Piata Zaharului In Romania

Piața zahărului in România. Studiu de caz privind evoluția prețurilor

Cuprins

Introducere

Capitolul I Aspecte generale privind producția de sfeclă de zahăr si piața zahărului

Piața Zahărului

Legislația din România și din Uniunea Europeană pentru piața zahărului

România și industria zahărului

Uniunea Europeană și industria zahărului

Perspectivele pieței de zahăr a Uniunii Europene

Impactul aderări României la Uniunea Europeana asupra pieței interne de zahăr

Perspectivele pieței zahărului în perioada 2014-2020 in România si Uniunea Europeană

Capitolul II Evoluții recente privind piața zahărului la nivel european, national și județean

2.1 Principalele țări producatoare de sfeclă de zahăr la nivel european

2.2 Suprafețe cultivate cu sfeclă de zahăr in Europa și producții medii/totale la nivel european

2.3 Suprafețe si producții la hectar cu sfeclă de zahăr in zonele administrative ale Romaniei

2.4 Suprafețe cultivate cu sfeclă de zahăr in România si producții medii/ totale la nivel national

2.4.1 Producții medii/ totale la nivel national

2.5 Suprafețe si producții la ha cu sfeclă de zahăr in zonele administrateve ale Romaniei

2.5.1 Macroregiuni

2.5.2 Macroregiunea unu, regiunea nord vest – regiunea centru

2.5.3 Macroregiunea unu, regiunea nord vest- judetul Cluj

2.6 Comerț (import-export)

Capitolul III Studiu de caz privind evoluția prețurilor la produsul analizat

3.1 Factori ce pot influența pretul zahărului

3.2. Evoluția prețurilor 2000-2014 in Romania

Evolutia preturilor 2003-2014 in Uniunea Europeană

I. Aspecte generale privind producția de sfeclă de zahăr si piața zahărului

1.1.Piața zahărului

Privire de ansamblu

Primele incercări pentru cultivarea sfeclei de zahăr s-au făcut de renumitul agronom si economist Petre Sebeșanu Aurelian in anul 1863 la Scoala superioară de agricultură de la Herastrau, dar apoi a fost introdusă in țara noastră in 1870, în Moldova si Transilvania, fiind o plantă nordică, ulterior s-a extins in Campia Baraganului si în Campia de vest.

Sfeclă de zahăr este o cultură introdusă în țara noastră în 1870, în Moldova si Transilvania, fiind o plantă nordică, ulterior s-a extins în Câmpia Bărăganului si în Campia de vest.

România avand în anul 1950 71.500 mii de ha, în anul 1985 280 mii ha cultivate cu sfeclă, producția de zahăr atingând în jur de 6 milioane de tone, având 34 de fabrici de zahăr cu o industrie a zahărului de 6 miliarde de dolari pana în anul 1989.

Din cele de fabrici au mai ramas urmatoarele:

S.C. Fabrica de zahăr Bod S.A. – proceseaza zahăr din sfeclă și zahăr brut;
S.C. Tereos România S.A. procesează zahăr din sfeclă;
S.C. Zahărul Liești S.A. – procesează zahăr brut din trestie;
S.C. Lemarco Cristal SRL Urziceni – procesează zahăr brut din trestie;
S.C. Zahărul Corabia S.A. – procesează zahăr brut din trestie;
S.C. Zahărul Călărași S.A. – procesează zahăr brut din trestie;
S.C. Agrana S.A.– Sucursala Roman- procesează zahăr brut din trestie și zahăr din sfeclă;
S.C. Agrana Buzău SRL – procesează zahăr brut din trestie;
S.C. Agrana Țăndărei SRL – procesează zahăr brut din trestie;
S.C. Zahărul Oradea S.A. – procesează zahăr brut din trestie și zahăr din sfeclă

Utilizarea internǎ pe piațǎ

Cererea și consumul de zahǎr

Cererea anualǎ de zahăr din România este de circa 70 de mii de tone. Dacǎ facem diferențele cu cele 6 milioane de tone producție în 1889, vom descoperi o industrie care a fost “foarte bine pusǎ la punct” și din care se putea câștiga enorm.

Tabel 1.1 Consumul intern Figura 1.1 Consumul intrn de zahăr pe cap/locuitor

de zahăr pe cap/locuitor

După cum se poate observa și din graficul de mai sus consumul de zahăr pe cap de locuittor a crescut din anul 2000 pana in anul 2006 urmând ca din 2007 să scadă considerabil .

Făcând o comparatie intre anul 2013 si anul 2006( anul ce inregistrează consumul cel mai mare de zahăr pe cap de locuitor ) constatăm o scadere de 28,5% .

Organizarea și funcționarea pieței zahărului în România și Uniunea Europeană

Producția mondială de zahăr depășește 115 milioane de tone și e localizată în zonele de cultură a materilor prime: sfeclă si trestia de zahăr.

Aria productiei de sfeclă, cultura specifica zonei temperate, este localizata în cea mai mare parte in emisfera nordica , între 30 si 60  grade, în Europa si America de Nord , dar si în țări din emisfera australa cum ar fi Chile si Uruguay. Producția cea mai mare o detine Europa, randamentele la hectar fiind de circa 3 ori mai mari în zona Vestica fata de cea Estica.

Zahărul poate fi fabricat în următorul sortiment:

Zahăr tos, cu mărimea cristalelor 0,5 – 2,5mm;

Zahăr pulbere, cu mărimea cristalelor <0,5mm;

Zahăr pudră (farin), cu mărimea cristalelor <0,1mm;

Zahăr bucăți rafinat, bucăți de diferite dimensiuni;

Zahăr tos rafinat;

Zahăr pudră rafinată.

Având în vedere prevederile Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, la data aderării, România va avea calitatea de contribuitor la bugetul Uniuni Europene.

Una din resursele bugetului comunitar o constituie contribuția asupra producției de zahăr și izoglucoză. În consecință, România are obligația de a institui un sistem de calcul, colectare și control asupra acestei contribuții.

Pentru funcționarea corectă a politici agricole comune, a fost necesară organizarea comună a pieței în sectorul zahărului și a izoglucozei.

În cazul acestei organizări este introdus un sistem de cote pentru producția de zahăr și izoglucoză, care permite asigurarea de o manieră corectă și eficientă a plăți integrale a costurilor de lichidare, a surplusurilor rezultate din raportul dintre producția comunitară și consum, chiar de către producători și respectarea obligațiilor asumate de Comunitate în temeiul acordurilor încheiate cu Organizația Mondială a Comerțului.

Gestionarea cotelor de producțe a zahărului este o atributie determinata în Regulamentul Consiliului nr.1260/2001 privind organizarea comuna a pietei zahărului.

