Piata Suplimentelor Alimentare

Cuprins

1.Introducere

2.Noțiuni introductive

2.1 Istoricul și evoluția suplimentelor alimentare

Descrierea suplimentelor alimentare

Vitaminele

Compușii biominerali

Proteinele

Lipidele

Glucidele

Piața suplimentelor alimentare în Europa

Piața suplimentelor alimentare în România

1.Introducere

Noi trăim într-o lume în care alimentația și-a pus amprenta pe întreaga existență umană având un efect puternic asupra stării de sănătate și a capacității de muncă.Constituie factorul cheie care influențează procesele metabolice deoarece starea de spirit și sănătatea se află în corelație direct cu hrana. De aceea organismul uman necesită îngrijire însă nu întotdeauna există un echilibru între aportul alimentar și satisfacerea necesităților,acesta fiind perturbat de anumiți factori externi.

2. Noțiuni introductive

Înainte de a descrie pe larg evoluția suplimentelor alimentare e necesar de a prezenta noțiunile fundamentale privind acest termen. Totodată acest lucru este util pentru a evita ambiguitatea terminologică și a structura cât mai clar noțiunile cu care voi opera pe parcursul întregii lucrări.

Astfel, conform Ordinului Ministerului Sănătății Publice 1069 / 2007 avem următoarea definiție:

– „Prin „suplimente alimentare” se înțeleg produsele alimentare al căror scop este de a suplimenta regimul alimentar și care reprezintă surse concentrate de nutrienți sau alte substanțe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinație, comercializate sub formă de doză, respectiv în forme de prezentare cum ar fi capsulele, pastilele, comprimatele, pilulele sau alte forme similare, sașete cu pulbere, fiole de lichid, flacoane cu picător și alte forme similare de lichide și prafuri destinate să fie luate în mici cantități unitare măsurate;

– Prin „nutrienți” se înțeleg următoarele substanțe:

vitamine

minerale”.

O altă definiție susține că „suplimentele alimentare (denumite și suplimente nutritive) sunt preparate care au în compoziția lor micro- sau macronutrienți și alte substanțe comestibile, destinate a fi consumate în diferite cantități. Pot fi sub formă de tablete, capsule, drajeuri, pulberi sau lichide”. „Dietary Supplement Health and Education act of 1994”

Mai mult decât atât, Darie și Ognean consideră că tot ceea ce suntem și tot ceea ce ne înconjoară este alcătuit din substanțe chimice, la fel și alimentele. Substanțele chimice care sunt conținute în alimente și de care organismul uman are absolută nevoie se numesc „nutrienți” (Darie & Ognean, 2006).

2.1Istoricul și evoluția suplimentelor alimentare

Istoria suplimentelor alimentare este cu mult mai complicată decât pare. Cele mai importante cercetări legate de evoluția suplimentelor datează încă din sec XIX. Datorită dezvoltării chimiei ca știință s-a demonstrat că suplimentele alimentare au un efect regenerativ asupra organismului uman.

În sec. al XX-lea au avut loc realizări remarcabile in domeniul chimiei și a suplimentelor alimentare, în special s-a dezvoltat intensiv farmacologia.

Analizând evoluția istorică a suplimentelor alimentare am sintetizat cele mai importante evenimente și i-am detaliat mai jos în ordine cronologică:

1838- o primă mențiune a proteinei a fost făcută de către Jakob Berzelius în scrisoarea sa către Gerhardus Johannes Mulder;

1839- Gerhardus Johannes Mulder a descris compoziția chimică a proteinei;

1880- Pediatrul Nicolai Lunin a demonstrat că în alimente pe lângă proteine, grăsimi și carbohidrați există alte substanțe numite mai târziu „vitamine”; (Булдаков А.С. Пищевые добавки. Справочник. / Санкт-Петербург, 1996.)

1912- Biochimistul polonez Kazimierz Funk a descoperit în orezul brun existența vitaminei B1. Această substanță conținea un grup de amine și el a denumit-o vita amine (vitamină); ( Введение в общую микронутриентологию (биологически активные пищевые добавки) Под ред. проф. Ю.Ю.Гичева, к.м.н. Э.Огановой / Новосибирск,1998.)

1927- Carl F. Rehnborg a creat primul supliment alimentar alcătuit din lucernă care era componentul principal;

1934- Carl F. Rehnborg a fondat prima afacere de vitamine și minerale „Nutrilite”.

