 – Ocazional
9 – Frecvent
10 – (Aproape) întotdeauna

57
ANEXA 5
FIȘĂ DE OBSERVARE SISTEMATICĂ
A ELEVULUI/EI BIANCA M.
CLASA PREGĂTITOARE

ACTIVITATEA 1.1. – Observare sistematică – Fișă de evaluare
ACTIVITATEA 1.2 – Observare sistematică – Scala de clasificare

Fișă de evaluare
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate – la începutul studiului 1 2 3
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate – la sfârșitul studiului 4 5 6
Elevul/a a urmat instruc țiunile X X
Elevul/a a cerut ajutor X X
Elevul/a a cooperat cu ceilalți X X
Elevul/a a manifestat interes pentru participarea la jocul didactic X X
Elevul/a a împărțit materialele cu ceilalți colegi X X
Elevul/a a încercat activități noi X X
Elevul/a a dus activitatea până la capăt X X
Elevul/a a pus materialele la locul lor după utiliz are X X X
Tabel nr. 14
Legendă:
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate
– la începutul studiului:
1 – Satisfăcătoare
2 – Bună
3 – Foarte bună Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate
– la sfârșitul studiului:
4 – Satisfăcătoare
5 – Bună
6 – Foarte bună

Scala de clasificare
Comportamentul urmărit – la începutul studiului 1 2 3 4 5
Comportamentul urmărit – la sfârșitul studiului 6 7 8 9 10
Elevul/a a participat activ la jocul de rol/activit ate X X
Elevul/a a contribuit creativ la jocul de rol/activ itate X X
Tabel nr. 15
Legendă:
Comportamentul urmărit – la începutul
studiului:
1 – Foarte rar
2 – Rar
3 – Ocazional
4 – Frecvent
5 – (Aproape) întotdeauna Comportamentul urmărit – la sfârșitul
studiului:
6 – Foarte rar
7 – Rar
8 – Ocazional
9 – Frecvent
10 – (Aproape) întotdeauna

58
ANEXA 6
FIȘĂ DE OBSERVARE SISTEMATICĂ
A ELEVULUI/EI BOGDAN S.
CLASA PREGĂTITOARE

ACTIVITATEA 1.1. – Observare sistematică – Fișă de evaluare
ACTIVITATEA 1.2 – Observare sistematică – Scala de clasificare

Fișă de evaluare
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate – la începutul studiului 1 2 3
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate – la sfârșitul studiului 4 5 6
Elevul/a a urmat instruc țiunile X X
Elevul/a a cerut ajutor X X
Elevul/a a cooperat cu ceilalți X X
Elevul/a a manifestat interes pentru participarea l a jocul didactic X X
Elevul/a a împărțit materialele cu ceilalți colegi X X
Elevul/a a încercat activități noi X X
Elevul/a a dus activitatea până la capăt X X
Elevul/a a pus materialele la locul lor după utiliz are X X
Tabel nr. 16
Legendă:
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate
– la începutul studiului:
1 – Satisfăcătoare
2 – Bună
3 – Foarte bună Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate
– la sfârșitul studiului:
4 – Satisfăcătoare
5 – Bună
6 – Foarte bună

Scala de clasificare
Comportamentul urmărit – la începutul studiului 1 2 3 4 5
Comportamentul urmărit – la sfârșitul studiului 6 7 8 9 10
Elevul/a a participat activ la jocul de rol/activit ate X X
Elevul/a a contribuit creativ la jocul de rol/activ itate X X
Tabel nr. 17
Legendă:
Comportamentul urmărit – la începutul
studiului:
1 – Foarte rar
2 – Rar
3 – Ocazional
4 – Frecvent
5 – (Aproape) întotdeauna
Comportamentul urmărit – la sfârșitul
studiului:
6 – Foarte rar
7 – Rar
8 – Ocazional
9 – Frecvent
10 – (Aproape) întotdeauna