În sectorul zahărului, cotele de producție se acordă fiecărei întreprinderi pe baza principiului producției reale a acesteia, pe parcursul unei anumite perioade de referință.

În ceea ce privește garantarea principiului răspunderi financiare este introdus un sistem de autofinanțare prin contribuțiile producătorilor, realizate prin plata unor contribuții la producția de zahăr și izoglucoză, diferențiată pe cote.

Această contribuție asupra producției de zahăr și izoglucoză face parte din categoria resurselor proprii tradiționale ale bugetului comunitar, venituri care aparțin acestuia, deși sunt colectate de statele membre.

Cotele de producțe se bazează în principiu pe nivelurile anterioare de producție:

Cota A este reprezentată de cantitățile de zahăr pentru care se acordă un preț de sprijin (minus 2% din prețul de intervenție care revine cotizației de producător).

Cota B este prezentată de cantitățile cumpărate la un preț corespunzător a 58% din prețul de intervenție la zahăr. Restul reprezintă cotizație de la producător.

Cota C nu sunt cotizații, dar acest zahăr nu poate fi comercializat în UE și nu poate fi exportat decât fără restituții la export.

Politica Agricolǎ Comunǎ (PAC) este printre primele politici comune adoptate de Uniunea Europeanǎ pe atunci, Comunitatea Economicǎ Europeanǎ (CEE). Geneza ei a fost o reacție la problemele alimentare care au urmat celui de-al doilea rǎzboi mondial.

În linii mari, sunt douǎ motive care au condus la aparitia acestei politici: nevoia unei fluidizǎri a comerțului european cu produse agricole, dar în special dorinta tǎrilor exportatoare de a se asigura de certitudinea plasamentului produselor lor.

Obiective OCP

Asigurarea unei oferte constante de zahăr și protecție a pieței Europene de fluctuațiile extreme ale prețului

Realizarea unui sector mai competitiv care să reziste competitiei internaționale

Asigurarea unui standar de viață ridicat fermierilor

Respectarea standardelor de calitate

Creșterea competiției pentru asigurarea unui preț accesibil și diversificarea gamei de produse zahăroase

Creșterea transparenței pieței

Ministerul Agriculturi și Dezvoltării Rurale si Agenția de Plăti si Intervenție au întreprins măsurile

necesare pentru gestionarea și funcționarea acestei piețe, ca:

Stabilirea mecanismului producerii si utilizarii zahărului,

Stabilirea de subventii pentru zahărul achizitionat de industria chimica,

Masuri privind sistemul subventiilor pentru exportul de zahăr si a produselor care contin zahăr,

Masuri privind receptionarea si transmiterea la Comisia Europeana a ofertelor de adjudecare a exporturilor

Impreuna cu oficiile vamale, gestioneaza exportului de zahăr corespunzator urmatoarelor operatii: interventie prin cumparare, restitutii la export, licente de import-export.

1.2 Legislația din Uniunea Europeană și din România pentru piața zahărului

Organizarea comuna a pietei in sectorul zahărului prin regulamentul 318/2006 reglementeaza urmatoarele produse:
Tabel 1.2 Produsele reglementate prin 318/2006

Legislația din Uniunea Europeană în domeniul pieței zahărului:

Regulamentul (UE|) nr.1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79 (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

Regulamentul (CE) NR. 952/2006 din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește gestionarea pieței interne a zahărului și regimul cotelor

Regulamentul (CE) NR. 967/2006 din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului privind producția peste cotă în sectorul zahărului

Regulamentul (CE) NR. 951/2006 din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărulu

Regulamentul (CE) NR. 828/2009 din 10 septembrie 2009 de stabilire, pentru anii de piață 2009/2010-2014/2015, a normelor de aplicare pentru importul și rafinarea produselor din sectorul zahărului încadrate la poziția tarifară 1701 în cadrul acordurilor preferențiale

Regulamentul (CE) nr. 891/2009 privind deschiderea si gestionarea anumitor contingente tarifare comunitare în sectorul zaharului

Regulamentul (CE) nr. 952/2006 de stabilire a normelor de aplicare în ceea ce privește gestionarea pieței interne a zahărului și regimul cotelor a Regulamentului CE nr. 318/2006 al Consiliului;

Regulamentul (CE) nr. 967/2006 de stabilire a normelor de aplicare privind producția peste cotă a Regulamentului 318/2006;

Legislatia națională

Ordonanta nr.14/2010privind masuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor destat acordate producatorilor agricoli, incepand cuanu12010, aprobata prinLegea nr.74/2010;

Hotararea nr.748/2010privind aprobarea ajutoarelor destatcare seacorda producatorilor agricoli pentru anul 2010 siasumei totale alocate acestor ajutoare destat;

Hotararea nrA0812010 privind aprobarea acordarii unui ajutor destatpentru motorina utilizatainagricultură;

Hotararea nr.756/2010privind normcle metodologice referitoare lamodul deacordare a ajutorului destatinagricultură pentru plata primelordeasigurare;

Hotararea nr.759/2010privind acordarea deajutoare specifice pentru imbunatatirea calitatii produselor agricole insectorul deagricultură ecologica;

Ordin nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, p) nr. 952/2006 de stabilire a normelor de aplicare în ceea ce privește gestionarea pieței interne a zahărului și regimul cotelor a Regulamentului CE nr. 318/2006 al Consiliului;

Regulamentul (CE) nr. 967/2006 de stabilire a normelor de aplicare privind producția peste cotă a Regulamentului 318/2006;

Legislatia națională

Ordonanta nr.14/2010privind masuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor destat acordate producatorilor agricoli, incepand cuanu12010, aprobata prinLegea nr.74/2010;

Hotararea nr.748/2010privind aprobarea ajutoarelor destatcare seacorda producatorilor agricoli pentru anul 2010 siasumei totale alocate acestor ajutoare destat;

Hotararea nrA0812010 privind aprobarea acordarii unui ajutor destatpentru motorina utilizatainagricultură;

Hotararea nr.756/2010privind normcle metodologice referitoare lamodul deacordare a ajutorului destatinagricultură pentru plata primelordeasigurare;

Hotararea nr.759/2010privind acordarea deajutoare specifice pentru imbunatatirea calitatii produselor agricole insectorul deagricultură ecologica;

Ordin nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, precum și a condițiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020;

Ordin nr. 557/2015 privind recunoașterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr – recolta anului de comercializare 2015/2016;

Ordinul nr. 815/2007 privind acreditarea agenților economici care desfațoară activități de fabricarea zahărului din sfeclă și/sau din rafinarea zahărului brut din trestie sau fabricarea izoglucozei, precum și a celor care utilizează zahăr și/sau izoglucoză ca materie primă;

1.3 România si industria zahărului- Regiuni interne România

România riscă să iasă de pe piața statelor producătoare de zahăr din sfeclă iar piața internă va fi aprovizionată doar cu produse importate. Aceasta va duce la falimentul câtorva mii de producători, care, anul acesta, mizând pe subvențiile europene, au crescut suprafața cultivată la circa 30.000 de ha. Iar repercusiunile pierderii cotelor vor fi resimțite la nivelul intregi întregii industrii a zahărului.
În România zahărul se produce în regim de cote de producție, fiecare societate având repartizată o cantitate care nu poate fi depășită. Cotele naționale de producție au fost obținute prin negocierea Tratatului de Aderare și, ulterior, conform restructurării sectorului european al zahărului. Astfel, țara noastră produce circa 104.000 tone de zahăr din sfeclă de zahăr din care se procesează circa 430.000 tone de zahăr rafinat în condițiile în care consumul anual național este de circa 550.000-600.000 tone de zahăr alb. Diferența dintre ce se produce în țară și consumul anual, adică minimum 120.000 tone, reprezintă importuri de zahăr alb din Uniunea Europeană.

