Piata Vinului DIN Romania S.c. Casa DE Vinuri Iordache S.r.l
PIAȚA VINULUI DIN ROMÂNIA
STUDIU DE CAZ:
S.C. CASA DE VINURI IORDACHE S.R.L.
Cuprins
Introducere
Capitolul 1. Considerații generale privind gama sortimentală și calitatea vinului
1.1 Clasificarea si sortimentul vinului 1.2 Tehnologia de obținere și caracteristicile de calitate 1.3 Modalități de ambalare, etichetare și păstrare ale vinului
1.4 Locul și rolul vinului ȋn cadrul alimentației umane Capitolul 2. Particularități privind piața vinului din Romȃnia 2.1 Arealul viti-vinicol al Romȃniei
2.2 Caracteristici ale ofertei și cererii consumului de vin pe piața romȃnească
2.3 Profilul consumatorului romȃn de vin Capitolul 3. S.c Casa de Vinuri Iordache S.r.l – actor zonal pe piața vinului din regiunea Olteniei 3.1 Prezentarea general a firmei 3.2 Poziția societății ȋn cadrul pieței concurențiale a vinului din regiunea Olteniei
3.3 Propuneri privind ȋmbunătățirea calităii și siguranței produselor și serviciilor oferite de S.c Casa de Vinuri Iordache S.r.l Capitolul 4. Studiu privind percepția consumatorilor asupra calității produselor oferite de S.c Casa de Vinuri Iordache S.r.l 4.1 Stabilirea ipotezelor și obiectivelor cercetării 4.2 Prezentarea metodologiei de cercetare 4.3 Analiza și interpretarea rezultatelor Concluzii Bibliografie
Anexe
Introducere
Tema lucrarii mele este reprezentată de studierea pieței vinului din Romȃnia, avȃnd ca studiu de caz Casa de Vinuri Iordache din Munincipul Drăgășani, Județul Vȃlcea.
Motivația generală pentru care am ales această temă este reprezentată de faptul ca vinul si vie reprezintă una din pasiunile mele. Provin dintr-o zonă viticolă, zona olteniei, zonă din care face parte si Casa de Vinuri Iordache. Ȋn același timp am vut sa descopăr mai multe despre piață vinului din țara noastră.
Primul capitol al lucrării este dedicat gamei sortimentale a vinului, analizănd calitatea și o serie de trăsături ale acestuia. Am ales acest produs pentru că este o componentă importantă pe piața alimentară din Romȃnia și pentru că totodată face diferența dintre o masă bună și o masă perfectă.
Al doilea capitol al lucrării cuprinde informații despre pița vinului din Romȃnia. Avȃnd o veche tradiție ȋn acest domeniu țara noastră este un important producător de vin cu numeroase podgorii renumite, printre care se găsește și regiunea olteniei și Podgoria Drăgășani. Am analizat arealul viti-vinicol al Romȃniei, caracteristicile ofertei și cererii consumului de vin pe piața romȃnească și de asemenea profilul consumatorului romȃn de vin. Am obervat că printre variabilele ce influențează comportamentul consumatorului romȃn de vin se numără factori demografici, economici și specifici mixului dar și personalitatea, cultura sau grupul de referință din care provenim fiecare.
Al treilea capitol cuprinde prezentarea Casei de Vinuri Iordache din Drăgășani. Aceasta ȋncepe ȋn anul 1880 cȃnd a fost ȋnfințată această podgorie. Astăzi societatea cuprinde 13 angajați și produce mai multe soiuri de vin printre care și crȃmpoșia selecționată, un vin autentic specific zonei drăgășănilor.
Ulrimul capitol cuprinde un studiu de caz ȋn care s-a analizat percepția consumatorilor asupra calității produselor oferite de Casa de Vinuri Iordache. Au fost stabilite ȋn acest sens o serie de ipoteze și obiective ale cercetării, ce ȋn final au fost indeplinite, interpretȃndu-se rezultatele și ajungȃndu-se la concluziile necesare.
Pot spune că această lucrare mi-a dezvoltat dorința de cunoaștere și am reușit sa invăț mai multe despre domeniul vie și vinului și despre locul și rolul unei societăți producătoare de vin ȋn piață actuală romȃnească.
Capitolul 1. Considerații generale privind gama sortimentală și calitatea vinului
Clasificarea și sortimentul vinului
Ȋn cadrul unei alimentații, băuturile alcoolice ȋndeplinesc rolul de a ȋnsoții preparatele culinare și de a le pune ȋn valoare. Ȋn același timp ele stimulează digestia și satisfac dorințele de gust ale consumatorilor. Băuturile alcoolice se diferențiază ȋntre ele prin compoziție, tăria alcoolică și tehnologia de obținere. Din acest punct de vedere se ȋntalnesc:
Băuturi alcoolice distillate precum alcoolul etilic alimentar și rachiuri naturare și industriale
Băuturi alcoolice nedistilate precum berea și vinul.
Vinul reprezintă o băutură alcoolică naturală obținută prin fermentarea mustului de struguri proaspeți. Strugurii provin de la vița de vie Vitis vinifera care poate fi: viță altoită, viță nealtoită din soiuri roditoare, viță portaltoi.
Ȋn funcție de culoare și aromă, strugurii pentru vinuri se clasifică ȋn:
Struguri cu bob alb, reprezentați prin soiurile: Aligote, Chardonnay, Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari, Grasă de Pietroasele, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling Italian, din care se obțin vinuri superioare.
Struguri cu bob roze, roșu, negru, reprezentați prin soiurile: Cabernet, Cabernet Sauvignon, Codarca, Băbească neagră, Fetească neagră, Merlot, Pinot Noir, din care se obțin vinuri superioare.
Struguri cu bob aromat, reprezentați prin soiurile: Busuioacă, Busuioacă de Bohotin, Muscat Ottonel, Tămȃioasă romȃnească, din care se obțin vinuri aromate și superioare.
Ȋn funcție de compoziție, caracteristicile de calitate și tehnologia de producere, vinurile produse ȋn Romȃnia se clasifică ȋn:
Vinuri de consum curent. Se obțin din soiuri de mare producție cultivate ȋn areale viticole specializate ȋn acest scop. Aceste vinuri trebuie să aibă tăria alcoolică dobȃndită de minim 8,5 % vol.
Vinuri de calitate. Se obțin din soiurile de struguri cu ȋnsușiri tehnologice superioare, cultivate ȋn arealele viticole consacrate, dupa o tehnologie specifică. Tăria alcoolică a vinurilor de calitate trebuie să fie de minim 10 % vol. Aceste vinuri pot fi ȋncadrate ȋn categoria vinurilor de calitate superioară cu denumirea de origine dacă se disting prin originalitatea ȋnsușirilor calitative imprimate de locul de producție, soiul de struguri, modul de cultură și tehnologia de vinificație folosită.
Vinurile speciale. Se obțin din vinuri sau musturi prin aplicarea unor tratamente autorizate și care dobȃndesc caracteristici distincte de vin, determinate de ȋnsușirile tehnologice ale materiei prime și tehnologia aplicată ȋn obținerea lor.
Ȋn categoria vinurilor speciale sunt suprinse:
Vinurile aromate tămȃioase ce se obțin ȋn urma fermentării parțiale a mustului la un loc cu pielițele, acest lucru provoacă și substanțele aromate specifice acestor vinuri. Unul din cele mai apreciate sortimente este vinul pelin care se obține prin adăugarea de flori de pelin uscate ȋn timpul și după terminarea fermentației.
Vinurile licoroase. Sunt vinuri dulci și tari cu o concentrație alcoolică de pȃnă la 15-18 grade și au un conținut de zahăr ȋntre 60 și 200 gr/ l. Sunt obținute fie din vinuri fermentate cu adaos de must de struguri concentrat sau distilat de vin, fie prin tăierea fermentației mustului prin adăugarea de distilat de vin. Cele mai apreciate vinuri licoroase sunt cele de Malaga și Porto.
Vinurile aperitive și tonice. Sunt vinuri dulci și tari care au un adaos de aromatizanți ce le oferă o aromă specifică. Pentru fabricarea acestui sortiment, vinul trebuie să aibă o vechime de 2-3 ani și o tărie alcoolica de cel puțin 12 grade, să fie limpede, perfect sănătos, fără gusturi și mirosuri străine. Cele mai cunoscute astfel de vinuri sunt Martini și Cinzano.
Vinurile spumante. Se obțin din vin prin a doua fermentare ȋn sticle după o tehnologie clasică, champagnoise. Șampanizarea vinului ȋn sticle constă ȋn stimularea unei noi fermentații alcoolice suplimentare, după ce s-a adăugat licoarea de tiraj ce poate consta ȋn vin vechi acidulat, zahăr, drojdii selecționate. Culoarea vinurilor spumante poate fi albă, roz sau roșie.
Vinurile spumoase. Se obțin din vin stabilizat ȋmpregnat cu dioxid de carbon și adaos de licoare de expediție, fără a mai avea proces de fermentare. La aceste vinuri perlarea și spumarea sunt de scurtă durată, aproximativ 3-5 minute.
Ȋncepȃnd cu alegerea perioadei de cules a strugurilor din vii și pȃnă la obținerea vinului stabilizat sau ȋnvechit se derulează ȋn timp o știință a vinului numită Vinificație.
Vinificația primară. Cuprinde prelucrarea strugurilor, fermentarea mustului și mustuielii, obținerea vinului tȃnăr.
Vinificația secundară. Cuprinde ȋngrijirea vinului, condiționarea și ȋmbutelierea vinului.
Principalele operațiuni tehnologice ȋn obținerea vinului sunt:
Momentul recoltării strugurilor constituie prima fază importantă ȋn vinificație, strugurii se culeg la maturitate deplină cȃnd au acumulat conținutul cel mai mare de zahăr, evitȃndu-se ȋn același timp strugurii mucegăiți.
Desciorchinarea. Constă ȋn separarea boabelor de ciorchini, se aplică numai ȋn anumite cazuri cȃnd se dorește obținerea unor vinuri de marcă, superioare, evitȃndu-se astfel influența compoziției ciorchinelui.
Corectarea mustului. Se aplică ȋnainte de fermentație și constă ȋn corectarea conținutului ȋn zahăr, ȋn tannin și corectarea acidității.
Limpezirea mustului. Constă ȋn ȋndepărtarea particulelor mici din must și parțial a microflorei prin centrifugare, tratare cu bentonită, filtrare, administrarea de anhidridă sulfuroasă, toate avȃnd un effect pozitiv ȋn fermentația și obținerea unor vinuri stabile, superioare.
Fermentarea mustului. Se face cu levuri selecționate de Saccharomyces ellipsoideus, iar ȋn cazul ȋn care se dorește obținerea de vinuri seci din musturi bogate ȋn zahăr, se utilizează levuri selecționate din specia saccharomyces oviformis.
Pritocirea. Este operațiunea de separare a vinului de sedimentul format din drojdii și alte impurități. Ȋn primul an al vinului se efectuează 3-4 pritociri.
Cupajarea. Este operațiunea ce constă ȋn amestecarea a două sau mai multe vinuri ȋn scopul corectării acidității, conținutului de zahăr sau alcool.
Limpezirea vinului. Se realizează prin filtrare, centrifugare și cleire, eliminȃndu-se astfel diferite fragmente, impurități și conferind vinului o caracteristică senzorială important și anume lipiditatea.
Stabilizarea vinului. Constă ȋntr-un ansamblu de operații de tratare ȋn vederea prevenirii tulburelilor și a asigurării lipidității pentru un timp cȃt mai ȋndelungat. Cele mai utilizate metode de stabilizare a vinului sunt pasteurizarea, răcirea la -2 .. -6 grade, cleirea albastră, tratarea cu acid metatartic, filtrarea antiseptic, tratarea cu substanțe antiseptic sau prin alcoolizare.
Sortimentul vinului este determinat de zonele și arealele diferite, perioada culesului, tehnologia variată și varietatea soiurilor, toate acestea fac ca sortimentul de vin să fie unul foarte larg. Arealul viticol reprezintă o arie geografică a culturii viței de vie, ȋn care se includ regiunile viticole, podgoriile și centrele viticole.
Tehnologia de obținerea și caracteristicile de calitate.
Obținerea unor vinuri de calitate impune respectarea anumior reguli ȋn ceea ce privește tehnologia de obținere. Astfel strugurii trebuie prelucrați imediat după cules și ȋntr-un timp cȃt mai scurt, trebuie evitată aerarea și oxidarea mustului, trebuie evitată ȋmbogățirea mustului cu metale.
Zdrobirea strugurilor. Este operația tehnologică prin care se realizează stivirea și spargerea boabelor de struguri pentru a pune ȋn libertate sucul.
Pentru a realiza o zdrobire corectă este necesar ca:
– spargerea strugurilor sa fie completă;
să se evite fragmentarea pulpei, pieliței și a ciorchinilor
să se efectueze ȋntr-un timp cȃt mai scurt pentru a evita difuzia componentelor din pielițe, semințe și ciorchini
să se evite aerarea excesivă a strugurilor zdrobiți
Ȋn practică toate aceste condiții sunt realizate ȋn proporții diferite ȋn funcție de utilajele existente și modul cum se conduce zdrobirea.
Desciorchinarea strugurilor. Se poate realiza simultan cu zdrobirea strugurilor și pomparea mustuite, perioada culesului, tehnologia variată și varietatea soiurilor, toate acestea fac ca sortimentul de vin să fie unul foarte larg. Arealul viticol reprezintă o arie geografică a culturii viței de vie, ȋn care se includ regiunile viticole, podgoriile și centrele viticole.
Tehnologia de obținerea și caracteristicile de calitate.