1939- Weston Price a publicat o monografie intitulată „Nutriție și Degenerare fizică”. Această lucrare conține aspecte legate de deficiențele nutriționale care sunt o cauză a problemelor de sănătate.

1966- Linus Pauling a demonstrat că o persoană care consumă zilnic vitamina C se va simți mai bine, mai energică și în general acest consum va avea un efect benefic asupra organismului.

1977- În monografia „Vitamina C și răceala cronică” Linus Pauling a prezentat rezultatele teoretice si practice ale experimentului privind consumul de vitamina C și a proprietăților terapeutice ale acestuia.

1994- A fost adoptat actul legislativ privind suplimentele alimentare ce trebuie să îndeplinească anumite cerințe privind compoziția (vitamine, minerale, aminoacizi, ierburi sau alte substanțe) și formă (pilule, capsule, tablete, lichide) sub denumirea „Dietary Supplement Health and Education Act of 1994”.

2.2 Descrierea suplimentelor alimentare

„Pentru a putea funcționa normal, organismul uman necesită un aport constant de energie, aport care se realizează prin intermediul principiilor alimentare. Fiind vorba de un organism homeoterm, adică lipsit de capacitatea de depozitare a căldurii și de posibilitatea de transformare a altei forme de energie exterioară, sursa unică și indispensabilă a supraviețuirii omului rămâne energia obținută prin desfacerea legăturilor chimice din structura alimentelor” ( Popescu, R., Lăcătușu, C., & Stana, B. (2006). Ghid pentru alimentație sănătoasă – sfaturi pentru populație. Iași: Performantica.)

Suplimentele alimentare (nutriționale) sunt preparate ce conțin vitamine, săruri minerale și alte substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic, sunt întrebuințate în cazul în care organismul are o deficiență sau nu se găsește intr-o cantitate suficientă în dieta zilnică.

Persoanele din întreaga lume zilnic consumă suplimente alimentare în scopul prevenirii unor boli, profilacticii, menținerea vitalității organismului. Majoritatea suplimentelor se găsesc în alimente și în acest caz dacă o personă are o dietă echilibrată, nu are nevoie să consume suplimente, deoarece excesul acestora poate fi toxic organismului.

În cazul alimentației necorespunzătoare sau a nutriției defectuoase, apar situații de deficiențe vitaminice si nutriționale.

Din punct de vedere al compoziției chimice, nutrienții se pot clasifica în:

Vitamine

Minerale

Lipide

Protide

Carbohidrați

Apă

Din punct de vedere funcțional, nutrienții se clasifică în:

Energogeni – generatori de energie sunt carbohidrații,lipidele și protidele.

Elemente de construcție- contribuie la regenerarea organismului.

Calciul,fosforul,fierul sunt câteva elemente ce sunt necesare organismului în procesul de creștere și dezvoltare.

Vitamine,minerale- asigură valorificarea optimă a energiei și elementelor de construcție.

Fibre dietetice- previne apariția afecțiunilor colonului și asigură buna funcționare a tranzitului intestinal.

În continuare voi face o scurtă prezentare a micronutrienților (vitamine,minerale) și a macronutrienților (glucide,proteine,lipide).

Vitaminele

Noțiunea de „vitamină” a suferit importante transformări în decursul evoluției științelor biologice.

Hofmeister susținea că vitaminele sunt „substanțe răspândite în regnul animal și vegetal, care apar în alimentație numai în mici cantități și sânt indispensabile pentru creșterea și conservarea organismului animal”.Această noțiune rămâne valabilă și astăzi însă interpretarea ei este foarte variabilă.

De-a lungul anilor, odată cu dezvoltarea biochimiei,s-au descoperit și alte vitamine,inițial s-a crezut că există o singură vitamină,pentru ca apoi să se formeze o adevărată listă a acestora.

„Vitaminele sunt substanțe organice naturale sau de sinteză care prezintă interes nutrițional și/sau farmaceutic, și care, în cantități mici, sunt necesare pentru desfășurarea proceselor metabolice din organism”.( Gârban, G. (2008). Micronutrienți admiși în suplimente alimentare. Timișoara: Solness)

Vitaminele au o structură complexă și nu pot fi sintetizate de către organism, însă prezența lor în corpul uman este absolut necesară pentru a îndeplini funcțiile esențiale.Ele nu reprezintă surse de calorii spre deosebire de proteine,lipide și glucide.

