Piata Marfurilor Alimentare Ciocolata

LUCRARE DE LICENTA

Piața mărfurilor alimentare

Studiu de caz : Ciocolata

Introducere

Cu mai bine de 2000 de ani în urmă a început prin a fi o băutură iute și amară, utilizată cu ocazia ceremoniilor religioase. In ziua de azi, ciocolata este produsă într-o multitudine de forme și sortimente, ajungând cel mai iubit produs dulce din lume.

Ciocolată a reprezentat un element foarte important al spiritualității culturilor maiasa și aztecă. Boabele arborelui de cacao, din care se obținea băutură de ciocolată, erau deosebit de prețioase, fiind oferite de către marii preoți drept ofrande pentru zei. În cultura maya, populația avea dreptul să bea ciocolată doar la ocazii speciale. În restul timpului, această băutură era destinată consumului doar către regi. În cultura aztecă, însă, doar preoții, militarii, conducătorii și comercianții foarte înstăriți aveau dreptul de a consuma ciocolată.

Motivul alegerii acestei teme derivă din dorința de documentare în legatură cu acest subiect, intrucat in ziua de azi, ciocolată este o afacere foarte rentabilă peste tot în lume. În prezent, ciocolata este produsă în milioane de forme și sortimente. Ceea ce a început prin a fi o băutură iute și amară folosită în procesiuni religioase a ajuns cel mai iubit produs dulce.

Ciocolată este un amestec de masă de cacao, zahăr, unt de cacao, lapte și, eventual alte adaosuri, în funcție de varietatea și de tipul ciocolatei.

Tot mai mulți oameni ajung să aibă un nivel de trăi care le permite să consume ciocolată, impulsionând consumul acestui produs. În ultimii zece ani, consumul de ciocolată a crescut, în întreagă lume, cu aproape o treime. Românii mănâncă din ce în ce mai multă ciocolată, poate și din cauza eforturilor tot mai mari a firmelor din domeniu de a diversifică produsele oferite și a campaniilor publicitare.

Pentru a analiza și evidenția aspectele importante de pe piața ciocolatei din România, voi prezenta în următoarele trei capitole informații referitoare la realizarea acestui produs, ofertă și cererea de ciocolata.

In primul capitol vor fi prezentate particularitati ale ofertei de ciocolata pe piata romaneasca, precum și caracteristici ale cererii si consumului. Tot aici sunt menționate tendințele privind piața ciocolatei din Romania.

În capitolul al doilea este prezentat un scurt istoric privind aparitia si evolutia ciocolatei, clasificarea și sortimentul si de asemenea și tehnologia de obținere și caracteristicile de calitate ale acesteia. In acest capitol mai sunt prezentate si modalitățile de ambalare și etichetare ale ciocolatei.

Capitolul al treilea reprezintă analiza efectivă a pieței ciocolatei. In prima parte se porneste de la stabilirea obiectivelor ce se doresc a fi atinse și a ipotezelor de lucru pentru a putea crea o imagine de ansamblu despre tot ceea ce ne dorim sa aflam despre consumatorii de ciocolata. In acest capitol este descrisa metodologia cercetării de piață și sunt precizate metodele de culegere și prelucrare a informațiilor. Prin intermediul chestionarului, ca instrument de lucru în cercetarea de marketing, sunt preluate și interpretate informații legate de preferințele consumatorilor în ceea ce privește decizia de cumpărare a ciocolatei. Aceste informații vor fi analizate în strânsă legătură cu obiectivele propuse, iar în final, pe baza aprecierilor rezultate din chestionar vor fi elaborate concluziile.

Cap. 1 Piata ciocolatei din Romania

1.1 Particularități privind oferta de ciocolată pe piață românească

Principalii ofertanți

Piața ciocolatei din România este una dinamică și complexă, cu peste 10 mărci promovate și mai mult de 200 de sortimente diferite de produse din ciocolată. Principalii jucători care domină piață ciocolatei sunt Kraft Foods Romania, Kandia-Excelent, Supreme Chocolat, Heidi Chocolat Suisse. Segmentul premium este împărțit de Milka, Poiana Senzații, Heidi și Anidor, cel mediu este reprezentat de brandurile Kandia, Poiana și Primola, iar segmentul economic include mărcile Laura, Africana și Novatini.

Kraft Foods Romania este filiala a Kraft Foods Inc., a doua mare companie din lume din domeniul produselor alimentare. In Romania, firma detine o fabrica de ciocolata la Brasov, fosta Poiana Produse Zaharoase Brasov, achizitionata in 1994, si o unitate de productie de cafea ambalata in Bucuresti, unde se afla si centrul logistic.

Portofoliul Kraft pe piata romaneasca include marcile de ciocolata Poiana, Africana, Milka, Toblerone, brandurile de cafea, Jacobs si Nova Brasilia, precum si crema de branza Philadelphia. Pe segmentul tabletelor de ciocolata, Kraft Foods are o cota de aproximativ 50%, potrivit estimarilor din piata, cu brandurile Poiana, Milka si Africana.

