Piața Virtuală A Produselor Chimice ȘI Petrochimice ÎN România ȘI Perspectivele Acesteia DE Dezvoltare
=== l ===
Cuprins
Introducere………………………………………………………………………pag.8
Cap.I Industria textilǎ romaneascǎ și europeanǎ………………………………pag.9
Clasificarea industriei textile………………………………………..pag.9
Sectorul de confecții textile – istoric…………………………………pag.13
Sectorul de pielǎrie încǎlțǎminte – istoric…………………………..pag.17
Industria textilǎ romaneascǎ actualǎ………………………………..pag.19
Industria textilǎ europeanǎ…………………………………………..pag.21
Principalii actori de pe piața europeanǎ ………………..pag.22
Viitorul textil European…………………………………..pag.26
Moda în spațiul virtual………………………………………………..pag.28
Cap.II E-marketing……………………………………………………………….pag.30
2.1 Introducere în publicitatea on-line…………………………………..pag.30
2.2 E-marketing……………………………………………………………pag.35
2.3 Strategii și instrumente de e-marketing……………………………..pag.38
2.3.1 Marketing prin e-mail………………………………………pag.39
2.3.2 Mesaje text……………………………………………………pag.46
2.3.3 Website-uri……………………………………………………pag.46
2.3.4 Motoare de cǎutare…………………………………………..pag.47
2.3.5 Bannere……………………………………………………….pag.48
2.4 Studiu de caz – Promovarea on-line…………………………………..pag.50
Cap.III Perspective de dezvoltare a industrei textile……………………………pag.62
3.1 Politici industriale pe termen mediu și lung………………………….pag62
3.2 Proiecte prioritare in procesul de dezv……………………………….pag.68
3.3. Direcții strategice de acțiune………………………………………….pag.70
3.4 Principalele probleme în sectorul de textile………………………….pag.73
3.5 Platforma tehnologicǎ europeanǎ…………………………………….pag.74
3.6 Privire de ansamblu asupra evolutiei internetului in dezvoltarea sectorului de imbracaminte…………………………………………………………………….pag.76
Cap. IV Concluzii și propuneri……………………………………………………pag.80
Bibliografie………………………………………………………………………..pag.84
Anexa 1
Anexa 2
Listǎ tabele
Tabel nr.1 – Evoluția grupelor de produse în perioada dec 1989 – ian 2004………….pag.12
Tabel nr.2 – Evoluția grupelor de produse la import și export în perioada decembrie 1989 – ianuarie 2004………………………………………………………………………………………………pag.13
Tabel nr.3 – Evoluția producției principalelor grupe de produse din sectorul textile-pielărie………………………………………………………………………………………………………….pag.14
Listǎ figuri
Figura nr 1 – Privire de ansamblu asupra complexitǎții și varietǎții actorilor în domeniul afacerilor textile și de confecții, sursa TEX-MAP Project……………………………………..pag.20
Figura nr 2 – Funcțiile îmbrǎcǎmintei…………………………………………………………….pag.26
Figura nr 3 – Avantaje ale marketing-ului on-line……………………………………………pag.34
Figura nr.4 – Strategia de e-marketing și performanța companiei………………………pag.35
Figura nr.5 – Relația producǎtor-consumator în e-marketing…………………………….pag.37
Figura nr.6 – Captura din www.bizoo.com si www.businesstexin.ro………………….pag.48
Figura nr.7 – Captura din baza de date…………………………………………….pag.49
Figura nr.8 – Captura de pe site-ul www.transilvaniafashion.ro…………………………pag.50
Figura nr. 9 – Poze din culisele concursului Miss Romania………………..….pag.51-52
Figura nr.10 – Statistici privind procentajul detinerii de mail si site a firmelor……pag.53
Figura nr 11 – Capturǎ din www.v-market.ro……………………………………………………pag.55
Figura nr.12 – Capturǎ din folderul personal cu situția mail-urilor…………………pag.55
Figura nr.13 – Procentaj mail-uri……………………………………………………pag.56
Figura nr.14 – Banner Transilvania Fashion………………………………………..pag.56
Figura nr.15 – Capturǎ de pe www.v-market.ro cu Bannerul……………………….pag56
INTRODUCERE
Lucrarea de fațǎ vizeazǎ o analizǎ a situației industriei textile romanești trecute și actuale, precum și a metodelor de dezvoltare pe termen mediu și lung. Deasemenea urmǎrește sǎ explice rolul și implicațiile internetului în promovarea imaginii firmelor ce activeazǎ în domeniul textil și a produselor și serviciilor oferite de acestea.
Pentru a înțelege importanța marketingului online, lucrarea va începe cu o analizǎ trecutǎ a sectorului textil, și a factorilor ce au contribuit la declinul ei. Se va continua cu o analizǎ actualǎ a pieței fizice pentru a evidenția problemele cu care se confruntǎ industria textilǎ din prezent și ce metode trebuiesc implementate pentru dezvoltarea sa. Deoarece internetul a evoluat și se dezvoltǎ din ce în ce mai mult se va încerca o caracterizare a piaței virtuale a stilismului și modul în care firmele romanești sunt pregǎtite sau nu sǎ se lanseze on-line.
Evoluția internetul a dus și la interferența sa cu tot mai multe domenii. Astfel marketingul tradițional a cǎpǎtat noi fome sub influența mediului on-line și a dat naștere conceptului de e-marketing.
Analizand situația actualǎ a producǎtorilor de confecții textile și modul în care ei își promoveazǎ imaginea sau produsele, vom putea concluziona dacǎ industria textilǎ este pregǎtitǎ sau nu pentru mediul on-line.
Internetul și totodatǎ e-marketingul pot oferi o serie de avantaje, actorilor de pe piața textilǎ și nu numai, în comparație cu metodele tradiționale de marketing, iar rolul lucrǎrii este de a-i înștiința de aceste beneficii și de a le oferi posibilitatea de o promovare on-line gratuitǎ.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
Capitolul I
INDUSTRIA TEXTILǍ ROMANEASACA SI EUROPEANA
1.1 Clasificarea industriei textile
Industria textilã este consideratã una dintre cele mai importante ramuri industriale pentru cã se aflã intr-o legãturã directã cu activitatea omului. Una dintre necesitățile vitale ale ființei umane din toate timpurile a fost cǎ, pe lângă asigurarea hranei, să-și procure și materialele necesare confecționării îmbrăcămintei. În acest scop, ca si în alte cazuri, omul s-a adresat naturii. Prin încercări, timp de mii si mii de ani, el a reușit sa identifice diferite materiale adecvate acestui țel și să elaboreze tehnologiile necesare prelucrării lor. Astfel au intrat în circuitul economic o serie de produse naturale ca blănurile, lâna, inul, cânepa, bumbacul, etc. care din timpul faraonilor si până la începutul acestui veac au asigurat în proporție de sutã la sutã necesitățile de îmbrăcăminte ale umanității. În toatã aceastã perioadã, progresele s-au referit la elaborarea unor tehnologii perfecționate de prelucrare care au permis ca din aceste materii prime naturale sã se obțină cantități tot mai mari de îmbrăcăminte întruchipând calități din ce în ce mai bune.
. Pentru realizarea meterialelor textile se folosesc mai multe tipuri de fibre clasificate în:
Fibre de proveniență vegetală (in, cânepă, bumbac, mătase)
Fibre de proveniență animală(lâna, părul de capră)
Industria textilă este de mare complexitate si realizează o gamă foarte diversificată de sortimente:
• fire bumbac și tip bumbac (cardate, pieptănate si vigonie) ;
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
• fire lână și tip lână (cardate, semipieptănate si pieptănate) ;
• fire in-cânepa, iută, sisal ;
• ață de cusut și lucru manual ;
• țesături bumbac și tip bumbac;
• țesături lână și tip lână;
• țesături mătase și tip mătase;
• țesături in-cânepă și tip in-cânepă,;
• textile nețesute ;
• tricotaje din fire de bumbac si tip bumbac ;
• tricotaje din fire de lână și tip lână;
• tricotaje din fire sintetice si artificiale ;
• ciorapi si dresuri ;
Industria textilã și a produselor textile are ca obiective de activitate, pregătirea fibrelor și filarea în fire de bumbac la Galați, Târgu Lăpuș, Botoșani, Câmpulung Moldovenesc și tip in, cânepã, iutã la Suceava. Fabricarea țesăturilor tip bumbac se face la Arad, Botoșani, Iași, Baia Mare, a țesăturilor tip lânã la Pitești, Buhuși , Ploiești, Constanța, tip mătase –la Iași., ațã la Odorheiu Secuiesc ,confecții și tricotaje la București, Arad, Iași, Cluj, Suceava, Brașov etc.
Dacã până la începutul acestui secol necesitățile de îmbrăcăminte erau satisfăcute în totalitate de produsele naturale, la sfârșitul secolului, 70% din aceste necesități sunt satisfăcute de fibrele chimice. Fibrele artificiale și sintetice, reunite sub numele generic de fibre chimice, au devenit alături de fibrele naturale, o bazã importantã de materii prime ale industriei textile.
Sectorul industrial de pielărie – încălțăminte este un sector important al industriei românești care a reușit să-și păstreze în mare măsură nivelul necesar de competitivitate.
Materialele utilizate la producerea articolelor de încălțăminte se clasifică în:
· incălțăminte cu fețe din piele naturală
· incălțăminte cu fețe din inlocuitori de piele
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
· incălțăminte din cauciuc si mase plastice
Sectorul de pielărie, incălțăminte, marochinerie, cauciuc si mase plastice se caracterizează printr-un grad deosebit de complexitate, determinat de numărul mare de tehnologii de bază aplicate, total diferite de la un subsector la altul, cât si de diversitatea de tipuri de materii prime si materiale utilizate, respectiv semifabricate și produse finite.
În România există multe firme care produc aproape toate tipurile de confecții de îmbrăcăminte. Ponderea cea mai mare o dețin firmele producătoare de îmbrăcăminte femei, îmbrăcăminte bărbați și îmbrăcăminte copii; urmează cele care realizează îmbrăcăminte sport precum și confecții tricotate. O pondere mai mică o dețin firmele care produc lenjerie de corp, ciorapi și îmbrăcăminte de lucru. Printre principalii producători se numără majoritatea societăților comerciale desprinse din fosta I.C.T.B, cum sunt: Internațional Conf S.A., Confex Internațonal S.A., Faberom S.A., Modconf S.A., Modstar S.A., Samric S.A., Stil Conf S.A., cu sediul în București. În țară producători mai importanți sunt: Moda Arad S.A. (confectii pentru femei), Oradinum S.A. – Oradea ( costume bărbați și confecții pentru femei); Brainconf S.A. – Braila (cămăși bărbătești); Târnava S.A. – Sighișoara (cămăși bărbătești, confecții femei și copii); Confecții Bârlad S.A. (cămăși bărbătești, confecții femei, îmbrăcăminte sport); Iași Conf S.A. – Iași (confecții femei, bărbați, copii și îmbrăcăminte sport); Star Mod S.A. – Suceava ( confecții femei); 1 Iunie S.A. – Timișoara ( confecții tricotate și lenjerie de corp); Altex S.A. – Alexandria (confecții femei); Argos S.A. – Cluj-Napoca (îmbrăcăminte sport, lenjerie, costume de baie, confecții tricotate); Artego S.A. – Târgu-Jiu ( confecții bărbați, femei și îmbrăcăminte de lucru)etc.
Producătorii de articole vestimentare se clasifică în producători de:
Articole din mătase
Articole sport
Articole confecționate din piele
Șosete și ciorapi
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
Îmbrăcăminte din piele
Jeans
Jachete
Articole confecționate din blănuri
Lenjerie de corp/articole de seară etc.
Producătorii de încalțăminte se clasifică în producători de:
Încălțăminte sport
Pentru femei
Pentru bărbați
Ghete etc.
Producătorii de accesorii vestimentare se clasifică în producători de:
Butoni și catarame
Fermoare
Curele
Dantele, șnururi, ciucuri
Poșete etc.
O altǎ clasificare a producătorilor în funcție de piața căreia i se adresează constă în:
Producători pentru piața externă – exportatori
Producători care lucrează în sistem lohn
Producători care mențin piața internă
În România, în ultimii ani, au luat ființă destul de multe firme ce comercializează articole și accesorii vestimentare. Această creștere a ofertei pe piața de profil nu poate fi decât benefică pentru producătorii autohtoni, aceștia putând face alegerea cea mai bună pentru produsul finit pe care îl realizează.
Comercianții se impart în două categorii:
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
Comercianți ce au ca obiect de activitate, furnizarea unor bunuri (ex: Alb și Negru SRL, An-Cora Tex SRL, Auvimist SRL, Cristiano Daneti, Imod SRL etc )
Comercianți ce au ca obiect de activitate, prestarea de servicii (ex: Crinoram Company SRL, Gabriel Lux SRL, Giorgia Stil 2000 SRL, Interstyle Models Agency etc.)
O clasificare mai amǎnunțitǎ a firelor si fibrelor, confecțiilor, tricotajelor, încǎlțǎmintei, accesoriilor vestimentare este reflectatǎ în anexa 1.
1.2 Sectorul de confecții textile-istoric
Sectorul de confecții textile a fost unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești întrucât asigura o mare parte dintre produsele existente atât pe piața autohtonă cât și pe piața internațională. Dintre produsele de marcă putem enumera confecțiile și textileleîmbrăcăminte pentru toate categoriile populației. Realizând o statistică, remarcăm faptul că, acest sector ocupa în urmă cu cativa ani, cca. 10% din volumul producției industriale a României, cca. 30% din exporturile țării și cca. 20% din numărul salariaților din industrie.
După anul 1989, industria textilă a cunoscut mai multe etape de dezvoltare dar și de stagnare, datorită conjuncturilor în care s-a aflat țara noastră. Indiferent de condițiile actuale, industria confecțiilor textile a reușit să se mențină la un nivel de competitivitate ridicat, fapt pus în evidență prin atu-urile de care beneficiază în prezent. Primul avantaj se datorează dezvoltării confecțiilor textile (îmbrăcăminte), fapt ce se poate remarca prin următoare situație avută în vedere în perioada decembrie 1989 – ianuarie 2004:
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
Tabel nr.1
Evoluția grupelor de produse în perioada decembrie 1989 – ianuarie 2004
Nr. crt. Grupe de produse Decembrie 1989 Ianuarie 2004
1. Textile 52,00% 15,20%
2. Confecții – îmbrăcăminte 28,00% 62,50%
3. Pielărie încălțăminte 20,00% 22,30%
Total 100,00% 100,00%
Sursa: Industria textilă, nr.3, 2004, pag. 156.
Evoluția industriei textile, în perioada decembrie 1989 – 1 ianuarie 2004 este evidențiată de către specialiștii din domeniu prin următoarele aspecte:
1. Scăderea grupei de produse textile de la 52,00% la 15,20% poate fi explicată prin importurile masive de diverse produse din Turcia și China. Cele două țări au „invadat” piața românească cu o varietate foarte mare de produse, la prețuri acceptabile, însă nu foarte bune din punct de vedere calitativ. După cum se știe, pătura socială cea mai defavorizată din țara noastră nu-și permite să achiziționeze produse foarte bune din punct de vedere calitativ și astfel este nevoită să cumpere mai ieftin și să supraviețuiască. Tendința care se înregistrează treptat și în procente foarte mici este de a renunța la acele produse și de a achiziționa produse la calitate vesteuropeană. Până se va realiza acest lucru, va mai trece totuși ceva timp.
