Piata Sportului

=== 1 ===

PIAȚA SPORTULUI

CUPRINS

CAPITOLUL 1. PIAȚA SPORTULUI PE PLAN EUROPEAN – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

1.1 New work plan for sport

Rolul sportului în plan social

CAPITOLUL 2. CARTEA ALBĂ A SPORTULUI

2.1 Programele de acțiune în domeniul sportului

CAPITOLUL 3. SPORTUL ÎN ROMÂNIA

STUDIU DE CAZ

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

CAPITOLUL 1. PIAȚA SPORTULUI PE PLAN EUROPEAN – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Se cunoaște faptul că în domeniul dedicat sportului, la nivelul Uniunii Europene responsabilitățile aferente pot fi considerate ca aflându-se încă în faza de început, acestea conturându-se ulterior intrării în vigoare, la finele anului 2009, a Tratatului de la Lisabona.

În acest context, Uniunii Europene îi revine sarcina elaborării diverselor politici, special dedicate sportului, acestea având întotdeauna la bază doar date concrete și studii și analize temeinic realizate. În paralel, Uniunea Europeană are în vedere, în permanență, și stimularea cooperării diverselor inițiative dedicate sprijinirii activităților fizice și sportului în statele membre, ca și gestionarea acestora.

Astfel, în vederea sprijinirii diverselor proiecte din domeniul dedicat sportului, în cadrul cunoscutului program ERASMUS, s-a reușit inițierea unei linii bugetare specifice, aceasta fiind funcțională în intervalul 2014/2020. Ulterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la nivelul Uniunii Europene s-a reușit dobândirea diverselor competențe ce sunt specifice domeniului sportului, aspect ce se reflectă în cadrul art. 6 (mai precis al literei e)) al T.F.U.E. (Tratatul vizând funcționarea Uniunii Europene), în acest fel Uniunii Europene fiindu-i conferite competențele necesare desfășurării diverselor acțiuni privind sprijinirea ori completarea acțiunilor realizate de statele sale membre în domeniul dedicat sportului.

În același timp se impune a se aminti în acest context și conținutul articolului 165 din același act dedicat funcționării Uniunii Europene, în care sunt stabilite diversele detalii dedicate realizării politicii din domeniul sportului. Astfel, în conținutul alin. 1 al acestuia, se menționează că Uniunea Europeană va contribui la promovarea diverselor obiective europene ce sunt stabilite în domeniul sportului, avându-se în vedere atât caracterul specific, cât și structurile ce au la bază acțiunile de voluntariat, ca și funcțiile educative și sociale ale sportului.

În conținutul aceluiași articol este precizat, de asemenea, și faptul că acțiunile Uniunii Europene urmăresc dezvoltarea dimensiunii europene a sportului, obiectiv ce poate fi realizat prin intermediul promovării spiritului echității, ca și al deschiderii manifestate în cadrul diverselor competiții sportive, avându-se în vedere cooperarea strânsă între diversele organizații ce au responsabilități în cadrul domeniului sportiv.

La nivel general, în domeniul dedicat sportului, Uniunea Europeană reușește să acopere mai multe categorii de activitate, mai precis:

Domeniului dedicat rolului pe care sportul în deține la nivelul societății

Domeniul aferent dimensiunii economice a sportului

Domeniului ce privește cadrul juridic al sportului

Domeniului privind cadrul politic din sectorul sportiv

În ceea ce privesc evoluțiile diverselor politici ale Uniunii Europene în domeniul dedicat sportului, se impune a se menționa importanța elaborării Cartei albe privind sportul, ca și renumitul plan de acțiune Pierre de Coubertin, acestora adăugându-li-se dezvoltarea permanentă a dimensiunii europene a laturii sportive.

În conținutul Cartei albe privind sportul, ce a fost dată publicității la jumătatea lunii iulie a anului 2007, se regăsesc diversele aspecte dedicate domeniului sportiv la nivelul Uniunii Europene, aceasta fiind, de altfel, considerată de către specialiști, drept cea mai importanță inițiativă în domeniu.

Ulterior punerii în aplicare a diverselor propuneri și măsuri ce priveau domeniul sportiv în Uniunea Europeană s-a reușit definirea obiectivelor de viitor privind sportul, avându-se la bază diversele informații, date și statistici adunate în ultimii ani. De asemenea, tot în cuprinsul Cartei albe privind sportul s-a reușit definirea mai multor obiective, dintre care amintim doar:

Dezvoltarea rolului pe care sportul îl deține la nivel de societate

Stimularea constantă a diverselor activități privind voluntariatul

Promovarea constantă a sănătății publice, prin intermediul activităților fizice

Consolidarea dimensiunii economice aferente sportului

Prevenirea și eradicarea corupției în domeniul sportiv

Stimularea liberei circulații a sportivilor din statele membre ale Uniunii Europene și nu numai

Prevenirea dopajului

Realizarea unui control cât mai strict asupra diverselor drepturi de difuzare

Prevenirea infracțiunilor de spălarea banilor în domeniul sportiv, etc.

În ceea ce privește dezvoltarea constantă a dimensiunii europene a domeniului dedicat sportului, se poate remarca faptul că respectiva Carte albă a sportului a reușit să declanșeze ulterior inițiativa ce s-a soldat cu Comunicarea Comisiei Europene vizând impactul pe care îl are asupra sportului la nivel european a Tratatului de la Lisabona (COM(2011)0012).

Comunicarea, denumită Developing the European Dimension in Sport, (realizată în cursul lunii ianuarie a anului 2011) se constituie în primul document pe care Comisia Europeană l-a adoptat în domeniul dedicat sportului, ulterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

În conținutul acesteia s-a avut în vedere evidențierea potențialului imens pe care domeniul sportului îl are în atingerea diverselor obiective generale ce sunt cuprinse în cadrul strategiei Europa 2020, comunicarea Developing the European Dimension in Sport reușind să sublinieze și impactul pe care sportul îl are nu doar asupra capacităților de angajare, ci și asupra promovării incluziunii sociale la nivelul statelor Uniunii Europene.

În ceea ce privește latura economică, în cadrul comunicării Developing the European Dimension in Sport, Comisia Europeană le-a solicitat tuturor asociațiilor sportive existente în statele membre ale Uniunii Europene să deruleze toate demersurile ce sunt necesare în vederea instituirii diverselor mecanisme privind vânzarea de tip colectiv privind drepturile de difuzare, în acest fel reușindu-se asigurarea unei redistribuiri adecvate a tuturor veniturilor realizate.

