Piata Turistica a Judetului Neamt

INTRODUCERE

Turismul este o activitate specifică societății moderne, economica și socială. Se impue cu servicii de înaltă calitate potrivite pentru necesitățile civilizației actuale. Raspândindu-se atât de rapid, turismul a devenit o ramură importantă în care se îmbina perfect utilul cu plăcutul din punct de vedere al nevoii de relaxare si odihnaă cât și contribuției acestuia în dezvoltarea economiei unui popor.

Oamenii au tendința de a-și petrece timpul liber călătorind, vizitand orase din propia țara sau din alte țări pentru a cunoaște locuri noi sau pentru a gasi locuri în care își pot îngriji sănătatea. Majoritatea preferă colțuti din natură, cu liniște si peisaje îmbietoare pentru satisfacerea nevoii de odihnă si creere. Astfel turismul este considerat o modaliatate plăcută de petrecere a timpului liber, constituind una din cele mai remarcabile trăsături ale epocii contemporane.

România deține multiple și variante frumuseți maturale precum și valori cultural istorice, fapt ce îi permite să ofere produse turistice de atractivitate si calitate deosebită, în măsură să satisfacă și cele mai exigente nevoi ale tuturor categoriilor de turiști români sau străini. La toate acestea se adaugă baza tehnico-materială modernă care cuprinde hoteluri, popasuri, hanuri, resurante, pavilioane de tratament etc, si infrastructura tusitică, ce au permis conturarea câtorva zone turistice. Zonele turistice ce au fost incluse în circuitul intern si internațional sunt Delta Dunării, lotoralul Mării Negre, Moldova de Nord, Valea Prahoveri etc.

Eu însă mi-am concentrat studiul asupra județului Neamt, una din zonele turistice importante din Moldova, cu un puternic potențial turistic.

Acestă lucrare am strucurat-o in patru capitole, având ca obiectiv principal punerea în valoare a celor mai importante aspecte ce contribuie la dezvoltarea turismului în acestă zonă. Ca aspecte principal putem aminti peisajul montan sau clima montană, precum si relieful. Pe lângă toate acestea, am exemplificat o serie de strategii de dezvoltare, care prin aplicarea lor in viitorul apropiat, vor pune in valoare patrimonul natural, cultural sau istoric si vor contribui la creșterea atractivității turistice și la ridicarea turismului zonal la standarde europene.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI NEAMȚ

Situat în zona central- estică a României, (vezi anexa1) județul Neamț este cunoscut mai ales pentru frumusețea Masivului Cheahlău, precum și pentru peisajele superbe ce îl înconjoară. Acesta face parte din județele de munte a Moldovei.

1.1.Coordonate geografice principale

Situat pe văile unor ape limpezi și repezi (Bistrița, Siretul, Moldova), străjuit de crestele munților Bistriței și masivul Ceahlău, județul Neamț este locul ideal de sejur pentru orice amator de recreere. Aflat la distanțe de circa 350 km de București, circa 325 km de Cluj Napoca, 620 km de Timișoara sau circa 480 km de Constanța, dispunând de drumuri modernizate, de o rețea bogată de hoteluri, hanuri și popasuri turistice, județul Neamț permite practicarea turismului în condiții optime în tot cursul anului.

Învecinat cu județele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacău la sud și cu județele Iași și Vaslui la est, Județul Neamț este situat în partea central-estică a României și se încadrează, din punct de vedere geografic, între 46040' și 47020' latitudine nordică și 25043' și 27015' longitudine estică. Formele de relief au înălțimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolașul Mare) și 169 m (lunca Siretului).

Căi de acces:

A. Rutiere

– din partea de vest pe traseul DN 12 C prin Gheorghieni – pasul Bicaz – Lacul Rosu – Cheile Bicazului;

– din Transilvania pe traseul DN 15 prin Toplita – Borsec – pasul Tulghes – Valea Bistricioarei –Bicaz;

– traseul prin pasul Mestecănis – Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului – Valea Moldovei – Fălticeni – Vadul Moldovei – Boroaia – Târgu Neamț;

– din partea de est pe traseul drumului european E 85 pana la Cristești iar de aici pe DN 15 B Cristesti-Poiana Largului – Târgu Neamț;

– traseul prin Bacău – sectorul inferior al Văii Bistriței – Piatra Neamț;

– din partea de sud pe traseul DN 15 prin Bacău – Buhusi – Roznov – Piatra Neamț – Bicaz – Poiana Largului;

– pe traseul DN 2 prin Bacău – Roman – Pașcani;

– pe traseul DJ 15D prin Piatra Neamț – Roman – Vaslui;

– pe traseul DJ 17B prin Poiana Largului – Vatra Dornei;

B. Feroviare

– accesul pe calea ferată se face dinspre Bacău sau Pașcani;

– trenurile cu plecare din Târgu Neamț sunt legate la magistrala feroviară Bucuresti-Suceava, prin intermediul liniei ferate Târgu Neamț – Pașcani;

– orașul Roman este traversat de magistrala feroviara București – Dornești –Cernauti – Varsovia.

B. Aeriene

– Aeroportul Internațional Bacău – are curse regulate către orașe din Italia (Bologna, Milano, Roma, Torino), București si Timișoaraș

– Aeroportul International Iași – are curse regulate la Viena, Budapesta, București, Constanța si Timișoara;

– Aeroportul Salcea – Suceava (situat la 65 km de Târgu Neamț) – are curse regulate la București si Timișoara.

1.2 Cadrul natural

Deoarece o mare parte din gama de aspecte ale cadrului natural al județului Neamț sunt considerate unicate sau rarități pentru România, s-a luat decizia ca elementele naturale cu importanță științifică educativă, turistică sau economică, sa fie puse sub protecție.

Unul din cele mai importante elemente de acest fel îl reprezintă Parcul Național Ceahlău cu o suprafață de peste 8.396 ha, rezervație naturală ce cuprinde numeroase rarități. Având ca scop principal conservarea biodiversitații biologice, conservarea florei și a faunei dar și prevenirea activităților de exploatare, acesta reprezintă o arie protejată de interes național si internațional. Parcul deține 61 de specii protejate de lege, monumente ale naturii dar si numeroase rarități ale florei si faunei.

Unul dintre cele mai interesante monumente ale naturii din România este Parcul Național Vânători-Neamț, înființat în anul 1999 și care deține unica rezervație de zimbri din țară și o bogată faună carpatină.

În județul Neamț mai există o multitudine de arii protejate. Dintre ariile protejate de interes pot fi amintite:

• Rezervația naturală "Codrii de aramă"-situată în Localitatea Agapia, pe dealul Filiorul, la o altitudine de 550 m;

• Piatra Teiului -Stânca Piatra Teiului este situată la o distanță de aproximativ 44 km NV de orașul Bicaz, lângă viaductul din comuna Poiana Largului, în cuveta actuala a lacului de acumulare Izvorul Muntelui;

• Pădurea Vânătorii Neamțului ;

• Pădurea Gosmanu ;

• Parcul Național Cheile Bicazului –se întinde pe o suprafață de 6.575 ha, înființat în anul 1990 și include o mare paletă de valori naturale, culturale și istorice;

• Rezervația Naturală Cheile Șugăului – este o zona stâncoasă, sub forma unui canion pe care se găsesc o multitudine de cascade;

• Rezervații geologice;

Județul Neamț cuprinde și o serie de resurse naturale neregenerabile precum:

*Petrolul – găsit în cantități mici in Pipirig si Tazlău;

*Gazele naturale – țițeiul si gazele naturale sunt sub necesitățile economiei și se gasesc în zona Romanului;

*Uraniul – Tulgheș-Gristieș și Bicazu Ardelean-Dămuc;

*Substanțe nemetalifere;

Relieful județului Neamț se suprapune parțial Carpaților Orientali, Subcarpaților Moldovei și Podișului Moldovenesc. Așadar unitatea de relief predominantă în județ este cea muntoasă, reprezentată de Carpații Orientali care ocupă 278.769 ha ceea ce reprezintă 51% din suprafața județului.

Masivul Ceahlău este considerat cel mai impresionant atât prin peisajul superb cât și prin aspectul său impunător din întreg lanțul Carpaților. Datorită acestor elemente l-au făcut să fie unul dintre cei mai căutați munți din România atât de turiștii români cât și de cei din străinatate.

În județul Neamț există o serie de formațiuni carstice:

-Peștera Munticelu – situată în comuna Bicazu Ardelean, cu o lungime de 120 de metri dar nu este accesibilă publicului;

-Pșstera Toșorog – situată pe Valea Bradului în comuna Bicazu Ardelean, neaccesibilă publicului;

-Complexul Detunatele – aflat în Masivul Ceahlău, în orașul Bicaz;

-Peștera Groapa cu Var – situată pe teritoriul comunei Ceahlău;

-Peștera 3 Fântâni din comuna Dămuc.

În ceea ce privește rețeaua hidrografică, în Județul Neamț travesează râuri cu o lunime totală de peste 2000 km. Dintre ele putem aminti râuri ca Bistrița ce are 118,0 km , Moldova cu o lungime de peste 70,0 km, Cracău cu 58,0 km sau Sirect cu 42,1 km.

Bistrița, Siret si Moldova sunt considerate cele mai importante din punct de vedere al debitului. În ceea ce privește apele subterane au o pondere de 30% din punct de vedere al alimentației, iar cele din topirea zăpezii au o pondere de până la 40%.

Lacurile existente pe teritoriul județului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigații, piscicultură, rezervă de apă, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o suprafață de aproximativ 3120 ha și un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3.

Județul Neamț are o climă temperat continentală,variațiile de altitudine și de circulație atmosferică determinând caracteristicile acesteia.

În ceea ce privește temperatura medie anuală, aceasta creste de la vest la est, din zona montană pâna în zona dealurilor subcarpatice si de podis. Temperatura minimă absolută s-a înregistrat în anul 1954, în orașul Roman, aceasta atingând -33,2°C, iar temperatura maximă absolută s-a inregistrat in anul 1982, in orașul Piatra Neamț atingând 38,6°C.

Cele mai mari cantități de precipitații cad vara, între 38% și 46% din totalul anual, iar cele mai mici iarna, între 9% și 18% din totalul anual. Anual, numărul zilelor de ploaie este cuprins între 90 și 107, exceptând zona montană. În această zonă se mărește numărul zilelor cu precipitații solide – la Toaca, spre exemplu, se înregistrează peste 106 zile cu ninsoare.

Etajul forestier reprezintă cea mai mare parte a vegetatiei județului Neamț, ocupat de păduri amestecate. Protejarea florei și faunei are nevoie de o atenție sporită deoarece acestea sunt adevarate monumente ale naturii.

Urmărind altitudinea si relieful putem evidenția urmatoarele etaje de vegetație: etajul subalpin ( Masivul Ceahlău), etajul pădurilor de molid, etajul pădurilor de foaioase și luncile.

Cea mai mare rezervație naturală din județ este parcul Național Ceahlău ce deține numeroase specii de plante si animale (de exemplu: floarea de colț sau capra neagră).

De asemenea, in râurile si lacurile curate din zona montană, găsim si diverse specii de pești cum ar fi: păstrăv, clean, babusca, lipan.

1.3. Structura administrativ-teritoriala

Județul Neamț are o suprafață de 5890 km² și aproximativ 480.000 locuitori.

Acesta cuprinde 2 municipii (Piatra Neamț și Roman), 3 orașe (Târgu Neamț, Bicaz și Roznov) și 78 de comune cuprinzând 347 sate.

Municipiul Piatra Neamț este reședința județului Neamț, avand o populație de aproximativ 107.126 locuitori si o suprafața de 77,4 km².

În ultimii ani orașul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă, fiind declarat si reședința Regiunii de dezvoltare Nord-Est.

Piatra Neamt este un oras de munte, fiind unul din cele mai vechi orase din Moldova datorită varstei de peste 2000 de ani. Datorita frumusetii arhitectonice și a reliefului a capatat denumirea de Perla Moldovei.

Municipiul Roman este al doilea oras ca mărime al județului Neamț cu o suprafață de 30 km² și o populație de aproximativ 80 de mii de locuitori. Se alfă pe malul stâng al râului Moldova in vecinatatea confluenței acestuia cu râul Siret.

Târgu Neamț este al trilea oraș ca mărime din județul Neamț cu o populație de 18.695. Localitatea este importantă din punct de vedere turistic datorită numeroaselor obiective turistice precum: Cetatea Neamțului, satul Humulesti (leaganul copilăriei marelui povestitor Ion Creangă) precum și aproximativ 20 de mănăstiri ortodoxe cu importanța valoare artistică și culturală (de exemplu: Mănastirea Agapia, Văratec sau Secu).

Orașul Bicaz are o populatie de aproximativ 9 mii de locuitori si o suprafață de 148,9 km². Este unul din principalele puncte de acces spre Masivul Ceahlău precum și pentru obiectivele turistice din zona (Peștera Toșorog,Peștera Munticelu, Cheile Bicazului și Cheile Șugăului , Lacul Roșu , Poiana Teiului și Valea Tarcăului, ruinele

Palatului Cnejilor). La acestea se mai adaugă stațiunile Durău sau Borsec și nu în ultimul rând barajul și lacul de acumulare Izvorul Muntelui.