Obținerea unor vinuri de calitate impune respectarea anumior reguli ȋn ceea ce privește tehnologia de obținere. Astfel strugurii trebuie prelucrați imediat după cules și ȋntr-un timp cȃt mai scurt, trebuie evitată aerarea și oxidarea mustului, trebuie evitată ȋmbogățirea mustului cu metale.
Zdrobirea strugurilor. Este operația tehnologică prin care se realizează stivirea și spargerea boabelor de struguri pentru a pune ȋn libertate sucul.
Pentru a realiza o zdrobire corectă este necesar ca:
– spargerea strugurilor sa fie completă;
să se evite fragmentarea pulpei, pieliței și a ciorchinilor
să se efectueze ȋntr-un timp cȃt mai scurt pentru a evita difuzia componentelor din pielițe, semințe și ciorchini
să se evite aerarea excesivă a strugurilor zdrobiți
Ȋn practică toate aceste condiții sunt realizate ȋn proporții diferite ȋn funcție de utilajele existente și modul cum se conduce zdrobirea.
Desciorchinarea strugurilor. Se poate realiza simultan cu zdrobirea strugurilor și pomparea mustuliei la utilajele denumite egrafulopempe. Acestea realizează operațiuni precum: zdrobirea strugurilor, desciorchinarea centrifugală, zvȃntarea și evacuarea ciorchinilor, dirijarea mustului fără ciorchini spre aspirația pompei, pomparea mustuliei la scurgătoare.
Scurgerea mustuliei. Are rolul de a separa mustul eliberat ȋn urma zdrobirii strugurilor. Acest must se numește must ravac. Acest must constituie fracțiunea din care se va obține vinul de primă calitate.
Presarea. Este operația tehnologică prin care se realizează epuizarea ȋn must a mustuielii scurse, cu scopul obținerii unei cantități cȃt mai mari de must. Ȋn urma operației de presare din mustulia scursă se obține must de presă și tescovină.
Limpezirea mustului. Constă ȋn ȋndepărtarea particulelor vegetale purtătoare de substanțe care dau gusturi străine, neplăcute vinului. Limpezirea mustului conduce la separarea a două fracțiuni: mustul limpede și depozitul format la fundul vasului denumit burbă. Pentru limpezirea mustului ȋn practică se utilizează următoarele procedee: Sedimentarea cu decantare; Centrifugarea; Filtrarea.
Calitatea vinului este dată de ansamblul ȋnsușirilor senzoriale, fizico-chimice și biologice, măsura ȋn care vinul corespunde pretențiilor senzoriale ale consumatorilor avizați. Vinul chiar ȋnainte de a fi gustat, dar mai ales după, provoacă o serie de senzații receptate cu ajutorul organelor de simț.
Văzul. Prin văz se stabilește aspectul vinului care anticipează numeroase informații referitoare la starea de sănătate, gradul de evoluție, tipul de vin etc. Cu ajutorul ochiului se analizează următoarele elemente: lipiditatea, culoarea, efervescența și o serie de semne ale unor boli sau defecte. Examinarea vizuală a vinului se face chiar la turnarea lui ȋn pahar ȋntr-o cantitate care să nu depășească o treime din volumul acestuia.
Pentru descrierea lipidității unui vin se folosesc următorii termeni: strălucitor, limpede, slab opalescent, opalescent și tulbure. Un vin se consideră limpede atunci cȃnd lipiditatea lui este clară, dar fără un luciu particular.Vinul devine opaleșcent atunci cȃnd conține particule foarte fine ȋn suspensie. Vinul tulbure conține numeroase particule ȋn suspensie și nu este aproape deloc transparent.
Culoarea. Este legată, ȋn primul rȃnd, de tipul și vȃrsta vinului. Se apreciază atȃt intensitatea cȃt și nuanța culorii. Culoarea vinului este determinată de substanțele de natură fenolică, iar nuanța, de combinarea diferitelor culori sau de modificările la care sunt supuse substanțele. Culoarea vinului este influențată de o serie de factori cum ar fi: soiul, anul de recoltă, condițiile de sol, gradul de maturare, starea de sănătate a strugurilor, tehnologia de vinificație. La vinurile albe culoarea poate fi: verde-gălbuie, galben-verzuie. Vinurile roșii prezintă și ele o gamă largă de nuanțe: roșu ȋnchis cu nuanțe albăstrui-violet, roșu rubiniu, roșu cărămiziu, acestea din urmă fiind ȋntȃlnite la vinurile ȋnvechite.
Mirosul. Ȋn vin s-au descoperit peste 500 de substanțe ordonate care, ȋn complexitatea lor, dau senzații olfactive dintre cele mai plăcute. Cu ajutorul mirosului se apreciază calitatea vinului și se face o primă identificare a aromelor: la ȋnceput cele mai slabe, mai delicate, apoi după rotirea paharului, cele mai tari. Aromele primare sunt cele care provin din struguri și sunt specifice diferitelor soiuri de viță de vie. Ele sunt localizare ȋn celulele interne ale pieliței bobului și prin procesul de macerare-fermentare trec ȋn vin.
Gustul. Gustul dulce al vinului se datoarează prezenței zaharurilor care provin din struguri. Gustul acru provoacă senzația de aciditate, gustul amar reprezintă un defect al vinului, iar gustul sărat este dat de prezența sărurilor acizilor minerali și organici, ȋn mod normal acest gust este mascat de alcool și de substanțele volatile din vin și nu este perceptibil.
Cele patru gusturi fundamentale pot fi percepute la momente diferite: ȋn primele 2-5 secunde predomină gustul dulce, apoi ȋn intervalul de timp 5-12 secunde predomină gustul acru și sărat, iar după alte 10 secunde, gustul amar.
Principalele caracteristici fizico-chimice ale categoriilor vin de consum curent și vin de calitate, sunt prezente ȋn tabelul 1.
Caracteristicile fizico-chimice ale vinurilor. Tabel 1.
Sursă: Diaconescu,Ion., și alții., Merceologie Alimentară, Editura Universitară, București 2007, p 227, tabel 11.4.
Caracteristicile microbiologice ale vinului sunt reprezentate de conținutul de drojdii, bacterii și mucegaiuri prezente ȋn vin.
Drojdiile. Ȋntȃlnite ȋn vinificație sunt următoarele: Saccharomyces cerevisiae reprezintă 80 % din drojdiile mustului aflat ȋn fermentație. Ele au rolul de a fermenta cea mai mare cantitate de zaharuri. Saccharomyces oviformis se găsește pe strugurii proveniți de pe sol, au putere alcoolică mare și se folosesc la obținerea vinurlor seci de calitate. Candida vini produce florarea vinului, asimilează alcoolul și-l oxidează, distrige parțial acizii volatili și acizii vinului.
Bacteriile. Se ȋntȃlnesc pe struguri, ȋn must și ȋn vin. Numărul loc scade datorită alcoolului format și acidității dobȃndite de vin. Ȋn vin se găsesc sub formă de coci sau bacili. Acetobacter transformă alcoolul ȋn acid acetic, adica produce oțetirea vinului. Bacteriile anaerobe produc fermentația manitică a vinului, vinul devine tulbure ȋși modifică culoarea și apare mirosul de fructe fermentate. Are un gust acru-dulceag, neplăcut. Bacteriile aerobe acționează la finele fermentației alcoolice ȋn vinurile tinere, slab alcoolice, slab acide, cu concentrație ridicată ȋn zaharuri reziduale.
Mucegaiurile. Produc unele defecte ale vinurilor. Mucor mucedo se găsește atȃt pe struguri cȃt și pe vasele nedezinfectate, imprimă mustului și vinului gustul de mucegai, datorită unor acizi grași produși de acesta. Oidum lactis este o fungie care se dezvoltă pe mustul de struguri formȃnd un strat de floare, dispare la ȋnceputul fermentației fiind sensibilă la cantități mici de alcool. Aspergillus glaucum produce fermentația oxidativă a glucidelor și cea alcoolică a zaharurilor. Se ȋntȃlnește ȋn pivnițele vechi, neigienizate.
Modalități de ambalare, etichetare și păstrare ale vinului
Conform Legii 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor, scopul etichetării este acela de a le oferi consumatorilor informații necesare, suficiente, verificabile și ușor de comparat , astfel ȋncȃt aceștia să aleagă acel produs care corespunde exigențelor lor din punct de vedere al nevoilor și posibilităților financiare, precum și de a cunoaște eventualele riscuri la care ar putea fi supuși.
După perioada ȋn care vinul s-a limpezit, stabilizat și după caz ȋnvechit, se trece la ȋmbutelierea sa, pentru care se cer a fi ȋntrunite anumite conditii:
Vinul să fie sănătos, iar aciditatea volatilă să nu depășească 0,6 g/l acid acetic pentru vinul alb și 0,8 g/l pentru vinul roșu.
Vinul să fie detartrat, demetalizat și deproteinat.
Vinurile noi stabilizate de curȃnd, să posede ȋnsușiri minime de aromă și gust, să fie catifelate și plăcute
Vinurile vor fi supuse la proba de ȋncercare de rezistență prin șocuri termine, respectiv la rezistență la tulburări ireversibile și reversibile.
Printre cele mai răspȃndite tehnici de ȋmbuteliere a vinului amintim:
Ȋmbutelierea automată. Este ȋntălnită ȋn cazul marilor comercianți ce vȃnd vin sub marcă proprie și ȋn condiții de ȋnaltă calitate. Această tehnică presupune: Existență unei ȋncăperi destinată ȋmbutelierii ce trebuie să fie igienică, lipsită de praf unde aerul are o presiune mai mare decȃt cea atmosferică, pentru a evita pătruderea prafului; Spălarea buteliilor, se realizează la ȋnceputul liniei automate de ȋmbuteliere; Umplerea buteliilor, este realizată de mașini complet automate ce preiau sticlele sosite pe banda transportoare, le poziționează sub capetele de umplere și declanșează deschiderea robinetelor de umplere; Dopuirea buteliilor, este realizată de asemenea de mașini complet automate ce aduc buteliile ȋn dreptul dinspozitivelor de dopuire și comprimă dopul de plută; Etichetarea buteliilor, se realizează ȋn partea finală a liniilor de ȋmbuteliat moderne.
Ȋmbutelierea manuală. Este folosită cel mai adesea pentru ȋmbutelierea loturilor mici de vin. Ȋn această operațiune buteliile se umplu cu mijloace ce variază de la cele mai simple pȃnă la mașini mai avansate. Pentru a nu curge de-a lungul pereților gȃtului sticlei, vinul este introdus ȋn sticlă cu ajutorul unei canule ce pătrunde pȃnă la nivelul “umărului” sticlei
Etichetele buteliilor de vin. Trebuie să menționeze: denumirea sau marca societății producătoare sau furnizoare; denumirea produsului; pentru vinuri de calitate superioară ,podgoriă sau centru viticol; soiul sau sortimentul de struguri; dupa caz D.O.C sau D.O.C.C pentru vinuri spumante sau vermuturi; tipul de produs; conținutul net nominal ȋn ml; concentrația alcoolică; data ambalării și termenul de valabilitate.
Ambalajul vinului. Are rolul de a păstra și proteja vinul, promova produsul și atragerea consumatorilor prin formă și culoare, de asemenea servește ca mijloc de transmitere a informațiilor și protecție a consumatorilor.
Materialele folosite pentru ambalarea și comercializarea vinurilor sunt:
Buteliile de sticlă. Reprezintă cel mai cunoscut și apreciat ambalaj pentru vin. Avantajele acestui ambalaj sunt: sticla este inertă din punct de vedere chimic și impermeabilă pentru gaze și lichide. De asemenea este igienică, ușor de spălat și recilabilă. Protejează foarte bine gustul și mirosul produsului, ea neavȃnd gust sau miros.
Buteliile din materiale plastice. Au dezavantajul că sunt poluante, au inerție chimică insuficientă, sunt permeabile pentru oxigen și nu permit folosirea dopurilor de plută. Din aceste motive nu este recomandată ȋmbutelierea unui vin ce se dorește a fi consumat ȋntr-un interval mai mare de șase luni ȋn astfel de recipiente.
Cutiile de carton. Placate cu straturi de polietilenă și aluminiu sunt folosite pentru vinuri de masă sau chiar superioare avȃnd avantajul formei paralelipipedice ce ușurează transportul și depozitarea.
Bag in box. Reprezintă o pungă etanșă care se contractă pe măsură ce se consumă vinul din interior. Această pungă este protejată la exterior de o cutie solidă de carton prevăzută cu un mȃner. Ambalajul este prevăzut cu un robinet prin care se poate scoate din pungă cantitatea dorită de vin. Cel mai mare avantaj al acestui tip de ambalaj este că vinul nu trebuie consumat tot odată, cantitatea rămasă fiind protejată de contactul cu aerul și de efectul dăunător al oxigenului.
Cutiile metalice. Sunt mai răspȃndite ȋn ambalarea sucurilor, băuturilor carbogazoase și berilor, serves ȋnsă uneori și la ambalarea vinului. Ca și ambalajele bag in box cutiile metalice sunt folosite vinurile de consum curent, ce nu urmează a fi depozitate sau păstrate multă vreme.
Pentru ȋnchiderea recipientelor sunt folosite următoarele materiale:
Dopurile de plută. Sunt folosite la ȋnchiderea sticlelor au o mare importanță ȋn sănătatea vinului. Datorită proprietăților sale optime sunt cele mai răspȃndite pentru ȋnchiderea buteliilor din sticlă. Avantajele dopurilor de plută sunt: avantaje comerciale, aduc un plus de imagine, generează o senzație de tradițional, elegant și sofisticat; aduce un plus de autenticitate vinului și de siguranță a consumatorului; implică intrarea ȋn sticlă a aerului, prevenind degradarea vinului; se poate folosi pentru resigilarea unui recipient deschis.