Nu în ultimul rând, în documentul anterior citat, s-au abordat problemele ce privesc:

Drepturile de proprietate intelectuală în domeniul dedicat sportului

Promovarea constantă, la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, a schimburilor privind bunele practici în cadrul domeniului ce privește finanțarea transparentă a sportului, ca și sustenabilitatea acestuia

Monitorizarea constantă a modului în care este aplicată legislația dedicată ajutoarele de stat în cadrul domeniului sportiv, în statele membre ale Uniunii Europene

La nivelul Uniunii Europene se apreciază că sportul:

Are capacitatea de a contribui în mod decisiv la realizarea diverselor obiective considerat a fi strategice pentru Uniunea Europeană, mai ales în contextul valorii educaționale și culturale a acestuia

Este perceput a fi vectorul integrării europene, el adresându-se tuturor cetățenilor europeni, oricare ar fi genul acestora, religia, originea etnică, vârsta, condiția socială ori naționalitatea

Nu este suficient reprezentat în cadrul populației de sex feminin, practicarea acestuia de către femei nefiind apreciată în mod corespunzător

1.1 New work plan for sport

De departe, documentul considerat ca fiind vital în domeniul politicii europene dedicate domeniului sportiv este așa denumitul New work plan for sport (planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport – perioada 2017/2020), cu mențiunea că acesta a fost adoptat în etape, mai precis:

Adoptarea planului inițial de către Consiliul European, în cadrul rezoluției din anul 2011

Adoptarea planului final, la finele lunii mai a anului 2014

Demn de menționat este faptul că New work plan for sport ce viza perioada 2014/2017 a avut în vedere trei mare obiective principale, mai precis:

Asigurarea integrității în sport

Dezvoltarea dimensiunii economice a sportului la nivelul tuturor statelor Uniunii Europene

Dezvoltarea constantă a relațiilor dintre domeniul sportiv și societate, cu analizarea impactului pe care acesta îl determină de-a lungul timpului

În acest moment, atât sportul profesionist cât și sportul de masă trec printr-o perioadă destul de dificilă (determinată, în mare, de instabilitatea financiară deosebită manifestată în ultimii ani la nivelul spațiului european), ele fiind estul de vulnerabile.

În aceste condiții se remarcă faptul că federațiile aferente nu mai au capacitatea adoptării unor responsabilități corespunzătoare încurajării cluburilor din subordine în vederea adoptării unor investiții profitabile, ca și a unei culturi a planificării.

La această oră, marea majoritate a federațiilor sportive din spațiul comunitar nu dispun de diversele mijloace juridice, ca și structurale, dedicate unei acțiuni ferme și eficiente, îndreptată împotriva fenomenului aranjării diverselor meciuri, ce se manifestă tot mai frecvent în ultima perioadă.

În plus, toate serviciile dedicate jocurilor de noroc, din cauza specificității caracterului acestora, sunt excluse din domeniul dedicat aplicării:

Directivei 2006/123/CE vizând serviciile

Directivei vizând drepturile consumatorilor, așa cum aceasta a fost aprobată la jumătatea lunii iunie a anului 2011 de către Parlamentul European

O finanțare eficientă a sportului de masă, la nivel european, se poate asigura numai în situația în care titularii respectivelor licențe naționale, ce sunt necesare jocurilor de noroc (aceștia fiind plătitori de impozite și finanțând numeroase alte obiective din domeniul interesului public al statelor membre ale Uniunii Europene), au obligativitatea, prin lege, de la plăti așa numitele impozite „de utilitate publică”, aceștia fiind astfel, în mod efectiv protejați în fața fenomenului concurenței ilegale.

În acest sens, cu ocazia derulării sesiunii speciale dedicate domeniului sportiv, s-a reușit adoptarea în cadrul E.Y.C.S. a New work plan for sport pentru perioada 2017-2020, între principalele obiective ale acestuia numărându-se și:

Asigurarea integrității în domeniul sportiv, o atenție specială fiind acordată:

Bunei guvernanțe

Măsurilor dedicate protejării minorilor din statele membre ale Uniunii Europene

Combaterii constante a tentativelor de aranjarea meciurilor

Combaterii corupției în domeniul sportiv

Combaterii dopajului

Dezvoltarea dimensiunii economice a sportului, cu accentuarea:

Inovărilor realizate în sport

Implementarea pieței unice digitale a sportului

Asigurarea incluziunii sociale la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene

Asigurarea unei transparențe cât mai ridicate, ca și al colaborării constante cu domeniul mass-mediei

Implementarea și dezvoltarea diplomației în domeniul dedicat sportului, etc.

În opinia oficialilor europeni, sportul are capacitatea de a contribui în mod esențial la diversele priorități de tip global regăsite în cadrul agendelor Uniunii Europene, atât în materia dedicată politicilor de securitate, cât și în domeniul economic și cel social, un impact deosebit regăsindu-se în cadrul Strategiei Europa 2020, dedicată unei creșteri inteligente, durabile și cu mult mai favorabilă incluziunii.

De asemenea, la nivelul Uniunii Europene s-a convenit faptul că sportul are capacitatea de a juca rolul determinant în cadrul cooperării de tip trans-sectorial ce există în spațiul european, el reușind astfel să contribuie în mod esențial nu doar la asigurarea unei dezvoltări durabile, ci și la abordarea diverselor provocări de la nivel global, în domeniul socio-economic, într-un mod adecvat actualei societăți, ce se confruntă periodic nu doar cu fenomenul migrației ilegale, ci și cu cel al excluziunii sociale și inclusiv cel al radicalizării, ce se poate constitui într-un potențial pericol pentru extremismul violent.

Oficialii europeni au atras atenția asupra:

Necesității realizării unei cât mai bune colaborări între diversele părți direct ori indirect interesate în domeniul sportului, cu inițierea dialogurilor structurate

Rezultatelor date publicității în cursul anului 2014 în cadrul Eurobarometrului dedicat sportului și activității fizice, documentul evidențiind diferențele majore existente între diversele state membre ale Uniunii Europene

Diverselor statistici ale Eurostat privind datele economice și datele sociale înregistrate în ultimii ani în domeniul sportului, la nivelul comunității europene

La nivelul Uniunii Europene s-a evidențiat în ultimii ani necesitatea realizării unor cooperări constante cu diverse state terțe, mai ales cu statele ce sunt candidate ori potențial candidate la spațiul european, în vederea realizării unei promovări cât mai bune a valorilor europene existente, promovare ce poate fi realizată în mod ideal prin intermediul nou-definitei diplomații sportive.

În plus, se impune și o colaborare constantă cu diversele organizații internațional ce dețin diverse competențe în sport, în această categorie fiind incluse O.M.S., W.A.S.A., dar și Consiliul Europei.