Orașul Roznov are o populație de aproximativ 8.500 de locuitori si o suprafață de 694 km². Este situat în Depresiunea Cracău-Bistrița la 15 km de Municipiul Piatra Neamț.

Din punct de vedere economic acesta desfașoară importante activități in domeniile de comerț, confecții, prestări servicii, producție mobilier precum si prelucrarea lemnului.

1.4. Cadrul socio-economic

Cel mai important domeniu de activitate din județ este cel al industriei prelucratoare, care a fost împarțit în ramuri de activitate : industria extractivă, de prelucrare a țițeiului și cocsificare a carbunelui ; industria produselor primare. Producerea, transportul și distribuția energiei electrice, termice, a gazelor naturale și a apei ; producerea, transportul și distribuția energiei electrice, termice, a gazelor naturale și a apei ;industria metalurgică, a construcțiilor metalice și a produselor din metal . Industria de mașini și echipamente ; industria mijloacelor de transport Industria lemnului si a produselor din lemn, a celulozei , hârtiei si a produselor din hârtie, silvicultura, exploatare forestieră ; industria mobilei, industria produselor textile si de tricotaje, a confecțiilor de îmbracăminte și a blaănurilor ; industria pielăriei, încălțămintei, articolelor de voiaj si marochinarie ; fabricarea articolelor pentru sport, jocurilor, jucăriilor, instrumentelor muzicale si a altor produse; industria alimentara, a bauturilor si a tutunului.

Din punct de vedere al categoriei în care se încadreaza firmele ce activează în industrie prelucratoare din totalul de 1.763 de firme 81% sunt microintreprinderi.

Din perspectiva locației în care se situează, firmele care activează in acest domeniu, mediul rural depașește mediul urban cu 7%.

Economia județului Neamț se află la media nivelului de dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Nord Est (locul 4 din 6 județe).

Structura producției industriale pe activități, din totalul industriei:

• 96,2% – industria prelucrătoare – industria alimentară – 6,7%, fabricarea produselor textile – 0,5%, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei – 1,3%, fabricarea substanțelor și a produselor chimice – 0,3% ,industria metalurgică – 0,1%, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații – 12,2%, industria de mașini, utilaje și echipamente – 9,1%, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 5,4%, fabricarea echipamentelor electrice – 1,5%, fabricarea altor produse din minerale nemetalice -1,7%, fabricarea de mobilă – 0,4%, alte ramuri – 59,3%.

• 3,8% – producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat;

Microîntreprinderile (1 – 9 salariati) constituie peste 90% din firme, furnizează

34% din cifra de afaceri, 44% din profit, 64% din pierderi și 30% din locurile de muncă din sectorul privat.

• Activitatea de cercetare este relativ bine reprezentată în județul Neamț, fiind pe

locul 2 după județul Iași, in Regiunea de Dezvoltare Nord Est ;

– în județ exista 11 firme înregistrate care au ca obiect principal de activitate,

cercetarea.

– prin Programul Operațional Regional POR a fost realizat primul cluster din județul

Neamț – ASTRICO Săvinești (confecții textile)

Mediul de afaceri – 10577 firme ( 2013) , dintre care 6835 sunt în mediul urban, intensitatea antreprenorială se manifestă mai mult în zona rurală montană decât în zona rurală colinară.( 18, 86 – număr de firme/1000 locuitori) ;

– număr de locuri de munca create : 47.326.

Grafic 1.1. Domenii de activitate

Sursa: http://www.prefecturaneamt.ro/ro/doc/ghid_investitor_neamt_2014.pdf

Forța de muncă

• Resursele de muncă la nivelul județului : 365.200 persoane, rata de ocupare fiind de 51,1% peste media Regiunii de Dezvoltare Nord Est ( de 49,7%).;

• Distribuția populației ocupate pe domenii de activitate ale economiei naționale este următoarea:

– 44% în domeniul agricultură și silvicultură;

– 35% în sectorul servicii;

– 16 % în domeniul industrie;

– 4,5% în domeniul construcții;

– 0,5% în alte domenii.

• Numărul salariaților – aprox. 77.800 persoane, în creștere față de 2012

– 59,6% – servicii;

– 36,3% – industrie și construcții;

– restul în agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură și pescuit.

• Rata șomajului: 6,11% (peste media națională, la sfârșitul anului 2013);

• Câștigul salarial mediu net, : 1.187 lei/persoană(in creștere fata de 2012);

• Domenii cu forță de muncă vacantă – comerț, turism și alimentație, economic, electric;

• Șomaj :

– 16 % – tineri absolvenți : 15 – 24 ani, cu profil tehnic (mecanic), turism, industria lemnului, industria textilă, industria prelucrătoare;

– 27% – șomeri cu vârsta 40 – 49 ani – categoria cea mai expusă concedierilor ;

• Populația școlara : 86.463 elevi ( 2013) , ca pondere :

– 51,2% în învățământul primar, gimnazial și special;

– 24,9% în învățământul liceal;

– 2,5% în învățământul postliceal și de maiștri;

– 18,4% în învățământul preșcolar;

– Rețeaua particulară de învățământ cuprinde 16 unități preuniversitare (din care 6 filiale) și o filială a învățământului universitar.

– Domeniile de formare profesională:

– Deficit: construcții, instalații și lucrări publice, comerț și agricultură;

– Excedent : industrie textilă și pielărie, mecanică, electronică și automatizări, industrie alimentară.

1.5. Turismul

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfășurată în alte sectoare-cheie din economia mondială (industrie, agricultură, comerț). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidența studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economiști , geografi, psihologi și sociologi. Primele mențiuni privind preocupările de a călători, apar în antichitate în operele geografului Strabon.

Locuri pitorești, originalitatea elementelor folclorice, patrimoniul momumentelor de artă și istorice, stațiuni balneoclimaterice precum și varietatea peisajului geografic sunt doar cateva obiective de mare atracție turistică, ce au dus la dezvoltarea mai multor forme ca turism ca: turismul cultural-ecumenic, turismul rural si agorturismul, ecoturismul și turismul balnear..

Cele mai importante si vizitate obiective turistice sunt:

Masivului Ceahlău (vezi anexa 2)

Particularitatea Masivului Ceahlău, format îndeosebi din conglomerate calcaroase, este dată de masivitatea sa și de prezența unui relief ruiniform deosebit de pitoresc (abrupturi, turnuri, praguri, colți). Ascensiunea pe vârfurile Ocolașul Mare (1.907 m), Toaca (1.904 m),Panaghia (1.900 m), Ocolașul Mic (1.712 m) este o adevărată provocare pentru oricine. De aici se deschide o mirifică priveliște spre Lacul Izvorul Muntelui, Văile Bistriței, Bistrei, Bicazului, Munții Stânișoarei, Bistriței, Tarcăului, Hășmaș.

Spectaculozitatea acestui masiv stâncos a inspirat nenumărate legende. Aproape fiecare stâncă de aici are povestea ei. Stânca Dochiei ar putea întruchipa imaginea fiicei regelui Decebal, transformată în piatră, în timp ce era urmărită de Traian. La fel de bine ar putea reprezenta însă și pe bătrâna ciobănită cu nouă cojoace din legenda lui Gheorghe Asachi. Pe de altă parte, Dimitrie Cantemir crede că stânca este ruina unui idol la care se închinau „păgânii”.

Cetatea Neamț (vezi anexa 2)

Cetatea Neamț este simbolul orasului Tărgu-Neamț. Este comparată de multe ori cu „un cuib de vulturi”, situată pe o stâncă din partea de sud a Culmii Pleșu. Construcția ridicată, se pare, de Petru I Mușat, a avut inițial forma unui fort pătrat, cu ziduri groase de 2 m și o înălțime de 12 m; între 1475-1476, fortificația a fost amplificată de Ștefan cel Mare, care a supraînăltaț cu 6-7 m vechile ziduri, i-a adăugat o nouă centură de ziduri, cu patru bastioane, și a săpat un șanț adânc împrejurul ei, peste care a construit un pod arcuit din piatră.

Cetatea Neamț, una dintre cele mai puternice fortificații ale Moldovei, nu a putut fi cucerită niciodată, prin luptă dreaptă, de nici o oaste. Și nu puține au fost cele care au încercat: cea a lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, în 1395, cea a lui Mohamed al 11-lea, cuceritorul Constantinopolului, în 1476, cea poloneză, condusă de Jan Sobieski, în 1691.

Odată cu sfârșitul primei domnii a lui Petru Rareș, cetatea intră într-o lungă perioadă de declin, presărată cu încercările diverșilor domni de a o reface și întări. în 1718, turcii comandă domnului Mihai Racoviță să o dărâme. Cetatea a rămas în paragină, fiind distrusă încetul cu încetul de vreme sau de către localnici, care foloseau piatra în construcții. Abia în 1834, Departamentul Pricinilor Dinlăuntrul Moldovei a interzis luarea pietrei din cetate, iar în 1866 a declarat-o monument istoric.

Lacul Izvorul Muntelui

Construirea la Bicaz a Barajului hidroenergetic Izvorul Muntelui, proiectat de inginerul Dimitrie Leonida (1883-1965), a dus la formarea lacului cu același nume, situat pe cursul superior al râului Bistrița. Lacul Izvorul Muntelui, cu o lungime de 35 km, se întinde în dreptul mai multor localități nemțene: Bicaz, Pângărați, Ceahlău, Hangu, Poiana Teiului. Lacul este populat cu păstrăvi, obleți, mreană, clean, scobar. La Potoci a fost înființată o crescătorie de păstrăvi.

In perioada verii, din portul amenajat în Bicaz turiștii pot porni în minunate plimbări cu vaporul de-a lungul Lacului Izvorul Muntelui.

Cheile Bicazului și Lacul Roșu

La o distanță de 27 km S-V de Bicaz se întind Cheile Bicazului. Acest sector al Văii Bicazului, în care apele își croiesc drum, pe o lungime de 8 km, prin Masivul Hășmaș din Carpații Orientali, este deosebit de spectaculos. Parcurgerea traseului dintre Bicazu Ardelean și Lacul Roșu, de-a lungul DN 12C (care leagă Bicazul de Gheorgheni), prilejuiește descoperirea unui potop de minunății. Valea este străjuită, în dreptul acestor chei formate prin eroziunea calcarelor mezozoice ale Hășmașului, de Piatra Altarului (1.121 m), Piatra Arșiței (835 m), Piatra Glodului, Piatra Pinteștilor (847 m), Piatra Surducului, Culmea Ucigașului, Poarta de Piatră

Zona din preajma Cheilor Bicazului a fost declarată rezervație complexă, geologică, floristică și faunistică. Parcul Național Cheile Bicazului — Hășmaș se întinde pe o suprafață de 6.575 ha.

Lacul Roșu, cu o suprafață de 13 ha și o adâncime de 10,5 m, s-a format în anul 1837, după ce mari bucăți de stâncă de pe coasta nord-vestică a Muntelui Ghilcoș s-au prăbușit în urma unor precipitații abundente, închizând Valea Verescheului (Roșului) – situată la punctul de confluență a mai multor pârâuri (Roșu, Bicaz, Pârâul Oilor, Licaș). La suprafața apei acestui lac de baraj natural încă se mai văd trunchiurile brazilor din pădurea care a fost inundată atunci.

Mănăstirile de pe Valea Bistriței

DN 15, care pornește din vestul municipiului Piatra-Neamț spre Bicaz, urmează cursul Bistriței, ajungând, după aproximativ 8 km, în comuna Alexandru cel Bun (fostă Viișoara), amplasată la poalele Munților Stânișoarei. La punctul de confluență a Bistriței cu pârâul Viișoara, în satul Bistrița, (vezi anexa IV) ne iese în cale un foarte vechi și important lăcaș de cult – Mănăstirea Bistrița, ctitorită ante 1407 de domnitorul Alexandru cel Bun.

Se crede că a fost înălțată pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, de la sfârșitul secolului al XlV-lea. In 1498, Ștefan cel Mare a construit un turn-clopotniță cu paraclis; tot el a dăruit bisericii și un clopot de bronz, pe care apare stema Moldovei.

La altitudinea de 650 m, în mijlocul pădurii de pe Muntele Pietrosu se află Mănăstirea Bisericani, (vezi anexa V) ctitorită în 1498 de călugărul losif pe locul unui schit de lemn din vremea lui Alexandru cel Bun, terminată în 1517, prin grija lui Ștefaniță Vodă, nepotul lui Ștefan cel Mare.

Pe malul stâng al pârâului Pângărați, care șopotește prin Muntele Păru, se află un alt vechi ansamblu monahal – Mănăstirea Pângărați, ctitorită în 1461, în vremea lui Ștefan cel Mare, de călugărul Simion de la Mănăstirea Bistrița. Distrusă de un incendiu, în urma unei invazii a turcilor, biserica de lemn a mănăstirii, cu hramul Sfântul Dumitru, a fost reconstruită din piatră, între 1552-1558, de Alexandru Lăpușneanu.

