Piata Turistica

INTRODUCERE

Prezenta lucrare se intitulează „Studiu privind piața hotelieră a municipiului Oradea” și are drept scop abordarea acestei piețe prin prisma cererii și a ofertei turistice, punând accentul cu precădere pe oferta turistică, prin potențialul și baza materială deținută. Dat fiind faptul că Oradea este atât orașul meu natal cât și cel de reședință, am ales abordarea acestei teme, aprofundând cunoștințele cu privire la potențialul turistic al orașului, principal generator de cerere turistică.

Lucrarea este structurată în trei capitole, unul ce abordează piața turistică sub aspect teoretic și două capitole menite să găsească aplicabilitate primului, asupra municipiului Oradea. Astfel, în prima parte a lucrării ne-am axat pe definirea câtorva concepte de bază cu privire la piața turistică, particularitățile și elementele componente ale acesteia. De asemenea am considerat importantă prezentarea cu preponderență a aspectelor ce vizează cererea și oferta turistică precum și a factorilor determinanți ai acestora.

Cea de-a doua parte a lucrării se axează pe prezentarea resurselor orașului Oradea, pe ceea ce constituie potențialul turistic al acesteia. Astfel, am redat aspecte ce vizează istoria orașului, potențialul economic și obiectivele turistice de ordin cultural. Dacă ne referim la factorii de ordin motivațional, toate aspectele menționate în cadrul acestei părți sunt factori ce ar putea genera și dezvolta turismul cultural și de afaceri în orașul Oradea.

Ultima parte, și cea mai amplă cuprinde o cercetare cu privire la cererea și oferta turistică ca elemente componente a pieței turistice locale. Capitolul este structurat în patru părți, prima cuprinzând o scurtă incursiune cu privire la metodologia cercetării iar celelalte trei sintetizând rezultatele acesteia. Astfel, al doilea subcapitol prezintă din punct de vedere statistic circulația turistică a orașului în anii 2010 și 2011, referindu-ne la numărul de sosiri, înnoptări, durata sejurului mediu, capacitatea de cazare în funcțiune și gradul de ocupare al structurilor de cazare existente.

Cel de-al treilea subcapitol reprezintă partea descriptivă a cercetării, unde am redat cele mai reprezentative unități de cazare din Oradea, în funcție de tipul structurii, axându-ne pe menționarea locației, a serviciilor oferite precum și pe studierea opiniilor oaspeților cu privire la respectivele unități. Ultimul subcapitol cuprinde un studiu referitor la tipologia serviciilor și a facilităților oferite de toate unitățile de cazare din oraș, sintetizând astfel profilul unităților de cazare de 3 și patru stele ce-și desfășoară activitatea în orașul nostru.

CAPITOLUL I

PIAȚA TURISTICĂ

„Turismul reprezintă cel mai mare

generator de bunăstare și locuri de muncă pe glob”

(WTTC)

În cadrul economiei mondiale, turismul este unul dintre sectoarele aflate în ascensiune. Procesele de liberalizare și reglementare, deschiderea piețelor spre exterior, au stimulat creșterea productivității și ca urmare, nivelul de prosperitate, impulsionând turismul și călătoriile.

Astfel, turismul și-a construit propria piață, definită prin factori și determinanți de natură economică, politică, socială și motivațională, reprezentând un element de referință al oricărei activități economice, o sursă de informare, un „ring” de confruntare dar și un barometru al realizărilor și al oportunităților viitore.

Diversitatea variabilelor pieței turistice și multitudinea formelor de manifestare a factorilor acesteia, limitează capacitatea de cunoaștere aprofundată a acesteia, devenind necesară studierea caracteristicilor și a elementelor componente ale acesteia, aspecte pe care le-am sintetizat în subcapitolele următoare.

1.1 CARACTERISTICILE ȘI PARTICULARITĂȚILE PIEȚEI TURISTICE

„Piața turistică desemnează ansamblul actelor de vânzare-cumpărare al căror obiect îl reprezintă produsul turistic, acte privite în unitate organică cu relațiile pe care le generează și cu spațiul în care se desfășoară.” Piața turistică se caracterizează prin complexitate, datorită naturii specifice a produsului turistic ca rezultat al îmbinării între bunurile materiale și servicii, dintre resursele naturale și cele antropice, între bază materială și resurse umane. Produsul turistic prezintă câteva particularități precum:

Complexitate și multistructuralitate;

Turistul cumpără o experiență, mai degrabă decât un produs;

Experiența turistică este influențată de factorii externi precum: vremea, grevele, războie sau epidemii.

Turistul este parte a procesului de producție în turism, de unde desprindem că atitudinile, starea și asteptările acestuia au efect asupra evaluării experienței turistice, mult mai mult decât simpla calitate a produsului oferit;

Privită în ansamblul și complexitatea ei, piața turistică este compusă dintr-o multitudine de elemente din care trebuie luate în considerare cel puțin următoarele: ofertantul de produse turistice, cererea de produse turistice, actele normative în vigoare, canalele de distribuție a produselor turistice, mijlocele de transport, de informare, concurența de produse turistice și mediul în care își desfășoară activitatea agenții economici. (Figura 1.1)

Figura 1.1

Elemente constitutive ale pieței turistice

Sursa: Nița Ilie, Niță Constantin, „Piața turistică a României”, Editia a2-a, Editura Economică, 2008, pag. 40;

Piața turistică, ca parte componentă a pieței în general și a pieței serviciilor în particular, are o serie de caracteristici comune cu ale acestora dar posedă și trăsături proprii, în concordanță cu specificul activității acestui domeniu.

Prin urmare, identificăm următoarele particularități ale pieței turistice:

Piața turistică are o finalitate specifică, ce decurge din faptul că turistul nu cumpără și nu consumă strict bunuri obișnuite, ci urmărește obținerea unor satisfacții pe care le induc activitățile turistice;

Caracterul complex al pieței, care derivă din faptul că fiecare consumator potențial percepe oferta turistică sub forma unei imagini, cu o încărcătură subiectivă extrem de accentuată. Astfel, decizia consumului turistic se adoptă în raport cu imaginea ofertei și nu cu oferta propriu-zisă. Imaginile sunt construite în jurul unor atribute unice pe care destinația turistică pretinde că le deține. Cu cât aceste atribute ajută destinația să se diferențieze de destinațiile similare respectiv concurente, cu atât turistul va manifesta o atracție mai mare față de destinația în cauză.

Piața turistică este o piață multidimensională întrucât nu întotdeauna turistul este și cel care decide procurarea unui produs turistic. Cererea este formată din mai mulți „participanți la cumpărare”, mai exact persoane care influențează, decid sau plătesc produsul turistic.

Piața turistică este fragmentată, ceea ce înseamnă că satisfacțiile sunt individualizate atât pe plan obiectiv prin intermediul ofertei, cât și pe plan subiectiv, prin cerere, cu preferințele acesteia. Această trăstură reiese din varietatea formelor de concretizare a elementelor ce compun produsul turistic și din diversitatea nevoilor consumatorilor care determină ca din confrunarea ofertei cu cererea să rezulte o multitudinde de forme de turism sau subpiețe turistice;

Piața turistică este o piață cu un grad mai mare de risc, ofertanții care opereaz pe această piață confruntându-se cu mai multe incertitudini decât pe piața bunurilor materiale. Confruntarea cerere-ofertă devine mai dificilă necesintând metode de prevenire și reducere a acestor riscuri precum și înglobarea unor eforturi de persuasiune și promovare mai mari;

Odată cu diversificarea ofertei turistice, s-a dovedit absolut necesară segmentarea pieței turistice. Astfel, turistul potențial, se află pus în fața unei oferte mult mai bogate și eterogene. Întrucât s-a demonstrat că, puține destinații sunt universal dorite de consumatori, se impune ca în urma segmentării pieței turistice, să fie selectat segmentul țintă pentru o anumită atracție turistică.

Pe plan mondial, cel mai cel mai utilizat criteriu de segmentare a pieței turistice este unul de natură geografică respectiv țara de origine a turistului. Acest tip de segmentare este foarte răspândită deoarece segmentele de piață astfel identificate au drept caracteristici măsurabilitatea și accesibilitatea. Astfel, ținând cont de întinderea geografică, pot fi identificate:

Piața turismului local;

Piața turismului zonal;

Piața turismului național;

Piața turismului internațional.

Creșterea fluxurilor turistice, reducerea distanțelor geografice precum și a diferențelor de mentalitate determină scăderea importanței segmentării geografice în favoarea utilizării criteriilor socio-economice și a celor comportamentale. De asemenea, se urmărește ca prin segmentarea pieței turistice, să se evite producerea unui amestec de clienți având un comportament de vacanță total diferit Astfel, un criteriu important de segmentare a pieței turistice din acest punct de vedere, îl reprezintă motivația de călătorie a turiștilor. Se disting astfel, următoarele segmente:

Segmentarea pieței turistice se poate realiza și în funcție de frecvența călătoriilor. Astfel, există persoane care efectuează o singură călătorie anuală și persoane care își permit mai multe vacanțe de-alungul unui an. Mărimea veniturilor constituie de asemenea un criteriu de structurare a pieței turistice, ce conduce la identificarea a trei segmente de piață:

Segmentul de piață corespunzător turismului de lux, format din consumatori cu venituri ridicate și exigențe crescute față de calitatea produsului turistic; este un segment dificil de satisfăcut, cererea lor îndreptându-se spre produsele turistice sofisticate;

Segmentul de piață corespunzător claselor mijlocii ce cuprinde turiști cu venituri medii, cu exigențe modeste fiind mai ușor de satisfăcut deși se identifică o tendință de copiere a practicilor turiste ale turiștilor de „elită”;

Segmentul de piață al turismului de masă, reprezentând ponderea cea mai mare a consumatorilor și cuprinzând persoane cu venituri moderate, chiar modeste; de regulă acceptă produse turistice mai puțin elaborate, oferite însă la prețuri corespunzător mai mici.

Piața turistică poate fi segmentată și în raport cu tipul mijloacelor de transport utilizate, a elementelor de atractivitate, forma de turism, categoria de vârstă a turiștilor etc. Datorită unei diversități de motivații turistice, există toate aceste numeroase subsegmente ale pieței turistice, motivațiile la rândul lor fiind legate de profesie, venituri, grad de cultură și instruire, religie, statut social etc.

În evoluția sa, piața turistică înregistrează modificări ce vizează atât dimensiunile cât și structura acesteia. Poate avea loc atât o lărgire a pieței turistice ca urmare a creșterii ofertei și a cererii solvabile cât și o diversificarea structurii acesteia. Modificările în cadrul cererii conduc la modificarea ofertei și a pieței, modificări ce pot să consta în diversificarea anumitor părți a ofertei sau concentrarea pe segmente specifice ale cererii. Pentru a se putea fundamenta strategii de lărgire a pieței, se impune cunoașterea elementelor determinante ale dimensiunii pieței la un moment dat. Astfel, determinarea cantitativă a pieței turistice se referă la:

Capacitatea pieței turistice redată de necesitatea, exprimată sau nu pe o piață pentru un anumit produs turistic, fără a se ține cont de nivelul veniturilor consumatorilor sau al prețurilor produselor.