Dopurile metalice filetate. Cuprind un strat de teflon cu care este căptușit dopul ce intră ȋn contact cu vinul, acest material protejează bine vinul permițȃnd o ȋmbătrȃnire mai lentă a acestuia. Totuși studiile au arătat că spațiul de aer rămas gol ȋn interiorul dopului favorizează apariția buchetului de ȋnvechire a vinului.
Capișoanele. Sunt folosite atȃt pentru ȋnfrumusețarea sticlei căt și pentru protecția gȃtului și a dopului. Sunt confecționate din plastic ce se strȃnge perfect pe gătul sticlei cȃnd este aplicat cu ajutorul căldurii.
Ambalaje exterioare. Sunt folosite după etichetare cȃnd sticlele sunt ȋmpachetare ȋn cartoane de cȃte 2, 3 ,6, 12 sau 24 de buletii. Au rolul de a individualiza vinul pe această piață tot mai competitivă și mai aglomerată.
Dacă condițiile de păstrare nu sunt cele potrivite vinurile se pot ȋmbolnăvi, printre cele mai răspȃndite boli cauzate de păstrarea vinului ȋn condiții necorespunzătoare sunt: Casarea proteică. Se produce la vinurile albe, tinere, obținute din struguri plantați și recoltați din soluri bogate ȋn azot. Vinurile se tulbură căpătȃnd un aspect lăptos cu nuanțe cenușii. Se poate corecta prin pasteurizare sau tratare cu bentonită.
Casarea albă. Apare la vinurile albe, slab acide și bogate ȋn fier, fosfor și calciu, expuse la aer. Este generată de contactul dintre conținutul mare de fie și aer. Boala poate fi prevenită prin tratarea vinului cu acid tartric pentru corectarea acidității.
Casarea neagră. Se produce la vinurile albe și roșii cu aciditate scăzută. La contactul cu aerul, vinul se tulbură, după un timp ȋși schimbă gustul iar culoarea devine violacee. Defectul se poate corecta prin adăugarea de acizi.
Casarea cuprică. Se produce la vinurile albe, bogate ȋn dioxid de sulf și cupru. La vinurile ȋmbuteliate apare un precipitat brun-roșcat care dispare prin adăugarea de H2O2. Se poate preveni prin corectarea acidității iar ȋnlăturarea casării se face prin pasteurizare și filtrare.
1.4 Locul și rolul vinului ȋn cadrul alimentației umane.
Vinul, ales corect, ameliorează calitățile gustative ale diferitelor mȃncăruri, multe vinuri nu necesită neapărat specialități gastronomice complicate, ele vor fi mai bine apreciate și vor putea să se exprime mai bine ȋn compania unor feluri de mȃncare simple, dar de calitate.
Bogăția bucătăriei romȃnești, cu specificul ei regional, precum și marea diversitate a vinurilor obținute pe aproape ȋntregul teritoriu al țării oferă numeroase posibilități de asociere armonioasă lăsȃnd loc și pentru inovații, ȋn funcție de gusturile consumatorilor.
Ȋn mod obișnuit, la o masă se beau ȋntre unul și trei tipuri de vin, ȋn funcție de preferințele consumatorilor și de caracterul mesei, masă ȋn familie, ȋntre prieteni, mese festive etc.
Succesiunea mȃncărurilor se face după anumite reguli, nu se ȋncepe niciodată cu un fel de mȃncarea prea condimentat, fiind necesară o gradare a acestui gust; mȃncărurile sărate trebuie să le preceadă pe cele dulci; nu vor fi servite mai multe feluri de sos. Tot așa și vinurile trebuie servite avȃnd ȋn vedere o serie de norme. Ca regulă generală, se va avea grijă ca la stabilirea unui meniu, vinurile să se armonizeze cu fiecare fel de mȃncare. De exemplu, un fel de mȃncare cu gust delicat se armonizează perfect cu un vin fin, ȋn timp ce un preparat mai rustic necesită un vin mai corpolent, mai riguros. Cu mȃncărurile specifice unei anumite regiuni este bine să se consume vin din aceeași regiune. Dacă la prepararea unei specialități gastronomice s-a folosit un sos de vin, la masă același vin sau unul asemănător va ȋnsoți preparatul.
Servirea vinurilor la masă trebuie să respecte următoarele reguli:
vinurile tinere se vor servi ȋnaintea celor vechi;
vinurile ușoare ȋnaintea celor mai pline;
vinurile reci ȋnaintea celor aduse la temperatura camerei;
vinurile seci se servesc ȋntotdeauna ȋnaintea celor demiseci, demidulci și dulci;
vinurile albe seci ȋnaintea celor roșii;
vinurile roșii ȋnaintea celor albe dulci.
La noi ȋn țară s-a statornicit obiceiul ca ȋnainte de masă să se consume ca aperitiv o băutură spirtoasă, ȋn special țuică. Ȋn țările occidentale se consideră că băuturile spirtoase sunt prea agresive pentru bolta palatină care nu va fi bine pregătită pentru aprecierea mȃncărurilor ce urmează.
Cel mai bine este ca, ȋn așteptarea mesei, să se servească un vin spumant sec (Jidvei; Iași, Blaj, Panciu etc.) sau vinuri licoroase ( Malaga, Madera, Porto etc.)
Gustările servite la ȋnceputul mesei, fie calde sau reci ( ficăței de pasăre cu ciuperci, pateuri mici cu brȃnză, chifteluțe, roșii umplute cu salată de vinete, brȃnzeturi, măsline, mezeluri, cȃrnăciori) se recomandă a fi asociate cu vinuri albe seci ( Fetească albă, Feteasca regală, Riesling italian etc). La spume, ciorbe, creme, de obicei nu se recomandă vinuri, dar la anumite ciorbe concentrate din pește se poate oferi un vin alb sec, tare, sau vinul care va acompania următorul fel de mȃncare.
Majoritatea preparatelor din pește și a fructelor de mare se asociază bine cu vinurile albe seci. Peștele de apă dulce ( crapul, păstrăvul, șalăul), vor fi ȋnsoțite de vinuri albe tinere, cu tăria alcoolică mai redusă ( Aligote, Fetească regală, Traminer). La antreuri care apar ȋn meniu după gustare sau supă și sunt constituite din spaghete, pizza, sufleuri de legume și brȃnzeturi, drob de miel, se recomandă vinurile albe demiseci ( Fetească albă, Pinot gri, Sauvignon, Traminer de Tȃrnave, Jidvei, Drăgășani).
Preparatele de bază ( fripturi la cuptor sau grătar), șnițele, escalopuri, vȃnat etc. se pot asocia cu a gamă largă de vinuri. Carnea de pasăre, se armonizează cu vinuri albe seci și demiseci. De exemplu, pentru pui la tavă cu mujdei de usturoi este potrivită Zhihara de Huși iar pentru friptura de curcan, pasăre la cuptor sau pui la frigare, se potrivește Băbească neagră de Nicorești, Pinot noir de Dealul Mare sau Sȃmburești.
La mȃncărurile din carne de porc și de miel se servesc tot vinuri roșii ușoare: Cadarcă, Băbească neagră, Pinot noir și Fetească neagră. Vinurile roșii robuste, intens colorate ( Cabernet Sauvignon și Merlot de Valea Călugarească sau Sȃmburești) se armonizează cu mȃncărurile mai grele, picante, preparate cu sosuri colorate, din carne de vită sau de oaie.
Sarmalele din carne de porc și vițel, fierte ȋn vin alb și rumenite la cuptor, sunt cel mai bine apreciate alături de un Cabernet Sauvignon, Pinot noir sau Fetească neagră. Cu carnea de vȃnat ( mistreț, iepure, căprioară) se asociază vinurile roșii corpolente precum: Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească neagră.
Pentru desert ( prajituri, torturi, clătite, papanași, strudele, plăcinte, se aleg vinuri albe dulci: Grasă, Chardonnay, Pinot gris, Sauvignon. De asemenea, la desert ȋși au locul și vinurile spumante demiseci și dulci.
Ținȃnd seama de aceste recomandări, putem face din fiecare masă, pe lȃngă obligația cotidiană, un priles sănătos de desfătare și plăcere.
Capitolul 2. Particularități privind piața vinului din Romȃnia
2.1 Arealul viti-vinicol al Romȃniei.
Pe cȃt de ȋndepărtată este istoria civilizațiilor, pe atȃt de vechi sunt viță de vie și vinul, prezente dintotdeaună ȋn mitologiile noastre. Viță de vie s-a cultivat mai ȋntȃi pe versanții munților Caucaz, apoi ȋn Mesopotamia. Mai tȃrziu, ȋn mileniul al III-lea, ȋncepe să fie plantată ȋn Egipt și folosită la fabricarea vinurilor funerare. Grecii, promotorii vinului ȋn Europa, răsădesc vița de vie ȋn Sicilia și Italia meridională, apoi ȋi ȋnvață viticultură pe romani.
Specialiștii ȋn mitologie si filologii cad de acord cȃnd afirmă că vinul se află la originea civilizațiilor. Pe lȃngă rădăcina vena (iubit), prezentă ȋn etimologia cuvȃntului vin, societățile antice considerau fructul viței de vie ca fiind o băutură civilizatoare. Tradiția biblică a sacralizat vinul și a făcut din el un dar al lui Dumnezeu.
Așezarea geografică a Romȃniei a oferit conditii foarte prielnice cultivării viței de vie, care s-a practicat din timpuri străvechi. Primele informații certe datează din perioada geto-dacă și provin din scrierile istoricului grec Strabo (selocul I ȋ.H.) care aprecia că “ la gurile Dunării geții erau mai favorizați decȃt sciții din Crimeea din punctul de vedere al condițiilor solului și al climatului necesar culturii viței de vie”. Tot el pomenește despre ordinul dat de regele Burebista ( 60 – 44 ȋ.H.), la ȋndemnul marelui preot Deceneu, de a dezrădăcina plantațiile de vii, considerȃnd că vinul era generator de dezordine socială și scădea capacitatea de luptă a dacilor.
Viticultura și-a continuat ȋnsă existența pe aceste meleaguri. O dovedește medalia “ Dacia Felix” bătută de Traian după cucerirea și transformarea Daciei ȋn provincie romană ( 106 d.H.). Pe reversul acesteia, Dacia este simbolizată printr-o femeie, care stă așezată pe o stȃncă și căreia doi copii ȋi aduc ofrandă principalele bogății ale provinciei: un strugure și un mănunchi de spice de grȃu.
Ȋn perioada medievală, primele știri consemnate ȋn hrisoavele vremii se referă la podgoriile din Transilvania. Printr-un document emis la 1000-1008, regina Gizella, cu aprobarea regelui Stefan al Ungariei dona 8 vii ȋn zona dealului Mocrea ( lȃngă localitatea Ineu).
Ȋncepȃnd din secolul al XII-lea, istografia menționează tot mai multe date legate de cultura viței de vie. Astfel, aflăm că, ȋn anul 1173, vinurile din ținuturile carpatice, foarte căutate ȋn Ducatul Veneției, au fost exceptate de Sebastian Ziani de la prețurile maximale. Primele știri din Moldova apar ȋntr-un document de la 1384, ȋn care se vorbește despre tȃrgul de la Hȃrlău ( Herovan) și despre viile din jurul său. La 1400, Alexandru cel Bun emitea actul prin care instituia funcțiile de paharnic și de pȃrcălab domnesc al viilor de la Cotnari. Ȋn Țara Romȃnească, Mircea cel Bătrȃn, prin hrisovul din 20 mai 1388, ȋntărea ctitoriei sale, de la Mȃnăstirea Cozia, o serie de vii aflate pe Argeș și un abroc anual de 10 buți de vin.
Documentele medievale consemnează de-a lungul timpului informații despre viticultură și vinificație, despre dările legate de vin și despre principalii proprietari ai viilor. Venitul realizat de pe urma vinului se cheamă vinărici și se percepe ȋn două feluri: unul domnesc ( a zecea parte din producția totală) și altul boieresc sau mȃnăstiresc ( a zecea parte din cantitatea rămasă dupa reținerea vinăriciului domnesc).
Ȋn cadrul spațiului rural, viile s-au bucurat de un sistem juridic statornic, ȋn care amestecul obștii țărănești era restrȃns. Teritoriile viticole aveau o formă geometrică regulată, erau ȋnconjurate cu garduri și aveau denumiri proprii: racle, dricuri, orăzi.
Ȋn prezent, ȋn Romȃnia sunt constituite 7 mari areale viticole:
Zona viticolă a dealurilor subcarpatice meridionale și de curbură, din Oltenia și Muntenia ( podgoriile Severinului, Dealurile Craiovei, Drăgășani, Ștefănești Argeș, Dealul Mare)
Zona viticolă din șesul Dunării ( podgoriile Segarcea, Bechet, Drăgănești-Olt, Greaca)
Zona viticolă a dealurilor Moldovei ( podgoriile Tȃmboiești, Dealul Bujorului, Zeletin, Colinele Tutovei, Huși, Iași, Cotnari)
Zona viticolă a dealurilor din centrul Podișului Transilvaniei ( podgoriile Teaca, Lechința, Tȃrnavele, Aiud-Ciumbrud, Blaj, Jidvei, Valea Nirajului, Mediaș, Igiu, Alba Iulia)
Zona viticolă din nordul și nord-vestul Transilvaniei ( podgoriile Abrud, Seini, Zalău, Valea lui Mihai, Tășnad, Diosig)
Zona viticolă din vestul Transilvaniei și Banat ( podgoriile Pȃncota, Șiria, Miniș, Gearmata, Recaș, Teremia, Moldova Nouă)
Zona viticolă a colinelor Dobrogei dintre Dunăre și Marea Neagră ( podgoriile Ostrov, Basarabi, Murtfatlar, Hȃrșova, Niculițel)
2.2 Caracteristici ale ofertei și cererii consumului de vin pe piața romȃnească
Cererea de struguri este determinată de necesitățile fiziologice, preferințele și puterea de cumpărare a consumatorilor. Oferta de struguri este influențată de suprafața de viță de vie cultivată, producțiile medii de struguri, influențate, la rȃndul lor de maniferstarea favorabilă sau nefavorabilă a factorilor climatici.
