Piețe de capital – Note de curs [623966]

Piețe de capital – Note de curs
Capitolul 1. Organizarea și funcționarea pie ței de capital

1.1 Piața de capital – componet ă a pieței financiare

Piețele de capital îndeplinesc un rol economic esen țial, acela de a colecta
fonduri și de a le distribui diverselor entit ăți publice și private cu nevoi de capital
suplimentar, necesar extinderii/desf ășurării activit ății întreprinse.
Prin intermediul sistemului financiar sunt canalizate sume considerabile de
bani de la cei cu surplus de capital c ătre institu țiile cu oportunit ăți de investire
productive. Spre exemplu, în octombrie 2007, tranzac țiile de pe pia ța la vedere ce au
fost realizate în cadrul London Stock Exchange și Borsa Italiana s-au ridicat la
299,6 miliarde de lire sterline (respectiv 429, 7 miliarde de euro), reprezentând un
record înregistrat pe pie țele europene la acel moment ( London Stock Exchange –
Monthly Market Report, November, 2007 ).
Piața de capital reprezint ă o component ă a pieței financiare împreun ă cu
piața monetar ă. Piața financiar ă intermediaz ă fluxurile de capital dintre creditori
(cei ce dispun de economii și doresc s ă le plaseze în vederea fructific ării) și debitori
(persoane fizice sau juridice, institu ții private sau publice care au nevoie de resurse
financiare suplimentare). Figura 1.1 ilustreaz ă fluxurile de fonduri specifice
sistemului financiar de la creditori c ătre debitori, eviden țiind dou ă tipuri de
finanțare: directă și indirect ă.
Pentru a în țelege diferen ța dintre finan țarea direct ă și cea indirect ă
consider ăm câteva exemple. O firm ă care ob ține fonduri suplimentare prin
majorarea capitalului social (emite noi ac țiuni), o nou ă emisiune de obliga țiuni
realizată de guvern pentru a- și acoperi o parte din deficitul bugetar sunt dou ă
exemple de finan țare direct ă. Un exemplu clasic de finan țare indirect ă este acela al
depozitelor bancare constituite de persoane fizice și juridice ce dispun de un surplus
de fonduri, care prin intermediul b ăncilor ajung sub forma creditelor la persoanele
fizice și juridice cu deficit de fonduri.

Piețe de capital – Note de curs
Fluxurile de capital dintre participan ții pieței financiare sunt puse în
evidență de emisiunea și tranzac ționarea unor instrumente specifice celor dou ă
componente. Pe pia ța monetar ă sunt tranzac ționate titluri pe termen scurt
(certificate de trezorerie, certificate de depozit, efecte comerciale, acorduri „repo” și
„reverse repo”), iar pe pia ța de capital, titluri pe termen mediu si lung (ac țiuni,
obligațiuni, titluri ipotecare).
Figura 1.1 Fluxurile de fonduri din cadrul sistemului financiar

Sursa: Mishkin, F. – Money, Banking and Financial Markets, Eighth Edition, Pearson Addison
Wesley, 2007

Distincția între active reale și active financiare

Bunăstarea unei societ ăți depinde în mod direct de capacitatea de produc ție a
economiei respective de a realiza bunuri și servicii. Pentru a se produce bunuri și
presta servicii sunt necesare o serie de active reale , precum: cl ădiri, terenuri,
mașini, cuno ștințe încorporate în capitalul uman, ș.a. În compara ție cu activele
reale, activele financiare (acțiuni, obliga țiuni) nu contribuie în mod direct la
capacitatea de produc ție a unei economii, ci acestea reprezint ă mijloace prin care
investitorii din diverse țări dețin crean țe asupra activelor reale. Finanțare indirect ă
Economii – Creditori
1. Populația
2. Firmele
3. Guvernul
4. Investitorii str ăini Resurse – Debitori
1. Firmele
2. Guvernul
3. Populația
4. Investitorii str ăini
fonduri Intermediari
financiari
fonduri
 
