Pictura și arta grafică vehicu le al propagandei [630728]

Pictura și arta grafică – vehicu le al propagandei

Studentă:
Pușcalău Ștefania -Anelis
C.R.P. – Anul III, Grupa 2 Profesor coordonator:
Lect.dr. Viorel Țuțui

2
I. Parte a teoretic ă
Fotografiile și filmele au fost folosit e atât în trecut, cât și în prezent ca alternative ale realității,
însă nu de multe ori, în mod pozitiv. Aceste “instrumente” pot fi menite și s ă altereze imaginea
persoanelo r, evenimentelor sau obiectelor, nu doar să captureze realitatea. Această manipulare a
fotografiilor poate fi ușor de detectat, mai ales când vine vorba despre propagandă .
Când vorbim despre propagandă, ne referim la “încercarea deliberată și sistematică de a
modela percepțiile , de a manipula co gnițiile […] pentru a obține un răspuns care să promoveze
intenția dorită a propagandistului ”.1
Astăzi , cei care produc propagandă și înșelăciune bazată pe fotografii , nici măcar nu trebuie să
mai pornească de la realitate. Computerul a fă cut posibilă crear ea oricărei imagini, care poate părea
reală la prima vedere, mai ales dacă este folosit și un suport audio potrivit pentru aceasta.
Calitatea unei asemenea imagini alterate, depinde foarte mult atât de tehnologia sofisticată
folosită, cât și de îndemânarea manipulatorului. În curând, tehnologia va face ca abilitatea de a
modifica imagini, să fie de nedetectat.
Combinarea talentului de a manipula imaginile cu capabilitatea televiziunii sau a Internetului
de a disemina rapid imaginile în toată lumea, va face ca viitorul folo sirii ace stora , pentru
propaganda și operațiuni de înșelăciune în politică, diplomație, spionaj și război, să fie larg deschis
și plin de amenințări.
De-a lungul istoriei, operațiunile psihologice , propaganda și operațiunile de înșelăciune
bine execut ate au fost instrumente puternice ale generalilor, agenților de informații și pol iticienilor.
Un exemplu de operațiune de înșelăciune , poate fi momentul în care mongolii și -au învins
inamicii folosind manechine umplute, pe care le -au pus pe cai, pentru a p ărea că au o armată mult
mai numeroasă.
Operațiunile psihologice (psyops) reprezintă “operații militare planificate pentru
direcționarea unor informații și date selectate spre audiențe străine în scopul influențării emoțiilor,

1 A se vedea http://www.storyboardthat.com/ro/articles/e/propagand%C4%83 , accesat la 25 mai 2018.

3
motivațiilor, rațio namentelor obiective și, în ultimă instanță, a comportamentelor guvernelor,
organizațiilor, grupurilor sau indivizilor străini.”2
Începând cu secolul XIX, propaganda a fost folosită intens în sfera politică, și nu numai. În
timp ce Hitler a folosit propaganda pentru a -și promova ideile anti -semite și viziunea sa asupra
Germaniei, după Primul Război Mondial , în America propaganda era folosită pentru a spori
moralul populație i în timpul războiului și în vederea recrutării. (Anexa 1 )
În războaiele antice era folosită propaganda de tipul “word of mouth”3, însă, cu trecerea
timpului, aceasta a fost înlocuită de cuvântul scris și mai apoi de imagini. Ideea de a face
propaganda prin intermediul imaginilor a fost rapid “îmbrățișată ”, în special pentru fa ptul că
imaginile nu cunosc bariere lingvistice, putând fi înțelese de oricine. Imaginile fac apel în principiu
la patos (emoții) și pot afecta emoțional oamenii , generând un acord sau o acțiu ne din partea
acestora. Un exemplu de imagine cu un mare impact emotional, este cel în care o fetiță aleargă
dezbrăcată pe stradă, într -un moment de disperare; imagine care a încapsulat teroarea războiului
din U.S.A în Vietnam , 1972 . (Anexe 2)
În trecut, pentru unii ju rnaliști, modificarea fotografiilor nu reprezenta un act de falsitate, ci era
un lucru normal, pentru că oricum, în momentul foto grafierii unui obiect și printării imaginii, se
modificau culorile, contrastul, lumina și mărimea.
Cuvântul “fotografie ” provine din termenii grecești “phos ” (lumină) și “ graphis ” (a scrie). De
aceea fotografia este numită și “ scriere cu lumină ”. 4
Există cinci tipuri de înșelăciune fotografică :
1. Concentrarea pe un anumit obiect și nu pe altul
Mass -media și fotografii se aseamănă dintr -un anumit punct de vedere. Mass -media s e poate
concentra pe un anumit lucru, apoi își poate schimba atenția pe altceva nou. Fotografii își pot folosi
camerele de fotografiat pentru a capta anumite evenimente, în timp ce ignoră alte evenimente.
Astfel, ei prezintă o imagine distorsionată a rea lității.

2 A se vedea Călin Hentea , Propaganda și rudele sale , Ed. Militară București , 2015, p p.147 -148.
3 A se vedea Scot Macdonald, Propaganda and Information Warfare in the Twenty -First Century , Ed.
Routledge , 2007, p.2.
4 A se vedea https://ro.wikipedia.org/wiki/Fotografie , accesat la 25 mai 2018.