Kraft Foods este prezenta in peste 155 de tari cu marci de renume international, precum cafeaua Jacobs si Maxwell House, branza Kraft, biscuitii Nabisco, crema de branza Philadelphia, preparatele de carne Oscar Mayer, cerealele Post si ciocolata Milka. Conducerea Kraft Foods Romania estima pentru 2008 venituri de peste 140 milioane de dolari, mai mari cu circa 20% fata de anul anterior. ciocolata Milka, aflata in portofoliul Kraft Foods Romania, a raportat in anul 2012 o crestere de 40% a veniturilor. Ciocolata Milka detine in prezent 20% din piata tabletelor de ciocolata, care reprezinta 80% din totalul vanzarilor de ciocolata. Potrivit estimarilor Business Standard, pe segmentul tabletelor de ciocolata, lider este Kraft Foods Romania, cu o cota de peste 45%, urmata de Kandia-Excelent, cu circa 24% si Supreme Chocolat, cu aproximativ 23%. La mare distanta se afla Heidi Chocolat Suisse. Masterfoods sta mai bine pe partea de batoane, unde detine o cota de aproximativ 30%. In anul 2013 Kraft Foods Inc. si-a schimbat numele in Mondelēz International Inc.

Tabel 1. Cifra de afaceri Kraft Foods România 2008-2012

Sursa : http://doingbusiness.ro/financiar/raport/711758/kraft-foods-romania-sa/

Kandia-Excelent a ocupat poziția de challenger pe piață ciocolatei în 2007. Istoria fabricii de ciocolată din vestul țării începe în anul 1890, când exista doar că mic atelier manufacturier de dulciuri, aparținând lui Bidl. În urma unui incendiu, a fost preluată de frații Latter, care au înregistrat-o sub numele de „Fabrica de bomboane Latter Mor”. Începând cu anul 1917, fabrica este denumită Kandia: Candia este numele pe care Creta l-a luat în timpul ocupației venețiene din secolul XIII. Președintele concernului Szana (recent proprietar al fabricii de dulciuri) este asociat cu această decizie; el este cel care, în călătoriile frecvente, aprecia enorm dulciurile localnicilor de pe insula Cretă și consideră talentul lor un dar divin. Pe aceeași vreme, în capitală, o altă fabrică de dulciuri devenea din ce în ce mai puternică. Astfel, în anul 1991 fosta Fabrică de Produse Zaharoase București își schimbă numele în Excelent, devenind unul dintre cei mai puternici producători de dulciuri din România.

Kandia-Excelent detine o fabrica in Bucuresti si are cu o cota de piata de circa 24%. Cele mai cunoscute branduri ale firmei sunt Kandia, Laura, Rom si Magura, dar și Sugus și Silvana preluate în 2006 de la rivalul Kraft Foods România. Excelent a achizitionat pachetul majoritar de actiuni al Kandia in 2003, de la fondul de investitii Rivta Handelsges, in urma unei tranzactii evaluate la aproximativ cinci milioane de euro. A urmat apoi fuziunea celor doua companii, dupa care fabrica de ciocolata Kandia de la Timisoara a fost inchisa, iar productia mutata la Bucuresti. Compania Kandia Excelent mizeaza pe o cifra de afaceri de 152,995 milioane de lei, mai mare cu 25% fata de anul trecut, si pe un profit net de 8,85 milioane de lei, comparativ cu 26,91 milioane de lei in 2006, dupa ce firma a bugetat investitii de 4,63 milioane de euro. Desi nu a purtat numele de Kandia, prima ciocolata cu lapte din Romania a fost produsa in 1890 in cadrul fabricii Kandia din Timisoara, la doar 15 ani de la dezvoltarea primei ciocolate din lume, in Elvetia.

Supreme Chocolat ocupă locul al treilea pe piață românească de ciocolată, deținând o cota de 23% din segmentul tabletelor de ciocolată în 2006. Supreme Chocolat face parte din Supreme Group, care mai include firmele Supreme Imex, care proceseaza cafea pentru Kraft Foods, Supreme Gourmet – opereaza cafenele si o divizie de distributie – Supreme Distribution. Supreme Chocolat este prezent pe segmentul ciocolatei si al biscuitilor dulci. La ciocolata, compania este cunoscuta pentru brandurile Primola – pe segmentul mediu, Anidor – premium, si Novatini economic, iar la biscuiti marca Ulpio. Compania mai produce batoane si bomboane de ciocolata. Prima unitate de productie, infiintata in 1992, era specializata in productia de cafea. Noua ani mai tarziu, conducerea societatii a decis sa vanda marcile de cafea ale grupului catre Kraft Foods. Odata cu aceasta operatiune, Supreme s-a orientat catre segmentul ciocolatei prin preluarea unei fabrici de ciocolata din Bucuresti. Ulterior, firma incepe si productia de biscuiti dulci. In 2012, Supreme Chocolat a realizat o cifra de afaceri de 32 milioane de euro, mai mare cu 10% fata de 2011.

Heidi Chocolat Suisse este primul producător străin de ciocolată carea intrat pe piață românească. Compania a luat ființă în 1994 cu 15 oameni, iar în prezent numără peste 300 de angajați. Păstrând caracterul inovativ al firmei elvețiene, Heidi a stabilit noi standarde în producția ciocolatei în România. Primul sau produs a fost crema de ciocolată cu alune.