Piețe
financiare fond uri fond uri
Finanțare direct ă
fonduri

Piețe de capital – Note de curs
Exemplificare.
Să presupunem c ă Maria, un investitor de talie mic ă, nu dispune de resursele
necesare dezvolt ării unei afaceri proprii în industria farmaceutic ă, respectiv a
deschiderii unei fabrici produc ătoare de medicamente; dar poate achizi ționa acțiuni
emise de Antibiotice Ia și (ATB), companie listat ă la Bursa de Valori Bucure ști
(BVB).
Dacă Antibiotice Ia și are drept scop extinderea afacerii sale prin
achiziționarea de noi active reale, se poate finan ța prin emisiunea de noi ac țiuni,
(echipamente, noi tehnologii, spa ții de desf ășurare a activit ății, construirea unei noi
fabrici produc ătoare de medicamente, ș.a.) Deci, ATB va atrage capitalul necesar
procurării activelor reale de la investitorii de talie mic ă.
Investitorii de talie mic ă, precum Maria, vor beneficia de pe urma dezvolt ării
companiei de produse farmaceutice (ATB va ob ține profituri mai mari pe termen
lung), întrucât ac țiunile cump ărate dau dreptul propietarului s ău asupra unei p ărți
din profitul firmei respective.
Prin urmare, putem concluziona faptul c ă:
‰ Activele reale genereaz ă un venit net.
‰ Activele financiare sunt rezultatul unei aloc ări a
venitului/bun ăstării între investitori.
‰ Activele financiare reprezint ă o crean ță asupra profitului unei
companii, sau venitului înregistrat de c ătre guvern (dac ă au fost
achiziționate titluri emise de stat).
Decizia de investire reprezint ă alegerea de a nu consuma în prezent venitul
generat de activele reale în detrimentul unor beneficii viitoare rezultate din activele
financiare .
1.2 Participan ții pe pie țele de capital
Din figura 1.1 se observ ă patru mari categorii de participan ți pe pia ța de
capital și pe piața monetar ă:
9 Firmele , în calitate de debitor net (cererea de fonduri este mai mare
decât oferta de fonduri din partea firmelor ), decid majorarea capitalurilor în prezent
pentru a realiza investi ții în active reale necesare extinderii activit ății lor;

Piețe de capital – Note de curs
9 Populația, în calitate de creditor net (cererea de fonduri este mai mic ă
decât oferta de fonduri provenit ă din partea menajelor), realizeaz ă investiții în
instrumente financiare emise de c ătre firme;
9 Guvernul , care poate fi atât debitor net cât și creditor net în func ție de
relația între veniturile și cheltuielile bugetare. Pentru a- și finanța deficitul bugetar
guvernul poate emite titluri de stat, sub forma biletelor de trezorerie, a
obligațiunilor pe termen mediu și lung, urmând ca în momentul înregistr ării unui
excedent s ă fie retrase de pe pia ța financiar ă.
9 Intermediarii financiari. Corporațiile și guvernul pun în vânzare
instrumentele financiare emise prin intermediul unor institu ții specializate, precum
bănci, fonduri mutuale, fonduri de pensii, societ ăți de asigur ări. Aceste institu ții
sunt numite intermediari financiari întrucât prin intermediul lor se întâlnesc,
practic, cererea și oferta de capitaluri.
Necesitatea existen ței intermediarilor financiari rezid ă în faptul c ă:
ƒ Realizarea unei tranzac ții directe între un investitor de talie mic ă ce
dorește achizi ționarea unor instrumente financiare și o corpora ție cu
nevoi suplimentare de finan țare este foarte dificil de încheiat.
ƒ Investitorii de talie mic ă a r f i e x p u și unor tranzac ții foarte riscante
dacă nu au realizat diversificarea riscului în investi ția realizat ă.
ƒ Investitorii de talie mic ă nu au informa țiile necesare referitoare la
riscul de credit asociat participan ților pe pie țele financiare, în special a
debitorilor.
Băncile comerciale reprezint ă categoria cea mai cunoscut ă de intermediari
financiari. În activitatea unei b ănci comerciale activele financiare ocup ă o pondere
semnificativ ă spre deosebire de orice entitate care desf ășoară activit ăți
nefinanciare. De pild ă, în bilan țul de mai jos, al b ăncii Transilvania (listat ă la
Bursa de Valori Bucure ști) se observ ă faptul c ă activele reale (imobiliz ări corporale
și necorporale) ocup ă o pondere foarte mic ă în totalul activelor, respectiv 3,75% spre
deosebire de activele financiare care au o pondere de aproximativ 93%. În acela și
timp, analizând bilan țul Petrom S.A. (societate nefinanciar ă, listată la Bursa de
Valori Bucure ști) se observ ă ca ponderea activelor reale (imobiliz ări corporale și
necorporale, stocuri) au pondere de peste 50% în totalul activelor sale comparativ cu
activele financiare (casa și conturi la b ănci, crean țe, imobiliz ări financiare).