Potențialul pieței turistice exprimă cererea tuturor consumatorilor pentru un anumit produs turistic raportat la veniturile lor și la prețurile practicate pentru acel produs. Se calculează prin scăderea din capacitatea pieței a categoriei de consumatori ce nu au posibilități financiare pentru achiziționare sau nu manifestă cerere pentru produsul turistic;

Volumul pieței produsului turistic reprezintă totalitatea tranzacțiilor încheiate pentru un anumit produs turistic pe o anumită piață, într-un interval de timp dat;

Locul pe piață al unui anumit produs turistic reprezintă acea parte a volumului pieței, acoperită prin tranzacțiile realizate pentru respectivul produs.

1.2 CEREREA ȘI CONSUMUL TURISTIC

„Cererea turistică este reprezentată de totalitatea cererilor prin care persoanele își manifestă dorința de a se deplasa temporar, în afara resedinței proprii, pentru alte motive decât prestarea unei activități plătite la locul de destinație”

Pe de altă parte, consumul turistic reprezintă manifestarea cererii solvabile a populației pentru produsele turistice oferite pe piață, vizând totalitatea cheltuielilor efectuate de turiști pentru achiziționarea serviciilor și bunurilor necesare satisfacerii dorințelor și nevoilor legate de turism.

Pentru geneza cererii se întrunesc două condiții fundamentale:

dezirabilitatea (dorința);

solvabilitatea (putința).

Comparativ cu alte domenii, cererea turistică manifestă o serie de particularități datorate specificului serviciilor componente ale produselor turistice ce sunt consumate în cadrul pieței. Dintre aceste particularități, amintim:

dinamism accentuat- evoluează sub influența mai multor factori de natură economică, demografică, socială, psihologică etc, acțiunea acestora punându-și amprenta asupra structurii și dimensiunii cererii;

labilitate în motivații- acestea, aflate în legătură strânsă cu ocupația, educația, personalitatea individuală, generează și ele un anumit mod de manifestare a cererii;

complexitate și eterogenitate, cunoscând o diversitate de forme de exprimare, ca rezultat al varietății tipurilor de consumatori, a specificității ofertei și a diversității gusturilor consumatorilor;

concentrare atât în spațiu cât și în privința destinațiilor respectiv a motivațiilor;

are caracter sezonier rigid și accentuat ca urmare a unor legiferări specifice dar și datorită unor factori culturali, naționale, psiho-sociali;

are caracter ferm în momentul anterior călătoriei turistice, privitor la decizia de cumpărare sau petrecere a vacanței și un caracter spontan în momentul în care turistul, ajuns la locul de petrecere al sejurului ia contact direct cu oferta de servicii;

Nu se identifică în totalitate cu consumul turistic întrucât pe piața turistică există și nonconsumatorii relativi de servicii turistice care din diferite motive, nu sunt în măsură să solicite aceste servicii;

Nu se caracterizează printr-un consum periodic al aceluiași produs/serviciu turistic oferit în cadrul aceleiași destinații turistice datorită diversității ridicate de produse și destinații turistice aflate într-o continuă concurență;

Formarea și evoluția cererii turistice este determinată de o serie de factori de influență diferită, ce pot accentua dezvoltarea sau deopotrivă stagnarea respectiv frânarea fenomenului turistic în diferite zone, stațiuni sau țări, cu consecințe negative sau pozitive asupra cererii turistice.

Astfel, există două tipuri de factori, numiți determinanți, și anume:

factori care determină dacă persoana în cauză va putea sau nu să petreacă o vacanță;

factori care determină tipul de călătorie, dacă factorii menționați anterior permit petrecerea unei vacanțe.

Particularizați la turism și considerați din punctul de vedere al naturii lor, factorii determinanți ai cererii turistice pot fi grupați în 4 mari categorii: factori economici și sociali, factori demografici, factori psihologici și factori politici, organizatorici si promoționali.

Factori economici si sociali

Ca excepție, trebuie precizat că, pentru anumite categorii de turiști, se manifestă paradoxul Veblen, adică creșterea prețurilor respectiv a tarifelor determină creșterea cererii turistice. Cu privire la venituri și dimensiunea acestora, afirmăm că, pe măsura creșterii acestora, odată cu dezvoltarea generală a economiei, cererea turistică tinde să devină asimilată bunurilor normale.

Timpul liber manifestat în toate ipostazele tale și mărimea acestuia favorizează fenomenele caracteristice ultimelor decenii: reducerea duratei zilei de muncă la 8 ore, reducerea săptămânii de lucru și cresterea duratei concediilor plătite. Astfel, mărimea si dispunerea timpului liber influențează frecvența practicării turismului, formele de turism, durata sejurului, etalarea vacanțelor etc.

În ceea ce privește venitul, acesta este cu siguranță un factor determinant în formarea cererii turistice. Este dificilă determinarea importanței relative a venitului în sine, deoarece această variabilă este asociată altor variabile socio-economice. Astfel, un venit mai mare este asociat unei educații mai înalte, anumitor locuri de muncă și grupe de vârstă. Venitul total al familiei a crescut constant datorită faptului că în prezent, în multe dintre familii, ambii soți muncesc, ceea ce va afecta structura cererii pentru turism. În cazul acestor tipuri de familii, se pot solicita anumite tipuri de vacanță si de activități recreative datorită presiunii timpului.

Factori demografici

Printre acești factori, se numără: structura pe grupe de vârstă, sex, ocupații, mărimea famiilor, naționalitatea, educația clientelei turistice etc. În general, ritmul de creștere al populației, distribuția ei, atât teritorială cât și pe categorii de vârstă, densitatea și gradul de urbanizare influențează în mod direct cererea turistică. Creșterea numerică a populației și ritmul acestei creșteri au un impact direct asupra creșterii numărului de turiști potențiali deși există și excepții, precum cazul statelor subdezvoltate unde, deși creșterea demografică este foarte accentuată, ponderea turiștilor este foarte scăzută datorită nivelului scăzut al dezvoltării economice. În concluzie, putem afirma că, factorul demografic, stimulează cererea turistică cu precădere în zonele în care există condiții materiale, sociale și culturale ce ducurg din dezvoltarea economică.

Dacă ne referim la vârstă, legătura dintre turism și aceasta are două componente – volumul de timp liber disponibil și tipul de activități întreprinse la diferite niveluri de vârstă. Astfel, mărimea timpului liber disponibil se schimbă circular, grupurile de tineri si cele de persoane în vârstă având mai mult timp liber. Cu privire la sex însă, există mai multe asemănări decât diferențe între sexe cu privire la rata de participare la activitățile recreative. Acestea nu diferă la bărbați și femei dar există însă o diferență clară între sexe, privitor la activitățile preferate femeile fiind implicate mai mult în activități culturale, în timp ce bărbații preferă recreerea în aer liber și sportul.

Nivelul educației pe care-l are o persoană tinde să influențeze tipul de activități și excursii întreprinse de aceasta. Prin lărgirea orizonturilor de interes, educația influențează tipul de activități întreprinse și poate servi drept motivație principală pentru călătorie. Astfel, cu cât oamenii educați au orizonturi mai largi, cu atât iau în calcul mai multe posibilități, având de regulă gusturi mai sofisticate deși este posibil ca ei să nu cheltuiască foarte mult.

Factori psihologici precum nevoile individului, motivațiile, percepția și atitudinile acestuia față de anumite destinații, precum și experiențele sale sunt dimensiunile psihologice care afectează comportamentul său viitor.

Factori politici, organizatorici și promoționali dintre care amintim: politica și legislația guvernului, restricții de imigrare și cerințe de viză, terorism, politica de impozitare, mass-media despre călătorii și non-călătorii, campanii de publicitate pentru destinații în străinătate, promoții speciale ale agențiilor de turism.

1.3 OFERTA ȘI PREȚURILE PRODUSELOR TURISTICE

Oferta turistică, a doua componentă esențială a pieței turistice, poate fi definită, în spiritul accepțiunii clasice, ca fiind valoarea serviciilor și bunurilor finale produse de sectorul turistic în decursul unei perioade de timp determinate, de regulă un an. Într-o altă accepțiune, în care accentul cade pe caracterul de activitate terțiară a turismului, oferta turistică reprezintă capacitatea economică și organizatorică a rețelei specifice de a satisface, în anumite condiții cererea turiștilor. Producția turistică, reprezintă de asemenea, „un ansamblu de servicii ce mobilizează forța de muncă, echipamente de producție și bunuri materiale și care, în cadrul unei ambianțe specifice, se materializează într-un consum efectiv.”

Oferta turistică, este constituită din următoarele elemente:

Potențial turistic, situat într-un anumit spațiu geografic, cu o anumită structură, valoare și capacitate, având un rol determinant în dezvoltarea turismului;

Baza materială specifică și infrastructura generală ce permite exploatarea potențialului;

Forța de muncă ce are impact asupra valorii producției:

Serviciile respectiv sectorul terțiar în ansamblul său, factorii de producție ai turismului fiind incluși în sfera terțiarului.

Având în vedere, specificul turismului, ca activitate economică, oferta turistică, se particularizează printr-o serie de caracteristici, după cum urmează:

Complexitatea și eterogenitatea ofertei turistice, derivă, din structura acestora cât și a prestatorilor serviciilor turistice, oferta reunind un ansamblu de elemente oferite consumatorilor în vederea satisfacerii nevoilor și dorințelor acestora;

Sezonalitatea ofertei turistice, întrucât, ansamblul atracțiilor, asociindu-se cu condițiile de climă, prezintă o anumită variabilitate în timp; astfel, oferta turistică poate fi permanentă sau sezonieră;

Rigiditatea ofertei turistice datorată amplasării „la sursă” (în perimetrul elementului de atracție) a capacității de producție turistică;

Inelasticitatea parțială a ofertei comparativ cu cererea, este o particularitate ce derivă din două caracteristici ale serviciilor și anume: forma nematerială și imposibilitatea stocării acestora; astfel, oferta de servicii turistice nu poate fi mărită fără periclitarea calității acestora.

Imposibilitatea standardizării ofertei turistice, datorită diversității precum și a caracterului eterogen al serviciilor turistice, acestea fiind particularizate în funcție de specificul mediului și al tipologiei turistului;

Complementaritatea serviciilor turistice, particularitate a ofertei ce se datorează faptului că, nevoile specifice consumului turistic nu pot fi satisfăcute de una și aceeași întreprindere, fiind implicați mai mulți prestatori;

Imposibilitatea stocării ofertei respectiv a adaptării cantitative la nivelul cererii din fiecare perioadă, ceea ce poate cauza pierderi pentru operatorii turistici în cazul unei inegalități între cererea și oferta turistică.