În vederea realizării tuturor obiectivelor ce au fost incluse în cadrul planului de lucru, anterior menționat, s-a luat concluzionat că:

Se impune continuarea dezvoltării, în mod constant, a cadrului cooperării europene în domeniul dedicat sportului, luându-se în calcul elaborarea și ulterior implementarea unui nou plan de lucru la nivelul Uniunii Europene în sport, în conținutul acestuia regăsindu-se definirea diverselor acțiuni menite a fi implementate de către statele membre ale spațiului comun

Se impune necesitate nu doar a elaborării calendarului concret privind viitorul plan de lucru, ci și urmărirea modului de implementare a obiectivelor avute în vedere până la finele anului 2020

Se impune necesitatea concentrării diverselor activități ce se derulează în cadrul spațiului european în domeniul dedicat sportului asupra mai multor teme prioritare, asupra rezultatelor, ca și a diverselor subiecte cheie, așa cum au fost acestea definite de oficialii europeni

Rolul sportului în plan social

Încă de acum șase ani Parlamentul European a recunoscut rolul pe care îl are sportul în cadrul domeniului social, motiv pentru care s-a avut în vedere:

Alocarea unui buget consistent, dedicat politicilor derulate în domeniul sportului (la nivelul spațiului comun european), avându-se în vedere multiplele sale beneficii reflectate nu doar la nivelul sănătății publice, ci și la nivel economic, social și implicit cultural

Sugestionarea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în vederea implementării educației fizice ca parte integrantă în cadrul tuturor programelor analitice a tuturor instituțiilor de învățământ, cu evidențierea:

Importanței pe care o reprezintă practicarea diverselor activități sportive la nivelul tuturor formelor de învățământ

Rolului pe care îl poate deține sportul în cadrul diverselor comunități locale, motiv pentru care se impune realizarea demersurilor dedicate facilităților sportive deosebite

Stabilirea unor orientări concise pentru statele europene, dedicate integrării sportului, ca și a activităților fizice în cadrul tuturor nivelelor de învățământ regăsite pe plan național

Evidențierea importanței pe care o reprezintă educația prin sport, ca și a potențialului conferit de acesta în vederea reabilitării tinerilor considerați, prin prisma socială, a fi vulnerabili, context în care s-a impus solicitarea adresată statelor membre ale Uniunii Europene, ca și asociațiilor naționale, cluburilor și ligilor naționale și regionale, să contribuie constant la dezvoltarea și sprijinirea unor astfel de inițiative

Importanța colaborării dintre diversele cluburi sportive și unitățile de învățământ diverse, sens în care s-a impus realizarea unor ghiduri dedicate bunelor practici la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, ulterior urmărindu-se imprimarea accesibilității acestora pentru toate persoanele fizice și juridice interesate.

Bunele practici, concentrate în conținutul mai multor documente, sunt stocate în cadrul unei bănci de date centrale, la nivelul spațiului european

Recomandarea adresată Comisiei Europene privind încurajarea practicării sportului de către persoanele din categoria vârstei a III-a, cunoscut fiind faptul că sportul contribuie la favorizarea interacțiunilor sociale, în paralel cu menținerea sănătății

Evidențierea aspectului că sportul se constituie într-un domeniu deosebit de important, indiferent de vârsta practicanților, acesta dispunând de un potențial deosebit în cadrul procesului dedicat creșterii nivelului de sănătate la modul general.

În acest context, s-a făcut propunerea facilitării participării cetățenilor din statele membre ale Uniunii Europene la diversele activități sportive organizate, în vederea promovării unui mod sănătos de viață, astfel reușindu-se și diminuarea considerabilă a cheltuielilor dedicate îngrijirilor medicale

Sugestionarea statelor membre ale Uniunii Europene, ca și a Comisiei Europene în vederea acordării unui sprijin cu mul mai mare diverșilor profesioniști ce activează în domeniul sănătății, în vederea promovării unui număr cât mai mare de persoane la diversele activități sportive organizate în spațiul comun european

Examinarea constantă a modului în care furnizorii asigurărilor de sănătate dețin posibilitatea oferirii diverselor stimulente dedicate încurajării participării unui număr cât mai mare de persoane la activitățile sportive organizate la nivelul spațiului comun european

Sublinierea perioadă a importanței privind asigurarea unui acces echitabil în sport a tuturor cetățenilor statelor europene, în cele mai variate circumstanțe, incluzând nu doar cluburile și asociațiile sportive, ci și instituții de învățământ și chiar locurile de muncă

Recunoașterea activităților derulate de diversele organizații, ce le oferă persoanelor ce prezintă anumite dizabilități fizice ori intelectuale de pe întreg teritoriul Uniunii Europene, o serie întreagă de activități sportive.

În acest sens s-a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene, ca și Comisiei Europene și diverselor organizații sportive, promovarea și dezvoltarea (prin intermediul finanțărilor aferente) a diverselor competiții și activități sportive ce sunt dedicate persoanelor cu dizabilități, o atenție specială acordându-se accesului acestora, în condiții de maximă echitabilitate, la echipamente sportive gratuite (special adaptate nevoilor acestora), ca și la activități specifice dizabilității

CAPITOLUL 2. CARTEA ALBĂ A SPORTULUI

Cartea Albă a sportului se constituie în principala contribuție a Comisiei Europene în domeniul dedicat sportului, în conținutul acesteia regăsindu-se rolul pe care îl deține sportul în viața tuturor cetățenilor de pe teritoriul Uniunii Europene.

Prin intermediul Cărții Albe a sportului s-a reușit:

Recunoașterea impactului pe care sportul îl determină la nivelul diverselor politici ale Uniunii Europene

Identificarea diverselor nevoi existente la nivelul lumii sportului

Identificarea tuturor caracteristicilor specifice sportului contemporan

Deschiderea unor noi perspective sportului european, cu respectarea legislației existente la nivelul Uniunii Europene în domeniu, incluzând nu doar independența tuturor organizațiilor sportive, ci și cunoscutul principiu al subsidiarității

În categoria principalelor obiective ale Cărții Albe a sportului se numără:

Stabilirea diverselor orientări de natură strategică

Încurajarea dezbaterilor pe teme dedicate problemelor specifice sportului

Creșterea gradului de vizibilitate al sportului în cadrul procesului decizional existent la nivelul Uniunii Europene

Evidențierea principalelor nevoi sesizate în domeniul sportului, în toate statele membre ale Uniunii Europene

Identificarea caracteristicilor ce sunt specifice domeniul sportiv

Identificarea celui mai adecvat nivel de guvernare dedicat viitoarelor acțiuni

Prin intermediul Cărții Albe a sportului Comisia Europeană a încercat să confere:

Dimensiunea concretă a sportului, aceasta reflectându-se în cadrul tuturor domeniilor regăsite în politicile Uniunii Europene

O anumită claritate juridică domeniul sportului la nivelul Uniunii Europene, mai ales în cadrul procesului dedicat punerii în aplicare a acquis-ului comunitar, astfel reușindu-se o îmbunătățire deosebită a guvernanțe sportive la nivelul tuturor statelor membre ale spațiului comun european

În cadrul Cărții Albe a sportului se remarcă abordarea mai multor teme, mai precis:

Tema dedicată rolului social al sportului, în cadrul căreia sportul este tratat ca și fenomen social

Tema dedicată dimensiunii economice a sportului, ce include contribuțiile sportului atât la dezvoltarea economică a statelor membre ale Uniunii Europene, cât și la crearea unor noi locuri de muncă pe teritoriul spațiului european comun

Tema dedicată organizării sportului, ce a inclus evidențierea rolului deținut în guvernarea sportului de diverselor organizații și organisme politice, economice, dar și a organizațiilor și organismelor sportive

Ulterior definirii Cărții Albe a sportului, Consiliul Europei a reușit să adopte și planul de acțiune dedicat perioadei 2014/2017, din luna iulie a anului 2017 fiind implementat planul de lucru în domeniul sportului cu termen de finalizare în luna decembrie a anului 2020.