2. Dezvoltarea industriei textile de confecții – îmbrăcăminte (de la 28% la 62,5%). Creșterea înregistrată în grupa confecțiilor–îmbrăcăminte se datorează aplicării sistemu-lui „lohn”. Întreprinderile din țara noastră au adoptat un sistem care sub aparența unor firme direct producătoare, realizau produse pentru alte întreprinderi sau firme din afara țării întrucât forța de muncă este încă ieftină. Firmele românești produc sub marca unor firme cu identitate proprie. Deși industria textilă românească nu este recunoscută pe plan internațional, produsele românești pot fi recunoscute cu ușurință. Acest sistem
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
„lohn” a contribuit în cea mai mare măsură la falimentarea multor întreprinderi din industria textilă din țara noastră.
Cu alte cuvinte, România nu are în prezent o piață de desfacere asigurată pe plan european sau mondial. Este foarte posibil ca în scurt timp, România să trebuiască să importe materii prime din țările Uniunii Europene sau de pe alt continent. Absența sistemului lohn nu ne lasă o altă posibilitate reală în condițiile actuale. Aceeași tendință de creștere, ușoară (de la 20,00% la 22,30%) în sectorul pielăriei încălțăminte, poate fi explicată în aceeași manieră ca și în cazul ramurii de confecții –îmbrăcăminte.
3. Gradul foarte mare de flexibilitate înregistrat demonstrează posibilitatea de adaptare cu ușurință la cerințele diverselor categorii ale populației (ținându-se cont de tendințele modei), atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Viabilitatea acestui sector ale economiei este pus în evidență prin volumul destul de mare al exporturilor înregistrate (de la 26,60% la 84,00%), inclusiv al comenzilor primite pe plan autohton
Tabel nr.2
Evoluția grupelor de produse la import și export în perioada decembrie 1989 – ianuarie 2004
Nr. Crt. Grupe de produse Decembrie 1989 Ianuarie 2004
1. Export 26,60% 84,00%
2. Import 73,40% 16,00%
Total 100,00% 100,00%
Sursa: Industria textilă, nr.3, 2004, pag. 156..
4. Efectuarea de modernizări, retehnologizări în acest domeniu au atras atenția investitorilor interni și externi. Acest sector deține forță de muncă bine instruită în domenii precum: design, țesătorie, filatură, etc.
Conform estimărilor efectuate de către Ministerul Economiei și Comerțului în perioada 1989 – 2007, evoluția producției principalelor grupe de produse din sectorul textile-pielărie se prezintă astfel:
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
Tabel nr.3
Evoluția producției principalelor grupe de produse din sectorul textile-pielărie
Nr.crt. Grupă de produse UM/MU 1989 1996 2000 2004 2007
1. Fire mii t 259,00 84,00 50,30 50,50 54,00
2. Țesături mil. m2 1115,00 302,00 194,00 179,00 188,30
3. Tricotaje mil.buc 260,00 44,00 38,00 24,00 25,50
4. Ciorapi și dresuri mil.per 240,00 187,00 150,20 130,00 137,10
5. Confecții mil.USA 1543,00 1771,00 2310,00 4700,00 5630,00
6. Piei moi mii m2 17954,00 6549,00 1733,00 1810,00 2100,00
7. Încălțăminte piele mil.per 118,00 37,00 37,60 38,00 45,00
Estimări efectuate de către Ministerul Economiei și Comerțului în sectorul textile-pielărie.
1 ianuarie 2005 a adus pe plan mondial o măsură preconizată încă din anul 1995: abolirea totală a sistemului cotelor la importurile de textile. Prin această decizie a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), care a supravegheat reducerea constantă a cotelor încă din 1995, când fusese semnat la Marrackech Acordul Textil și Vestimentar, toate țările membre ale OMC își deschideau porțile în fața importurilor nelimitate din Asia, mai ales din China, care este principalul beneficiar al acestei măsuri economice. Pentru România, această măsură a reprezentat o dublă lovitură. În primul rând, piața internă, deja sufocată de mărfurile chinezești, va fi aproape imposibil de recucerit după această eliminare a cotelor de import. În al doilea rând, exportatorilor români, le va fi din ce în ce mai greu să-și păstreze piața de desfacere tradițională din Uniunea Europeană a cărei pondere este de cca. 85% din exporturile de textile. România devine o victimă a liberalizării importurilor, întrucât nici o firmă românească nu poate face față concurenței chinezilor. Orice firmă chinezească primește subvenții mari pentru export, ceea ce nu e cazul României.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
Aderarea României la Uniunea Europeană, din perspectiva sectorului industriei textile a presupus mai multe dezavantaje decât avantaje. Primul dezavantaj este fatal întreprinderilor și firmelor care utilizează sistemul de lohn. Deschiderea piețelor de confecții textile și transferarea contractelor de lohn către acele țări cu costuri mai mici ale forței de muncă, ar putea duce la închiderea unui număr foarte mare de firme de confecții din țara noastră. “Peste 84% din firmele care activează în industria confecțiilor lucrează în lohn. Mai grav este că majoritatea acestor firme sunt microîntreprinderi, cu câțiva salariați, care depind de multe ori de un singur client. Această categorie de companii se află în pericolul de a dispărea după deschiderea pieței”, afirma Maria Grapini, președinta Federației Patronatelor din Industria Ușoară (FEPAIUS).
Nu putem neglija nici aspectele pozitive care au marcat intrarea României în Uniunea Europeană. Dintre aceste avantaje enumerăm următoarele:
– dezvoltarea sectorului industriei textile prin atragerea de noi investitori străini și creșterea competitivității produselor românești pe piețele Uniunii Europene, odată cu aderarea în cadrul acesteia;
– utilizarea unor taxe vamale noi și absența restricționărilor impuse din punct de vedere cantitativ al importurilor în cadrul Uniunii Europene.
– lărgirea relațiilor contractuale și parteneriale cu toate țările Uniunii Europene. Participarea la negocierile comerciale internaționale vor aduce României promovarea anumitor articole sau relansarea anumitor linii de modă specifice țării noastre. Cu această ocazie se vor putea încheia și acorduri comerciale preferențiale.
– beneficiind de fonduri noi, putem realiza o relansare a întregii industrii textile prin modernizarea întreprinderilor de profil din țara noastră.
1.3 Sectorul de pielǎrie-incǎlțǎminte-istoric
Industria de pielǎrie – încǎlțǎminte reprezintǎ un sector important al economiei
nationale intrucât satisface nevoile de consum ale populației cu produse din piele și
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
încǎlțǎminte, realizeazǎ un important excedent de produse care se valorificǎ la export,
asigurǎ peste 80 mii locuri de munca si desfǎșoarǎ activitǎți care se preteaza pentru
munca si aptitudinile femeilor.
Sectorul de pielǎrie, încǎlțǎminte, marochinerie, cauciuc si mase plastice se caracterizeazǎ printr-un grad deosebit de complexitate, determinat de numǎrul mare de tehnologii de bazǎ aplicate, total diferite de la un subsector la altul, cât și de diversitatea de tipuri de materii prime si materiale utilizate, respectiv semifabricate și produse finite.
Societatile comerciale componente sunt structurate dupa produsele finite realizate (întreprinderi de incǎlțǎminte, piei moi/tari, întreprinderi producǎtoare de bunuri de consum din cauciuc și înlocuitori de piele, marochinerie, etc.). Acestea sunt organizate ca unitǎți total sau partial integrate sau ca unitǎți independente. Industria de pielǎrie are ca principal produs pielea finitǎ, care reprezinta un produs industrial intermediar, cu numeroase aplicațiiîin diverse sectoare : încǎlțǎminte (62%), îmbrǎcǎminte (15%), marochinerie (12%), mobilǎ si automobile (11%). Prelucrarea pieilor genereaza insǎ și alte subproduse care iși gǎsesc utilizarea in alte sectoare industriale respectiv: fainuri si hidrolizate proteice, biostimulatori, produse chimice fine-pentru cosmeticǎ, gelatine, fertilizatori, produse medicale tǎlpi artificiale etc., importanta valorificarii acestor subproduse tinde sǎ fie din ce in ce mai mare, in special a celor rezultate din prelucrarea inainte de tabacire. Industria de incǎlțǎminte, in fața dificultǎților actuale, cautǎ sa-și menținǎ in interiorul Uniunii Europene, tradiția și cunoștințele tehnice dobândite. Progresul tehnologic oferǎ industriei instrumente capabile sa imbunatateasca randamentul, calitatea și viteza de recuperare a costurilor. Pentru a fi competitiv, acest subsector trebuie sǎ identifice, asimileze și exploateze cele mai noi si mai moderne tehnologii. Un aspect nefavorabil al industriei de prelucrare a pieilorșsi cauciucului îl constituie impactul ecologic asupra mediului inconjurator, datorat nerethenologizarii unor instalații de epurare, cât si utilizarii unor tehnologii de fabricație depǎșite. De asemenea, existǎ rǎmîneri in urma legate de automatizarea și computerizarea proceselor tehnologice,
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
în special în confectia incǎlțǎmintei, care se preteaza mai mult la sisteme de proiectare, producție și control, folosind tehnica de calcul (CAD/CAM).
Incepând cu anul 1990, cererea de produse de pielarie si incaltaminte pe piata interna a scazut vertiginos, piata CAER s-a destramat, iar structura si competitivitatea acestor articole era inferioara celor similare din tarile concurente.
1.4 Industria textila actualǎ
Din 2008, experienta shoppingului în România va începe sa semene tot mai mult cu cea din tarile vest-europene. Se anunțǎ ofensiva numelor mari din fashion retailul internațional, mai ales pentru cǎ va crește numǎrul centrelor comerciale prin intermediul cǎrora brandurile îsi pot face intrarea pe piața româneascǎ. Proiectele de mall-uri sunt din ce în ce mai generoase, iar consumatorii români renuntǎ încet-încet la „no name“ în favoarea „etichetei“.
În urmatorii sase ani, piața de îmbrǎcǎminte din România va crește cu o medie anualǎ de 12%, aratǎ un studiu realizat de Research & Markets, în conditiile în care cercetarile Euromonitor indicǎ faptul cǎ românii cheltuiesc anual 76 de euro pentru a se îmbraca, fata de 1.100 de euro cheltuiți de italieni, britanici, greci
Trecerea de la producția în lohn la marca proprie a început sǎ devinǎ o necesitate pentru marea majoritate a producǎtorilor autohtoni din industria textila.Agenții economici din aceastǎ industrie trebuie sǎ conștientizeze importanța și necesitatea înregistrǎrii produselor ca marcǎ proprie. Din pǎcate, însǎ, numǎrul celor care au fǎcut primii pași încercînd sǎ se impunǎ pe piațǎ cu propriile produse este foarte mic. In ceea ce privește brand-urile, acestea sint și mai puține. Mǎrcile care și-au dobîndit în timp o anumitǎ notorietate pe piațǎ sunt doar 10, în condițiile în care în Romǎnia activeazǎ, în industria textilǎ, aproximativ 8.900 de firme. Solutia optimǎ pentru ca acestea sǎ își poatǎ continua activitatea și dupǎ anul 2007 o constituie producția, în cantitǎți mici, de articole mai scumpe, precum si o mai bunǎ promovare a acestora. In acest sens, se va implementa si “…un program guvernamental prin care producatorii autohtoni pot primi ajutor financiar pentru promovarea produselor, dar de care acestia nu stiu cum sa beneficieze”, a declarat președintele Federației Patronatelor din Industria Ușoarǎ (FEPAIUS).
In 2007 a fost inregistratǎ o scǎdere semnificatiǎa a producției industriale de textile, cu circa 12% comparativ cu 2006. De doi ani existǎ același trend descrescǎtor al producției industriale și din așa se va intampla și în 2008. De asemenea, exportul a scǎzut în 2007 cu 4%, avand o scǎdere mai accentuatǎ pe segmentul producției de imbrǎcǎminte de 9%. Piața de textile va scǎdea în 2008 cu circa 10-15%, dar ca incepînd cu 2009 piața ar putea reajunge la un nivel de echilibru, fara a mai inregistra scǎderi. In aceste condiții, sunt in derulare cateva proiecte la nivel de patronat pentru a sprijinii intreprinzatorii romani ce activeaza in industria textila.
Industria textilǎ romaneascǎ va fi susținutǎ în viitor doar de lohnul de lux, pentru cǎ în timp va dispǎrea competitivitatea datǎ de forța de muncǎ ieftinǎ și înalt calificatǎ, a declarat pentru NewsIn, secretarul de stat responsabil pentru politica industriala din MEC, Eugen tapu-Nazare. "In Romania, ca stat nou intrat in Uniunea Europeanǎ, doar lohn-ul de lux va avea viitor. Este vorba, in spețǎ, despre producțiile caselor de moda internaționale", a subliniat oficialul Ministerului Economiei și Comerțului (MEC).
Potrivit acestuia, chiar începǎnd de anul trecut, MEC a constatat o scǎdere a numǎrului de companii din industria textilǎ, ca urmare a relocǎrilor în state din regiune.
Un studiu al Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), dat publicitatii anul trecut, aratǎ cǎ se inregistreazǎ o stagnare și chiar o reducere a exportului industriei de confecții. Conform analizei comisiei, lohn-ul, ca modalitate de comerț exterior în regim de perfecționare activǎ, a avut o pondere insemnatǎ în exporturile romanești dupǎ decembrie '89, dar creșterea salariilor a fǎcut ca Romania sǎ-și piardǎ treptat avantajul în acest domeniu. Studiul mentiona cǎ exporturile romanești de confecții realizate în lohn urmeazǎ tendința de scǎdere înregistratǎ și în alte tǎri din Europa de Est, care s-au dezvoltat mai rapid și au pierdut avantajul comparativ în acest sector fațǎ de tǎrile în care salariile sunt mai mici.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
1.5 Industria textilǎ europeanǎ
Industria textilǎ europeanǎ cuprinde 2,5 milioane de angajați, in tǎri precum Bulgaria, Romǎnia, Italia si Franța.
Producția din industria textilǎ europeanǎ ar putea inregistra o scǎdere importantǎ ca urmare a extinderii exporturilor Chinei, iar cele mai afectate state ar putea fi Romania și Bulgaria , noile state memebre ale UE. Așa cum se știe asiaticii invadeazǎ din ce în ce mai mult piețele europene cu textile la preturi rezonabile. Ca urmare a acestui fapt tǎrile membre au solicitat Comisiei Europene sǎ impunǎ restricții la importurile masive din China. In momentul de fațǎ aproximativ 40% din imbrǎcǎmintea vandutǎ în UE se importǎ din China și se estimeaza ca aceastǎ cifrǎ va crește considerabil. De aceea Comisia Europeanǎ va fi gata sǎ utilizeze toate instrumentele sale pentru a sprijini țǎrile membre de invazia chinezeascǎ.
Industria europeanǎ de textile si confecții are o tradiție îndelungatǎ în ce privește conducerea in domeniul inovǎrii, modǎ și creativitate, și în ciuda unei competiții globale acerbe și relocare semnificativǎ a manufacturǎrii în tǎrile cu manǎ de lucru ieftinǎ, ea continua sa reprezinte unul din sectoarele industriale de bazǎ ale economiei europene cu o cifrǎ de afaceri de aproximativ 215 Euro si o forțǎ totalǎ de lucru de 2,6 mio. in 2003
( cifre estimate de EURATEX pentru EU-25). Este un jucator cheie in comertul mondial, prima la exporturi textile si a treia in confectii. Cu un total mai mare de 110.000 companii în UE, din care 95% sunt IMM-uri, ea acoperǎ un peisaj industrial fascinant producand o multitudne de produse industriale și pentru consumatori diferiti, utilizand nenumǎrate procese si tehnologii relaționate, înalt specializate și aplicand cunoștințe avansate. Spre deosebire de anumite industrii din Europa, industria textilǎ și de confecții este un lider
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
mondial in utilizarea tehnologiei, inovarea de procese și produse, inclusiv crearea modei și a altor activitati de inovare (non-tehnologice).