Ȋn ceea ce privește cererea pentru vin, aceasta este influențată de trei factori: zona de producție, preț, marcă. Volumul cererii și ofertei pe piața vinului este influențat de producția utilizabilă, determinată la rȃndul ei, de acțiunea factorilor climatici. Un volum mare al ofertei nu ȋnseamna și o calitate ridicată a viului.
Prețurile strugurilor și vinului sunt influențate de o gamă largă de factori: costul obținerii strugurilor și vinului; calitatea producției; podgoria; anul de producție al vinului; sezonalitatea producției de struguri, care corelată cu caracterul continuu al cererii de struguri, determină fluctuații de preț ȋn sensul reducerii nivelului acestora sau ȋn sensul creșterii, ȋn extrasezon, cȃnd cererea este mai ridicată decȃt oferta. La rȃndul lui, costul de obținere al strugurilor este determinat de randamentele medii, influențate de manifestarea favorabilă sau nefavorabilă a factorilor climatici, de tehnologiile practicate, de momentul recoltării etc.
Ȋn Romȃnia, ȋn anul 2013, resursele totale de vinuri au crescut față de anul precedent cu 1061,2 mii hl. Creșterea a fost determinată ȋn proporție de 70,4 % de producția anului curent și a importului și ȋn proporție de 29,6 % de resursele anului precedent. Ponderea producției de vinuri ȋn resursele totale a crescut cu 16,2 puncte procentuale, față de anul precedent, iar a importului a scăzut cu 3,9 puncte procentuale. Aportul stocului din anul precedent la formarea resurselor totale de vinuri a scăzut cu 12,3 pucte procentuale.
Resursele totale de vinuri. Tabel 2.
Sursă: Bordeală, Marius., Consumul de băuturi ȋn anul 2013, Institutul Național de statistică, Bucuresti 2014, p 4.
Ȋn Tabelul 2, putem observa producția de struguri pentru principalele macroregiuni ale Romȃniaie, ȋn anul 2013 și comparativ cu anul 2012.
Producția de struguri ȋn anul 2013, comparativ cu anul 2012, pe macroregiuni. Tabel 3.
Sursă: Bordeală, Marius., Producția vegetală la principalele culturi ȋn anul 2013, Institutul Național de statistică, Bucuresti 2014, p 34.
Consumul de vinuri ȋn anul 2013, comparativ cu anul 2012. Tabel 4.
Sursă:. Bordeală, Marius., Consumul de băuturi ȋn anul 2013, Institutul Național de statistică, Bucuresti 2014, p 10.
Ȋn Romȃnia, ȋn industra pentru fabricarea băuturilor alcoolice, inclusiv a vinului, funcționează 1.288 de unități economice. Ȋn Tabelul 4 sunt prezentați principalii producători de vin din Romȃnia, pe zone viticole.
Principalii producători de vin din Romȃnia, pe zone viticole. Tabel 5.
Sursă: Manole, Victor., Performanța pe filiera vinului, Editura Tribuna Economică, București 2012, p 152, tabel 2.16.
Exportul de vin al Romȃniei a ȋnregistrat o valoarea maximă ȋn anul 2002, respectiv 50.452,97 tone, ulterior a ȋnceput să scadă, ajungȃnd ȋn 2010 la valoarea de 9.813,26 tone. Principalele destinații ale exportului de vin ȋn anul 2012 sunt reprezentate ȋn Tabelul 5.
Structura exportului de vin al Romȃniei ȋn anul 2012. Tabel 6.
Sursă: Popa, Corina., Comerțul Internațional al Romȃniei, Institutul National de Statistică, București 2013, p 136, tabel 13.
Importul de vin al Romȃniei se concentrează ȋn proporție de 75% ȋn jurul vinurilor provenite din Italia. Țările de proveniența a vinului de import ȋn anul 2012 sunt prezentate ȋn Tabelul 6.
Importul de vin al Romȃniei ȋn anul 2012. Tabel 7.
Sursă: Popa, Corina., Comerțul Internațional al Romȃniei, Institutul National de Statistică, București 2013, p 136, tabel 13.
2.3 Profilul consumatorului romȃn de vin.
Ȋn calitatea lor de consumatori, oamenii procură cu ajutorul pieței bunurile și serviciile necesare satisfacerii nevoilor. Opțiunea consumatorilor este determinată de factori precum: utilitatea economică a bunurilor, prețul acestora și cantitatea ȋn care sunt oferite pe piață precum și venitul disponibil.Consumatorul se comportă conform principiului eficienței, ca și producătorul, urmărind creșterea satisfacției obținute după cheltuirea venitului disponibil.
Comportamentul consumatorului. Reprezintă totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de obținerea și utilizarea de bunuri și servicii, ȋn vederea satisfacerii nevoilor actuale și viitoare, incluzȃnd procesele decizionale care preced și determină aceste acte.
Figura 1: Factori de influență ai comportamentului consumatorului.
Sursa: Cătoiu,Iacob., Teodorescu,Nicolae, Comportamentul consumatorului, Editura Uranus, București, 2004, p 47.
Comportamentul consumatorului este deterimat de o serie factori dar și de influențe de natură endogenă și exogenă. Pornind de la factorii de influență ai comportamentului consumatorului, cei ce ȋși exercită influență și asupra consumatorului romȃn de vin sunt:
Factorul demografic. Influențează comportamentul consumatorului romȃn de vin prin variabilele pe care le cuprinde atȃt la nivel individual cȃt și la nivelul familiei. La nivel individual bărbații preferă vinurile mai tari și ȋn cantități mai ridicate decȃt femeile, acestea preferȃnd vinul mai slab ȋn cantitățimai mici. Grupa de vȃrstă se află ȋn relație direct proporționlă cu vȃrsta consumatorilor, preferința pentru vinul produs acasă crescȃnd odata cu vȃrsta consumatorilor. Nivelul de instruire ridicat ȋl face pe cumpărător să aleagă dintr-un magazin specializat un produs superior calitativ.
Factorul economic. Prin nivelul venitului personal al consumatorului modelează decizile acestuia. Cei cu un venit personal ridicat vor manifesta interes pentru vinurile de o calitate superioară cu un preț pe masură.
Factorii specifici mixului de marketing. Determină alegerile consumatorilor cel mai adesea prin campaniile publicitare organizate de companiile producătoare. Aceastea ȋi manipulează pe clienți prin folosirea de mesaje sau imagini ce fac apel la starea emoțională a acestora.
Factori de natură endogenă:
Percepția. Influențează comportamentul consumatorului romȃn de vin prin felul ȋn care acesta interpretează și organizează stimulii ce vin din mediul extern. De exemplu consumatorul poate percepe mesajul unei reclame ca util, folositor și ȋn conformitate cu nevoile sale, ȋn acest caz va cumpăra produsul ce face obiectul acelui spot.
Personalitatea. Consumatorii ce dau dovadă de personalitate puternică ȋn procesul de selecție al sortimentului de vin ce urmează a fi consumat, dovedesc o bună cunoaștere a produsului iar alegerea lor poate fi cu greu influențată de anumite reclame sau mesaje promoționale.
Atitudinea consumatorului ȋn procesul de cumpărare și consumare a vinului este determinată de procesele de ȋnvățare. Cu cȃt consumatorul va ȋnvăța mai multe despre vin și ȋl va cunoște din ce ȋn ce mai bine, alegerea lui va fi una ȋndreptată spre un vin de cea mai bună calitate.
Factori de natură exogenă:
Clasa socială se află ȋn strȃnsă legatură cu alegerea consumatorului de vin. Ȋmpărțirea consumatorilor pe clase sociale este influențată de mai multe condiții, printre care cele mai importante sunt reprezentate de venituri și ocupație. Dacă aceștia fac parte dintr-o clasă socială ridicată vor exercita o preferință pentru sortimentele de vin superioare, de ȋnaltă calitate, cu un preț pe măsură. Cei ce se ȋncadrează ȋntr-o clasă socială de mijloc se vor orienta spre sortimente de vin cu o calitate satisfăcătoare și un preț acceptabil. Ȋn schimb cei ce aparțin unei clase sociale sarace vor pune accentul mai mult de prețul produsului decȃt pe calitatea acestuia.
Cultura ȋn cazul Romȃniei, țară cu o bogată cultură ȋn acest domeniu consumatorul poate fi atras de studierea istoriei și modului de obținere al vinului, acestea ȋndreptȃndui alegerea spre vinuri originale, prelucrate ȋn mod tradițional, de calitate și chiar autohtone. Cultura cuprinde și variabile precum educația sau timpul liber al consumatorului, ce influențează și ele comportamentul acestuia.
Toți acești factori influențează decizia de cumpărare o consumatorului romȃn de vin, exercitȃnd asupra lui o influența ce conturează profilul acestuia și preferința sa ȋn consumul vinurilor.
Capitolul 3. S.c Casa de Vinuri Iordache S.r.l – actor zonal pe piața vinului din regiunea Olteniei.
3.1 Prezentarea general a firmei.
Denumită podgoria voievodală a Banilor Olteniei, Podgoria Drăgășani are, ȋn mod neȋndoielnic, cea mai mare vechime alături de Odobești si Cotnari. Vechimea viilor de la Drăgășani cu greu poate fi precizată, ea fiind legată de existența primelor plantații realizate de geto-daci, cu mai bine de două milenii ȋn urmă. Este un trecut despre care vorbesc și numeroase legende, una dintre acestea este legată de originea denumirilor a două vechi soiuri locale de viță de vie, Branghina și Gordan, care alături de Crȃmpoșie și Tămȃioasă alcătuiau sortimentul tradițional al podgoriei. Potrivit legendei Braghina ar proveni de la Bagrina, numele uneia dintre fiicele regelui Burebista, iar Gordan ar fi numele unui viteaz luptător dac.
Asigurarea calității produselor viti-vinicole necesită cunoașterea aprofundată a condițiilor naturale (ecologice) la nivelul podgoriei, o atenție deosebită acordȃndu-se factorilor de climă și sol.
Podgoria Drăgășani se ȋntinde pe malul drept al Oltului, la vest și nord de orașul Drăgășăni și la sud de Rȃmnicu Vȃlcea, ocupȃnd colinele din zona piemontană a Oltului inferior și a principalilor săi afluenți, de pe teritoriul județelor Vȃlcea și Olt.
Vița de vie ȋși desfășoară toate procesele fiziologice, biochimice specifice, sub influența energiei termice care este ȋn strȃnsă corelație cu nivelul temperaturii din zona de cultură respectivă. Această dependență este exprimată printr-un soi de fenomene periodice și fenofaze: dezmugurit, creșterea lăstarilor, ȋnflorit, creșterea boabelor, pȃrgă, coacerea boabelor, maturarea lemnului. Pragul biologic inferior la care se declanșează procesele biologice la vită de vie este de 10 grade celsius. De asemenea, temperatura optimă oscilează ȋntre 25-35 de grade. Ȋn podgoria Dragășani sunt indeplinite aceste criterii ale temperaturii datorită climei temperate ȋntȃlnite ȋn acea zonă. Ȋn anii viticoli reci, se ȋnregistrează a calitate slabă a produselor (struguri și vinuri) iar anii viticoli calzi sunt considerați ani buni pentru viticultură, obținȃndu-se produse de o calitate superioară.
Tradiția Casei de vinuri Iordache ȋncepe ȋn anul 1880, cȃnd Iordache Ionescu, bunicul actualului proprietar a ȋnfințat această podgorie.
Ȋn anul 2001, o dată cu legea reȋmproprietăririi, fostul primar al Drăgășanului, Gheorghe Iordache a construit din fonduri proprii și crama Casei de vinuri. Inițial s-a gȃndit la această investiție ca la una de conjunctură, dar cu timpul a devenit tot mai pasionat de domeniu vinului și a ȋnceput să investească ȋn construcția și dotarea cramei, ajungȃnd acum la o capacitate de 230 de tone.
Gheorghe Iordache ȋl are alături pe consultantul său, oenologul Fiorenzo Rista, un italian specialist ȋn vinuri pe care ȋl descrie ca fiind un om tenace care nu se sperie de muncă.
Anul 2010 a fost unul foarte benefic pentru Casa de Vinuri Iordache, a vȃndut peste 50.000 de sticle, a deschis patru magazine proprii ȋn Slatina, Craiova, Vȃlcea și Drăgășani, a ȋncheiat parteneriate cu restaurante din toată țara prin intermediul rețele Horeca iar printre celebritățile care i-au gustat vinul s-a numărat și Francis Ford Coppola.
Structura Organizatorică a Casei de Vinuri Iordache, se prezintă ȋn felul următor:
Figura 2: Structura organizațională a S.c Casa de vinuri Iordache S.r.l
Sursa: Original
Datele economice la nivelul anului 2014 ale Casei de Vinuri Iordache se prezintă ȋn felul următor:
Datele economice ale Casei de Vinuri Iordache. Tabel 8.
Sursă: Original.
Ȋn ceea ce privește planurile pentru viitor, pentru a atrage mai mulți vizitatori la crama sa, Gheorghe Iordache a defrișat o parcelă cu viță de vie, ȋn locul el ȋnfiȋntȃnd un parc dendrologic, cu multe piese rare.
