Piata Perspective Conceptuale Multiple

ABORDARI CONCEPTUALE PRIVIND PIATA

Piata-perspective conceptuale multiple

Orice întreprindere producătoare de bunuri și servicii își desfășoară activitatea într-un mediu ambiant, ce are o puternică influență asupra sa, datorită diverselor relații pe care ea le exercita atât cu elementele micromediului (relații directe) cât și cu cele ale macromediului (relații indirecte). Natura și obiectul acestor relații sunt foarte variate și de aceea trebuie identificate pentru a fi cât mai eficace utilizate în formarea țelului final al întreprinderii.Cele mai importante sunt relațiile întreprinderii cu piața, întrucât în economia de piață, atât producătorul cât și consumatorul au oportunitatea de a alege în mod liber cât, unde și cum pot să ofere și respectiv să solicite, piața fiind aceea care stabilește ce se produce și cât se produce. Ca atare, întreprinderea, care are ca obiect de activitate producerea de bunuri și servicii destinate pieții, trebuie să cunoască anticipat nevoile reale ale societății, pe care i le poate indica piața. Întrucât, indiferent de profil, întreprinderea trebuie să se afle în contact direct cu piața, analiza condițiilor de piață prezintă deosebită importanță pentru prezentul și mai ales pentru viitorul ei, mecanismul pieței constituind “ barometrul” situației actuale și de perspectivă.

a) Conceptul de piata in teoria economica clasica si in teoria economica a organizatiei industriale

Majoritatea tratatelor de economie clasica definesc piata ca fiind totalitatea bunurilor a caror cerere este determinata de o intensa elasticitate incrucisata.Elasticitatea incrucisata ne ofera o

care cumparatorii manifesta un grad ridicat de substitutie.Pentru a aborda din punct de vedere practic aceasta definitie este necesar sa se stabileasca o legatura intre fluctuatiile de pret ale diverselor bunuri.Bunurile ce sufera modificari corelate se vor cataloga ca fiind incluse in aceeasi piata. Bunurile ce fac parte din piete diferite inregistreaza variatii ale pretului asemanatoare.

In teoria economica a organizatiei industriale atentia se concentreaza asupra industriei, si nu a conceptului de piata.Michael Porter abordeaza similar conceptul de piata si industrie , acesta vorbind despre industrie din perspectiva cresterii, maturitatii si declinului dar si despre segmentarea industriei, un concept mult mai amplu si mai folositor dupa parerea lui decat acela de segmentare a pietei.

b) Marketingul si conceptul de piata

Disciplina cea mai in masura sa realizeze o abordare teoretica si practica a conceptului de piata este marketingul.In lucrarile de marketing, conceptului de piata i se atribuie un sens tautologic, fara a lua in considerare oferta si competitia ce are loc intre firme.

Piata reprezinta totalitatea persoanelor si a organizatiilor care sunt cumparatori posibili sau efectivi ai unui produs sau ai unui serviciu.Desi marketingul nu abordeaza piata din punct de vedere strategic conceptul de piata, acesta furnizeaza o modelare in ceea ce priveste cererea cumparatorilor si comportamentul dinamic al acestora.

c) Supravegherea concurentei si notiunea de piata

Confruntarea dintre experti a condus la determinarea unor reguli si directive in ceea ce priveste definirea pietei.O astfel de definitie trebuie sa tina cont de urmatoarele:

-sa ia in considerare atat conditiile cererii cat si ale ofertei;

-sa ofere o delimitare a pietei geografice necesara cauzei;

-sa determine totalitatea produselor si serviciilor care formeaza o piata unica in vederea onlocurii acestor produse sau servicii;

-sa ia in considerare dimensiunea temporala, potrivita circumstantelor cauzei.

Dupa multi ani in care agentii americani si canadieni au tatonat si au incercat sa defineasca piata, acestia au sugerat ca metoda operationala pentru determinarea pietei pertinente pentru cazurile juridice “regula lui 5%”

Potrivit acestei metode piata se defineste in modul urmator:

-din prisma dimensiunii geografice, se determina ce este nevoie sa detina un monopolist ipotetic ca sa poata marii profitabil, cu 5% preturile pentru el, aceasta crestere predominand pe parcursul unui an sau chiar 2 ani uneori.Cu alte cuvinte, trebuie sa se stabileasca anvergura geografica a unei firme in situatia de monopol, permitandu-i acesteia sa se feresca de:

a) modificarile ce au loc in comportamentul cumparatorilor, care pot sa isi achizitioneze produl dintr-o alta regiune geografica

b)activitatea altor firme, situate in alte regiuni, poate obtine profit trimitandu-si produsele in regiunile geografice ale monopolistului, oprindu-l sa-si ridice preturile.

Putem deci define piata geografica drept aria geografica minimala in care un monopol ipotetic ar putea impune si mentine in mod durabil (cca un an) o crestere rentabila a preturilor sale (cu cca 5%), fara a afecta comportamentul consumatorilor.

-Dimensiunea de “produs”a pietei reflecta un numar minim de produse si servicii, pentru care un monopol ipotetic ar putea stabili si pastra in mod rentabil, timp de un an o marire a preturilor cu 5%.

Pe plan conceptual, piata este un grup minim de produse si cea mai mica zona geografica pentru care vanzatorii pot stabili si mentine, vreme de un an, o marire de pret de 5%, in raport cu preturile folosite sau care ar fi putut sa fie folosite in lipsa fuzionarii, daca vanzatorii s-ar comporta ca o firma unica, un monopolist ipotetic, care ar fi singurul exportator al acestor produse in regiune.Aceasta modalitate de a determina piata pertinenta in scopuri juridice a atras numeroase critici, dar prezinta si avantajul fixarii dezbaterilor pe puncte foarte bine definite si pe cercetarea unor fapte concrete.

d) Sociologia si conceptul de piata

La o prima vedere poate parea ciudat ca sociologia contribuie la domeniul strategiei privind definirea conceptului de piata. Din punct de vedere teoretic, se intampla foarte rar ca pietele sa fie rezultatul neprevazut al eforturilor grupurilor de producatori si cumparatori anonimi ce cauta beneficiile maxime.In practica, piata este formata dintr-un ansamblu de intreprinderi cu competente definite,ce se observa reciproc, luan in considerare totalitatea cumparatorilor si intermediarilor bine definiti.In ceea ce priveste produsele de larg consum, unde se inregistreaza multi cumparatori finali, cumparatorii directi sunt putini si sunt cunoscuti de producatori.Sectoarele care inregistreaza un numar mic de producatori si cumparatori si sectoarele de bunuri industriale si bunuri de consum durabile au produs structure puternice de informare si comunicare, intre producatori si intre producatori si cumparatori.

In acest context,piata devine locul interactiunilor programate, al supravegherii reciproce si al aliantelor oportuniste.Daca incertitudinea ce priveste intentiile strategice ale concurentilor nu se amplifica, competitia dintre firme nu se diminueaza, fiecare firma fiind interesata de comportamentele rivalilor, atunci cand isi stabileste propria strategie.