59
ANEXA 7
FIȘĂ DE OBSERVARE SISTEMATICĂ
A ELEVULUI/EI CRISTIAN R.
CLASA PREGĂTITOARE

ACTIVITATEA 1.1. – Observare sistematică – Fișă de evaluare
ACTIVITATEA 1.2 – Observare sistematică – Scala de clasificare

Fișă de evaluare
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate – la începutul studiului 1 2 3
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate – la sfârșitul studiului 4 5 6
Elevul/a a urmat instruc țiunile X X
Elevul/a a cerut ajutor X X
Elevul/a a cooperat cu ceilalți X X
Elevul/a a manifestat interes pentru participarea l a jocul didactic X X
Elevul/a a împărțit materialele cu ceilalți colegi X X
Elevul/a a încercat activități noi X X
Elevul/a a dus activitatea până la capăt X X
Elevul/a a pus materialele la locul lor după utiliz are X X
Tabel nr. 18
Legendă:
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate
– la începutul studiului:
1 – Satisfăcătoare
2 – Bună
3 – Foarte bună Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate
– la sfârșitul studiului:
4 – Satisfăcătoare
5 – Bună
6 – Foarte bună

Scala de clasificare
Comportamentul urmărit – la începutul studiului 1 2 3 4 5
Comportamentul urmărit – la sfârșitul studiului 6 7 8 9 10
Elevul/a a participat activ la jocul de rol/activit ate X X
Elevul/a a contribuit creativ la jocul de rol/activ itate X X
Tabel nr. 19
Legendă:
Comportamentul urmărit – la începutul
studiului:
1 – Foarte rar
2 – Rar
3 – Ocazional
4 – Frecvent
5 – (Aproape) întotdeauna
Comportamentul urmărit – la sfârșitul
studiului:
6 – Foarte rar
7 – Rar
8 – Ocazional
9 – Frecvent
10 – (Aproape) întotdeauna

60
ANEXA 8
FIȘĂ DE OBSERVARE SISTEMATICĂ
A ELEVULUI/EI IOANA M.
CLASA PREGĂTITOARE

ACTIVITATEA 1.1. – Observare sistematică – Fișă de evaluare
ACTIVITATEA 1.2 – Observare sistematică – Scala de clasificare

Fișă de evaluare
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate – la începutul studiului 1 2 3
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate – la sfârșitul studiului 4 5 6
Elevul/a a urmat instruc țiunile X X
Elevul/a a cerut ajutor X X
Elevul/a a cooperat cu ceilalți X X
Elevul/a a manifestat interes pentru participarea la jocul didactic X X
Elevul/a a împărțit materialele cu ceilalți colegi X X
Elevul/a a încercat activități noi X X
Elevul/a a dus activitatea până la capăt X X
Elevul/a a pus materialele la locul lor după utiliz are X X
Tabel nr. 20
Legendă:
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate
– la începutul studiului:
1 – Satisfăcătoare
2 – Bună
3 – Foarte bună Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate
– la sfârșitul studiului:
4 – Satisfăcătoare
5 – Bună
6 – Foarte bună

Scala de clasificare
Comportamentul urmărit – la începutul studiului 1 2 3 4 5
Comportamentul urmărit – la sfârșitul studiului 6 7 8 9 10
Elevul/a a participat activ la jocul de rol/activit ate X X
Elevul/a a contribuit creativ la jocul de rol/activ itate X X
Tabel nr. 21
Legendă:
Comportamentul urmărit – la începutul
studiului:
1 – Foarte rar
2 – Rar
3 – Ocazional
4 – Frecvent
5 – (Aproape) întotdeauna
Comportamentul urmărit – la sfârșitul
studiului:
6 – Foarte rar
7 – Rar
8 – Ocazional
9 – Frecvent
10 – (Aproape) întotdeauna

61
ANEXA 9
FIȘĂ DE OBSERVARE SISTEMATICĂ
A ELEVULUI/EI LARISA C.
CLASA PREGĂTITOARE

ACTIVITATEA 1.1. – Observare sistematică – Fișă de evaluare
ACTIVITATEA 1.2 – Observare sistematică – Scala de clasificare