După modul de solubilitate,vitaminele se clasifică în:

-liposolubile (vitaminele A, D, E, K).

-hiposolubile (vitaminele B, C).

Vitaminele au un rol important în principiul alimentării de aceea trebuie administrată o doza zilnică minimă în organism pentru ca acesta să funcționeze cum trebuie.

Vitaminele A se află sub formă de provitamine A (caroteni) predominant în produse alimentare de origine vegetală colorate: ardei, morcovi, varză, roșii, caise, porumb și frunze verzi (spanac) și în cantități mai mari în produsele de origine animală: în uleiul de pește, în unele viscere, ficat, gălbenuș de ou, lapte, unt.

Vitamina D (vitamina soarelui) nu se administrează prin hrană ci se formează în organism cu ajutorul provitaminelor de origine animală și vegetală (vitamina D2), vitamina D3 se formeaza sub piele sub influența luminii solare.Se găsește in cantități mari în produse de origine animală:în peștele gras-somon,hering,ton și în cantități moderate existent în cereale integrale,brânză de tofu,lapte de soia.

Vitamina E se găsește în produse alimentare de origine vegetală în cantități însemnate: ulei de soia, ulei de porumb, ulei de arahide, în cereale, nuci, avocado, tomate etc., și în produsele de origine animal: unt, pește, brânzeturi.

Vitamina K este vitamina antihemoragică, este distribuită în produse de origine vegetală cu frunze verzi: ceai verde, spanac, broccoli, salată, urzici, conopidă, morcovi, precum și în cereale; grâu, porumb, orez etc. și mai puțin răspândite în produse de origine animală de obicei în brânză, unt și ou.

Vitamina B constituie așa numitul “complex vitaminic B": vitamina B1 (tiamina); vitamina B2 (riboflavina); vitamina B3 (niacina); vitamina B5(acid pantotenic); vitamina B6 (piridoxină); vitamina B9 (acid folic sau folat); vitamina B12 (ciancobalamina);

Vitamina B1-vitamină solubilă în apă ce trebuie administrată zilnic.Se găsește în tărâțe de grâu,orez brun,făine de orz,grâu integral,drojdie uscată,arahide,lapte.

Vitamina B2-la fel ca celelalte vitamine din complexul vitaminic B,trebuie administrată zilnic prin hrană:ficat, rinichi, pește, ouă sau suplimente.

Vitamina B3-are un rol important în procesele de detoxifiere și în producția de hemoglobin.Principalele surse bogate în vitamina B3 sunt: drojdiile alimentare, de bere, piersici, avocado, curmale, smochine, migdale, nuci.

Vitamina B5-mici cantități se regăsesc în aproape toate sursele de hrană, însă cea mai mare cantitate o conține carnea, broccoli și avocado.

Vitamina B6-este o vitamin solubilă în apă,sensibilă la lumină dar rezistentă la căldură.Este prezentă în numeroase alimente printre care:carnea, pește, cereale integrale, legume proaspete și uscate.

Vitamina B9-are rolul de producerea globulelor roșii în organism și asimilarea substanțelor nutritive din alimente. Vitamina B9 este prezentă în numeroase alimente: ficat, lapte, brînzeturi fermentate, legume verzi (sparanghel, spanac, varza verde, morcovi).

Vitamina B12- Aceasta se află în cantități mai însemnate în produsele alimentare de origine animală și mai ales în ficat, rinichi, splină, ciuperci.

Vitamina C-una din vitaminele importante necesare organismului uman,se găsește în fructe citrice, roșii, ardei, conopidă.

Compușii biominerali

O altă clasă de nutrienți sunt compușii biominerali.

„Mineralele sunt substanțe anorganice cu structură simplă (care nu se pot fracționa) pe care organismul trebuie să și le procure din alimentație, fiindcă nu le poate sintetiza ca atare. La fel ca în cazul vitaminelor, mineralele îndeplinesc funcții esențiale în corpul omenesc, fără să constituie surse de calorii și fiindu-ne necesare în cantități mult mai mici decât proteinele, lipidele sau glucidele”( Graur, M., Popescu, R., Lăcătușu, C., & Stana, B. (2006). Ghid pentru alimentație sănătoasă – sfaturi pentru populație. Iași: Performantica.)