Cota de producție primită de țara noastră este infim mai mică decât capacitățile reale, și mai ales mult sub capacitatea de producție existentă în ianuarie 1991. Capacitatea de rafinare a zahărului era în 1991 de 600.000-700.000 de tone iar România ar fi putut deveni peste noapte unul dintre cei mai de temuți concurenți pe piața europeană a zahărului. O țară de calibrul agricol al României, cu un teren cu condiții ideale pentru cultivarea sfeclei și cu o bază de procesare cu un asemenea potențial ar fi putut strica afacerile marilor producători europeni. 

Obiective viitoare ale organizației pietei zahărului

Asigurarea unei oferte constante de zahăr și protecție a pieței Europene de fluctuațiile extreme ale prețului

Realizarea unui sector mai competitiv care să reziste competitiei internaționale

Asigurarea unui standar de viață ridicat fermierilor

Respectarea standardelor de calitate

Creșterea competiției pentru asigurarea unui preț accesibil și diversificarea gamei de produse zahăroase

Creșterea transparenței pieței

1.4 Uniunea Europeană și industria zahărului-Regiuni externe Uniunea Europeană

Un element cheie în reforma zahărului din Uniunea Europeană care a intrat în viguare la 1 iulie 2006 a fost stabilirea unui fond de restructurare finanțat de către producători de zahăr pentru a ajuta procesul de restructurare de care au nevoie pentru a face industria mai competitivă.

Obiectivul este să se ia o cotă-parte de aproape 6 milioane tone pentru a asigura echilibrul pe piață după perioada de tranziție.

Cotele de producție

Se bazează în principiu pe nivelurile anterioare de producție:

Cota A este reprezentată de cantitățile de zahăr pentru care se acordă un preț de sprijin (minus 2% din prețul de intervenție care revine cotizației de producător).

Cota B este prezentată de cantitățile cumpărate la un preț corespunzător a 58% din prețul de intervenție la zahăr. Restul reprezintă cotizație de la producător.

Cota C nu sunt cotizații, dar acest zahăr nu poate fi comercializat în UE și nu poate fi exportat decât fără restituții la export.

1.5 Perspectivele pieței zahărului in Uniunea Europeană-Cotizațiile producătorilor

Sunt colectate în fiecare an de piață pentru a recupera cheltuielile totale cu restituțiile la export de zahăr făcute din bugetul comunitar pentru zahărul din cadrul cantităților reprezentând cotele de export pe piața mondială în baza principiului cofinanțării.

Principiul cofinanțării se realizează prin colectarea cotizațiilor de la statele membre prin bugetul Comunității (mai puțin de 25% din ce reprezintă costuri de colectare).

Cotizația de bază pentru cotele A și B este de maxim 2% din prețul de intervenție (12,76 €/t). Cotizația pentru cota B este maxim 37,5% din prețul de intervenție (224,2€/t).

Dacă aceaste cotizații nu sunt suficiente se colectează o cotizație adițională ca procent din cele două cotizații A și B.

Costuri bugetare

Costurile bugetare sunt de cca 1664 mil euro fiind distribuite astfel:

Subvenții pentru export 76%…………………………………1270 mil euro

Subvenții de producție (industrie chimică)………………..176 mil euro

Ajutorare de rafinare………………………………………………..41 mil euro

Ajutoare pentru transportul zahărului brut…………………..81 mil euro

Tabel 1.3

Menținerea scăzută a prețului zahărului la nivelul fermelor din fiecare stat membru

Tabel 1.4

Scenariul bilanțului reformei propuse a zahărului și,,nici o reformă” în 2013

Menținerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

1.6 Impactul aderǎrii României la Uniunea Europeană asupra pieței interne de zahăr

Anul 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, a marcat o epocă nouă în economia agricolă și de dezvoltare rurală a țării noastre. În acest context, România trebuie să își adapteze rapid economia agricolă și de dezvoltare rurală pentru a se putea integra în piața internă a Uniunii Europene și a adopta în totalitate Politica Agricolă Comună (PAC).

Aderarea la UE este, probabil, cel mai puternic factor de presiune pentru reforma rapidă a agriculturii și economiei rurale românești, dată fiind necesitatea integrării cu succes în economia rurală europeană iar din perspectiva Uniunii Europene, România este o ampla piață de desfacere a zahărului.

Modelul european de agricultură se bazează pe un sector competitiv, orientat spre piață, îndeplinind, totodată, și alte funcții publice, cum ar fi protejarea mediului înconjurător, oferirea unor așezari rezidențiale mai convenabile pentru populația din spațiul rural, precum și integrarea agriculturii cu mediul înconjurător și cu silvicultura. Politica Agricolă Comună își deplasează accentul de la subvențiile directe acordate agriculturii (pilonul I al PAC) spre dezvoltarea integrată a economiei rurale și spre protejarea mediului înconjurător (pilonul II al PAC).

Economia rurală românească, dominată de agricultură în mare parte, este încă slab integrată în economia de piață. În contextul actual al economiei de piață, de modul înțelegerii și aplicării tehnicilor de marketing depinde bunăstarea cetățenilor din zona rurală și urbană, precum și bunăstarea producătorilor agricoli.

Cu o productie infima, România are nevoie de importuri masive de zahăr brut pentru a asigura consumul national. Tara noastra a intrat in sistemul nou de diminuare a cotelor abia in anul 2008-2009, si a renuntat la 44.752 tone de zahăr.

Ministrii agriculturii ai UE au adoptat oficial in anul 2006 o reforma in sectorul european al zahărului.Vechiul sistem care ramasese neschimbat de 40 de ani, a fost astfel aliniat in la restul Politici Agricole Comune (PAC) reformate.

In urma reformei pretul minim a fost redus cu 36% de la 631.9 euro la 404,4 euro tona in 2009/2010.