De asemenea, are ȋn proiect ridicarea ȋn aproprierea cramei a unei statui de 9 metri, dedicată soiului de masă Victoria, soi creat la fosta Stațiune de Cercetări Dragășani, cu o mare căutare pe piețele din ȋntreaga lume. Pe lȃngă acest soi, pentru colecție și cercetare, Gheorghe Iordache a plantat numeroase soiuri de struguri de masă rari precum: Victoria de Dragășani, Afuzoli, Atrico, Muscat de Hamburg, Cardinal, Arizona.
Foto 1. Casa de vinuri Iordache
Sursă: http://cvi-dragasani.ro/. Accesat ȋn data de 3.2.2015.
3.2 Poziția societății ȋn cadrul pieței concurențiale a vinului din regiunea Olteniei.
Pe cele 35 de hectare pe care le exploatează Casa de vinuri Iordache, sunt plantate soiuri precum:
Souvignon Blanc. Bine echilibrat poartă, prin formă și savoare, bogăția ȋn arome de fructe exotice, completată cu tonuri de piersică și soc și ȋși păstrează aciditatea ce ȋi conferă mereu prospețime.
Cabernet Souvignon. Un vin nobil, obținut din struguri de soi pur, culeși la maturitate deplină. Maturarea lui ȋn butoaie de stejar a permis păstrarea culorii roșu ȋnchis cu ușoare reflexe albăstrui și a conferit un echilibru și o noblețe remarcabilă vinului.
Fetească Neagră. Vin clasic și distins, profund, de o culoare roșie intensă, combină aroma proaspătă a fructelor cu parfumul distins al butoaielor de stejar, iar gustul rafinat completat cu taninurile fine se amestecă cu mireasma fructelor coapte.
Tȃmȃioasă Romȃnească. Este cunoscută ȋn țără ca Tȃmȃioasă albă de Drăgășani sau Busuioacă de Moldova. Se cultivă ȋn țăra noastră de secole și face parte din sortimentul tradițional al podgoriei Drăgășani putȃnd fi considerat un soi autohton. Strugurele este mijlociu ca mărime, de formă cilindro-conică, bobul este mijlociu, sferic cu pieliță de grosime mijlocie, de culoare galben, cu puncte ruginii la maturitate deplină. Maturarea deplină a strugurilor are loc ȋn a doua decadă a lunii septembrie acumulȃnd ȋn jur de 200-210 g/l zaharuri ȋn must.
Unul dintre cele mai apreciate este Crȃmpoșia selecționată, un soi vechi, autentic romȃnesc, pe care toți producătorii din Drăgășani au decis să-l readucă la viață. Crȃmpoșiaselecționată a Casei de vinuri Iordache (foto 1), se distinge prin:
Aspect: Limpede, galben deschis cu tente ușor castanii.
Aromă: Intensitate ȋn tonalități reduse, preponderent floral (soc) cu ceva arome de fructe exotice (ananas, mango) și ceva note lactico-drojdioase-minerale care alcătuiesc un fundal cvasipermanent.
Gust: Atacul este ușor, diluat, fără multă concentrare, ȋn nota specifică a soiului, proaspăt și acid. Notele sunt dominant florare și citrice (lime, gref alb). Evoluția este rapidă și oferă ȋn primul rȃnd satisfacție la nivelul prospețimii și acidității, fiind dublată și de un ușor rest de dioxid de carbon. Alcoolul (11,5%) nu se simte nici un moment, neagresȃnd nasul, fiind bine integrat.
Se potrivește foarte bine ca vin de petreceri, nunți, evenimente sau lȃngă un grătar cu pulpe de pui sau pește.
Foto 2. Crȃmpoșie selecționată. Casa de vinuri Iordache.
Sursă: http://cvi-dragasani.ro/. Accesat ȋn data de 3.2.2015.
Ȋn cadrul piței concurențiale a vinului din regiunea Olteniei și a Drăgășaniului, Casa de Vinuri Iordache reprezintă un important jucător. Nefiind lider de piață, are drept concurenți următoarele Case de vinuri:
Avincis. Reprezintă cea mai nouă cramă din Romȃnia fiind inaugurată ȋn luna iunie 2014. Este situată pe dealul Dobrușa, pe malul stȃng al Oltului, chiar deasupra orașului Drăgășani. Podgoria se ȋntinde pe aproximativ 30 de hectare iar ȋn viitor proprietarii doresc să ajungă la 50. Obiectivul principal ȋl constituie obținerea unor vinuri premium, ȋn prezent aici sunt plantate soiuri precum: Sauvignon Blanc; Crȃmpoșie, Muscat Ottonel; Fetească Regală; Tȃmȃioasă Romȃnească; Pinot Gris; Negru de Drăgășani; Cabernet Souvignon; Merlot și Pinot Noir.
Agricola Știrbey. A luat naștere ȋn urma restituirii Domenilor Știrbey de către Baroana Ileana Kripp. Ȋmpreună cu soțul ei, a renovat viile și redotat crama cu tehnologia modernă, cu scopul de a oferi clienților vinuri de calitate. Astăzi, Domeniile Stirbey se compun din următoarele vii: Via Stirbey; Via Bibescu; Via Bengescu; Via Tiberie Sud; Via Tiberie Nord; Via Rozopol. Ponderea principală este deținută de soiurile autohtone: Crȃmpoșie selecționată; Fetească Regală; Tȃmȃioasă Romȃnească, ȋnșă se cultivă și soiuri internaționale: Cabernet Sauvignon; Sauvignon Blanc.
Via Sandu. Este o cramă de dimensiuni mici, care exploatează ȋn prezent 20 de hectare ȋn Drăgășani. Primul vin a fost ȋmbuteliat ȋn 2009, Cabernet Sauvignon.
Crama Spȃrleni. Deține 25 de hectare de vie pe rod ȋn Podgoria Drăgășani din soiurile Cabernet Sauvignon, Riesling, Fetească Regală, Crȃmpoșie Selecționată, Sauvignon, Tȃmȃioasă Romȃnească.
Crama Isărescu. Dispune de 30 de hectare și are o capacitate de 150.000 de litri. Ca sortimente crama familiei Isărescu are ȋn exploatare suprafețe cultivate cu Fetească Neagră; Crȃmpoșie selecționată; Sauvingnon Blanc; Tȃmȃioasă Romȃnească; Negru de Drăgășani și Cabernet Sauvignon. Vinurile produse aici se comercializează sub brandul Vinul Guvernatorului ȋn anumite restaurante și magazine specializate.
Cercetarea pieței a constituit permanent punctul de plecare ȋn dezvoltarea activității de marketing a Casei de Vinuri Iordache. Conectarea la un asemenea mediu a devenit o strictă necesitate, societatea fiind obligată ȋncontinuu la perfecționarea marketingului vinului., adică corelarea celor patru politici esențiale ale acestuia, respectiv: politica de produs, politica de aprovizionare, politica de preț, politica de distribuție și politica de promovare.
Politica de produs
Principalul obiectiv al politicii de produs este obținerea acestora la un nivel calitativ cȃt mai ridicat care să permită premizele dezvoltării viitoare a societății atȃt de plan intern cȃt și extern.
Portofoliul de produse include toate categoriile de vin, de la seci la dulci și de la albe la roșii, acoperind, de asemenea, o paletă largă de prețuri.
Producția Casei de vinuri este ȋn medie de 6-7 tone la hectar, avȃnd la dispoziție 35 de hectare de terenuri cumpărate.(foto 3)
Foto 3. Viile Casei de vinuri Iordache.
Sursă: http://cvi-dragasani.ro/. Accesat ȋn data de 3.2.2015.
Investițiile ȋn vie și ȋn utilaje se ridică la o valoare de aproximativ 2 milioane de euro, crama bucurȃndu-se de cele mai noi și inovatoare tehnologii ȋn domeniu. La Casa de Vinuri Iordache ȋntȃlnim utilaje precum: Bazine de inox; Abulator de separat boabele; Presă cu program numeric automat; Pompe de traversare, Pompe cu jnec; Furtune; Prese cu programe automate ȋn funcție de tipul de vin ce se dorește a fi obținut;
Fermentarea vinurilor se realizează ȋn Butoaie de 10 m3 numiți fermentatori, ce formează sala de fermentat.(foto4).
Foto 4. Sala de fermentat a Casei de vinuri Iordache.
Sursă: http://cvi-dragasani.ro/. Accesat ȋn data de 3.2.2015.
Pentru ambalarea produselor, societatea utilizează ambalaje din sticlă și carton speciale, specifice fiecărui sortiment de vin, acestea ȋmpreună cu etichetele avȃnd un important rol de diferențiere a produselor de cele ale concurenței. Societatea a creat o gamă de modele speciale pentru etichetele și ambalajele produselor, personalizate cu datele societății. Etichetarea se face individual pe ambalaj cu următoarele inscripționări principale: denumirea producătorului, localitate, denumirea produsului, data fabricației, condiții de păstrare.
Păstrarea vinurilor se realizează ȋn condiții adecvate pentru asigurarea menținerii calității lor, astfel ȋncȃt să poată fi prevenită deteriorarea sau degradarea produselor. Ȋn acest scop există un depozit cu o capacitate de 300 de paleți, suprapuși pe 2 rȃnduri, iar păstrarea vinurilor se realizează ȋn acest depozit, la o termperatură constantă de 10-15 grade, ȋn condiții de ventilație normală
Transportul produselor se realizează cu mașini proprii pentru magazinele proprii și prin intermediul rețele Horeca. Mijloacele de transport sunt verificate ȋnainte de ȋncărcare cu privire la igienă și deținerea autorizației sanitare de transport.
Pe tot fluxul tehnologic al Casei de vinuri Iordache se acordă o atenție deosebită păstrării conformității produsului.
Politica de aprovizionare
Materiile prime principale utilizare ȋn activitatea curentă sunt reprezentate de strugurii de vin din soiuri de viță de vie, obținuți ȋn podgoria proprie.
Materiile prime secundare: drojdia de vin.
Politica de preț
Gama sortimentală oferită de S.c Casa de Vinuri Iordache S.r.l acoperă toate segmentele de preț din piața vinului ȋmbuteliat la 0,75 l
Aceasta este segmentată ȋn funcție de preț ȋn următoarele categorii:
Economic: ȋntre 3,50 – 5,50 Ron; Medium: ȋntre 5,50 – 8,50 Ron; Premium: ȋntre 8,50- 15,00 Ron; Super premium: peste 15 Ron.
Politica de promovare
S.c Casa de Vinuri Iordache S.r.l ȋsi promovează și valorifică produsele prin intermediul magazinelor proprii din regiunea Olteniei și prin intermediul sistemului Horeca.
Magazinele proprii reprezintă magazinele de tip B ( chioșc) iar pentru sistemul Horeca sunt folosite restaurantele cu mȃncare și hotelurile mari, cȃrciumile, barurile, discotecile, cantinele, barurile pentru studenți, cafenelele și cazinourile.
Ȋn continuare, vom identifica: Punctele forte, Punctele slabe, Oportunitățile și Amenințarile ȋntȃlnite de Casa de Vinuri Iordache pe Piața vinului din Regiune Oltenia, prin intermediul unei analize swot.
3.3 Propuneri privind ȋmbunătățirea societății și siguranței produselor și serviciilor oferite de S.c Casa de Vinuri Iordache S.r.l.
Pregătirea diverselor sectoare de activitate din economia romȃnească pentru a putea rezista ȋn condițiile stricte de exigență și competiție din spațiul economic european a devenit tot mai urgentă după ce țara noastră a aderat la Uniunea Europeană.
Ȋn viticultură și vinificație, problema sus-menționată frămȃntă atȃt managerii și lucrătorii din marile companii, cȃt și micii producători. Acestă situație este ȋntȃlnită și ȋn cazul Casei de vinuri Iordache, iar principala propunere pentru ȋmbunătățirea produselor și serviciilor oferite o reprezintă implementarea unor sisteme de asigurare a calitații și siguranței produselor alimentare, HACCP ( Hazard Analysis Critical Control Points) și ISO 9001.
ISO 9001
ISO 9001 este un standard intenațional adoptat de organizațiile care intenționează să implenteze un sistem de management al calității, ȋn scopul demonstrării ȋn fața clienților lor, a ȋndeplinirii cerințelor referitoare la calitate pentru activitarea desfășurată.
Ȋntr-o lume ȋn care concurența este din ce ȋn ce mai ridicată, calitatea reprezintă un important element de selecție ȋn alegerea unei companii care are drept obiectiv principal satisfacția clienților săi.
Printre beneficiile imprementării unui standard al calitătii ISO 9001 se numără: Angajamentul organizației de a realiza activități la nivelul cerințelor clienților săi; Preocuparea organizației pentru activități realizate la nivelul calitativ cerut de reglementările aplicate;
Reducerea costurilor calității pentru activitățile prestate;
Cȃștigarea ȋncrederii clienților și ȋn final obținerea satisfacției clientilor;
Cȃștigarea ȋncrederii autorităților privind respectarea legislației aplicabile;
Alinierea la cerințele pieței interne și internaționale.
Ȋn cadrul imprementării Sistemului de Management al Calității ISO 9001 se formează un sistem documentat care include trei nivele de documente:
Manualul Calitătii ȋn care se spune ceea ce se efectuează;
Proceduri/Procese ȋn care se face ceea ce se spune;
Ȋnregistrări ȋn care se dovedește că ceea ce se face este bine
O decizie importantă și unul din factorii de succes al implementării Sistemului de Management al Calității este determinarea responsabilului de management al calității. Aceste trebuie: – Să fie din cadrul managementului de vărf
Să asigure elaborarea și menținerea ȋn lucru a proceselor sistemului de management al calității.
Să raporteze către managementul de vȃrf despre funcționarea sistemului și posibilitatea lui de ȋmbunătățire;
Să definească cerințele consumatorului pe ȋnțelesul tuturor din cadrul ȋntreprinderii.