Piețe de capital – Note de curs
Tabel 1.1 Bilan ț simplificat Banca Transilvania, anul 2006 (RON)

Activ Pasiv
Casa, disponibil la b ănci
centrale 1,963,951,061.00 24.29% Datorii privind
instituțiile de credit 1,171,841,932.00 14.49%
Creanțe asupra institu țiilor
de credit 668,513,677.00 8.27% Datorii privind clientela 5,820,179,624.00 71.98%
Creanțe asupra clientelei 4,893,129,822.00 60.51% Datorii constituite prin
titluri 23,672.00 0.00%
Obligațiuni și alte titluri cu
venit fix 8,549,150.00 0.11%
Acțiuni și alte titluri cu venit
variabil 79,684,361.00 0.99% Capital social, subscris 393,354,862.00 4.86%
Imobiliz ări corporale 214,212,362.00 2.65% Alte pasive 700,469,322.00 8.66%
Imobiliz ări necorporale 9,056,208.00 0.11%
Alte active 248,772,771.00 4.17%
Total activ 8,085,869,412 100% Total pasiv 8,085,869,412 100%
Sursa: Bursa de Valori Bucure ști, www.bvb.ro

Tabelul 1.2 Bilan ț Petrom S.A., anul 2006 (RON)

Activ Pasiv
A. Active imobilizate 13,092,904,752 67.28% D.Datorii ce trebuie
platite intr-o perioada de
pana la un an: 2,257,229,755 11.60%
I.Imobilizari necorporale: 156,036,169 0.80% G.Datorii ce trebuie
platite intr-o perioada mai
mare de un an: 22,141,012 0.11%
II. Imobilizari corporale: 8,405,432,446 43.19% H.Provizioane: 4,753,739,904 24.43%
1. Terenuri si constructii 4,569,464,880 23.48% I.Venituri in avans: 101,676,497 0.52%
2. Instalatii tehnice si masini 2,166,773,872 11.13% J.Capital si rezerve: 12,324,704,630 63.34%
3. Alte instalatii, utilaje si
mobilier 49,123,969 0.25%
4. Avansuri si imobilizari
corporale in curs 1,620,069,725 8.33%
III.Imobilizari financiare: 4,531,436,137 23.29%
B.Active circulante: 6,276,870,106 32.26%
I. Stocuri: 1,465,128,619 7.53%
II.Creante: 1,360,715,806 6.99%
III.Investitii financiare pe
termen scurt: 0 0.00%
IV.Casa si conturi la banci: 3,451,025,681 17.73%
C.Cheltuieli in avans: 89,716,940 0.46%
Total activ 19,459,491,798 100% Total pasiv 19,459,491,798 100%
Sursa: Bursa de Valori Bucure ști, www.bvb.ro