Drumul mănăstirilor

De la Piatra-Neamț la Târgu-Neamț, drumul este presărat cu mănăstiri, care de care mai frumoase.

In satul Almaș, unde descoperim, în mijlocul unei poieni, Mănăstirea Almaș, cu biserica având hramul Sfântul Nicolae. Potrivit tradiției, aici a existat o obște călugărească încă din secolul al XV-lea, când în zonă s-ar fi stabilit pustnicul Almaș, din Transilvania. In anul 1715, Ecaterina Cantacuzino a înălțat o biserică de lemn; pe locul acestui schit de călugărițe a fost construită o biserică de zid în anul 1821 de către boierul Lupu Balș și monahul Rafail. Această construcție a fost la rândul ei refăcută în 1851, prin grija boierului Palada.

Trecem de satele Negrești și Poiana, ajungând în mijlocul unei păduri, unde se află Mănăstirea Horaița. In 1867, arhimandritul Ermoghen Buhuș, din familia Cantacuzino Pașcanu, a construit pe locul unui mai vechi schit de lemn, datând probabil din 1725, o masivă biserică din piatră, cu opt turle, după modelul unui lăcaș de cult de pe Muntele Tabor.

La altitudinea de 480 m, la o distanță de 43 km de Piatra-Neamț și 9 km de Târgu- Neamț, se află unul dintre cele mai frumoase lăcașe de cult ale Moldovei: Mănăstirea Agapia (vezi anexa VI). Pătrundem într-o incintă străjuită de construcții cu ziduri albe, ale căror cerdacuri sunt înviorate, vara, de roșul mușcatelor curgătoare. Maicile din acest așezământ duc atât viață de obște, cât și viață de sine. Agapia invită la ședere mai îndelungată. In zonă există numeroase posibilități de cazare: în casele călugărițelor din satul mănăstiresc ori în minipensiunile țăranilor din comună.

De la Agapia putem ajunge și la Mănăstirea Văratec urmând un drum forestier (4 km) deosebit de pitoresc. Văratecul este, ca și Agapia, o comunitate idioritmică; călugărițele de aici duc viață de sine, locuind în casele proprii din satul mănăstiresc. Mănăstirea Văratec a fost întemeiată în anul 1785 de maica Olimpiada, fiica unui preot din Iași, călugărită la fostul schit Topolița, care se afla odinioară în apropiere. In Muzeul Mănăstirii Văratec putem admira icoane din secolul al XV-lea de la Mănăstirea Rașca, o cruce din lemn de chiparos (1596), un potir din argint dăruit în 1840 de Safta Brâncovcanu, un Evangheliar grec tipărit la Veneția în 1811, broderii, covoare vechi.

Mănăstirea Neamț, una dintre cele mai importante vetre monahale ale Moldovei, este ctitorie din secolul al XIV-lea a domnitorului Petru I Mușat. A fost refăcută apoi dc Alexandru ccl Bun; în 1497, Ștefan cel Mare a înălțat o impresionantă biserică, cu hramul înălțarea Domnului. Construcția din piatră, de plan triconc, având o lungime de 40 m, este o strălucită ilustrare a stilului moldovenesc din acea epocă; dintre elementele tipice acestui stil enumerăm doar câteva: benzile de ceramică smălțuită care decorează fațadele, cele două șiruri de ocnițe, de dimensiuni diferite, de sub cornișă, firidele alungite din dreptul absidelor, ancadramentele gotice, contraforții, bolțile pe arce piezișe. în altar, naos și gropniță se păstrează picturile originare, din vremea lui Ștefan ccl Mare; picturile din pronaos și pridvor au fost realizate în vremea lui Petru Rares. La Neamț au trăit mitropolitul Iosif Teoctist I, sfetnicul lui Ștefan cel Mare, Macarie, cronicarul lui Petru Rareș, și Eftimie, cronicarul lui Alexandru Lăpușneanu, stareții Silvan, Ioasaf, Pahomie și Paisie Velicikovski.

Mănăstirea Sihăstria se aflată în mijlocul Poienii Atanasie. Pășim în incinta labirintică a „cetății” Sihăstriei, pe sub porticuri de piatră, pe „străduțe” înguste pavate, printre chilii – mici case de factură țărănească, așezate pe platforme la care ajungem suind ori coborând scări din piatră de râu. Pe platoul inferior, în mijlocul unei – să-i zicem – piațete înconjurate de bănci – care ne dă, pentru o clipă, strania impresie că am nimerit într-un oraș – ni se arată, proiectată în chip minunat pe fundalul munților, biserica-catedrală a mănăstirii, cu hramul Sfânta Teodora de la Sihla (7 august), sfințită în 1997.

CAPITOLUL II

PIAȚA TURISTICĂ A JUDEȚULUI NEAMȚ

Dacă vorbim despre piața globală includem automat și termenul de piața turistică, una din componentele esențiale ale alesteia.

Piața turistică este definită de fapt ca fiind spațiul de interferență a ofertei turistice. Acest spațiu are ca scop finalizarea actelor de vânzare – cumpărare a produselor turistice, consecință a confruntării permanente a cererii cu oferta.

Ca și delimitări ale pieței turistice vorbim despre piața turistică națională și piața turistică internațională dar și despre piața turistică teoretică (care ar fi indeală deoarece prodului turistic se adresează tuturor, dar nu toți pot să consume din diverse motive) și piața turistică potențială.

2.1. Analiza bazei tehnoco – materiale specifice tusimului în județul Neamț

Rolul bazei tehnico – materiale provine din facilitățile pe care acesta le asigură turiștilor. Aceste facilități se referă la anumite servicii care răspund nevoilor și preferințelor călătorilor și pot fi delimitate ca fiind de bază (cazare, alimentație) și complementare (închirieri auto, tratament).

2.1.1. Analiza evoluției unităților de cazare

Una din cele mai importante componente ale bazei tenico – materiale este cazarea, care are în structura sa componenta comerială (hotel, restaurant) si sectorul noncomerical. Ca funcție de bază a industriei turistice cazarea pune la dipoziție o serie de servicii care răspund cerințelor clienților și se referă la oferirea unui adăpost temporar acestora.

Unitățile de cazare pot fi de mai multe tipuri: hoteluri, hosteluri, moteluri, vile turistice, cabane turistice, camping, tabere de elevi și preșcolari, popasuri turistice, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, căsuțe turistice, bungalouri, spații de cazare pe nave.

În tabelul următor este analizată evoluția unităților de cazare din județul Neamț înregistrate în perioada 2011-2014 cu ajutorul indicatorilor absoluți și relativi.

Tabel 2.1. Analiza evoluției unităților de cazare înregistrate în perioada 2011 – 2014

Sursa: Prelucrare date luate din “ Breviar statistic. Turismul județului Neamt” – Institutul Naț ional de Statistică – Direcția Regională de Statistică Neamț. (vezi anexa VII)

Din tabelul de mai sus reiese ca numărul unităților de cazare a urmat un traseu ascendent.

Astfel, în 2014 față de 2011 se observă o creștere abolută cu 62 de unități cu un ritm de modificare de 65,4 %.

Raportat la modificarea medie absolută numărul unităților de cazare a crescut în perioada 2011 – 2014, cu o medie anuală de aproximativ 20 de unități.

Grafic 2.1. Evolutia unităților de cazare în perioada 2011-2014

Din graficul de mai sus reiese o crestere constrantă a numărului unităților de cazare astfel că, dacă in anul 2011 existau 163 de unități, în 2014 numărul acestora a crescut până la 225, media fiind de 15,5 unități pe an.

Creșterea vine în principal în urma evoluției ascendente acererii din ce în ce mai mare pe acest segment.

2.1.2. Analiza evoluției capacității de cazare turistică existentă

Capacitatea de cazare existentă în județul Neamț este analizată în funcție de fiecare tip de unitate în parte (hoteluri, hosteluri, moteluri, vile turistice, cabane turistice, camping, tabere de elevi și preșcolari, popasuri turistice, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, căsuțe turistice, bungalouri, spații de cazare pe nave)

În următorul tabel este analizată evoluția capacității de cazare turistică existentă în județul Neamț în perioada 2011 – 2014.

Tabel 2.2. Analiza evoluției capacității de cazare turistică existentă în perioada 2011 – 2014

Sursa: Prelucrare date luate din “ Breviar statistic. Turismul județului Neamt” – Institutul Național de Statistică – Direcția Regională de Statistică Neamț (vezi anexa VIII)

În ceea ce privește analiza efectuată în tabelul de mai sus, obervăm o evoluție crescătoare a capacității de cazare turistică în raport cu anul 2011.

Dacă în anul 2012 capacitatea de cazare a crescut cu 533 locuri fața de 2011, în 2013 aceasta a fost de aproximativ 3 ori mai mare inregistrându-se cu 1475 de locuri mai mult decât în anul 2011. Pe lângă toate acestea în anul 2014 numărul de locuri creștea cu 1701 față de 2011.

Chiar dacă evoluția a fost crescătoare față de anul de referință 2011, în ceea ce privește traseul de la an la an, în 2013 s-a înregistrat o creștere majoră, cu 920 locuri față de 2012, urmând ca în 2014 să aiba loc un declin absolut.

Grafic 2.2. Evolutția capacității de cazare existente

Dat fiind faptul că trebuie să existe o corelare foarte strânsă între cerere și ofertă, proprietarii de pensiuni au constatat faptul că profiturile pot crește în urma suplimentării locurilor de cazare.

În acest sens observăm din tabelul de mai sus faptul că în anul 2014 s-a înregistrat o creșterede 33,7 % față de anul 2011.

2.1.3. Mijloace de agrement

A. Pescuitul

– Compexul de agrement Rechinul

Acest complex este situat în comuna Costișa și pune la dispoziția pescarilor un iaz special amenajat pentru pescuitul sportiv.

În incinta complexului găsim locuri special amenajate pentru grătar și locuri de joacă pentru copii, dar și un restaurant cu specific pescăresc, cu aproximativ 40 de locuri, aprovizionat din propria păstrăvărie. Restaurantul organizează evenimente pentru doritori.

Managerii compexului au pus la dispoziția clienților și un teren de sport și teren amenajat pentru camping.

Pescaria Cosma

La 6 km de Piatra Neamț, în comuna Agârcia găsim Pescaria Cosma.

În cadrul complexului putem beneficia de 8 iazuri pentru pescuit în care găsim specii de

pești ca somnul, carasul sau crapul. Locația oferă si posibilitate de cazare în 4 casuțe și un restaurant cu diferite preparate cu specific pescăresc.

Pescaria ”La Iazuri”

Tot în satul Agârcia, în comuna Alexandru cel Bun, regăsim 3 iazuri de 1000 mp care

astepta zilnic pescari. Iazurile sunt populate cu secii de pești ca: crapul, carasul, bibanul sau știuca. Există posibilități de cazare în rulote cu toate dotările și posibilitate de grătar. Peisajul este de o frumusețe rară datorită Masivului Ceahlău, care in zilele sesine iși face apariția.

Lacul Izvorul Muntelui

La baza Muntelui Ceahlau, înconjurat de peisaje superbe, întâlnim Lacul Izvorul

Muntelui. Lacul este populat și o multitudine de specii de pești ( de exemplu: roșioara, plătica, păstrăv).

Lacul este un loc minunat care merita văzut nu doar de turiștii care vin cu scopul de a pescui.

Lacul Zimbrăria

Este situat în comuna Vânărori – Neamț, într-un cadru naturat și un peisaj deosebit, în cadrul rezervației de zimbri ”Dragoș Vodă”. Complexul cuprinde 3 iazuri cu diferite specii de pești în care găsim capturi de până la 10 kg, fapt ce atrage cât mai mulți pescari.

B. Ski

Partia de ski din Piatra Neamț este situată pe versantul estic al Masivului Cozla. Aceasta are o lungime de 965 de metri, o lățime minima de 20 de metri si o înclinare medie de până la 27%.

Partia este dotata cu telescaun, tunuri de zăpadă artificială precum și instalație gonflabilă pentru copii și tubing. Accesul la pârtie se face cu telegondola din Piatra Neamț care pe întreaga călătorie oferă o priveliște panoramică a orașului.

2.1.4. Instalații de tratament

În Județul Neamț se regasesc 2 mari stațiuni balneare destinate turistilor pentru diferite afectiuni. Acestea sunt:

Statiunea Bălțătești

Este situată în apropierea orașului Târgu Neamț, la o distranță de 34 de km de Piatra Neamț. Zona colinară deține un microclimat specific, cu temperaturi ce nu sunt excesive. Aerul pur exiprat conține ioni negativi, ozon si ajută la tonifierea organismului.

În stațiunea Bălțăteși se regasește Sanatoriul de recuperare medicală si balneofizioterapie Dr. Dimitrie Cantemir. Acesta oferă turiștilor consultații medicale ajutându-se de instalații de tartament moderne precum:

– afuziuni;

– dușuri;

– masaje;

– tratamente ginecologice recuperatorii;

– electroterapie;

– bazin de hidrokinetoterapie;

– bai cu apă cloro-sodică (completate cu băi galvice)

– împachetari cu nămol

* Se pot trata afecțiuni ca:

– rahitism;

– afecțiuni pulmonare;

– tulburari de somn;

– tulburări de creștere;

– surmenaj fizic si intelectual;

– reumatism;

– stări de covalescență.