În cadrul planului de acțiune se regăsesc numeroase măsuri specifice dedicate aspectelor sociale, dar și celor economice ale sportului, incluzând domeniul sănătății, domeniul incluziunii sociale, domeniul educației, domeniul voluntariatului, ca și domeniul relațiilor externe.

Se remarcă astfel:

Elaborarea diverselor orientări dedicate activității fizice, ca și elaborarea rețelei europene dedicate promovării sportului, perceput ca principala activitate prin intermediul căreia se poate realiza o consolidare a stării de sănătate a oricărei persoane

Creșterea gradului de eficiență al combaterii fenomenului dopajului în sport, sesizat la nivelul continentului european

Asocierea unor etichete diverselor unități școlare din Uniunea Europeană ce încurajează în mod constant implicarea constantă în diversele activități fizice

Realizarea studiilor și cercetărilor dedicate voluntariatului în domeniul sportiv

O îmbunătățire a procesului dedicat incluziunii sociale, ca și a integrării, realizate prin intermediul domeniului sportiv, avându-se în vedere utilizarea diverselor resurse ale Uniunii Europene, ca și ale programelor regăsite la nivelul spațiului comun european

Promovarea constantă a schimbului de informații între statele membre ale Uniunii Europene, ca și a schimbului bunelor practici și experiențe incluzând serviciile dedicate punerii în aplicare a legii, dar și diversele organizații sportive ce au drept principal scop prevenirea și implicit combaterea violenței, dar și a rasismului

Realizarea statisticilor dedicate cuantificării impactului pe care sportul îl are la nivelul domeniului economic, cu totalitatea implicațiilor acestuia asupra scenei politice europene

Realizarea unei analize complexe dedicate finanțării publice a sportului, ca și a finanțării sportive a acestuia

Realizarea obiectivelor regăsite în cadrul lucrărilor dedicate activităților agenților de jucători, ca și valorii adăugate a potențialelor acțiuni realizate la nivelul Uniunii Europene în domeniul sportului

O restructurare a dialogului dedicat domeniului sportiv la nivelul Uniunii Europene, sens în care anual se organizează un forum special dedicat sportului

Dezvoltarea cooperării de tip interguvernamental în domeniul dedicat sportului

Promovarea constantă a elaborării comitetelor europene dedicate dialogului social la nivelul sectorului sportiv, în paralel cu sprijinirea la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene a angajaților, dar și a angajatorilor

În domeniul dedicat promovării diverselor parteneriate realizate în sport la nivel european, ca și al promovării evenimentelor, se detașează programul Erasmus +, care le conferă diverselor organizații sportive, autorităților publice, dar și altor organizații oportunitatea de a contribui la principalele priorități regăsite în domeniul sportiv, la nivelul Uniunii Europene.

Acest program, ce are capacitatea de a susține diversele proiecte dedicate promovării parteneriatelor de colaborare, ca și evenimentelor, în paralel cu elaborarea diverselor politici dedicate sportului, acordă o atenție deosebită domeniului sportului la nivel local, în cadrul său regăsindu-se mai multe obiective specifice, respectiv:

Combaterea constantă a diverselor amenințări ce vizează integritatea sportului, acestea regăsindu-se pe teritoriile diverselor state membre ale Uniunii Europene. În categoria acestor amenințări se remarcă dopajul, violența, aranjarea meciurilor și competițiilor sportive, discriminarea, ca și intoleranța, prin toate formele sale de manifestare

O promovare constantă a bunei guvernări în domeniu, ca și sprijinirea acesteia, în paralel cu sprijinirea realizării carierelor duale pentru sportivi (o atenție specială acordându-se celor de vârstă tânără)

O promovare a tuturor activităților de voluntariat regăsite în domeniul sportului, incluzând șanse egale, incluziunea socială, etc.

Conștientizarea importanței deținute de activitatea fizică la nivelul cetățenilor europeni, aceasta având capacitatea de a favoriza sănătatea

Un acces echitabil la diversele activități sportive pentru toți cetățenii Uniunii Europene, etc.

2.1 Programele de acțiune în domeniul sportului

Așa cum deja s-a menționat în conținutul prezentei lucrări de diplomă, sportul este considerat a fi parte integrantă din cadrul programului ERASMUS+, ce este programul Uniunii Europene special dedicat educației, formării, tineretului și sportului în perioada 2014/2020.

Mai mult, un procent de 1,8% din totalul bugetului anual al programului a fost dedicat de către oficialitățile Uniunii Europene diverselor activități dedicate sportului, ca și susținerii constante a diverselor parteneriate de colaborare încheiate între părți, respectiv a susținerii evenimentelor sportive ce se derulează la nivelul spațiului comun european.

Programul ERASMUS are, de asemenea, drept principal obiectiv, acela al contribuției directe la o consolidare cât mai bună a bazei datelor concrete, aflată la dispoziția Uniunii Europene, în baza acesteia realizându-se și elaborarea politicilor diverse în domeniu, cu precădere finanțarea diverselor studii.

Pe lângă acest program, se impune a se aminti și Săptămâna europeană a sportului, în cadrul căreia sunt regăsite numeroase inițiative ce au fost propuse prin intermediul rezoluției Parlamentului European din anul 2012, în vederea încurajării cetățenilor europeni din totalitatea statelor membre Uniunii Europene în vederea participării active la diversele activități fizice, Uniunea Europeană acordând tot sprijinul care se impune în acest sens.

Demersul este cu atât mai necesar cu cât un sondaj de tip Eurobarometru a reliefat recent că mai mult de jumătate din cetățenii europeni nu obișnuiesc să facă niciodată sport sau practică rareori activități fizice, ceea ce determină o deteriorare a stării lor de sănătate, în paralel fiind afectată și starea de bine generală.