Aceasta cercetare sociologica ne determina deci, vedem pietele drept retele de producatori si cumparatori intre care au loc relatii continue si previzibile, si sa aflam de ce si cum aceste retele apar si dispar.

e) Politicile publice si conceptul de piata

Politicile statelor si guvernelor influenteaza in mod deosebit definitia pietelor fie ca vorbim de dimensiunea de produs sau de dimensiunea geografica a pietelor.Luand in considerare pietele geografice, se poate spune ca aplicarea tratatelor de liber-schimb si inlaturarea barierelor in ceea ce priveste circulatia de bunuri si servicii conduc la marirea dimensiunii geografice a pietelor si la schimbarea mai multor piete de dimensiuni reduse intr-o piata unica.In ceea ce priveste firmele care nu sunt eficiente, cat timp sunt restrictionate de o piata geografica limitata, piata comuna satisface intr-o masura mai buna cumparatorii si actionarii, o masura care depinde de conditiile concurentei din piata largita(comuna).In unele domenii precum cel agricol, transportul aerian unde exista legi care nu depend de conditiile economice ce privesc cererea si oferta.In Canada, reglementarile presupun ca serviciile financiare sunt formate din patru piete diferite si interzic functionarea pe mai mult de o piata.Asdadar, bancile canadiene,societatile de asigurari si cele de valori mobiliare erau restranse la o singura piata, in timp ce produsele si serviciile noi, inovatiile tehnologice creau un impact important in sistemul ce reglementa cele patru piete.Avalansa de reglementar si privatizari ce s-a produs in Canada, Marea Britanie si SUA a produs inlaturarea distorsiunilor politice ale pietei in anumite ramuri,dand voie firmelor sa isi optimizeze oferta de produse si servicii tinand cont de costuri si de dorintele cumparatorilor.Indiferent de context, societatile se deosebesc prin bunrile pe care le ofera si prin masura in care apeleaza la productia publica sau la productia private pentru totalitatea de bunuri si servicii.

Piata in perspectiva strategica

În politica de marketing, strategia deține locul central, pentru că derivă din obiectivele organizației,indicând direcția activității, iar tactica trebuie să se sincronizeze cu strategia, să corespundă acesteia, să se înscrie pe linia ei, să găsească permanent mijloacele și formele cele mai potrivite, pentru ca în final să se regleze acordul între necesitățile consumatorului și posibilitățile organizației.

În activitatea oricărei organizații alegerea strategiei de marketing marchează un moment important, ce finalizează etapa în care s-au definit misiunea și scopurile urmărite, pe baza unei analize atente și pertinente a situației sale.

1.2.1 Definitia pietei din punct de vedere al cererii

Definitia pietei din punct de vedere al cererii este reprezentata de totalitatea beneficiilor pe care le vrea un posibil comparator si a beneficiilor dobandite prin achizitionarea produsului sau serviciului.O piata poate fi reprezentata astfel:

Bi= Totalitatea beneficiilor atasate tranzactiei, sau altfel spus vectorul beneficiilor specifice produsului

Pi=Gama de produse si servicii reprezentata de vectorul Bi al beneficiilor dorite.

W=Vector de ponderare, precizand insemnatatea tuturor beneficiilor vectorului.Aceasta ponderare poate fi diferita pentru cumparatori sau poate fi aceeasi pentru toti cumparatorii, adica pentru acestia produsul perfect este identic

Cik=f(Wki,Bi) denota o configuratie particulara a beneficiilor si a ponderilor associate cumpararii produselor de categoria <<i>>.

Nk=Valoarea cumparatorilor sau oportunitatilor de cumparare, reprezentata de un vector de ponderare Wk si de structura Cik

k=1 :situatie in care NkCik reprezinta o piata unde toti cumparatorii au aceeasi parere despre produsul ideal.

k>1:situatie in care oricare combinatie NiCii reprezinta un segment de piata din prisma cererii, indicand ca fiecare categorie de cumparatori are aceeasi conceptie despre produsul perfect, dar parerile categoriilor de cumparatori sunt distincte deoarece aloca vectori de ponderare distincti beneficiilor si caracteristicilor aceluiasi produs.

Di==Piata pentru produsul <<i>> definita in functie de beneficiile dorite.Aceasta relatie se afla in centru procesului de achizitionare a oricarui produs.Achizitionarea unui produs de o anumita marca provine din perceptia cumparatorului in ceea ce priveste pozitiile relative ale marcilor rivale fata de caracteristicile sau beneficiile care au importanta pentru el.Toate aceste modele diverse ale comportamentului cumparatorului pleaca de la premisa ca se stabileste o regula a alegerilor diverselor marci de cumparatori, tinand cont de datele existente despre proprietatile si caracteristicile acestora.

Aceasta legatura intre beneficii, pozitionarea marcilor concurente si importanta relativa a beneficiilor imbraca mai multe forme, de pilda cea a unei functii liniare compensatorii, unde actul de cumparare este o suma a ponderata a caracteristicilor relative ale marcilor concurente, sau a unor forme mai complexe care presupune ca adoptarea deciziei de comparator urmeaza o procedura secventiala, facand apel la diferite caracteristici in diferite faze ale actului de cumparare si la folosirea necompensatorie a caracteristicilor.In cazul folosirii necompensatorii cumparatorul ia decizia fixand valori minimale pentru anumite caracteristici care daca au fost realizate de o anumita marca, numai prezinta valoare nici o alta caracteristica pentru el.Daca marca nu atinge valoarea minimala va fi refuzata.Unele modele presupun ca un atribut poate avea importanta pentru un comparator astfel incat alegerea lui se va centra asupra marcii care dau impresia unei superioritati privind acel atribut indiferent care ar fi avantajele marcilor concurente .

Procesul de cumparare este format asdar din procedura cumpararii, insemnatatea acordata atributelor si modelul cognitive folosit de cumparator.Este fundamental sa se tina cont de faptul ca un segment de piata este format din cumparatori care au comportamente asemanatoare privind procesul de cumparare pentru o clasa de produse , dar care sunt distincte de ale altor cumparatori care au apelat la un process de cumparare diferit, pentru aceeasi clasa de produse.Din punct de vedere al cererii, segmentele aceleiasi piete sunt reprezentate de un grad de substitutie potential intre ele mai mare decat gradul dintre piete distincte.Pietele se diferentiaza unele de celelalte prin numarul beneficiilor prin care difera.