HACCP ( Hazard Analysis Critical Control Points)
Țări mari producătoare și exportatoare de vin precum, Franță, Australia sau Statele Unite ale Americii, arată un interes major pentru metoda HACCP. Adesea HACCP este utilizat ȋn conjuncție cu alte sisteme de asigurare a calitații, cum ar fi standardele ISO, și conferă ȋntreprinderilor care ȋl folosesc un atu important ȋn relațiile cu partenerii comerciali și cu publicul consumator
Ȋn lume există unele țări ȋn care sistemul HACCP este recomandat și altele ȋn care acesta este obligatoriu. Legislația UE prevede aplicarea HACCP și recomandă implementarea sistemelor de management al calității bazate pe HACCP ȋn țările care doresc să exporte produse agro-alimentare către UE. Ȋn Romȃnia, referitor la sistemul HACCP a fost emis ȋn anul 1995 Ordinul nr 1956 al Ministerului Sănătății prin care se aproba introducerea și aplicarea HACCP ȋn activitatea de supraveghere a condițiilor de igienă ȋn sectorul alimentar. Pȃnă ȋn prezent ȋnsă doar puține ȋntreprinderi au reușit să aplice acest sistem, ca urmare a insuficienței informațiilor legate de HACCP și de lipsa unor manuale ale calității bazate pe HACCP.
Aplicarea sistemului HACCP este prevăzută ȋn Directiva Consiliului Europei privind igiena (93/43/CEE) și, ȋn prezent, tot mai mulți clienți solicită furnizorilor lor să ȋl utilizeze.
Ȋn vinificație HACCP este aplicat ȋn special acolo unde capacitatea de producție este mare sau mijlocie.
Etapele principale ale metodologiei de aplicare a HACCP sunt următoarele:
Decizia conducerii organizației și definirea ariei de interes;
Selectarea echipei HACCP;
Colectarea datelor referitoare la proces și produse;
Descrierea produselor și a posibilelor lor utilizări;
Construirea unei scheme tehnologice pas cu pas a procesului de producție;
Verificarea concordanței dintre schema tehnologică alcătuită și procesul tehnologic real;
Analiza tuturor riscurilor asociate cu fiecare etapă tehnologică;
Identificarea punctelor critice de control (PCC) folosind metoda arborelui decizional HACCP;
Determinarea valorilor țintă și a abaterilor acceptabile pentru fiecare PCC;
Stabilirea unui sistem de monitorizare a fiecărui PCC;
Stabilirea unui plan de acțiuni corective pentru abaterile observate;
Verificarea planului HACCP;
Documentarea planului HACCP și a sistemului de ȋnregistrări;
Revizuirea planului HACCP și a ȋntregului sistem care se bazează pe acesta.
Implementarea unui plan HACCP și a unui standard de asigurare a calității ISO 9001 este o necesitate ȋn condițiile actuale ale concurenței pe piața vinurilor, și este realizabilă ȋn ciuda complexității procesului tehnologic al acestora.
Avȃnd ȋn vedere numărul mare de unități producătoare de vin din Romȃnia, și tendința tot mai sporită de ȋmbuteliere a vinurilor pentru export, tot mai multe societăți comerciale cu profil oenologic vor fi obligate sa adopte sistemul HACCP și standardul ISO 90001 ca o garanție a siguranței și calității propriilor produse.
Capitolul 4. Studiu privind percepția consumatorilor asupra calității produselor oferite de S.c Casa de Vinuri Iordache S.r.l.
4.1 Stabilirea ipotezelor și obiectivelor cercetării.
Pentru realizarea părții aplicative a acestei lucrări, mi-am propus să realizez un studiu asupra comportamentului consumatorilor Casei de Vinuri Iordache din Drăgășăni. Ȋn acest sent am stabilit un set de obiective și ipoteze pentru a defini trăsăturile determinante ale acestor consumatori.
Ipotezele stabilite sunt:
Vinul preferat din gama Casei de Vinuri Iordache este reprezentat de Crȃmpoșia selecționată.
Principalul motiv pentru care consumatorii achiziționează vinul Casei de Vinuri Iordache, ȋl reprezintă calitatea acestuia.
Obiectivele stabilite sunt:
Determinarea frecvenței consumului de vin.
Analizarea motivației de achiziție și consumt.
Identificarea locului preferat de achiziție și consum al vinului.
Determinarea sortimentului de vin preferat.
Stabilirea soiurilor de vin preferate.
Stabilirea măsurii ȋn care informațile de pe eticheta sticlelor de vin sunt satisfacătoare pentru consumatori.
Observarea gradului de influență al reclamei și promovării vinului asupra deciziei de cumpărare.
Identificarea măsurii ȋn care raportul Calitate-Preț este unul avantajos pentru consumatori.
4.2 Prezentarea metodologiei de cercetare.
Cercetarea de marketing, “ privește procesul de investigare, culegere, filtrare, prelucrare, analiză, interpretare, exploatare și difuzare de informații, care descriu o situație de marketing, ȋn scopul fundamentării unei decizii. Cercetarea de marketing găsește drumul cel mai scurt către client și reduce riscul deciziilor”
Scopul unei cercetări de marketing ȋl reprezintă stabilirea unei decizii de marketing, iar durata studiului depinde de volumul informațiilor ce trebuie culese. Ȋn cazul ȋn care sunt urmărite obiective multiple, durata și costul studiului vor crește.
Culegerea informațiilor se poate realiza prin metode precum: Ancheta față ȋn față; Ancheta poștală; Ancheta prin telefon; Ancheta auto-administrativă; Ancheta prin sondaj.
Analiza informațiilor se face utilizȃnd mediile, dispersia, analize geografice și corelațiile. Aceste metode trebuie alese ȋn funcție de obiectivele cercetării astfel ȋncȃt să valorifice la maxim baza informală existentă și ȋn același timp să reducă la minim erorile ce pot duce la denaturarea rezultatelor.
Cercetarea mea, Studiu privind percepția consumatorilor asupra calității produseloroferitede S.c Casa de Vinuri Iordache S.r.l., a avut la bază un eșantion de 83 de persoane, cu vȃrste cuprinse ȋntre optsprezece și șaizeci și cinci de ani, provenind atȃt din mediul rutal, cȃt și din cel urban, din localități răspȃndite pe toata raza de distribuție a produselor Casei de Vinuri Iordache, ȋl special munincipiile Drăgășăni, Rȃmnicu Vȃlcea și Craiova.
Chestionarul a cuprins douăzeci de ȋntrebări, care au vizat verificarea ipotezelor și indeplinirea obiectivelor stabilite inițial.
Alegerea tipului de ȋntrebări a fost influențată de modul de comunicare cu peroana chestionată. Prin numărul de ȋntrebări și durata chestionarului s-a dorit obținerea celor mai bune informații pentru cercetare dar și evitarea plictiselii pentru persoana intervievată. Menținerea interesului respondenților a fost realizată și prin intermediul dinamicii chestionarului.
Chestionarul a cuprins o ȋntrebare ȋnchisă dihotomică “ A-ți achiziționat vin de la Casa de Vinuri Iordache ȋn ultima lună?, prin care se face selecția persoanelor chestionate.
Fiind alcătuit ȋn totalitate din ȋntrebări ȋnchise, chestionarul a oferit subiecților avantaje precum ușurința ȋn oferirea răspunsurilor iar pentru cercetător posibilitatea administrării, prelucrării și interpretării rezultatelor ȋntr-un mod mai facil. Chestionarele au fost completate ȋntr-un mod direct, ȋn urma ȋntȃlnirii față ȋn față cu fiecare respondent ȋn parte, dar și online, prin intermediu platformei informatice Google.
Metoda de prelucrare a datelor a fost una statistică simplă folosind programul informatic Google Docs.
Analiza și interpretarea rezultatelor.
Ȋntrebarea nr 1.
Ați achiziționat vin din gama Casei de Vinuri Iordache ȋn ultimele două luni?
Figura 3. Răspunsul membrilor eșantionului la ȋntrebarea de selecție
Sursă: Original
Toți subiecții chestionați sunt consumatori de vin din gama Casei de Vinuri Iordache. Au fost ȋnregistrate 83 de răspunsuri afirmative la ȋntrenarea nr 1, ceea ce ȋnseamnă că respondenții au achiziționat vin ȋn ultimele două de la Casa de Vinuri Iordache, și sunt potriviți pentru eșantionul de selecție.
Ȋntrebarea nr 2.
Care este frecvența consumului dumneavoastră de vin din gama Casei de Vinuri Iordache?
Figura 4. Frecvența consumului de vin.
Sursă: Original.
Primul obiectiv stabilit, Determinarea frecvenței consumului de vin, a ȋnregistrat următoarele rezultate: Cei mai mulți respondenți consumă vin din gama Casei de Vinuri Iordache, cel puțin o dată pe săptămȃnă. Apoi se situează cei care consumă vin o dată la două sau trei săptămȃni sau zilnic.
Privind aceste rezultate putem spune că subiecții cercetării noastre au o frecvența crescută a consumului și apreciază gama sortimentală de vinuri oferită de Casa de Vinuri Iordache.
Ȋntrebarea nr 3.
Principalul motiv de achiziție al vinului este reprezentat de?
Figura 5. Motivația achiziției de vin.
Sursă: Original.
Ȋntrebarea nr 4.
Printre motivele ce vă determină să consumați vin se numără?
Figura 6. Motivația consumului de vin.
Sursă: Original.
Ȋn analizarea celui de-al doilea obiectiv căruia ȋi corespunde ȋntrebarea cu numărul 3, am obervat că cei ce cumpără vin din gama oferită de Casa de Vinuri Iordache sunt atrași ȋn primul rȃnd de calitatea acestuia. La o diferență mică se situează cei ce apreciază ȋn primul rȃnd prețul acestor vinuri. Ȋn final, cu procente mai mici se situează cei ce cumpără vin din gama Casei de Vinuri Iordache din lipsa unei alte alternative sau pentru că sunt atrași de ambalaj.
De asemenea, conform rezultatelor ȋnregistrate la a patra ȋntrebare a chestionarului, principalul motiv pentru care clienții cosumă vin din gama Casei de Vinuri Iordache, ȋl reprezintă consumul propriu, acest ȋnregistrȃnd un procent majoritar, la mare diferență se situează cei de cumpără vin ȋn principal pentru oferirea de cadouri, pentru evenimente sau pentru efectele sănătoase ale acestuia.
Aceste rezultate precum și cele ce arată frecvența consumului ne indică faptul că societatea supusă analizei noastre, chiar dacă nu este unul dintre principalii jucători de pe piață, propune clienților săi o gamă de produse apreciată, de o calitate ridicată și cu un preț avantajos.
Ȋntrebarea nr 5.
Unde consumați de obicei vinul?
Figura 7. Preferința consumatorului de vin asupra locului de consum.
Sursă: Original.
Ȋntrebarea nr 6.
De unde obișnuiți să cumpărați vinul?
Figura 8. Preferința consumatorului de vin asupra locului de cumpărare .
Sursă: Original.
Obiectivul cu numărul 3, căruia ȋi corespund ȋntrebările 5 și 6 ne-a arătat că majoritatea clienților Casei de Vinuri Iordache cumpără vinul din magazinele acestui producător sau direct de la cramă. Mai puțini sunt cei care cumpără vinul din rețeaua distribuitorilor Horeca sau din supermarket. Locul preferat de consum este ȋn majoritatea cazurilor acasa sau la cramă, puțini sunt cei care consumă vinul ȋn restaurante, baruri, terase sau la prieteni.
Ȋntrebarea nr 7.
Care este sortimentul de vin din gama Casei de Vinuri Iordache preferat de dumneavoastra?
Figura 9. Preferința sortimentului de vin.
Sursă: Original.
Ȋn ceea ce privește al patrulea obiectiv, au fost identificate sortimentele de vin preferate de consumatori, din fiecare categorie oferită de Casa de Vinuri Iordache. Cele mai apreciate sunt vinurile seci, demiseci și cele demidulci. Aceste rezultate sunt ȋndreptățite deoarece tipurile de vin oferite de Casa de Vinuri Iordache sunt majoritare din aceste soiuri. De asemenea se va observa că vinul crȃmpoșie selecționată este cel mai apreciat dintre cele oferite de acest producător pe piața.
Ȋntrebarea nr 8.
Care este tipul de vin preferat de dumneavoastră din gama Casei de Vinuri Iordache?
Figura 10. Preferința asupra tipului de vin.
Sursă: Original.
Obiectivul cu numărul 5, confirmă rezultatele ȋnregistrate la obiectivul precedent și anume faptul că vinurile seci sunt cele mai apreciate din ȋntreaga gamă oferită de Casa de Vinuri Iordache. Crȃmpoșia selecționată a ȋnregistrat cele mai multe aprecieri, fiind urmată de vinuri precum Merlot, Fetească regală sau Tămȃioasă romȃnească. Acest lucru nu este deloc surprinzător pentru că, crȃmpoșia selecționată este un vin sec, specific zonei drăgășaniului, devenind cu timpul un brand pentru această regiune viticolă
Ȋntrebarea nr 9.
Ȋn ce măsură considerați urile informațiile prezente pe etichetele vinurilor Casei de Vinuri Iordache?
Figura 11. Aprecierea consumatorilor asupra utilității informațiilor de pe etichetele vinurilor.
Sursă: Orginal.
Ȋntrebarae nr 10.
Ce informații considerați că sunt utile și nu se regăsesc pe etichetele sticlelor de vin?
Figură 12. Opinia consumatorilor ȋn ceea ce privește informații ce ar trebui adăugate pe etichetele vinurilor.
Sursă: Original
Ȋntrebărule cu numărul nouă și zece, au dus la ȋndeplinirea celui de-al șaselea obiectiv. Am constatat că ȋn general consumatorii Casei de Vinuri Iordache sunt mulțumiți de informațiile regasite pe etichetele vinurilor și le consideră ce aceastea utile.