Similar cererii turistice, nivelul și structura ofertei turistice sunt determinate de un ansamblu complex de factori numiți determinanți ai ofertei turistice. Dintre aceștia menționăm: teritoriul, sectorul terțiar și baza materială.

Teritoriul, spațiul

„Din punct de vedere turistic, spațiul este atât suportul material al echipamentelor turistice cât si materia primă ce poate fi valorificată prin produsele turistice în a căror componență se regăsește.” Teritoriul respectiv spațiul pentru turism are o determinare cantitativă prin capacitatea de primire a zonei și una calitativă prin valoarea turistică a teritoriului. Dacă capacitatea optimă de primire reprezintă „numărul maxim de turisti care se pot localiza pe un anumit teritoriu în acelasi timp, cu condiția realizării unei calități satisfăcătoare a activității turistice si fără a deteriora echilibrul ecologic al zonei.”, valoarea turistică a unei zone ține de frumusețea peisajului, flora și fauna, patrimoniul cultural, valoarea terapeutic a resurselor, configurația geografică etc.

Sectorul terțiar

Măsura în care se dezvoltă sectorul terțiar, evidențiază potențialul, structura dar și caracterul dezvoltării economiei, turismul fiind influențat de existența, gradul de dezvoltare și structura sectorului serviciilor datorită faptului că oferta turistică în sine reprezintă o sumă de prestații, un ansamblu de servicii.

Baza materială, echipamentele turistice

Acestea sunt un factor dar și o componentă a ofertei ce trebuie să răspundă la unele cerințe legate de corespondența dintre baza materială și resursele turistice, precum și de necesitatea adaptării acestor baze la volumul și structura cererii turistice.

Legat de prețurile produselor turistice, formarea acestora e acțiunii mai multor factori de natură economică, geografică, politică precum și al respectării numeroaselor cerințe ce decurg din specificitatea ofertei și cererii turistice. Prețurile în sectorul turistic se eșalonează

pe o scară mai largă, diferențiindu-se în timp și spațiu în funcție de producător și consumator.

Diferențierea în timp este efectul caracterului sezonier al prestațiilor turistice. Astfel, în perioadelede vârf, prețurile tind să fie la nivelul lor maxim, stabilirea acestora fiind supusă presiunilor legate de cererea ridicată și oferta limitată. În aceste condiții, există o tendință naturală ca prețurile să varieze în raport cu cererea: reduse în extrasezon și crescute până la limita lor superioară atunci când cererea este puternică.

Diferențierile de preț se manifestă și în funcție de producător. Ne referim aici cu precădere la diferențierea prețurilor pe categorii de confort, forma de proprietate, mărimea operatorilor turistici ca agenți economici etc. De asemenea, prețurile sunt diferențiate și în funcție de consumator și caracteristicile sale: vârstă, categorie socio-profesională, mărimea unui grup etc.

Unii spun că obiectivul în formarea și stabilirea prețului este maximizarea profitului, asta fiind și intenția multor organizații care operează în industria turistică. Cu toate acestea, există o limită superioară și una inferioară de stabilire a prețului. În ceea ce privește limita inferioară, aceasta ține cont de cheltuielile de exploatare și costurile de producție întreprinse astfel încât societatea să obțină un profit rezonabil și să se mențină pe piață. Astfel, putem spune că limitele superioare și cele inferioare de preț sunt stabilite de concurența pe piață și costuri.

Prețurile produselor turistice manifestă un caracter inflaționist datorită complexității produselor turistice și a mecanismului de formare a prețului de vacanță, prin cumularea prestațiilor individuale. Această manifestare inflaționistă are consecințe negative asupra altor ramuri și sectoare ale economiei aflate în relație cu turismul, antrenând pe plan internațional o erodare a competitivității și o reorientare a fluxurilor turistice întrucât organizatorii de voiaje vor căuta țări în care avantajul relativ cu privire la preț, să fie cât mai mare.

CAPITOLUL II

TURISMUL ÎN ORADEA

Acest capitol al lucrării prezintă potențialul turistic al Oradiei, ca parte componentă a ofertei de servicii turistice respectiv a pieței turistice a acestui oraș. Întrucât istoria orașului Oradea este fundamentul monumentelor și obiectivelor turistice culturale din Oradea de azi, primul subcapitol este alocat prezentării succinte a istoriei orașului urmând ca în următoarele două părți să sintetizăm căteva aspecte legate de economia orașului și resursele turistice propriu zise, acestea din urmă fiind cele mai relevante pentru analiza potențialului turistic.

2.1 AȘEZARE. SCURT ISTORIC AL ORAȘULUI ORADEA

Oradea se află pe locul al zecelea ca mărime între orașele României. Mai exact, el se întinde pe o suprafață de 11.556 ha aflându-se la o altitudine de 126 m deasupra nivelului mării, în zona de deschidere a văii Crișului Repede spre arealul câmpiei joase, într-o zonă de contact între prelungirile Munților Apuseni și extinsă Câmpie Banato-Crișană.

Oradea de la începuturi și până în secolul XX

Pe meleagurile acestui oraș  apariția omului poate fi datată cu aproximație la sfârșitul paleoliticului mijlociu ca dovadă a acestui lucru stând descoperirea în 1909 a unui depozit de oseminte aparținând care au întărit în cercetători convingerea că ele reprezintă resturi menajere ce datează din acea perioadă.

În ceea ce privește perioada antichității, un aspect demn de menționat în arealul orădean este reprezentat de civilizația dacică și urmele lăsate de aceasta. În Oradea așezări dacice au fost cercetate la Oradea-Salca II, pe Dealul Viilor, Oradea Sere, Ioșia și Seleuș cu toate că descoperirile arheologice din arealul orădean sunt puține. În Evul Mediu, potrivit Cronicii pictată de la Viena, regele Ladislau I cel Sfânt (1077-1095) „a găsit în parohia fortăreței Bihor, între fluviile Criș, într-o vânătoare, un loc unde, la îndemnul îngerilor, a hotărât să ridice în cinstea Fecioarei Maria o mănăstire, loc pe care l-a numit Varad”. Astfel, prima atestare documentară a orașului a fost consemnată, nu după mult timp după moartea regelui, în anul 1113 într-o diplomă a abației benedictine din Zobor când este menționat prima oară toponimul Oradea (Varadinum).

 Dezvoltarea orașului a avut mult de câștigat de pe urma construirii acelei mănăstiri care ulterior va deveni sediu al capitlului compus din 24 de canonici. Regele Ladislau a întemeiat o episcopie urmând ca la distanță de peste un secol de la moartea sa să fie înmormântat în mănăstirea ridicată din ordinul lui la Oradea. Episcopia catolică orădeană a cunoscut o prosperitate deosebită, veniturile ei provenind în cea mai mare parte din dijmă, din gestionarea minelor din zona Beiușului, din repetatele donații etc. Un eveniment important pentru istoria urbei l-a constituit invazia mongolă dintre anii 1241-1242 când o parte din armata de invadatori s-a îndreptat spre cetatea de la Oradea pe care o va supune unui asediu, cucerind-o și arzând-o mai apoi.

Începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea economică a orașului a fost însoțită și de o înflorire a vieții culturale, resimțită odată cu pătrunderea primilor germeni ai Umanismului și Renașterii aduși din Italia încă din timpul lui Carol Robert de Anjou și Ludovic cel Mare. Oradea devine în acea perioadă și un important centru științific, lucru dovedit, de exemplu, de ridicarea aici de către celebrul astronom Georg Puerbach a unui observator astronomic și de punerea în urbe a meridianului zero pe baza căruia se calcula momentul aparițiilor eclipselor solare și lunare. 

Orașul începutului de secol XX

Orașul a fost de-alungul istoriei sale, unul greu încercat nu doar de conflictele militare ci și de catastrofe naturale. Inundații frecvente au produs pagube importante orașului, cu precădere inundația din 1851 care a distrus 555 de case, cota apelor fiind marcată și azi pe peretele bisericii Sf. Ana din centrul orașului. Pe de altă parte, incendiul din 1836 a distrus aproape toată zona centrală a Orașului Nou.

La jumătatea seolului al XIX-lea are loc unificarea celor 4 orășele din jurul cetății (Oradea-Olosig, Oradea-Orașul Nou, Oradea-Subcetate și Oradea-Velența cumulând o  populație totală de 16.849 de persoane) sub o singură administrație. În ceea ce prvește arhitectura, în 1870, stilul clasicist a fost abandonat treptat în favoarea stilului romantic, arhitectura punând accent pe elemente romanice și gotice iar în a doua jumatate a secolului al XIX-lea, stilul romanic a fost înlocuit cu stilul eclectic, manifestat fie prin recurgerea la un anumit stil istoric, fie prin folosirea elementelor aparținând unor stiluri diferite (Sinagoga neologă, Camera de Comert, Palatul Finantelor Publice, Palatul Poștelor, Muzeul, Palatul episcopal greco-catolic etc). Una dintre cele mai reușite exemplare ale eclectismului în Oradea este Teatrul având fațada principală în stil neoclasic, cu coloane cu capiteluri compozite, un fronton triunghiular decorat cu basoreliefuri și două statui alegorice.

După 1900 s-a perioadă s-a pus treptat accent și pe îmbunatățirea și modernizarea serviciilor pentru populație introducându-se și extinzându-se mai apoi iluminatul stradal, montarea primelor linii de tramvai, rețeaua de canalizare, pietruirea și mai apoi asfaltarea străzilor.

Oradea a fost declarată prin decret regal în 1925 municipiu, populația sa ajungând în 1930 la peste 82.000 de locuitori (principalele etnii fiind: 51% maghiari, 28% români și 17% evrei). Începând cu anul 1941, legislația antievreiească adoptată pe teritoriul Ungariei a dus la discriminarea, populației evreiești a Oradiei. Începând cu luna martie 1944, Ungaria a aplicat soluția finală propusă de Germania la adresa populației evreiești, astfel, aceasta a fost supusă unor legiuiri rasiste înjositoare. În luna mai avut loc operațiunea de deportare a evreilor, în lagărele de exterminare hitleriste, în care au pierit aproximativ 90% din evreii din Oradea.

Oradea după al doilea Război Mondial

Cel de-al doilea Război Mondial a adus orașului grave prejudicii pe care populația le va resimți deosebit de acut. Intensificarea presiunilor diplomatice ale Ungariei la adresa României în vara anului 1940 și eșecul discuțiilor bilaterale de la Turnu Severin au obligat partea română să accepte la 30 august dictatul de la Viena pe baza căruia Ungariei îi era cedată partea de nord-vest a Transilvaniei, cuprinzând un teritoriu de 42.2432 cu mai multe orașe, inclusiv Oradea. 