A fost primul producător care a oferit publicului tabletele cu cappuccino ce presupuneau umplerea ciocolatei albe cu crema de cappuccino, performanță ce necesită acuratețe și finețe în execuție, imposibil de obținut de tehnologia din România la momentul respectiv. De asemenea, Heidi a fost prima companie care a produs un larg sortiment de figurine de ciocolată. Mai precis, în 1996 începe să producă iepurași de Paște care reprezintă o tradiție în țară, bucurându-se de un succes enorm.

În 2012, Heidi România a înregistrat o cifra de afaceri de peste 29 milioane de lei (circa 8,6 milioane de euro), în creștere cu aproximativ 26% față de anul precedent, că urmare a repozitionarii pe segmentul premium. Compania este cunoscută pentru produsele premium, însă și-a extins afacerile și pe categoria celor de lux, cu mărcile Heidi Dark, Heidi Creamy și Heidi Grand’Or. Cel mai nou produs din portofoliul Heidi este o gama nouă de praline, “Select”, cu diferite gusturi de bomboane. Fiecare pralină are o altă prezentare și vor fi prezente pe piață numai în perioada de sezon septembrie-martie. Heidi dezvoltă continuu gama de produse, menținând în același timp standardele de calitate elvețiene. Cele mai vândute produse pe piață autohtonă din portofoliul Heidi sunt ciocolată neagră și pralinele. De asemenea, Heidi produce în România sortimentul de figurine de ciocolată pentru Paște și Crăciun.

Mesajul pe care îl transmite Heidi tuturor românilor pentru care ciocolată este un mic deliciu ocazional, un pretext de a trăi un moment plăcut în fiecare zi, o autorecompensa, un dar pentru cei dragi sau, pur și simplu ceva bun, este acela că trebuie să existe ceva în comun, și anume: “Pasiunea pentru ciocolată”.

Sursa: http://www.creeaza.com/referate/marketing/ANALIZA-PIETEI-CIOCOLATEI-MILK751.php

Tabel 1.2 : Volum vanzari in anul 2008

Sursa : http://www.creeaza.com/referate/marketing/Analiza-pietei-ciocolatei-in-R586.php

Piață produselor de ciocolată înseamnă aproape 120 milioane de euro anual, și continuă să fie dominată în proporție de 70% de tabletele clasice. Cifra deloc neglijabilă i-a determinat pe producători să lanseze o avalanșă de noi sortimente, arome și combinații, să investească în promovare și să creeze ambalaje din ce în ce mai sofisticate.

Creșterea este nu numai în cazul tabletelor, ci și a batoanelor de ciocolată. Piață are potențial de dezvoltare și creștere în ritm constant, având în vedere o serie de factori care influențează pozitiv evoluția: ridicarea texelor, aderarea la Uniunea Europeană, creșterea puterii de cumpărare, dezvoltarea rețelelor de retail și adoptarea unui stil de viață dinamic, în special în marile orașe. În timp ce tabletele sunt considerate energizante și chiar un înlocuitor al cafelei, bomboanele de ciocolată sunt asociate mai degrabă cu ocaziile de consum festive și foarte potrivite pentru a fi făcute cadou sau a pentru a servi musafirii. În plus, tabletele de ciocolată sunt savurate în special în familie, cu cei dragi, în timp ce batoanele sunt destinate consumului din mers. Ca și public, în special tinerii sunt cei care doresc să guste ceva dulce, aceștia fiind printre cei mai mari consumatori de batoane de ciocolată.

1.2 Caracteristici ale cererii și consumului de ciocolată

Într-o economie de piata cumparatorii sunt cei care decid ce se produce si în cecantitate. Fiecare cumparator îsi exprima zilnic preferinta fata de bunurile si serviciile de care are nevoie cu ocazia procurarii lor, iar producatorul va produce acele bunuri si servicii care sunt cerute si va renunta la producerea acelora care nu mai sunt cautate de consumator. Cererea joaca un rol de maxima importanta în organizarea productiei. Experienta a demonstrat ca pe piata se stabilesc legaturi reciproce între pretul unui bun si cantitatea din bunul respectiv aflata pe piata. Cu cât pretul unui bun creste cu atât se va restrânge numarul de indivizi care vor dori sa-l cumpere. Cu cât pretul unui bun va scadea cu atât va spori numarul cumparatorilor care îi vor agrea. Cu cat pretul ciocolatei creste cu atat cererea de ciocolata scade.

Exista o diferenta intre cerere si cantitatea ceruta. Cererea descrie un comportament al cumparatorului la fiecare pret. La un anumit pret exista o anumita cantitate ceruta, atunci termenul cantitate ceruta se poate folosi doar daca este vorba despre un anume pret. Acelasi lucru il putem spune despre oferta si cantitatea oferita.

Cu cat pretul ciocolatei este mai mic cu atat cantitatea ceruta este mai mare si cu cat pretul ciocolatei este mai mare cu atat cantitatea ceruta este mai mica.