1.2.2 Definitia pietei din punct de vedere al ofertei

Piata este reprezentata din punct de vedere al ofertei prin diverse forme ale beneficiilor si ale ponderilor (Cik), dar si prin regiunile geografice (gij) puse la dispozitie sub o forma coodonata si interconectata de catre un sistem strategic.Aeasta definitie presupune analiza domeniului strategic al intreprinderilor care sustin piata sau pietele definite in ceea ce priveste cererea.Trebuie sa se determine ce intreprindere are domeniul strategic mai amplu, adica firma care asigura cea mai mare valoare de segmente de cumparatori si de regiuni geografice.Aceasta firma se defineste prin:

-un domeniu strategic format dintr-o categorie de produse sau servicii,caracterizate prin foarte multe beneficii (Bi) aspirate;produsele firmei pot sa se restranga la o singura categorie de produse daca sunt rezultatul unor combinatii ale unui singur vector de beneficii

-o acoperire a anumitor configuratii, fiecare marcand un segment de piata ∑ Cij≤Di;

-o anvergura geografica determinate prin insumarea micropietelor puse la dispozitie de S*,∑gij≤ Gi;

Atunci cand S* va numara o anvergura mai mare de o categorie de produse (Pi) se poate afirma ca sistemul strategic are o categorie de produse ce intrece granitele unei unice piete caracterizate din punct de vedere al cererii, produsele si serviciile unui asemenea sistem strategic raspund la anumiti vectori de beneficii.

Daca ∑ Cij=Di,sistemul reuseste sa acopere totalitatea segmentelor pietei caracterizate din punct de vedere al cererii.Daca ∑cij<Di, firma allege sa nu include unele segmente de cumparatori in domeniul strategic.Sistemul S* poate avea o acoperire mare (∑ gij=Gi) sau o acoperire mai restransa la (∑ gij<Gi), ceea ce inseamna ca sistemul nu trebuie sa se preocupe de anumite zon geografice.

Asadar, o piata (Mi) se defineste prin ansamblul configuratiilor unui acelasi vector de beneficii (∑cij), ca si prin zonele geografice (∑gi) deservite in mod interconectat de sistemul strategic de cea mai mare anvergura.

Diferentele dintre o piata si un segment de piata sunt:

-daca ne referim la cerere, segmentele sunt definite de un grad de substitutie posibila reciproca mai mare decat cel al unelor piete pentru ca diversele segmente de cumparatori au caracteristic acelasi vector de beneficii asteptate.

-daca ne referim la oferta, se ia in considerare ideea de segmente ale unei piete cand exista intreprinderi care produc produse cu acelasi vector de beneficii si le furnizeaza unor categorii de cumparatori distincti din punct de vedere al pro respective.cesului de cumparare al produsului

1.2.3 Dinamica strategica asociata definitiei pietei

Piete distincte se pot transforma in segmente ale unei singure piete, ca de exemplu dupa impunerea unor reglementari care nu permit unei firme sa abordeze doua sectoare in acelasi timp.Refuzarea acestor restrictii poate face ca anumite piete diferite sa devina segmente ale aceleiasi piete.De asemenea ,transformari economice sau tehnologice pot modifica un sisem de piete diferite in segmente ale unei singure piete ale unei firme care a obtinut un avantaj strategic important.

O piata este definita prin jocul dintre cerere si oferta.Cererea este rezultatul beneficiilor si caracteristicilor unui produs, cuprinzand aspecte de proximitate si comoditate in cumparare si elementele de diminuare a riscului inerent produsului respectiv.Experienta diversificata si asteptarile realizabile ale cumparatorilor creeaza beneficii pe baza carora firmele isi deosebesc ofertele in mod rentabil.Alegerile strategice ale intreprinderilor si rezultatele indeplinesc un rol important in aparitia unei structure de piata cu un grad de concentrare mai mult sau mai putin semnificativ si cu o inegalitate proeminenta in ceea ce priveste cota de piata.

1.3 Anvergura geografica a pietei si desfasurarea strategica a firmei

Fiind presata de comportamentul cumparatorilor si de transformarile ce isi pun amprenta asupra laturii economice ale marketingului, fabricatiei si distributiei, intreprinderile care isi desfasoara activitatea intr-un anumit domeniu trebuie sa intreprinda un sistem strategic care sa include o zona geografica din ce in ce mai diversa.Aceasta desfasurare ce provine dintr-o examinare a economiilor de scara si de anvergura dar si din rentabilizarea activelor tangibile si intangibile imbraca patru forme:

1.Exportul de produse de pe o piata geografica pe alta piata

2.Creearea de unitati pentru ultimul montaj si pentru desfasurarea serviciilor de vanzare si distributie pe o alta piata geografica

3.Perfectionarea unui sistem care trebuie sa acopere o piata geografica complexa

4,Creearea unui sistem de productie si distributie care schimba perimetrul pietei geografice pertinente.

Segmentarea strategica a pietei in functie de dimensiunea geografica si dimensiunea temporala

Toate pietele sunt delimitate geografic.Demarcarea geografica este efectul reglementarilor caracteristice fiecarei industrii sau efectul barierelor stabilite comertului intre regiuni si tari.Aceasta inclinare spre reglementare are un rol fundamental pentru partile implicate.

a) Beneficiile strategice si orizontul pietei pe termen scurt(cadranul de nord-vest)

Potrivit acestui cadran, piata este reprezentata de totalitatea vanzarilor produselor substituente apropiate, in fuctie de care se poate determina cota de piata detinuta de fiecare firma.Din perspectiva agentiilor de supraveghere a concurentei, cotele de piata pe care le poseda fiecare intreprindere sunt ridicate iar firmele din acest cadran prezinta riscul de a nu prezenta interes public.

b) O definitie larga a pietei cu un orizont pe termen lung

Este simplu de imaginat cum dezvoltarile tehnologice pot crea tehnici noi de concepere a produselor, insa este mai greu de prevazut in jurul caror produse se dezvolta o piata viabila si durabila.In sectoarele unde tehnologia evolueaza, probabilitatea de aparitie a noi piete este mare, insa nicio firma nu poate sesiza momentul aparitiei.In aceasta situatie intreprinderea trebuie sa restranga atentia privind supravegherea activitatii antreprenorilor sis a aiba rabdare ca piata sa isi exprime increderea in ceea ce priveste o anumita initiativa antreprenoriala.Daca piata se pronunta diferit, firma poate face o propunere de cumparare respectivei intreprinderi antre-prenoriale, straduindu-se sa dezvolte la capacitate maxima noua piata si sa dobandeasca o pozitie dominanta.Aceasta abordare prezinta riscul ca proiectele ce pretind capital superior decat cel al antreprenorilor individuali sa nu fie posibil sa fie recunoscute si dezvoltate.O viziune pe termen lung in ceea ce priveste pietele poate fi marca de prezbitism, piata poate parea mult mai in apropiere decat aceasta se afla in realitate.

c) Factorii comportamentului de cumparare

In unele cazuri, pentru anumite persoane demersul cumpararii are o latura pozitiva, fiind o modalitate de petrecere a timpului liber.Facand exceptie de aceste cazuri, cumparatorul este interesat sa reduca timpul si eforturile depuse pentru cumpararea anumitor bunuri si servicii.Bunurile care nu sunt cumparate in mod frecvent, cu preturi ridicate si care sunt o pierdere mare pentru comparator in cazul in care nu ating nivelul de performanta dorit , necesita un proces de cumparare complex si sistematic si o investitie ridicata de timp si de effort.In aceste situatii, cumparatorul isi va restrange procedurile de cautare la o anumita zona geografica si isi va aloca decat o anumta perioada culegerii de informatii si evaluare a produsului.Aceasta perioada difera de la un comparator la altul, in functie de situatia financiara, de experienta si cunoasterea produsului.