Statiunea Bălțănești oferă ca posibilități de cazare unitați precum: Hotel ”Bălțătești”, Hotel ”Narcisa” sau Hotel ”Ozana”

Stațiunea Negulești

Este situată în apropierea orașuui Piatra Neamț, la o distranța de aproximativ 25 de km. Acesta este înconjurată de peisaje pitorești, cu dealuri și colie împadurite ce a atrast încă de la stârșitul secolului al XIX-lea turiștii și iubitorii de natură.

La 2 km de stațiune de află un lac de baraj natural (Lacul Veselaru) și un izvor pe care localnicii îl folosesc deseori pentru vindecarea bolilor de ochi.

Cele 10 izvoare din Negulești sunt ape magnezice, clordidrice sau iodurate. Aici găsim urmatoarele indicații terapeutice:

– Afecțiuni reumatice cronice;

– Boli neurologice;

– Reumatism;

– Afecțiuni ginecologice;

– În compoziția chimică a apelor există diferite substanțe ce au efect antiinflamator în afecțiunile pulmonare (sub forma de aerosoli);

-Boli ale ochilor (conjunctivita).

2.2. Analiza principalilor indicatori ai circulației turistice.

Produsul turistic împreună cu industria turismului si factorii creșterii circulției tuistice sunt probleme pe care de-a lungul timpului mulți teoreticieni au încercat sa le clarifice.

În general, factorii circulației turistice sunt grupați: timp liber, venit, oferta și nu în ultimul rând motivație. Aceștia sunt absolut necesari pentru a determina populația să se deplaseze în afara localității de reședință.

2.2.1. Analiza numărului de sosiri

Numărul de turiști cazați în unităție de primire turistică cuprinde atât turștii străini cât și cei români, ce călătoresc în afara localităților de reședința pentru cel puțin o noapte. În cele ce urmează vom analiza evoluția numărului de sosiri ale turiștilor în județul Neamț în perioada 2011 – 2014.

Tabel 2.3. Analiza evoluției numărului de sosiri a turiștilor în perioada 2011 – 2014

Sursa: Prelucrare date luate din “ Breviar statistic. Turismul județului Neamt” – Institutul Național de Statistică – Direcția Regională de Statistică Neamț. (vezi anexa IX)

Din analiza numărului de sosiri a turiștilor, observăm o creștere continuă și constantă de la an la an.

Se observă ca în perioada 2011 – 2014 a avut loc o creștere absolută cu aproximativ 45.000 de sosiri, cu un ritm de 32,2 %.

Nivelul mediu al sosirilor este de aproximativ 153.645, iar în ceea ce privește modificarea medie absolută, sosirile au crescut în acestă perioadă cu o medie anuală de aproximativ 14. 333.

Grafic 2.3. Analiza evoluției sosirilor turiștilor

Din tabelul anterior reiese faptul că în intervalul 2011-2014s-a înregistrat o creșterede 32,2 %a numărului de sosiri turistice.

Având în vedere faptul că în orice regiune turistică sosesc atât turiști străini cât și români, vom face o analiză în ceea ce privește numărul acestora.

Tabel 2.4. Analiza numărului de sosiri a turiștilor români și străini în perioada 2011 – 2014

Sursa: Prelucrare date luate din “ Breviar statistic. Turismul județului Neamt” – Institutul Național de Statistică – Direcția Regională de Statistică Neamț.

Din tabelul de mai sus reise că numărul de turiști străini sosiți în perioada 2011 2014 a scăzut cu aproximativ 5% față de numărul de turiști români.

De la 16.318 turiști străini sosiți în anul 2011, în anul 2014 au mai ajuns doar 12.785 în vreme ce numărul turiștilor români sosiți a crescut de la 116.911 la 163.441 în acestă perioadă.

Raportat la numărul de turiști sosiți în perioada 2011 – 2014 observăm că a avut loc o evoluție crescătoare chiar dacă în anul 2013 a fost înregistrată o creștere foarte mică față de ceilalți 2 ani.

Grafic 2.4. Analiza evoluției sosirilor numărului de turiști români și străini

Din graficul anterior concluzionăm că în perioada 2011 – 2014, numărul de turiști străini sosiți în județul Neamț a scăzut de la an la an, ceea ce înseamnă că atractivitatea turistică a zonei pe plan internațional lasă de dorit.

De aceea programele de dezvoltare pe termen lung ar trebui să rezove și acestă problemă.

2.2.2. Analiza numărului de înoptări

Atunci când un turist petrece o nopate sau este înregistrat intr-o unitate de cazare, prezenta lui fizica nefiind obligatorie, putem considera că acesta a efectuat o înnoptare turistică.

În tabelul următor vom efectua o analiză a numărului de înnoptări a turiștilor in județul Neamț, în perioada 2011-2014.

Tabel 2.5. Analiza evoluției numărului de înnoptări a turiștilor în perioda 2011 – 2014

Sursa: Prelucrare date luate din “ Breviar statistic. Turismul județului Neamt” – Institutul Național de Statistică – Direcția Regională de Statistică Neamț. (vezi anexa X)

În urma analizei evoluției numărului de înnopări a turiștilor între anii 2011 – 2014 se observă că dacă în primii doi ani a avut loc o creștere moderată cu un ritm de 5,9 în 2012 respectiv 6,4, în anul 2014 numărul înnoptărilor a crescut semnificativ ajungându-se la 21,5 %.

Indicatorii absoluți arată că în anul 2013 numărul înnoptărilor a crescut doar cu 1.328 față de 2012,în vreme ce în anul 2014 numărul acestora a crescut spectaculos cu 41.482 față de anul anterior

Grafic 2.5. Analiza evoluției înnoptărilor turiștilor

Faptul că numărul înnoptărilor în perioada 2011 – 2014 a crescut semnificativ, arată că oferta unităților de cazare a devenit mai atrăgătoare și condițiile de cazare satisfac cerințele turiștilor.

Tabel 2.6. Analiza numărului de înnoptări a turiștilor români și străini în perioada 2011 – 2014

Sursa: Prelucrare date luate din “ Breviar statistic. Turismul județului Neamt” – Institutul Național de Statistică – Direcția Regională de Statistică Neamț.

În tabelul de mai sus am analizat evoluția înnopărilor turiștilor români în comparație cu înnoptările turiștilor străini.

Concluzionăm ca procentul numărului de înnoptări a turiștilor este net superior față de cel al turiștilor străini.

De remarcat este faptul că procentul de modificare relativă nu mai variază atât de mult. Doar în anul 2013 se remarcă o scădere a raportului numărului de înnoptări a turiștilor străini față de cei români de la 8,98% in 2012 la 6,98 %.

Grafic 2.6. Analiza evoluției înnopărilor numărului de turiști români și străini

Graficul realizat după analiza înnoptărilor turiștilor români față de cei străini în perioada 2011 – 2014 arată faptul că în județul Neamț mai sunt înă multe de făcut pentru creșterea atractivității turistice pe plan internațional.

2.2.3. Durata medie a sejurlui

Durata medie a sejurului este caluculată ca fiind raportul dintre numărul înnopărilor și numărul sosirilor turiștilor. În tabelul următor vom calcula durata medie a sejurului în județul Neamț, în perioada 2011-2014.

Tabel 2.7. Analiza în ceea ce privește durata medie a sejurului în județul Neamț, în perioada 2011 – 2013

Sursa: Prelucrare date luate din “ Breviar statistic. Turismul județului Neamt” – Institutul Național de Statistică – Direcția Regională de Statistică Neamț.

Analiza din tabelul de mai sus arată că, chiar dacă atât numărul înnoptărilor cât și numărul sosirilor a crescut în perioada 2011 – 2014 de la 274.318 respectiv 133.229 în 2011 la 333.365 respectiv 176.226 în anul 2014, durata medie a sejurului a realizat o scădere de la 2,05 zile in 2011 la 1,83 în 2013, ca apoi să crescă la 1,89 în 2014.

CAPITOLUL 3

STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN JUDEȚUL NEAMȚ

Județul Neamț prezintă un potențial turistic imens, ocupând locul 6 in România cu un vast patrimoniu cultural-istoric, cu locuri pitorești de o frumusețe deosebită și cu o multitudine de lăcașe de cult care nu fac altceva decat să atragă, an dupa an, din ce în ce mai mulți turiști. Faptul că se situează pe unul din locurile fruntașe face ca dezvoltarea turismului în zona să reprezinte una dintre priorități în dezvoltarea economică a județului.

Județul Neamț face parte din Regiunea 1 de dezvoltare a României în Programul Operațional Regional 2007-2013, program ce și-a propus implementarea unor măsuri inovative de promovare și dezvoltare durabilă a turismului.

În acest context, Consiliul Județean Neamț s-a străduit să dezvolte și să ducă la bun sfârșit o serie de proiecte pentru implementarea cărora s-au folosit atât fonduri proprii cât și fonduri europene și guvernamentale. De asemenea, există și unele proiecte în curs de implementare pe termen lung (2014-2020) care au ca scop aducerea turismului în zona Neamțului la unul de nivel European, care să satisfacă cele mai ridicate exigențe din domeniu.

3.1.Proiecte finalizate in ultimii 5 ani

În încercarea de a aduce turismul zonal la standarde europene s-au demarat o serie de proiecte care au avut ca obiective dezvoltarea infrastructurii în unele zone cu atracție turistică deosebită, reabilitarea unor vestigii istorice și culturale, amenajarea cu destinație turistică a unor arii protejate care nu erau exploatate în acest sens. Deasemeni au fost luate unele măsuri de reabilitare și modernizare a infrastructurii rutiere și a mijloacelor de informare turistică. Nu în ultimul rand, nemțenii s-au înscris în cursa pentru promovarea turismului ecumenic, știut fiind faptul că în zonă se află numeroase lăcașe de cult, multe dintre ele declarate monumente istorice fie datorită arhitecturii lor, fie datorită vechimii. În acest capitol al lucrării sunt prezentate cele mai representative proiecte.

3.1.1.Dezvoltarea infrastructurii în Masivul Ceahlău.

Masivul Ceahlău beneficiază de un potențial turistic deosebit de ridicat și este străbătut de oameni în scopuri turistice de peste 200 de ani. Cu un secol și jumatate în urmă, la începutul turismului montan, majoritatea drumețiilor își aveau punctul de plecare la Mănăstirea Durău, unde excursioniștii beneficiau și de găzduire. Cu aproximativ 20 de ani în urmă, la Durau existau doar asezământul monahal, o cabană turistică și câteva vile. Astăzi, Durăul a devenit o individualitate turistică, o stațiune climatică mult solicitată pe tot parcursul anului. Pe cuprinsul Parcului Național Ceahlău sunt aprobate, amenajate si omologate 7 trasee turistice, cu grade de dificultate diferite, care traversează în întregime aria protejată.

Deoarece aceste trasee sunt stăbătute în fiecare an de mii de turiști pe cele 7 trasee au fost construite refugii montane.

Acest proiect a avut ca obiectiv amenajarea refugiului montan și a bazei de salvare de pe Ocolașul Mic și de la Cascada Duruitoarea, precum și lucrări de reabilitare termică și reamenajare la bazele de salvamont de la Dochia și Durău.

Finanțarea acestor lucrări a fost facută cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale a Turismului și valoarea investiției s-a ridicat la 1.180.000 de lei.

În urma acestei investiții au avut de câștigat atât turiștii cât și Parcul Național Ceahlău. Turiștii au castigat un plus de siguranță, care este indispensabilă în excursiile pe trasee montane dificile. În același timp, s-au redus semnificativ efectele turismului nesupravegheat prin stoparea campărilor necontrolate pe platoul central, reducerea tăierilor ilegale de jnepeni și reducerea braconării caprelor negre ori a recoltării ilegale a florilor de colț.

3.1.2. Reabilitarea monumentului istoric – Cetatea Neamț.

Cetatea Neamț este cunoscută ca una dintre cele mai puternice fortificații ale Moldovei. Atestată documentar înca din anul 1395, făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea deoarece imperiul otoman devenise din ce în ce mai agresiv. Cetatea Neamț se află pe stânca Timus de pe Culmea Pleșului, la o altitudine de 40m și 80m fața de nivelul apei Neamțului. De acolo străjuiau văile Moldovei și Siretului, precum și drumul care trecea peste munte în Transilvania.

Este considerată simbolul orașului Târgu Neamț și în anul 2004 a fost declarată monument istoric. Cu trecerea anilor, atât calea de acces cât și incintele cetății au intrat intr-un proces de degradare continuă, fapt care a determinat Consiliul Județean Neamț să ia măsuri în aceast sens.

Astfel, în anul 2004 a fost implementat un proiect de reabilitare a acestui monument, având ca scop final pe de o parte păstrarea în patrimoniul național al unui obiectiv turistic important, iar pe de altă parte, creșterea atractivității turistice in zona.