Evenimentele din cursul verii anului 1944 au creat României condiții favorabile  întoarcerii armelor împotriva Germaniei și eliberării  nord-vestului Transilvaniei. La scurt timp după aflarea întorsăturii pe care evenimentele o luaseră după 23 august, guvernul maghiar a luat măsuri excepționale: nord-vestul Transilvaniei a fost declarat teritoriu de război. La sfârșitul lunii septembrie trupele române și sovietice au ajuns în apropiere de Oradea. Eliberarea propriu-zisă a orașului a fost pregătită însă de luptele grele care s-au dat la sud de oraș în primele zile ale unii octombrie, atacul decisiv asupra asupra Oradiei având loc la 12 octombrie (aceasta fiind declarată oficial ziua orașului).

  Din păcate politica de industrializare forțată a avut și multiple efecte negative, conducând în cele din urmă la o adevărată criză economică – cu implicații profunde în toate sectoarele vieții publice – lipsurile și privațiunile de tot felul îngreunând viața locuitorilor care în decembrie 1989 și-au manifestat nemulțumirea prin ample proteste îndreptate împotriva regimului comunist. S-a constituit atunci organizația municipală a Frontului Salvării Naționale care a preluat conducerea orașului.

Orașul de azi

Oradea de azi poartă, amprenta anilor de comunism redați de construcțiile moderne de utilitate publică sau a blocurilor de locuințe ce au fost integrate în peisajul orașului vechi. Între realizările perioadei comuniste amintim deschiderea șantierului de construcție a uzinei Alumina, deschiderea a numeroaselor întreprinderi de industrie ușoară , punerea în funcțiune a Intreprinderilor Agricole de Stat, construirea a numeroase blocuri, spitale etc.

În concluzie, putem afirma că orașul Oradea nu este rezultatul unei întemeieri clasice, ci al unei adevărate evoluții, marcată de succesiunea unor evenimente ce i-au favorizat sau dimpotrivă i-au stopat dezvoltarea. Oradea s-a format în timp, parcurgand diferite etape, de la faza așezărilor grupate din jurul cetății la orașul unificat, ajungând apoi din nou la separarea acestora pentru ca uniunea definitivă să se realizeze abia la mijlocul secolului al XIX-lea.

2.2 ECONOMIA ORAȘULUI ORADEA – PREZENT ȘI VIITOR

În privința economiei, Oradea, urmează tendința României, aflându-se în perioada tranziției către economia de piață, eforturile autorităților și ale oamenilor de afaceri concentrându-se în direcția refacerii după criza economică, retehnologizării, îmbunătațirii infrastructurii și a serviciilor către populație.

Economia orașului Oradea este una a cărei structură cuprinde relativ multe domenii de activitate, realizând peste 60% din producția industrială a județului. Oradea a fost dintotdeauna unul dintre orașele prospere ale României și un semnificativ centru economic, în mare parte datorită proximitatii față de Ungaria, devenind astfel o poartă spre Occident. Totuși, în anul 2008, Oradea era unul dintre cele mai puțin industrializate orașe din partea de Vest a țării datorită ciclurilor economice de după 1990, cand s-a distrus industria orașului.

Majoritatea domeniilor de activitate sunt axate în principal pe: chimie, textile și confecții, tricotaje, încălțăminte, prelucrarea lemnului, materiale de construcții, confectii metalice, piese de schimb, mase plastice, industrie alimentară, energetică. Toate activitățile economice sunt sprijinite de asistența indispensabilă a băncilor ce au deschise filiale în oraș. De asemenea, Oradea dispune de o rețea de instituții și servicii de interes public general: transport, proiectare, construcții, instalații, turism, activitate hotelieră, import-export.

În ceea ce privește industria, situația poziționării geografice favorabile, pe granița de vest, a condus la dezvoltarea acestui sector Principalele ramuri industriale ale orașului Oradea sunt:

industria pielăriei și încălțămintei;

industria mobilei, industria chimică (Exmob SA Oradea, Sinteza SA);

industria confecțiilor;

industria materialelor de construcții;

industria alimentară (Zahărul SA Oradea);

extracția petrolului și gazelor naturale (Petrovest Oradea);

industria construcțiilor etc.

Comerțul și transporturile au de asemenea un rol important în economia orașului, Frigoexpres SA Oradea și Galassini România SRL Oradea fiind firmele reprezentative în domeniul transporturilor. Referitor la sectorul serviciilor acestea au o pondere importantă în economia orașului, dezvoltându-se cu precădere în ultimii ani. Serviciile financiar-bancare, de asigurări, serviciile turistice și telecomunicațiile sunt printre cele mai dezvoltate activități de servicii în Oradea.

În ultimii ani, Oradea a constituit un loc propice pentru apariția și dezvoltarea investițiilor autohtone și străine. Astfel, s-au deschis în oraș fabrici, hoteluri, magazine, centre comerciale, toate menite să dezvolte economia orașului.

Cu privire la sectorul productiv, fabrica Celestica, furnizorul canadian de componente pentru echipamente electronice, prezent deja de câțiva ani pe piața orădeană, este demn de menționat, având o contribuție importantă pentru economia orașului, mai ales pentru multitudinea de locuri de muncă oferite orădenilor.

În acest an (2013), la Oradea, producătorul american de componente electronice Plexus a deschis oficial fabrica de la Oradea a cărei investiție s-a ridicat la suma de 30 de milioane de dolari, oferind sute de locuri de muncă orădenilor. Tot în acest an, la Oradea s-a deschis o nouă fabrică, autohtonă de această dată. Este vorba de AdePlast, o fabrică de polistiren ce a tras investiții de 3,2 milioane de euro, pentru o capacitate de producție de 700.000 metri cubi pe an.

Cu privire la sectorul serviciilor, în special la cel al serviciilor turistice, trebuie să menționăm ca importanță sporită pentru economia orașului, două hoteluri de rang internațional ce au fost deschise în Oradea în ultimii 3 ani: Hotel Ramada fiind primul, inaugurat în 2010, investiția pentru acest hotel ridicându-se la 10 milioane de euro iar cel de-al doilea este Hotelul Hilton, primul hotel de 5 stele din Oradea, deschis anul trecut. Investiția în acest hotel se ridică la suma de 21 milioane euro.

Un rol important în dezvoltarea economiei oricărui oraș sau regiune, îl are statul. Din acest punct de vedere, Oradea se poate considera norocoasă, în ultimii ani bucurându-se de atenția primăriei care, prin investițiile realizate și pe cele care intenționează să le realizeze, urmărește dezvoltarea economiei orașului. Primăria municipiului Oradea a atras, în anul 2012, cea mai mare sumă din fondurile europene alocate Regiunii de nord-vest, cumulând un procent de 35% din fonduri. La sfarșitul anului 2012, portofoliul cuprindea 80 de proiecte, domeniile prioritare ale acestora, majoritatea în implementare, au vizat energia, infrastructura rutieră (un drum rapid), cea de afaceri (Piața agroalimentară Rogerius), sănătate (două blocuri operatorii), protecția valorilor naturale (Dealul Ciuperca) și turism (Sinagoga Zion).

Primăria oferă sprijin investitorilor străini prin oferirea de amplasamente ieftine, care sa fie în zona infrastructurii, o atitudine prietenoasă față de mediul de afaceri, taxe cât mai mici. Astfel, în ultimii ani, s-au ocupat prin contracte aproximativ 80 ha de teren, s-au generat investiții de peste 150 milioane de euro reușind să se creeze mii de locuri de muncă.

Un exemplu este Cetatea Oradea care a fost abandonată în ultimii 50 de an și care se dorește a fi pusă în valoare ca punct de atracție în special pentru cetățenii Ungariei. Astfel, se încurajează un turism pe relația Est-Vest, aceasta cetate având un rol important în istoria maghiară, după cum am amintit și în prima parte a acestui capitol. Astfel, primăria își propune ca până la sfârșitul anului 2015, cetatea să fie integral reabilitată, să existe muzee, centre de afaceri, o zona comercială și o sală de casatorii în cadrul acesteia.

Totuși, pentru a genera turism dar și investitori străini, indiferent de domeniul de activitate, primăria este conștientă că este nevoie de o infrastructură adecvată. Prima problemă este legată de accesul în oraș. Astfel, s-a obținut o finanțare pentru modernizarea Aeroportului din Oradea, ceea ce va permite în urmatorii ani, odată cu îmbunătățirea operării aeroportului, crearea de legături cu mari aeroporturi din Europa, astfel încât accesul în Oradea să fie mult mai facil. Acest lucru este important pentru opțiunea de localizare a unor companii în Oradea, dar și pentru turism și a serviciilor conexe (zona hotelieră, de servicii).

2.3 RESURSE TURISTICE

Datorită amplasării geografice, Oradea constituie un potențial în ceea ce privește turismul regional și internațional. Chiar dacă este situată la doar 12 km de Băile Felix, cea mai mare stațiune balneo-climaterică permanentă din România, potențialul turistic al Oradiei nu se limitează la atât fiind dat în principal de istoricul și arhitectura sa. Istoria acestui oraș constituie baza turismului de azi și de mâine prin prisma ampretei lăsate din punct de vedere cultural și istoric prin intermediul edificiilor de cult, a monumentelor, muzeelor și diverselor construcții care azi, sunt adevărate atracții turistice. Impresia pe care o lasă acest oraș celor ce îl străbat , este una de un adevărat complex de arhitectură realizat prin îmbinarea armonioasă a multor stiluri arhitecturale din perioade diferite, un loc unde se îmbină într-un tot unitar, vechiul și noul.

Oradea, oraș aflat la confluența Occidentului cu Orientul, este un adevărat „oraș punte”, loc în care prin efervescența spirituală, bogăția economică și gustul pentru frumos și-au găsit loc de manifestare, arhitecți de ce au o valoare redutabilă și stiluri arhitectonice apropiate Europei Centrale și Vestice. Considerată de către specialiștii în domeniu ca o adevărată „rezervație de arhitectură”, Oradea este în prezent gazda a nu mai puțin de 77 de clădiri monument înregistrate în listele  Comisiei Naționale pentru Monumente Istorice. Orașul a gravitat secole de-a rândul în orbita influențelor insinuate atât de regalitatea maghiară cât și de Curtea Vieneză, lăsându-se apoi rând pe rând impregnată de valorile colportate prin Europa Centrală.