Totuși printre informațiile ce ar trebui introduse pe etichetă, asocierea cu diferite alimente este cea mai dorită de către consumatori. Obervăm că aceștia sunt interesați de obținerea unei mese rafinate ȋn care vinul are rolul de a pune ȋn valoare mȃncărurile, din acest motiv majoritatea respondenților manifestă un mare interes pentru acest aspect. De asemenea, soiul strigurilor, anul producției și conținutul de zahar al strugurilor sunt informații utile pentru consumatori și aceștia ar dorii să fie menționate pe etichetă.
Ȋntrebarea nr 11.
Ȋn general, reclama exercită o puternică influență asupra deciziei dumneavoastră de cumpărare?
Figura 13. Influența reclamei asupra deciziei de cumpărare a consumatorilor.
Sursă: Original.
Ȋntrebarea nr 12.
Cȃt de bine considerați că sunt promovare vinurile din gama Casei de Vinuri Iordache?
Figura 14. Opinia consumatorilor ȋn ceea ce privește promovarea produselor Casei de Vinuri Iordache.
Sursă: Original.
Ȋntrebarea nr 13.
Ce elemente considerați că ar fi necesare pentru o mai bună promovare a acestora?
Figura 15. Recomandările clienților pentru o mai bună promovare a produselor Casei de Vinuri Iordache.
Sursă: Original.
Penultimul obiectiv al cercetării a scos ȋn evidență faptul că promovarea produselor nu se află printre punctele forte ale Casei de Vinuri Iordache. Fiind o societate relativ mică, această ȋși promovează produsele mai degrabă prin intermediul clienților deja existenți, care aduc la rȃndul lor alți clienți, decȃt prin intermediul unor campanii publicitare de anvergură. Ȋntrebarea cu numărul unsprezece a evidențiat faptul că majoritatea clienților acestei societăți pun mare accent pe promovarea produselor, aceasta exercitȃnd o puternică influență asupra deciziei lor de cumpărare. Totuși ei consideră că produsele Casei de Vinuri Iordache sunt bine promovate dar ar fi necesare și reclame la posturi locate tv și de radio și chiar reclare ȋn orașe prin bannere sau afișe publicitare.
Ȋntrebarea nr 14.
Ȋn ce măsură considerați raportul calitate- preț ca fiind unul avantajor pentru dumneavoastră, ȋn cazul vinurilor oferite de Casa de Vinuri Iordache?
Figura 16. Opinia consumatorilor ȋn ceea ce privește raportul calitate-preț oferit de Casa de Vinuri Iordache.
Sursă: Original.
Penultimul obiectiv al cercetării a evidențiat faptul că raportul- calitate preț oferit de Casa de Vinuri Iordache este perceput de clienți ei ca fiind unul avantajos. Totuși pentru o mai bună fidelizare a clienților, societatea ar trebui să aibe ȋn vedere dorințele acestora ȋn ceea ce privește informațiile de pe etichetă și promovarea produselor.
Ȋntrebarea nr 15.
Genul dumneavoastră este?
Figura 17. Structura pe sexe a eșantionului
Sursă: Original
Eșantionul a fost format dintr-un procent majoritar de bărbați deoarece aceștia corespund ȋntr-o mai mare măsură profilului consumatorului de vin.
Ȋntrebarea nr 16.
Vȃrsta dumneavoastră este?
Figura 18. Vȃrsta membrilor eșantionului
Sursă: Original.
Vȃrsta membrilor eșantionului s-a situat ȋntr-o proporție majoritară ȋntre 25 și 45 de ani. Acastă ȋntrebare ne ajută să conturăm profilul consumatorului de vin din gama Casei de Vinuri Iordache și să stabilim o serie de influențe pe care vȃrsta le exercită ȋn comportamentul de cumpărare.
Ȋntrebarea nr 17.
Venitul dumneavoastră este cuprins ȋntre?
Figura 19. Nivelul venitului membrilor eșantionului
Sursă: Original.
Ȋn proporție majoritară veniturile membrilor eșantionului se situează ȋntre 500 ron și 1500 ron. Acestea sunt ȋn concordanță cu nivelul salariului mediu din Romȃnia, specific zonei de provincie și de asemenea este ȋn strȃnsă legătură cu nivelul studiilor absolvite de cei intervievați.
Ȋntrebarea nr 18.
Care sunt ultimele studii absolvite de dumneavoastră?
Figura 20. Nivelul de studii al membrilor eșantionului
Sursă: Original.
Mare parte a membrilor eșantionului se situează la nivelul studiilor liceale. Acest lucru este normal tinȃnd cont că cercetarea s-a realizat ȋn provincie, cu precădere ȋn orașul Drăgășani și alte orașe din zone Olteniei. De asemenea, acest aspect este evidențiat și de veniturile celor chestionați
Ȋntrebarea nr 19.
Domiciliul dumneavostră este localitatea?
Au fost ȋntregistrate cu precădere răspunsuri din localități Drăgășani, Rȃmnicu Vȃlcea, Craiova, Drobeta Turnu Severin și București. Cu excepția capitalei, ȋn aceste localități din regiunea olteniei vinul de drăgășani este uinul cunoscut și apreciat. Astfel consumatorii Casei de Vinuri Iordache au putut să-și exprime răspunsurile ȋn calitatea lor de consumatori cunoscători.
Ȋn urma interpretării rezultatelor putem afirma că prima ipoteză stabilită ȋnaintea ȋnceperii cercetării a fost verificată deoarece cei mai mulți dintre respondenți preferă Crȃmpoșia selecționată ca și vin preferat dintre toate cele existente ȋn gama Casei de Vinuri Iordache.
Crȃmpoșia selecționată este un vin dezvoltat și omologat ȋn stațiunea de cercetări viti-vinicole de la Drăgășani. Este un vin de culoare galben deschis, foarte aromat cu nuanțe de mere, pere, citrice și fructe exotice. Are o aciditate medie spre ridicată cu un alcool foarte bine integrat care nici nu se simte. Este un vin deosebit care face ciste viticulturii romȃnești, un vin care este apreciat atȃt ȋn țară cȃt și ȋn străinătate dar mai ales ȋn zona din care provine și anule podgoriile drăgășaniului și olteniei.
A doua impoteză stabilită ȋnaintea cercetării a fost de asemenea verifictă. Aceasta a evidențiat faptul că cei mai mulți dintre clienții Casei de Vinuri Iordache cumpără vinul pentru calitatea lui. Mulți dintre ei ȋnsă ȋl achiziționează și pentru prețul avantajos, aceste două tendințe de indică faptul că ȋn ceea ce privește raportul calitate-preț, clienții societății noastre ȋl consideră unul avantajos, lucru evidențiat și din răspunsurile ȋnregistrate ȋn a paisprezecea ȋntrebare a chestionarului.
Analizȃnd rezultatele ȋn programul Microsoft Excel și aplicȃnd funcția de lucru correl, am observat că există o legătură puternică ȋntre sexul respondenților și sortimentul de vin preferat. Asocierea acestor răspunsuri a ȋnregistrat o valoare de 0.089 puncte ceea ce ȋnseamnă o puternică legătură ȋntre cele două indicatoare analizate. Putem afirma că bărbații, fiind majoritari ȋn eșantionul acestui chestionar, preferă ȋn general vinul sec iar femeile pe cel dulce sau demidulce.
Ȋn final putem afirma că această cercetare a fost un succes deoarece toate obiectivele au fost ȋndeplinită sau impoteze au fost verificate. Rezultatele stabilite și concluziile trase ȋn urma acestei cercetări voi fi prezentate Casei de Vinuri Iordache care poate face schimbarile necesare pentru a-și ȋmbunătăți relația cu proprii clienți și imaginea pe piață.
Concluzii
Ȋn această lucrare am realizat o cercetare complexă asupra pieței vinului din Romȃnia și asupra poziției ocupate de Casa de Vinuri Iordache pe această piață, ȋn general și pe piața de vinuri a olteniei, ȋn special.
Am analizat gama sortimentală și calitatea viului, o băutură alcolică naturală obținută din fermentarea mustului din struguri proaspeți. Ȋn funcție de culoare și aromă, strugurii pentru vinuri se clasifică ȋn mai multe categorii, iar știința care studiază obținerea vinului se numește vinificație. Această știința prezintă și analizează principalele operațiuni tehnologice existente ȋn obținerea vinului. Acestea sunt reprezentate de: momentul recoltării, desciorchinarea, corectarea mustului, limpezirea mustului, fermentarea mustului, pritocirea, cupajarea, limpezirea vinului, stabilizarea vinului.
Ȋn funcție de compoziție, caracteristicile de calitate și tehnologia de producere, vinurile obținute ȋn Romȃnia se clasifică ȋn: Vinuri de consum curent, Vinuri de calitate, Vinuri speciale, Vinuri aromate, Vinuri licoroase, Vinuri aperitive și tonice, Vinuri spumante și spumoase.
Obținerea unor vinuri de calitate impune respectarea unor anumite reguli ȋn ceea ce privește tehnologia de obținere, strugurii trebuie prelucrați imediat după cules, ȋntr-un timp cȃt mai scurt, evitȃndu-se aerarea și oxidarea mustului.
Ȋn ceea ce privește locul și rolul vinului ȋn cadrul unei alimentații umane, acesta, ales corect, ameliorează calitățile gustative ale diferitelor mȃncăruri. Bogăția bucătăriei romȃnești, cu specificul ei regional, precum și mare diversitate a vinurilor obținute ȋn țara noastră, oferă numeroase posibilități de asociere armonioasă lăsȃnd loc și pentru inovații ȋn funcție de gusturile consumatorilor. Toate aceste informații au fost tratate pe larg ȋn primul capitol al lucrării.
Al doilea capitol a fost dedicat pieței vinurilor de Romȃnia. Așezarea geografică a Romȃniei a oferit condiții foarte prielnice cultivării viței de vie. Primele informații certe datează din perioada gero-dacă și provin din scrierile istoricului grec Strabo.
Ȋn prezent, ȋn Romȃnia sunt constituie șapte mari areale viticole răspȃndite pe ȋntreaga suprafață a țării noastre.
Ȋn ceea ce privește oferta și cererea de vin existentă pe piața romȃnească, cu ajutorul informațiilor Institutului Național de Statistică, am analizat locul ȋn care Romȃnia se situează la momentul de față. Resursele totale de vinuri sunt ȋn creștere, anul 2013 fiind unul foarte benefic pentru această industrie, de asemenea tot ȋncepȃnd cu acel an a fost declanșată și o creștere a consumului intern de vinuri.
Mai multe informații despre acest subiect sunt ȋntȃlnite ȋn al doilea capitol al lucrării, la finalul căruia am stabilit și un profil al consumatorului romȃn de vin.
Capitolul trei al lucrării este dedicat prezentării Casei de Vinuri Iordache. Jucător pe piața vinurilor din regiunea Olteniei, Casa de Vinuri Iordache ocupă o poziție de mijloc pe piața producătorilor de vin din zonă.
Podgoria Drăgășani reprezintă bazinul pentru toți acest producători, aceasta se ȋntinde de pe malul drept al Oltului pȃnă la orașul Drăgășăni și Rȃmnicu Vȃlcea, ocupȃnd colinele din zona piemontană a Oltului, de pe teritoriile județelor Vȃlcea și Olt.
Tradiția Casei de Vinuri Iordache ȋncepe ȋn anul 1880 cȃnd Iordache Ionescu, bunicul actualului proprietar a ȋnfințat această podgorie. Astăzi pe cele 35 de hectare ale societății se exploatează vinuri precum: Souvignon Blanc, Cabernet Souvignon, Fetească Neagră, Tămȃioasă Romȃnească sau Crȃmpoșie Selecționată.
Cei mai importanți concurenți pentru Casa de Vinrui Iordache sunt reprezentați de casele de vinuri Avincis, Agricola Știrbei, Cramele Spȃrleni și Crama Isărescu.
Nefiind un lider de piață, producția Casei de Vinuri Iordace se situează la valoarea de 6-7 tone la hectar, avȃnd la dispoziție 35 de hectare de terenuri cumpărate. Investițiile ȋn vie și utilaje se ridică la valoarea de aproximativ 2 milioane de euro, crama bucurȃndu-se de cele mai noi și inovatoare tehnologii ȋn domeniu.
Puntele forte, Punctele slabe dar și Opoetunităție și Amenințările cu care se confruntă Casa de Vinuri Iordache sunt prezentate ȋn al treilea capitol al lucrării, ȋn finalul căruia sunt dezvoltate și propunerile privind calitatea și siguranța produselor și serviciilor oferite.
Ultimul capitol al lucrării a cuprins o cercetare asupra percepției consumatorilor asupra calității produselor oferite de Casa de Vinuri Iordache.
Au fost stabilite obiective ȋn vederea stabilirii frecvenței consumului, a motivației de achiziție și consum, a locului de consum preferat precum și a tipului de vin preferat și a soiurilor preferate.
Pentru aceasta a fost ȋntocmit un chestionar la care a răspuns un eșantion de 82 de persoane consumatoare de vin din gama Casei de Vinuri Iordache.
S-a stabilit frecvența de consum, aceasta fiind de cel puțin o dată pe săpmtămȃna, conform datelor ȋnregistrate ȋn urmă efectuării cercetării. Motivele principale de achiziție a vinului sunt reprezentate de calitatea acestuia și prețul avantajos pe care acesta ȋl oferă.
Locul preferat de achiziție este reprezetat de magazinele Casei de Vinuri Iordache și Crama Casei de Vinuri Iordache, acestea două ȋnregistrȃnd cele mai multe procente conform preferințelor persoanelor chestionate. Locul preferat de consum este pentru majoritatea respindenților acasă iar soiul de vin preferat este reprezentat de vinul sec.