Astfel, din punct de vedere al unui comparator specific, dimensiunea geografica a pietei este intotdeauna limitata de calculul sau asupra costurilor si beneficiilor associate procesului de cumparare pentru orice produs sau serviciu la care apeleaza.

d) Notiunea evolutiva de comoditate

Odata cu aparitia inovatiilor tehnologice, schimbarea pretului mainii de lucru si aparitia schimbarilor sociale modul de cumparare se schimba radical si tinde sa conduca la redefinirea pietei geografice pertinente .Comoditatea pentru comparator se refera la existenta bunurilor si serviciilor intr-un singur loc fizic, avand ca obiectiv oferirea cumparatorului avantajului gruparii.Elementele precum durata, pretul si eforturile pentru deplasarea catre un amplasament mai distantat pentru a achizitiona produsele sunt amortizate de oferirea unei game diverse de bunuri si servicii distincte in cazul respectivului amplasament.

e) Monopolurile locale

De multe ori, dimensiunile limitate ale pietei geografice, privind din postura cumparatorului, asociate cu imperativele juridice sau economice carora le este inclinata piata formeaza un monopol natural sau juridic.Acste situatii se intalnesc foarte des cu atat mai mult daca se sprijina pe statistici generale.Putem sa luam ca exemplu singurul magazin al unei cladiri rezidentiale sau un negustor foarte priceput , ce se supune reglementarilor normale ale pietei, cu care nu poate concura nimeni in materie de facilitati de acces.

f) Convergenta gusturilor si preferintelor

Luand in considerare asteptarile clientilor, piata este mereu de dimensiuni reduse.Ca sa furnizeze un produs sau serviciu pentru care este nevoie de volum de afaceri gfoarte mare, mult mai insemnat decat al unei micropiete, o intreprindere trebuie sa uneasca majoritatea micropietelor intr-o piata geografica unica.Firma trebuie sa ia in considerare ca anumiti cumparatoi situati in anumite piete geograficevor avea aceleasi preferinte.Aceasta asemanare pentru aceleasi produse, servicii poate fi intrinseca, fiind urmarea fenemenelor de raspandire a inovatiilor sau a sacrificiilor firmei de a ajusta gusturile cumparatorilor.Odata cu aparitia inovatiilor tehnologice , dotarea firmelor cu aceste inovatii si modificarea felurilor de transport al marfurilor, dimensiunea pietei geografice s-a marit, a trecut de la stadiu regional la national iar apoi la international.

Concurenta si piata

Ansamblul legăturilor prin care un agent economic interactioneaza în lupta pentru formarea, menținerea sau mărirea avantajului său față de restul agenților economici cu care își dispută fie resursele, fie clienții, fie ambele, reprezinta sistemul relațiilor de concurență.

Desfasurarea concurenței reprezinta expresia nivelului de dezvoltare și liberalizare economică și de aceea intensitatea acesteia difera de la o etapă la alta, de la un sector la altul, în funcție de raportul dintre cerere și ofertă, aratand în general gradul în care societatea este competenta să impulsioneze creativitatea agenților economici, asigurând funcționalitatea normală a sistemului economic.Astfel, prin pastrarea concurenței în limita normală, procesul concurențial își demonstreaza rațiunea de a fi, adica aceea de servi consumatorul.

Cel mai pronuntat aspect al relațiilor de concurență este concurența propriu-zisa, care se desfasoara între producători, deci între firme în calitatea lor de ofertanți, care-și dispută întâietatea în acapararea clientilor, intreprinderile straduindu-se să satisfacă într-o masura cat mai ridicata necesitățile acestora în condiții de maximă eficiență.Asadar, fiecare agent economic va utiliza o gamă variata de forme și metode precum:calitatea cât mai bună a produsului, originalitatea produsului, prețuri cât mai convenabile, prezentarea adecvată, plăcută, atractivă, promovare discretă, dar penetrantă etc.

Din punct de vedere al pietei, concurentii sunt firmele care satisfac aceeasi necesitate a clientului.Termenul concurenta din punct de vedere al pietei desemneaza o totalitate diversa de client reali si potentiali.Dupa ce si-a fixat concurentii, firma trebuie sa stabileasca strategiile, obiectivele si slabiciunile.

1.5.1 Analiza Pest a pietei autoturismelor

Factori politici

Politicile si strategiile unei companii sunt puternic afectate de mediul politic.Conflictele dintre partide sau campaniile de alegeri pot aduce schimbari importante pe piata.Promulgarea sau abrogarea unor decrete, legi sau hotarari pot genera oportunitati sau constrangeri pentru firma, pentru furnizori si clientii sai. Activitatea firmelor din sectorul auto a inregistrat o scadere cu 41,6%, in perioada 2008-2013, intr-un ritm mediu anual de aproximativ 10,2%, fiind al saselea an consecutiv cu scaderi.

Stabilitatea politica este foarte importanta pentru o crestere a increderii populatiei in sistemul politic.Deciziile politice reprezinta cel mai important factor in redresarea industriei auto din Romania.Guvernul trebuie sa investeasca masiv in infrastructura (in principal in drumuri si autostrazi), pentru a atrage oamenii sa conduca masini noi.Companiile trebuie sa gaseasca in Romania un mediu stabil din punct de vedere fiscal (cu taxe scazute) astfel incat si mai multi producatori auto sa-si doreasca sa deschida fabrici in Romania.Buna performanta a angajatilor trebuie sa fie recompensata. Taxele pe venit si alte contributii trebuie sa fie mentinute la un nivel mai scazut, astfel incat clasa de mijloc sa-si poata permite achizitia de masini noi.

Birocratia creata de noul sistem de taxare a crescut dificultatea vanzarii de masini la mana a doua, provocand un climat de nesiguranta, care a influentat indirect si achizitia de masini noi.Redresarea pietei se poate realiza in conditiile stabilizarii acesteia si instituirii masurilor eficiente de limitare a evaziunii fiscale din domeniul comertului cu autovehicule.

Factori economici

Economia mondiala se afla intr-o perioada de recesiune.Acest lucru afecteaza economia mai multor tari.Factorii economici au in vedere variabile economice precum curs valutar ,taxe tarife.De exemplu, unele companiide autoturisme si-au mutat sediile din tarile in care preturile fortei de munca era mai mare in state mai putin dezvoltate.Cucerirea de noi piete de desfacere si indicele scazut al preturilor duc la cresterea cererii si a ofertei.Politicile economice ale unor state de atragere a investitorilor sunt de a atrage prin taxe de poluare si de inmatriculare mici, pri eliminarea unor taxe si impozite, prin impozitarea scazuta a productiei dar si a unor taxe vamale mici.

Factori sociali

Din punct de vedere social si cultural situatia este una pozitiva pentru piata auto.

Europa de sud-est prezinta aspecte relevante care incurajeaza asamblarea fabricilor, precum nivelul de calificare al foretei de munca ridicat si costul redus al fortei de munca.Din alt punct de vedere, modelele hibrid au inceput sa fie tot mai preferate in Europa.