Fișă de evaluare
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate – la începutul studiului 1 2 3
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate – la sfârșitul studiului 4 5 6
Elevul/a a urmat instruc țiunile X X
Elevul/a a cerut ajutor X X
Elevul/a a cooperat cu ceilalți X X
Elevul/a a manifestat interes pentru participarea l a jocul didactic X X
Elevul/a a împărțit materialele cu ceilalți colegi X X
Elevul/a a încercat activități noi X X
Elevul/a a dus activitatea până la capăt X X
Elevul/a a pus materialele la locul lor după utiliz are X X
Tabel nr. 22
Legendă:
Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate
– la începutul studiului:
1 – Satisfăcătoare
2 – Bună
3 – Foarte bună Atitudinea față de sarcina de lucru/activitate
– la sfârșitul studiului:
4 – Satisfăcătoare
5 – Bună
6 – Foarte bună

Scala de clasificare
Comportamentul urmărit – la începutul studiului 1 2 3 4 5
Comportamentul urmărit – la sfârșitul studiului 6 7 8 9 10
Elevul/a a participat activ la jocul de rol/activit ate X X
Elevul/a a contribuit creativ la jocul de rol/activ itate X X
Tabel nr. 23
Legendă:
Comportamentul urmărit – la începutul
studiului:
1 – Foarte rar
2 – Rar
3 – Ocazional
4 – Frecvent
5 – (Aproape) întotdeauna
Comportamentul urmărit – la sfârșitul
studiului:
6 – Foarte rar
7 – Rar
8 – Ocazional
9 – Frecvent
10 – (Aproape) întotdeauna

62
ANEXA 10
TEST INIȚIAL

1. Completează cu informațiile cerute:
My name is ……………………………. .
My name has …………………. letters.
I am …………………………. years old.
My eyes are …………………………… .
My hair is ……………………………… .
My favorite pet is a …………………. .
My favorite color is …………….. .
My favorite food is ………………….. .

2. Trasează o linie între cele două coloane

1. mother a. părinți
2. grandfather b. văr
3. sister c. mamă
4. cousin d. mătușă
5. parents e. soră
6. aunt f. bunic

3. Alege din listă 8 cuvinte care reprezintă ingredien te pentru a face o supă de legume:
pig, cabbage, strawberry, monkey, hand, shoe, hat, lion, fish, carrot, dress, lettuce, bananas,
onion, apple, peas, parsley, corn, pear, garlic, le mon, mushroom, beans, eggs, tomatoes,
sweet pepper, water, salt.

4. Pronunță cuvintele alese la exercițiul cu numărul 3 .

63
Descriptori de performanță
ITEMUL
FOARTE BINE
Răspuns corect și complet BINE
Răspuns parțial corect SUFICIENT
Răspuns parțial corect
1. Să completeze corect 7 – 8
enunțuri Să completeze corect 5 – 6
enunțuri Să completeze corect 3 – 4
enunțuri
2. Să stabilească corespondența a
5 – 6 elemente Să stabilească apartenența a
3 – 4 elemente Să stabilească apartenența
a 1 – 2 elemente
3 Să aleagă 7 – 8 variante corecte
de răspuns Să aleagă 5 – 6 variante
corecte de răspuns Să aleagă 3 – 4 variante
corecte de răspuns
4 Să pronun țe corect 7 – 8 cuvinte Să aleagă 5 – 6 variante
corecte de răspuns Să aleagă 3 – 4 variante
corecte de răspuns
Tabel nr. 24