4
Franklin D. Roosevelt, în cele 35.000 de fotografii publicate în timpul vieții, nimeni nu i -a
arătat și scaunul cu rotile. Mass -media a omis intenționat să arate handicapul președintelui, printr –
un acord tacit. 5
2. Punerea în scenă a unui film sau a unei fotografii
Fotografii, utilizând acest tip de înșelăciune, nu se concentrează pe un anumit obiect, omițând
un altul, ci organizează o anumită scenă pentru a putea face fotografii. În urma războaielor, unii
dintre fotografii de atunci, mutau corpurile soldaților care își pierduseră viața pe front, și armele
acestora, pentru a crea scene mult mai dramatice.6 Alte motive pentru care fotografii creau scene,
sunt accesul interzis pe front, executarea cerințelor editorilor, etc.
Înainte de a putea fi folosite camerele de fotografiat în aer liber, fotografii timpurii utilizau
fundaluri pictate pentru a crea i luzia unui decor exterior.
Aceste înscenări ale realității sunt folosite adesea și în filme le despre războaie, pentru a falsifica
adevăratul curs al evenimentelor sau pentru a denigra imaginea anumitor oameni care aparțin
diferitelor rase, religii, e tc.
3. Alterarea unei fotografii sau a unui film
Chiar dacă un fotograf nu pune în scenă un anumit obiect, imaginea poate fi alterată și după ce
este captată, prin ștergerea anumitor detalii. Unii fotografi au folosit expunerea dublă pentru a
adăuga ceva ce părea a fi o fantomă sau un spirit. Acest fenomen era foarte popular la sfârșitul
anului 1800. De exemplu, pentru a -i spori reputația lui Stalin, acesta era adaugat la evenimente
istorice la care el nu era prezent, și uneori erau adaugați oameni în fot ografiile de la discursurile
lui, ca să pară mulțimea de oameni mai mare. De asemenea, și în zilele noastre fotografiile
vedetelor sunt modificate, începând cu proporțiile corpului, până la culoarea pielii, modificarea
culorii ochilor, adăugarea unei coafu ri, etc.

5 A se vedea Scot Macdonald, op. cit. , p. 11 .

6 A se vedea Scot Macdonald, op.cit ., p. 12 .

5
4. Subtitrările false
De obicei subtitrările false sunt folosite în timpul războaielor. De exemplu, în războiul din 1917 ,
ziarul londonez „The Times ”, a publicat o poveste macabră despre o fabrică din Germania care
producea glicerină pentru muniții, prin topirea cadavrelor soldaților germani. Neșansa a făcut ca,
la o petrecere organizată de generalul J.V. Charteris , acesta să aibă pe birou două fotogra fii. Într –
o fotografie erau soldații germani decedați trași de pe front, într -un vagon, iar în cea de -a doua
fotografie erau caii morți din drumul lui spre fabrica de săpun. Charteris s-a lăudat mai târziu la
petrecere, că a schimbat subtitrările; a scris în loc de fabrica de săpun, fabrica de glicerină și apoi
a trimis povest ea în Shanghai pentru publicare. Această poveste macabră a fost una dintre cele mai
puternice din miile de povești despre atrocități care au apărut în timpul Primului Război Mondial.
5. Fotomontajele
Fotomontajele sunt create combinând mai multe fotografii sau alte bucăți dintr -un material
grapic, într -o singură piesă. Aceste fotomontaje au fost foarte populare la începutul Primului
Război Mondial, când soldații erau fotografiați de departe fumând, cu ochii uimiți. Iar apoi
imaginile celor dragi erau adăugate în norii de fum.
Totuși cele mai multe photomontaje au fost și sunt create în scop artistic și nu sunt folosite
pentru a înșela, dar pot fi adevărate “arme” în arsenalul pro pagandei.
Un exemplu timpuriu al utilizării fotomontajelor propagandistice, a avut loc în Berlin după
Primul Război Mondial, când John Heartfield, un artist și fondator al Partidului Comunist din
Germania, a folosit fotomontaje, pentru a -l critica pe Hitler și pe n aziști. În 1932, artistul a creat
un fotomontaj al lui Hitler, în care acesta înghițea monede de aur și le acumula în stomac, iar sub
imagine era scris : “Adolf, the Superman: Swallows Gold and Spouts Junk ”.7 (Anexa 3 )
Consider că imaginile potențează emoțiile, vibrează mai bine în mintea unui om , decât o fac
cuvintele.
În primul rând, i maginea prezintă un mesaj mult mai explicit decât cuvintele, prin faptul că pot
fi adăugate detalii și referințe mesajului. Culturile diferite vor oferi înțelesuri diferite aceluiași
mesaj , pe când o imagine va clarifica mesajul transmis de cuvinte. Cum spunea John Medina în