Piețe d
F
financ i
resurse
depozit e
ale inv e
băncilo r
de mai
investiț
bancar e
(4,29%)
Gra
S
U
investiți
net al f
caracte r
unitățil
pe baza
răscum p
solicită e capital
Fondurile
iari atrag
în instru m
e bancare,
estitorilor
r, la care u
jos se ob
ii deschis I
e și certific
ș.a.
afic 1.1 S t
Sursa datelor :
Un investi t
ii, cumpără
fondului și
rizate de u
e de fond o
activului
părarea se
investitor u
Cont cure
în tranzi
0Fo – Note de
mutual e
resurse d
mente cu m
certificat e
de talie m
un singur i
servă care
Intercapit a
ate de dep
tructura p
: SAI Certin v
tor ce int e
ă unități d
i comisio a
un grad d
oricând, i n
net mai p u
realizeaz ă
ul.
ent, sume 
t, 0.54%Depozi
și cert
depoz
1ond de inv e curs
e, societ ă
de la inv e
m sunt ac ț
e de depoz i
mică sunt t
investitor d
e este str u
al, care est e
ozit (29,3 3
portofoli u
ro
vest, www.ce r
enționează
de fond la u
anele afer e
de lichidit a
ntegral sa u
uțin comis i
ă de către f
te bancare 
tificate de 
it, 29.33%Acț
cotate, 
2 3estiții Inte r
29 fe bățile de
estitorii d e
țiuni, obli g
it etc. Pr a
transferat e
de talie mi c
uctura po r
e format d i
3%), obliga ț
ului de ac t
omânesc
rtinvest.ro
ă să inves t
un preț de
ente subsc r
ate ridicat ,
u parțial, l
ioanele afe
fondul de d
iuni 
53.36%
Obligaț
12.3 3
3 4rcapital. P o
bruarie 20 0asigurări
e talie mi c
gațiuni co r
actic, resu r
e în „prod u
că nu ar f i
rtofoliului
in: acțiuni
țiuni (12,3 3
tive a un u
tească într
emisiune c
rierii. Ace s
, întrucât
a un pre ț
rente și ta
deschis in v
țiuni,
3%
Acțiun
necotate,  0
4 5ortofoliul d
07 și alți
că, apoi p
rporative, t
rsele finan c
usele” ma r
i avut acce s
de active
cotate (53 ,
3%), alte v
ui fond de
r-un fond
calculat pe
ste unități
investitor u
de răscum
axele legal e
vestiții în o
ni 
0.15%Alte v
mobiliar e
6de active, interme d
lasează ac
titluri de
ciare cum u
rilor corpo r
s. În grafic
a fondul u
,36%), dep o
valori mobi l
investiții
de desch i
baza acti v
i de fond
ul poate v
mpărare st a
e. Prin ur m
orice mom e
valori 
e, 4.29%
7diari
ceste
stat,
ulate
rații,
cul 1
ui de
ozite
liare

is de
vului
sunt
vinde
abilit
mare,
ent îi

Piețe de capital – Note de curs
Prin aderarea la un fond de investi ții, orice investitor î și asumă riscuri în
funcție de structura portofoliului de active. În cazul fondului Intercapital se
remarcă o pondere a ac țiunilor în portofoliu de aproximativ 50%, ceea ce indic ă un
risc sporit.
Băncile de investi ții, cum sunt Goldman & Sachs, Merrill Lynch,
Citigroup, JPMorgan Chase acord ă consultan ță financiar ă corpora țiilor emitente de
titluri asupra pre țului de emisiune, ratei de dobând ă corespunz ătoare, ș.a. De
asemenea, b ăncile de investi ții sunt institu ții specializate în noile emisiuni de
instrumente financiare pe pie țele de capital, la care publicul larg poate s ă subscrie.
În tabelul de mai jos sunt sintetizate informa ții cu privire la oferte publice ini țiale
din zona EMEA pentru ac țiuni, pe primele trei trim estre ale anului 2007. Locul
întâi în rândul b ăncilor de investi ții îl deține Goldman Sachs & Co, deținând 9,6%
cotă de piață și fiind urmat ă de Deutsche Bank AG cu 9,2% cot ă de piață. De
asemenea, se observ ă că primele 10 b ănci de investi ții dețin mai mult 60% din total
pieței în aceast ă regiune, iar veniturile realizate din intermedierea IPO-urilor se
ridică la aproximativ 80.000 milioane USD.
Tabelul 1. 3 Oferte publice ini țiale de vânzare (IPO) în EMEA1

1.01.2007 – 30.09.2007
Banca de investi ții Venituri
(mil. $) Poziție Cotă de
piață Număr de
emisiuni
Goldman Sachs & Co. 7,506.40 1 9.6% 12
Deutsche Bank AG 7,186.40 2 9.2% 17
Citi 6,254.80 3 8.0% 20
JP Morgan 5,231.20 4 6.7% 19
Credit Suisse 4,549.30 5 5.8% 17
Morgan Stanley 4,400.00 6 5.6% 14
Merrill Lynch 3,865.80 7 5.0% 14
Renaissance Capital Group 3,493.80 8 4.5% 8
Samba Financial Group 2,767.00 9 3.6% 3
UBS 2,482.80 10 3.2% 14
Total Top 10 47,737.50 – 61.2% 138
Total Industrie 78,042.50 – 100% 366
Sursa: Thomson Financial, Equity Capital Markets Review, 3Q2007

                                                             
1 EMEA – acronim pentru „Europe, Middl e East and Africa” (în Middle East intr ă o serie de țări
precum Turcia, Iran, Irac, alte țări din peninsula Arabic ă și Africa de Nord – Algeria, Egipt, Maroc,
ș.a.).