64
ANEXA 11
Joc didactic: The Farmer in the Dell (by Tom Glazer) (Fermierul din vale)
Scopul jocului: participarea la activitatea de grup și intonarea u nor versuri simple, repetitive
în limba engleză.
Sarcina didactică : să cânte un cântecel de mai multe ori pentru a ex ersa pronunția
cuvintelor în limba engleză.
Conținutul jocului: fredonarea melodiei
The farmer in the dell (2x) / Hi-ho, the derry-o / The farmer in the dell //
The farmer takes a wife (2×) / Hi-ho, the derry-o… / The farmer takes a wife //
The wife takes the child (2×) / Hi-ho, the derry-o… / The wife takes the child //
The cow takes the dog (2×) / Hi-ho, the derry-o… / The cow takes the dog //
The dog takes the cat (2×) / Hi-ho, the derry-o… / The dog takes the cat //
The mouse takes the cheese (2×) / Hi-ho, the derry- o… / The mouse takes the cheese //
The cheese stands alone (2×) / Hi-ho, the derry-o… / The cheese stands alone.
Regulile jocului: răspunde copilul care primește mingea.
Elemente de joc: aruncarea și prinderea mingii, surpriza, semnal so nor, fredonarea melodiei,
aplauze.
Material didactic: minge.
Obiective operaționale:
O1 – să fredoneze melodia;
O2 – să participe activ la joc;
O3 – să pronunțe cât mai corect și complet cuvint ele.

Desfășurarea jocului: Jocul didactic constă în formarea unui cerc (elevi i se țin de mână), iar
în interiorul cercului se află „fermierul”. Acesta are o minge în mână. Elevii cântă versurile.
La sfârșitul primului vers, „fermierul” își alege, aruncând mingea, una dintre colege ca
„nevastă”, care i se alătură în interiorul cercului , ambii formând un cerc propriu. La al doilea
vers, „nevasta” își alege „copilul”. Apoi „copilul” își alege „câinele”, iar câinele „pisica”.
La sfârșit rămâne doar „brânza”, în afara cercului interior format de ceilalți colegi. Elevul
care rămâne în afara cercului, va fi următorul „fer mier”. Jocul continuă, pentru un timp
prestabilit, înainte de începerea activității, de c ătre cadrul didactic și comunicat elevilor.

65
ANEXA 12
Joc didactic: Povestește/descrie (Tell/describe)
Scopul jocului: dezvoltarea abilităților de comunicare în limba en gleză.
Sarcina didactică : să rostească cuvinte în limba engleză pe teme dat e.
Conținutul jocului: găsirea cuvintelor potrivite cu tema.
Regulile jocului: răspunde fiecare elev în ordinea înscrisă pe bilet ul ales.
Elemente de joc: alegerea biletelor, surpriza, semnal sonor, întrec erea, aplauze.
Material didactic: bilete/cartonașe cu teme.
Obiective operaționale:
O1 – să-și îmbunătățească/dezvolte vocabularul;
O2 – să participe activ la joc;
O3 – să pronunțe cât mai corect și complet cuvint ele.

Desfășurarea jocului:
Jocul constă în alegerea anumitor teme interesante pentru elevi (activități zilnice, natură,
animale, lucruri favorite). Aceste teme sunt notate pe diverse bilete, iar fiecare dintre elevi
își va alege un bilețel. Învățătorul îi citește ele vului tema (dacă este nevoie, căci unii copii
știu deja să citească), iar elevul trebuie să descr ie (pe cât posibil folosind cuvinte simple în
limba engleză) tema respectivă. Elevul care reușeșt e să rostească în mod corect cele mai
multe cuvinte legate de subiectul respectiv, câștig ă. Exemple de teme: OBJECTS USED
FOR EATING, OBJECTS USED FOR WASHING, FARM ANIMALS, WILD ANIMAL,
IN THE PARK, IN THE GARDEN.

66
ANEXA 13
Joc didactic: Șirul de cuvinte (Words’ string)
Scopul jocului: dezvoltarea abilităților de comunicare în limba en gleză.
Sarcina didactică : să rostească cuvinte în limba engleză pe teme dat e.
Conținutul jocului: găsirea cuvintelor potrivite cu tema.
Regulile jocului: răspunde fiecare elev în ordinea înscrisă pe bilet ul ales.
Elemente de joc: alegerea biletelor, surpriza, semnal sonor, întrec erea, aplauze.
Material didactic: bilete/cartonașe cu teme.
Obiective operaționale:
O1 – să-și îmbunătățească/dezvolte vocabularul;
O2 – să participe activ la joc;
O3 – să pronunțe cât mai corect și complet cuvint ele.