Factorii tehnologici

In ce priveste tehnologia, piata auto avanseaza continuu datorita aparitiei tot mai frecvente de noi tehnologii. Companiile concurente pe piata automobilelor concureaza continuu in inovare si tehnologie.Amenintarea incalzirii globale si dependenta de surse alternative a impins firmele la realizarea unor automobile ecologice.Noile vehicule reduc emisiile de gaze, salveaza energie iar din punct de vedere energetic sunt mai flexibile.

1.5.2 Analiza SWOT a pietei auto Romania

Avantaje:

-Costuri competitive (manopera)

-Forta de munca bine calificata

-Localizare geo-economica la intersectia a doua zone importanta de productie auto:cea C&SE Europeana si cea mediteraneana

Dezavantaje:

-R&D si invatamant

-Gestionarea proiectelor si managementul

-Tehnologii depasite: forjare, plasturgie,

-Materiale primare

Oportunitati:

-Ajutor de stat

-Exportul de CKD in 2014 + 60 de capacitati

cumparari si + 1000 locuri de munca)

-Cresterea productiei in lume si in Europa

Riscuri:

-Concurenta BRIC (Br, Ru, In, Ch) si Maroc

-Vulnerabilitatea exporturilor fabricantilor locali de componente

-Fragilizarea filierelor locale de furnizori auto

CAPITOLUL 2

EVOLUTIA PIETEI AUTOMOBILELOR IN PERIOADA 2012-2015

2.1 Prezentarea pietei automobilelor

Piata auto, printre altele, este elementul care pune in miscare economia unei tari, industria auto fiind una dintre cele mai importante industrii din lume.

Atat in Romania cat si pe plan mondial, piata automobilelor este considerata ca avand un dinamism impresionant.Una din cele zece tari care au pus automobilul in circulatie inca de la debutul formarii acestuia, a fost Romania. In anul 1895, in Bucuresti au fost puse in circulatie doua automobile cu aburi.La inceputul primului razboi mondial, in Romania se gasea un parc de autoturisme cu aproximativ 1000 de exemplare, iar pe parcursul razboiului doua treimi din acestea au fost distruse.Dupa stabilirea pacii, numarul automobilelor a crescut ca urmare a activitatii reprezentantilor din Romania a fabricilor straine constructoare de autoturisme: Ford, Fiat, Renault, Chevrolet.

In intervalul de timp 1936-1939, numarul de autoturisme a inregistrat o mica crestere de 500-1500 de bucati pe an, parcul ajungand la sfarsitul anului 1939 la 25.876 de automobile,peste 73,5% din total fiind de provenienta americana.

In anul 1965 pe piata se aflau 9216 autoturisme, toate provenind din import , mărcile: Renault, Skoda,Wartburg,Volga, Fiat,Moskwich, Trabant.Insuficienta valutei pentru importul de piese a condus la orientarea spre fabricarea unui autoturism romanesc.Un alt aspect important este acela că, după o indelungata perioada de timp, ritmul de creștere al vânzărilor de autoturisme din producția națională a fost mai mare decat cel al autoturismelor din import.

Segmentarea pietei auto din Romania

Segmentarea pietei este ce mai importanta aplicatie practica a teoriei comportamentului consumatorului si are in vedere identificarea si delimitarea pietei pentru ca intrerinderea sa foloseasca diverse strategii de marketing adaptate fiecarui segment.

Segmentarea in functie de tara de provenienta a autovehiculului:

In functie de tara de provenienta se deosebesc:

-autovehicule fabricate in Romania

-autovehicule importate

Productia globala de vehicule s-a marit cu 5% in anul 2012, ajungand pana la 84,1 milioane unitati, jumatate din acestea fiind fabricate in Asia, conform celor mai noi date ale Organizatiei Internationale a  Constructorilor de Automobile (OICA) . In China s-au fabricat peste 19 milioane de vehicule, iar In SUA, peste 10 milioane. In Romania s-au fabricat 337.000 vehicule, din care peste 90% fac parte din gama Dacia si restul marca Ford. China, SUA, Japonia, Germania si Coreea de Sud se numara printre tarile cu cea mai mare productie auto, Cehia a depasit 1,1 milioane unitati, iar Slovacia 900.000. In Polonia s-au produs 647.000 automobile, in Ungaria 217.000, iar in Romania 337.000.

Productia auto nationala s-a marit cu doar 0,8% in 2012, fata de nivelul din 2011, ajungand la aproape 337.800 autovehicule. Cresterea este modesta, cu toate ca cei de la Ford au demarat productia lui B-Max la jumatatea anului 2011. Cresterea fabricatiei de autoturisme a compensat cu greu scaderea fabricatiei de vehicule comerciale usoare, reiese din datele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA) din Romania.In Romania au fost produse in anul 2012 peste 326.500 automobile, inregistrandu-se o crestere de 5,3% fata de nivelul din 2011 (aproape 310.250 unitati), insa aceasta avansare a fost aproape complet contracarata de scaderea cu 55% la vehicule comerciale usoare (de la aproape 25.000 unitati in 2011 la putin peste 11.200 unitati anul trecut).Nici fabricatia de vehicule comerciale grele n-a evoluat foarte bine, productia fiind ca si inexistenta (21 unitati in 2012, fata de 64 unitati in 2011, o scadere de 67%).

Numarul de masini second hand importate în România a crescut cu 85% în cursul anului 2012, atingand 175.000 de unități, de la cele 94.500 de unități înscrise în 2011. Numărul mașinilor reînmatriculate a scăzut cu 13%, de la 411.400 de unități înregistrate în anul 2011 la aproximativ 356.600 de unități în 2012, arată analiza Auto.ro.

 Top 10 importuri auto second hand în 2012:

1.            Volkswagen – 42.700 de unități

2.            Opel – 34.400 de unități

3.            Ford – 21.800 de unități

4.            Audi – 11.200 de unități

5.            BMW – 9.600 de unități

6.            Skoda – 7.800 de unități

7.            Mercedes – 7.100 de unități

8.            Renault – 6.900 de unități

9.            Fiat – 6.900 de unități

10.          Peugeot – 4.300 de unități

In anul 2013, la nivel global cea mai ridicata creștere a producției a cunoscut-o Thailanda, țară cunoscuta a fi „Detroitul Estului“ unde producția de automobile nu este data doar de japonezii de la Toyota, Isuzu și Honda, ci și de americanii de la Ford, care au ridicat în anul 2012 o nouă fabrica care detine o capacitate de 445.000 de unități.In Thailanda, Ford exporta motoare EcoBoost de 1,5 litri pentru a realiza modelul Ford Mondeo pentru Asia.Acest ritm crescut a facut ca România să depășească pentru prima dată Italia în ceea ce privește fabricarea de autoturisme.În Peninsulă s-au produs în prima jumatate a anului 220.100 de autoturisme, in scadere cu aproape 8% in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2012.Aceasta crestere cu 8% a pozitionat Romania pe locul opt în top zece țări producătoare,si s-a apropiat foarte mult de Polonia.În Polonia s-au fabricat în primul semestru 254.800 de autoturisme, cu 30.000 mai mult decât în România, producția fiind mai mica cu 19% fata de aceeasi perioada a anului 2012.Spre comparație, anul trecut tot în prima jumătate a anului, Polonia producea de două ori mai multe mașini ca România, producția fiind susținută atât de General Motors, cu uzina Opel, cât și de Fiat.Fiat cântărește decisiv pentru Polonia.De producția Fiat se afla in stransa legatura producția de autoturisme atât în Italia, cât și în Polonia. Italienii au hotarat ca în anul 2013 să mute producția modelului Panda înapoi în Italia, la uzina din Napoli, iar spre sfârșitul anului 2012, Fiat a concediat 1.500  de angajați ai fabricii din Tychy, Polonia, ajungând la 4.900 de oameni, potrivit datelor publicației Automotive News Europe. În fabrica din Polonia italienii mai produc și Fiat 500, Ford Ka și Lancia Ypsilon. Micsorarea producției din Polonia are un impact direct asupra exporturilor țării, tinand cont ca 99% din mașinile asamblate de polonezi sunt vândute pe piețe externe. De asemenea, și Ford Ka, model construit pe aceeași platformă cu Fiat 500 înregistrează o scădere a vânzărilor de aproape 30% în primele patru luni ale acestui an, după ce în 2012 acestea s-au micșorat cu 20%, la mai puțin de 60.000 de unități. Modelul Ka nu face parte din politica mondiala a constructorului american și este un model care nu produce profit, potrivit oficialilor Ford citați de Automotive News.Pe de altă parte, General Motors are în plan creșterea producției la uzina din Gliwice, dar abia în 2015 când va muta in totalitate producția modelului Astra în Polonia, în timp ce la Ruesselscheim se va muta producția monovolumului Zafira, asamblat la Bochum, uzină ce urmează a fie închisă. Chiar și așa, uzina GM din Polonia are în prezent doar 3.000 de angajați și o capacitate anuală de aproape 210.000 de unități.

In luna februarie 2013 producția națională de mașini a înregistrat o creștere de 5,3% față de ianuarie, ceea ce face ca, în primele două luni din 2013 să existe o creștere totală de 18,9% față de 2012, la un volum  71.668 unități. La autoturisme, se remarcă o creștere foarte bună, de 27,3% față de aceeași perioadă din 2012, până la 71.666 unități. O scădere completă, însă, a înregistrat, în primele două luni ale anului 2013 producția de vehicule comerciale. Volumele cele mai mari la 2 luni le înregistrează Dacia Duster (23.204 unități), urmat de Dacia Sandero (18.163 unități), Dacia Logan (16.638 unități) și Ford B-MAX (13.661 unități). La capitolul export, s-au inregistrat pe primele 2 luni din 2013 o creștere generală de
10,6% in comparatie cu anul trecut, pe un volum total de 58.026 unități. Această creștere se
datorează în exclusivitate autoturismelor, care înregistrează un + 17,8%. In ceea ce privește vehicule comerciale, în absența producției, evident nu au fost nici volume la export.
Cel mai exportat model în luna februarie, a fost Dacia Duster (12.479 unități), urmat de Sandero (9.490 unități) și B-MAX (7.372 unități), ordinea fiind aceeași si pe total an 2013.Anul 2013 a fost unul nefast pentru vânzările de autoturisme, atât la capitolul mașini noi, dar mai ales la tranzacțiile interne cu mașini rulate. Piața mașinilor noi a avut al șaselea an consecutiv de scădere

Importurile de mașini second-hand in 2013 au crescut cu aproape 50.000 de unități față de 2012. Cea mai mare schimbare a fost însă la reînmatriculări, unde scăderea a fost extrem de mare: 150.000 de unități.

Anul/ Mașini noi   Mașini SH import    Reînmatriculări
2009    116.012     212.836     349.404
2010     94.541    214.606     377.947
2011     81.709    94.488   411.439
2012    66.436    174.950    356.607
2013    57.710    221.852    205.553

Top 5 mărci ca și număr de mașini second-hand din import înmatriculate

Marca    Cota
1.Vokswagen    25,8%
2. Opel    17,7%
3. Ford     11,7%
4. Audi     6,8%
5. BMW     6,2%

Românii au înmatriculat 279.740 autoturisme, in comparative cu cele 242025 de înmatriculări efectuate in decursul anului 2012, ceea ce a susținut tendința de creștere din 2011 încoace. Diferența existenta intre cifra raportată de APIA și cea raportata de Poliție este reprezentată de mașinile la mâna a doua(second hand) aduse din import. După cum se vede, ponderea acestor achiziții a crescut în totalul pieței.

Pe plan mondial, in anul 2014, Toyota a rămas liderul pieței auto, pentru al treilea an consecutiv, după ce a intrecut bariera de 10 milioane de unități vândute in anul 2013, la fel ca și competitorul grupului Volkswagen.Rezultatele bune pe plan mondial au fost percepute de vânzările din Statele Unite, care au inaintat cu 6,2%, la 2,37 de milioane de unități în 2014, pe fondul cererii foarte mari de SUV-uri.

In 2014, piața auto din Romania a crescut,in ultimii 6 ani inregistran scaderi semnificative.Livrarile de autoturisme și vehicule comerciale s-a marit in 2014 cu 21,5%, ajungand 100.330 unități.Aceste vanzari sunt departe de recordul atins in anul 2007.In 2014 producția s-a micsorat cu 4,8%in comparatie cu anul 2013, iar exporturile au crescut cu doar 0,4%.