Reabilitarea s-a realizat cu fonduri europene prin programul Phare 2004-2006 Coeziune Economică și Socială. La aceste fonduri s-au adăugat, în proporție de 10%, fonduri de la bugetul Consiliului Județean Neamț și al Consiliului Local Târgu Neamț.

Valoarea investiției s-a ridicat la 2.5 milioane de euro și au fost realizate de S.C. Iasicon S.A si S.C. Proconsult Company S.R.L. Pașcani, după un proiect al Institutului Monumentelor Istorice București realizat sub atenta coordonare a arhitecților Gheorghe Sion si Corneliu Constantin. Pentru reabilitarea Cetății Neamț, S.C. Iasicon a primit din partea Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții “Trofeul Calitatii ARACO”.

În urma acestor lucrări Cetatea Neamț a primit o față nouă, dar care păstrează farmecul timpului de odinioară, când cetatea era locuită. În primul rând a fost restaurat în întregime ansamblul architectonic respectându-se pe cât posibil materialele de construcție originale (piatra de râu, piatra de carieră, etc). A fost reamenajat drumul de acces de la strada Stefan cel Mare, strada 1 Decembrie și apoi Aleea Cetății. Deasemenea, s-a realizat iluminarea monumentului și a căilor de acces, alimentarea cu apă și instalații de canalizare. S-au construit și corpuri noi care satisfac cerințele funcționale prevăzute în proiect și s-au amenajat trei parcări existente în apropierea cetății.

În incinta Cetății au fost reamenajate 21 de camere care au preluat utilitățile de altă data: camera de sfat și judecata, sala armelor și închisoarea, sala de mese și camera de provizii, paraclisul, etc.

Cetatea Neamț, reabilitată în întregime în urma acestui proiect, a fost redeschisă pentru turismul intern si internațional în anul 2009. Trecându-i pragul, simți cum te invăluie atmosfera de odinioară.

Chiar dacă a fost un proiect mai vechi, este prezentat în cadrul lucrării pentru că are o foarte mare importanță în dezvoltarea potențialului turistic pe termen lung în zona Județului Neamț.

3.1.3.Rezervația de Tisa din Pângărați-proiect de dezvoltare turistică.

Se știe ca unul dintre cele mai vizitate obiective turistice de pe valea Bistriței este Mănăstirea Pângărați, un asezământ monarhal cu tradiție foarte veche situat pe drumul național 15 care leagă Municipiul Piatra Neamț de orașul Bicaz, în apropierea hidrocentralei de la Stejaru. Mii de turiști vin aici în fiecare an dar sunt puțini cei care știu ca în apropierea mănăstirii există o rezervație forestieră protejată numită “Rezervația de Tisă de la Pângărați”. Aceasta rezervație se întinde pe o suprafață de 1,5 hectare și este situată în Munții Stânișoarei, la o înalțime de 700m, pe partea stângă a pârâului Pângărați.

Rezervația de Tisă de la Pângârați cuprinde aproximativ 500 de exemplare de tisă (tacsus bucata) și este una dintre cele 3 rezervații de acest fel din România. Ce o diferențiaza de celelalte două este faptul că aici acest arbore crește compact pe o suprafață foarte mare.

La început zona a fost declarată de interes local printr-o hotărâre a Consiliului Județean Neamț (nr.15, din 22.12.1994). Dar, din anul 2000 pădurea de tisă de la Pângărați a devenit în mod oficial arie naturală protejată prin legea nr.5/06.03.2000.

În prezent, rezervația se găsește în administrarea Asociației Ecomoldavia. La initiativa acestei organizații a fost demarat un proiect intitulat ”Printre TISA-pe poteca! Si eu P.O.T.!P.O.T. sa protejez si ocrotesc tisă”.

Acest proiect a început în aprilie 2013 și s-a finalizat în toamna aceluiași an. Prin această investiție s-a urmărit delimitarea ariei rezervației, precum și construirea si promovarea unui centru de vizitare în vederea atragerii unui numar cât mai mare de turiști. Deasemenea, un alt obiectiv important a fost reducerea defrișărilor ilegale care aveau loc în pădurea de la Pângărați, în urma cărora multe exemplare din acest arbore rar au dispărut. Pentru că nu era semnalizată și delimitată corespunzător, rezervația forestieră era vazută ca o padure ca atare.

Considerăm ca proiectul a fost un succes deoarece astăzi orice turist care ajunge pe valea Bistriței, în localitatea Pângărați, se poate plimba prin rezervația de tisă pe o poteca tematică cu un traseu foarte bine stabilit, admirând exemplarele vechi de peste 80 de ani amestecate printre molizi, pini, fagi, enuperi și carpeni.

3.1.4. Restaurarea zonei istorice și culturale ”Curtea Domnească”. (vezi anexa XI)

Curtea Domnească din Piatra Neamț reprezintă un vestigiu istoric important care este atestat încă din 1446 când în Piatra se află o curte domnească și o biserică. În timpul domniei lui Stefan cel Mare s-a construit o nouă curte domnească, în 1491, iar între 1497 si 1499 s-a construit Biserica cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Turnul Clopotnița. Din aceasta Curte Domnească au rămas doar pivnițele, în care s-a amenajat un muzeu și fragmente din zidul de incintă.

Pe platoul din centrul orașului unde a fost amplasată vechea curte domnească se află astăzi mai multe clădiri declarate monumente istorice: Muzeul de Etnografie, Muzeul de Arta Eneolitica Cucuteni, Teatrul Tineretului, Turnul Clopotniță, Catedrala Sfântul Ioan cel Nou, ruinele beciului și ruinele zidului de incinta ale curții domnești cu muzeul aferent.

Deoarece toate aceste vestigii istorice intraseră într-un puternic proces de degradare, a fost necesară implementarea unui proiet care să aibă ca obiectiv principal restaurarea acestora.

La 12.03.2010 s-a încheiat Contractul de Finanțare nr. 679, între Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013-Ministerul Dezvoltarii Regionale și Turismului prin Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2007-2013-Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Piatra Neamț-privind reabilitarea, dotarea și punerea în valoare a siturilor și clădirilor de patrimoniu.

Proiectul s-a derulat pe parcursul a 52 luni si avut urmatoarele obiective:

a) Restaurarea Muzeului de Etnografie – monument istoric atestat în anul 1931

-s-a consolidat în întregime zidăria;

-s-a refăcut acoperișul cu țiglă înlocuindu-se cel vechi care era confecționat din tablă și data din 1980;

-s-au înlocuit în totalitate instalația sanitară și cea electrică, s-a introdus o instalație de aer condiționat și s-a completat iluminatul cu elemente de iluminat muzeal;

-beciul vechi s-a reamenajat și s-a transformat într-un muzeu;

-s-au retencuit și văruit fațadele și pereții interiori;

-s-au refăcut pardoselile cu materiale identice (scânduri de brad lăcuite sau parchet);

-s-au restaurat și revopsit tâmplăria exterioară și elementele decorative din lemn.

b) Restaurarea Muzeului de Artă – clădire ce datează tot din anul 1931

-s-a consolidat structura de rezistentă;

-s-a restaurat acoperișul și tâmplăria exterioară;

-s-au realizat lucrări de reabilitare a finisajelor interioare și exterioare;

-s-au refacut instalatiile electrice si sanitare, s-au montat instalatii de aer condiționat, de pază și supraveghere video a exponatelor;

-s-au reparat treptele scării principale și s-au refăcut pardoselile din mozaic pe holuri;

-s-au curățat și revopsit balustradele.

c) Restaurarea Teatrului Tineretului – monument ce datează din anul 1935

-s-a consolidat structura de rezistență a imobilului;

-s-au restaurat și revopsit fațadele, tâmplăria și zonele de acces-trepte, rampe;

-s-au creat noi spații funcționale specifice activității artistice;

-s-au inlocuit mobilierul, instalația electrică și cea sanitară, s-a montat instalație de aer condiționat în sală si foyere;

-s-au refăcut finisajele interioare după cele originale respectându-se stilul epocii de contrucție originală;

-s-a reutilat teatrul cu o instalație nouă de sunet și lumini.

d) Restaurarea Turnului Clopotniță, monument construit in 1944

-s-au realizat lucrări de consolidare a fundației și zidurilor ;

-s-a refăcut zidăria de piatră în exterior și în interior;

-s-au eliberat și reabilitat încăperile intermediare ale turnului;

-s-a refăcut scara de acces la Camera Ceasului și a clopotelor;

-s-a expus în condiții de muzeu mecanismul ceasului si a clopotelor;

-s-au executat lucrări de reparații la balustrade, precum și la partea superioară a turnului;

-la refinisări s-au utilizat materiale asemanatoare celor din construcția originală (piatră naturală, cărămidă de epocă, tencuieli cu var gros, etc);

e) Punerea in valoare a sitului monumentelor

-s-au realizat instalații de iluminat nocturn și s-au amenajat spațiile din imediata apropiere a monumentelor;

-activitățile muzeale s-au extins în aer liber prin amenajarea unor locuri speciale de expunere a unor piese de muzeu in curțile interioare ale Muzeului de Artă și Muzeului de etnografie;

Acest amplu proiect a început în luna martie a anului 2010 și s-a finalizat in iulie 2014. Valoarea totală a investiției s-a ridicat la 24.543.091,66 lei, din care suma nerambursabilă a fost de 17.126.944,77 lei, iar contribuția Consiliului Local Piatra Neamț a fost in valoare de 2.739.631,59 lei.

În urma derulării acestei investiții atât Municipiul Piatra Neamț cât și întreaga Regiune Nord-Est au de căștigat deoarece a avut un impact favorabil atât asupra consumatorilor de servicii turistice cât și asupra prestatorilor de servicii. Astfel, atractivitatea turistică în zonă va crește si din punct de vedere al creșterii numarului de vizitatori și al gradului de mulțumire al acestora, cât și din punct de vedere al creșterii economice în toate domeniile de activitate.

3.1.5. Promovarea turismului în Județul Neamț prin participări la târguri și expoziții naționale.

Acest proiect a fost implementat de către Consiliul Județean Neamț în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013 și are ca principale obiective promovarea potențialului turistic al zonei în vederea ascensiunii României pe scara atractivității ca destinație turistica.

Valoarea investiției este de 946.000 lei.

De-a lungul ultimilor patru ani, Județul Neamț a participat la numeroase târguri de profil în țară sau în străinătate.

La cea de-a XXVI-a ediție a Târgului de Turism al României din 3-6 noiembrie 1911, Județul Neamț a fost reprezentat cu succes, președintele Consiliului Județean fiind unul dintre oficialii care au tăiat panglica inaugurală a acestei importante expoziții de turism din țară noastră. Acest târg a avut loc la București și au participat expozanti din Brazilia, Bulgaria, Chile, Croatia, Egipt, Cuba, Venezuela, Mexic, Peru, Turcia, etc. La acest târg de turism delegația nemțeană a găzduit Cartea de Onoare a expoziției în care au semnat participanții și oficialii.

Ținutul Neamțului a fost prezent și la Târgul Tourism Leisure HOTELS 2013, care a avut loc în Republica Moldova, la Chișinău, între 11-14 aprilie 2013. Această expoziție este una dintre cele mai cunoscute manifestări de profil din Moldova, atât pentru public cât și pentru specialisti. Ținutul Neamț a avut la dispoziție un stand pentru materialele de promovare, dar și o locație de 10-12mp unde a fost prezentată arta populară din județul Neamț.

În perioada 7-9 martie 2014, Pavilionul Expozițional din Bacău a fost gazda primei ediții a Târgului Regional de Turism –Vacanța 2014. La acest târg au participat expozanți din toate sectoarele turismului: agenții de turism si turoperatori, hoteluri și pensiuni, restaurante și cluburi de agrement, transportatori (aeroportul din Bacau și cel din Iași).

Ținutul Neamțului a fost prezent și de aceasta dată cu un portofoliu interesant de promovare a potențialului turistic din județ. La standul nemțenilor și-au expus lucrările de artă populară meșterii populari Elena si Vasile Ciocârlan din comuna Ștefan cel Mare. Această manifestare a reinnoit relații existente dar a stabilit și noi contracte și proiecte. Evenimentul s-a bucurat de promovare în toata Moldova, atât prin mass-media cât și pe rețelele de socializare, și mai ales prin intermediul Centrului de Afaceri si Expozitional Bacău.

3.1.6. Promovarea turismului ecumenic în Județul Neamț.

Zona Neamțului a devenit în timp una din cele mai vizitate zone de turism ecumenic. Acest lucru se datorează faptului că un număr foarte mare de schituri și mănăstiri sunt împraștiate în tot cuprinsul județului. Unele statistici spun că cei mai mulți turiști care ajung aici vin în special ca să viziteze lăcașele de cult, atrași atât de renumele unora dintre ele sau a duhovnicilor cât și de farmecul și pitorescul locurilor în care se afla acestea. Cele mai vizitate asezământe monahale sunt: Mănăstirile Agapia, Bistrița, Neamț, Secu, Sihastria, Văratec, Bistrița, Horaita, Petru Vodă etc. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă sau la Paște mii de pelerini le trec pragul. De aceea promovarea acestui tip de turism în zona Neamț duce la creșterea atractivității turistice în zonă.