Calciul este estențial pentru procesele de creștere,intră în componența oaselor și a dinților.Asigură coagularea sângelui și transportul substanțelor prin membranele celulelor, transmiterea impulsului prin fibrele nervoase, funcționarea normală a mușchilor.

Sodiul provine din alimente și băuturi ce conțin clorură de sodiu. Conținutul natural de sodiu al alimentelor bogate în proteine (lapte, brânză, ouă, carne, pește) este mai mare decât cel al legumelor și cerealelor, în timp ce fructele conțin puțin sau deloc sodiu.

Magneziul este prezent în numeroase alimente – diverse semințe (mai ales de floarea-soarelui), cerealele neprelucrate, grâul germinat și tărâța de grâu, nuci, leguminoase, legumele verzi, apa dură, cafea, ceai, cacao, tofu.

Fosforul se găsește în carnea de pui, pește, carnea roșie și ouă. Laptele și produsele lactate, nucile, leguminoasele, cerealele integrale sunt de asemenea surse bune de fosfor.

Potasiul este răspândit în alimentele naturale, dar prelucrarea acestora are ca rezultat creșterea concentrației de sodiu și scăderea celei de potasiu, care se pierde în apa de spălare și în timpul pregătirii termice a alimentelor.

Fierul este preluat de către organism mai ales din ouă, carnea slabă, legume, nuci, fructele uscate, cerealele și vegetalele verzi. În general, alimentele puțin colorate, cum ar fi pâinea albă, zahărul, grăsimile, cerealele rafinate sunt surse sărace de fier.

Iodul se găsește în cantități mari în alimentele marine (peștele marin, crustaceele, untura de pește). Conținutul în iod al alimentelor de origine animală (carne, ouă, unt, lapte, brânză) depinde de conținutul în iod al hranei animalelor și al solului.

Zincul provine mai ales din pește, carnea de păsări domestice, lapte și produsele lactate. Stridiile, alte animale marine, ficatul, brânza, cerealele, fasolea uscată, produsele de soia și nucile sunt alte surse alimentare bogate în zinc.

Cuprul este larg distribuit în alimentație. Cele mai bogate surse sunt ficatul, fructele de mare (în special stridiile), nucile și semințele; cantități mici se găsesc în cereale și legume.

Sulful se găsește în general în produse de origine animal (pește, ouă, carne), dar și în legume precum ceapa și usturoiul.

Fluorul se găsește în general în cantități mici în cele mai multe surse alimentare, excepție făcând apa fluorurată, unele formule de lapte, ceaiul și peștele marin. În rest, deși acesta este prezent în majoritatea fructelor și a legumelor, cantitățile conținute nu sunt semnificative.

Cromul se găsește mai ales în drojdia de bere, piperul negru, produsele de carne, produsele lactate, ouă, ciuperci, prunele uscate, stafide, nuci, sparanghel, bere și vin.

Proteinele

Proteinele sunt constituenți esențiali ai organismului.

Toate proteinele sunt formate din aproximativ 20 aminoacizi și se clasifică în funcție de valoarea lor biologică, determinată de conținutul în aminoacizi esențiali.

Produsele alimentare bogate in proteine sunt, in special, cele provenite din regnul animal: lapte, oua, carne si peste. Acestea sunt proteine compete si contin aminoacizi esentiali care ajuta la formarea muschilor si a tesuturilor.

Alimentele de origine vegetala care contin proteine sunt: leguminoase uscate (mazare si fasole), soia, produse din faina de grau si porumb, unele fructe. Este de retinut faptul ca proteinele pe care le contin sunt incomplete, adica nu contin toti aminoacizii necesari organismului.

Lipidele

Lipidele constituie o familie de compuși insolubili în apă.

Datorită insolubilității în apă, lipidele au proprietăți particulare, determinate de structura și caracteristicile fizico-chimice ale diverselor molecule din componența lor. Lipidele joacă roluri esențiale în organism, în special în menținerea integrității membranelor celulare, în transmiterea nervoasă și în procesul de absorbție a nutrienților.

Sursele de lipide: 60–65% din necesitatea de grăsimi se acoperă din contul grăsimilor

propriu-zise – unt, margarină, slănină; 35–40% din contul grăsimilor care intră în componența produselor alimentare. Așadar, conținutul de grăsimi în carne constituie de la 3 până la 30%.