Figura nr.1
Lumea textilelor si confecțiilor europene
Privire de ansamblu asupra complexitatii si varietatii actorilor in domeniul afacerilor textile si de confectii, sursa TEX-MAP Project.
In imp ce dezavantejele privind costul forței de muncǎ reprezintǎ provocarea notabilǎ care trebuie depǎșitǎ de industria europeanǎ, dacǎ ar fi sǎ luǎm în considerare faptul cǎ este in topul competiției globale, existǎ un numǎr imens de alte condiții la fel de provocatoare cu care se confruntǎ in mod curent industria. Acestea includ barierele comerciale pe anumite piețe importante de export, legislația strictǎ în privința mediului și siguranței impuse de politica europeanǎ, care nu sunt rǎsplǎtite adecvat prin alegerea consumatorului european..
1.5.1 Principalii actori de pe piața europeanǎ
Sectorul textil și de îmbrăcăminte al Uniunii Europene se caracterizează prin
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
următoarele aspecte:
a) grad ridicat de concentrare regională a producției, care este situată, în special, în statele din sudul spațiului comunitar (Italia, Spania, Portugalia);
b) accentul este pus pe avantaje competitive și concentrarea pe produse cu valoare adăugată mare, calitate, design, inovație și tehnologie;
c) mulți producători europeni sunt lideri pe piața textilelor tehnice și nețesute;
d) o parte importantă a producției din U.E. corespunde segmentelor de textile și îmbrăcăminte de un nivel mai înalt de calitate și de modă, industria U.E. fiind lider pe piața mondială, având astfel un avantaj comparativ; datorită îndelungatei sale tradiții, diversității produselor și inovațiilor, textilele și confecțiile europene sunt adesea asociate, în concepția publicului larg, cu excelența și design-ul de înaltă clasă;
e) industria textilă și cea vestimentară este dominată de un mare număr de întreprinderi mici și mijlocii, care în marea lor majoritate sunt de tipul asociațiilor familiale și dispun în medie de 20 de persoane angajate;
f) în condițiile globalizării și liberalizării, industria comunitară este expusă din ce în ce mai mult concurenței venite din partea unui număr important de țări terțe, în special din Asia, care beneficiază de costuri scăzute ale forței de muncă; În pofida diferenței mari între costurile din aceste țări și Uniunea Europeană, industria comunitară rămâne competitivă, datorită productivității mai înalte și avantajelor sale comparative privind: inovația, calitatea, creativitatea, designul și tendințelor modei;
g) pentru a face față concurenței sporite, s-a accelerat procesul de ajustare structurală a industriei comunitare de textile și de îmbrăcăminte, prin aplicarea noilor tehnologii ale informației și prin lansarea de noi produse, proces care a beneficiat, în ansamblu, de fondurile structurale ale UE, dar și de îmbunătățirea activității de subcontractare. Procesul de ajustare strucurală a fost însoțit însă de stagnarea și chiar de diminuarea producției și pierderea unui mare număr de locuri de muncă (900 mii locuri de muncă în intervalul1990-1999);
h) industria comunitară de textile și confecții utilizează pe scară largă lohnul, multe companii din UE transferând operațiunile de muncă intensivă și care includ o
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
valoare adăugată mai mică, în special în țările din Europa Centrală și de Est și cele mediteraneene, unde costul forței de muncă este mult mai scăzut. În operațiunile de lohn, UE preferă aceste țări față de unele țări din Asia (precum Vietnam, China) deși au un nivel și mai redus de salarizare, datorită apropierii geografice și a standardelor mai ridicate în ceea ce privește calitatea;
i) Uniunea Europeană se clasează pe primul loc în ierarhia mondială a importatorilor de textile și confecții și pe locul secund în ceea ce privește exportul, după China. Dacă s-ar lua în considerație și exporturile intracomunitare, țările membre ale UE ar ocupa primul loc în lume și în ceea ce privește exportul. Importurile UE de textile și îmbrăcăminte, care acoperă 50% din consumul pieței comunitare, au marcat o tendință de creștere de la 30,3 miliarde de Euro în anul 1990, la 73 miliarde de Euro în anul 20025 (+241%), iar exporturile s-au majorat cu 219% de la 19,9 miliarde de Euro în 1990 la 43,7 miliarde de Euro în 2002. Deficitul balanței comerciale la sfârșitul anului 2002, pentru confecții, a fost de 34,1 miliarde de euro (pentru sectorul textile s-a realizat un surplus);
j) în ultima perioadă ( anii 2001- 2003 ) s-a constatat o scădere ușoară a consumului și a producției pe principalele piețe europene, cum este cazul Italiei, Franței, Marea Britanie;
k) planul de acțiune privind competitivitatea industriei europene de textile și de îmbrăcăminte, elaborat în octombrie 1997 și completat în mai 1999, vizează soluționarea principalelor probleme cu care se confruntă această industrie, identificând patru domenii prioritare pentru promovarea industriei:
1) facilitarea ajustării structurale, prin inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică și întărirea interacțiunii între toate stadiile filierei textileconfecții, prin folosirea mijloacelor electronice;
2) îmbunătățirea funcționării pieței interne unice, prin perfecționarea reglementărilor privind circulația liberă a bunurilor, asigurându-se, totodată, ca riscurile potențiale pentru mediu și sănătatea lucrătorilor și consumatorilor să fie controlate;
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
3) îmbunătățirea condițiilor de ocupare și formare a forței de muncă;
4) îmbunătățirea realațiilor externe, prin lărgirea accesului la piețele țărilor terțe și protejarea împotriva concurenței neloiale.
Cei mai importanți producatori sunt: Italia, Germania, Franta, și Marea Britanie.
Potrivit Asociatiei Textile Italiene, în anul 2001, pentru producția de confectii, în UE, pe primul loc se situa Italia, urmată de Germania, Marea Britanie și Franța.
În Italia, sectorul de confectii acupă un loc foarte important. Italia realizeaza aproximativ o treime din productia totală europeană. Cu toată degradarea conjuncturii internaționale, activitatea în sectorul textil din Italia, s-a desfășurat într-un ritm susținut, dar mai lent, având în vedere satisfacerea consumatorilor. Industria textilă italianaă este cea mai importantă din Europa, iar in anul 2000 a realizat 30% din productia Uniunii Europene, față de 15% cât a reprezentat Franța.. Aceste rezultate se datorează regrupării întreprinderilor mici si mijlocii, chiar și a celor multinaționale, astfel că, în anul 2001, în raport cu anul 2000, producția textilă italiana a înregistrat un progres de 2,5%, ca volum al productiei, față de 1,5% pentru ansamblul Uniunii Europene. La nivelul anului 2000, Italia era a patra exportatoare mondială după : China, Hong Kong și Coreea de Sud. Italia are exporturi importante și către celelalte state menbre ale UE. Chiar înainte de Germania, Italia este prima furnizoare de produse textile pentru Franta. Sectorul italian de textile-îmbrăcăminte a încheiat anul 2003 cu o diminuare a vânzărilor cu 6%, datorită diminuării exportului și a cererii interne în scădere.
Germania reprezintă cea mai mare piață de textile-îmbrăcăminte a Europei (aproximativ 1/3 din piața europeană). Aceste sectoare ale economiei reprezintă cea mai importantă ramură de bunuri de larg consum din Germania. O mare parte a nevoilor interne sunt acoperite din importuri din alte țări, cum sunt: Italia, China, Turcia, Polonia
și România. Importurile industriei textile și de îmbrăcăminte au atins valoarea de aproximativ 30 miliarde de euro. Foarte bine sunt reprezentate în Germania așa-numitele textile tehnice, cărora le sunt prognozate cele mai mari rate de creștere în următorii ani. Și industria Germană își mută treptat industria în alte țări, din motive de eficiență. Industria textilă germană are succes și pe piețele mondiale. Piețele de desfacere cu
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
potențial de dezvoltare în viitor nu se situează însă în Europa de Vest, ci pe alte continente.
Pentru Marea Britanie sectorul de confecții, dar mai ales cel legat de modă, constituie unul dintre cele mai mari și mai importante industrii din țară. Sectoarele de confecții și de tricotaje ale Marii Britanii au o producție, la nivelul anului 2002, de 8,1 miliarde lire, 7500 de companii, ce au un număr de peste 100.000 de angajați. Doar sectorul confecții are vânzări de 6,6 miliarde de lire și exporturi de 2,2 miliarde lire. Vânzările de tricotaje și tricoturi sunt de 1,5 miliarde lire, iar exporturile de 0,4 miliarde lire. Anii 2003 și 2004 au însemnat un regres de 6-7% față de anul 2002. Marea majoritate a exporturilor de confecții ale Marii Britanii sunt în țări ale Uniunii Europene, 40% din total sunt exportate în Franța, Germania și Irlanda. Vânzările în afara UE continuă să crească , în special în SUA. Designerii britanici se bucură de un succes deosebit și lucrează în case de modă de top din Europa și nu numai.
Spania se află pe locul al șaselea printre producătorii textili din Uniunea Europeană. În anul 2003, cifra de afaceri a industriei vestimentare s-a ridicat la suma de 6,8 miliarde de euro. Exporturile de articole vestimentare au totalizat 3,0 miliarde de euro, tot în același an 2003. Exporturile de articole vestimentare au crescut cu 18% față de anul 2002 datorită dinamismului lanțurilor de magazine, cum sunt: Zara, Mango, H&M. Spre exemplu, lanțul de magazine de modă Mongo (prezent și în România) are în prezent 734 de magazine în 73 de țări de pe cinci continente. Aproape jumătate dintre exporturile spaniole de articole vestimentare este dirijată către trei țări din Uniunea Europeană: Portugalia, Franța și Italia.Importurile au crescut și ele în 2003 față de 2002 și ating cifra de 5,4 miliarde de euro. Prima țară furnizoare pentru Spania este China (14% din importuri), urmată de Italia și Franța.
1.5.2 Viitorul textil european
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
Se poate afirma cǎ viitorul textil european va fi susținut de imbrǎcǎmintea inteligentǎ sau altfel spus e-textile.
În activitatea de creație a produselor de vestimentație, designerii aleg materialele textile având în vedere anumite criterii, cum ar fi aspectul, rezistența sau chiar prețul. Acum, ei au o noua alternativa, aceea de a alege un material dupa capacitatea lui de a conduce curent electric. Aceasta proprietate este caracteristicǎ e-textilelor, textilelor electronice sau îmbracamintei inteligente.
Produsele inteligente sunt o combinație între tehnologia textilǎ avansatǎ și tehnologia informaticii și electronicii. Acești termeni se referǎ la toate obiectele de îmbrǎcǎminte realizate din textile de înalta tehnologie sau îmbrǎcǎminte în care au fost încorporate elemente tehnologice de ultima ora. Fibre și materiale textile noi, precum si micro-componente electronice fac posibilǎ crearea unor produse de îmbrǎcǎminte cu adevǎrat utile oamenilor.
Aceste haine îsi îndeplinesc rolul principal, acela de bariera pentru corpul omenesc, dar își extind funcționalitatea prin informarea, protejarea și relaxarea purtǎtorului. Caracterul activ al hainelor inteligente se poate regasi, spre exemplu, în capacitatea de izolare termica reglabila, posibilitatea de monitorizare în timp real a purtǎtorului sau în proprietatea acestora de a-și modifica aspectul si culoarea.
Pionierii conceptului de îmbrăcăminte inteligentă, printre care se numără și concernul olandez Philips , au definit produsele de îmbrăcăminte ca fiind o combinație dintre tehnologia multimedia, a comunicațiilor fără fir și a calculatoarelor portabile, toate integrate în elemente de îmbrăcăminte. În acest fel se poate realiza o reală distincție dintre îmbrăcămintea utilizată de o anumită profesie (uniformă inteligentă) și cea pe care o poate utiliza oricine, chiar și în timpul liber (îmbrăcăminte inteligentă). În esență, diferența nu este la nivel tehnologic, ci doar prin echipamentele integrate.
Prin integrarea electronicii în textile, proiectul i-Wear al laboratorului Starlab din Bruxelles lărgește funcțiunile îmbrăcămintei tradiționale și crează aplicații noi. Aceasta
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
urmă, are trei funcții de bază : 1. funcția de barieră;2. funcția de organizator al spatiului personal; 3. funcția de comunicație.(figura 2)
Figura 2
Functiile imbracamintii
.
1.6 Moda în spațiul virtual
In ultimul deceniu , Internetul a evoluat într-o unealtǎ formidabilǎ avand un impact major în toate aspectele vieții . La fiecare jumǎtate de an apar schimbǎri așa de importante încat este imposibil de prevǎzut unde se va ajunge în urmǎtorii 10 ani .
Conform ultimului studiu Gartner, 20% din comeciantii cu amanuntul vor avea o prezenta virtuala pina in 2010. Daca se aplicǎ și legea lui Moore (conform cǎreia capacitǎțile tehnologice se dubleazǎ la fiecare 2 ani) la evoluția spațiului virtual, nu e greu de imaginat cǎ în viitorul foarte apropiat, retailerii vor constitui un procent semnificativ din afacerile derulate in lumile virtuale.
Un moment de intrare în modernitate a modei l-a reprezentat cucerirea de noi teritorii virtuale. Printre principalele evoluții ale acestui sector putem enumera:
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I – Industria textilǎ
Televiziunea destinatǎ modei, Fashion TV, a început sǎ emitǎ și pe internet.
Diverse case de modǎ își prezintǎ colecțiile direct pe site.
S-a creat varianta de probǎ virtualǎ prin care oricine poate sǎ isi creeze propriiile garderobe înainte de a le comanda.
Moda nu poate lipsi nici din spatiul Second Life unde existǎ magazine de haine, prezentǎri de modǎ și chiar o revista
Creatorii de modǎ au încercat recrearea colectiilor lor în aplicații gen Flash Player cu care se pot experimenta diverse modele de pe piațǎ, pe un manechin virtual sau chiar pe un avatar care sǎ le semene
Nici renumitele firme de haine nu ocolesc internetul iar prin intermediul jocurilor "dress-up" oferǎ produsele tuturor celor care vor sǎ încerce diverse combinații înainte de a ajunge în magazinul propriu-zis
Concluzii
Sectorul de textile a reprezentat unul dintre cele mai importante sectoare industriale ale Romaniei. Datoritǎ aplicǎrii sistemului lohn în anii 1989-2004 grupele de produse textile au cunoscut o creștere semnificativǎ, dar importurile masive de textile din China la prețuri mici dar de calitate slabǎ au condus spre o scǎdere treptatǎ a industriei. Anul 2008 aduce în prim plan necesitatea de a se renunța la producția în sistem lohn în favoarea marcii proprii si de a se pune mai mult accent pe “eticheta”, in defavoarea celor “no name”.
Pe plan european, țǎrile se confruntǎ cu aceeași problemǎ a importurilor din China. Se considerǎ ca viitorul textil european va fi reprezentat de imbrǎcǎmintea inteligentǎ.
Evolutța internetului a condus spre o evoluție a modei prin cucerirea de noi spații virtuale: probe virtuale, televiziunile destinate modei au inceput sa emita pe internet, prezentarea colecțiilor pe site.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Capitolul II
E-MARKETING
2.1 Introducere in publicitatea online
Internetul merită o atenție specială pentru că poate lărgi piața cumpărătorilor potențiali și actuali mult mai rapid decât alte mijloace, ținând cont de milioanele de persoane care accesează Internetul și de modul original și artistic în care se face publicitate.