În acest sens Consiliul Județean Neamț a implementat un proiect intitulat ”Promovarea turismului ecumenic în Județul Neamț” pentru care a încheiat un contract în 07.03.2011 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Valoarea proiectului este de 725.627.61 lei din care valoarea nerambursabilă solicitată a fost 549.194.85 lei. Proiectul a fost depus în cadrul programului Operațional Regional 2007-2013 și a avut o perioadă de implementare de 28 luni.

Prin acest proiect se dorește transformarea ținutului Neamțului într-o zona turistică competitivă, conforma cu nivelul cerințelor europene. Atât în cele 28 luni de implementare cât și în următorii 5 ani de monitorizare indicatorul urmărit este turismul ecumenic in Județul Neamț. Prin acest proiect se dorește creșterea atractivității turistice în zonă.

Obiectivele proiectului sunt:

-emiterea și distribuirea unor materiale de promovare a acestui tip de turism în limbile romană, engleză, franceză, italiană și germană. În acest sens, s-a tipărit un album cu numele ”pelerin la manastiri nemțene” cu un tiraj de 2000 de exemplare în care sunt prezentate bisericile și mănăstirile cele mai frumoase și mai emblematice pentru zona Neamțului, mănăstiri și biserici declarate monumente istorice și culturale, fie datorită vechimii lor, fie datorită arhitecturii lor.

-tipărirea a 16 tipuri de pliante în 48.000 de exemplare pentru promovrea unui număr de 16 obiective turistice cuprinse în proiect;

-editarea unei hărți complexe cu poziționarea exactă pe teritoriul județului a tuturor obiectivelor cuprinse în album;

-realizarea unui film de prezentare în limba română și engleză, pe suport electronic-2000 DVD-uri;

-realizarea unui spot publicitar de prezentare a turismului ecumenic cu concursul unui post de televiziune;

-publicarea unui anunț publicitar într-un cotidian de interes național, timp de 6 luni, de doua ori pe saptămână;

-realizarea unei pagini web:www.turismecumenicneamt.ro, pentru a putea promova acest tip de produs turistic și prin internet;

În urma derulării acestui proiect zona Neamțului a devenit mult mai cunoscută din punct de vedere al turismului ecumenic, promovarea acestuia aducând un plus de vitalitate în dezvoltarea turismului zonal.

3.1.7.Amenajarea traseelor de drumeție din jurul Municipiului Piatra Neamț.

Turiștii iubitori de munte găsesc la Piatra Neamț un loc ideal de popas și de pornire pe multe trasee de drumeție. De aceea edilii orașului au demarat acest proiect care vizează amenajarea unor astfel de trasee pe culmile din jur. Astefel:

-au fost amenajate și omologate 4 trasee montane pe culmile ce străjuiesc orașul Piatra Neamț: Cernegura, Pietricica, Carlomanul și pintenul Bâtca Doamnei.

-a fost construit un numar de 8 refugii montane

-s-au amenajat 32 puncte de colectare a deșeurilor

Costurile acestor lucrări au fost estimate la 500.000 euro

Astăzi, turiștii pot urma cele patru trasee nou amenajate.

Primul dintre ele, cel de pe Cernegura, pleacă de la debarcaderul Bâtca Doamnei și urmează o potecă pe langă Poiana Cireșului care urcă dealul La Pițigoi, pe lânga Vârful Cernegura și coboară prin poiana Nicorești pe culmea Afinis, ajungând în zona Cantonului Cut.

Traseul al doilea, cel de pe Carloman, pleacă de pe strada Bogdan Vodă, urmează cărările de pe versantul vestic al vârfului Carloman prin poeni de o frumusețe neasemuită și continuă până la Schitul Peștera. De aici se pot întoarce pe același traseu sau pot urma traseul ce duce pana la Mănăstirea Bistrița.

Traseul turistic pe Pietricica începe de pe strada Fermelor și urmează drumul de creastă până ajunge în zona de platou de pe munte. De acolo se deschide o minunată panoramă spre Ceahlău și Valea Bistriței. Din acest loc traseul coboară spre strada Orhei.

Cel de-al patrulea traseu reabilitat, cel de pe Bâtca Doamnei, pornește de la Cabana Bâtca. De aici drumul urcă lin până la Cetatea Dacica ”Petrodava” de unde se întinde o priveliște superbă asupra lacului Batca Doamnei, orașului Piatra Neamț și Văii Bistriței.

Apoi, traseul coboară până la Pensiunea Maria de pe malul lacului Bâtca Doamnei.

3.2. Proiecte de dezvoltare turistica în curs de derulare.

Având în vedere faptul că, atât la nivelului Județului Neamț cât și la nivelul Municipiului Piatra Neamț, veniturile din industria turismului sunt de departe majoritare, municipalitatea Piatra Neamț dar și edilii de la nivelul județului sunt preocupați în permanentă de creșterea performanțelor în domeniul turistic în această zonă. De aceea există mereu deschidere pentru accesare de fonduri pentru derulare de noi proiecte de dezvoltare sau pentru finalizarea unora începute si neterminate.

Daca vrem sa plasăm Municipiul Piatra Neamț în strategia de dezvoltare integrată a regiunii nord-est trebuie sa îl privim ca pe un oraș dinamic care se află într-un proces de dezvoltare continuă având un potențial turistic deosebit. Este un oraș care te farmecă la prima vedere. Situat pe terasele râurilor Bistrița și Cuejdi, este dominat din toate părțile de culmi muntoase împădurite.

Având ca punct de plecare planificarea strategică pentru perioada 2008-2015 și tinând cont de realizările recente și de proiectele în curs de derulare, s-a conturat o viziune de dezvoltare pe termen lung intitulată sugestiv “Piatra Neamț-un oraș al soluțiilor ecologice având ca principal motor al dezvoltării în această direcție exploatarea potențialului turistic, devenind un oraș în care este plăcut să locuiești, să faci afaceri si turism”.

În cele ce urmează sunt 2 proiecte în curs de derulare.

3.2.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice pe Masivul Cozla.

Din anul 2008, de cand Municipiul Piatra Neamț a fost atestat ca și stațiune de interes național, accesarea fondurilor europene și guvernamentale a devenit mult mai facilă. Dezvoltarea infrastructurii pe Masivul Cozla a fost propusă la început spre a fi realizată prin Programul Phare2004-2006, dar fondurile europene nu au fost aprobate.

Totuși, în 2006 proiectul demarează cu bani obținuți de catre primărie printr-o linie de creditare bancară în valoare de 40.000.000lei.

Obiectivele principale ale acestui proiect sunt:

-contruirea unei instalații de telegondolă care să urce din centrul orașului, din zona gării, pe muntele Cozla;

-construirea unei instalații de telescaun care să deservească pârtia de ski pentru avansați;

-reabilitarea celor doua pârtii de ski, cea pentru avansați de pe versantul vestic cu o lungime de 1.380m și cea pentru începători de pe versantul estic cu o lungime de 2.210m;

În ianuarie 2008 a fost inaugurat telescaunul, iar în februarie 2008 telegondola, cu toate că banii se terminaseră și celelate obiective ale proiectului nu erau terminate.

În octombrie 2009 se implementează un alt proiect în valoare de 56.477.132,90 lei care să continue lucrările începute pentru dezvoltarea infrastructurii pe Cozla. Acesta cuprinde și alte obiective cum ar fi:

-reabilitarea și restaurarea drumului de acces de la Parcul Zoo până la Poiana Trei Coline;

-amenajarea drumului de acces la baza pârtiei pentru avansați și realizarea unor spații de parcare;

-construirea unui patinoar artificial în apropierea cabanei Baro;

-amplasarea unui centru pentru închiriere materiale sportive la baza pârtiei pentru avansati;

-amenajarea unui traseu de drumeție cu o lungime de 4km;

-modernizarea unui punct de belvedere adiacent străzii care urcă la Cercul Gospodinelor;

-realizarea unei instalații de nocturna și aducerea unui tun de zăpadă artificială pe pârtia de schi pentru avansați.

La acestea se adaugă alte două obiective îndraznețe: realizarea unui lift înclinat pe vârful Pietricica, respectiv realizarea unei instalații de transport pe cablu de pe vârful Cozla pe vârful Pietricica.

Din păcate dintre toate aceste lucrări doar cateva au fost duse la bun sfârșit, celealte însă fiind în curs de realizare. Chiar și în acest stadiu proiectul a adus deja multe beneficii zonei turistice Neamț. Turiștii care vin acum aici se pot bucura de plimbarea cu telegondola care oferă o panoramă splendidă asupra orașului si a Văii Bistriței.

Chiar daca nu au fost omologate ambele pârtii de ski, iubitorii sporturilor de iarna care vin la Piatra Neamț beneficiază de zapadă artificială și nocturna pe pârtia de schi pentru avansați, își pot închiria echipamente de la centrele de închirieri deschise în apropierea zonei de coborare a pârtiei de schi.

3.2.2.Amenajarea în scop turistic a Lacului Cuejdel.

Lacul Cuejdel se află situat pe raza comunei Gârcina din Județul Neamț, la 25 km de Municipiul Piatra Neamț, în Munții Stânișoarei, într-un cadru natural pitoresc. Acest lac s-a format în urma unor alunecări masive de teren produse pe versantul stâng al bazinului inferior al pârâului Cuejdel care au provocat acumularea unei cantități mari de apa prin blocarea completa a albiei.

Astăzi este considerat cel mai mare baraj natural din Europa, având o suprafată de aproximativ 150ha, un volum de 1.400.000 de litri de apă și o adâncime medie de 10 m. Este un baraj de data foarte recentă, alunecările de teren începând în anul 1978. Specialiștii spun că decisive in formarea barajului au fost alunecările de teren din 1991 produse în urma celor două cutremure din 1990 si 1991. O anumită influență au avut și defrișările necontrolate precum și construirea în 2003-2004 a unui nou drum forestier.

Având în vedere faptul că se află într-o zonă montană salbatică, greu accesibilă oamenilor, aici trăiesc în habitat natural mai multe specii de mamifere specifice zonei de munte: ursul, vulpea, mistretul, cerbul etc.

Lacul Cuejdel a fost declarat rezervație naturală la data de 30 noiembrie 2004, dar făra vreun folos deosebit pentru turismul zonal deoarece nu exitau drumuri de acces pentru ca turiștii să poată ajunge la el si să se bucure de farmecul și frumusețea neasemuită a locului.

Tocmai de aceea în luna iulie a anului 2010 a fost implementat proiectul ”Amenajarea în scop turistic a ariei naturale protejate Lacul Cuejdel”. Acest proiect este derulat de catre Consiliul Județean Neamț în parteneriat cu Consiliul Local Gârcina.

Obiectivele acestei investiții sunt ambițioase și vizează pe de o parte protejarea și punerea în valoare a acestei zone cu un potențial turistic neexploatat, și pe de alta parte creșterea economică a activității turistice. Printre acestea se regăsesc:

-realizarea unui drum de acces nou;

-amenajarea și dotarea corespunzatoare a unei zone de campare în apropierea lacului;

-modernizarea tronsonului de cale ferată veche existentă în zonă cu lungime de 20 km, inclusiv amplasarea unei stații la 3km de lac, în vederea punerii în circulație a unei mocanițe care să plimbe turiștii fără a afecta prea mult mediul înconjurător;

-dezvoltarea progresiva a infrastructurii de turism.

Valoarea proiectului a fost estimată la 5.000.000 de euro, din care 110.000 euro de la bugetul local, 715.00 euro de la bugetul de stat și 4.675.000 euro din fonduri europene nerambursabile.

Având în vedere dificultatea punerii în aplicare a unui proiect de acest fel, în care trebuie să se țină cont atât de creșterea activității turistice în zonă cât și de protejarea unui loc de o frumusețe salbatică deosebită, această investiție nu s-a încadrat în cei 2 ani de implementare. Totuși autoritățile locale sunt pe drumul cel bun și speră cu toții că într-un timp relativ scurt o să fie un nou obiectiv turistic cu un potențial deosebit pe raza Județului Neamț.

CAPITOLUL IV

POTENȚIALE PROIECTE DE STIMULARE A DEZVOLTĂRII

TURISMULUI ZONAL

Analizând informațiile referitoare la Județul Neamț și la dezvoltarea acestuia din punct de vedere turistic se poate concluziona faptul că județul Neamț face parte dintr-o zonă turistică în plin proces de dezvoltare, beneficiind de un potențial natural foarte bigat și variat.

Autoritățile locale și organizațiile de profil se implică intensiv în creșterea atractivității turistice în zonă și în atingerea standardelor europene în domaniul turismului.