Piețe de capital – Note de curs
1.3 Instrumentele pie ței de capital

În funcție de cerin țele participan ților pe pie țele financiare, s-au conturat
diferite tipuri de instrumente financiare. Pe pia ța monetar ă instrumentele
financiare sunt mai lichide, cu maturit ăți de pân ă la un an și c u u n r i s c a s o c i a t
scăzut. Pe de alt ă parte, pe pia ța de capital, instrumentele financiare sunt mai
riscante și cu maturit ăți pe termen lung. Astfel, pe pia ța de capital se întâlnesc:
a). acțiuni;
b). obliga țiuni;
c). instrumente financiare derivate;
d). indici bursieri.

¾ Acțiuni

Titlurile de capital (equity securities) includ ac țiunile comune și
preferen țiale pe care o firm ă le poate emite în func ție de anumite obiective pe care
le urmărește, precum nevoi suplimentare de capital, implicarea sau neimplicarea
deținătorilor de ac țiuni în deciziile privind societatea.
Acțiunile comune reflectă un parteneriat între o companie și acționarii s ăi.
De aceea, o ac țiune comun ă îi confer ă un drept de vot de ținătorului s ău, prin care
acesta se poate implica în deciziile privind activitatea companiei în Adunarea
Generală a Acționarilor, și, totodat ă, investitorul are dreptul asupra beneficiilor
înregistrate de companie, sub forma dividendelor acordate. De asemenea, prin
achiziționarea unei ac țiuni comune, un investitor are o crean ță asupra activelor
companiei emitente.
Caracteristicile importante ale acțiunilor comune sunt reprezentate de dreptul
rezidual pe care îl confer ă și răspunderea limitat ă a acționarilor.
9 Prin dreptul rezidual pe care îl presupun, ac ționarii de ținători de ac țiuni
comune sunt creditori de ultim rang asupra activelor și profitului companiei
emitente.
9 În cazul în care compania a falimentat, ac ționarii răspund în limita
aportului adus , și nu sunt afectate alte ac tive ale acestora precum
proprietățile acestuia, locuin ță etc.
Acțiunile comune ale companiilor mari sau dezvoltate sunt tranzac ționate la
bursele de valori (Bursa de Valori Bucure ști) sau pe pie țe de negociere dac ă aceste
companii sunt de talie mic ă, însă cu poten țial de dezvoltare (RASDAQ). Dac ă
acțiunile unei societ ăți nu sunt distribuite publicului (nu sunt free float ) atunci

Piețe de capital – Note de curs
aceasta este o societate de tip închis. Într-o asemenea societate ac ționarii nu vor o
implicare a altor investitori în deciziile referitoare la activitatea sa.
Acțiunile preferen țiale au elemente comune atât cu ac țiunile cât și cu
obligațiunile. O companie ce emite ac țiuni preferen țiale are drept scop principal
atragerea unor resurse f ără ca investitorii s ă se implice în deciziile referitoare la
activitatea firmei. De aceea, pentru a fi instrumente atractive pentru investitori,
acțiunile preferen țiale au asociate diferite clauze. Clauza de cumulativitate este cel
mai des întâlnit ă, și se refer ă la acordarea unor dividende care se cuveneau
investitorilor din anii anteriori când societatea a înregistrat pierdere și sunt
reportate, practic, în anul curent când s-a ob ținut profit. Prin urmare, în aceast ă
situație investitorul prime ște atât dividente din anii cu pierdere cât și dividendul
din anul curent.
Elementele comune cu obliga țiunile sunt reprezentate de venitul fix pe care
acțiunile preferen țiale îl aduc investitorului s ău și de faptul c ă nu confer ă drept de
vot.
Elementele comune cu ac țiunile sunt reprezentate de dividendul prioritar pe
care investitorul îl prime ște în perpetuitate, dividend care depinde de decizia firmei
de a acorda dividende.