In anul 1998 cand web-ul romanesc dǎdea primele semne cǎ se formeazǎ ca fenomen, existau puține site-uri (care ofereau și publicitate), însǎ fenomenul nu era unul reglementat. Acțiunile erau neorganizate în sensul cǎ nu existau rating-uri de publicitate pe site-uri, nu exista monitorizare de calitate, clienții erau practic inexistenți. Toate acestea în contextul în care utilizatorii de Internet îi puteai numǎra pe degete.
În primul rând utilizarea internetului ca instrument de promovare precum și pentru vânzarea efectivă de produse presupune existența unei pagini pe web – cartea de vizită în lumea rețelelor. În zilele noastre cine nu are site aproape că nu există iar cine are un site prost realizat, are toate șansele să își strice imaginea față de publicul țintă. Un site internet poate servi la obținerea de informații despre firmă pentru cei care sunt interesați precum și pentru obținerea de informații provenite de pe piețele potențiale (clienți, concurenți, furnizori etc.) dar, mai ales, permite promovarea imaginii firmei sau a produselor sale.
Internetul poate avea un rol din ce în ce mai important în vânzarea produselor. Pentru aceasta este necesară prezența pe internet a unui magazin virtual. Operația de
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
vânzare-cumpărare poate deveni destul de simplă: utilizatorul descoperă pe web articolul de îmbrăcăminte care îl interesează și dacă este atras de preț, decide să trimită o comandă magazinului virtual, trimițând informații cu privire la contul său. Dacă distribuitorul nu găsește nereguli în formularea cererii, îi trimite clientului confirmarea, urmând ca acesta din urmă să aștepte livrarea efectivă a produsului achiziționat. Derularea în bune condiții a operațiunii depinde în mare măsură de eforturile întreprinse de bănci pentru a dezvolta interfețele lor electronice. Din experiența marilor firme care vând produse în aceste condiții articolele de îmbrăcăminte care se pot vinde cel mai bine sunt: îmbrăcăminte sport, articole de îmbrăcăminte la modă pentru adolescenți și tineri, lenjerie, mai puțin ceea ce se numește haute-couture și în general îmbrăcămintea pentru ocazii speciale.
Actiunile de reglementare a pieței în ce privește monitorizarea (Trafic.ro, auditat in prezent de Ernst&Young), studiile pe piațǎ referitoare la comportamentul utilizatorului (ArboMedia), apariția companiilor de publicitate online (Boom, Arbo, Vodanet, iMedia), etc., ne poziționeazǎ în anul 2006 pe o piațǎ care crește și are regulile ei. Practic ne gǎsim în fața unei piețe de advertising care anual se dubleazǎ (2006 – estimat 6 milioane Euro, 2005 – cca 3 milioane de Euro, 2004 – cca 1 milion Euro ). Comparatia cu cifrele mondiale (10 miliarde USD in 2005) ne plaseazǎ încǎ foarte jos raportat la potential. Comparatia cu ce se intamplǎ pe piața romaneascǎ ne face sǎ ne gandim cǎ sectorul online capǎtǎ o importanțǎ din ce in ce mai mare în mixul de marketing. Exigențele cumpǎrǎtorilor, nevoile lor crescande preseazǎ asupra producǎtorilor în așa mod încat se observǎ trecerea la "profesionism" din zona de "amator".
Producǎtorii de publicitate online sunt aceia care prin afacerile lor online oferǎ spații unde se poate face promovare. Aceastǎ promovare poate imbrǎca mai multe forme : media-vizual, contextual, content, streaming, servicii legate.
Contextual
Reclama contextualǎ sau publicitatea de tip text. Acest gen de advertising
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
cunoscut și sub denumirea de "linkuri sponsorizate". Si aici existǎ formatul standard impus de Google si formate non-standard impuse de spațiul de desfǎșurare. De obicei acestea sunt încadrate intr-un chenar, sunt puse în locuri în care sunt semnalizate ca publicitate, și se compun dintr-un titlu sugestiv, douǎ randuri de text publicitar și adresa web. Producǎtorii de acest tip de publicitate sunt website-urile si motoarele de cautare. Existǎ un ratecard pentru acestea (de obicei raportat la numǎrul de clickuri), iar mecanismele prin care ele sunt alocate în anume locuri și un anume context pot fi directe sau indirecte. Modalitatea de vanzare se face fie prin efort propriu (majoritatea cazurilor), fie prin alocarea catre o agenție de publicitate online.
Content
Producǎtorii de content sunt poate cei mai sofisticati în ce privește publicitatea online. De obicei acest conținut este unul adecvat fiecǎrui website în parte. Dar aici este cel mai simplu de indus publicitate, de sugerat, de redirecționat cǎtre o adresǎ, sau chiar un advertorial întreg. Nu existǎ ratecard pentru așa ceva și nici reprezentanți. De aceea nu se poate stabili un preț standard și el ajunge sǎ fie dictat de notorietatea celui care îl publica și numarul de website-uri pe care apare conținutul. Aici prețul sau posibilitatea de publicitate sunt negociate direct (de obicei prin email).
Streaming
Publicitatea streaming web o reprezintǎ interferența acestui mediu cu mediile traditionale. Radio-ul si televiziunea online sunt concepte deja cunoscute. Producǎtorii de media online oferǎ publicitate audio și video în cadrul emisiunilor online. Lucrurile sunt destul de asemǎnǎtoare ca în segmentul media tradițional.
Aici existǎ însǎ și posibilitatea de a mixa segmentul vizual cu streaming. Aceasta inseamnǎ cǎ pe formatele publicitare tip banner din website-uri se poate integra media video si audio. Ratecard-urile la aceste formaturi sunt cele de la formatele standard, majorate cu cote de panǎ la 300%.
Servicii
Publicitatea de acest gen se face în cadrul diverselor acțiuni de pe website. Producǎtorii sunt website-urile, listele de discuții, ziarele online. Publicitatea imbracǎ
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
forma unui barter în care ambii parteneri au de cșstigat. Acest gen de publicitate nu este oferit spre vanzare ci pur și simplu se naște dintr-o nevoie a partenerilor. Exemplu : "Este sigur sǎ faceți download de pe acest website pentru cǎ documentele sunt scanate cu soluția firmei ..", "Website-ul este gǎzduit prin amabilitatea …", "Serviciul de Newsletter este trimis cu ajutorul soluției … ".
Media-Vizual
In aceasta categorie intrǎ spațiile de publicitate vizuale de diverse tipuri. In general sunt cunoscute sub denumirea de "bannere" sau "timbre web". Bannerele sunt formate publicitare standardizate (Full Banner, Skyscrapper, Leaderboard, Rectangle), în timp ce timbrele web sunt formate grafice non-standard, a cǎror mǎrime este dictata de posibilitǎțile de implementare. Producǎtorii de acest tip de spațiu publicitar sunt website-urile (newsletter). Pentru fiecare din spațiile oferite ei percep un ratecard (de obicei raportat la 1000 de afișǎri), o cotație direct proportionalǎ cu numǎrul de vizitatori, calitatea websitului, unicitatea conținutului, adresabilitatea lui. Acestea variazǎ de la un website la altul și mǎrimea lor este datǎ indirect de eforturile de menținere online a produsului, pentru cǎ panǎ la urmǎ orice website este o afacere in sine. Modalitatea de vanzare a spațiilor publicitare se face sau prin efort propriu (în foarte puține cazuri) sau prin cedarea lor catre o agentie de publicitate online.
Cumpǎrǎtorii de publicitate online urmǎresc mai multe scopuri, în funcție de care acționeazǎ stabilind mixuri de marketing online. Avand în vedere cǎ pentru publicitatea online achiziționatǎ se pot face previziuni cifrele sunt cele care dicteaza de cele mai multe ori aprobarea unor astfel de acțiuni. Cumpǎrǎtorii de publicitate online sunt de cele mai multe feluri , gǎsind aici de la multinaționale panǎ la firme mici care cumpǎrǎ publicitate pentru segmentele de nișǎ. Si chiar website-uri care cumpǎrǎ spațiu pe alte website-uri pentru o mai mare expunere. Totul în esențǎ este o afacere care trebuie promovatǎ.
Piata de retail online este, practic, monopolizatǎ de magazinele care oferǎ 4-5 categorii de produse: IT, electronice, telefonie mobila, carti, cadouri si farmaceutice.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Exista totusi si magazine virtuale, care oferǎ produse mai puțin cǎutate cu mouse-ul, cum ar fi cele de vestimentație. Opțiunile sunt deocamdatǎ destul de limitate: lenjerie intimǎ, tricouri, haine sport, haine pentru copii și doar doua site-uri dedicate in exclusivitate femeilor. Se pare cǎ romanii n-au prins încredere în shoppingul vestimentar virtual, si au si de ce: hainele achizitionate in acest mod nu pot fi probate.
Articolele vestimentare si cele alimentare sunt produsele despre care se considera, in general, cǎ nu se preteazǎ foarte bine mediului online. Conform statisticilor, in 2008 va fi o crestere de cel putin 20% a utilizatorilor de internet si o mai mare crșstere a comerțului electronic, inclusiv a comerțului cu haine și accesorii. Marketing-ul joaca un rol foarte important.
Revistele de modă din România nu se "înghesuie" să își dezvolte variantele online, în parte pentru că rata de penetrare a internetului este încă mică, dar și pentru că cititoarele acestor publicații sunt foarte atașate de materialitatea produsului printat, față de interfața "rece" a unui site. În timp ce ce tot mai multe ziare și televiziuni se orientează spre mediul online, marea majoritatea a revistelor glossy din România întârzie în a explora și exploata spațiul virtual și nu resimt pe deplin potențialul internetului. Cele mai multe dintre revistele din România și-au gândit varianta online ca pe un produs de prezentare (POP – point of presence), și nu ca pe o publicație online al cărei conținut are un grad ridicat de perisabilitate și trebuie modificat și actualizat rapid, chiar zilnic, după modelul publicațiilor similare din străinătate. Conform datelor publicate de trafic.ro, site-ul publicației Avantaje a avut, în luna octombrie 2007, un număr de 174.392 de vizitatori, www.viva.ro , de 96.244 vizitatori, site-ul publicației Joy, 75.605 de vizitatori, iar www.revistalook.ro a fost accesat de 57.361 utilizatori.
În România, cel puțin în perioada imediat următoare, revistele, în varianta lor tipărită, de hârtie, vor continua să umple rafturile chioșcurilor de presă. E drept că vânzările scad, audiența scade, iar internetul cucerește tot mai mult teren și tot mai mulți
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
fani, însă, pentru revistele de modă și frumusețe, drumul pare a fi mult mai lung decât pentru alte publicații..
2.2. E-marketing
E-marketingul este un concept general acceptat datorită avantajelor cu care se impune în fața celorlalte mecanisme de marketing: este mai rapid, mai eficient, mai inteligent și mai puțin costisitor. Opțiunea pentru e-marketing este consolidată și de flexibilitatea cu care acesta se adresează clienților potențiali. Totodată, e-marketingul este mediul care induce obținerea de rezultate rapide, permițând efectuarea unor calcule complexe, pentru analize ale cererii și evoluției pieței cât mai pertinente. Internetul oferă companiilor posibilitatea de a face publicitate propriilor produse către mult mai mulți clienți decât o făcea în trecut. Accesul la noi segmente de piață și câștigarea încrederii și loialității clienților existenți prin calitatea și prețul produselor depind în măsură mare de campania de e-marketing care stă la bază
Marketingul on-line își are rădăcinile în marketingul tradițional, dar se ramifică și se diferențiază într-o manieră foarte evidentă datorită unei caracteristici unice: interactivitatea.
Numărul de persoane care au acces la internet este în continua creștere. Internetul este considerat unul dintre cele mai importante instrumente de marketing, îndeplinind atât rolul de canal de comunicare între companie și clienți, cât și rolul de canal de distribuție de bunuri digitale și servicii. Importanța crescută pe care a dobândit-o se datorează costurilor de comunicare reduse și adaptării la comportamentul și preferințele clienților. Internetul este mijlocul prin care oamenii de marketing au acces la un segment extins de clienți, localizează consumatorii țintă, identifică necesitățile acestora și comunică cu aceștia la un preț scăzut(Figura 3) :
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Figura 3
Avantaje ale marketingului on-line
Cele patru direcții principale de orientare ale strategiei de e-marketing sunt cunoscute sub numele de 4W: Web-design, Web-promovare, Web-preț și Web-CRM (relația între management și clienți).(Figura 4)
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Figura 4
Strategia de e-marketing și performanța companiei
E-marketing se traduce prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor pentru vânzarea de bunuri și servicii. Tehnologii de genul e-mail sau website-uri completează aducând plus de valoare și eficiența tehnicilor tradiționale de marketing, indiferent de mărimea companiei sau de domeniul în care își desfășoară activitatea. Bazele marketingului se înscriu în continuare în aceiași parametri – crearea unei strategii viabile prin care mesajul potrivit să ajungă la oamenii potriviți. E-marketingul a deschis noi posibilități pentru afacerile de diferite mărimi, printre care accesul la o mediatizare în masă la un preț acceptabil și care, spre deosebire de publicitatea televizată sau din publicații permite personalizarea.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Printre beneficiile utilizării e-marketingului se numără:
Cuprindere globală: afacerea beneficiază de un website care poate fi vizitat din
orice colț al lumii de unde se accesează internetul; astfel pot fi vizate și atrase noi
segmente de piață vizând atât piața internă cât și cea externă prin intermediul unui
buget redus.
Costuri reduse: o campanie e-marketing bine planificată poate atrage consumatorii vizați la un cost mult mai redus decât orice alt mecanism de marketing tradițional.
Rezultate măsurabile: campaniile de e-marketing prin e-mail sau publicitatea prin banner-e facilitează stabilirea eficienței campaniei. Inițiatorii campaniei pot verifica dacă cineva selectează un banner publicitar plasat în cadrul campaniei emarketing sau accesează un link din interiorul unui e–mail sau din cadrul unui website. Astfel se poate intensifica metoda care s-a observat că a adus mai mulți clienți, încercând în același timp remedierea metodelor care nu dau rezultatele așteptate.
Marketing în timp real: existența unui website prin care să se desfășoare activitățile de marketing pot înștiința clienții în timp real asupra modificărilor în cadrul afacerii
Personalizare: constituie un punct de plecare în construirea de strategii și instrumente de marketing care să vină în întâmpinarea sporirii cifrei de afaceri.
2.3 Strategii și instrumente de e-marketing
Datorită tehnologiei digitale interactive a devenit din nou profitabilă gestionarea dialogurilor individuale, chiar și cu milioane de consumatori. Tehnologia interactivă înseamnă că profesioniștii de marketing pot dezvolta „conversații” prin click-uri de mouse. Consumatorii pot să facă parte din procesul de marketing. Marketingul, într-o lume interactivă, este o activitate de colaborare – profesionistul de marketing îl ajută pe
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
consumator să cumpere și consumatorul îl ajută pe profesionistul de marketing să vândă(Figura 5)
Figura 5
Relația producător-consumator în e-marketing
2.3.1 Marketing prin e-mail. Mai mult de jumătate din populația Europei deține o adresă de e-mail care le permite să primească documente și alte fișiere electronice. Este o modalitate rapidă, flexibilă și eficientă pentru a transmite mesajele corespunzătoare campaniei de marketing. Campaniile de marketing prin e-mail constau în general și în sensul lor cel mai larg, în elaborarea de publicații electronice de promovare a unei companii, produs sau serviciu. O campanie de marketing prin e-mail oferă imensa oportunitate de a prezenta mesajul dorit, într-o manieră regulată și cu un cost extrem de mic, unui grup de oameni interesați de produsele sau serviciile firmei. Din punct de
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
vedere al vânzărilor sună extrem de apetisant, chiar dacă marele beneficiu al e-mail marketingului este acela de a genera loialitate. Comunicarea prin e-mail s-a impus peste tot în lume datorită vitezei, posibilității de a măsura precis rezultatele și, nu în ultimul rând, costului (avantajul referindu-se la ce se obține comparat cu ce se cheltuiește). Fiecare avantaj are o serie de consecințe, cum ar fi testarea și ajustarea campaniilor în timp real sau obținerea unui feedback, direct și indirect, tradus în interesele consumatorilor fața de companie. De aceea e-mail-ul este un canal excelent pentru a păstra și consolida relația cu clienții existenți și cei potențiali.