Pe pietele bunurilor si serviciilor are loc nu numai scaderea preturilor, dar si procesul invers adica cresterea lor, când cantitatea ceruta dintr-un produs tinde sa scada. În mod firesc apare întrebarea: de ce cantitatea ceruta scade o data cu cresterea pretului?. Doua sunt motivele principale care explica acest fenomen: efectul de substitutie si efectul miscarii veniturilor disponibile.

Elasticitatea cererii este categoria economica care arata în ce masura modificarea pretului influenteaza cantitatea de bunuri ceruta.

Motivul pentru care elasticitatea unei cereri este mai mica sau mai mare este acela ca unele bunuri pot fi substituite, altele nu. Ciocolata tinde sa aiba cerere elastica,intrucat aceasta are mai multe variante substituibile: bomboanele, napolitanele, biscuiții, etc. O creștere a prețului ciocolatei va determina o creștere a cererii pentru substituenți și o scădere a vânzărilor ciocolatei. În cazul unor produse care au un număr mic de substituenți apropiați, o creștere a prețului determină o scădere mai mică a cantității cerute.

Prin urmare, produsele pentru care există un număr mare de substituenți tind să aibă o cerere elastică, în timp ce un produs pentru care nu există substituenți tinde să aibă o cerere inelastică. Dar elasticitatea mai depinde foarte mult și de ponderea pe care o are prețul bunului în raport cu bugetul unei persoane sau al unei organizații.

Studierea consumului reprezintă o componentă importantă a cercetării de piată. Potrivit consumului alimentar, este obligatoriu studierea știinifica a acestuia și stabilirea modalității concrete de satisfacere și posibilitățile de diversificare a acestuia.

Tot mai mulți oameni ajung să aibă un nivel de trăi care le permite să consume ciocolată, impulsionând consumul acestui produs. În ultimii zece ani, consumul de ciocolată a crescut, în întreagă lume, cu aproape o treime. În anul 2010, s-a ajuns la un consum de 5,54 milioane de tone de cacao, potrivit statisticilor oficiale ale Organizației Internaționale de Cacao.

Românii mănâncă din ce în ce mai multă ciocolată, poate și din cauza eforturilor tot mai mari a firmelor din domeniu de a diversifică produsele oferite și a campaniilor publicitare. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, dacă în 2003 consumul mediu al unei persoane era de 1,6 kg/an ,in prezent acesta a ajuns la 1,9 kg de ciocolată/ cap de locuitor.

Din 1995 si pana in prezent, romanii au cumparat aproximativ 360 de milioane de tablete de ciocolata, adica peste 36.000 de tone de ciocolata.

In 2006, piața romanească de ciocolată a fost estimată la circa 160 milioane de euro. Deși suma poate părea semnificativă, un calcul sumar dezvăluie faptul că romanii consumă acest aliment cheltuind doar puțin peste 7 euro anual, adică echivalentul a un kilogram de ciocolată. Asta înseamnă aproximativ o ciocolată pe lună pe cap de locuitor, și încă una nu foarte scumpă.

Dupa unele date existente pe piata, segmentul de consumatori tinta este compus din aproximativ 2-3 milioane de romani, in general oameni care calatoresc in strainatate si cunosc tendintele globale. Practic, din toata piata de ciocolata unii producatori de ciocolata se concentreaza pe 8-10% din totalul consumatorilor. Este un segment destul de restrans, in conditiile in care oricum consumul de ciocolata este de 1,6 – 1,7 kg pe cap de locuitor, una dintre cele mai mici rate de consum din Europa, spre deosebire de Germania sau Elvetia, unde se consuma in medie 10 – 12 kg de ciocolata pe an pe cap de locuitor. Apoi pretul ciocolatei este destul de scazut. Piata romaneasca este destul de atipica fata de restul Europei, se aseamana mai mult cu Grecia si Bulgaria. In plus, Romania este o tara in care se consuma dulciuri sub forma de prajituri mai mult decat ciocolata.

1.3 Profilul consumatorului român de produse zaharoase/ciocolată

. Complexitatea deosebită a comportamentului consumatorului se explică și prin multitudinea factorilor care influențează direct sau indirect în ultimă instanță procesul decizional de cumpărare și de consum.

În ceea ce privește procesul decizional de cumpărare al ciocolatei, nu se poate spune că există un tipar. .Atunci când apare pe piață un nou tip de ciocolată, firmele producătoare au în vedere un anumit segment din piața țintă, fiind vizat comportamentul persoanelor cărora le este adresat produsul, stilulilor de viață, venitul, vârsta și mulți alți factori. Având în vedere comportamentul divers al consumatorilor, firmele producătoare de ciocolată încearcă întotdeauna să scoată pe piață produse care să fie în conformitate cu așteptările și exigențelelor acestora.