Tpul de vin preferat este Crȃmpoșia selecționată, un vin caracteristic zonei Drăgășanilor.
Consumatorii consideră informațiile de pe etichetle sticlelor de vin ca fiind utile, aceștia consideră că informații precum anul producției, conținutul de zahăr sau metode de asociere a vinului cu diverse mȃncăruri, ar trebui trbute pe etichete.
Influență reclamei asupra deciziei de cumpărare este puternică asupra consumatorilor Casei de Vinuri Iordache. Părerea consumatorilor asupra raportului calitate – preț oferit de societatea este una bună, 69,5 % dintre ei consideră că acest raport este unul avantajos.
Toate aceste rezultate au fost oferite Casei de Vinuri Iordache pentru a trage concluziile necesare și pentru a adopta schimbările ce se impun, schimbări le ȋi poate aduce o mai bună poziție pe piața vinurilor din regiune și o mai bună relație cu propriul portofoliu de clienți.
Ȋn concluzie, această lucrare mi-a stimulat dorința de cunoaștere, am ȋnvățat noi lucruri despre piață vinului din țara noastră dar și despre organizarea unei societăți comerciale producătoare de vin. Ȋn calitatea mea de absolvent al Academei de Studii Economie, acest lucru este extrem de benefic și util ȋn viitor pentru că următorul pas ȋn carieră poate fi reprezentat de angajarea la o societatea comercială sau ȋnfințărea unei proprii societăți.
Bibliografie
1. Antoce, Arina Oana., Condiționarea, ambalarea și etichetarea vinurilor, Editura Ceres, București, 2005.
2. Antoce, Arina Oana., HACCP: ghid de aplicare ȋn industria vinului, Editura Ceres, București, 2005.
3. Banu, Magdalena., Tradiții culturale ale vinului ȋn Romȃnia, Editura Bioedit, Ploiești, 2002.
4. Bordeală, Marius., Consumul de băuturi ȋn anul 2013, Institutul Național de statistică, Bucuresti, 2014.
5. Bordeală, Marius., Producția vegetală la principalele culturi ȋn anul 2013, Institutul Național de statistică, Bucuresti, 2014.
6. Cătoiu,Iacob., Teodorescu,Nicolae, Comportamentul consumatorului, Editura Uranus, București, 2004.
7. Coriolan,Liviu., Vinul și Sănătatea, Editura Ceres, București, 2011.
8. Diaconescu,Ion., și alții., Merceologie Alimentară, Editura Universitară, București, 2007.
9. Drăgan,I., Demetrescu,M., Practica prospectării pieței, Editura Europa Nova, București, 1996.
10. Gautier, Jean-Francois., Istoria Vinului, Institutul European, 2010.
11. Manole, Victor., Performanța pe filiera vinului, Editura Tribuna Economică, București, 2012.
12. Mihalca, Alexandru., Ciutina, Virgiliu., Bolile și defectele vinului, Editura Multimedia International, Arad, 2002.
13. Popa, Corina., Comerțul Internațional al Romȃniei, Institutul National de Statistică, București, 2013.
14. Sandu, Cristina., Marketingul Vinului., Editura Exponto, Constanța, 2012.
15. Stoica, Felicia., Vinuri aromate și semiaromate ȋn Podgoria Drăgășăni. Tradiție și Perspective, Editura Universitară, Craiova, 2008.
16. Surlaru,Daniela., Barbu,Octavia., Tehnologia Vinului, Editura Teocora, Buzău, 2010.
17. *** http://cvi-dragasani.ro/. accesat ȋn data de 3.2.2015.
18. *** http://www.muzeuldragasani.ro/case-de-vinuri – accesat ȋn data de 3.2.2015.
Anexe
Anexa1. Chestionar privind percepția consumatorilor asupra calității produselor oferite de S.C Casa de Vinuri Iordache S.R.L
Buna ziua !
Numele meu este Bȋrlan Radu și sunt student la Academia de Studii Economice din București, programul de master Managementul Calității, Expertize și Protecția consumatorului. Doresc să efectuez un studiu pentru lucrarea de disertație privind percepția consumatorilor asupra calității produselor oferite de Casa de Vinuri Iordache din Drăgășăni.
Toate răspunsurile din acest chestionar sunt confidențiale și vor fi folosite doar ȋn scopul lucrării.
Ați achiziționat vin din gama "Casei de Vinuri Iordache" ȋn ultimele două luni?
Da
Nu
Care este frecvența consumului dumneavoastră de vin din gama "Casei de Vinuri Iordache" ?
Zilnic
Cel puțin o dată pe săptămȃnă
Cel puțin o dată la două sau trei săptămȃni
Lunar
Principalul motiv de achiziție al vinului este reprezentat de?
Calitatea acestuia
Prețul avantajos
Lipsa unei alternative de cumpărare
Ambalajul atractiv
Printre motivele ce vă determină să consumați vin din gama " Casei de Vinuri Iordache" se numără?
Consumul propriu
Oferirea de cadouri
Pentru eveniment
Efectele sănătoase ale consumului de vin
Unde consumați de obicei vinul?
Acasa
La cramă
La prieteni
La restaurant, Bar, Terasă
De unde obișnuiți să cumpărați vinul ?
Magazinele Casei de Vinuri Iordache
Direct de la crama Casei de Vinuri Iordache
Din rețeaua distribuitorilor Horeca
Supermarket
Care este sortimentul de vin din gama " Casei de Vinuri Iordache" prefetat de dumneavoastră?
Dulce
Demidulce
Sec
Demisec
Care este tipul de vin preferat de dumneavoastră?
Crȃmpoșie selecționață
Tămȃioasă romȃnească
Fetească neagră
Cabernet Souvignon
In ce masură considerați utile informațiile prezente pe etichetele vinurilor "Casei de Vinuri Iordache"? ( 1- deloc utile; 5- foarte utile)
1 2 3 4 5
Ce informații considerați că sunt utile și nu se regăsesc pe etichetele sticelor de vin?
Anul producției
Conținutul de zahăr
Soiul strugurilor
Asocierea cu diferite elemente
Ȋn ce masură considerați raportul Calitate-Pret, ȋn ceea ce priveste vinurile "Casei de Vinuri Iordache" ca fiind avantajos pentru dumneavoastră? ( 1- deloc avantajos; 5 – foarte avantajos)
1 2 3 4 5
Ȋn general, reclama exercită o puternică influență asupra deciziei dumneavoastră de cumparăre?
Da
Nu
Cȃt de bine considerați că sunt promovate vinurile din gama “ Casei de Vinuri Iordache”? ( 1-deloc bine; 5- foarte bine)
1 2 3 4 5
Ce elemente considerati că ar fi necesare pentru o mai bună promovare a acestora?
Reclame la posturi locale TV
Reclame la posturi locale radio
Reclame ȋn orașe ( bannere, afișe publicitare)
Genul dumneavoastră este?
Masculin
Feminin
Varsta dumneavoastră este?
18- 25 ani
25- 45 ani
45-65 ani
Peste 65 ani
Venitul dumneavoastră este cuprins ȋntre?
Sub 500 ron
Ȋntre 500- 1500 ron
Ȋntre 1500 – 3000 ron
Peste 3000 ron
Care sunt ultimele studii absolvite de dumneavoastră?
Studii profesionale
Studii liceale
Studii postliceale
Studii universitare
Domiciliul dumneavoastră este localitatea?
_______________________________________
Anexa 2. Centralizatorul rezultatelor chestionarului privind percepția consumatorilor asupra calității produselor oferite de S.c Casa de Vinuri Iordache S.r.l
Bibliografie
1. Antoce, Arina Oana., Condiționarea, ambalarea și etichetarea vinurilor, Editura Ceres, București, 2005.
2. Antoce, Arina Oana., HACCP: ghid de aplicare ȋn industria vinului, Editura Ceres, București, 2005.
3. Banu, Magdalena., Tradiții culturale ale vinului ȋn Romȃnia, Editura Bioedit, Ploiești, 2002.
4. Bordeală, Marius., Consumul de băuturi ȋn anul 2013, Institutul Național de statistică, Bucuresti, 2014.
5. Bordeală, Marius., Producția vegetală la principalele culturi ȋn anul 2013, Institutul Național de statistică, Bucuresti, 2014.
6. Cătoiu,Iacob., Teodorescu,Nicolae, Comportamentul consumatorului, Editura Uranus, București, 2004.
7. Coriolan,Liviu., Vinul și Sănătatea, Editura Ceres, București, 2011.
8. Diaconescu,Ion., și alții., Merceologie Alimentară, Editura Universitară, București, 2007.
9. Drăgan,I., Demetrescu,M., Practica prospectării pieței, Editura Europa Nova, București, 1996.
10. Gautier, Jean-Francois., Istoria Vinului, Institutul European, 2010.
11. Manole, Victor., Performanța pe filiera vinului, Editura Tribuna Economică, București, 2012.
12. Mihalca, Alexandru., Ciutina, Virgiliu., Bolile și defectele vinului, Editura Multimedia International, Arad, 2002.
13. Popa, Corina., Comerțul Internațional al Romȃniei, Institutul National de Statistică, București, 2013.
14. Sandu, Cristina., Marketingul Vinului., Editura Exponto, Constanța, 2012.
15. Stoica, Felicia., Vinuri aromate și semiaromate ȋn Podgoria Drăgășăni. Tradiție și Perspective, Editura Universitară, Craiova, 2008.
16. Surlaru,Daniela., Barbu,Octavia., Tehnologia Vinului, Editura Teocora, Buzău, 2010.
17. *** http://cvi-dragasani.ro/. accesat ȋn data de 3.2.2015.
18. *** http://www.muzeuldragasani.ro/case-de-vinuri – accesat ȋn data de 3.2.2015.
Anexe
Anexa1. Chestionar privind percepția consumatorilor asupra calității produselor oferite de S.C Casa de Vinuri Iordache S.R.L
Buna ziua !
Numele meu este Bȋrlan Radu și sunt student la Academia de Studii Economice din București, programul de master Managementul Calității, Expertize și Protecția consumatorului. Doresc să efectuez un studiu pentru lucrarea de disertație privind percepția consumatorilor asupra calității produselor oferite de Casa de Vinuri Iordache din Drăgășăni.
Toate răspunsurile din acest chestionar sunt confidențiale și vor fi folosite doar ȋn scopul lucrării.
Ați achiziționat vin din gama "Casei de Vinuri Iordache" ȋn ultimele două luni?
Da
Nu
Care este frecvența consumului dumneavoastră de vin din gama "Casei de Vinuri Iordache" ?
Zilnic
Cel puțin o dată pe săptămȃnă
Cel puțin o dată la două sau trei săptămȃni
Lunar
Principalul motiv de achiziție al vinului este reprezentat de?
Calitatea acestuia
Prețul avantajos
Lipsa unei alternative de cumpărare
Ambalajul atractiv
Printre motivele ce vă determină să consumați vin din gama " Casei de Vinuri Iordache" se numără?
Consumul propriu
Oferirea de cadouri
Pentru eveniment
Efectele sănătoase ale consumului de vin
Unde consumați de obicei vinul?
Acasa
La cramă
La prieteni
La restaurant, Bar, Terasă
De unde obișnuiți să cumpărați vinul ?
Magazinele Casei de Vinuri Iordache
Direct de la crama Casei de Vinuri Iordache
Din rețeaua distribuitorilor Horeca
Supermarket
Care este sortimentul de vin din gama " Casei de Vinuri Iordache" prefetat de dumneavoastră?
Dulce
Demidulce
Sec
Demisec
Care este tipul de vin preferat de dumneavoastră?
Crȃmpoșie selecționață
Tămȃioasă romȃnească
Fetească neagră
Cabernet Souvignon
In ce masură considerați utile informațiile prezente pe etichetele vinurilor "Casei de Vinuri Iordache"? ( 1- deloc utile; 5- foarte utile)
1 2 3 4 5
Ce informații considerați că sunt utile și nu se regăsesc pe etichetele sticelor de vin?
Anul producției
Conținutul de zahăr
Soiul strugurilor
Asocierea cu diferite elemente
Ȋn ce masură considerați raportul Calitate-Pret, ȋn ceea ce priveste vinurile "Casei de Vinuri Iordache" ca fiind avantajos pentru dumneavoastră? ( 1- deloc avantajos; 5 – foarte avantajos)
1 2 3 4 5
Ȋn general, reclama exercită o puternică influență asupra deciziei dumneavoastră de cumparăre?
Da
Nu
Cȃt de bine considerați că sunt promovate vinurile din gama “ Casei de Vinuri Iordache”? ( 1-deloc bine; 5- foarte bine)
1 2 3 4 5
Ce elemente considerati că ar fi necesare pentru o mai bună promovare a acestora?
Reclame la posturi locale TV
Reclame la posturi locale radio
Reclame ȋn orașe ( bannere, afișe publicitare)
Genul dumneavoastră este?
Masculin
Feminin
Varsta dumneavoastră este?
18- 25 ani
25- 45 ani
45-65 ani
Peste 65 ani
Venitul dumneavoastră este cuprins ȋntre?
Sub 500 ron
Ȋntre 500- 1500 ron
Ȋntre 1500 – 3000 ron
Peste 3000 ron
Care sunt ultimele studii absolvite de dumneavoastră?
Studii profesionale
Studii liceale
Studii postliceale
Studii universitare
Domiciliul dumneavoastră este localitatea?
_______________________________________
Anexa 2. Centralizatorul rezultatelor chestionarului privind percepția consumatorilor asupra calității produselor oferite de S.c Casa de Vinuri Iordache S.r.l
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Piata Vinului DIN Romania S.c. Casa DE Vinuri Iordache S.r.l (ID: 144262)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.