Marketingul prin e-mail are rezultate palpabile dacă este folosit în mod corect. El nu înseamnă a trimite o prezentare și/sau o poză cu un produs la câteva mii/zeci de mii de adrese adunate de oriunde. Întreaga filosofie a marketingului prin e-mail este aceea că ajută la menținerea unui contact permanent cu clienții (trecuți sau actuali), exprimat în brandloyalty și contribuie la realizarea unei colaborări ulterioare cu clienții potențiali și cu toți cei cu care se intră în contact.
Structura unui mesaj specific "e-mailing"-ului include:
– subiectul (subject-ul): Conteaza foarte mult corelatia dintre subiect si profilul tintei de comunicatie.
– mesajul: conținutul "scrisorii" transmise consumatorului potențial: mesajul trebuie sǎ fie destul de scurt, destul de concentrat și sǎ conținǎ, într-un minimum de volum, argumentele esențiale care l-ar convinge pe clientul potențial cel puțin sǎ cearǎ informații despre produs, serviciu, marcǎ, organizație, eveniment;
– relațiile (link-urile): sunt prezente în cadrul mesajului pentru a permite cititorului interesat sǎ obținǎ informații suplimentare despre oferta primitǎ prin e-mail
– modalitatea de rǎspuns oferitǎ: reprezintǎ "încheierea" unui potențial contact comercial de vânzari. Consumatorul potențial pirmește, la dispoziția sa, una sau mai multe modalitǎți de reactie: un simplu rǎspuns la mesajul trimis (pentru a fi inclus în baza de date si a primi produsul, gratuit sau nu); un chestionar on-line care, odatǎ completat, îi
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
dǎ dreptul de a accesa site-ul organizației sau de a primi produsul (gratuit sau nu); un cupon de comandǎ on-line în care apar specificate elementele de identificare ale cumpǎrǎtorului (inclusiv detalii financiare de genul seria cǎrtii de credit și emitentul acesteia);
Conținutul mesajului(reguli):
mesajul atinge necesitățile audienței.- oferta produselor și a serviciilor să răspundă nevoilor prospecților din lista de email.
Trecere rapidǎ la subiect. – Este important să se puncteze încă din primele câteva rânduri ale mesajului, de preferat în primele cinci.
Mesajul trebuie să fie scurt, clar și la obiect.
Sǎ se menționeze avantajele produsului. – In cazul în care se vinde un produs sau serviciu trebuie sǎ se informeze potențialii cumpărători de beneficiile pe care le poate aduce produsul sau serviciul respectiv.
Folosirea unui stil personal. – Este recomandabil ca fiecare scrisoare trimisǎ sǎ fie personalizatǎ și sǎ scriem ca și cum am vorbi cu destinatarul scrisorii.
· Folosirea scrisorile pentru a pregăti terenul. – O scrisoare de o pagină este un instrument pentru a genera interes, dar este mult prea scurtă pentru a vinde efectiv. Scopul este să obținerea unui răspuns, fie că este vorba de o cerere de ofertă, un email, un telefon sau un fax. Se dorește doar o oportunitate, nu se poate vinde de la primul direct mail.
Folosirea P.S.-ului. – Testarea ratei de răspuns a arătat că la majoritatea cititorilor, înainte de a citi tot conținutul scrisorii, le alunecă ochii în partea de jos a paginii la P.S. Așa că ar fi idealǎ repetarea sloganului campaniei în post scriptum.
Spațiile libere. – Pentru un cititor este greu să citească un bloc de text. De aceea sunt recomandate paragrafele scurte, liste de bullet-uri sau liste de numere. Acestea îl vor ajuta să citească mai ușor mesajul.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Introducerea unei invitații la acțiune. – Includerea în mesaj a unui link special care să ducă direct pe site la un formular de cerere a informațiilor suplimentare
Oferta sǎ nu implice nici un risc. – Oferirea unei versiuni demo gratuite sau a unei garantări a înapoierii banilor sunt foarte potrivite atunci când cumpărătorul este nesigur în privința ofertei.
Punerea unui deadline. – De obicei, stabilirea unui deadline crește rata răspunsurilor deoarece destinatarii înțeleg că au un termen limită de acționare.
Includerea unei garanții – Oferind o garanție, se ofera credibilitate produselor și serviciilor
Includerea testimonialelor – Testimonialele de la clienții mulțumiți sunt cele mai puternice modalități pentru a avea credibilitate și a se bucura de încrederea potențialilor clienți. De asemenea, recomandările de la o persoană publică pot da o notă de credibilitate.
Includerea tuturor datelor de contact. – E indicat sǎ se includǎ în mesaj numele, numărul de telefon, fax-ul și adresa de e-mail, deoarece oamenii răspund în mod diferit, si le trebuie fi oferita posibilitatea de a alege.
Organizarea unei campanii de direct e-mail presupune urmarirea a mai multi factori:
obiectivele organizației
obiectivele de marketing ale organizației
definirea țintei de comunicație a campaniei
determinarea tipului de rǎspuns dorit
crearea mesajului care va fi transmis (axul comunicatiei – USP, "unique selling proposition")
poziționarea organizației, produsului, serviciului, mǎrcii (puncte tari si puncte slabe în raport cu restul competitorilor prezenți pe piațǎ) și crearea ofertei
determinarea celorlalte medii de comunicare utilizate (dacǎ va fi o campanie integratǎ de marketing)
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
stabilirea coordonatelor testǎrii diferitelor aspecte ale campaniei
stabilirea modului de gestionare al rǎspunsurilor generate în urma campaniei
planificarea desfǎșurǎrii în timp a campaniei
stabilirea bugetului campaniei
definirea elementelor de coordonare și control ale campaniei
Elementul-cheie al direct e-mail-ului îl constituie definirea exacta a țintei de comunicație. Campania de direct e-mail a organizației are ca suport o bazǎ de date cuprinzând adrese de e-mail ale consumatorilor potențiali care, prin profilul și caracteristicile lor, sunt interesați de obiectul campaniei (produsul, serviciul, marca, organizația, evenimentul, etc.).
Surse de constituire a bazei de date:
furnizori externi (provideri de servicii Internet, firme specializate în construirea, gestiunea si exploatarea bazelor de date de acest gen, care închiriazǎ sau vând baze de date specializate)
eforturile de marketing (marketing on-line) proprii (campaniile de comunicatie de marketing cu raspuns direct, campaniile de direct e-mail anterioare, informațiile obinute în urma unor contacte interactive cu consumatorii potențiali sau efectivi ai organizației – târguri, conferințe de presǎ, lansǎri ale noilor produse, etc.)
programe speciale de tip Web-bots specializate în cǎutarea și colectarea unor informații referitoare la adrese de poștǎ electronicǎ
grupurile de discuții create de cǎtre organizație sau organizațiile care oferǎ produse concurente sau asociate în consum
Crearea bazei de date devine elementul strategic cel mai important din perspectiva proiectǎrii și desfǎșurǎrii campaniei de direct e-mail. Organizațiile trebuie sǎ-și concentreze eforturile pe obținerea unui volum cât mai mare de adrese de e-mail, atât prin eforturi "on-line" cât si prin eforturi "off-line".
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Avantaje ale direct-mail-ului:
1. Costuri reduse
Email-ul este mai puțin costisitor decât alte opțiuni de publicitate cum ar fi bannerele, printul și telemarketing-ul. Prețul trimiterii unui singur e-mail de promovare B2C (business to costumer) este mai mic de 1 cent, după cum arată un calcul al companiilor membre in Asociația de Marketing Interactiv (AIM).
2. Rezultate măsurabile
Există soft-uri speciale pentru a măsura succesul campaniilor. Aceste programe generează rapoarte în funcție de numărul de mail-uri deschise de către destinatari și de numărul de accesări ale link-urilor tale. Putând măsura succesul campaniilor aflate în progres, marketerii pot să perfecționeze strategiile pentru a-și mări rata de răspunsuri.
3. Arie largă de atingere
E-mailul a devenit deja o parte din viața de zi cu zi a oamenilor. Este un mediu de comunicare cu o largă audiență și permite destinatarilor să răspundă imediat la mesaj. Un e-mail poate fi trimis în câteva secunde oriunde în lume.
4. Aduce înregistrări și trafic pe site
În mesajele dumneavoastră puteți include linkuri care să direcționeze consumatorii spre situl propriu. Astfel veți crește traficul și numărul înregistrărilor de pe site. Puteți apoi să continuați prin a le oferi clienților un conținut personalizat și targetat.
5. Consolidează notorietatea brand-ului
Mesajele trimise regulat, care conțin subiecte importante și logo-uri, întăresc notorietatea brand-ului și a produsului. De asemenea, e-mail-ul creează o legătură interactivă cu clienții și alimentează relații de durată și calitate.
6. Mail-urile pot fi extrem de customizate
Când listele de e-mail sunt create din baza de date a clienților, chiar și campaniile foarte mari pot fi customizate astfel încât mesajele să includă date specifice despre consumatori.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Integrarea bazei de date permite și selectarea grupurilor de clienți care să primească mesajele corespunzator unor caracteristici (de exemplu: ZIP Code, gen etc.).
7. Economie de timp
Potrivit Asociației de Marketing Interactiv, companiile care folosesc campanii de
marketing prin e-mail și nu campanii de direct mail tradițional economisesc 60% din timp.
8. E-mailul este ușor de implementat și presupune resurse limitate
Campaniile prin e-mail pot fi implementate rapid și realizate cu un minim de investiții în programe și personal.
Dezavantajele direct e-mail-ului:
nu poate fi folosit pentru a atinge toate segmentele de piațǎ (acoperirea limitatǎ ǎmai ales de penetrarea restrânsa a Internetului dar și de profilul consumatorului potențial)
nu poate fi folosit pentru a atinge toate obiectivele de marketing ale organizației
creeazǎ reticențe anumitor consumatori datoritǎ abundenței spamming-ului și a junk mail-ului
este un instrument de marketing on-line cu caracter mai degrabǎ tactic decât strategic
vizeazǎ mai degrabǎ stimularea unei reacții imediate, pe termen scurt a consumatorilor potențiali decât construirea unei relații pe termen lung cu aceștia
Marketingul prin email este o metodă eficientă de comunicare cu clienții, potențialii clienți și partenerii de afaceri, având ca prim obiectiv creșterea vânzării de produse și servicii, dar și îmbunătățirea imaginii companiei și strângerea raporturilor cu clienții. Fiind un instrument ușor de folosit care creează o conexiune puternică între clienți și brand, permite testarea și retestarea campaniilor și oferă o imagine exactă a rezultatelor, e-mail marketing-ul este folosit de o cincime din marketerii europeni. Tendința actuală este în creștere, iar în America rata de folosire este mult mai mare.
2.3.2 Mesajele text
Mesajele text sau sms-urile (short messaging service) reprezintă mesaje scurte care pot fi transmise pe telefoanele mobile. Avantajele acestui tip de marketing rezidă în faptul că o pondere importantă din populația țintă are un telefon mobil, ceea ce transformă mesajul întro modalitate promițătoare de e-marketing. Totodată, posesorii de telefoane mobile le au aproape tot timpul asupra lor și sunt dispuși să citească sms-urile primite, indiferent dacă sunt de la persoane necunoscute.
Dezavantajele sms-urilor constau în faptul că sunt limitate la cel mult 160 de caractere, ceea ce nu oferă suficient spațiu pentru plasarea unui mesaj publicitar. Telefoanele mobile reprezintă pentru posesorii lor unul dintre cele mai personale bunuri, de aceea există posibilitatea ca aceștia să răspundă negativ în cazul în care primesc mesaje necunoscute și nedorite. Costurile acestui tip de marketing se referă la faptul că este necesară contactarea unei agenții de telefonie mobilă care să transmită mai multe sms-uri la numerele dorite (costul este de aproximativ 7-10 cenți pe mesaj).
2.3.3 Website-urile
Website-urile reprezintă un tip eficient de marketing on-line, pentru că oricine are acces la internet poate vizualiza informațiile de pe site și pot fi folosite pentru diverse întrebuințări: promoții, mediatizare, schimb de informații cu clienții și/sau furnizorii etc.
Cele mai importanta avantaje constau în faptul că:
un site bine organizat, cu un design corespunzător și cu informația bine clasificată poate atrage vizitatori din lumea întreagă;
se pot folosi muzică, fotografii, secvențe video și audio etc. pentru promovarea bunurilor sau serviciilor;
informațiile oferite în cadrul campaniilor de e-marketing prin intermediul siteurilor web sunt cele mai complete și complexe;
vizitatorii își pot personaliza site-ul astfel încât să aibă acces direct la lucrurile de
care sunt interesați.
nu necesită existența efectivă a unui personal care să se ocupe de campania de bmarketing.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Dezavantajul major constă în faptul că există o multitudine de astfel de site-uri disponibile pe internet, în vreme ce un site trebuie să se poată evidenția ușor între celelalte în funcție de profil și/sau persoanele cărora se adresează. Costurile gunt generate de faptul că trebuie creat site-ul web care poate diferi ca dimensiune în funcție de oferta de bunuri sau sericii pe care o referă. Costurile încep de la câteva sute de dolari și cresc în funcție de cerințele de design, protecție, informație etc.
2.3.4 Motoare de cǎutare
Pentru a avea mai mult trafic pe website, marketingul in motoarele de cautare este o solutie infailibila. Motoarele de cautare sunt metoda nr. 1 pe care o folosesc consumatorii pentru a gasi ceea ce cauta online. A fi listat si a obtine un loc bun, atunci cand se cauta dupa cuvintele cheie legate de industria respectiva, poate aduce un flux semnificativ de potentiali clienti care cauta, in mod activ, tipul de produse sau servicii dorite. Vanzatorii experimentati stiu ca a ajunge la un client potential in faza potrivita a ciclului de cumparare este cheia in transformarea interesului intr-o vanzare reala. Motoarele de cautare au o capacitate unica de a face legatura cu clientii potentiali, exact in momentul in care acestia cauta un produs sau un serviciu pentru a-l achizitiona.
Avantajele motoarelor de cautare:
Construirea unui flux constant de trafic profitabil pe site
Intrarea în legǎturǎ cu clienții atunci cand iau decizia de cumpǎrare
Creștearea eficienței cheltuielilor cu publicitatea, prin țintirea exclusivǎ a cuvintelor cheie relevante
Modalitatea cea mai eficientǎ, din punct de vedere al costurilor, de a-ți extinde piața
Daca nu poti fi gǎsit de cǎtre clienți, atunci ei îi vor putea gǎsi pe concurenții tǎi
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
2.3.5 Bannere
Banner-urile reprezintă o foarte puternică unealtă promoțională deoarece este văzută de multe persoane. Pe un site popular, reclama este văzută de câteva sute, chiar mii, de persone pe zi, iar printr-o simplă apăsare a anunțului ei pot ajunge direct în site-ul respectiv.
Odata cu creșterea bugetelor în publicitatea internet și cu aglomerarea site-urilor cu bannere, a apǎrut și un fenomen normal de scǎdere a atenției acordate de utilizatori acestor mesaje publicitare.