Știm cu toții că turismul, pentru majoritatea dintre noi înseamnă evadarea în natură, în locuri unde se pot face drumeții, unde se pot cunoaște locuri și lucruri noi, sau unde se pot practica sporturi de vară – ciclism, mountain – biking, alpinism sau sporturi de iarnă- schi, snowboarding, precum și sporturi nautice – surfing, schi nautic, scufundări, caiaking pe râuri sau lacuri.

Toate proiectele care s-au derulat până acum sau care sunt în curs de derulare au ca scop promovarea turismului în zonă, cu rezultate pozitive în toate domeniile de activitate adiacente: creșterea nivelului de trai, ocuparea forței de muncă disponibilă pe acest domeniu, creșterea performanțelor economico – financiare în sectorul acomercial etc.

4.1. Analiza punctelor forte și punctelor slabe ale Județului Neamț din punct de vedere turistic.

Analiza punctelor forte și puctelor slabe ale Județului Neamț se referă la proiectarea unei viziuni în ansamblu asupra zonei, având ca scop punerea în lumină a ceea ce există deja și ceea ce poate exista pe viitor.

În ceea ce privește analiza puncelor forte în domeniul turismnului din județul Neamț, acesta ne arată o serie de obiective ce duc la dezvoltarea turismului în zonă.

Un prim obictiv poate fi considerat restaurarea și reabilitarea Cetății Neamțului. Acesta reprezintă simbolul județului Neamț, fiind una dintre cele mai puternice fortificații ale Moldovei care a ținut piept invaziei imperiului otoman. Acest obictiv turistic funționează ca un magnet pentu turiști, iar restaurarea lui a crescut foarte mult gradul de atractivitate turistică în orașul Targu Neamț.

Totodată putem evidenția resturarea centrului istoric Curtea Domanescă din Municipiu Piatra Neamț, datorită importanței din punct de vedere turistic al vestigiilor existente în acest areal. Odata cu restaurarea acestei zone, Municipiul Piatra Neamt a devenit mult mai atractiv pentru turiști iar în ceea ce privește aspectul, acesta este cu totul schimbat.

Si dezvoltarea infrastructurii în Masivul Cozla, ar aduce un plus turismului zonal, deoarece în acesta zonă se pot practica cu succes multe forme de turism, de la turismul de aventură si montan, pana la turismul științific, de trafic sau de weekend. Amenajarea unor noi trasee de drumeție ar aduce un plus Orașului Piatra Neamț deoarece majoritatea turișilor ce vin să viziteze județul sunt atrași de frumusețea peisajelor montane.

Deoarece județul Neamț este foarte bogat din punct de vedere al lacașurilor de cult si vestigiilor cultur-al istorice se poate promova turismul ecumenic si cultural. În marea bogație a județului din acest punct de vedre este incluă salba de mănăstiri, precum și case memoriale ca cea alui Ion Creangă de la Humuleși sau cea a lui Calistrat Hogaș din Piatra Neamț.

Dat fiind faptul că în județul Neamt există arii protejate mai puțin cunoscute din punct de vedere turistic precum Lacul Cuejdel sau Rezervația de tisă de la Pângărați, aceste pot si amenajate în scop tuistic având în vedere potențialul turistic pe care acestea îl oferă

Analizând punctele slabe în domeniul turismului din județul Neamț se poate oberva ineficiența în modernizarea și reabilitarea infrastructurii rutiere, acesta reprezentând o problemă majoră și la nicel național, dar și ineficiența în dezvoltarea activităților economice și comerciale adiacente sectorului turistic. Se poate menționa aici că în zona centrală a Municipiului Piatra Neamț există 13 unități de alimetație publică, care, deși diversificate ca tipologie (hotel, resturant, bar, pizzerie, club, cofetărie, patiserie), au o ofertă insuficentă pentru o zonă cu aspirații înalte în atragerea unui flux mare de turiști.

O altă problemă majoră o reprezintă promovarea insuficientă a formelor de turism neconvenționale, respectiv a turismului de aventură și a turismului balnear, raportat la potențialul pe care în oferă zona. Pe întreg cuprinsul județului se află numeroase locuri care pot fi dezvoltate prin aceste metode.

Râul Bistrița și lacurile situate pe acesta (Lacul Bâtca Doamnei sau Lacul Pângărați) nu sunt suficient exploatate din punct de vedere turistic, fapt ce aduce un minus in dezvoltarea turimului în zonă.

Analiza și identificarea punctelor forte și slabe în acest lanț al încercărilor de dezvoltare a turismului pe termen lung în județul Neamț ar putea continua. În continuare se vor identifica măsurile economice, financiare, și nu în ultimul rând sociale acre trebuie abordate pentru susținerea proiectelor de dezvoltare pe termen lung a turismului în zona Neamț și nu numai.

4.2. Perspective de dezvoltare a turismului în județul Neamț

Este știut deja faptul că județul Neamț este un punct de referință exponențial pentru turismul din Romania. Relieful si peisajele spectaculoase, potențialul climatic și hidrografic, precum și diversitatea biologică și culturala funcționează ca adevărați magneți pentru turiști.

De-a lungul timpului s-au format 5 mari zone turistice, în funcție de obiectivele existente și de importanța acestora:

Masivul Ceahlău-Parcul Național Ceahlău

Cheile Bicazului-Lacul Roșu (Parcul Național Bicaz Chei-Hașmaș)

Municipiul Piatra Neamț

Orașul Târgu Neamț si împrejurimile lui

Zona municipiului Roman

În funcție de aceste zone se diferențiază și formele de turism practicate, după cum urmează:

4.2.1. Moderinazarea infrastucturii existente pentru dezvoltarea turismului montan, balnear și cultural ecumenic.

Modernizarea si reabilitarea infracstructurii în județul Neamț reprezintă un obictiv primordial în dezvoltarea durabilă a turismului zonal. Din păcate încă este foarte mult de lucru la acest capitol, infrastructura rutieră fiind o problemă majoră la nivel national.

Turismul montan este caracteristica zonei Bicaz-Ceahlău și este una din preferatele turiștilor care viziteaza județul Neamț. Munții Hășmaș, formați din roci predominant calcaroase, și Masivul Ceahlău, alcătuit din

conglomerate, oferă vizitatorilor peisaje spestaculoase: peșteri, chei, praguri, abrupturi, etc. Masivul Hășmșul Mare adăpostște o diversitate peisagistică rară. Constituția lui predominant calcaroasă a permis dezvoltarea spectaculoasă a fenomenelor carstice. Astfel, din culmile rotunjite calcaroase se desprind, pe o distanță de aproximativ 6 km, pereții de stăncă monumentali care formează Cheile Bicazului.

Aparținând Carpaților Orientali, Cheile Bicazului reprezintă una din cele mai căutate destinații turistice din țară. De-a lungul defileului trece drumul care leaga Moldova de Transilvania, cel mai apropiat oraș fiind Bicazul și cel mai cunoscut centru turistic fiind Lacul Roșu.

Apa Bicazului, care pleacă din Lacul Roșu, străbate roca și coboară pe o mare diferență de nivel, iar afluenții săi și-au croit la rândul lor propriile chei: Cheile Lapoșului, Cheile Sugăului, Cheile Bicăjelului, etc. de-a lungul cărora se pot admira repezișuri de apă și cascade uluitoare. La întrepătunderea culmilor împadurite cu pereții verticali stâncoși găsim locuri de belvedere ce oferă panorame amețitoare.

În aceste zone se practică de multă vreme alpinismul sportiv. Sunt amenajate deja, marcate și omologate 20 de trasee de escaladă, cu grade de dificultate diferite, pe care s-au realizat performanțe deosebite.

Menționez că în descoperirea și realizarea acestor trasee s-au implicat mai mult împătimiți de alpinism montan și iubitori de natură, și mai puțin autoritățile locale sau oragnizații competente. Tocmai de aceea, un plus pentru dezvoltarea acestei forme de turism l-ar reprezenta informarea mai riguroasă a turiștilor precum și inițierea lor cu ajutorul unor persoane specializate în domeniu.

Asfel că, pe lângă ”școala de alpiniști” de la Bicaz, ar fi binevenite un centru de inchiriere de echipament pentru escaladă, precum și instructori pentru începători și ghizi disponibili pe traseu. Acest lucru ar face ca alpinismul în zonă să cunoască o creștere semnificativă și, pe termen lung, de ce nu, poate vom participa la competiții sportive internaționale în Cheile Bicazului.

În aceeași categorie a turismului montan intră și practicarea sporturilor de iarnă. Pârtia de schi pentru avansați de la Piatra Neamț, precum si cea de la Durau sunt deja cunoscute. Investițiile din ultimii ani în acest domeniu au crescut deja numarul de turiști care vin aici cu acest scop. Totuși, amenajarea unei pârtii pentru începători, a unei pârtii de săniuțe , sau a unui centru de echitație pe zapadă, ar aduce un plus de interes pe toată durata anotimpului rece și nu doar pe perioada de weekend.

Nu în ultimul rând, amenajarea unui parc de aventură în zona Neamț, ar aduce numai beneficii atât prestatorilor de servicii turistice cât și beneficiarilor lor. Proiecte au existat în acest sens dar lipsa de implicare, ineficiența autorităților în atragerea de investitori pentru aceste proiecte, au facut ca ele să nu fie duse la bun sfârșit. Însă, importanța unei asemenea investiții, s-ar vedea pe termen lung, atât prin creșterea atractivității turistice cât și prin creșterea altor indicatori economici cum ar fi creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, creșterea nivelului de trai, etc.

Cu aproximativ două decenii în urmă, județul Neamț se mândrea cu servicii de turism balnear recunoscute internațional. Stațiunea Bălțătești era recunoscută pentru apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, cu indicații în tratarea unor afecțiuni reumatologige, neurologice, endocrine sau respiratorii.

Amplasată într-un cadru natural feeric la 10 km de orașul Târgu Neamț, stațiunea balneo-climaterică Bălțătești funcționează și astăzi, fiind în administrarea Ministerului Apărării Naționale. Turiștii care vin aici găsesc o baza balneară care funcționează după rigorile militare dar care oferă o oază de liniște, relaxare, recuperare medicală și tratament, într-un minunat colț de rai.

La fel de cunoscută este și stațiunea Oglinzi, care acum douazeci de ani era vizitată de mii de turiști care beneficiau de puterea vindecătoare a nămolului și apelor minerale existente.

Cu toate că infrastructura a cam dispărut, potențialul baleno-climateric al acestor două stațiuni a rămas și reprezintă o rampă de relansare a turismului balnear în zona neamțului.

În anii de dupa revoluție, la nivel național, s-au derulat niste proiecte majore în urma cărora unele stațiuni balneo-climaterice au ajuns să concureze cu stațiuni de marcă din Europa. Este însă nevoie de atragerea cât mai multor investitori și o susținere puternică din partea autorităților pentru a putea păstra tendința ascendentă în acest sector. Faptul că unele stațiuni au fost reamenajate demonstrează că se poate și tocmai o astfel de politică mobilizatoare poate duce la reabilitarea și modernizarea și a altor baze de tratament balnear.

Tocmai de aceea este indicat ca județul Neamț să reușească să acceseze fonduri și să strângă invstitori pentru ca cele două stațiuni balneo-climaterice de la Bălțătești și de la Oglinzi să renască din propria cenușă.

În ceea ce privește turismul cultural ecomenic, acesta este o formă de turism practicată la scară largă la nivelul județului Neamț și acest fapt se datorează numarului mare al lăcașurilor de cult existente în zonă, dintre care unele recunoscute pe plan international (Mănăstirile Agapia, Văratec, Sihăstria sau Bistrița). Tot aici se poate adăuga Cetatea Neamțului, Casa memorială Ion Creangă de la Humulești, Casa memorială Calistrat Hogaș de la Piatra Neamț, precum și numeroase muzee. Cu titlu de emblema a județului Neamț se prezinta Complexul Medieval Curtea Domneasca de la Piatra Neamț.

Chiar daca în ultimii ani s-au facut eforturi deosebite pentru promovarea acestui tip de turism în zona și pentru aducerea lui la standarde europene, mai sunt încă multe de facut. De pildă, modernizarea rețelei de alimentație publică și a unităților de cazare în zona centrala a Municipiului Piatra Neamț ar duce la creșterea semnificativă a performanței în industria turismului.

Un exemplu este Grand Hotel Ceahlău, unul dintre simbolurile orasului Piatra Neamț. Situat strategic în centrul municipiului, hotelului Ceahlău i-au trecut pragul de-a lungul anilor milioane de turiști din țară și din străinătate. Deși a avut perioada lui de glorie, astăzi are mare nevoie de restaurare si reamenajare. Cu un management iscusit și cu ăspecialiști în domeniul turismului intern si internațional, Grand Hotel Ceahlâu ar putea redeveni ce a fost odinioară și anume destinația de primă alegere o oricărui turist care viziteaza orașul, fie în interes de afaceri fie pentru odihnă si recreere.

4.2.2. Diversificarea ofertei de servicii pentru dezvoltarea turismului de agrement și de weekend.

Turismul de agrement este forma de tuirsm cea mai practicată în zona județului Neamț. În sprijinul dezvoltării acesteia vin Telegondola, baza hipica colonel Virgil Bărcuceanu, Ștrandul tineretului, Baza nautical Bâtca Doamnei în municipiul Piatra Neamț, precum si Baza nautical de pe lacul Izvorul Muntelui de la Bicaz.