¾ Obligațiuni

Titlurile de credit (debt instruments) includ titluri emise de stat,
obligațiuni municipale, obliga țiuni corporative, obliga țiuni interna ționale. În
general, obliga țiunile confer ă un drept de crean ță deținătorului s ău, permi țând
finanțarea emitentului, ce se angajeaz ă să efectueze pl ăți periodice sub forma unor
cupoane și să le răscumpere la maturitatea lor.
Titlurile de stat p o t f i î n f u n c ție de nevoile acestuia: bilete de trezorerie
(Treasury-bills sau T-bills) emise pe perioade de pân ă la un an (necesit ăți curente),
bonuri de tezaur (Treasury notes) emise între 1-10 ani și obligațiuni pe termen lung
(Treasury-bonds) emise între 10-30 ani (necesit ăți pe termen mediu și lung).
Remarcăm faptul c ă biletele de trezorerie sunt emise pe un termen mai mic de un
an, de aceea acestea sunt asimilate instrumentelor de pia ță monetar ă.
Caracteristica esen țiala a titlurilor de stat este riscul sc ăzut datorit ă garanției
guvernului ce le înso țește.

Piețe de capital – Note de curs
Obligațiunile municipale (Municipal bonds sau munis) sunt emise de
administra țiile publice locale care necesit ă resurse suplimentare celor alocate prin
bugetul local. Acestea la rândul lor pot fi:
‰ obligațiuni a căror sursă de rambursare o constituie impozitele
generale percepute de municipalitatea emitent ă (general
obligation bonds) ;
‰ obligațiuni (revenue bonds) c e a u c a o b i e c t f i n a n țarea unor
proiecte speciale: construirea unui spital, drumuri, poduri etc.
Sursa de rambursare provine din veniturile generate de aceste
proiecte (taxă de “trecere” a unui pod).
În tabelul de mai jos, se prezint ă un exemplu de obliga țiuni municipal emise
de Consiliul Jude țean Hunedoara. Emisiunea are drept scop modernizarea și
reabilitarea de infrastructur ă a unor sec țiuni de drumuri jude țene. Se obserc ă că
municipalitatea Hunedoara ofer ă un cupon variabil, care este legat de rata dobânzii
de pe pia ța interbancar ă la care se adaug ă o primă de risc de 1,43%. Emitentul
garanteaz ă plata integrala a principalului și a dobânzilor cu partea din crean țele pe
care le are de încasat, crean țe ce reprezint ă veniturile proprii aferente bugetelor
locale pe to ți anii dintre 2006-2026.
Tabel 1.4 Obliga țiuni municipale emise de CJ Hunedoara
Data emiterii: 06-09-2006
Număr obligațiuni emise: 150.000
Valoare Nominal ă: 100.00
Preț de vânzare: 100.00
Rata dobânzii: [(ROBID3M+ROBOR3M)/2]+1.43%
Plata principalului: Rate trimestriale
Maturitate: 15-08-2026
Sursa: Bursa de Valori Bucure ști

Obligațiunile corporative sunt instrumente prin care firmele se
împrumut ă direct de la investitori pe maturit ăți medii și lungi. Riscul de credit
asociat unui emitent de obliga țiuni este cuantificat prin intermediul unui rating
determinat de agen ții de specializate. Standard & Poor’s, Moody’s și FitchRatings
sunt agen țiile de rating cele mai renumite, iar ratingul reprezint ă o notă pe care
agenția o acord ă după analiza unor criterii financiare și nefinanciare a oric ărui
emitent de obliga țiuni. De exemplu, un emitent clasificat AA are un risc de credit

Piețe de capital – Note de curs
asociat redus, de aceea randamentul oferit de obliga țiunile emise este mic. În
tabelul de mai jos, identific ăm informa ții referitoare la obliga țiunile corporative
emise de Banca Comercial ă Română pentru a- și finanța operațiunile curente. De
asemenea, se observ ă ca aceste obliga țiuni sunt remunerate cu un cupon fix, și nu
sunt garantate.
Tabel 1.5. Obliga țiuni corporative emise de Banca Comercial ă
Română
Data emiterii: 28-11-2006
Număr obligațiuni emise: 2.428.278
Valoare Nominala: 100.00
Pret de vanzare: 100.00
Rata dobanzii: 7.25%
Plata principalului: La valoarea nominal ă
Maturitate: 28-11-2009
Sursa: Bursa de Valori Bucure ști