Daca in 1999 o campanie cu bannere 468×60 inregistra niște rate de click de 2-3%, astǎzi, într-o campanie obișnuitǎ de bannere obținem cu greu o ratǎ de click de 0.25%, media fiind de 0.10%.
5 dintre cele mai importante elemente care contribuie la succesul unei campanii de bannere sunt:
Selecția de site-uri. Este important înainte de a incepe sǎ facem o selecție de site-uri, sǎ ințelegem foarte bine care sunt obiectivele advertiser-ului și pe ce site-uri este cel mai probabil sǎ gǎsim utilizatori care sǎ fie interesați de oferta pe care o avem de comuncat. Pe de altǎ parte, în selecția de site-uri trebuie sǎ luǎm în considerare profilul demografic cǎutat de advertiser.
Deși o campanie ROS este de multe ori mai ieftinǎ, selecționarea unor pagini sau secțiuni care se potrivesc natural cu oferta advertiser-ului este un element care poate avea o contribuție majorǎ la creșterea performanței campaniei.
Ce sǎ cumpǎrǎm? Volum mic de afișǎri (limitat de buget) în locații premium care de obicei sunt foarte scumpe și in general se vand exclusiv la CPM sau volume mari, fǎrǎ o targetare precisǎ, care in mod evident au
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
si un CPC mic sau cateodatǎ chiar și CPA. Dupa cum se observǎ, o combinație dintre cele de mai sus este varianta optimǎ, fiecare dintre ele avand rolul sau bine stabilit in succesul campaniei. Locațiile premium sunt cele genratoare de conversii iar plasamentele CPC sporesc reach-ul și frecvenata campaniei.
Ce format de bannere sǎ folosesc? Cele mai de succes formate din punct de vedere al performanței (atat CTR cat și conversie) sunt (în aceasta ordine) Big Box-ul (300×250) si LeadeBoard-ul (728×90).
Pagina de redirectare (landing page). Construirea unei pagini prin care sǎ îi explicǎm utilizatorului ce vrem de la el în paginile urmǎtoare, și sǎ includem un „call to action” clar și vizibil, este un element fundamental în succesul campaniei.
Când se folosesc banner-urile se va ține cont de următoarele lucruri:
· reclamele se vor schimba la câteva luni pentru a nu deveni monotone;
· ele nu vor conține prea multe informații ;
· vor conține un mesaj care să atragă atenția, să stârnească interesul, să trezească dorința și să determine acțiunea de a vizita site-ul;
· de obicei rezultatele semnificative apar după câteva săptămâni;
· feed-back-ul va fi urmărit pentru a se determina care dintre site-urile unde s-au plasat anunțurile aduc cei mai mulți vizitatori
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
2.4 STUDIU DE CAZ
PROMOVARE ON-LINE
Construirea bazei de date a reprezentat elementul cheie al campaniei de mail desfǎșurate. Datele de contact ale firmelor selectate (nume firmǎ, adresǎ, telefon, fax, e-mail, url) au fost preluate de pe www.bizoo.ro si www.bussinestexin.ro.
Figura.nr 6
Captura din www.bizoo.com si www.businesstexin.ro
Datele de contact au fost adǎugate apoi în excel în funcție de domeniul de activitate a fiecǎreia și anume: fire și fibre, tricotaje, țesǎturi și tricoturi, confecții, lenjerie intimǎ, accesorii vestimentare, încǎlțǎminte, mǎtase/blǎnuri, designeri.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Figura nr.7
Captura din baza de date cu datele de contact ale firmelor din domeniul textil
Baza de date a cuprins 980 de firme din domeniul textil precum și patronate, sindicate din sectorul menționat.
Pentru întocmirea bazei de date am participat și în backstage la concursul Miss Romania din decembrie 2007, prin intermediul agentiei de impresariat Transilvania Fashion.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Figura nr.8
Captura de pe site-ul www.transilvaniafashion.ro
Conceput și realizat ca spectacol de modǎ, Programul Transilvania Fashion a fost inițiat în anul 1992 de Firma Mikotronic-Pioneer și Centrul de Afaceri Transilvania, pentru a crea un cadru select de promovare a designului textil si vestimentar, a creatiei și producției de accesorii, precum și a tehnicilor de prezentare clasice și neconvenționale.
In cadrul evenimentului am intrat în contact cu o serie de designeri autohtoni si anume: Stefan Musca, Rita Muresan, Catalin Botezatu, si case de moda: Insolito, Ersa Atelier etc., de la care am reușit sǎ obțin date de contact pentru intocmirea secțiunii din baza de date privind designerii și casele de modǎ autohtone.
In urma studiului agenției de impresariat și observarea amǎnuntita a derulǎrii unui spectacol, precum și prin documentarea asupra altor evenimente ca: Balul Operei sau Bucharest Fashion Week, am putut constata contributia agentiei Transilvania Fashion la sprijinirea si incurajarea designerilor si consolidarea imaginii modei in Romania.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
POZE DIN CULISELE CONCURSULUI
MISS ROMANIA 2007
Figura nr.9
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Concluziile in urma întocmirii bazei de date au fost:
19% dintre firme aveau e-mail
81% dintre firme nu aveau e-mail
39% dintre firme aveau site
61% dintre firme nu aveau site
Figura nr.10
Statistici privind procentajul detinerii de mail si site a firmelor
In urma intocmirii bazei de date s-au ales aproximativ 500 de firme mai importante cǎrora li s-a trimis un mail personalizat de pe http://mx.e-cat.ro cu invitația de a-și plasa un banner gratuit pe www.v-market.ro, pentru publicitate, notorietate, vizibilitate. Continutul mail-ului a fost:
Doamna/Domnule director
1. Va invitam sa vizitati Prima Piata Virtuala www.v-Market. ro, Breasla Stilistilor si sa
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
a) examinati oportunitatile de afaceri propuse de diferite firme
b) adaugati propria dumneavoastra cerere sau oferta de marfuri, servicii sau cooperare.
c) contribuiti la dezvoltarea Breslei prin mesaje, sugestii, propuneri.
2. Va oferim promovarea gratuita a firmei pe prima Piata Virtuala din Romania, prin publicarea unui banner creat de dumneavoastra sau echipa noastra de design.
Va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pentru detalii privind dimensiunile si plasarea banner-ului pe paginile www.v-Market. ro si www.e-Bursa. ro.
Cu dorinta de a va servi pentru maximizarea afacerii dumneavoastra,
Cu stima,
Mihalcea Andreea-Corina
Director Breasla Stilistilor
Mobil:0745 046 343
www.v-Market.ro
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Figura nr.11
Capturǎ din www.v-market.ro
Tot pe http://mx.e-cat.ro, în folderul personal am putut contoriza situația mail-urile care s-au intors și anume dacǎ au fost citite, șterse sau cu eroare.
Figura nr.12
Capturǎ din folderul personal cu situția mail-urilor
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Rezultatele campaniei de E-mail:
Au fost trimise 455 de mail-uri dintre care:
– 44 citite
1 rǎspuns
76 eronate
334 cu rezultat necunoscut
Figura nr.13
Procentaj mail-uri
Banner-ul primit a fost cel a agenției Transilvania Fashion, care a acceptat sǎ fie publicat pe toate cele 3 adrese si anume: http://v-market.ro/bresle/stilism.html, http://www.v-market.ro/modelecluj.html si http://www.v-market.ro/piete/generale.html
Figura nr.14
Banner Transilvania Fashion
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Figura nr.15
Capturǎ de pe www.v-market.ro cu Bannerul Transilvania Fashion
CONCLUZII
Privind întocmirea bazei de date
Așa cum se poate observa și din procentajul relativ mic al firmelor ce dețin adresǎ de mail și site, și anume 19% și respectiv 39 %, putem deduce o lipsǎ de informare a actorilor din industria textilǎ privind importanța internetului în promovarea produselor sau imaginii.
Cu toate cǎ ultimii ani au condus spre o dezvoltare vizibilǎ a internetului, foarte puțini au stiut sǎ exploateze acest nou mod de promovare on-line.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Existența unui site de prezentare a produselor sau a unei adrese de e-mail de contact poate aduce o serie de avantaje producǎtorului cat și o notorietate mai bunǎ, deoarece se dezvoltǎ și la romani simțul shopping-ului on-line sau a informǎrii de pe internet.
Privind campania de e-mail desfǎșuratǎ
Rezultatele campaniei de e-mail au fost dezamǎgitoare, cu toate cǎ s-a oferit firmelor, posibilitatea promovǎrii on-line gratuite.
Din acest studiu am putut deduce cǎ firmele nu sunt pregǎtite pentru promovarea on-line ci mai mult prin contactarea directa prin intermediul targurilor de profil și a evenimentelor de fashion.
In urma evaluarii campaniei am ajuns la urmatoarele concluzii privind lipsa de reactie si feedback la mail-uri:
Neîncrederea provenitǎ din numeroasele mesaje spam existente
Formularea prea laborioasǎ a mail-ului, sau citirea sa de persoanele nepotrivite
Directionarea vizitatorilor numai cǎtre prima pagina a site-ului si nu cǎtre breasla respectiva
Ignoranța
Concluzii
.
Spre deosebire de marketingul tradițional, e-marketingul, prezintǎ numeroase avantaje ca: rapiditate, eficiențǎ, inteligențǎ și costuri mai mici. Caracteristica sa principalǎ o reprezintǎ : interactivitatea. Instrumentele de promovare on-line sunt reprezentate de: bannere, pagini web, motoare de cautare și direct-mail-ul.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing
Marketingul on-line a deschis noi orizonturi de dezvoltare a afacerilor printre care o mediatizare amplǎ, datoritǎ numǎrului mare de utilizatori de internet, la un pret acceptabil ce permite personalizarea, în comparație cu publicitatea televizatǎ sau din publicații. Internetul a devenit, în scurt timp, unul dintre cele mai importante instrumente de marketing, îndeplinind atât rolul de canal de comunicare între companie și clienți, cât și rolul de canal de distribuție de bunuri digitale și servicii.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
Capitolul III
PRINCIPALELE DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE A INDUSTRIEI TEXTILE
3.1 Politici industriale pe termen mediu și lung
Principalele politici industriale pe termen mediu și lung sunt:
– stimularea activităților ramurii în care se realizează produse cu costuri minime și eficiență maximă;
– stimularea activității de cercetare-dezvoltare și inovare a producției pentru obținerea de produse competitive prin implementarea noilor tehnologii;
– sprijinirea dezvoltării IMM-urilor pentru creșterea aportului acestora în activitatea economică a ramurii (producție și export);
– creșterea rolului asociațiilor profesionale și îmbunătățirea sistemului de comunicare între autorități și societățile comerciale;
– creșterea rolului organizațiilor patronale ca partener real în dialogul social;
– deschiderea spre exterior în concordanță cu prevederile Acordului de Asociere la UE, valorificarea facilităților rezultate din Acord și adoptarea anticipată a măsurilor de preîntâmpinare a riscurilor posibile, ca urmare a abolirii taxelor vamale cu UE de la 01.01.2002.
După 01.01.2002, produsele românești s-au confruntat cu o concurență acerbă. Concurența acerbă pe piața textilelor este amplificată și de:
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
• industria textilă a Uniunii Europene și a celorlalte țări occidentale a căror politică de dezvoltare are la bază scenarii elaborate funcție de dezvoltarea industriei textile mondiale, regionale și pe țări (Comunicările Comisiei Europene: COM (95)447 – final din 11.10.1995, COM (96)210 din 15.04.1996, COM (97)454 final din 29.10.1997). UE deține controlul concepției, inovării și îmbunătățirii permanente a produselor textile și a utilajelor și instalațiilor specifice;
• politicile speciale adoptate de țările în curs de dezvoltare, principalele deținătoare de materii prime textile, de forță de muncă calificată pentru care munca e un "cult", care favorizează promovarea exportului, cucerirea de noi piețe, achiziționarea de tehnologii de vârf și utilaje performante.
Conștientizând această situație se impun schimbări rapide cum ar fi:
– structurarea producției numai pe produse cu aport pozitiv;
– implementarea măsurilor de reducere a cheltuielilor de producție încă "rezistente" pentru creșterea competitivității ofertei;
– fructificarea prognozei de reducere a ratei economisirilor pe termen scurt în favoarea relansării consumului în țările dezvoltate (sursa OECD conturi naționale, INSEE calcule)
– promovarea exportului pe marile piețe: CSI, America de Nord. Pe piața internă, s-a diminuat cererea consumatorilor, ca urmare a puterii scăzute de cumpărare a populației. La aceasta a contribuit și creșterea masivă a importurilor specifice, (majoritatea de slabă calitate și cu prețuri atractive pentru o populație sărăcită), precum și creșterea accentuată a produselor second-hand. Acestea au îndepărtat și au viciat cultivarea noțiunii de apartenență a românilor la "cetățeni ai UE". Recucerirea pieței interne se poate realiza prin:
– creșterea nivelului de trai al populației;
– măsuri corective de adaptare a producției la cerințele consumatorilor interni din punct de vedere al structurii sortimentale, calitate, preț, ținând seama și de concurență și de presiunea importurilor specifice. Orientarea producției, cel puțin până la crearea
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
condițiilor de competitivitate cu importurile similare, pentru realizarea de produse complementare eficiente;
– adoptarea unor mijloace eficiente de informare a populației asupra calității și parametrilor tehnici de bază ai produselor textile;
– renunțarea la mentalitatea "păguboasă" de producție pentru intern și pentru export;
– pregătirea și perfecționarea continuă a personalului din industria textilă și a confecțiilor de îmbrăcăminte pentru a determina creșterea competitivității produselor și a eficienței activității economice a ramurii.
Dezvoltarea resurselor umane
Dezvoltarea resurselor umane ține seama de:
• necesitatea dezvoltării diferențiate a subsectoarelor industriale;
• cerința de creștere a productivității muncii;
• necesitatea creșterii nivelului de pregătire profesională și specializare pe categorii profesionale;
• necesitatea creșterii ponderii personalului ocupat în activități complementare producției, cum sunt: marketing, reclamă, vânzare, stații de calcul etc.
Direcțiile strategice de pregătire și perfecționare a resurselor umane, care contribuie la atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a industriei textile și a confecțiilor de îmbrăcăminte până în anul 2010 sunt următoarele:
• pregătirea resurselor umane în conformitate cu noile cerințe tehnologice și a managementului producției, cu accent pe domeniul informaticii;
• promovarea unui management strategic performant la nivel de agent economic și de asociație profesională și formarea de specialiști cu abilități și comportament adecvat situațiilor complexe create de formarea economiei de piață;
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
• specializarea managerilor și a personalului de specialitate cu responsabilități pentru protecția mediului, cu sprijinul U.E.;
• formarea de specialiști pentru noile activități legate de aderarea la UE a țării noastre,
• specializarea și perfecționarea personalului cu atribuții pentru implementarea mai rapidă a sistemelor de asigurare a calității și certificare a conformității.
Modul de pregătire și perfecționare a personalului.
Pregătirea și perfecționarea resurselor umane se realizează prin:
Măsuri de protecție a personalului angajat
Măsurile de protecție a personalului angajat sunt multiple și trebuie să urmărească folosirea rațională a forței de muncă, conservarea și creșterea eficienței acesteia.
Modalitatea de protecție a personalului este stipulată de reglementările legale în vigoare (Codul Muncii, Contractul Colectiv de Muncă).