In cadrul politicii de restructurare a sectorului zahăr in cadrul UE, Comisia Europeana a solicitat in perioada 2006-2008 tuturor țărilor membre UE care cultivau sfeclă de zahăr sa-si reduca voluntar cotele de zahăr si sa reduca producția de zahăr cu 6 milioane de tone si reducerea pretului sfeclei cu 45% si ca urmare inchiderea unelor fabrici.

Dupa numai 3 ani de la aceasta reforma s-a redus cota de zahăr din sfeclă in țările membre UE cu 5,8 milioane de tone prin inchiderea a 80 de fabrici, pierderea a peste 25.000 de locuri de munca in mediul rural, 138.000 mii de ferme au renuntat sa mai cultive si suprafata cultivata cu sfeclă in UE s-a redus cu 700.000 mii de ha. Ca urmare cultura sfeclei a disparut in 5 țări europene (Irlanda, Slovenia, Letonia, Portugalia si Bulgaria) si prin reducerea drastica a suprafețelor cultibata si a cotelor de zahăr in Gregcia, Slovacia, Spania, Ungaria si Italia.

La noi in tara s-a inregistrat cea mai mica reducere a cotei de 4% in timp ce in celelalte țări au redus cota cu minim 14-15%.

1.7.Perspectivele pieței zahărului în perioada 2014-2020 în România și Uniunea Europeană

Producția de zahăr din țara noastră nu a atins niciodată cota anuală acordată de Uniunea Europeană. În opinia președintelui Patronatului Zahărului din România, Gheorghe Bejan, prioritatea MADR pe acest segment ar trebui să fie atingerea cotei anuale de producție zahăr. 

 UE a repartizat României o cotă anuală de 104.688 tone zahăr din sfeclă. Domnul Gheorghe Bejan, director executiv al Patronatului Zahărului din România, estimează că, din 2007 , cultivatorii de sfeclă de zahăr au pierdut circa 18 milioane de euro din cauza faptului că țara noastră nu a atins cota anuală de producție care, de altfel, nu acoperă consumul. Domnia sa a precizat că relocarea cotelor nu va influența foarte mult producția fabricilor care importă materie primă sau zahăr brut. 

Problema pe care a semnalat-o domnia sa este gestiunea producției de zahăr de la noi din țară. "Pe de o parte sunt fabrici care produc mai mult decît cota care le-a fost alocată, cum a fost cazul pentru < Zahărul Bod >, anul trecut, iar pe de altă parte sunt companii care produc sub cotă", ne-a spus domnul Gheorghe Bejan. Dacă un producător de zahăr produce mai mult decât cota acordată de MADR, acesta nu poate vinde surplusul de zahăr în anul respectiv. 

Comisia pentru agricultură a Parlamentului European a votat, la sfârșitul lunii ianuarie, prelungirea cu cinci ani a cotelor la zahăr până în 2020. Măsura a fost adoptată cu scopul de a elimina tensiunile din piață. Aceasta nu a avut însă efecte pe plan local, pentru că oricum țara noastră nu-și acoperă cotele de producție, potrivit producătorilor de zahăr.

În sezonul 2012/2013, producția a fost de 172 mil. de tone, din care 169 mil. de tone au constituit consumul anual. Însă, în lumea ultimului deceniu consumul uman a urcat anual cu 2-3%, fără a mai vorbi de creșterea însemnată a folosirii materiei prime la fabricarea ethanolului.

Brazilia este cel mai mare producător de zahăr din lume, cu peste 40 mil. tone (recordul din 2013!), obținute exclusiv din trestie, din care aproape 30 mil. tone vor fi destinate exportului, în ciuda cererii interne în creștere pentru ethanol.

Producția de zahăr din sfeclă, în anul 2013/14, va depăși 30 mil. tone, care se vor extrage din cele peste 270 mil. tone de sfeclă recoltate la nivel mondial.
În timp ce trestia de zahăr rămâne numărul 1 în lume la producția totală de zahăr, utilizarea sa în acest scop stagnează. Sfeclă de zahăr, în schimb, înregistrează o creștere anuală de 2-2,5% în structura de consum.

UE speră să producă în acest sezon peste 16 mil. tone de zahăr, rămânând cu un deficit față de consum (18,1 mil. tone) de 2 mil. tone, pe care îl va acoperi din importuri. Reforma zahărului din 2007 a redus producția UE cu circa 30% (5,1 mil. tone), a închis 83 de fabrici de zahăr din sfeclă (29 de fabrici numai în România), a desființat activitatea a 150.000 de fermieri, cultivând anual numai câte 1,5-1,6 mil. ha cu sfeclă de zahăr. Mirajul zahărului brut din trestie, ieftin, cu iz colonial, a năucit politica financiară a Uniunii Europene.

Franța și Germania sunt principalii producători de sfeclă de zahăr din UE, cu 393.000 ha, respectiv 358.000 ha. România are 26.600 ha.

Cultivatorii de sfeclă de zahăr din Europa se confruntă cu provocarea de a menține randamentele financiare, din ce în ce mai greu de echilibrat. În urma reformei din 2007, prețul per tona de sfeclă a scăzut de la 43,63 euro în 2006 la 26,29 euro în prezent.

Creșterea populației, schimbarea tendințelor în alimentația umană și creșterea utilizării biocombustibililor și a altor produse derivate pe bază de zahăr ar putea fi drivere de creștere a pieței în următorii zece ani, desigur, diferită de la o regiune la alta.

Tabel 1.5

Producția medie,costul de productie si profitul

CAPITOLUL II Evolutii recente privind piața zahărului la nivel european,national si județean

2.1 Principalele țări producatoare de sfeclă de zahăr la nivel european

În țările cu climă temperată, zahărul se obține din sfeclă de zahăr, iar în țările cu climă caldă (tropicală, subtropicală și ecuatorială) – din trestia de zahăr. Țările cu producțiile cele mai mari de zahăr sunt Brazilia , India și China. Dintre țările europene, producătoare maiimportantesunt Franța, Germania și Polonia.

Franța
Situată printre primele cinci puteri ale economiei mondiale, Franta dispune de variate resurse minerale, dar cu o productie modesta si in scadere, apeland in masura din ce in ce mai mare la importul de materii prme si semifabricate. Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv.
Agricultura antreneaza 6% din populatia activa desi are o contributie redusa in PNB (3,3%), Franta situandu-se pe locul intai in Europa la producția de sfeclă de zahăr in anul 2014 .