Cantitatea de grăsimi în cereale e foarte mică; în majoritatea cazurilor, nu depășește 2% (în ovăz – până la 6%), iar în legume și fructe ele practic lipsesc

Glucidele

Glucidele constituie cea mai mare parte din alimente și sunt sursa principală de material

energetic pentru organism. Utilizarea glucidelor pentru necesitățile energetice este justificată, pe de o parte, de abundența lor în natură și de ușurința de a acoperi rația glucidică; pe de altă parte, de faptul că glucidele se absorb și se oxidează ușor în organism.

Surse de glucide digerabile: cerealele și derivatele lor – griș, orez, cartofi (amidon), leguminoase (fasolea, mazărea); legumele, fructele; alimentele de origine animală (lactoza laptelui).

Material fibros: pâinea neagră, pâinea integrală, fasolea, mazărea, nucile, rădăcinoasele; legumele, frunzele bătrâne (de varză, de spanac).

Pectine: morcovi, mere, pere, gutui, coacăză, struguri, piersice, prune.

Piața suplimentelor alimentare în Europa

Mai sus am descris toți compușii și nutrienții utilizați în producerea suplimentelor alimentare.

În continuare voi descrie piața suplimentelor nutritive în Europa și percepția consumatorilor.

Europa se poate considera una dintre cele mai dezvoltate piețe de desfacere a sulimentelor alimentare. Europa de Vest este o piață mult mai vastă decât Europa de Est,care este în curs de dezvoltare, însă are un potențial de creștere.

Rusia, Germania și Polonia sunt liderii de piață în Europa de Vest. În ultimii ani s-a urmărit o creștere considerabilă a pieței din cauza consumului de suplimente alimentare din abundență.Această creștere s-a produs datorită imbătrânirii populației și a gradului de conștientizare a cumpărătorilor cu privire la starea generală de sănătate.

În țările mari precum Franța, Germania, Marea Britanie, suplimentele cele mai vandute și preferate de populație sunt cele pe bază de plante.

Potrivit cercetărilor făcute de Euromonitor, cunoaștem:

S-a observat o scădere a consumului vitaminelor și mineralelor în rândul populației germane. Deși sunt producători puternici pe piața suplimentelor, au o atitudine destul de conservatoare față de produsele naturiste deoarece ei au o dietă echilibrată ce le oferă suficiente vitamine și minerale.

Cea mai cunoscută marcă germană este MCM Klosterfrau și are o cotă de 9%.Produsul principal al companiei este un tonic multivitamin, și are ca scop – sprijinul bunăstării organismului.

În Franța s-au introdus reglementări privind interzicerea comercializătii produselor modificate genetic,printre aceste produse se aflau și câteva sortimente de suplimente alimentare.S-a creat o comisie intitulată European Food Safety Authority (EFSA) care a aprobat 222 de componenți permiși pentru utilizarea în suplimente.Producătorii au fost indignați pentru că noile reguli erau prea stricte și aceasta le putea afecta atât comercializarea noilor produse cât și încrederea consumatorilor francezi.

Într-un astfel de mediu concurențial, Laboratoires Arkopharma a rămas lider în industria suplimentelor alimentare, având o cotă de 13% pe piață.Poziția de lider i-a asigurat-o linia diversificată de produse pe bază de plante și componenți naturali.Brandurile Arkogelules,Phytofluide și Azinc reprezintă 9% din vânzările totale de produse naturiste din Franța. Având o imagine puternică,calitatea produselor inaltă și prețuri admisibile, compania s-a bucurat de profit după aplicarea regulilor de sigurață în comercializarea suplimentelor.

În ciuda tuturor problemelor financiare,piața italiană nu stagnează.Se observă o creștere anuală a profitului de 10%, o creștere a calității produselor și menținerea intereselor consumatorilor față de cumpărarea suplimentelor. Mai mult de atât,populația intaliană rămâne loială produselor locale, ei cred că produsele nutritive mențin și îmbunătășesc sănătatea consumatorilor.

Whitehall a fost liderul pieței cu o cotă de 7% datorită brandurilor sale Centrum și Polase. Compania a fost urmată de Bayer și Aboca, cu acțiuni valorice de 7%. Brandurile principale pe piața italiană au rămas Supradyn, Aboca, Enterogermina, Polase și Centrum,având o valoare de 22% din totalul de vânzări.