Desfășurarea jocului:
Elevii formează un cerc; primul elev spune un cuvân t, iar colegul din dreapta sa trebuie să
spună un cuvânt care să înceapă cu litera cu care s -a terminat cuvântul rostit de colegul din
stânga sa. Exemplu:

Observații: Jocul se poate juca fie cu cuvinte alea torii, fie respectând anumite reguli (cuvinte
din aceeași categorie, doar numerale, doar substant ive etc.). Durata jocului se stabilește de
cadrul didactic sau de comun acord (3 ture complete , 10 minute etc.). În cazul nostru, elevii
au ales 5 ture complete. Alexandru
Larisa
Ioana
Bogdan CristianBiancaEuten
nine
ninetee neight
ninety-fi ve
ninety-thre e
eleven

67
ANEXA 14
Joc didactic: Masa fermecată (The magic table)
Scopul jocului: dezvoltarea abilităților de comunicare în limba en gleză.
Sarcina didactică : să rostească cuvinte în limba engleză pe teme dat e.
Conținutul jocului: identificarea corectă a obiectelor și culorilor.
Regulile jocului: răspunde elevul care știe primul răspunsul. Acelaș i elev trebuie să identifice
culoarea obiectului. Dacă răspunsul este greșit, el evul pierde și primul punct acordat.
Elemente de joc: alegerea obiectelor, surpriza, semnal sonor, între cerea, aplauze.
Material didactic: obiecte de diverse culori.
Obiective operaționale:
O1 – să-și îmbunătățească/dezvolte vocabularul;
O2 – să participe activ la joc;
O3 – să identifice corect obiectele;
O4 – să identifice corect culorile.

Desfășurarea jocului:
Elevii stau față în față la o măsuță pe care sunt p use diferite obiecte (câte unul de fiecare fel):
1 creion verde, un pix roșu, un caiet albastru, o m inge galbenă, etc.). Cadrul didactic sau un
elev desemnat prin tragere la sorți cere un obiect de pe masă: „Give me the ball. What color
is it?” Elevul care ia corect obiectul cerut, prime ște un punct. Dacă identifică și pronunță
corect culoarea obiectului mai primește încă un pun ct. Câștigă elevul care întrunește primul
un număr stabilit de puncte.

68
ANEXA 15
Joc didactic: Johnny SAYS! (Johnny spune/poruncește )
Scopul jocului: dezvoltarea abilităților de a asculta și a interpr eta corect un mesaj în limba
engleză.
Sarcina didactică : să identifice porunca și să o execute corect.
Conținutul jocului: executarea corectă a poruncii.
Regulile jocului: răspunde fiecare elev în ordinea stabilită anterio r începerii jocului.
Elemente de joc: surpriza, semnal sonor, întrecerea, aplauze.
Material didactic: nu este necesar.
Obiective operaționale:
O1 – să-și dezvolte abilitatea de a asculta și a în țelege o comandă simplă/complexă/combinată în
limba engleză;
O2 – să participe activ la joc;
O3 – să execute corect comanda.

Desfășurarea jocului:
Acesta este un joc didactic foarte util și apreciat la orele de limba engleză. Elevii vor folosi
expresia 'Johnny says!' (,,Johnny spune/poruncește” ) pentru a executa o anumită comandă.
Jocul pornește de la comenzi simple: „Johnny says: Sit down!”, ajungându-se apoi la
comenzi complexe (,,Johnny says: Touch your nose! G o to the table and bring me a pen!”).
Pentru a crește, treptat, complexitatea jocului, se pot folosi comenzi combinate sau un șir de
comenzi: ,,Johnny says: Touch one ear and jump! Go to the window and open it widely, then
close it slowly!”. Acest joc didactic se poate orga niza sub forma unei întreceri pe echipe, în
care cei care greșesc comanda ies din joc. Jocul co ntinuă până ce rămâne un singur elev.