Franta dispune de cel mai mare teritoriu agricol al Europei (mai mult de 300 000 km2).Ea se situeaza pe primul loc in C.E.E. , in privinta producțiilor de grau , porumb, zahăr, lapte, oua si carne, pe care le exporta masiv.Totusi, aceste producții reprezinta mai putin de 3.5 % din venitul national si nu angajeaza decat 6% din populatia activa , adica mai putin de 1.5 milioane de persoane.Franța numără 520.000 exploatații agricole având în 2006 în medie 51 milioane de hectare, ceea ce o face principala putere agricolă europeană Specializarea regională a Franței pe tipuri de producție este în curs de accentuare, iar produsele agricole franceze sunt adesea protejate prin denumiri de origine controlată, care delimitează un teritoriu agricol.

Principalul producător francez din industria zahărului-Tereos, acesta detine:

12.000 de exploatații

Mai mult de 24.000 de angajați

9 cooperative

42 de site-uri industriale din Europa, America de Sud, Africa, China si Indonezia

Venituri: 4,7 miliarde euro/an

Germania

Aproximativ jumatate din suprafata totală de 36 milioane ha, este destinata agriculturii. Germania nu este numai o tara puternic industrializzata, ci poseda deasemenea o agricultură performanta, care produce o gama foarte extinsa de produse alimentare, de foarte buna calitate. Mecanizarea puternica a agriculturii, a permis realizarea de economii la capitolul ‘forta de munca’, asfel: in anul 1950, 1,6 milioane de exploatatii ocupau un numar de 3,9 milioane persoane. In anul 2002 cele 523.000 de exploatatii agricole ocupau doar 275.000 persoane. Daca in anul 1950 un muncitor agricol asigura hrana pentru 10 persoane, in anul 2002 aceasta cifra era de 91 persoane. Structura agriculturii germane este si ramane caracterizata prin exploatatii familiale. Aproape 90% dintre unitati exploatau in 1995 o suprafata mai mica de 50 ha. Principalele produse ale agriculturii germane sunt: laptele, carnea de porc si de vita, cerealele si sfeclă de zahăr.

Germania se situeaza pe locul 2 in europa la producția de sfeclă de zahăr in anul2013

Principalul producator german din industria zahărului –Südzucker,aceasta detine:

7.700.000.000 € venituri anuale

Producția de zahăr : 4,7 milioane de tone

18.500 de angajații

Polonia

Agricultura utilizează 12,7% din forța de muncă a Poloniei, dar contribuie cu doar 3,8% la produsul intern brut (PIB), reflectând productivitatea relativ scăzută a agriculturii. Spre deosebire de sectorul industrial, sectorul agricol din Polonia a rămas în mare parte în mâini private și în deceniile regimului comunist. Cele mai multe dintre fostele întreprinderi agricole de stat sunt acum închiriate chiriașilor fermieri. Lipsa de credit împiedică vânzarea fostelor terenuri agricole de stat. În prezent, 2 milioane de ferme private din Polonia ocupa 90% din toate terenurile agricole, producând aproximativ același procent din totalul producției agricole. Fermele sunt mici, în medie de 8 hectare, și de multe ori fragmentate. Ferme, cu o suprafață de peste 15 hectare au reprezentat 9% din numărul total de ferme, dar acoperă 45% din suprafața agricolă totală.. Polonia este cel mai important producător din lume de sfeclă de zahăr și triticale.

Polonia se situeaza pe locul 3 la producția de sfeclă de zahăr in 2013 .

2.2 Suprafețe cultivate cu sfeclă de zahăr in Europa si producții medii/totale la nivel european

Franta ,Germania si Polonia principalele țări producatoare de sfeclă de zahăr la nivel european si primele trei țări cu suprafețele cele mai mare destinate acestei culturi .

In anul 2014 suprafața totală la nivelul europei cultivata cu sfeclă de zahăr este de 1.623,1 mii ha din care 59,8% – mai mult de jumatate este detinuta de catre cele țări amintite mai sus .

Franta detine 25.1% , Germania 22.9 % si Polonia 11.8%

Celalalt procent de 40.2 % se imparte intre cele 35 de țări ramase . România detine un procent de 1.88%

Figura 2.1 Situatia procentuala a suprafețelor de sfeclă de zahăr la nivel european anul 2014

Tabelul 2.1 Suprafețeate cultivate cu sfeclă de zahăr de zahăr in europa mii ha

Sursa :http://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-/tag00008

Tabelul 2.2 Indici cu baza fixa Analiza suprafețelor de sfeclă de zahăr pe principalele țări producatoare

Analizând datele de mai sus constatăm că Franta se mentine lider de piațăin industria zahărului nu doar prin producțiile mari obtinute la ha dar si prin marirea suprafeței ,aceasta evoluand de la an la an .Suprafata cultivata cu sfeclă de zahăr a crescut in 2014 cu 9,15 % fata de anul 2009 si cu 3.,33% fata de anul 2013.

Desi germaina se afla pe locul doi in europa in anul 2014 ,suprafata destinata culturii de sfeclă de zahăr nu a crescut decat cu 0.25% fata de anul 2009 iar fata de anii 2010-2011-2012 aceasta a scazut in medie cu 6.94 %, dar fata de anul 2013 a crescut cu 4,22 %
Polonia –a treia tara cu suprafața cea mai mare destinata sfeclei de zahăr nu evolueaza din punct de vedere al numarului de hectare destinate acestei culturii , ba din potriva suprafețele scad de la an la an semnificativ .Analizand anul 2014 in comparatie cu anul 2009 se inregistreaza o marire a suprafeței de doar 0.48%
Tabelul 2.3Analiza suprafețelor de sfeclă de zahăr pe principalele țări producatoare

Indici cu baza in lant

Raportand fiecare an la anul precedent acestuia constatam ca in anul 2014 suprafețele s au marit fatade anul 2013 cu 3,33% in Franta , 4,22% in Germania si au sczaut cu 1,19% in polonia.

Singura tara care nu a suferit modificari majore la nivel de suprafata si mentinand un echilibru intre acestea ,este franta unde marimea suprafețele destinate cultivarii sfeclei de zahăr variaza foarte usor de la an la an ,cea mai mica crestere a suprafetie se inregistreaza in anul 2013 fata de anul 2012 cu o crestere de 0.97%

Germania – cea mai mare scadere a suprafeței se inregistreaza in 2013 fata de anul 2012 cand suprafata a scazut cu 11,12 %

Polonia- desi este a treia tara ca suprafata de sfeclă de zahăra in Uniunea Europeană aceasta se mentina intr- o usoara scadere a acesteia .In anul 2013 suprafata cultivata cu sfeclă de zahăr scade fata de anul 2012 cu 8,6% ,fiind cea mai mare scadere inregistrata pe perioada analizata , se mentine aceasta scadere si in anul 2014 fata de anul 2013suprafata din acest an scazand doar cu 1,1%

Producții medii la nivel european

Dupa cum se poate observa si din graficul de mai jos Franta produce cantitatea cea mai mare de sfeclă de zahăr la nivel european ,in anul 2014 aceasta detinea 30% din producția europei de 126929,1 mii tone

Impreuna cu Polonia si Germania detin 62, 4 % din producția totală europeana de sfeclă de zahăr , România un jucator mic pe aceasta piață a produs in anul 2014 -1357,3 tone reprezentand 1,06 %

Celelalte 35 de țări ale uniunii europene detin 37 % -impartindu-se intr-un mod inegal in aceste țări .