Principalele măsuri de protecție a personalului angajat sunt:
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
– respectarea strictă a regulilor de protecție a muncii pentru asigurarea integrității fizice și a capacității de muncă a salariaților;
– acordarea echipamentului de lucru, protecție și antidotul, după caz;
– crearea unui microclimat sănătos de muncă (temperatură, umiditate, zgomot, lumină, noxe, vibrații etc.);
– stabilirea corectă a normelor de muncă;
– respectarea alternanței timp de lucru – timp de odihnă pentru evitarea epuizării fizice și psihice;
– respectarea rotației schimburilor de muncă și acordarea sporurilor pentru munca de noapte, grad de periculozitate asupra sănătății și vieții, spor de vechime, de fidelitate etc;
– acordarea de concedii de odihnă, de boală, maternitate și creșterea copiilor, suportarea unei părți din costul biletelor de tratamente medicale, controale medicale periodice, concedii pentru studii și specializare etc;
– asigurarea locului de muncă funcție de calificare și pregătire profesională, comportament, eficiența în muncă;
– formarea spiritului de echipă și a unui personal motivat pentru creșterea eficienței activității.
– asigurarea condițiilor de pregătire profesională permanentă și recalificare, funcție de interesele societății.
Măsuri de acompaniament social a personalului disponibilizat
Acțiunile de restructurare a societăților comerciale, retehnologizare și modernizare a proceselor de producție din diferite ramuri ale economiei au ca efect reducerea personalului, ce poate fi absorbit în industria confecțiilor de îmbrăcăminte prin reconversie profesională. În strategia de dezvoltare a ramurii textile și confecții de îmbrăcăminte până în anul 2010 au fost identificate acțiunile cu certe condiții de relansare ca producție și desfacere – confecții textile, țesături și tricotaje – activități care vor absorbi un număr însemnat de forță de muncă suplimentară celei actuale, corespunzător cerințelor și recrutată în cadrul concurenței ce va exista pe piața forței de muncă.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
Perfecționarea structurilor de organizare și a managementului
Pentru realizarea unei administrații corespunzătoare în societățile comerciale din industria textilă și a confecțiilor de îmbrăcăminte în care statul este acționar majoritar, în concordanță cu principiile economiei de piață se are în vedere:
• implicarea activă a reprezentanților statului în adunările generale ale acționarilor și în consiliile de administrație la societățile comerciale în care statul este majoritar;
• revizuirea criteriilor de performanță pentru selectarea directorilor executivi ai societăților comerciale cu capital majoritar de stat;
• introducerea sistemelor moderne de conducere a activităților industriale prin utilizarea serviciilor puse la dispoziție de sistemul informatic;
• creșterea rolului asociațiilor profesionale din domeniu în difuzarea informațiilor de piață, tehnico-științifice, economice, legislative la agenții economici interesați.
Un capitol important este reprezentat de politica în domeniul așistenței sectoriale, fiind pe bună dreptate conșiderat unul dintre cele mai senșibile în Uniunea Europeana. În acest sens, o prioritate a autorității publice în acest domeniu (Ministerul Economiei și Comerțului) va fi reevaluarea asistenței sectoriale din domeniile Politicii industriale, Liberei circulații a mărfurilor și Concurenței.
Din punct de vedere al infrastructurii industriale (capacități, personal calificat, tradiție, piață de desfacere) se apreciază că subsectorul industrial al confecțiilor și textilelor va continua dezvoltarea și consolidarea, pe baza creației și brand-ului românesc.
Din punct de vedere al existenței unor resurse naturale de calitate exploatabile, cu costuri competitive, se estimează dezvoltarea industriilor legate de prelucrarea avansată a acestor materii prime, cum ar fi: îmbrăcăminte din fire și fibre naturale (in, cânepă, lână).
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
3.2 Proiecte prioritare, pârghii de acțiune și măsuri necesare în procesul de dezvoltare a industriei textile și a confecțiilor de îmbrăcăminte pe termen mediu și lung:
Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse au fost prevăzute următoarele proiecte prioritare:
a) revigorarea sectorului de in și cânepă din România:
perioada de realizare șase ani;
valoarea fondurilor externe atrase 156 mil. $;
creșterea suprafețelor cultivate la 30 mii ha cu in și 42 mii ha cu cânepă;
modernizarea a opt filaturi și opt țesătorii cu finisajele aferente din surse proprii și atrase de la UE și organisme internaționale.
b) modernizarea capacităților de producție existente (filaturi, țesătorii, finisaje) în vederea creșterii volumului și a calității producției la societățile comerciale: Trainica SA – Pucioasa, Textila Năsăud SA – Năsăud, Stofe Buhuși SA – Buhuși, Vastex SA – Vaslui, Iașitex SA – Iași:
perioada de realizare – 2002-2006,
valoarea fondurilor externe atrase – 29,8 mil. $.
c) dezvoltarea capacităților de producție de tricoturi tehnice și căptușeli la SC Țesătoriile Reunite SA – București, Matex SA – Deva, Textor SA – Tg. Mureș, Siltex SA – Sighișoara:
valoarea estimată – 25 mil. $;
surse proprii și atrase de la UE și organisme internaționale.
d) ecologizarea finisajelor textile la societățile comerciale Trainica SA – Pucioasa, Siretul SA – Pașcani și Prodin SA – București:
valoarea investițiilor – 6,5 mil. $;
surse proprii și fonduri atrase prin programul PSO Olanda;
durata de execuție – 12 luni de la deschiderea finanțării;
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
efecte estimate: diminuarea poluării apelor industriale;
creșterea calității producției de țesături și tricotaje.
e) realizarea de noi capacități de producție în sectorul confecții și tricotaje:
fonduri proprii și atrase estimate la 220 mil. $;
efecte estimate: creșterea capacității de producție de produse
de îmbrăcăminte și tricotaje.
Principalele direcții strategice de acțiune sunt următoarele:
a) divizarea societăților comerciale mari și separarea activităților competitive de cele necompetitive, în vederea creșterii gradului de utilizare a activelor performante,
b) atragerea investitorilor privați autohtoni și străini pentru a investi în societăți comerciale potențial viabile;
c) orientarea activităților de cercetare – dezvoltare finanțate de la bugetul de stat spre nevoile imediate ale agenților economici din industria textilă în vederea creșterii competitivității produselor textile;
d) orientarea și sprijinirea agenților economici mici și mijlocii pentru dezvoltarea acelor activități care au piață de desfacere a produselor și acces facil la resursele de materii prime și materiale;
e) susținerea creării de noi IMM-uri de producție pe lângă întreprinderile mari din domeniu, în vederea producerii de semifabricate și creșterea productivității muncii;
f) consultarea periodică a patronatelor și a asociațiilor profesionale din domeniu în vederea analizării mediului de afaceri și propunerea de măsuri pentru îmbunătățirea acestuia;
g) alinierea standardelor naționale obligatorii la standardele europene în vigoare, în vederea îmbunătățirii liberei circulații a mărfurilor pe piața internațională;
h) elaborarea periodică a unor liste de oportunități de investiții în industria textilă din România și mediatizarea acestora în țările cu potențial mare de investiții;
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
3.3. Direcții strategice de acțiune
a) Pentru consolidarea și dezvoltarea întreprinderilor ce dețin importante avantaje competitive, se are în vedere:
• modernizarea capacităților de producție integrate, care procesează materia primă indigenă și asigură materia primă societăților comerciale din sectoarele finale, în marea lor majoritate I.M.M-uri;
• crearea de noi capacități de producție în filaturi, țesătorii și finisaje textile pentru asigurarea necesarului de țesături de calitate la standardele UE pentru sectoarele finale, astfel ca ponderea lohn-ului în valoarea exportului sectorului să scadă treptat;
• modernizarea filaturilor și țesătoriilor de in și cânepă, având la bază programul de "Revigorare a culturilor de fibre liberiene";
• închiderea capacităților de producție neperformante (filaturi, țesătorii, finisaje textile) și utilizarea spațiilor devenite disponibile pentru realizarea unor capacități de producție performante, profitabile, care să folosească materii prime indigene (lână, in – cânepă, fire sintetice și artificiale);
• stimularea societăților comerciale care exportă peste 50% din producția realizată, în condiții de eficiență (facilități – impozite reduse);
• creșterea gradului de folosire a capacităților de producție existente prin atragerea I.M.M.-urilor în acțiuni de cooperare pentru realizarea unor produse finite;
• elaborarea unor creații proprii, incluzând o gamă variată de sortimente în concordanță cu tendințele pe plan mondial;
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
• sprijinirea I.M.M.-urilor pe linia participării la diverse manifestări internaționale specifice sectorului industrial (târguri, expoziții etc.).
b) Pentru modernizarea produselor și tehnologiilor se are în vedere:
• promovarea unor politici investiționale atractive;
• stimularea cercetării – dezvoltării tehnologice și inovării în producție prin cooperare directă între societățile comerciale cu profil de cercetare – dezvoltare și agenții economici din industria textilă și confecții de îmbrăcăminte;
• preluarea de know-how de la firme de renume în domeniu cu care societățile comerciale au relații de cooperare în producerea și comercializarea de produse textile și confecții de îmbrăcăminte;
• accesul liber la transferuri de tehnologii moderne, cunoașterea pieței și adaptarea la satisfacerea cerințelor privind: amestecuri fibroase, finisaje și tratamente speciale, sortimente, contexturi, colorit;
• introducerea sistemelor computerizate în optimizarea operațiilor de croire, design și creație de produs.
c) Pentru accelerarea procesului de privatizare se are în vedere:
• atragerea investitorilor străini pentru cumpărarea pachetului de acțiuni la societățile comerciale cu capital majoritar de stat;
• urgentarea finalizării acțiunilor de lichidare administrativă și judiciară la societățile comerciale din industria textilă pentru a fi reintroduse în circuitul productiv;
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
• ofertarea și tranzacționarea acțiunilor de stat pe piața liberă (bursă, RASDAQ, etc.);
• divizarea societăților mari în funcție de gradul de specializare și separarea activităților competitive de cele necompetitive.
d) Alinierea la standardele internaționale.
Până la finele anului 2000 au fost armonizate 103 standarde specifice domeniului textile – confecții din 489 standarde identificate. Armonizarea standardelor identificate se va încheia prin reconfirmare, revizuire sau anulare până la sfârșitul anului 2003. Alinierea la standardele internaționale este o activitate continuă pentru a adapta standardele specifice la reglementările adoptate de UE.
e) Creșterea aportului cercetării – dezvoltării
Creșterea aportului activității de cercetare – dezvoltare la relansarea industriei se poate realiza prin următoarele măsuri și acțiuni:
• Orientarea activității spre nevoile imediate ale industriei (cercetare aplicativă);
• Transferul de tehnologie către societățile comerciale interesate;
• Reorganizarea cadrului relațional al activităților de cercetare – dezvoltare, corespunzător celui din țările U.E., astfel încât să susțină și să stimuleze inovarea de produs și tehnologie;
• Orientarea cercetării spre dezvoltarea tehnologiilor care minimizează consumurile de materii prime și energie, reducerea pierderilor tehnologice și promovarea biotehnologiilor pentru reabilitarea apelor uzate din procesele tehnologice.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
3.4 Principalele probleme in sectorul de textile
Industria de confecții se va confrunta cu mari probleme atât în amonte (furnizarea de fire toarse) cât și în aval (design, branding). Caracteristicile principale reflectate de lanțurile valorice existente corespunzătoare sub-sectoarelor sunt:
cele mai mari valori adăugate sunt în verigile care nu fac parte din lanțul național – furnizorii de materii prime, marketing/publicitate/branding/vânzător en-gros/distribuitor;
cele mai mici înfluențe aparțin verigilor interne: depozitarea materiilor prime/produselor finite, finisare, ambalare;
cea mai mare influență în structura lanțului aparține verigii externe – marketing/publicitate/branding;
sectorul are nevoie de servicii de suport în domenii cum ar fi controlul calității, tranzit, depozitarea de materii prime, aptitudini specializate (designeri), informații despre piață (identificarea și conectarea la noi lanțuri de distribuție).
România nu are o școală corespunzătoare de design industrial și activitățile de design specializat au mare nevoie de aceasta pentru sectoare exportatoare importante cum ar fi mobila și confecțiile. Alinierea pregătirii designerilor la nevoile actuale ale industriei și construirea de alianțe între designeri și sectoarele relevante este un obiectiv important al strategiei.
Factorii de succes principali care influențează competitivitatea la nivel internațional a sectoarelor de confecții sau încălțăminte sunt identificați ca fiind: prețul, calitatea, designul, ambalarea, eticheta ecologică. Viziunea strategică pentru perioada 2005-2009 implică trecerea graduală de la sistemul “lohn” la întrarea în funcțiile de design și marketing pentru a putea beneficia de oportunitățile unei afaceri complete sub propria marcă. Pentru sectorul de îmbrăcăminte, piețele țintă ale exporturilor românești sunt cele din UE și Rusia.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
Deoarece diferite sectoare au priorități și nevoi diferite, următoarele programe sectoriale specifice vor fi puse la dispoziția exportatorilor actuali, pe lângă nivelul minim de servicii de sprijin general. În sectorul de confecții, prioritățile sunt:
Pregătirea în design, aliniată modei internaționale;
Brand building și promovare (ex.: creșterea participării la evenimente de promovare specializate de peste hotare);
Conștientizarea importanței protejării brandurilor și a drepturilor de proprietate intelectuală pe noi piețe.
Pe lângă aceasta, următoarele servicii specializate pentru sectorul de confecții sunt considerate ca fiind cruciale pentru a da exportatorilor potențiali posibilitatea de a deveni exportatori actuali:
Asistență pentru a încuraja alianțele de afaceri între producători pentru a crește capacitatea de producție și a diversifica producția și marketingul extern;
Furnizarea de informații specifice cum ar fi standardele internaționale.
Următorul obiectiv ce va fi urmărit la nivelul SNE referitor la sectorul de confecții se referă la depășirea decalajelor tehnologice, cu alte cuvinte la o dezvoltare mai rapidă a tehnologiilor avansate în toate sectoarele economice și o implementare a direcțiilor de dezvoltare tehnologică durabilă la nivel sectorial.
Măsura specifică ce va fi luată în acest sens este sprijinul direct acordat întreprinderilor pentru achiziția, transferul și adaptarea de tehnologii avansate, pentru a asigura un nivel mai ridicat de eficiență și integrare tehnologică în sectorul de textile și confecții.
3.5 Platforma tehnologicǎ europeanǎ
La 30 iunie 2004, Grupul European de Nivel Înalt pentru Textile și Confecții a propus, printre alte metode de îmbunătățire a competitivității în industria europeană de confecții și textile, crearea unei platforme tehnologice pentru textile și confecții, în
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
colaborare cu organizațiile de cercetare și Comisia Europeană. Ca urmare a acestei recomandări, industria europeană de confecții și textile, sub conducerea asociației europene EURATEX și într-o strânsă colaborare cu TEXTRANET, Rețeaua Europeană de Centre de Cercetare în Domeniul Textilelor, și AUTEX, Asociația Universităților Textile, a pus bazele unei platforme europene, căzând de acord asupra obiectivelor generale, a structurii și a principiilor ce stau la baza acesteia.
Ca urmare, în decembrie 2004 s-a lansat oficial la Bruxelles documentul intitulat “Platforma Tehnologică Europeană pentru Viitorul Textilelor și al Confecțiilor – O viziune pentru 2020”.
Pentru a se asigura o competitivitate de lungă durată în industria de confecții și textile și pentru a se întări poziția UE de jucător important pe scena mondială a dezvoltării și producției de fibre, textile și confecții pe bază de fibre, Platforma Tehnologică are urmatoarele obiective de bază:
Stabilirea unei rețele europene de experți în domeniu, ce implică industria, organizații de cercetare, autorități publice, instituții financiare și alți participanți care să-și unească forțele și să-și coordoneze eforturile în domenii precum cercetarea, dezvoltarea și inovația, spre beneficiul industriei europene de confecții și textile
Definirea unei viziuni strategice în domeniul industrial și elaborarea unei Agende Strategice de Cercetare (SRA) pentru a implementa această viziune prin intermediul unor eforturi coordonate în domeniul cercetării, dezvoltării și inovației.