69
ANEXA 16
TEST PARȚIAL NR. 1
Joc didactic: Telefonul fără fir (Chinese whispers/ Telephone Game)
Scopul jocului: dezvoltarea abilităților de comunicare și receptar e în limba engleză.
Sarcina didactică : să rostească și să recepteze corect mesaje în lim ba engleză.
Conținutul jocului: transmiterea unor cuvinte/propoziții simple/propoz iții complexe și receptarea unui
mesaj vorbit.
Regulile jocului: echipa care ghicește prima cuvântul corect, câștig ă bile/puncte/jocul .
Elemente de joc: surpriza, semnal sonor, întrecerea, acumularea de biluțe/puncte, aplauze.
Material didactic: bile albe.
Obiective operaționale:
O1 – să-și îmbunătățească/dezvolte vocabularul;
O2 – să participe activ la joc;
O3 – să pronunțe cât mai corect și complet cuvint ele;
O4 – să formuleze corect propoziții simple;
O5 – să formuleze corect propoziții complexe
O6 – să recepteze corect un mesaj oral.

Desfășurarea jocului:
Copiii sunt împărțiți în grupe de 3 membri sau form ează un șir de 6 membri. Cadrul didactic
inițiază jocul, șoptind un cuvânt în limba engleză la urechea elevului/elevei de alături.
Acesta/aceasta face același lucru, șoptind cuvântul pe care l-a înțeles el/ea la urechea
colegului de alături. Ultimul elev spune cuvântul c are a ajuns la el. Se poate juca pe echipe,
tip întrecere (echipa care ghicește prima cuvântul corect, câștigă o bilă albă). Dacă o echipă
termină prima, dar cuvântul nu este corect, nu se p rimește bila. Echipa care termină a doua,
dar ghicește cuvântul corect, primește bila.
Jocul se poate complica: se pot folosi propoziții s curte sau mai complexe, se pot da pedepse
celor care pierd, etc.

70
ANEXA 17
TEST PARȚIAL NR. 2

1. Colorează mașinuțele în culoarea cerută:

Yellow Green Red Brown

Orange Blue Mauve Purple

2. Scrie cifra corespunzătoare:
seventeen –
two –
ten –
fourty-two –
three –
twelve –
fifty-eight –
ninety-six –

3. Subliniază denumirile obiectelor de vestimentație d in următoarea listă: dress, cat,
hat, sun, shoes, sweater, flower, skirt, trousers, mother, shirt, car, jacket.
4. Scrie 3 propoziții simple folosind trei dintre cuvi ntele care NU sunt obiecte de
vestimentație.

71

Descriptori de performanță
ITEMUL
FOARTE BINE
Răspuns corect și complet BINE
Răspuns parțial corect SUFICIENT
Răspuns parțial corect
1. Să identifice corect 7 – 8 culori Să identifice corect 5 – 6
culori Să identifice corect 3 – 4
culori
2. Să identifice corect 7 – 8
numerale Să identifice corect 5 – 6
numerale Să identifice corect 3 – 4
numerale
3 Să aleagă 7 – 8 variante corecte
de răspuns Să aleagă 5 – 6 variante
corecte de răspuns Să aleagă 3 – 4 variante
corecte de răspuns
4 Să scrie corect 3 propoziții Să aleagă 2 propoziț ii Să aleagă 1 propoziție
Tabel nr. 25

72
ANEXA 18
TEST FINAL/POSTTEST NR. 1
Joc didactic: Îmi place….(I like, he likes, she l ikes)
Scopul jocului: Acest joc didactic vizează utilizarea formelor tim pului prezent simplu,
modul indicativ („(e)s”-ul final care apare la pers oana a III-a singular).
Sarcina didactică : să exerseze structura gramaticală în limba englez ă.
Conținutul jocului: formularea de propoziții cu structura gramaticală.
Regulile jocului: se construiască corect propoziții simple.
Elemente de joc: structura gramaticală.
Material didactic: nu este necesar.
Obiective operaționale:
O1 – să formuleze propoziții simple în limba englez ă;
O2 – să participe activ la joc;
O3 – să folosească corect forma gramaticală.