Cel mai mic procent in producerea sfeclei de zahăr este detinut de portugalia cu 13,3 tone –reprezentand 0,010% din producția totală europeana.

Figura 2.2 Situatia procentuală a producțiilor de sfeclă de zahăr la nivel european

Tabelul 2.4 Producții medii la nivel european

Sursa :http://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-/tag00106

Tabelul 2.5Analiza producțiilorlor de sfeclă de zahăr pe principalele țări producatoare

Indici cu baza fixa

Raportand anul 2014 la ceilalti ani constatam ca in Franta producția de sfeclă de zahăr a crescuta in anul 2014 cu 8,65 % fata de anul 2009 , cea mai mare crestere a productie se inregistreaza fata de anul 2010 cand producția din 2014 creste fata de acest an cu 19,1%.

O productie mai mare decat cea din 2014 se inregistreaza in anul 2011 ,dupa cum se observa ca producția din 2014 a scazut fata de cea din 2011 cu 0,46%

In Germania , anul 2014 este mai productiv fata de anul 2013 unde se observa o crestere de 30,4%, singurul an care se situaza ca si productie langa anul 2014 este anul 2011 dupa cum se observa si dijn tabel producția din 2014 a crescut fata de cea din 2011 cu doar 0,70%

Polonia a treia tara cu productile cele mai mari de sfeclă de zahăr din Uniunea Europeanănu inregistreaza valori prea mari in anul 2014 fata de ceilalti ani . Producția scade cu 6.52 % fata de anul 2012 si a crescut cu 15,76% fata de anul 2010
Tabelul 2.5Analiza producțiilorlor de sfeclă de zahăr pe principalele țări producatoare
Indici cu baza in lant

Raportand fiecare an la anul precedent constatam usoare variatii ale productiei de la an la an pentru fiecare tara . In franta raportand anul 2010 la anul 2009 constatm ca producția a scazut cu 8,8% . cea mai mare productie se inregistreaza in anul 2011 aceasta crescand fata de anul 2010 cu 19,7% urmand ca dupa acea in anul 2012 sa scada brusc cu 11,5%

Producția se mentine la fel in 2013 fata de anul 2012 iar in 2014 fara de 2013 se inregistreaza o crestere de 12.4 %

In germania ceai mai productivi ani sunt anul 2014 si anul 2011 , in anul 2014 inregistrandu-se o crestere de 30% a productie fata de anul 2013 , iar in 2011 o crestere de 26,2% fata de anul 2011. La polul opus se cu cea mai mare scadere a productie fata de anul anterior se inregistreaza anul 2013 fata de anul 2012 cu o scadere de 17,5% a productie de sfeclă de zahăr

Cea mai mare crestere a productie de sfeclă de zahăr in Polonia se inregistreaza in anul 2011 cand producția creste cu 17,1% fata de anul 2010 . Cea maimare ascadere a productie de 9% se inregistreaza in anul 2013 fata de 2012

2.4 Suprafețe cultivate cu sfeclă de zahăr in România si producții medii/ totale la nivel national

Din cele 23,8 milioane ha cât însumează teritoriul României, suprafața agricolă utilizată în exploatațiile agricole este de circa 13,3 mil. ha (55,9 %), din care circa 9,3 mil. ha reprezintă teren arabil.

După modul de folosință, terenul arabil ocupă cca. 62,5% din suprafața agricolă. Cerealele și plantele oleaginoase ocupă circa 80 % din suprafața arabilă.

Suprafata cultivata cu sfeclă de zahăr in anul 2014 este de 31.000 ha reprezentand doar 0.33% din suprafata arabila a Romaniei

Tabel 2.6Suprafețe cultivate de sfeclă de zahăr

In acest tabel prezint suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr din anul 2009 pana in 2014 si analizand in acelasi timp si anul 1990, constat ca suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr au scazut considerabil. In anul 1990 inregistrandu-se o suprafata foarte mare cultivata de 162.675 de ha ajungand pana in 2014 la o suprafata de 31.000 de ha, reprezentand 45% mai putine ha cultivate de sfeclă de zahăr.

Facand o comparatie intre anul 2014 si anul 2010 observam ca avem cu 8.971 de ha mai mult decat in 2010, asta denota mai mult interes fata de sfeclă de zahăr in ultimii ani.

Tabel 2.7 Analiza suprafețelor de sfeclă de zahăr la nivel national

Indici cu baza fixa U.M. Hectare

Suprafețele cu sfeclă de zahăr la nivelul romaniei au scazut treptat de la an la an cea mai mare scadere se inregistreaza in anul 2014 fata de anul 1990 cu o scadere de 80,9% .

Raportand anul 2014 la fiecare an se constat ca suprafata a crescut cu 64,8% fata de anul 2011 ,aceasta fiind cea mai mare crestere a suprafeței fata de alt an

Tabel 2.8 Analiza suprafețelor de sfeclă de zahăr la nivel national

Indici cu baza in lant U.M. Hectare

Dupa cum se observa si in tabel cea mai mare scadere a suprafeței se inregistreaaza in anul 2010 raportat la anul 1990 o scadere a suprafeței de 86,5%.

In anul 2011 suprafata scade cu 14.6% fata de anul 2010 .din anul 2012 se mentin cresteri usoare ale suprafeței . Cea mai mica crestere inregistrandu-se in 2013 fata de 2012 cu 3,1%

2.4.1 Producții medii/ totale la nivel national

Producția medie pe ha la sfeclă de zahăr in anul 2014 a fost de peste 40 de tone cu 7.000 de kilograme mai mult decat in anul precedent ,unde producția medie a fost putin peste 36 de tone. Datorita faptului ca timpul a fost ploios in 2014 se observa aceasta marire a productiei la ha.

Figura 2.3Producții medii/totale la nivel national

Tabel 2.9Producții totale la nivel national

Figura 2.6
Sursa: www.INSSE.ro

Producția națională de zahăr in utimii anii a inceput sa creasca treptat datorita faptului ca avem putin cate putin mai multi cultivatori de sfeclă de zahăr ajungandu-se la o productie națională in anul 2014 de 1357 de tone comparativ cu anul 2010 unde producția a fost mai mica cu 520 de tone, adica aceasta a fost de doar 837 de tone.