Pe lângă Cetatea Oradea, dovada principală a istoriei acestui oraș, în zonele acestuia pot fi admirate și vizitate clădiri construite în stiluri precum: renascentist, baroc, romantic, clasic, eclectic, seccesion. Aceste clădiri se concretizează practic în biserici, palate, muzee și alte clădiri de importanță turistică precum complexul Vulturul Negru sau Teatrul de Stat. Din punct de vedere al patrimoniului cultural, în Oradea au fost delimtate două zone ca arii de interes turistic:

Ansamblul urban „Centrul istoric Oradea” ;

Ansamblul urban Oradea II (zona cuprinsă între străzile Inului, Parângului, stația CFR Oradea și Episcopia Bihor).

În Oradea, de-a lungul timpului, au existat și încă există mai multe confesiuni religioase, fapt dovedit de multitudinea locașurilor de cult, o parte din ele fiind ridicate în prezent la rang de monument istoric. Dintre acestea menționăm confesiunea ortodoxă, romano și greco-catolică, reformată. Un loc aparte în istoria orașului a avut-o comunitatea evreiască, a căror urme rămân sub forma sinagogilor, în prezent monumente istorice.

Biserica este construită în stilul barocului târziu provincial cu elemente stilistice neo-clasice. Spectaculoasă este de asemenea decorația iconostasului ce este concepută dupa modelele epocii, ce îmbinau elemente de stil rococo, empire, târziu baroce sau neoclasice într-o viziune de ansamblu grandioasă.Acest monument istoric a fost cruțat de incendiul din1836, păstrându-se azi în forma originală. Două particularități îi conferă unicitate: portretul în medalion al lui Horea, imagine care încununează iconostasul, și mecanismul confecționat de către Georg Rueppe în 1793 și plasat în turnul catedralei ce indică fazele lunare.

În Oradea își au locul numeroase biserici romano-catolice, multe dintre acestea fiind monumente istorice, ridicate cu sute de ani în urmă și cu o istorie impresionantă. Dintre acestea, foarte importante sunt Catedrala Romano-Catolică, fiind cea mai mare biserică în stil baroc din România și Biserica Sf. Ladislau. Aceasta din urmă este una dintre cele mai vechi edificii ecleziastice din Oradea, lucrările de construcție începând în 1720 și fiind finalizate în 1741. Turnul bisericii a fost ridicat în 1800.

În acest an are loc în orașul întemeiat de Sfântul Ladislau, prima ediție a unui eveniment prin care se dorește omagierea acestui fondator, eveniment numit reprezentativ: Zilele Sfântului Ladislau. Evenimentul este programat pentru sfârșitul lunii iunie, va dura 3 zile, manifestarea având loc în Parcul Bălcescu.

Așa cum am menționat și anterior, comunitatea evreiască și-a lăsat amprenta pe teritoriul orașului Oradea, sinagogile prezente și azi fiind dovadă a acestui lucru. Cele mai importante sunt Sinagoga Neologă Sion și Sinagoga Ortodoxă, acestea fiind declarate monumente istorice.

Intrarea în sinagogă se face prin ușile amplasate în partea vestică a clădirii. Pentru bărbați, sunt rezervate trei uși în arc semicircular, iar pentru femei, în partea laterală a fațadei două uși rectangulare. Sinagoga a fost vandalizată cu câțiva ani în urmă, fiind acum în posesia primăriei și urmând ca în viitorul apropiat să fie restaurată din fonduri europene și să constituie ca obiectiv turistic un adevărat muzeu evreiesc.

Un element deosebit îl constituie asimetria în plan a construcției, clădirea îmbinând stilul eclectic și renascentist. Clădirea este prevăzută în partea dinspre Crișul Repede cu un turn înalt de 50m.

Palatul Vulturul Negru este unul dintre cele mai importante clădiri din Oradea. Acestă clădire este multifuncțională, în prezent aceasta fiind în curs de reabilitare.” Clădirea este formată dintr-un parter înalt și patru etaje, având două corpuri între care se găsește un pasaj vitrat cu acces spre str. Independentei, Piața Unirii și str. Vasile Alecsandri. Fațada principală dinspre Piața Unirii este asimetrică, fiind formată din doua corpuri mari, inegale, ce relevă cel mai bine stilul secession.

Sala teatrului este dispusă pe 3 nivele, oferind până la 1.000 de locuri, instituția funcționând în prezent cu 2 secții, una în limba română și una în limba maghiară.

Resursele turistice prezentate reprezintă doar o parte din ceea ce formează un valoros patrimoniu ce stă la baza turismului cultural, un segment al pieței turistice în plină expansiune în Europa. Starea clădirilor  monument este relativ bună, unele dintre acestea fiind chiar beneficiarele unor programe de reabilitare constituind exemple de bune practici. Dintre acestea menționăm doar cîteva: Clădirea Episcopiei greco-catolice, Hotelul Astoria, Casa Comitatului, Camera de Comerț și Industrie, Sinagoga Neologă, Palatul Vulturul Negru etc.

CAPITOLUL III

PIAȚA TURISTICĂ A MUNICIPIULUI ORADEA

Acest capitol al lucrării mele este alocat în întregime studierii pieței turistice a municipiului Oradea. Astfel, cei ce vor avea răgazul să parcurgă această lucrare, vor regăsi în cadrul acestui capitol informații cu privire la cererea și oferta turistică a orașului, aferente anului 2011 și 2010, descrierea celor mai importante unități de cazare existente precum și un studiu cu privire la facilitățile puse la dispoziția oaspeților de către aceste unități.

3.1 METODOLOGIA CERCETĂRII

Cercetarea cu privire la piața turistică a Oradiei are drept scop relevarea atât din punct de vedere statistic cât și descriptiv a elementelor ce formează această piață respectiv prezentarea cererii și a ofertei precum și a concluziilor desprinse din acest studiu.

În vederea realizării acestui scop, am structurat cercetarea în 3 părți distincte, astfel:

Prima parte prezintă circulația turistică a municipiului Oradea sub aspectul sosirilor, al înnoptărilor, capacitate de cazare, grad de ocupare, sejur mediu;

A doua parte este una descriptivă, respectiv prezentarea tipologiei și descrierea celor mai importante unități de cazare din oraș;

Ultima parte se concretizează într-un studiu ce cuprinde analizat tuturor unităților de cazare privite prin prisma facilităților și a serviciilor oferite;

Pentru realizărea cercetării, am apelat la două surse principale, după cum urmează:

Direcția Județeană de Statistică care mi-a oferit informațiile de natură statistică relevante pentru prima parte a cercetării și pe baza cărora am realizat graficele și tabelele aferente studiului;

Internetul prin site-urile unităților de cazare din municipiu și a site-urilor specializate în turism;

Cercetarea este una atât statistică cât și descriptivă, cumulând informații de natură cantitativă și calitativă. Pentru realizarea propriu zisă a cercetării și redactarea rezultatelor ei în subcapitolele următoare am alocat timpul necesar, respectiv 5 zile.

Ca impediment pentru o realizare și mai îndeaproape a studiului a constituit-o imposibilitatea accesului la date statistice mai recente, respectiv pentru anul 2012 precum și inaccesibilitatea în incinta spațiilor de cazare pentru o descriere proprie, mai obiectivă decât cea prezentată pe site-urile proprii. Pentru combaterea acestui aspect, am încercat identificarea câtorva sugestii și păreri ale turiștilor, tot prin intermediul site-urilor specializate în acest sens.

3.2 CIRCULAȚIA TURISTICĂ ÎN MUNICIPIUL ORADEA

În acest subcapitol am efectuat cercetarea statistică prin intermediul graficelor și tabelelor realizate pe baza informațiilor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Bihor, cu privire la circulația turistică aferentă municpiului Oradea în anul 2011, axându-ne cu precădere pe următorii indicatori:

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune;

Numărul și structura sosirilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică;

Numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică;

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune;

Durata medie a sejurului;

Sosirile, înnoptările și capacitatea de cazare turistică în funcțiune defalcate pe luni ale anului;

Figura nr. 3.1

Structura sosirilor, a înnoptărilor și a capacității de cazare în funcțiune, pe zonele turistice din Județul Bihor în anul 2011 (%)

Sursa: realizat de autoare pe baza informațiilor din Publicația „Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Bihor”, furnizată de Direcția Județeană de Statistică;

Figura nr 3.1 are rolul de a releva poziția municipiului Oradea ca destinație turistică din Județul Bihor. Alături de acestea, au mai fost luate în calcul destinațiile montane, stațiunile balneare și alte localități și trasee turistice. Observăm că, în toate privințele analizate, Oradea ocupă locul al doilea, după stațiunile balneare care sunt poziționate pe primul loc, sub toate aspectele, dar mai ales la numărul de înnoptări unde cumulează aproape 80% din numărul total al acestora, la nivel de județ.

Oradea, a primit în anul 2011, 37% din totalul de turiști ai județului, situându-se relativ aproape de prima destinație clasată. Deși înregistrează o pondere relativ mare a numărului de sosiri, numărul de înnoptări ocupă o pondere redusă, de circa 13% din total, ceea ce ne indică o durată a sejurului scăzută. Acest lucru nu este surprinzător întrucât, în general durata sejurului este mai mare în stațiunile balneare și de tratament decât în destinațiile urbane.

În ceea ce privește capacitatea de cazare în funcțiune, aceasta reprezentând numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise structurile de primire turistică în perioada considerată, Oradea deține aproape 20% din total, întrunind împreună cu stațiunile balneare din împrejurimea orașului, mai mult de 80% din totalul acestei capacități.

Tabel nr. 3.1

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune în Oradea pe principalele tipuri de structuri de primire turistică în 2010 și 2011 (locuri-zile)

Sursa: realizat de autoare pe baza informațiilor din Publicația „Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Bihor”, furnizată de Direcția Județeană de Statistică;

În Tabelul nr. 3.1 am redat capacitatea de cazare turistică din Oradea, pe tipuri de structuri, evidențiind evoluția acesteia din 2010 până în 2011. Astfel, constatîm că s-a înregistrat o creștere a capacității în hoteluri și pensiuni turitice, o stagnare în hosteluri și o reducere a capacității vilelor turistice. În total s-a înregistrat o creștere de peste 60.000 de locuri de cazare.

Figura nr. 3.2

Ponderea capacității de cazare turistică în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din Oradea în anul 2011 (%)

Sursa: realizat de autoare pe baza informațiilor din Publicația „Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Bihor”, furnizată de Direcția Județeană de Statistică;

Conform Figurii nr. 3.2, ponderea cea mai mare privind capacitatea de cazare turistică în structurile de primire, o au hotelurile cu 87% din total, urmate de pensiunile turistice la o diferență enormă, deținând 6% din capacitatea de cazare. Pe ultimul loc se situează vilele turistice cu 2%, hostelurile deținând 5% din capacitatea de primire turistică.