Desfășurarea jocului:
Un elev va spune: „I like cats.” Un al doilea elev va spune: „S/he likes cats and I like rabbits.”
Jocul continuă până ce toți elevii participă și fol osesc corect structura gramaticală. Fiecare
elev poate să obțină un minim de 3 puncte și un max im de 5 puncte.

73
ANEXA 19
TEST FINAL/POSTTEST NR. 2
Joc didactic: Haideți să ghicim (Let’s guess)
Scopul jocului: dezvoltarea abilităților de comunicare și a vocabu larului în limba engleză.
Sarcina didactică : să rostească cuvinte în limba engleză pe teme dat e.
Conținutul jocului: găsirea cuvintelor potrivite cu tema.
Regulile jocului: cine ghicește primul, imită următorul animal.
Elemente de joc: surpriza, imitația, mima, semnal sonor, întrecerea , acumularea de
steluțe/puncte, aplauze.
Material didactic: steluțe.
Obiective operaționale:
O1 – să-și îmbunătățească/dezvolte vocabularul;
O2 – să participe activ la joc;
O3 – să pronunțe cât mai corect și complet cuvint ele;
O4 – să formuleze corect propoziții simple;
O5 – să formuleze corect propoziții complexe.

Desfășurarea jocului:
Elevii trebuie să ghicească cuvântul sugerat de un coleg. Se alege o temă (animale domestice,
de exemplu) și un elev imită un animal domestic. Co legii săi trebuie să ghicească despre ce
animal este vorba și să-l denumească în limba engle ză. Cine ghicește primul, imită următorul
animal. Cel care ghicește un animal, primește o ste luță verde. Temele pot fi variate. Jocul se
termină atunci când un elev acumulează 10 steluțe.
Observații: Acest joc se poate varia și sub formă d e mimă. Odată cu extinderea
vocabularului, se pot folosi diferite clase de cuvi nte, cu o complexitate tot mai mare:
 Imitarea cuvintelor
 Folosirea mimei
 Descrierea verbală sumară (utilizând propoziții sim ple): animal, four legs, domestic,
pet
 Descrierea verbală complexă (utilizând propoziții c omplexe): it is an animal, it has
four legs, it is domestic, it is a pet/my best frie nd etc.

74
ANEXA 20
TEST FINAL/POSTTEST NR. 3
Joc didactic: Concurs de desene (Drawing competition)
Scopul jocului: Acest joc didactic vizează receptarea corectă a un ui mesaj oral.
Sarcina didactică : să deseneze obiectul perceput în urma descrierii.
Conținutul jocului: receptarea unui mesaj și desenarea obiectului iden tificat.
Regulile jocului: se deseneze obiecte simple.
Elemente de joc: desenul, întrecerea, aplauze.
Material didactic: foi de desen, creioane.
Obiective operaționale:
O1 – să recepteze corect un mesaj oral în limba eng leză;
O2 – să participe activ la joc;
O3 – să identifice și să reprezinte grafic cuvânt ul identificat.

Desfășurarea jocului:
Cadrul didactic desenează pe o foaie lucrul pe care își dorește ca elevii să-l perceapă și să-l
redea mai apoi pe foile lor. Elevii nu pot vedea ce desenează cadrul didactic. Apoi, acesta va
descrie (folosind cuvinte și propoziții simple în l imba engleză) obiectul desenat. Elevii
trebuie să deseneze pe foile, lor ceea ce au recept at ei din explicația cadrului didactic. Se pot
organiza două miniechipe concurente și se pot oferi puncte pentru obiectele desenate
conform mesajului transmis. Fiecare elev poate să obțină un minim de 3 puncte ș i un maxim
de 5 puncte.