Tabelul 2.10Analiza producțiilor de sfeclă de zahăr la nivel national

Indici cu baza fixa U.M. tone

Raportand anul 2014 la anul 1990 constatam ca producția de sfeclă de zahăr a scazut cu 58,6%

In 2014 se inregistreaza cea mai mare productie de sfeclă de zahăr in raport cu anii 2010,2011,2012,2013 , cea mai mare crestere a productie se inregistreaza fata de anul 2011 unde producția din 2014 creste cu 105,5% fata de acest an .

Tabelul 2.11Analiza producțiilor de sfeclă de zahăr la nivel national

Indici cu baza in lant U.M.tone

Raportand anul 2010 la anul 1990 constam o ca producția de sfeclă de zahăr a scazut cu 74,4%. Insa din 2011 productile incep sa creasca treptat fata de anul precedent ,dupa cujm se poate observa si in tabel

2.5 Suprafețe si producții la ha cu sfeclă de zahăr in zonele administrateve ale Romaniei

2.5.1 Macroregiuni

Tabel 2.12 Suprafețele Cultivate cu sfeclă de zahăr la nivel de macroregiuni

Figura 2.7 Evoluția suprafetlor in perioada (2011-2013 ) exprimata procentual din suprafata totală a Romaniei cultivata cu sfeclă de zahăr

Dupa cum se poate observa si in graficul 2.7 macroregiunea unu detine cea mai mare suprafata destinata cultivarii sfeclei de zahăr pe intreaga perioada analizata ,in anul 2011 detinea 63% din supragata totală a Romaniei destinate aceste culturi ,in anul 2012 detinea 50,6% si in anul 2013 56,6%

Macroregiunea cu cea mai mica pondere este macroregiunea unu aceasta detine in anul 2011 0.1% din suprafata totală in anul 2012,2013 suprafețele pentru aceasta cultura dispar

Tabel 2.13 producții obtinute la sfeclă de zahăr la nivel de macroregiuni

Figra 2.8 Principala Macroegiune producatoare de sfeclă de zahăr

Dupa cum se poate observa si din figura de mai sus macroregiunea unu detine 59% din producția de sfeclă de zahăr la polul opus situndu-se macroregiunea trei cu 0% productie in anul 2013 (acest fapt se datoreaza lipsei de teren destinat acestei culturi )

2.5.2 Macroregiunea unu – regiuni de dezvoltare –regiunea nord vest
-regiunea centru

Tabel 2.14 Suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr la nivel de regiune

Tabel 2.15 Reprezentare procentuala a suprafețelor din regiunilor de dezvoltare

Regiunea centru detine suprafata cea mai mare din macroregiuea unu in anul 2013 ,aveasta reprezentand 73,5% in timp ce regiunuea nord-vest detine supraftete destinate sfeclei de zahar in proportie de26,5% aceasta fiind printre cele mai mici valori inregistrate in regiunea nord vest – de unde rezulta ca suprafetele destinate sfeclei de zahar au scazut considerabil fata de anul 2008 – an in care se inregistra o pondere de 43,7% anul 2008 fiind anul cu cea mai mare pondere inregistrata in regiunea nord-vest.

In anul 2013 regiunea nord vest detine 0,15 % din suprafetele Romaniei destinate acestei culturi ,in timp ce regeiunea centru detine 0,42 %

Tabel 2.16 Producțiile la sfeclă de zahăr la nivel de regiune

Tabel 2.17 Reprezentare procentuala a productilor din regiunilor de dezvoltare

Figura 2.9

2.5.3 Macroregiunea unu –regiunea nord –vest, Judetul Cluj

Din macroregiunea unu –regiunea nord-vest – am ales sa anaizez judetul Cluj pentru ca detine suprafetele si implicit productiile cele mai mari la nivel de regiune

Tabel 2.Fondul funciar după modul de folosință pe județul Cluj

Sursa : www.cluj.insse.ro/agricultura/fondul funciar

Tabel 2.Suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr si producții la ha in județul Cluj

Dupa cum se poate observa si in tabel anii 2008,2010,2011 inregistreaza suprafetele cele mai mici in anul 2008 se inregistreaza o scadere de 67,4 % fata de anul 2007 m in anul 2010 se inregistreaza o scadere de 49,17% fata de anul 2009 , in anul 2011 se inregistreaza o scadere de 18,2 % fata de anul 2010, in anul 2012 se inregistreaza o crestere brusca -ă suprafetelor cultivate cu sfecla de zahar la nivelul judetului Cluj suprafetele cresc cu 1030 ha adica cu 204,36 % fata de anul 2011

Mcroregiunea unu – regiunea centru – Covasna

Din macroregiunea unu –regiuneacentru– am ales sa anaizez judetul Covasna pentru ca detine suprafetele si implicit productiile cele mai mari la nivel de regiune

Tabel 2. Fondul funciar după modul de folosință pe județul Covasna

Tabel 2.Suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr si producții la ha in județul Covasna

Cea mai mare crestere a suprafetelor fata de anul precedent se inregistreaza in anul 2008 fata de anul 2007 unde suprafata a crescut cu 56,97 %, aceasta perioada este urmata indeaproape de anul 2011 unde se inregsitreaza o evolutie a suprafetelor aceastea crescand cu 42,41% fata de anul 2010 scazand brusc in an ul 2012 cu 27,78% fata de anul 2011.
productia cea mai mare se inregistreaza in anul 2013 aceasta a crescut cu 104,4% fata de anul 2012, cea mai mare scadere -ă productie se inregistreaza in anul 2011 fata de anul 2010 o scadere de 32,82%

2.6 Comert (import-export)

Figura 2.4 Situația privind schimburile intra și extracomunitare de națională din trestie sau sfeclă de zahăr și zahăroză pură

In acest grafic avem importul si exportul de zahăr, datorita faptului ca in ultimi 3 ani am avut o productie ceva mai crescuta a zahărului am importat si mai putin in comparatie cu anul 2011 unde am importat 514.990 de tone de zahăr, cu 157.107 tone mai mult decat in anul 2014. Dupa cum vedem importurile sunt mult prea mari in comparatie cu exporturile.

Capitolul III – Studiu de caz privind evoluția prețurilor la zahăr
3.1 Factori ce pot influența pretul zahărului

Prețul minim la sfeclă

Prețul minim pentru sfecla căreia i se aplică o cotă menționat la articolul 135 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 este de 26,29 EUR/tonă până la 30 septembrie 2017 reprezentând sfârșitul anului de comercializare 2016/2017 pentru zahăr. Prețul minim menționat la alineatul se aplică sfeclei de zahăr de calitatea standard definită în anexa III partea B din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Întreprinderile producătoare de zahăr care achiziționează sfeclă căreia i se aplică o cotă, adecvată pentru a fi procesată în zahăr și destinată fabricării de zahăr căruia i se aplică o cotă, au obligația de a achita cel puțin prețul minim, ajustat prin aplicarea de majorări sau de reduceri care corespund diferențelor de calitate față de calitatea standard. Aceste majorări sau reduceri de preț sunt stabilite de Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15 alineatul.