Urmare a acestui aspect, specialiștii au concluzionat că parte dintre efectele de tip negativ ale nepracticării sportului de către cetățenii Uniunii Europene se reflectă și asupra economiei statelor membre, consecințele reflectându-se cu precădere asupra:

Creșterii exponențiale a cheltuielilor dedicate asistenței medicale acordate

Diminuarea considerabilă a productivității și a randamentului la locul de muncă

Diminuarea accentuată a capacității inserției profesionale

În vederea modificării stării de fapt actuale, ca și pentru sensibilizarea unui număr cât mai mare de cetățeni din statele membre ale spațiului comun european, la nivelul Uniunii Europene se promovează anual Săptămâna europeană a sportului (anul acesta ea fiind programată să se deruleze în perioada 23-30 septembrie), nu doar la nivelul Uniunii Europene, ci și la nivelul tuturor statelor membre ale acesteia și implicit la nivel regional, respectiv local.

În cadrul priorităților Uniunii Europene în domeniul dedicat importanței pe care o reprezintă sportul în cadrul societății actuale se numără și incluziunea socială, cunoscut fiind faptul că sportul are:

Capacitatea de a reuni o mare masă de persoane, indiferent de rasă, naționalitate, vârstă, apartenență, etc

Capacitatea dezvoltării diverselor comunități

Capacitatea de a combate diversele atitudini de tip rasist ori xenofob

Contribui în mod esențial la realizarea dificilului proces al integrării migranților în cadrul Uniunii Europene

De altfel, în acest context, se impune a se menționa faptul că în cadrul Comisiei Europene este facilitat în permanență schimbul bunelor practici în domeniul integrării migranților, în ultimii ani acordându-se o atenție deosebită acestuia, mai ales pe fondul fenomenului deosebit al migrației, cu care s-au confruntat mare parte din statele europene.

În plus, se remarcă faptul că în cadrul Comisiei Europene se promovează în mod periodic, atât prin intermediul fondurilor structurale și al investițiilor europene, ca și prin intermediul programului E.R.A.S.M.U.S., diverse proiecte modele dedicate incluziunii sociale a migranților pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, dintre care amintim:

S.P.I.N Program (o rețea europeană a incluziunii migranților prin sport, în cadrul căreia se are în vedere ca prin intermediul diverselor activități de voluntariat organizate în sport să se realizeze o promovare a egalității de șanse atât pentru migranți, cât și pentru diversele minorități din statele membre)

S.I.V.S.C.E. (Social Inclusion and Volunteering in Sports Clubs in Europe)

În cadrul procesului dedicat incluziunii sociale pe teritoriului statelor membre ale Uniunii Europene, un rol deosebit este deținut de către fotbal, mai ales în contextul implicării numeroaselor sindicate ale jucătorilor de fotbal, la nivel european derulându-se programul special Show racism the red card.

De asemenea, un rol important este deținut și de către diversele organe de conducere din domeniu, renumita U.E.F.A. reușind să sprijine Uniunea Europeană în activitatea de cartografiere a diverselor activități prin intermediul cărora se reușește sprijinirea procesului de incluziune socială a sutelor de mii de refugiați ce au ajuns în ultima perioadă pe teritoriile unor state membre ale spațiului comun european.

CAPITOLUL 3. SPORTUL ÎN ROMÂNIA

Perceput la nivelul întregului spațiu european comun ca fiind un fenomen de o complexitate deosebită, sportul, ale cărui efecte sunt de notorietate nu doar în domeniul sănătății și cel al educației, ci și în domeniul economic și implicit în cel al socializării, a reușit să stârnească un interes deosebit și la nivelul guvernului român, acestea luând în ultimii ani diversele măsuri dedicate determinării condițiilor necesare dezvoltări acestuia, ca și punerii în practică a multiplelor sale funcții specifice.

În țara noastră, Ministerului Tineretului și Sportului îi revine responsabilitatea gestionării întregului fenomen sportiv, cu toate implicațiile acestuia, sens în care s-a impus necesitatea adoptării unor diverse politici pe plan sectorial, prin intermediul cărora s-a reușit integrarea sa în cadrul traiectoriilor evoluțiilor sociale, în paralel cu promovarea performanței pentru toate categoriile de cetățeni.

Urmare a conținutului regăsit în Cartea Albă privind Sportul, în care s-a evidenția importanța deținută de mișcarea sportivă asupra calității vieții, în raport cu orice altă mișcare socială, este justificat și interesul manifestat de România în organizarea și dezvoltarea sportului, acesta fiind o componentă importantă în cadrul politicii statale.

În acest context, strategia Ministerului Tineretului și Sportului dedicată gestionării întregii mișcări sportive, s-a impus în mod necesar, aceasta poziționându-se la baza mecanismului planificării acționale, cu favorizarea procesului dedicat elaborării diverselor proiecte derulate la nivelul cluburilor sportive, dar și la nivel local și implicit județean.

Prin intermediul acestei strategii este asigurată o guvernare deosebită a sportului la nivel național, în paralel cu sprijinirea diverselor procese decizionale, astfel reușindu-se realizarea nu doar a dezvoltării potențialului fizic și psihic la nivelul populației, ci și obținerea unor performanțe deosebite, în paralel cu stimularea fenomenului integrării sociale.

În ceea ce privește promovarea constantă a conceputului vieții active, se remarcă faptul că aceasta implică o colaborare deosebită cu totalitatea sectoarelor existente în domeniul educațional, dar și în cel al sănătății, colaborare ce se concretizează în:

Dezvoltarea constantă a numărului practicanților de sport de diverse vârste

Combaterea diverselor efecte negative ce sunt induse de fenomenul sedentarismului

Diminuarea apreciabilă a ratei abandonului școlar

Creșterea gradului de selecție în rândul tinerilor care aleg să practice diverse forme ale sportului de performanță

Această strategie a Ministerului Tineretului și Sportului a luat în calcul și prevenirea și implicit eradicarea eventualelor provocări și pericole ce pot fi sesizate în cadrul societății contemporane, incluzând nu doar dopajul, spălarea banilor, presiunile comerciale și economice, ci și fenomenul corupției, rasismul, ca și exploatarea sportivilor tineri.

În acest moment, din păcate, la nivelul României se remarcă o capacitate redusă a retenției sportivilor, ca și a specialiștilor în sport, căreia i se adaugă fenomenul declinului demografic, fenomenul îmbătrânirii accentuate a populației, ca și mobilitatea deosebită a persoanelor, toate acestea contribuind la imposibilitatea implicării a active a sportului în domeniul social.

Din aceste considerente, Ministerul Tineretului și Sportului și-a propus ca prin strategia dedicată sportului în România, să abordeze până în cursul anului 2032 diversele zone în care se impun anumite intervenții dedicate valorificării capitalului uman, bazelor materiale, potențialului performanței, ca și bazei financiare, în paralel avându-se în vedere implementarea diverselor politici existente în domeniul sportului.