Obligațiunile str ăine sunt emise în moneda unei alte țări de către o
entitate dintr-o țăra străină. De exemplu, o firm ă din Germania emite obliga țiuni
denominate în USD pe teritoriul SUA, se mai numesc și Yankee bonds.
Obligațiunile denominate în yeni și vândute în Japonia, emise de c ătre entit ăți din
afara Japoniei se mai numesc Samurai bonds.
Dacă o companie emite obliga țiuni în moneda na țională pe teritoriul unei alte
țări atunci acestea se mai numesc euroobliga țiuni , cum ar fi, de pild ă, Microsoft
(companie american ă) ce emite obliga țiuni denominate în USD – eurodollar bonds –
în China. Aceste instrumente sunt purt ătoare atât de riscul de credit sau
contrapartid ă cât și de riscul de curs de schimb pentru poten țialii investitori.

¾ Instrumente financiare derivate
Derivativele (instrumente financiare derivate) sunt contracte al c ăror
rezultat (payoff) depinde de evolu ția prețului unor alte active, precum ac țiuni, rata
dobânzii, cursul de schimb, m ărfuri, indici bursieri, etc. Instrumentele financiare
derivate pot fi: contracte futures, options, fo rward, swaps, iar acestea pot fi folosite
din diverse motive de investitori, cum ar fi pentru a se realiza în mod corespunz ător

Piețe de capital – Note de curs
managementul riscului, în opera țiuniile speculative și arbitraje. Pentru a eviden ția
utilitatea unui instrument derivat s ă consider ăm următorul exemplu.
Exemplu. Un investitor individual a achizi ționat 100 de ac țiuni TLV (Banca
Transilvania) de pe pia ța reglementat ă BVB la un curs de 1,15 RON. Investitorul
creează următoarele scenarii:
1. Dacă prețul TLV >1,15 ⇒ Profit;
2. Dacă prețul TLV <1,15 ⇒ Pierdere.
Evident se pune întrebarea dac ă în cea de-a doua situa ție investitorul poate
apela la un instrument de pe pia ța de capital prin care se poate proteja la riscul de
scădere a cursului ac țiunii TLV? De pild ă, investitorul poate cump ăra un contract
de opțiune de la Bursa Monetar Financiar ă și de Mărfuri Sibiu, care îi confer ă
dreptul dar nu și obligația de a vinde ac țiunea TLV la un anumit pre ț, numit pre ț
de exerci țiu, peste o anumit ă perioad ă de timp în schimbul pl ății unei prime la
începutul contractului.
Să presupunem c ă prețul de exerci țiu – PE – este 1,35 RON, iar prima 0,02
RON.
Peste trei luni (scaden ța contractului de op țiune), investitorul observ ă cursul
pentru ac țiunea TLV: Pt+3= 1,08 RON;
Interpretare:
Observăm că pe piața BVB investitorul pierde:
Rezultat BVB = Pt+3-Pt = (1,08 RON-1,15RON)*100 act = – 7 RON
Pe piata BMFMS (el ar trebui s ă vândă acțiunea la 1,35, iar pe pia ța s-a
înregistrat peste trei luni un curs de 1,08 RON) tranzac ția este avantajoas ă pentru
investitor, exercit ă la scaden ță contractul de op țiune:
Rezultat BMFMS = (PE – Pt+3 – prim a) *100 act = (1,35 – 1,08 – 0,02)
*100 act = 25 RON
Rezultat final = – 7 RON + 25 RON = 18 RON
OBSERVA ȚII:
‰ La bursa de la Sibiu tranzac ția realizat ă nu implic ă decât un transfer de
bani (nu de ac țiuni TLV) de la cump ărătorul contractului de op țiune
către vânz ătorul contractului. În situa ția prezentat ă, cumpărătorul de
contract de op țiune va primi suma de 25 RON peste 3 luni (scaden ța