Factori situaționali – consumatorul poate fi influențat de starea sufletească pe care o are raportată la anumite situații: oboseala, stres; de ambianța locului de unde se efectuează cumpărarea; de dispunerea produsului în spațiul comercial, de culori, de dispoziția vanzatorului etc.. Astfel ca un consumator poate petrece mai mult timp în fața raftului daca este odihnit sau bine dispus, sau mai puțin daca este obosit sau supǎrat. De asemenea, consumatorul poate fi influentat si de cadrul in care isi desfasoara cumparaturile, daca acesta este unul placut, va petrece mai mult timp in magazin, iar daca nu ii va placea, va parasi magazinul in cel mai scurt timp, dar si de personalul care il asista/serveste.

Dintre numeroasele variabile de natură psihologică ce influențeaza comportamentul consumatorului evidențiem: percepția, motivația, învățarea și atitudinea.

Percepția este un proces prin care individul recepționează, selectează, organizează și interpretează stimulii din mediul înconjurător, conferindu-le o anumită semnificație. Este un process complex, care depinde de caracterul stimulilor fizici, dar și de relațiile dintre stimuli și anumite condițiice implică individul. Consumatorul este expus stimulilor de marketing la tot pasul (mesaje publicitare difuzate pe toate căile, și campanii promoționale).

Motivația este variabila care a polarizat interesul cercetătorilor, fiind multă vreme considerată singura care intervine între stimuli și reacția cumpărătorului, întrucât este ușor de observat că orice act(cognitiv, afectiv, comportamental) are la bază în ultima instanță un motiv, un impuls intern rezultatdin interacțiunea dialectică a coordonatelor sistemului. Motivațiile care stau la baza alegerii ciocolatei pot fi: secundare (consumatorul își dorește o anumită marcă de ciocolata prin prisma imaginii și anotorietății acesteia pe piață ) si emoționale ( starea ectuală și starea dorită după consumarea ciocolatei)…

Personalitatea consumatorului poate influenta decizia de cumparare intrucat acesta poate considera că i se potrivește, se identifică cu personalitatea produsului.

Factori sociali. În explicarea comportamentului consumatorului specialiștii apreciază că un rol important au familia, grupurile sociale, clasele sociale și statusul social.

Familia exercită cea mai puternică influență asupra comportamentului consumatorului, deoarece ea influențează deciziile fiecărui membru al ei, iar influențele ei se resimt pe o lungă perioadă de timp, în genere pe întregul ciclul de viață al individului.

Statutul social de asemenea are o mare influenta asupra comportamentului consumatorului intrucat acesta isi doreste ca prin produsul achizitionat sa fie reflectat si pozitia sa in societate. Se constată astfel că prin consumul anumitor produse sau servicii indivizii își demonstrează apartenențalor sau aspirația către o anume clasă socială, ierarhia socială evidențiindu-se și prin puterea de cumpărare.
Factorii demografici sunt reflectarea structurii populației și a proceselor care o afectează. La nivelul consumatorului, importante sunt variabile precum: vârsta, sexul, situația matrimonială, caracteristicile fizice, de rasă etc. Pe baza identificării diferențelor comportamentale între sexe, producătorii pot aborda în manieră specifică segmentul de piață. De asemenea, vârsta este un criteriu ce diferențiază deciziile de cumpărare. 75% dintre cei cu vârsta peste 65 de ani declarǎ cǎ nu mǎnâncǎ ciocolatǎ, fațǎ de numai 19% în grupa de vârstǎ 15 – 29 de ani. O explicație a diferențelor existente pe categorii de vârstǎ poate fi diferența de venituri dintre cele douǎ categorii: populație tânǎrǎ, activǎ și populațiede peste 60 de ani, formatǎ în cea mai mare parte din pensionari. De asememenea problemele de sǎnǎtate ale segmentului mai în vârstǎ pot fi o cauza a consumului mai redus în aceastǎ categorie de vârstǎ. De asemenea se remarca faptul cǎ în mediul rural, un procent semnificativ mai mare decat în mediul urban nu consuma ciocolatǎ – 49% fațǎ de 36%. O cauza a acestei stǎri de fapt poate fi puterea de cumpǎrare și veniturile semnificativ mai mici la sat decât la oraș. Se remarcǎ diferențe semnificative și pe sexe, procentul femeilor care nu consumǎ ciocolatǎ fiind semnificativ mai mic decât cel al bǎrbaților – 39% comparativ cu 47%

Categoria factorilor de marketing poate include ca variabile ce influenteaza decizia de cumparare prețul deoarece consumatorii compară de obicei prețurile diferitelor marci de ciocolata și caută prețul potrivit așteptărilor sale dar si produsul in sine, deoarece clienții pot fi influențați de modul de prezentare a sortimentului, de design, de reputația producătorului, localizarea produsului în magazin și de imagimea mărcii respective. Produsul se vinde în funcție de preferințele consumatorului a cărui exigențetrebuie să le satisfacă. De asemenea raportul preț – calitate este un alt indicator des folosit de catre majoritatea consumatorilor romani.

Plasarea produsului contribuie la cumpararea acestuia. Astfel, daca produsul se gaseste in orice magazin, in supermarket, hypermarket, sau chiar si la magazinul apropiat casei, se va vinde usor, cumparatorul nefiind nevoit sa strabata un drum lung pentru a ajunge la el.