Consumatorii din Marea Britanie sunt din ce în ce mai conștienți de importanța sănătății și bunăstării,ceea ce a determinat o creștere a interesului față de consumul vitaminelor și a mineralelor.Și-au dat seama că sănătatea interioară este la fel de importantă ca sănătatea exterioară. Urmărind comportamentul consumatorilor,producătorii și comercianții caută metode de exploatare a acestei oportunități.

The Holland & Barret este cea mai mare companie producătoare de vitamine și suplimente alimentare din Marea Britanie cu o valoare pe piață de 14 %.Compania a profitat de gradul de conștientizare în rândul consumatorilor de produse naturiste și wellness, precum și o creștere a cererii pentru suplimente sportive. În ciuda concurenței, The Holland & Barret a reușit să-și promoveze produsele,să se mențină pe piață și să devină liderul producător de suplimente alimentare.

În Polonia s-a înregistrat o creștere de 4% a suplimentelor datorită faptului că populația este interesată de modul de viață sănătos.Televizunea și programele radio le oferă cetățenilor o cantitate mare de informații referitoare la modul de îmbunătățire a calității vieții printr-o dietă echilibrată și consumare de suplimente alimentare.

Socitetatea națională Polski Lek SA deține o mare parte din piață cu o cotă de 10%. Compania se bucură de popularitate datorită brandului Plusssz. Succesul companiei parțial se datorează și strategiei de dezvoltare planificată pe termen lung.

Producătorul american de suplimente nutritive Amway și-a consolidat poziția în Rusia cu o cotă de 6%, urmat de Pharmastart și Evalar, având aceeași pondere. Pozițiile puternice ale acestor jucători sunt definite de brandurile populare și a produselor promovate în mod eficient. Producătorii ruși, Nutrilite, Linex, Vitrum, Complivit au încercat să facă față concurenței străine bazându-se pe strategii de a crește încrederea populației în suplimente alimentare de marcă rusească.

Piața suplimentelor alimentare în România.

În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a interesului populației pentru o alimentație sănătoasă. Au devenit mai atenți la procurarea produselor, să ducă un stil de viață cât mai sănătos și să amelioreze impactul negative asupra sănătății prin consumul de suplimente alimentare.

Piața românească a suplimentelor alimentare este într-o continuă dezvoltare,în fiecare an apar produse noi pentru că cererea este extreme de mare.

Majoritatea produselor pe piața locală provin din import. Piața românească cuprinde peste 80 de producători, străini și locali însă principalii jucători de pe piața autohtonă sunt producătorii interni Redis, Natural Plus, Pronutrition, Dacia plant, Hofigal, Biofarm iar cei străini sunt Amway,Universal Nutrition și Herbalife.

Producătorii principali in Romînia sunt:

Redis este o companie producătoare de suplimente nutritive ce a fost înființată în anul 1997. De-a lungul timpului compania s-a dezvoltat foarte mult, menținându-se pe piața locală foarte puternic. În prezent gama de produse Redis nutriție are peste 50 de suplimente nutritive.

Compania oferă produse specializate pentru persoane care doresc să-și îmbunătățească sănătatea,să-și modifice greutatea ăn funcție de suplimentul procurat și pentru sportivii care vor sa aibă performanțe.

Produsele care se bucură de cea mai mare popularitate marca Redis sunt batoanere cu fibre FitoBar,prafurile proteice pentru sportive și băuturile energizante.

Pronutrition a luat naștere în 1999 la Dej, județul Cluj.Profilul companiei este de a produce,de a distribui și de a comercializa suplimente nutritive pentru sportivi și pentru persoanele care doresc să-ți modifice masa musculară sau greutatea.Este o companie dezvoltată cu produse de înaltă calitate.Ea distribuie brandurile internaționale Natures Best, Nutrend, Muscletech, VitaLife și MHP.

Natural Plus

Hofigal

Biofarm

Deoarece tendința de a duce un mod de viață sănătos, de a avea grijă de frumusețea interioară a apărut de curând în conștiința populației române, piața produselor naturiste și a suplimentelor alimentare este încă în dezvoltare în comparație cu alte țări.

Piața autohtonă are un mare potențial datorită dezvoltării treptate a acesteia și a educației populației în domeniul dat.

Raportul vânzărilor dintre producătorii românești și cel al importatorilor străini este de 45% pentru producători și 55% pentru importatorii străini, conform datelor din cadrul institutului pentru Bioresurse Alimentare, piața fiind format din 182 de firme și 402 importatori.