În anul 2014, in Romania au fost fabricate 391.434 de autovehicule, cu 4,8% in scadere fata de anul 2013.Din totalul de 391434 , 338.593 (86,5%) sunt fabricate de Dacia, 52.829 (13,5%) de Ford și 12 unități de către Roman Brașov. Tinand cont de model, cele mai mari inregistrari în anul 2014 au fost marcate de Dacia Duster (174.077 unități), Dacia Logan (77.427 unități), Ford B-MAX (52.829 unități), Dacia Sandero (47.475 unități) și Dacia Logan MCV (42.614 unități).In ce priveste autoturismele, topul pe mărci este inregistrat de Dacia, cu 26.918 unități vândute (32,5% din total), urmat de Volkswagen (8.674 unități / 10,5%), Skoda (7.770 unități / 9,4%), Renault (5.750 unități / 6,9%), Ford (5.569 unități / 6,7%) și Opel (3.605 unități / 4,4%).Modelul cel mai bine vandut pe piața din Romania a fost Dacia Logan (11.285 unități), urmat de Dacia Duster (5.796 unități), Dacia Sandero (4.957 unități), Skoda Octavia (3.473 unități) și Volkswagen Golf (2.739 unități).Majoritatea segmentelor au marcat creșteri insemnate (20% – 25%), scăderi inregistrandu-se la clasa monovolum (-5,5%) și pe segmentele care includ autoturisme din gama de preț superioară (Executive – 8,1% și Sport – 36,4%).În ceea ce priveste tipul de combustibil, se inregistreaza o pondere de 56,5% pentru motoarele diesel, în creștere față de 2013, când ponderea era 53,7%.Exista 8 mărci și respectiv 7 modele din primele 10 care au o pondere a vânzărilor cu motorizări diesel, peste ponderea medie a vânzărilor totale (56,5%), unele din aceste modele având ponderi ale motorizarii diesel care devanseaza 75% din vânzările totale ale respectivului model.Cu toate ca creșterea din 2014 este una semnificativa și întrerupe cei șase ani in care s-au inregistrat scaderi importante,este de remarcat faptul că cele peste 100.000 de autovehicule vândute în anul 2014 nu se compara cu maximul din 2007, când în România au fost produse peste 360.000 de autovehicule. În situatia în care afacerile din domeniul auto au fost în scădere permanenta în ultimii 6 ani, rezultatele din anul 2014 reprezintă un balon de oxigen pentru industria auto (cu toate ca, la nivelul operatorilor din piață, afacerile nu simt o inviorare atat de puternica pe cât arată aceste cifre).În aceasta situatie, pentru recuperarea investițiilor realizate în anii premergători crizei, este nevoie ca evoluția din 2014 să se mentina pe aceleași coordonate și în anii următori, obiectivul fiind ca în aproximativ 3 ani să se ajungă la jumătatea volumului din 2007, respectiv 180.000 unități. Pentru aceasta, vor fi continuate demersurile necesare pentru a finaliza unele instrumente precum: timbrul de mediu, impozitul anual, stimulente pentru autovehicule cu tehnologii noi, limitarea circulației autovehiculelor înmatriculate în alte state, fiscalizarea comerțului cu autovehicule rulate, etc.), arată APIA.

Top 5 marci ca numar de masini noi inmatriculate in 2014

Tabel 5: Top 5 marci ca numar de masini SH din import inmatriculate in 2014

In primele luni ale anului 2015, se mentine trendul crescător al vânzărilor de autoturisme.Asadar, se poate spune ca se observa optimismul pieței.Este vorba insa, de un optimism redus, deoarece sfera autovehiculelor comerciale ușoare este într-o ușoara scadere, iar evoluția autoturismelor de persoane nu a luat o avansare considerabila.

Infatisarea generala a înmatriculărilor de autovehicule în primul trimestru al anului 2015 ne indică un trend crescător in totalitate, în mod clar. Din păcate, la începutul anului, se inregistreaza scaderi la înmatriculările de vehicule comerciale ușoare, care marcheaza un regres de 18% în luna martie față de luna ianuarie.

Industria auto din Romania (adică uzinele Dacia și Ford) stă foarte bine la început de 2015, trendul general fiind in crestere.Numărul total de vehicule ieșite de pe porțile fabricilor de la Mioveni și Craiova a depășit 100.000 de unități în primul trimestru, dar, față de primul trimestru al anului trecut, remarcăm un ușor regres de 1,3%, cauzat de scăderea producției în uzina Ford.

Importurile de autoturisme au inregistrat o mica crestere în primele trei luni ale anului 2015 față de aceeași perioadă din 2014, cu 8%, aproape ajungand la nivelul de 12.000 de unități. Asadar, evoluția importurilor de autoturisme noi este în linie cu creșterea vânzărilor de autovehicule pe plan european în aceeași perioadă, dar se situeaza sub așteptările celor din domeniu.

Segmentarea in functie de marca

Aceasta segmentare a pietei in functie de marca autoturismelor este subiectiva, fiind marcata de preferinta potentialului cumparator de autovehicul pentru o anumita marca sau alta.

Pe plan mondial, in 2012 clasamentul este urmatorul:

1.Toyota (locul 10 modial) – 30,2 miliarde $,

2. Mercedes-Benz (locul 11 mondial) – 30 miliarde $,

3. BMW (locul 12 mondial) – 29 miliarde $,

4. Honda (locul 21 mondial) – 17,2 miliarde $,

5. Volkswagen (locul 39 mondial) – 9,2 miliarde $,

6. Ford (locul 45 mondial) – 7,9 miliarde $,

7. Hyundai (locul 53 mondial) – 7,4 miliarde $,

8. Audi (locul 55 mondial) – 7,1 miliarde $,

9. Porsche (locul 72 mondial) – 5,1 miliarde $,

10. Nissan (locul 73 mondial) – 4,9 miliarde $

In 2012, in Romania producatorul autohton Dacia era pe primul loc in top in ceea ce priveste numarul de masini vandute. Pe locul doi se afla Volkswagen, cu 2.395 de masini livrate. Topul este completat de Skoda si Ford, cu 1.919, respectiv 1.572 de autoturisme livrate .Pe a cincea pozitie se situeaza Renault – 1.572, fiind urmat de Hyundai – 865 si Audi – 663.Pe urmatoarele pozitii in acelasi clasament se afla Opel – 662 si Peugeot – 633, iar topul este incheiat de grupul BMW, cu 599 de masini vandute.

In 2013, sunt mai multe lucruri ce trebuie să fie semnalate odată cu clasamentul celor mai livrate mașini. În primul rând, Dacia are câteva caracteristici de piață în 2013: Logan, cel mai bine vândut model al mărcii, a scăzut. Sandero a fost vedeta mărcii în anul care a trecut. O marire de aproimativ 77% pentru un model de volum este impresionanta.Această creștere se regăsește în balanța pieții, cu minus, în dreptul altor modele cu care concureaza. Duster a avut si el o crestere remarcabila deoarece s-a situat pe locul al doilea vânzările acestuia scăzand față de 2012. Dokker a fost modelul cu cea mai mare creștere absolută din România, în unități, nu în procente.Celelalte marci de masini cu mai multe modele în Top 50 au fost Skoda, Volkswagen, Ford și Renault.Skoda a fost dezamăgirea anului, deoarece modelul Octavia a avut cea mai mare scădere absolută, peste 1200 de exemplare mai puțin decât în 2012, avand in vedere ca a fost lansată noua generație.

In 2014, la nivel mondial preferintele pentru marcile de masini au fost:

Top 10 mărci în Europa

In Romania in anul 2014 se observa urmatoarele preferinte in privinta marcilor:

In 2015, In Europa Primele 10 companii auto în funcție de vânzările pe piața europeană au fost:

In Romania TOP 10 MĂRCI autoturisme (trimestrul I – 2015) sunt:

DACIA: 6.249

SKODA: 1.735

VOLKSWAGEN: 1.616

FORD: 1.338

RENAULT: 1.118

OPEL: 699

FIAT: 488

HYUNDAI: 475

TOYOTA: 474

MERCEDES-BENZ:

Segmentarea in functie de vechimea autovehicului

In functie de acest criteriu distingem :

masini first hand ( noi, prima dotare)

masini second hand ( rulate, a doua dotare )

Piața auto din România a suferit multe pierderi, iar acest aspect este și mai dureros dacă se face o comparație cu intervalul de timp dinainte de criză, când „creditul cu buletinul“ era la modă, iar vânzările erau uriașe.In perioada 2010-2014 insa se observa urmatoarea comparatie intre vehiculele noi si cele second hand.