La fel de importanta ca si pretul sau plasarea, este si promovarea. Un produs are nevoie de promovare in primul rand pentru a fi adus in atentia cumparatorilor. Un sortiment nou poate fi incercat si din dorinta de a vedea daca acesta corespunde descrierii din reclama, iar daca acesta corespunde, poate devenii desertul preferat.

Compania ISRA Center Marketing Research a făcut public raportul cu privire la unitățile de cumpărare și consum în cazul mărcilor de ciocolată. Rezultatele cercetărilor oferă informații despre notorietatea brandurilor și despre criteriile de care clienții țin cont în achiziția acestor produse. Sondajul este realizat pe un număr de 1.082 persoane din mediul urban (29 localități, 20 județe și 7+1 regiuni) cu vârstă cuprinsă între 20-60 ani. Majoritatea repondentilor au afirmat că obișnuiesc să consume ciocolată, principala ocazie de consum a acestui produs fiind atunci când simt nevoia de ceva bun.

Consumul cel mai ridicat de ciocolată se înregistrează în cazul respondenților cu vârste între 20 și 24 de ani, odată cu creșterea în vârstă un procent din ce în ce mai scăzut de respondenți sunt interesați sa consume ciocolată.

Dacă ne referim la zona de rezidență, segmentarea efectuată a relevat că cei mai mulți dintre consumatorii de ciocolată sunt în zonele București, Banat și Crișana- Maramureș, în timp ce în regiunile Moldova,Transilvania, Dobrogea, Muntenia și Oltenia scade consumul.

Totodată studiul arată că persoanele care cumpără ciocolată au de cele mai multe ori o familie compusă din cel puțin 3 persoane. Cei mai fideli cumpărători ai produselor din ciocolată sunt femeile, reprezintă aproximativ 60% din totalul cumparatorilor români de ciocolată.

Ca desert delicios, ciocolata crește în preferințele consumatorilor romani, însă nici pe departe așa cum se prezintă media europeană. În România, consumul de ciocolată înregistrat in anul 2013 a fost de 1,9 kilograme pe cap de locuitor, cantitate care situează piață locală pe unul dintre ultimele patru locuri din Uniunea Europeană, au declarat într-o conferință reprezentanții Kraft Foods România, care au citat datele firmei Euromonitor. În același timp, în Elveția, consumul se ridică la 11 kilograme pe cap de locuitor. Totuși, gradul de penetrare este unul bun, din moment ce 76% din gospodăriile din România consumă acest produs.

Românii își redescoperă treptat apetitul pentru ciocolată, consumatorii îndreptându-se din ce în ce mai mult către produsele de calitate superioară. Gusturile sunt din ce în ce mai rafinate și piață trebuie să țină pasul cu această tendința, atât în cazul ciocolatei, cât și în cazul altor categorii de produse. Rețetele cu ingrediente cât mai naturale au început să câștige teren, existând totuși și o permaenta deschidere față de noutățile care apar pe piață.

Ca specific de consum, românii preferă ciocolată cu lapte. Însă,având în vedere că piață manifestă un proces continuu de educare a consumatorilor prin comunicare, proces determinat de competiția foarte mare, considerăm că există o tendința din ce în ce mai accelerată de preferință către alte tipuri de sortimente, precum cele pe baza de ciocolată albă și amăruie. În 2007, vânzările de ciocolată cu lapte au scăzut cu 1,4% față de 2006, ajungând la un procentaj de 81,5% din valoarea pieței, ciocolată amăruie a crescut la 7,7% din piață, iar cea albă la 8,3%, în timp ce variantele mix (amestecate) au doar 2,5% din vânzări. Tabletele de ciocolată sunt încă cele mai bine vândute, deținând primul loc în topul preferințelor. Dezvoltarea comerțului prin magazine mari permite expunerea unei game mai variate de produse decât magazinele tradiționale, în care tabletele de ciocolată dețin cea mai mare pondere.

Consumul acestui produs nu este sezonier, depinde doar de afinitatea consumatorilor pentru ciocolata. Românii consumă în medie trei tipuri de ciocolată, de două-trei ori pe săptămâna. Cei mai mari consumatori de dulciuri sunt tinerii, preferând în special tabletele și batoanele. Dintre aceștia, femeile sunt mari consumatoare mai ales de tablete și bomboane. Celelalte categorii de persoane nu cumpără foarte multă ciocolată, mai ales persoanele în vârstă (55-65 de ani), care consumă foarte rar. Amatorii, cei care consumă ciocolată ocazional, de plăcere, sunt femei în proporție mai mare decât bărbații. Având în vedere această situație, firmele scot pe piață produse cu destinație.

Principalele nevoi/motivatii de a consuma ciocolata sunt placerea, rasfatul, satisfacerea foamei, distractie, varietatea, o mancare mai usoara iar principalele ocazii de consum sunt : din impuls, pe strada, in masina, la scoala/serviciu, la film, de impartit cu altii, la scoala/seriviciu, la petreceri, la televizor sau mici cadouri.