Dezvoltarea unor structuri și metode de îmbunătățire a condițiilor generale de cercetare, dezvoltare și inovare ale acestui sector, cu accent pe eliminarea obstacolelor financiare, legale, educaționale și de regulament.
În vara anului 2006 au avut loc două conferințe:
Viena, 4 – 5 mai 2006 / Prima Conferință Europeană în domeniul platformelor tehnologice. Obiectivele conferinței au fost: facilitarea dialogului între
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
participanți (industrie, IMM-uri, mediul academic, organizații ale consumatorilor), promovarea schimburilor de experiență și stabilirea unor noi rețele de comunicare.
Bruxelles, 7 – 8 iunie 2006 / Prima prezentare publică a platformei tehnologice europene pentru viitorul textilelor și confecțiilor.
Proiectele sustinute de Euratex in vederea consolidarii sectorului de textile sunt atasate anexei 2.
3.6 Privire de ansamblu asupra evoluției internetului în dezvoltarea sectorului de îmbrǎcǎminte
A cumpǎra haine on-line pǎrea imposibil acum cațiva ani în Romania, dar în ultima vreme s-a putut observa apariția mai multor magazine virtuale ce oferǎ o gamǎ variatǎ de articole de îmbracaminte. Printre aceste magazine putem enumara:
Bluestyle – http://www.bluestyle.ro/
HelenFashion – http://www.helenfashion.ro/
Outdoor adventure – http http://www.outdoor-adventure.go.ro/haine.htm
Atlantis Caps – http://www.atlantis-caps.ro/
Geronimo – http://www.geronimodesign.ro
Tara Fashion – http://www.tarafashion.ro/scarlett/
Printre avantajele pe care le pot aduce magazinele on-line se pot enumera: time saving – comertul on-line poate ajuta la econimisirea timpului; usurinta si nu in ultimul timp gama larga de produse ce pot fi vizualizate inainte de a lua o decizie. Cu toate acestea romanii raman reticenti cand vine vorba de “shopping on-line”, si prefera varianta clasica. Una din marile probleme ale comertului on-line poate fi reprezentata de neaderarea la sistemul brandurilor din retail. Brandurile pot da credibilitate comertului electronic.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
Principalele neajunsuri ale comertului on-line din Romania sunt:
Numar foarte mic de magazine virtuale
Absenta magazinelor si a companiilor care detin branduri in care cumparatorii au incredere
Customer service nesatisfacator
Curieri lipsiti de profesionalism
Lacomie
Spre deosebire de marile tari unde “shoppingul on-line” a devenit o rutina, romanii raman inca neincrezatori si prefera metodele clasice de cumparaturi. De aici provine si problema marilor reviste de moda din Romania care nu folosesc internetul pentru a-si promova imaginea. Unul dintre motivele pentru care marile branduri din industria de “beauty” , cele mai interesate de promovarea în publicațiile pentru femei, nu investesc și în publicitatea online este ca acestea au la bază obișnuința și experienta cu suporturile clasice. În timp ce ce tot mai multe ziare și televiziuni se orientează spre mediul online, marea majoritatea a revistelor de moda din România întârzie în a explora și exploata spațiul virtual și nu resimt pe deplin potențialul internetului. Cele mai multe dintre revistele din România și-au gândit varianta online ca pe un produs de prezentare (POP – point of presence), și nu ca pe o publicație online al cărei conținut are un grad ridicat de perisabilitate și trebuie modificat și actualizat rapid, chiar zilnic, după modelul publicațiilor similare din străinătate. Cei mai mulți publisheri motivează această întârziere a racordării la trendurile media occidentale fie prin costurile ridicate pe care le presupune o publicație online, neamortizate de veniturile din publicitatea online, fie prin interesul scăzut pe care cititoarele acestui tip de presă îl manifestă față de produsul virtual.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
Cu toate acestea shoppingul online a crescut in ultimii ani iar oamenii tind sa renunte la cel clasic in favoarea celui virtual. Studiile arata ca anul 2007 a adus o crestere a comertului electronic cu 300% fata de anul 2006.
Atunci cand romanii vor trece peste neincrederea in internet sau vor fi mult mai informati despre avantajele magazinelor virtuale se va putea afirma ca Romania detine un ecommerce la un nivel ridicat.
Multi consumatori se pot dovedi sceptici sau dezinteresati de bannerele de pe site-uri in timp ce acceseaza internetul, dar noi cercetari din domeniu sugereaza ca publicitatea online are un efect puternic asupra utilizatorilor. Un studiu facut in SUA si publicat in anul 2007 in “Journal of Consumer Research”, demonstreaza ca, desi oamenii nu isi amintesc continutul exact al ad-urilor, expunerea repetata ii familiarizeaza pe consumatori cu produsul.
In Romania, multe companii își justificǎ prezența bannerelor spunand cǎ au devenit o sursǎ complexǎ de venituri, iar directorii companiilor de publicitate online spun chiar cǎ mediul online a evoluat în ultima perioadǎ, deși se mai confruntǎ cu utilizatori care preferǎ paginile de net fǎrǎ pop-up-uri, pentru o incǎrcare mai rapidǎ a paginilor.
Datoritǎ faptului cǎ publicitatea online trece, printr-o perioadǎ de tranziție, interactivitatea pe Internet nu este încǎ exploatatǎ la potențialul sǎu maxim. Se experimenteazǎ mult, dar nu sunt foarte bine contorizate efectele asupra publicului. Pentru ca sunt înca multi clienți care nu conștientizeazǎ avantajul internetului și preferǎ sǎ adapteze campania tv/print pentru internet, campaniile rǎman la un stadiu de bazǎ.
Din cauza lipsei de informare în domeniul online, într-un mediu relativ nou care nu funcționeazǎ neapǎrat pe aceleași principii ca media tradiționalǎ, agențiile s-au activat mai greu, creand doar de curand divizii specializate. Cu toate acestea se poate observa o evoluție în cadrul sectorului on-line, numǎrul utilizatorilor este in continuǎ creștere iar posibilitǎțile de promovare pe internet sunt mult mai generoase. O mai buna informare a
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare
publicului larg despre avantajele utilizǎrii metodelor de promovare on-line ar putea fi una dintre nevoile de dezvoltare a acestui sector.
Pentru moment, campaniile de pe site-urile romanesti, rǎman bugetate la numǎrul de afisari. Dacǎ unii dintre directorii agențiilor de interactive cred cǎ este normal sǎ nu se ținǎ cont de interesul direct fațǎ de campanie (reprezentat de click-uri), ceilalți cred cǎ e o chestiune de timp panǎ cand clienții vor avea cerințe mai mari si vor realiza cǎ își pot contoriza rezultatele mai în profunzime. Click-ul reprezintǎ atu-ul unei campanii de bannere online fațǎ de mediile tradiționale și nu caracteristica unicǎ a unei campanii online.
Pentru cǎ a crescut foarte mult numǎrul de utilizatori romani (in 2007 a fost raportata o cifra de 5,5 mil), agențiile de media au început sǎ își schimbe și ele strategia în ceea ce privește mediul online. Multe și-au creat departamente separate de online, au apǎrut agenții specializate doar pe acest mediu. Se poate observa de altfel și din comportamentul de consum al populației, tirajele de presǎ scad de la an la an, internetul devenind tot mai popular.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul IV – Concluzii și propuneri
CAPITOLUL IV
CONCLUZII SI PROPUNERI
Concluzii
Industria textilǎ a reprezentat unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei romanești, însǎ importurile masive de produse din China și Turcia au dus la o scǎdere semnificativǎ a pieței. Deoarece nivelul de trai era scǎzut, consumatorii au preferat sǎ se reorienteze spre prețuri mai bune dar de o calitate mai slabǎ. 1 ianuarie 2005 a însemnat pentru industria textilǎ romaneascǎ un impas datoritǎ eliminǎrii cotelor la importurile de textile, iar produselor chinezești deja existente pe piațǎ li s-au adǎugat altelele, și așa cum se știe nimeni nu poate face fațǎ concurenței chinezilor.
In prezent patronatele au conceput o serie de proiecte pentru dezvoltarea sectorului textil și se estimeaza cǎ anul 2009 va aduce un echilibru pe piața de profil, fǎrǎ a mai exista scǎderi. In acest sens producatorii trebuie sa renunte la sistemul lohn si sa aplice lohn-ul de lux, deoarece si consumatorii vor renunta incet incet la „no name” in favoarea „etichetei”.
Deoarece internetul a evoluat în mod considerabil în ultimul deceniu, moda a capǎtat noi forme și a cucerit noi teritorii virtuale: diverse case de modǎ au inceput sǎ iși promoveze imaginea și produsele prin prezentarea colectiilor on-line, s-a creat varianta de probǎ virtualǎ, spațiul Second Life deasemenea cuprinde magazine de haine, prezentǎri de modǎ etc.
Internetul a cǎpǎtat din ce în ce mai multa importanțǎ în vanzarea produselor. Cu toate acestea se afirmǎ cǎ produsele vestimentare nu se preteaza foarte bine mediului on-line. Nici revistele de modǎ romanești nu incearcǎ o penetrare pe piața de internet deoarece considerǎ cǎ cititoarele preferǎ materialitatea prodsului printat și nu interfata rece a unui site.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul IV – Concluzii și propuneri
E-marketingul sau altfel spus marketingul on-line se diferențiazǎ de cel tradițional datoritǎ unei caracteristici unice și anume: interactivitatea. Printre avantajele utilizǎrii e-marketingului putem enumera: cuprinderea globala, prețurile reduse, rezultatele mǎsurabile, personalizarea și ideea de marketing in timp real. Strategiile de e-marketing sunt: marketingul prin e-mail, mesajele text, website-urile, motoarele de cǎutare și bannere-le.
O campanie de e-mail presupune parcurgerea a mai multe etape pentru a fi reușitǎ. Elementul cheie al unei campanii de e-mail îl considerǎ constituirea bazei de date ce cuprinde adresele de mail ale consumatorilor potențiali, ce sunt interesați de obiectul campaniei. Datele din baza de date pot fi procurate prin mai multe mijloace: furnizori externi, eforturi de marketin personale, programe speciale de web-bots. Structura unui mesaj specific e-mailing-ului trebuie sǎ cuprindǎ: subiectul, mesajul, link-uri, modalitatea de rǎspuns oferita. Conținutul mesajului de asemenea cuprinde o serie de reguli printre care: trebuie sǎ ne asigurǎm cǎ mesajul atinge necesitățile audienței, sǎ se faca trecere rapidǎ la subiect, mesajele trebuie sǎ fie scurte, sǎ se foloseascǎ un stil personal, sǎ se menționeze avantajele produslui, sǎ se lase spații libere, sǎ se ofere o garanție, sǎ se treacǎ toate datele de contact etc.
Reușita unei campanii de bannere depinde de mai multi factori printre care: selecția site-urilor, selecționarea unor pagini sau secțiuni care se potrivesc natural cu oferta advertiser-ului, formatul bannere-lor, pagina de redirectare.
Urmand pasii teoretici a unei campanii de bannere s-a incercat desfasurarea unei astfel de campanii de promovare online. Cu toate cǎ serviciile oferite și anume postarea banneru-lui au fost gratuite, rezultatele campaniei au fost dezamǎgitoare. Doar o firmǎ a rǎspuns ofertei și a dorit postarea banneru-lui pe trei pagini din cadrul www.v-market.ro . Se poate concluziona cǎ firmele din domeniul textil nu sunt pregǎtite pentro o promovare on-line si rǎman la folosirea marketing-ului tradițional.
Dezvoltarea sectorului de textile impune o serie de implicații în toate departamentele: resurse umane, structurile de organizare, management.. Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse au fost prevăzute mai multe proiecte dintre care:
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul IV – Concluzii și propuneri
revigorarea sectorului de in și cânepă din România, modernizarea capacităților de producție existente, dezvoltarea capacităților de producție de tricoturi tehnice și căptușeli, ecologizarea finisajelor textile, realizarea de noi capacități de producție în sectorul confecții și tricotaje.
Principalele acțiuni de restructurare si dezvoltare in vederea cresterii competitivitatii sunt: restructurarea, modernizarea și redimensionarea capacităților din filaturile de bumbac, lână, in și cânepă, a țesătoriilor și finisajelor textile și a capacităților de tricotare, retehnologizarea fabricației, continuarea privatizării , stimularea activității de cercetare – proiectare – creație uzinală.
Producatorii de confectii textile trebuie sǎ inteleagǎ importanța pregǎtirii în design aliniatǎ pieței internaționale, a brand-buildingului și a promovǎrii on line pentru a spori sectorul de imbrǎcǎminte și a consolida imaginea modei în Romania.
Propuneri
In urma studierii pieței fizice și virtuale a stilismului am putut observa punctele forte si cele slabe ale industriei actuale.
Deoarece internetul s-a dezvoltat într-un mod rapid trebuie ca firmele prezente pe piațǎ sǎ inteleagǎ importanța sa și modul în care afacerile lor pot sǎ creascǎ folosind avantajele sale. O mai bunǎ informare a conducerii firmelor din domeniul textil asupra beneficiilor ce pot fi aduse, este necesarǎ pentru alinierea cu țǎrile mai dezvoltate care au știut sǎ exploateze mediul on-line
Producǎtorii trebuie sǎ înțeleagǎ importanța brand-ului și sǎ inceapǎ sa isi construiasca un nume, deoarece consumatorii au început sǎ punǎ mare preț pe “etichetǎ”.
Campaniile de promovare on-line romanești nu sunt exploatate la maxim, datoritǎ neîncrederii producǎtorilor în efectele și beneficiile sale datoritǎ numǎrului mare de utilizatori de internet. O deplasare la firmele respective și o explicare amǎnunțitǎ a avantajelor bannerelor asupra afacerii lor, ar putea reprezenta o alternativǎ pe termen scurt.
Mihalcea Andreea-Corina Capitolul IV – Concluzii și propuneri
Retehnologizarea, renunțarea la mijlocale tradiționale de producție reprezintǎ un alt punct în procesul de dezvoltare.
Deschiderea de școli de design ce în Romania sunt practic inexistente, și sprijinirea tinerilor designeri prin posibilitatea de a-și prezenta creațiile în fața publicului larg, ar putea consolida imaginea modei in Romania și poate chiar pe plan internațional.
Bibliografie
Lector universitar POPESCU, Doina– Full business în industria confecțiilor de îmbrǎcǎminte
GHILIC-MICU, Bogdan – E-marketingul în lumea afacerilor digitale
KOTLER, Philip – Principiile marketingului, ediția a treia, Teora 2004
Revista Industria textilǎ nr.3, 2004
Catalogul firmelor participante la Bucharest Fashion Week, 16-19 aprilie
CHAFFEY Dave, Total E-mail Marketing, Ed. Simon & Schuster, 1999
www.businesstexin.ro
www.bizoo.ro
www.wall-street.ro/articol/Economie/38093/Productia-romaneasca-de-textile-scadere-de-15-in-2008.html – 37k
auratatu.wordpress.com/category/advertising-online/ – 36k
www.underclick.ro
www.mie.ro
www.dialogtextil.ro/arh/2003/dec_2003/home_4.htm – 17k
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Piața Virtuală A Produselor Chimice ȘI Petrochimice ÎN România ȘI Perspectivele Acesteia DE Dezvoltare (ID: 131391)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.