Strandul Tineretului din Piatra Neamț (vezi anexa XII) este destinația estivală preferată de turiștii care vizitează orașul. Este considerat cel mai mare și mai modern complx touristic și de agrement din regiunea Nord – Est. amplasarea lui pe malul drept al râului Bistrița, la paolele muntelui Cernegura, întru-un cadru natural pitoresc, atrage annual mii de turști.

Complexul este dotat cu bazine de înnot, terenuri de fotbal si tenis, terenuri de volei pe nisip și baschet, piste pentru role si skateboard, terenuri de joacă pentru copii, numeroase locuri de cazare, restaurant, terase, cluburi, discoteci, oferind astfel multiple variante de distracție, odihnă și relaxare.

Avân în vedere că unul dintre bazilele de înnot are dimensiuni olimplice (1,80 m – 4.60 m adâncime) aici s-ar putea organiza competiții sportive naționale și internaționale de profil. Acest lucru ar putea adduce un plus de valoare complexului touristic.

Baza hipică Virgil Bărbuceanu este o altă destinație preferată de turiștii care poposesc pe meleaguri nemțene. Aici se poate practica călăria de agrement, se organizează plimbări cu trăsura pe traseele puse la dispoziție de personalul bazei, se organizează cursuri de calorie atât pentru adulți cât și pentru copii în cadrul școlii de echitație.

Grajdurile bazei hipice adăpostesc 30 de cai dintre care 3 (din rasa Lipitan) sunt folosiți pentru mersul cu trăsura. Aici se găsește și Violet, fosta glorie olimpică de la Moscova, un cal pursânge englez în vârstă de 25 de ani, călărit de-a lungul anilor de mulți campioni de echitație.

Dacă plimbările cu trăsura s-ar extinde și în oraș sau în împrejurimi, sunt sigură că acestă activitate ar concur cu success cu telegondola. Acestă activitate ar da un plus de farmec orașului, având de câștigat atât baza hipică, cât și comsumatorii de servicii turistice care îl vizitează.

Trebuie amintite aici și cele două tabere școlare de vară: Tabăra Oglinzi și Tabăra Cozla care oferă împreună 250 de locuri de cazare/serie.

Aici vin copii din toată țata începând cu data de 22 iunie și până la 13 septembrie, în 12 serii. Ei au posibilitatea să viziteze obictive culturale și istorice din județ, precum și salba de mănăstiri atât de cunoscută din Neamt. Deasemenea se organizează exursii și drumeții, precum și tot felul de activități sportive.

Și aceste două locații ar mai avea nevoie de reamenajări și dotări modern, astfel că tot mai mulți copii să-și dorescă să petreacă o săptămână din vacanța de vară pe meleaguri nemțene.

4.2.3. Oranizarea unor programe de instruire pentru calificarea personalului din domeniul turismului.

În zona neamțului se practică la scară largă turismul de sejur, se weekend si cel de tranzit, datorită multitudinii posibilităților de odihnă si de relaxare, dar și datorită bioclimatului cu efecte benefice asupra organismului. Astfel, majoritatea furnizorilor de servicii de cazare și alimentație publică au oferte atractive pe tot parcursul anului.

Deoarece caliatatea acestor servicii trebuie mult îmbunătățită, este necesară organizarea unor programe de instruire cu intructori experți în domeniul ospitalității și turismului la care să participe periodic toți furnizorii de servicii turistice din zonă. Aceste programe educaționale trebuiesc implementate și în școli și licee dar și la nivelul populației în vederea faptului că desfășurarea la sandarde ridicate a activității turistice depinde de atitudinea fiecăruia dintre ei.

Având în vedere că exigența turiștilor crește de la an la an, prestatorii de servicii ar trebui să conștientizeze faptul că pentru a se ridica la standarde de înaltă calitate este necesară educația continuă și formarea profesională continuă.

4.2.4. Stimularea dezvolării ecoturismului

Obervarea și aprecierea naturii, dar și a traditiilor zonale legate de natură sunt primcipalele obiective motivaționale ale ecoturimului.

Ecoturimul și turismul științific sunt două forme de turism care trebuie exploatate la maxim in judetul Neamt, in contextul Culturii Precucuteni-Cucuteni si a celor 15 zone declarate arii protejate.

Cultura Cucuteni este cunoscuta ca fiind ultima cultura cu ceramica pictata din Europa si reprezinta cea mai importanta civilizatie a “Europei vechi”. Muzeul de Arta Eneolitica Cucuteni de la Piatra Neamt detine 300 de piese muzeale incluzand obiecte de arta figurativa-plastica, antropomorfa si zoomorfa, obiecte de ceramica pictate tricrom, obiecte de arta decorativa aplicata pe vase. Toate aceste exponate sunt exponentiale pentru fazele de dezvoltare ale acestei culturi. Alte aproximativ 800 de piese muzeale se afla depozitate in depozitul-seif si au stransa legatura cu toate etapele de evolutie ale complexului cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie.

Cel 15 arii protejate de pe teritoriul judetului Neamt nu fac altceva decat sa atraga an dupa an un numar tot mai mare de turisti. Exemplele care se pot menționa sunt Parcul National Ceahlau, Rezervatia de zimbri Dragos Voda de la Vanatori, Rezervatia de Tisa de la Pangarati, Lacul Cuejdel etc.

Acestea reprezinta tot atatea surse de castig pentru industria turismului zonal si necesita, pe langa investitiile din ultimii ani, o promovare din ce in ce mai buna prin toate mijloacele existente.

Turismul rural reprezintă un procent relativ mic în rândul vizitatorilor județului Neamț. Această formă de turism mai are un drum lung de parcurs, fiind în plin proces de dezvoltare. În acest domeniu este necesară în primul rând o educare a posibililor prestatori de servicii turistice din zona rurală, asfel încât să ridicăm turismul rural la nivel european.

Potențialul natural extraordinar, ospitalitatea caracteristică moldovenilor în general precum și resursele ecologice și biologice atât de variate, oferă un cadru propice dezvoltării la scară largă a acestei forme de turism.

În prezent, servicii de turism rural in județul Neamț găsim cu precădere în zonele Ceahlău – Durău, Filioara-Agapia și Vânători – Neamț. În aceste locuri găsim deja servicii turistice de înalta calitate, cu pensiuni moderne dotate și utilate la cele mai înalte standarde dar care păstrează farmecul așezărilor de odinioară și gustul bucatelor moldovenești neatins de influențele mediteraneene.

Turismul rural reprezintă o variant care poate duce la prosperitatea individuală a celui care o practică sau la prosperitatea comunității din care acesta face parte. Acestă formă de turism dă posibilitatea punerii în valoare a potențialului agricol a unei zone și în același timp permite conservarea tradițiilor sociale și culturale în spatial în care se manifestă. Astfel este esențial ca zonele rurale din județul Neamț, foarte bogate în tradiții, istorie și natură, să ofere experințte variate celor care le călca pragul și care sunt în căutare de odihnă, relaxare sau exerimentarea modului de viață din satele românești.

Nu trebuie sa uitam nici cresterea ratei demografice in mediul rural care va duce la cresterea serviciilor, care, implicit, vor deveni mai ieftine, in conditiile in care din ce in ce mai multi oameni vor dori o alimentatie cat mai curata si mai ecologica. De aceea consider ca o solutie eficienta pentru promovarea acestui tip de turism este incurajarea generatiilor tinere sa se intoarca la sat, sa se intoarca in natura si sa exploateze la maxim resursele locale.

Lucrurile ar trebui să se schimbe inclusiv în domeniul comunicării, internetul și noile tehnologii să își pună amprenta și asupra turismului rural. Prestatorul de servicii în domeniul rural ar trebui să ințeleagă că nu mai este suficient să investești în construirea și amenajarea unei pensiuni la țară, ci foarte important, este să investești în cultura culinară, în pescuit, în prelucrarea lemnului sau în industria evenimentelor.

O altă abordare este aceea că un numar din ce in ce mai mare de producători locali să fie furnizori de produse și servicii pentru potențialii turiști.

CONCLUZII

Județul Neamț este una din cele mai căutate destinații turistice din Moldova.

Acest lucru se datorează pe de o parte bioclimatului și potențialului natural deosebit, și pe de altă parte patrimoniului său cultural și istoric.

În acestă zonă se practică toate formele de turism, de la tursmul montan, cultural ecumenic și balnear, până la turismul de sejur și de weekend. Trebuie menționat faptul că turismul montan și cel cultural ecumenic dețin supremația fiind formele de turism cele mai practicate pe tot parcursul anului.

De-a lungul timpului mare parte din obiectivele turistice importante din Județul Neamț au fost reabilitate și reamenajate pentru a răspunde exigențelor turiștilor din țară și din străinătate.

Proiectele de dezvoltare regională derulate până în prezent au dus la creșterea atractivității turistice în zonă atât în ceea ce privește numărul de turiști, cât și în ceea ce privește numărul unităților de cazare si calitatea serviciilor oferite. Astfel, numărul turiștilor români și străni care au vizitat județul în perioada 2011 – 2014 a fost mai mare de la an la an, la fel și numărul unităților de cazare.

Strategia de dezvoltare intergrată a regiunii Nor – Est este un proiect de amploare pe termen lung și va aduce Județul Neamț pe făgașul normal pe care trebuie să îl urmeze un județ care deține un imens potențial turistic, cu vestigii istorice și culturale deja cunoscute peste hotare, cu nenumărate lăcașuri de cult, rezervații naturale și peisaje montane pitorești.

Urmând acestă strategie de dezvoltare rezultatele nu vor întârzia să apară atât în ceea ce privește activitatea turistică în zonă, cât și în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială.

BIBLIOGRAFIE

1. Mihălcescu C., Sisteme informatice cu baze de date in turism, Editura Universitară, Bucuresti, 2012

2. Busuioc M., Managemet în turism și servicii, – Note de curs

3. Dodu P., Tehnici operaționale în agenția de turism, Ediția a II-a, Editura Pro Universitaria, București 2008

4. Dodu P., Tehnologii hoteliere, Note de curs

5. Firoiu D., Dodu P., Gheorghe C., Dridea C., Industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitară, 2010, ediția a III-a, modificată și adaugită

6. Firoiu D., Resurse umane în turism, Editura Pro Universitară, București, 2007

7. Firoiu D., Dodu P., Gheorghe C., Dridea C., Studii de caz în industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitară, București, 2006

8. Maniu L. C., Economia serviciilor și globalizarea, Editura Universitară, București, 2013

9. Neagu V., Busuioc M., Managementul calității serviciilor turistice, Editura Pro Universitară, București, 2007

10. Patrichi I., Turism durabil – o nouă perspectivă, Editura ProUniversitaria, București 2012

11. Patrichi I., Turismul internațional. Evoluție, particularități, tendințe, Editura ProUniversitaria, București, 2013

12. Stan R., Economia întreprinderii, note de curs 2013 – 2014

13. Sztruten G., Catering, suport curs, 2014 – 2015

14. Strutzen G., Tehnologii în alimentație, suport curs, 2013 – 2014

15. Zaharia M., Modele si metode cantitative în economia firmei, Editura Universitară, București, 2005

16. Dodu P., Patrichi I., Dezvoltarea durabilă a turismului, Editura ProUniversitaria, București, 2010

17. Breviar statistic. Turismul județului Neamt” – Institutul Naț ional de Statistică – Direcția Regională de Statistică Neamț.

18. www. Prefecturaneamt.ro

19. Enciclopedia Universală Britanică 2010, volumul 11, Editura Litera

20. Mariana Pascaru ”Ținutul Neamțului” Ghid Turistic, 2008, editura Ad Libri

ANEXA I

Harta județului Neamț

ANEXA II

Masivul Ceahlău

ANEXA III

Cetatea Neamț

Anexa IV

Mănăstirea Bistrița

ANEXA V

Mănăstirea Bisericani

ANEXA VI

Mănăstirea Agapia

ANEXA VII

Evoluția unităților de cazare

Sursa: Prelucrare date luate din “ Breviar statistic. Turismul județului Neamt” – Institutul Naț ional de Statistică – Direcția Regională de Statistică Neamț.

ANEXA VIII

Capacitatea de cazare turistică

Sursa: Prelucrare date luate din “ Breviar statistic. Turismul județului Neamt” – Institutul Național de Statistică – Direcția Regională de Statistică Neamț

ANEXA IX

Numărul de sosiri turiști

Sursa: Prelucrare date luate din “ Breviar statistic. Turismul județului Neamt” – Institutul Național de Statistică – Direcția Regională de Statistică Neamț.

ANEXA X

Numărul de înnoptări ale turiștilor

Sursa: Prelucrare date luate din “ Breviar statistic. Turismul județului Neamt” – Institutul Național de Statistică – Direcția Regională de Statistică Neamț.

ANEXA XI

Curtea Domnescă

ANEXA XII

Ștrandul tineretului – Piatra Neamț