Strategia elaborată și implementată gradual de către Ministerul Tineretului și Sportului are în vedere:

Misiunea sportului în România, ca și valorile acestuia

Viziunea dezvoltării sportului pe plan național

Analiza constantă a mediului extern

Atingerea diverselor ținte strategice definite în domeniul sportului

Analiza mediului intern

Atingerea obiectivelor stabilite în domeniul sportului (incluzând și sportul de performanță, ca și sportul adaptat)

Urmare a numeroaselor studii, analize și cercetări ce au fost realizate în domeniul sportului, s-a reușit definirea diverselor măsuri dedicate atingerii principalelor obiective în domeniul sportului, până în anul 2032, incluzând:

O dezvoltare a resurselor umane

Dezvoltarea bazei materiale necesare dezvoltării sportului la nivel național

Realizarea inovării tehnologice, ca și a cercetării științifice

Identificarea principalelor resurse financiare, cu utilizarea eficientă a acestora

În cadrul strategiei Ministerului Tineretului și Sportului se remarcă abordarea sportului de performanță prin prisma zonei de manifestarea excelenței resurselor umane, mai precis al afirmării diverselor valori aferente identității naționale nu doar pe plan național, ci mai ales pe plan internațional, structura urmând conceptul dezvoltării strategice, aferente perioadei anterior menționate.

La baza tuturor activităților Ministerului Tineretului și Sportului, în responsabilitatea căruia intră gestionarea tuturor aspectelor regăsite în domeniul sportului în țara noastră, se poziționează nu doar concepțiile naționale dedicate organizării și promovării sportului, ci și concepțiile regăsite la nivelul Uniunii Europene.

Având în vedere rolul deținut de sport în dezvoltarea fizică, psihică, dar și motrică a unei persoane, prin intermediul funcțiilor sale (sociale, culturale, educaționale, dar și economice) acesta a început să fie din ce în ce mai des perceput ca fiind un adevărat fenomen social, mai precis o formă de cultură privilegiată, ce se poate manifesta prin intermediul numeroaselor aspecte, cum ar fi:

Excelența sportivă

Tehnica elaborată și expresia spontană

Recreerea

Practica educativă

Conduita psihică

Exercițiul fizic, etc.

În ceea ce privește misiunea Ministerului Tineretului și Sportului, se remarcă faptul că acesta urmărește elaborarea și implementarea la nivel național a diverselor strategii durabile, în vederea:

Ameliorării, respectiv dezvoltării potențialului psihomotriv

Integrării deosebite a cetățenilor la nivelul unui optim cadru instituțional și legislativ

Prioritizării principalelor discipline sportive existente, în deplină concordanță cu opțiunile și tradițiile regăsite în sportul din România

Ministerul Tineretului și Sportului din România, în cadrul responsabilității privind punerea în practică a unei viziuni coerente, dedicate promovării sportului, a ales să promoveze în categoria valorilor instituționale următoarele:

Integritatea – reprezentând cele mai înalte standarde în domeniul eticii profesionale

Transparența

Accesabilitatea

Un nivel ridicat al calității, nu doar în cadrul diverselor programe și politici dedicate domeniului sportului, ci și al resurselor umane

Lucrul în echipă

Percepând sportul ca fiind o activitate de tip compensatoriu și recreativ, prin intermediul căruia se reușește auto-influențarea fizică și psihică (ce poate determina asigurarea unei stări de sănătate deosebită), ca și satisfacerea diverselor nevoi dedicate participării la viața socială și necesității mișcării, Ministerul Tineretului și Sportului a inițiat în ultimii ani o serie de programe în domeniul sportului, în paralel cu determinarea unui cadru organizațional prielnic stimulării interesului marii majorități a populației pentru a practica diverse exerciții fizice, în condițiile diversificării diverselor calificări ale resurselor umane ce sunt direct ori indirect implicate, ca și ale dezvoltării treptate a întregii infrastructuri ce este necesară.

În ceea ce privește sportul de performanță, perceput ca fiind o activitate a excelenței umane în domeniu, prin intermediul căreia se reușește afirmarea diverselor valori pe plan național, dar și pe plan internațional, Ministerul Tineretului și Sportului a început să definească nu doar diversele politici dedicate, ci și cadrul organizatoric și inclusiv cadrul legislativ ce este specific domeniului sportului, în paralel cu asigurarea constantă a infrastructurii și a diverselor resurse ce sunt necesare.

De asemenea, având în vedere contextul determinat de actuala strategie comunitară dedicată persoanelor cu dizabilități, Ministerul Tineretului și Sportului are în vedere în permanență o promovare a sporului adaptat, perceput ca fiind o activitate de tip performant, dar și activitate de natură educațională.

Având în vedere nu doar complexitatea actualului fenomenului sportiv, ci și nivelul ridicat al cunoașterii în domeniu, Ministerul Tineretului și Sportului promovează constant atât cercetarea științifică în domeniul sportului, cât și inovarea, în acest fel încercându-se atingerea diverselor obiective avute în atenție.

Prin intermediul diverselor sale structuri, Ministerul Tineretului și Sportului din România acționează în permanență nu doar pentru prevenirea violenței în sport (incluzând și combaterea acesteia), ci și a prevenirii fenomenului utilizării diverselor substanțe interzise, în paralel cu eliminarea diverselor practici ce pot contravine spiritului sportiv.

În cadrul procesului dedicat dezvoltării sportului în țara noastră, se remarcă existența mai multor factori de natură socio-culturală, dintre care amintim:

Structura actualului sistem social

Tendințele remarcate la nivelul consumatorilor de sport, privind gusturile și preferințele acestora în domeniu

Ambientul cultural specific organizațiilor sportive

Tradițiile regăsite în cadrul practicii diverselor sporturi din țara noastră

STUDIU DE CAZ

În cadrul studiului de caz al prezentei lucrări de diplomă, denumite „Piața sportului” se va avea în vedere prezentarea percepției pe care o au asupra cluburilor și bazelor sportive existente, principalii beneficiari ai acestora, în speță populația activă ce se implică constant sau ocazional în diversele activități sportive organizate, sub diverse forme, pe teritoriul național.

La modul general, se cunoaște că procesul dedicat obținerii satisfacției clienților, indiferent de mediul din care aceștia provin ori de nivelul de instruire, depinde în mod direct de serviciile oferite acestora, mai precis de calitatea și de valorile specifice. În cazul de față, respectiv al cluburilor sportive și bazelor de antrenament, se remarcă că percepția clienților (ocazionali sau constanți) și ca nivelul satisfacției acestora, depind în mod direct de modul de implementarea strategiilor, programelor, dar și planurilor ce privesc îmbunătățirea calității serviciilor și condițiilor oferite beneficiarilor, mai ales în contextul determinat de actuala societate, în care se impune necesitatea adaptării din mers la diversele cerințe și nevoi ale clienților-beneficiari.

De-a lungul anilor, în domeniul sportiv, o serie întreagă de specialiști au încercat să identifice care sunt motivele ce împiedică o dezvoltare corespunzătoare a cluburilor și bazelor sportive din țara noastră, mai ales în contextul în care, în ultimii ani, s-a remarcat alocarea unor sume substanțiale în domeniul sportiv, în paralel cu creșterea volumului sponsorizărilor.