Pentru cantitățile de sfeclă de zahăr care corespund cantităților de zahăr industrial sau de zahăr excedentar supuse taxei pe excedent prevăzute la articolul 11, întreprinderea producătoare de zahăr în cauză ajustează prețul de achiziție astfel încât să fie cel puțin egal cu prețul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă.

Taxa pe producție în sectorul zahărului

Taxa pe producție pentru zahărul, izoglucoza și siropul de inulină cărora li se aplică o cotă, în conformitate cu articolul 128 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, este de 12,00 EUR/tonă pentru zahărul și siropul de inulină cărora li se aplică o cotă. Taxa pe producție aplicabilă izoglucozei se stabilește la 50 % din taxa aplicabilă zahărului. Întreprinderile producătoare de zahăr și de sirop de inulină din Uniune pot solicita producătorilor de sfeclă de zahăr, de trestie de zahăr sau de cicoare să își asume până la 50 % din respectiva taxă pe producție.

Taxa pe excedent în sectorul zahărului

Inclusiv în conformitate cu articolul 142 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, se stabilește o taxă pe excedent la un nivel suficient de ridicat pentru a evita acumularea cantităților menționate la articolul respectiv. Taxa respectivă este stabilită de Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15 alineatul (2) din prezentul regulament.

Taxa pe excedent menționată la alineatul (1) se percepe de către statele membre de la întreprinderile aflate pe teritoriul lor în funcție de cantitățile produse, prevăzute la alineatul respectiv, care s-au stabilit pentru respectivele întreprinderi pentru anul de comercializare în cauză.

Mecanismul temporar de gestionare a pieței în sectorul zahărului

În vederea asigurării unei oferte de zahăr suficiente și echilibrate pe piața Uniunii până la 30 septembrie 2017 reprezentând sfârșitul anului de comercializare 2016/2017 pentru zahăr și fără a aduce atingere articolului 142 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, Comisia poate aplica temporar, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, pentru cantitatea și perioada de timp necesare, o taxă pe excedent pentru producția peste cotă menționată la articolul 139 alineatul (1) litera (e) din respectivul regulament.

Comisia stabilește cuantumul acestei taxe prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare menționate la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15 alineatul (2) din prezentul regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 16 decembrie 2013.

Prețul zahărului brut a scăzut cu aproximativ 17% până în prezent pe anul în curs, după cum reiese din analiza contractelor futures cu active suport zahăr, contracte cotate pe ICE Futures US, cu livrare în martie 2014 se arată într-un comunicat de presă alSSIF Equity Invest.

 “Prețul zahărului scade pentru al 3-lea an consecutiv, deoarece cantitatea produsă continuă să fie mai mare decât cea consumată. Estimările Departamentului de Stat pentru Agricultură din SUA (USDA) privind sezonul 2013/2014 arată că producția globală de zahăr va depăși din nou consumul (ca și în anii precedenți), dar diferența dintre producție și consum se va micșora; stocurile globale aferente sezonului 2013/2014 vor crește însă cu 0,5%, ajungând astfel la un nivel record”, a explicat Cosmin Enache, director general adjunct al casei de brokeraj.

Prețul depinde de producătorii de trestie de zahăr

Peste 80% din producția de zahăr este obținută din trestie de zahăr, iar restul din sfecla de zahăr, așa încât prețul zahărului este puternic influențat de recoltele de trestie de zahăr ale principalilor producători mondiali- Brazilia, India, China, Thailanda, Pakistan și Mexic, arată Equity Invest.

De la începutul anului curent până în primele zile ale lunii septembrie, prețul zahărului și-a continuat pe bursele internaționale declinul început în urmă cu cca 3 ani. În septembrie însă au apărut speculațiile privind scăderea recoltei de trestie de zahăr în Brazilia (cel mai mare producător și exportator de profil din lume), din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

"Aceste speculații, împreună cu incendiul care a mistuit un terminal de încărcare a zahărului din Santos, cel mai mare port din Brazilia, au dus la o creștere a prețului zahărului, astfel încât pe 18-21 octombrie acesta a ajuns la cotații ce le-au depășit ușor și pentru scurt timp pe cele de la începutul anului", a precizat Cosmin Enache. Ulterior, estimările au arătat că scăderea producției din Brazilia va fi limitată, iar celelalte terminale au putut prelua capacitatea lipsa a celui distrus în incendiu. În plus, prognozele globale realizate de USDA privind sezonul 2013/2014 au arătat că producția de zahăr va crește atât în Thailanda (ajungând la un nivel record), cât și în China, compensând astfel o bună parte a scăderii producției de zahăr din India (cauzată de secetă) și din Rusia (unde producătorii descurajați de prețurile mici din piața zahărului au redus suprafețele alocate culturilor aferente). "În ultima parte a lunii octombrie, prețul zahărului a intrat din nou pe o pantă descendentă continuată până la începutul lunii curente", a spus Cosmin Enache.

Un preț înjumătățit în trei ani

În prezent cotația zahărului brut pe bursele internaționale este la aproximativ jumătate față de cea de la începutul anului 2011, când a intrat pe trendul puternic de scădere. "Conform datelor pe care le avem în prezent, este puțin probabil să asistăm la o corecție semnificativă a prețului zahărului în prima parte a anului 2014, dar desigur că în orice moment condițiile meteorologice sau alte evenimente care ar putea să apară pot pune presiune pe preț. În ceea ce privește analiza tehnică a instrumentului analizat, cotația pare să se îndrepte către zona de suport determinată de minimul acestui an, acțiunea prețului în zona respectivă fiind un semnal important pentru evoluția viitoare", a mai declarat Cosmin Enache.

3.2. Evoluția prețurilor 2000-2014 in Romania

Tabel 3.1 Evolutia preturilor

Dupa cum se poate observa si din tabelul de mai sus se constat o evolutie rapida si usor variabila de la an la an -ă preturilor pe tona pentru produsul analizat .facand o comparatie intre anul 2014 si anul 2000 constatam ca preturile au crescut cu 280,95% in 2014 fata de anul 2000 si cu 77,95 % fata de anul 2007 se inregistreza o scadere de 5,88% in anul 2014 fata de anul 2013 .

Indicii prețurilor de consum

Indicele prețurilor de consum (IPC) măsoară evoluția de ansamblu a prețurilor mărfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de către populație într-o anumita perioada fata de o perioadă anterioară.

Tabel 3.2 Indicii prețuri de consum

*****

3.3 Evolutia preturilor 2010-2014 in Uniunea Europeană

Tabel 3.3 Evolutia preturilor 2010-2014

Sursa : http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tag00064

Figura