75

ANEXA 21
LISTĂ TABELE

Tabel nr. 1 – Structura eșantionului de subiecți
Tabel nr. 2 – Nivelul de dezvoltare fizică și intel ectuală
Tabel nr. 3 – Nivelul de pregătire la cele trei dis cipline comparate la începutul studiului
Tabel nr. 4 – Centralizarea rezultatelor chestionar ului
Tabel nr. 5 – Centralizarea rezultatelor interviulu i
Tabel nr. 6 – Aprecierea produselor activității (la începutul studiului)
Tabel nr. 7 – Aprecierea produselor activității (la sfârșitul studiului)
Tabel nr. 8 – Înregistrarea rezultatelor la pretest
Tabel nr. 9 – Înregistrarea rezultatelor la testul de evaluare parțială
Tabel nr. 10 – Înregistrarea rezultatelor la testul postexperimental/posttest
Tabel nr. 11 – Nivelul de pregătire la cele trei di scipline comparate la sfârșitul studiului
Tabel nr. 12 – Fișă de evaluare Alexandru D.
Tabel nr. 13 – Scala de clasificare
Tabel nr. 14 – Fișă de evaluare Bianca M.
Tabel nr. 15 – Scala de clasificare
Tabel nr. 16 – Fișă de evaluare Bogdan S.
Tabel nr. 17 – Scala de clasificare
Tabel nr. 18 – Fișă de evaluare Cristian R.
Tabel nr. 19 – Scala de clasificare
Tabel nr. 20 – Fișă de evaluare Ioana M.
Tabel nr. 21 – Scala de clasificare
Tabel nr. 22 – Fișă de evaluare Larisa C.
Tabel nr. 23 – Scala de clasificare
Tabel nr. 24 – Descriptori de performanță test iniț ial
Tabel nr. 25 – Descriptori de performanță test parț ial nr. 2

76
ANEXA 22
LISTĂ GRAFICE

Grafic nr. 1 – Rezultatele eșantionului experimenta l
Grafic nr. 2 – Aprecierea produselor activității (l a începutul studiului)
Grafic nr. 3 – Aprecierea produselor activității (l a sfârșitul studiului)
Grafic nr. 4 – Evaluarea la pretest
Grafic nr. 5 – Evaluarea la testul de evaluare parț ială
Grafic nr. 6 – Evaluarea la posttest
Grafic nr. 7 – Comparația nivelurilor de pregătire generală

77

ANEXA 23
LISTĂ ANEXE

Anexa nr. 1 – True or false quiz
Anexa nr. 2 – Jolly phonics
Anexa nr. 3 – The very hungry caterpillar by Eric C arle (adaptation)
Anexa nr. 4 – Fișă de observare sistematică a elevu lui/ei Alexandru D.
Anexa nr. 5 – Fișă de observare sistematică a elevu lui/ei Bianca M.
Anexa nr. 6 – Fișă de observare sistematică a elevu lui/ei Bogdan S.
Anexa nr. 7 – Fișă de observare sistematică a elevu lui/ei Cristian R.
Anexa nr. 8 – Fișă de observare sistematică a elevu lui/ei Ioana M.
Anexa nr. 9 – Fișă de observare sistematică a elevu lui/ei Larisa C.
Anexa nr. 10 – Test inițial
Anexa nr. 11 – Joc didactic: The farmer in the dell (by Tom Glazer)
Anexa nr. 12 – Joc didactic: Povestește/descrie
Anexa nr. 13 – Joc didactic: Șirul de cuvinte
Anexa nr. 14 – Joc didactic: Masa fermecată
Anexa nr. 15 – Joc didactic: Johnny says!
Anexa nr. 16 – Joc didactic: Telefonul fără fir – t est parțial nr. 1
Anexa nr. 17 – Test parțial nr. 2
Anexa nr. 18 – Test final/posttest nr. 1 – joc dida ctic: Îmi place….(I like, he likes, she likes)
Anexa nr. 19 – Test final/posttest nr. 2 – joc dida ctic: Haideți să ghicim
Anexa nr. 20 – Test final/posttest nr. 3 – joc dida ctic: Concurs de desene
Anexa nr. 21 – Listă tabele
Anexa nr. 22 – Listă grafice
Anexa nr. 23 – Listă anexe