Astfel, s-a reușit includerea mai multor elemente în categoria acestor motive, anterior menționate, respectiv resursele umane, diversele aspecte de natură organizațională, lipsa unei viziuni comune privind dezvoltarea, imposibilitatea delimitării rolului fiecărui angajat în cadrul procesului dedicat obținerii unui nivel ridicat al calității serviciilor și condițiilor oferite, modificarea constantă a proceselor manageriale, ca și diversele deficiențe sesizate în cadrul complexului proces al formării și educării resurselor umane.

Nu de puține ori s-a remarcat faptul că în ciuda alocării unor bugete considerabile pentru modificarea radicală a calității serviciilor și condițiilor oferite principalilor beneficiari de către diversele cluburi și baze sportive din România, la finalul proiectelor dedicate nu s-a sesizat o îmbunătățire vizibilă a elementelor aflate în centrul obiectivelor urmărite, cauzele fiind multiple, de la diversele constrângeri regăsite în domeniul legislativ la incertitudinile sesizate la nivelul pieței de profil, cărora li s-a adăugat și modificarea continuă nu doar a nivelului cerințelor beneficiarilor, ci și a principalelor lor așteptări.

Chiar dacă, în ultimi ani, s-au remarcat o serie întreagă de îmbunătățiri la nivelul diverselor baze și cluburi sportive din România, caracteristicile standardelor de performanță în domeniu continuă să fie încă sub nivelul celor din restul statelor din Uniunea Europeană, resursele umane continuând să se constituie într-un adevărat factor de vulnerabilitate.

În vederea atingerii obiectivului anterior menționat în cuprinsul acestui capitol al prezentei lucrări de diplomă, denumite „Piața sportului”, s-a avut în vedere elaborarea unui model dedicat evaluării și analizei ulterioare (a se vedea CHESTIONARUL inclus în categoria ANEXE), ulterior aplicării instrumentelor alese pe categoria subiecților ce au fost incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, trecându-se la culegerea datelor și ulterior la interpretarea acestora, atât prin prisma statistică cât și cea psihologică.

O atenție deosebită a fost acordată activității de culegerea datelor prezentei cercetări, știut fiind faptul că acestea au capacitatea de a imprima un anumit nivel al calității cercetării.

Prezenta cercetare s-a realizat în baza unui chestionar, special conceput în acest sens, aceasta derulându-se în perioada 30 aprilie – 18 iunie 2018 și incluzând în lotul de studiu un număr de 100 de subiecți.

În ceea ce privește repartizarea pe categorii de vârstă a subiecților incluși în lotul de studiu a cercetării prezentei lucrări de diplomă, se remarcă următoarea reprezentare grafică:

După cum se poate remarca și din graficul de mai sus, cea mai mare pondere în cadrul eșantionului de studiu al prezentei cercetări o au persoanele din categoria de vârstă 30-40 ani.

În ceea ce privește repartizarea persoanelor incluse în lotul de studiu al prezentei cercetări, în funcție de sex, aceasta a fost conform graficului:

De asemenea, în situația lotului de studiu ce a făcut analiza prezentei cercetări, s-a remarcat următoarea situație în cazul stării civile:

Așa cum se poate sesiza din graficul de mai sus, marea majoritate a subiecților incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări au o familie (respectiv aproape 2/3 din numărul total al subiecților), un procent de 20% dintre aceștia fiind divorțați, iar alte 16% sunt celibatari.

Pentru a se reuși atingerea obiectivului prezentei cercetări, anterior precizat, a fost aplicat chestionarul special conceput în acest sens (regăsit la ANEXA 1), acesta incluzând mai multe întrebări, atent elaborate pentru atingerea scopului urmărit în cadrul cercetării.

Astfel, la întrebarea: „Sunteți mulțumit/ă de starea, respectiv de condițiile specifice regăsite în cadrul clubului/bazei sportive cunoscut/ă?”, au fost înregistrate următoarele răspunsuri:

Așa cum se poate remarca din reprezentarea grafică de mai sus, peste 30% din totalul repondenților ce au făcut parte din lotul de studiu al prezentei cercetări susțin că sunt mulțumiți de condițiile/starea remarcate/ă în cadrul clubului/bazei sportive cunoscut/e.

Se impune a se sesiza faptul că marea majoritate a repondenților au preferat să nu își exprime opțiunile la această întrebare, în vreme ce aproape 20% din totalul repondenților au apreciat ca nesatisfăcătoare condițiile regăsite în unitățile sportive (cluburi, baze de antrenament, etc) cunoscute.

La întrebarea: „Apreciați că investițiile realizate în ultimii ani în cluburile sportive/bazele sportive pe care le cunoașteți se regăsesc în calitatea dotărilor/serviciilor oferite principalilor beneficiare?”, au fost înregistrate răspunsurile ce și-au găsit următoarea reprezentare grafică:

Așa după cum se poate sesiza, din totalul subiecților ce au fost incluși în lotul de studiu al cercetări aferente prezentei lucrări de diplomă „Piața sportului”, 44 % s-au declarat nemulțumiți de modul în care se reflectă în calitatea serviciilor, respectiv nivelul dotărilor din cluburile sportive/bazele de antrenament investițiile realizate în ultimii ani, aproape o treime din totalul acestora preferând să bifeze opțiunea „nu întotdeauna/nu răspund”.

Se impune a se sesiza și aspectul că aproape ¼ din totalul subiecților incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări au apreciat că sunt mulțumiți de modul în care se regăsesc diversele investiții în cadrul calității serviciilor ori al nivelului dotărilor din respectivele cluburi ori baze sportive.

La întrebarea: „Ați remarcat eventuale probleme ce fi putut fi rezolvate printr-o implicare mai activă a resurselor umane din interiorul cluburilor/bazelor sportive?” au fost înregistrate răspunsurile de mai jos:

După cum o reflectă și reprezentarea grafică de mai sus, o treime din totalul repondenților susțin că de-a lungul ultimilor ani au sesizat anumite probleme/disfuncționalități în cadrul cluburilor/bazelor sportive, ce ar fi putut fi rezolvate prin implicarea unor resurse umane din interiorul organizațiilor, marea majoritate a repondenților incluși în lotul de studiu (respectiv peste 55%) optând pentru a bifa opțiunea „nu știu/nu răspund”.

La întrebarea: „În opinia dvs, care apreciați că sunt principalele cauze ce stau la baza disfuncționalităților/problemelor ce se sesizează în cadrul cluburilor/bazelor sportive cunoscute?”, au fost semnalate următoarele răspunsuri:

În opinia repondenților ce au fost incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări în topul cauzelor ce stau la baza disfuncționalităților/problemelor ce se sesizează în cadrul cluburilor/bazelor sportive cunoscute se află managementul defectuos (opțiunea fiind bifată de o treime dintre repondenți) pe poziția a doua situându-se inechitățile salariale (opțiune bifată de un procent de 18% din totalul repondenților), locul al treilea fiind ocupat de opțiunea de răspuns „probleme personale”.