Tabel nr. 3.2

Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din Oradea, pe tipuri de structuri în 2010-2011

Sursa: realizat de autoare pe baza informațiilor din Publicația „Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Bihor”, furnizată de Direcția Județeană de Statistică;

Din Tabelul nr. 3.2 putem observa că, în municipiul Oradea s-a înregistrat în 2011, un număr de 72.164 de sosiri, cele mai multe realizându-se în hoteluri și hosteluri. De asemenea, observăm că, în campinguri, moteluri, tebere și cabane nu s-au înregistrat sosiri datorită inexistenței acestora. Putem observa cu ușurință evoluția numărului de sosiri, în cei doi ani analizați, constatând o creștere substanțială a numărului de sosiri totale, în toate structurile analizate, mai puțin în vilele turistice, unde s-a înregistrat o mică scădere. Acest lucru denotă o migrare a turiștilor spre alte structuri din cauza scăderii numărului de vile, după cum am observat în Tabelul nr. 3.1

Figura nr. 3.3

Ponderea sosirilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în 2011 (%)

Sursa: realizat de autoare pe baza informațiilor din Publicația „Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Bihor”, furnizată de Direcția Județeană de Statistică;

Se poate observa cu ușurință că 84% dintre turiști au ales să se cazeze în hotelurile din municipiul Oradea, fără a face o defalcare după gradul de confort iar cei mai puțin s-au cazat în vile turistice. 10% dintre sosiri s-au înregistrat în hosteluri și doar 4% în pensiuni turistice.

Făcând o comparație între numărul de sosiri și capacitatea de cazare a structurilor, remarcăm o oarecare proporționalitate între cei doi indicatori, dar nu în toate cazurile. Această proporționalitate se remarcă în cazul vilelor turistice unde cele două procente se mențin dar și în cazul hotelurilor, cu aproximație. În cazul pensiunilor, se observă că acestea primesc doar 4% dintre turiști deși dețin 6% din capacitatea turistică iar, un caz special este cel al hostelurilor care, deși dețin doar 5% din capacitatea turistică a municipiului, primesc 10% din totalul turiștilor.

Tabel nr. 3.3

Înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din Oradea pe tipuri de structuri de primire turistică

Sursa: realizat de autoare pe baza informațiilor din Publicația „Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Bihor”, furnizată de Direcția Județeană de Statistică;

Din nou se constată că, așa cum era de așteptat, cele mai multe înnoptări au avut loc în hoteluri, unde se înregistrează o creștere a acestui număr din 2010 și până în 2011 de aproape 13.000 de înnoptări, aspect favorabil pentru turismul din orașul Oradea. De asemenea, remarcăm că, în toate structurile a crescut numărul de înnoptări, mai puțin în vilele turistice, menținându-se tendința înregistrată în cazul sosirilor turistice prezentate anterior. Ne putem da seama de faptul că, numărul înnoptărilor este direct proporțional cu numărul sosirilor. Astfel, calculând rata de creștere a fiecărui indicator, de la un la altul, am constatat că, numărul sosirilor a crescut cu 12,1% iar cel al înnoptărilor cu 12,9%. Diferența de aproape un procent demostrează o creștere a duratei sejurului mediu, după cum se poate observa în Tabelul 3.4.

Tabel nr. 3.4

Durata sejurului mediu în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în 2010 și 2011 (zile)

Sursa: calculat și realizat de autoare pe baza informațiilor din Publicația „Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Bihor”, furnizată de Direcția Județeană de Statistică;

Durata medie a șederii în județul Bihor, în anul 2011, pe total structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare a fost de 4,6 zile, valoare aproximativ egală cu durata medie a șederii din anul 2010 (5,0 zile). Cu toate acestea, observăm că, în municipiul Oradea, durata sejurului mediu este de 1,68 zile în 2011 și de 1,67 în 2010, remarcându-se o ușoară, chiar nesemnificativă creștere a duratei sejurului mediu.

Cea mică valoarea este înregistrată în cazul hostelurilor, de doar o zi, iar cea mai mare, în cazul hoteluri, de 1,75 zile. O scădere a duratei sejurului mediu se înregistrează pentru vilele turistice de la 1,75 la 1,57, datorită scăderii numărului de sosiri. De regulă, în localitățile urbane, durata sejurului este mai mică decât în cazul stațiunilor turistice, aici turiștii venind și în alte scopuri precum afaceri, turism cultural, vizite la rude, scopuri care nu necesită o ședere de prea multe zile în oraș.

În continuare, vom prezenta indicii de utilizare netă a locurilor de cazare din Oradea, pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în anul 2011. Acest indicator exprimă relația între capacitatea de cazare turistică în funcțiune și utilizarea efectivă a acesteia de către turiști, într-o perioadă determinată.

Tabel nr. 3.5

Indicii de utilizare netă a locurilor de cazare din Oradea, pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, în anul 2011 (%)

Sursa: calculat și realizat de autoare pe baza informațiilor din Publicația „Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Bihor”, furnizată de Direcția Județeană de Statistică;

În tabelul anterior am expus indicii de utilizare netă a locurilor de cazare din Oradea, rezultând în urma calculelor efectuate, un grad de ocupare total de 27,4%. Cel mai mare grad de ocupare s-a înregistrat în hosteluri (35,1%) întrucât acestea înregistrează un număr sporit de înnoptări, având o capacitate de cazare mai redusă. Cel mai mic grad de ocupare s-a înregistrat în pensiunile turistice, hotelurile fiind, surprinzător, pe locul al treilea cu 26 de procente.

Tabel nr. 3.6

Sosiri, înnoptări și capacitatea de cazare în Oradea în lunile anului 2011

Sursa: calculat și realizat de autoare pe baza informațiilor din Publicația „Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Bihor”, furnizată de Direcția Județeană de Statistică;

Din tabelul anterior, observăm că, sosirile cele mai numeroase sunt în iulie și august iar înnoptările, în august și septembrie. Astfel, în iunie, septembrie, octombrie și noiembrie, sejurul mediu depășește 2 zile. Cele mai mici valori ale indicatorilor analizați sunt înregistrate în lunile ianuarie și februarie cu mici diferențe de la o lună la alta, în această perioadă, sejurul mediu abia depășind o zi.

Figura nr. 3.5

Evoluția numărului de sosiri și de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din Oradea, pe lunile anului 2011

Sursa: realizat de autoare pe baza informațiilor din Publicația „Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Bihor”, furnizată de Direcția Județeană de Statistică;

Prin intermediul acestei figuri putem observa îndeaproape evoluția sosirilor și a înnoptărilor înregistrate la nivelul orașului și relația dintre cei doi indicatori. Observăm că, de regulă, odată cu creșterea sosirilor, crește și numărul de înnoptări însă nu în aceeași măsură. La începutul anului, sosirile și înnoptările au aproximativ același nivel urmând ca în luna mai, numărul înnoptărilor să crească mult mai mult decât cel al sosirilor. În luna iunie, înnoptările au crescut, cu toate că numărul sosirilor a înregistrat o scădere, aceasta fiind situația care reprezintă o excepție iar datorită acestui lucru, luna iunie este una dintre lunile cu cea mai mare durată a sejurului mediu. Începând cu luna august- sosirile și cu luna septembrie-înnoptările, încep treptat să scadă de la lună la lună.

3.3 OFERTA DE CAZARE

Dacă în subcapitolul precedent am analizat circulația turistică a municipiului, în cadrul acestui subcapitol vom descrie câteva din unitățile de cazare care funcționează în folosul turiștilor. Din punct de vedere cantitativ au fost analizate anterior, urmând astfel și o prezentare a gradului de confort și a diversității acestora în ceea ce privește serviciile oferite. În orașul Oradea baza tehnico-materială este relativ dezvoltată, în sensul că, se găsesc unități de cazare aparținând mai multor structuri și grade de confort astfel: hoteluri de până la 5 stele, hosteluri, vile și pensiuni turistice. Acestea sunt răspândite în toate zonele orașului, astfel că, pentru a ne forma o imagine de ansamblu am reprezentat în Figura nr. 3.6 câteva dintre acestea.

Figura 3.6

Poziționarea pe harta Oradiei a unei părți din unitățile de cazare existente

Sursa: realizat de autoare;

3.3.1 Hoteluri

În Oradea, cele mai numeroase structuri de cazare se regăsesc sub forma hotelurilor de diferite categorii a căror capacitate de cazare este dominantă în rândul unităților, deținând o pondere de 87%. În cele ce urmează vă vom prezenta cele mai reprezentative hoteluri în funcție de clasificarea acestora, respectiv după gradul de confort.

Double Tree by Hilton – 5*

Toate spațiile de cazare sunt spațioase și oferă aer condiționat, TV cu ecran plat și baie, terasă sau balcon, iar în funcție de tipul camerei, pot avea dormitorul separat de living.. Restaurantul Laurus al hotelului servește preparate culinare din bucătăria mediteraneană iar barul-lounge Cafe Cris oferă o varietate de băuturi și gustări. Hotelul pune la dispoziție un centru de conferințe de 300 mp, compus din 5 săli de capacități diferite, ideale pentru întalniri de afaceri, conferințe, ședințe, seminarii și cursuri dar si pentru evenimente speciale

Tarifele de cazare pentru o cameră la acest hotel, diferă foarte mult, în principal în funcție de perioadă și tipul camerei dorite. Astfel, tarifele încep de la 262 lei pentru o cameră single și 310 lei pentru o cameră dublă standard și pot ajunge până la 710 lei pentru apartamente. Aceste tarife includ mic dejun și alte facilități menționate anterior.

Pentru a analiza comparativ imaginea pe care o are despre sine hotelul cu părerile oaspeților, am analizat câteva comentarii ale acestora prin intermediul site-urilor de specialitate. Astfel, majoritatea oaspeților par a fi foarte mulțumiți și satisfăcuți de serviciile oferite de acest hotel, cu toate că au fost menționate câteva probleme pe care le-am identificat în mai multe comentarii. Acestea se refereau în principal la meniul puțin variat și simplist al hotelului și la câteva aspecte de natură tehnică: aer condiționat zgomotos, scurgerea de la duș etc.

Hotel Ramada – 4*

Hotelul Ramada Oradea este localizat la doar 10 minute distanță de aeroport, 20 minute distanță de granița cu Ungaria și 5 minute de centrul orasului și atracțiile locale. Este un hotel modern, nou construit, cu un design chic minimalist, care oferă cazare în Oradea în 130 camere, inclusiv suite, camere superioare, business, family și camere pentru persoane cu dizabilități. Unitatea deține și două restaurante Syrah și The Hub iar etaj este destinat exclusiv pentru organizarea de evenimente punând la dispoziția oaspeților 3 săli de conferințe: Piemonte, Bordeaux și Toscana. Hotelul oferă clienților săi 130 de camere concepute în 4 tipuri cu dotări și stiluri diferite, tarifele practicate începând de la 40 de euro și ajung până la 92 de euro în funcție de tipul camerei și de dotările de care dispune.