Capitolul 2 . Considerații generale privind realitatea și gama sortimentală a ciocolatei

Pe piață există un sortiment de produse zaharoase în continuă expansiune. În funcție de tehnologia aplicată și de natură materiilor prime, produsele zaharoase pot fi categorisite astfel : produse de caramelaj, drajeuri, caramele, produse de fondaterie, produse gelificare, dulciuri orientale, produse spumoase, ciocolată și specialități de ciocolată, produse zaharoase dietetice.

Ciocolată a reprezentat un element foarte important al spiritualității culturilor maiasa și aztecă. Boabele arborelui de cacao, din care se obținea băutură de ciocolată, erau deosebit de prețioase, fiind oferite de către marii preoți drept ofrande pentru zei. În cultură maya, populația avea dreptul să bea ciocolată doar la ocazii speciale. În restul timpului, această băutură era destinată consumului doar către regi. În cultură aztecă, însă, doar preoții, militarii, conducătorii și comercianții foarte înstăriți aveau dreptul de a consumă ciocolată.

În ziua de azi, ciocolată este o afacere foarte rentabilă peste tot în lume. Deși cu mai bine de 2000 de ani în urmă a început prin a fi o băutură iute și amară, utilizată cu ocazia ceremoniilor religioase, ciocolată este produsă acum într-o multitudine de forme și sortimente, ajungând cel mai iubit produs dulce din lume.

2.1 Scurt istoric

Istoria ciocolatei începe cu 2000 de ani în urmă, când cultură arborelui de cacao era practicată în America de Sud.Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucuratde o prea mare atenție, deoarece nimeni nu știa la ce folosesc.

În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de cacao, numită "chocolatl".Legendă spune că Montezuma obișnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam amară pentru gustul sau. Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aromă cu ajutorul vaniliei și scorțișoarei. În plus, au descoperit că băutură este mai gustoasă servită fierbinte.

Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit cu precădere de aristrocatie. Ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei băuturi timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul de preparare a acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din Franța și apoi din Marea Britanie. În Franța, datorită costului foarte ridicat al importului de zahăr și de cacao, ciocolată era interzisă, fiind consumată numai la curtea regelui. Locul privilegiat al ciocolatei în civilizațiile moderne se datorează aromei sale unice, dar și unei aureole magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevăr “cacohuaquatl” în limba încasa înseamnă "cadoul grădinarului paradisului către primii oameni", adică a zeului Quetzalcoatl. Fructele de cacao serveau că moneda de schimb, iar amanda (pulpă de cacao) se folosea pentru prepararea băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolată cu efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii și cu gust foarte plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înflorește în tot cursul anului, având aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.

În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. Din anul 1800, odată cu Revoluția Industrială, procesul de producere a ciocolatei a cunoscut schimbări importante, conducând la obținerea produsului pe care îl cunoaștem astăzi. Apariția morilor mecanice pentru măcinarea boabelor de cacao și extragerea untului de cacao, unul dintre ingredientele cele mai importante utilizate în obținerea ciocolatei, a făcut posibilă realizarea acestui produs în stare solidă, sub formă de tablete. În 1847, o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai târziu, suedezul Daniel Peter s-a gândit să adauge un ingredient nou: laptele. La scurt timp, o nouă invenție a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scăzută decât cea a corpului uman. Așadar, ciocolată se topește în gură și la figurat, dar și la propriu. Ciocolată neagră se topește la 34 – 35 grade Celsius, în timp ce pentru ciocolată cu lapte este nevoie de o temperatura mai scăzută cu câteva grade. În prezent, ciocolată cu lapte este cel mai căutat sortiment, ciocolată neagră fiind apreciată doar de 5-10 %dintre consumatorii acestui produs. Există aproximativ 20 de varietăți ale arborelui de cacao, dar numai trei sunt folosite în fabricarea ciocolatei.

În 1879, Rudolphe Lindt din Berna a inventat mașină de conjare a ciocolatei. Astfel, pastă obținută prin amestecarea la temperatura ridicată a masei de ciocolată cu laptele condensat avea gustul foarte fin. După zeci de ore de conjare a ciocolatei și prin adăugarea unei cantități mai mari de unt de cacao, rezultatul obținut a fost efectul de topire în gură ".

În anul 1825, Phelippe Suchard a deschis o mică fabrică de ciocolată în orașul elvețian Neuchâtel, afacere care a prosperat rapid. În 1883, Suchard a devenit cea mai mare companie producătoare de ciocolată din Elveția. În anul 1901 compania a lansat o nouă ciocolată cu lapte care a primit numele Milka. Ambalajul utilizar reflectă mișcarea Art Nouveau în curent în artă ce se afirmă din acea perioada, prezentând pe un fundal mov imaginea unei văcuțe care păștea pe o pășune din munții Alpi. Astăzi văcuță mov Milka a devenit atât de populară..

În anul 1908, Jean Tobler, un producător de ciocolată din Berna a lansat pe poată o ciocolată cu migdale, de formă triunghiulară, inspirată de la imaginea munților elvețieni. Nouă ciocolată a fost denumită Toblerone.