În ceea ce privesc răspunsurile la următoarea întrebare inclusă în chestionarul aplicat lotului de studiu al prezentei cercetări: „Care considerați că sunt principalele cauze ce determină lipsa calității serviciilor oferite de către cluburile/bazele sportive principalilor beneficiare?” au fost înregistrate răspunsurile:

Așa cum se poate sesiza și din reprezentarea grafică de mai sus, cele mai multe dintre persoanele incluse în prezentul eșantion al cercetării aferente acestei lucrări de diplomă, au preferat să bifeze opțiunea „nu știu/nu răspund”, pe poziția a doua poziționându-se varianta de răspuns „managementul defectuos” (un procent de 25 % din numărul total al repondenților bifând această opțiune), lipsa de profesionalism fiind poziționată pe ultimul loc, de cele 15 procente.

Concluzionând, se poate evidenția faptul că la nivel general, beneficiarii direcți sau indirecți ai serviciilor, respectiv dotărilor oferite pe piață de către diversele cluburi sportive, respectiv baze sportive de antrenament se declară mulțumiți de condițiile regăsite în interiorul acestora existând însă și opinii defavorabile, determinate de o serie întreagă de motive.

În ciuda numeroaselor investiții ce au fost realizate în ultimii ani în cluburile și bazele sportive din țara noastră, mare parte dintre acestea nu se regăsesc integral în cadrul calității serviciilor oferite beneficiarilor, respectiv a dotărilor de care aceștia se pot bucura în interiorul unităților sportive, după cum o reliefează răspunsurile pe care le-au oferit subiecții incluși în lotul de studiu cercetării prezentei lucrări de diplomă.

Mai precis, dacă aproape jumătate din numărul total al opiniilor au bifat opțiunea negativă regăsită în cadrul întrebării aferente, se impune a se remarca faptul că alte 30 de procente au preferat să nu se pronunțe în acest sens, acestea bifând opțiunea „nu știu/nu răspund”.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că 25 de procente din repondenții ce au fost supuși prezentei cercetări s-au declarat mulțumiți de modul în care diversele investiții se regăsesc în cadrul calității serviciilor ori al nivelului dotărilor din respectivele cluburi ori baze sportive.

În ceea ce privesc diversele disfuncționalități și probleme ce pot fi sesizate uneori în interiorul cluburilor sportive, ca și al bazelor de antrenament din țara noastră, în opinia subiecților ce au fost incluși în lotul de studiu al cercetării realizate acestea ar fi putut fi rezolvate prin implicarea mai activă a diverselor resurse umane din interiorul organizațiilor.

În ceea ce privesc motivele ce stau la baza apariției acestor disfuncționalități/probleme în interiorul cluburilor sportive/bazelor de antrenament, se remarcă managementul defectuos, diversele inechități salariale, dar și elemente ce pot fi încadrate în categoria „problemelor personale”.

BIBLIOGRAFIE

Site-uri consultate:

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A12007L%2FTXT

https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/node_en

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A12012E%2FTXT

http://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:41f89a28-1fc6-4c92-b1c8-03327d1b1ecc.0007.02/DOC_1&format=PDF

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A12012E%2FTXT

http://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:41f89a28-1fc6-4c92-b1c8-03327d1b1ecc.0007.02/DOC_1&format=PDF

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0391&from=RO

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52007SC0934

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0391&from=RO

http://www.europarl.europa.eu/RegistreWeb/search/simple.htm?reference=COM_COM(2011)0012

http://ec.europa.eu/eu2020/pdf/COMPLET%20EN%20BARROSO%20%20%20007%20-%20Europe%202020%20-%20EN%20version.pdf

https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/treaty/135

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A52012IP0025

https://ec.europa.eu/sport/news/20170524-council-approves-new-work-plan-for-sport_en

http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9639-2017-INIT/ro/pdf

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A52012IP0025

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006L0123&from=RO

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A52012IP0025,

http://www.consilium.europa.eu/en/council-eu/configurations/eycs/

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A42014Y0614%2803%29

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A42014Y0614%2803%29

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A42014Y0614%2803%29

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A42014Y0614%2803%29

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=LEGISSUM%3Al35010

https://ec.europa.eu/sport/week_en

https://ec.europa.eu/sport/week/stories/beactive-2018-european-championships_en

https://ec.europa.eu/sport/policy/migration_en

http://www.spinprogram.eu/

Sport Inclusion Network

https://www.sdu.dk/en/Om_SDU/Institutter_centre/C_Isc/Forskningsprojekter/SIVSCE

Home

Documente consultate:

Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor din statele membre ale Uniunii Europene privind planul de lucru european în domeniul dedicat sportului și vizând perioada 2011-2014, respectiv publicată în J.O. C 162, 1.6.2011

Rezoluția Consiliul Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor din statele membre ale Uniunii Europene privind planul de lucru european în domeniul dedicat sportului și vizând perioada 2014-2017, respectiv publicată în J.O. C 183, 14.6.2014

The Union shall have competence to carry out actions to support, coordinate or supplement the actions of the Member States. The areas of such action shall, at European level, be:… (e) education, vocational training, youth and sport;…

European Parliament resolution of 2 February 2012 on the European dimension in sport (2011/2087(INI)) 2013/C 239 E/09

European Parliament resolution of 2 February 2012 on the European dimension in sport (2011/2087(INI)) 2013/C 239 E/09

Rezoluția Consiliului Uniunii Europene din data de 18.11. 2010

CHESTIONAR

Sunteți mulțumit/ă de starea, respectiv de condițiile specifice regăsite în cadrul clubului/bazei sportive cunoscut/ă?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

Apreciați că investițiile realizate în ultimii ani în cluburile sportive/bazele sportive pe care le cunoașteți se regăsesc în calitatea dotărilor/serviciilor oferite principalilor beneficiare?

Da

Nu

Nu întotdeauna/nu răspund

Ați remarcat eventuale probleme ce fi putut fi rezolvate printr-o implicare mai activă a resurselor umane din interiorul cluburilor/bazelor sportive?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

În opinia dvs, care apreciați că sunt principalele cauze ce stau la baza disfuncționalităților/problemelor ce se sesizează în cadrul cluburilor/bazelor sportive cunoscute?

Inechitățile salariale

Repartiția privilegiată a unor sarcini de lucru

Problemele personale

Managementul defectuos

Care considerați că sunt principalele cauze ce determină lipsa calității serviciilor oferite de către cluburile/bazele sportive principalilor beneficiare?

Lipsa de profesionalism

Managementul defectuos

Nu știu/nu răspund