Piețe d

¾

In
de titl u
perfor m
obligațiu
În
(DJIA, i
de acțiu
chips”.
E
and P o
Buchar e
constru i
evoluția
sectoru le capital
contrac t
înregist
RON.
‰ Dacă in
opțiune
pierder e
¾ Indici b
ndicii bu r
uri ce pe r
manța titl u
uni, fondu r
n SUA, in d
introdus î n
uni ale m a
Exemple d e
oors’ (SU A
est Excha n
it indici i
a/performa n
l societățilo
384348535863687378 – Note de
tului), câ șt
rată pe B V
nvestitorul
incheiat
e de 7 RO N
bursieri
rsieri sun
rmit disp e
urilor ce î l
ri mutual e
dicele burs i
n 1896,), a p
arilor firm
e indici for m
A), DAX ( G
nge Tradi n
i BET-C,
nța între g
or de inve s
Gra
800300800300800300800300800Indicel curs
tig realiza t
VB de 7 R O
nu ar fi a p
la BMF M
N.
t produse
ersia risc u
l compun,
e ș.a.
ier cel ma i
părut la b u
e industri a
mați din a
Germania )
ng – Comp o
BET-FI
gii piețe de
stiții finan c
aficul 1.2 E
e BET‐C, pe t pe BMF M
ON, câștig
pelat la u n
MS) rezult a
sintetice î n
ului. De a
astfel po t
i cunoscut
ursa de la N
ale, de ac e
acțiuni con s
), Nikkei
ozit (Rom a
și res p
e capital s
ciare sau c e
Evoluția i
perioada 1.
trend 
descendent,
iulie 2007MS. Acest
gul net al i
n instrum e
atul său p
ntrucât s u
aceea, un
t fi indici
este Dow J
New York.
eea acțiun
stituie: D J
(Japonia),
ania). Bur s
pectiv B
sau doar u
ele mai lic h
indicelui B
.06.2006 ‐29câștig aco
investitor u
ent deriva t
este 3 lu n
unt alcătuit
indice b u
bursieri p
Jones Ind u
DJIA este
nile se ma i
JIA, S&P 5
FTSE ( U
sa de Val o
ET pent r
unui segm
hide 10 ac ț
BET-C
9.02.2008peră pier d
ului fiind d
t (contract u
ni ar fi f o
te dintr-u n
ursier ref l
pentru ac ț
ustrial Av e
e format d i
i numesc „
500 – Stan
UK), BET –
ori Bucure
ru a i n
ent, cum a
țiuni.

derea
de 18
ul de
ost o
n coș
lectă
iuni,
erage
in 30
„blue
dard
-C –
ști a
ndica
ar fi

Piețe de capital – Note de curs
În graficul de mai sus este ilustrat ă evoluția indicelui BET-C. Începând cu
sfârșitul lunii iulie 2007 se remarc ă o tendin ță de scădere a indicelui ceea ce indic ă
o corelare cu pie țele interna ționale.
Indicii bursieri pot fi na ționali și interna ționali, în func ție de nivelul de
dezvoltare a unei pie țe. Morgan Stanley a construit un indice interna țional, MSCI
Index – Morgan Stanley Capital International în care include peste 50 de indici
naționali și indici pe regiuni de dezvoltare.
Pentru a reflecta performan țele pe pia ța obligațiunilor au fost construi ți, de
asemenea, indici, cei mai renumi ți fiind aceia calcula ți de Merrill Lynch, Lehman
Brothers și Salomon Smith Barney.

?Intrebări ?
[1].Care din urm ătoarele active sunt reale și care sunt financiare:
a. Brevet de inven ție a unei noi tehnologii;
b. Fondul comercial;
c. O bancnot ă de 100 RON ?
[2].În cazul falimentului unei firme, care este ordinea creditorilor desp ăgubiți
dintre ac ționari de ținători acțiuni comune, ac ționarii de ținători de ac țiuni
preferen țiale, deținătorii de obliga țiuni?
[3].Care din urm ătoarele titluri ar trebui s ă aibă un preț de vânzare mai mare:
a. Un T-bond cu o rat ă a cuponului de 6% pe an și scadență 30 ani
b. un T-bond cu o rat ă a cuponului de 8% pe an și scadență 30 ani?
[4].Continuare exemplu din sec țiunea Derivative. Dac ă peste 3 luni cursul
acțiunii TLV este 1,45 RON, care este rezu ltatul cumulat al investitorului ?