7 A se vedea Scot Macdonald, op.cit. , p.21.

6
cartea “REGULILE Creierului”: “Informațiile sub formă de imagini pot fi mai atractive pentru
consumatori […] deoarece este nevoie de mai pu țin efort pentru a le înțelege ”.
În al doilea rând, d eși suntem ființe raționale, totuși când vine vorba de o imagine, când ni se
arată o persoană (fie ea și caricaturizată), faptul că poate fi identificabilă, poartă un nume etc. ne
face să ne activăm emoțiile și să devenim inactivi din punct de veder e rațional. Atunci când
vizualizăm o imagine, tindem să atașăm automat o linie de poveste rep rezentării vizuale. Prin
asocierea imaginii cu o scenă a v ieții, spectatorul acceptă mai ușor mesajul propagandistic.
În concluzie, consider că folosir ea imaginilor ca instrument de propagandă, dă roade pentru
faptul că o imagine poate fi înțeleasă de oricine, nu atât la nivelul eto sului, ci la nivelul patosului
– un limbaj pe care toat ă lumea îl înțelege.
II. Parte a practică
În cele ce urmează, o să explicitez câteva postere propagandistice, ce susțin afirmațiile de mai
sus.
“Kultur -Terror ” / “Cultura terorii ”

7
Posterul de mai sus a fost creat în anul 1944 , de către artistul Herald Damsleth . În partea de jos
a posterului, putem observa o persoană ce ține în mână o pancartă, pe c are scrie “SUA va conserva
cultura europeană ”, iar lângă este scris cu un alt font “Cu ce anume , nu-i așa?”. Există și o versiune
germană , în alb-negru, în care regăsim scris în mod ir onic – “Liberatorii ”. Această imagine descrie
perfect obiectivul pe care îl urmărește propaganda – defăimarea. Elementele prin care se încearcă
defăimarea sunt: cei doi b ărbați de culoare , din cușcă – duc l a ideea de tratament inuman față de
afro-americani ; elemen tul antisemit – folosirea acestui monstru, îmbrăcat cu o pânză pe care este
Steaua lui David , este folosit ă în mod ironic, ca un simbol al rușinii, plasată pentru a acoperi părțile
intime.
Cele două fete participante la un concurs de frumusețe, care stau pe umerii monstrulu i – duc
cu gândul la natura superficială a Americii , care pune frumusețea pe un piedestal. Tot spre
defăimare duce și ideea de picior de femeie descoperit, cu o posibilă jartieră sub formă de panglică,
al robotului, care subliniază o percepție a naturii ostentative a femeilor americane.
Mesajul cu cel mai mare impact este cel amintit mai sus, “SUA va conserva cultura europeană ”,
“Cu ce anume , nu-i așa ?”. Face referir e la contrastul puternic între normele culturale dintre
America și Europa, sau poate chiar mai m ult: metoda prin care Europa este “eliberată ”. Explozivii
purtați pe aripile avioanelor americane, în timp ce America se află în siguranță , pe partea cealaltă
a oceanului. Acest fapt este ilustrat de bomb a ce î nlocuiește piciorul s tâng al monstrului și New
York, mic, la orizont.8
“Don’t Let That Shadow Touch Them. Buy WAR BONDS ” / “Nu lăsa umbra aceea
să îi atingă. Cumpără OBLIGAȚIUNI DE RĂZBOI ”

8 A se vedea https://larryswritings.weebly.com/image -analysis.html , accesat la 02 iunie 2018 .

8
Posterul de mai sus încuraja oamenii să cumpere obligațiuni de război9 și era unul dintre cele
mai întâlnite mesaje propagandistice.
Posterul afișează trei copii care stau sub umbra semnului nazist, împreună cu textul “Nu lăsați
semnul acela să îi atingă /Cumpărați obligațiuni de răz boi”. Acest mesaj face referire la faptul că
dacă oamenii nu susțineau financiar războiul, răul s -ar fi putut abate asupra copiilor . Este un mesaj
care mizează pe teama oamenilor și pe iubirea părinților și grija lor, fa ță de copii.10
“TOGHETER ” / “ÎMPREUNĂ ”

Acest afi ș a fost creat î n Marea Britanie în timpul celui d e-al Doilea Război Mondial . Acesta
arată diferite tipuri de cetățeni britanici care se reunesc într -o perioadă de nevoie. Ideile de rasă și
clasă socială sunt complet ignor ate și îi incurajează pe toți să se unească și să își ajute țara.

9 A se vedea https://dexonline.ro/definitie/obliga%C8%9Bie , accesat la 2 iunie 2018 .
10 A se vedea https://www.canva.com/learn/examples -of-propaganda/ , accesat la 2 iunie 2018 .

9
Bibliografie

I. Site -uri Internet
http://www.storyboardthat.com/ro/articles/e/propagand%C4%83
https://ro.wikipedia.org/wiki/Fotografie
https://www.canva.com/learn/examples -of-propaganda/
https://larryswritings.weebly.com/image -analysis.html
https://dexonline.ro/definitie/obliga%C8%9Bie
II. Cărți
Călin Hentea , Propaganda și rudele sale , Ed. Militară București, 2015
John Medina, REGULILE Creierului , Ed. LIFESTYLE, 2017

10
ANEXE

Anexa 1

“Our last hope: Hitler”

11
Anexa 2

Anexa 3