Consultând părerile oaspeților, principalele puncte tari ale hotelului constă în calitatea resursei umane, personalul fiind menționat și apreciat în toate comentariile dar și în curățenia și confortul camerelor. Comparativ cu hotelul precedent, Ramada a primit mai multe critici, cele mai multe referindu-se la faptul că diferă de celelalte hoteluri aparținând acestui lanț în ceea ce privește calitatea serviciilor. Partea de alimentație a fost cel mai des întâlnită ca punct slab dar și erorile de natură organizatorică și tehnică precum: lipsa halatelor și a apei, omiterea efectuării curățeniei, zgomotul produs de evenimentele nocturne care se desfășoară în incinte hotelului etc.

Hotel Impero – 3*

Bulevardul Decebal, locul unde este situat hotelul, este unul dintre cele mai mari și mai circulate bulevarde din Oradea, având privilegiul de a se afla exact la intersecția străzilor principale care dau la ieșirea/intrarea din/în oraș. Construit în anul 2007, hotelul Impero are o arhitectură modernă, fiind structurat pe 3 nivele și punând la dispoziția oaspeților 44 de camere.

Hotelul oferă și alte servicii precum restaurant, sală de fitness, saună și facilități dintre care menționăm: room service, spatiu depozitare bagaje și valori, fax, xerox, încalzire, parcare privată supravegheată de camere video, servicii fax și curierat, accesul cu animale de companie , internet wireless gratuit disponibil în toate spațiile, acces persoane cu dizabilități, recepție 24 de ore etc. Tarifele practicate încep de la 150 RON camera single până la 270 lei apartamentul , tarife ce includ mic dejun, TVA și taxa hoteliră.

Conform surselor consultate, hotelul este apreciat de clienți, care îl descriu ca fiind ușor de localizat, amplasat într-o zonă liniștită, cu personal prietenos, design cochet și un raport calitate preț acceptabil. Neplăcerile oaspeților sunt legate de gradul de inovare scăzut, defecțiuni de natură tehnică, lipsa interesului pt detalii și satisfacția oaspeților și uneori chiar neplăceri legate de cuățenie.

Hotel Terra – 2*

Hotelul Terra este situat pe malul drept al Crișului Repede, în aproapeiere de Ștrandul Municipal, zona de amplasament fiind una liniștită, ferit de agitația orașului dar totuși la scurt timp distanță de centrul său. Hotelul mizează pe oferirea unei ambianțe familiale, cu mâncare tradițională, confort, simplitate și curățenie.

În privința serviciilor oferite, hotelul pune la dispoziție 21 de camere cu funcțiuni de cazare, restaurant propriu ce poate fi utilizat și în scopul celebrării ocaziilor speciale precum și o sală de conferințe dotată modern. Legat de dotări, camerele au în dotare telefon, cablu TV, Internet și grup sanitar propriu, micul dejun fiind inclus în prețul camerei.

Oapeții cazați la acest hotel s-au declarat mulțumiți de condițiile de care au avut parte, considerând că hotelul are un raport calitate preț bun, ținând cont de categoria hotelului, de 2 stele. Nemulțumirile au fost deseori legate de calitatea scăzută a produselor oferite la micul dejun, personal slab instruit și dotările învechite și uneori chiar defecte.

În cadrul acestei secțiuni am prezentat doar hoteluri de 2,3,4 și 5 stele întrucât în Oradea nu există hoteluri de 1 stea.

3.3.2 Hosteluri

Capacitatea de cazare a hostelurilor în orașul Oradea este relativ mică comparativ cu celelalte categorii de unități de primire turistică cu funcțiuni de cazare, însă dețin gradul de ocupare cel mai ridicat de 35%. Prezentăm pe scurt două dintre aceste tipuri de unități de cazare: Hostel Radco și Hostel Pihe.

Hostel Radco

Hostel Pihe

Hostelul Pihe este situate în apropiere de centrul orașului, pe strada Tudor Vladimirescu, punând la dispoziție 15 locuri de cazare în 3 camere cu baie comună. Oferă următoarele servicii suplimentare: TV în fiecare încăpere, frigider, acces la bucătărie, recepție non-stop, parcare, cramă, sală pentru conferințe și acces gratuit la internet. Tariful pentru o noapte de cazare, pentru o persoană este de 20 lei.

Sursa: http://www.welcometoromania.ro/Oradea/Oradea_Hotel_Pihe_r.htm, accesat la data de 11.06.2013;

3.3.3 Pensiuni turistice

Capacitatea de cazare a pensiunilor a fost de 6% în anul 2011 iar gradul lor de ocupare înregistrat a fost cel mai mic dintre toate unitățile de cazare, cu o pondere a sosirilor de doar 4%. Numărul structurilor de cazare de acest tip este destul de restrând, prezentăm totuși următoarele două structuri: Pensiunea Recidency și Pensiunea Junior.

Pensiunea Recidency

Această pensiune este situată în centrul orașului Oradea, în apropiere de Teatrul de Stat și de primăria orașului. Pensiunea oferă servicii de cazare în 10 camere duble și doup apartamente. Fiecare cameră este dotată cu baie proprie, televizor și acces gratuit la internet iar apartamentele dispun de un dormitor, living și o bucătărie dotată cu frigider, aragaz și hotă. Pensiunea dispune de parcare supravegheată și recepție non-stop. Tarifele de cazare pentru această pensiune încep de la 70 lei pentru camerele duble, micul dejun și aerul condiționat nefiind inclus în preț.

Pensiunea Junior

Pensiunea Junior este situată în Oradea, pe strada Ogorului, oferind pe lângă serviciul de cazare și servicii de alimentație publică, în restaurantul propriu, punând la dispoziția clienților preparate din bucătăria românească și internațională. Dispune de asemenea de un bar și o terasă de vară în aer liber. În cadrul restaurantului se poate servi micul dejun, prânzul și cina, acesta având o capacitate de 65 locuri.

Oaspeții s-au declarat mulțumiți de raportul calitate-preț al serviciilor de care au beneficiat deși în privința personalului au existat plângeri cu privire la necunoașterea unei limbi străine dar insatisfacțiile au fost legate în principal de orarul de funcționare și amplasament și zgomotul datorat acestuia (apropierea de șoseaua de centură).

3.3.4 Vile turistice

Vilele turistice sunt cele mai puțin numeroase, capacitatea lor de cazare fiind foarte scăzută, la fel cum sunt și sosirile înregistrate în cadrul acestor unități. Considerăm relevantă prezentarea unei singure vile turistice: Vila Delia.

Vila Delia

3.4 STUDIU PRIVIND SERVICIILE ȘI FACILITĂȚILE OFERITE DE UNITĂȚILE DE CAZARE DIN ORADEA

Piața hotelieră a municipiului Oradea este una relativ dezvoltată, cuprinzând unități de cazare diverse, de la hoteluri de 4 și 5 stele până la vile, hosteluri și pensiuni de mici dimensiuni. Studiul al cărui rezultate sunt reflectate în acest subcapitol cuprinde analizarea fiecărei unități hoteliere sintetic, prin prisma serviciilor și facilităților oferite clienților. Rezultatele studiului sunt redate în Tabelul nr. 3.6.

Astfel, observăm că Oradea oferă oaspeților săi 50 de variante de unități de cazare din toate categoriile menționate anterior, turiștii având posibilitatea de a opta pentru una din variante în funcție de diverși factori de decizie precum: venit, localizare, motivație etc.

Figura 3.6

Ponderea structurilor de cazare în municipiul Oradea

Sursa: realizat de autoare din cercetare proprie;

În Figura nr. 3.6 se poate observa ponderea ocupată de fiecare din cele patru tipuri de structuri de cazare identificate. În urma studiului efectuat, am identificat în municipiul Oradea, 50 de unități de cazare, astfel:

28 hoteluri, ocupând o pondere de 56%;

16 pensiuni cu o pondere de 32%;

3 vile turistice și 3 hosteluri, fiecare ocupând o pondere de 6% din totalul structurilor;

Ceea ce este de remarcat este că, 56% din structuri, respectiv hotelurile dețin peste 80% din capacitatea de cazare a orașului în timp ce 32% din unități, mai exact pensiunile, dețin doar 4% din capacitate, aspect ce poate fi explicat prin capacitatea de cazare redusă a unei pensiuni comparativ cu cea a unui hotel. De asemenea, se remarcă o tipologie a hotelurilor destul de diversificată, cea mai mare pondere fiind ocupată de hotelurile de 3 stele (64%). Acest lucru poate fi explicat prin raportul calitate preț al acestor hoteluri care oferă de regulă servicii și facilități multiple la prețuri rezonabile. Piața hotelieră a Oradiei este una destul de costisitoare dacă ne gândim la faptul că aproape 30% din hoteluri au 4 și 5 stele, deci grad de confort sporit, în timp ce nu regăsim decât 2 hoteluri cu 2 stele in timp ce hoteluri cu o stea nu am identificat în cadrul acestui studiu. (Figura 3.7).

Figura 3.7

Ponderea hotelurilor în funcție de categoria de clasificare

Sursa: realizat de autoare din cercetare proprie;

Chiar dacă, deseori au același număr de stele, hotelurile nu oferă același tip de servicii și la tarife identice. Chiar dacă se respectă anumite reguli impuse de lege, fiecare unitate de cazare are politica ei în privința tipologiei serviciilor și facilitățile oferite oaspeților, cu scopul de a-i atrage sau de a-i fideliza. Tabelul nr. 3.6 are tocmai acest obiectiv, de a identifica și compara tipurile de facilități oferite de hotelurile din municipiul Oradea. Se observă că toate unitățile de cazare supuse cercetării pun la dispoziția oaspeților serviciul de televiziune în camere și aproape toate le oferă conexiune la internet, majoritatea fără fir.

De asemenea, remarcăm faptul că, odată cu creșterea gradului de confort, respectiv a numărului de stele, crește și numărul serviciilor și a facilităților oferite. Astfel, hotelurile de 4 și 5 stele pun la dispoziție o varietate de facilități gratuit (incluse în tariful de cazare) sau percepând taxe suplimentare. Serviciile care, de regulă se întâlnesc la hotelurile de lux și, de regulă, nu se regăsesc la cele de 2 și 3 stele sunt: accesul la piscină, serviciul de concierge, închirieri auto, wellness&spa, roomservice, acces special pentru persoanele cu handicap etc. Desigur, în Tabelul nr. 3.6 nu se regăsesc o serie de alte servicii precum: curățătorie, spălătorie, minibar, recepție non-stop etc, incluzând în studiu doar acele facilități pe care le-am considerat relevante pentru marcarea unei distincții atât în satisfacția consumatorului cât și în ceea ce privește gradul de confort redat prin numărul de stele. Cu privire la hotelurile de 2 și 3 stele, acestea se limitează de regulă la a oferi servicii simpliste precum parcare (gratuită sau nu), bar, schimb valutar, seif, aer condiționat în camere etc.