Segmentare pe clase

Privita sub acest aspect, al clasei, piata auto este aparent usor de segmentat. In aceasta varianta a segmentarii pe clase se pot deosebi: clasa A masini foarte mici, clasa B masini mici, clasa C,D, E, F, sport, monovolum, SUV. Aceasta este varianta practicata de majoritatea tarilor occidentale. Pentru a fi de folos departamentului de marketing, segmentarea trebuie sa ii indice toti concurentii fiecarui model vandut, asa cum sunt ei perceputi de catre clienti.

In 2012, analizând segmentarea pe clase,se observa că tendința din 2011se menține. Astfel, clasele A-C,unde sunt incluse masini cu prețuri relativ mici, dar cu volume importante, precum și cea Monovolum (împreună 63% din piață), se caracterizeaza prin scăderi foarte mari (între -7,5% și -37%, în timp ce clasele care cuprind autoturisme cu prețuri mai mari, respectiv clasele D, E, F și SUV (37% din piață), inregistreaza cresteri procentuale de doua cifre(între +18% și +53%).

In 2013, din totalul masinilor vandute, 46% au fost de clasa B si 22% clasa C, in timp ce SUV-urile au avut o crestere foarte mare, acestea au avut o pondere peste media europeana (19%). Clasa mini a inregistrat o cota de numai 2,7%, in timp ce clasele E si F au avut 1,3% din total. Ca volume, in 2013 numai clasele B si F au crescut, iar clasa E a avut scadere de 27%.

In anul 2014, daca analizam segmentarea pe clase, cu excepția claselor B, și Sport, in privinta carora se observa variatii negative fata de aceeasi perioada a anului trecut, toate celelalteinregistreaza creșteri, unele chiar remarcabile (Clasa C, 18%; Clasa D, 18%, SUV, 26%; Clasa E 33%; MPV, 63%).

In anul 2015, daca analizam segmentarea pe clase , se observa ca dupa primele trei luni din 2015, fara a lua in considerare clasa Sport care este pe minus, toate celelalte clase marcheaza cresteri, unele chiar semnificative(MPV-+54,4%,SUV-+31,4%).

Segmentare dupa tipul de combustibil

Dupa acest criteriu putem diferentia:

alimentare pe benzina

alimentare Diesel

alimentare GPL

alimentare electrica

hibrid

Tinand cont ca diferenta existenta intre pretul motorinei si cel al benzinei este aproape nesemnificativa, si ca posesorul unui autovehicul din Romania tine cont atunci cand este vorba de pretul combustibilului si de consum, nu exista diferente considerabile intre cele doua segmente, asa cum arata si graficul de mai jos:

f)Segmentare in functie de pret

Indiferent de ierarhizarile folosite de firmele din sectorul auto, majoritatea consumatorilor romani percepe tot ceea ce intra in categoria masini cu un pret sub 7000-8000 de euro ca pe un segment distinct, de sine statator. Principalul criteriu de segmentare folosit in acest caz este accesibilitatea. Incepand de la 7-8000 de euro, se micsoreaza procentul celor pentru care are importanta in primul rand pretul. Odata ce preturile se maresc, devin intr-adevar valabile segmentarile pe clase.Consumatorii tin cont in alegerea unei masini, in primul rand de beneficiile pe care le asteapta de la aceasta.Nu mai se tine cont de pret, pur si simplu, ci de un alt indicator, costul beneficiilor oferite.In privinta masinilor a caror valoare depaseste 30-40.000 de euro se atribuie o importanta foarte mare prestigiului marcii, imaginii pe care aceasta il confera, performantelor sportive etc, pretul fiind pe ultimul loc.

Facand o analiza a preferintelor cumparatorilor in functie de luna in care si-au cumparat masini,se poate spune ca exista o tendinta de marire a vanazilor in lunile martie, mai si iulie si o tendinta de scadere in lunile aprilie si august.

Perioada din an in care se observa cele mai frecvente scaderi ale vanzarilor este luna august.Majoritatea specialistilor asociaza acest fenomen de faptul ca in Romania in luna august este perioada in care oamenii sunt in concediu si nu mai tendinta de a face alte cumparaturi de anvergura care sa le afecteze economiile.

g) Segmentarea in functie de viteza pe autostrada

Din totalul marcilor de autovehicule existente pe piata romaneasca, se observa faptul ca acestea se intrec pentru o piata ce nu depaseste viteza de 150 – 160 kilometri pe autostrada.Aceastsa manifestare de oprire a pietei la limitele de viteza prezentate este motivata de proasta stare a infrastructurii rutiere in Romania.Nici un client nu ar plati mii de euro pentru oun bolid de viteza pentru ca nu ar avea unde sa ii incerce puterea.

h) Segmentarea in functie de modalitatea de plata

In functie de acest criteriu se disting:

masini platite integral la cumparare cash sau prin virament bancar

masini platite cu un avans urmand ca diferenta sa fie platita prin alte modalitati ( credit bancar, leasing)

masini inchiriate

masini cumparate in sistem Rabla

Pretul unui automobil achizitionat de nou in ziua de azi poate fi putin intimidant.Cu toate acestea, cu un program de plata bine pus la punct si cu dobanzi reduse (daca se apeleaza la credite) este foarte usor sa achizitionezi o masina noua.Pe de alta parte, multi soferi aleg sa opteze pentru cumpararea prin leasing decat sa achizitioneze cu banii jos un automobil. In ultimii 10 ani tot mai multi cumparatori de masini au apelat la leasing.

Avantajele leasingului sunt:

– reprezinta un beneficiu prin economisirea, in prima faza, a capitalului propriu, plata unui avans fiind optionala; bilantul firmei ramane acelasi, deoarece atat masinile inchiriate cat si angajamentele ce rezulta din plata chiriei nu apar in bilant, chiria este apreciata ca o cheltuiala a intreprinderii si nu o investitie; valoarea constanta a chiriei usureaza programarea mai stricta a cheltuielilor;

– termenul de inchiriere poate fi fixat astfel incat intreprinderea sa aiba in dotare in permanenta masinile cele mai performante si cu cel mai bun randament;

– este posibil sa se stabileasca cu furnizorul sa schimbe utilajul inchiriat cu altul mai performant, importatorul fiind astfel scutit de consecintele uzurii morale,

Dezavantajele:

-leasingul este util, numai in cazul in care se poate exploata obiectul contractului de leasing pe toata perioada contractului;

– uneori este mai costisitor decat achizitionarile pe credit, iar alegerea pentru o astfel de operatiune se motiveaza numai daca sumele eliberate pot fi investite in alte domenii foarte profitabile;

– operatiunea devine intr-advar rentabila in situatii restranse (in special in cazul leasingului financiar); cu alte cuvinte,leasingul are limite in ceea ce priveste posibilitatile de a oferi importatorului avantaje economice.