Ceea ce nu face o distincție obligatorie între unitățile de cazare este serviciul de alimentație publică, pe care hotelierii îl pot oferi sau nu oaspeților săi, cu toate că, tendința este de a oferi clienților cel puțin micul dejun sau a-i pune la dispoziție un bar chiar dacă, restaurantul propriu zis lipsește.

Figura 3.8

Ponderea hotelurilor în funcție de categoria de clasificare

Sursa: realizat de autoare din cercetare proprie;

Analizând unitățile de cazare din Oradea, am concluzionat că, 62% dintre acestea au integrat în incinta unităților de cazare și componenta de alimentație publică în timp ce, puține sunt cele care au optat pentru piscină interioară sau exterioră (16%), acestea regăsindu-se de regulă doar la hotelurile de lux. Tot hotelurile de lux sunt cele care oferă servicii precum cele de înfrumusețare, saună, fitness etc în timp ce, referitor la accesul cu animale de companie, fiecare unitate adoptă propria politică.

Majoritatea hotelurilor, respectiv cele de 3 stele au, în ceea ce privește facilitățile oferite, următorul profil:

Dotările hotelului constă în camere duble, single sau apartamente, restaurant (de regulă a la carte), sală de conferințe/evenimente, parcare iar cele ale camerelor presupun existența unui minibar, aparat de aer condiționat, TV, piese de mobilier simpliste și baie în fiecare cameră;

Serviciile și facilitățile oferite se rezumă la recepție (de regulă non-stop), internet, păstrarea obiectelor de valoare, mic dejun inclus, servicii de natură financiară (schimb valutar, plăți cu cărți de credit/debit).

Profilul hotelurilor de 4 și 5 stele din Oradea, se încadrează aproximativ în următoarea descriere:

Dotările hotelului sunt multiple, spațiile de cazare (camere, apartamente) fiind structurate în funcție de o anumită tipologie abordată de hotelul în cauză, deține sali de conferință și săli de evenimente speciale de diferite capacități, are una sau două unități de alimentație publică în incintă, are parcare proprie, deține fie o sală de fitness, saună și piscină, fie un centru spa cu servicii multiple etc.

Dotările camerelor sunt de asemenea mai variate, diferite în funcție de tipul încăperii, simple dar cu tendință spre eleganță și rafinament;

Serviciile, detaliile și facilitățile oferite precum și ospitalitatea personalului sunt cele care constituie cea mai pragnantă diferență între un hotel de 3 stele și unul clasificat la 4 sau 5 stele.

În final, țin să menționez că, în ultimii ani, Oradea a devenit ținta marilor hotelieri, datorită potențialului pe care îl prezintă acest oraș pentru turismul de afaceri și cel cultural, fiind o portiță de deschidere către „vest”. Astfel, în Oradea funcționează în prezent 1 lanț hotelier de 5 stele (Hilton), 2 de 4 stele (Ramada și Continental) și unul de 3 stele (Impero).

Tabel nr. 3.6

Serviciile și facilitățile oferite de unitățile de cazare din Oradea

Sursa: realizat de autoare pe baza consultării site-urilor unităților de cazare;

LEGENDĂ

TV prin cablu în cameră; Room service; Permis accesul cu animale de companie; Bar de zi; Cărți de credit;

Piscină interioară; Piscină exterioară Acces special handicapați; Restaurant;

Internet în cameră; Sală de fitness; Saună; Schimb valutar;

Închirieri auto; Parcare; Seif; Aer condiționat în cameră.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Turismul reprezintă în prezent un element de referință al oricărei activități economice, consruindu-și în timp propria piață, definită prin factori și determinanți de natură economică, politică, socială și motivațională. Această piață a turismului este una deosebit de complexă fiind compusă dintr-o multitudine de elemente, în această lucrare regăsindu-se două dintre cele mai importante: cererea și oferta de produse turistice.

Piața turistică prezintă o serie de particularități specifice datorită caracteristicilor elementelor componente ale acesteia. Dintre aceste particularități menționăm complexitatea și caracterul fragentat al pieței, finalitatea specifică respectiv obținerea de către turist a unei satisfacții precum și gradul sporit de risc pe care și-l asumă ofertanții datorită incertitudinilor care se manifestă pe această piață. Piața turistică poate fi segmentată în funcție de o multitudine de criterii, unul dintre cele mai importante fiind motivația turiștilor, fără de care activitatea de turism nu ar fi căpătat o asemenea amploare. Cele mai întâlnite motivații pentru practicarea turismului sunt legate de cultură, loisir, afaceri, tratament etc.

Cererea turistică, ca element component al pieței turistice, manifestă comparativ cu alte domenii, o serie de particularități datorate specificului serviciilor componente. Aceste particularități punctează un dinamism accentuat, o labilitate în motivații, eterogenitate și concentrate atât în timp cât și în spațiu. În ceea ce privește factorii care determină manifestarea cererii turistice, priviți prin prisma naturii acestora, aceștia pot fi grupați în 4 mari categorii: factori economici și sociali, factori demografici, factori psihologici și factori politici, organizatorici si promoționali, fiecare având o anumită influență asupra turistului în ceea ce privește luarea deciziilor.

Oferta turistică, a doua componentă esențială a pieței turistice, prezintă de asemenea o serie de particularități precum sezonalitatea, complexitatea, eterogenitatea, imposibilitatea standardizării fiind formată din potențialul turistic al zonei generatoare de turism, baza materială specifică și infrastructura, serviciile specifice și forța de muncă prestatoare de servicii turistice. Dacă ne referim la prețurile produselor turistice, acestea manifestă un caracter inflaționist datorită complexității produselor turistice și a mecanismului de formare a prețului de vacanță, astfel că, limitele superioare și cele inferioare de preț sunt stabilite de concurența pe piață și costuri.

Aceste elemente ale pieței turistice, respectiv cererea și oferta turistică, au fost cele ce au constituit obiectul de studiu pentru realizarea prezentei lucrări, particularizându-le la nivelul unei destinații turistice urbane, orașul Oradea. În ceea ce privește potențialul turistic al orașului, cel puțin din punct de vedere antropic, acesta este unul generator de turism cultural prin amprentele lăsate de istoria sa, prin multitudinea de monumente istorice și arhitecturale iar datorită poziționării geografice a orașului, acesta deține avantajul posibilității de dezvoltare rapidă a turismului de afaceri. Ținând cont de aceste resurse și avantaje, Oradea are planuri mari de dezvoltare a infrastructurii pentru stimularea vieții economice și a turismului, sperând ca acest lucru să aducă un plus de prosperitate și bunăstare populației locale și dezvoltarea în ansamblu a orașului.

În ceea ce privește cererea turistică manifestată până acum pentru orașul Oradea, din datele statistice consultate, Oradea ocupă locul al doilea în cadrul județului, după stațiunile balneare din apropiere, care înregistrează cea mai mare cerere. Astfel, Oradea, a primit în anul 2011, 37% din totalul de turiști ai județului, 84% dintre aceștia optând în ceea ce privește structura de cazare, pentru hotelurile din municipiu. Conform calculelor, în municipiul Oradea, durata sejurului mediu este de 1,68 zile (2011), iar gradul mediu de ocupare este de 26,4%. Cei mai mulți turiști au vizitat Oradea în luna iulie și august.

Pentru primirea turiștilor actuali și a celor viitori, Oradea are dezvoltată o piață hotelieră care în prezent reunește un număr de 50 de unități de cazare, începând de la recentul hotel de 5 stele, Double Tree by Hilton și până la pensiuni și vile turistice de mici dimensiuni. La nivelul Oradiei, predomină hotelurile de 3 stele potrivite pentru majoritatea turiștilor, acestea caracterizându-se printr-un un raport calitate preț acceptabil.

Piața turistică a municipiului Oradea este abia la început de drum, dezvoltarea venind în timp, cu o bună promovare și cu sprijinul autorităților locale al căror efort trebuie să fie direcționat spre sectorul turistic. Acest lucru ar constitui un avantaj pentru oraș, pentru comunitate, pentru valorificarea resurselor dar și pentru hotelierii care au început deja să vadă o nouă oportunitate în Oradea.

BIBLIOGRAFIE

Ban Olimpia, „Turism internațional” curs tipărit format ID, Editura Universității din Oradea, 2011

Barrows C., Powers T., Reynolds D., ”Introduction to the hospitality industry ”, Editia a8-a, Ed. John Wiley & Sons, Inc. , Hoboken , New Jersey, 2012

Bădulescu Alina, „Economia Turismului-curs tipărit format ID”, Editura Universității din Oradea, 2011

Botezat Elena, „Managementul serviciilor turistice”- curs tipărit format ID, Editura Universității din Oradea, 2011

Cojocariu Steliana, „Strategii în turism și servicii”, Editura Universitară, București, 2010

Cristureanu Cristiana, „Economia și politica turismului internațional”, Editura Abeona, București, 1993

Holloway J.C, Taylor N., „The Business of Tourism”, Ediția a7-a, Ed. Pearson Education, U.K , 2006

Ispas Ana, „Economia Turismului”, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2010

Istrate Ion, Bran florina, Roșu Anca Gabriela, „Economia turismului și mediul înconjurător”, Editura Economică, 1996

Minciu Rodica, „Economia Turismului”, Ediția a3-a Editura Uranus, București, 2005

Nedelea Alexandru, „Piața turistică”, Editura didactică și Pedagogică, București, 2003

Nița Ilie, Niță Constantin, „Piața turistică a României”, Editia a2-a, Editura Economică, 2008;

Postelnicu Gheorghe, „Introducere în teoria și practica turismului”, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1997

Stăncioiu Aurelia- Felicia, „Dicționar de terminologie turistică”, Editura Economică, 1999

www.aboutro.com

www.bihor.ro

www.bihorstiri.ro

www.bisericaculuna.ro

www.booking.com

www.cazareoradea.ro;

www.descoperă.ro

www.destinatiieuropene.ro

www.doubletree3.hilton.com;

www.enciclopediaromaniei.ro

www.eurourbanism.ro

www.finantare.ro

www.ghidoradea.ro

www.ghidulprimariilor.ro

www.helloromania.eu

www.hotelimpero.eu;

www.hotels.com

www.hotelterra.ro;

www.hotnews.ro

www.monumentebihor.ro

www.oradea.ro

www.oradea-bihor.ro

www.oradeainimagini.ro

www.oradea-online.ro

www.panoramio.com

www.pensiunea-recidency.com;

www.prefecturabihor.ro

www.ramadaoradea.ro;

www.referinte.transindex.ro

www.sejur24.ro;

www.tourismguide.ro

www.turismland.ro

www.turistik.ro

www.turistinfo.ro;

www.welcometoromania.ro

www.ziare.com