Ciocolată belgiană s-a remarcat dintotdeauna prin calitatea ingredientelor de calitate superioară, ajungând în prim plan la începutul secolului XX. Cea mai mare parte a ciocolatei belgiene este obținută artizanal, în mici ateliere, utilizând echipamente originale. În anul 1857, un elvețian ambițios pe nume Jean Neuhaus și-a părăsit țară natală și s-a stabilit în capitală Belgiei, la Bruxelles, unde și-a deschis un fel de "cofetărie farmaceutică" în care realiza bomboane pentru durerile de gât, licori pentru durerile de stomac și batoane de ciocolată neagră- produse care semănau mai mult cu medicamentele. Ulterior, s-a consacrat obținerii doar a produselor de ciocolată, vechea farmacie devenind cea mai rafinată ciocolaterie din oraș. În 1912, Frederis Nehaus, fiul lui Jean Neuhaus, după luni întregi de experimentare a realizat, cu ajutorul unei tehnici inventate tot de el, prima bomboană de ciocolată cu umplutură, pe care a denumit-o pralină.

2.2 Clasificarea și sortimentul ciocolatei

În prezent, ciocolata este produsă în milioane de forme și sortimente. Ceea ce a început prin a fi o băutură iute și amară folosită în procesiuni religioase a ajuns cel mai iubit produs dulce.

Deși o plac, românii consumă puțină ciocolată, în special sub formă de tablete (70% din piață), considerate energizante. Batoanele și pralinele se mulțumesc cu cote de piață minore, de 20% și respectiv 10%. Alegerile pe care le are la dispoziție consumatorul român de tablete de ciocolată sunt așadar destul de limitate în materie de branduri (3-4 în fiecare segment). Dar preferințele de consum par să fie influențate în primul rând de ingredientele ciocolatei, domeniu în care opțiunile sunt mult mai numeroase, atat la nivel de brand cât și la nivel de segment de piață.

Ciocolata alba este ciocolata produsa din unt de cacao, zahar, lapte, vanilie si alte arome. Nu contine alte ingrediente pe baza de cacao si de aceea are o culoare apropiata de alb. Anumite tari nu permit folosirea denumirii de ciocolata pentru acest tip datorita continutului redus de substanta uscata de cacao. Are o aroma usoara si placuta.

Ciocolată cu lapte este ciocolată la care se adaugă lapte praf sau condensat, care substituie un anumit procent din masă de ciocolată. Standardele SUA impun o concentrație de minimum 10% substanță uscată de cacao, în timp ce în reglementările UE este specificat un conținut minim de 25%. Ciocolată amăruie reprezintă produsul cu cea mai largă răspândire și se caracterizează printr-un conținut ridicat de substanță uscată de cacao și un conținut redus se zahăr ( se mai pot adaugă cantități mici de vanilie și lecitină ). Cele mai importante ingrediente sunt untul de cacao și lichiorul sau masă de ciocolată. Există și varianta de ciocolată extra-amăruie în cazul căreia conținutul de substanță uscată de cacao este de 55-85% sau chiar mai ridicat.

Ciocolata amaruie este o ciocolata dulce cu un continut ridicat de substanta de cacao si fara sau maxim 10% coninut de lapte. Aceasta contine intre 55 si 85% substanta uscata de cacao. Cu cat este mai ridicat continutul de cacao, cu atat cantitatea de zahar este mai mica, ceea ce ii confera un gust intens si foarte amarui. Este cea mai pura ciocolata si de aceea este tot mai preferata de iubitorii de ciocolata.

Ciocolată neagră sau simplă este produsă adăugând grăsimi și zahăr la amestecul de cacao, dar și fără adaos de lapte. În SUA, această varietate poartă denumirea de "ciocolată dulce" și, conform reglementărilor americane , trebuie să prezinte un conținut minim de substanță uscată de cacao ( masă de cacao și unt de cacao ) de 15%. Regulile UE specifică însă un conținut minim de 35% substanță uscată de cacao pentru ciocolată neagră. Acest tip este de obicei aromatizat cu vanilie dar se practică și alte adaosuri, cum ar fi chilli, sare, condimente, uleiuri esențiale.

Couvertura reprezintă ciocolată folosită de specialiștii cofetari specializați pe latura gourmet a acesteia.

Ciocolată aerată este ciocolată realizată prin aplicarea unor metode speciale, în urmă cărora se creează bule de aer în masă de ciocolată. Prin aerarea normală se obțin bule mari de aer în masă de ciocolată, dar totodată se reduce și densitatea ciocolatei și se alterează textura. De aceea, ciocolată se aerează după încheierea procesului de temperare, utilizând o instalație specială. Ciocolată poate fi aerată fie prin procesul de vacuumare, fie prin injectarea de gaz sub presiune în masă de ciocolată.

După compoziție ciocolata se clasifică în :

simplă : obișnuită, dulce, fără zahăr, cuvertură sau în granule;

în amestec omogen : obișnuită cu lapte, cuvertură cu lapte, granule cu lapte, cuvertură cu lapte smântânit, ciocolată cu smântână.

După modul de formare a învelișurilor pentru ciocolatele cuumplutură acestea pot fii :

specialități de ciocolată fabricată prin turnare : tablete, batoane, bomboane fine de ciocolată;

specialități de ciocolată fabricate prin acoperire: bomboane de ciocolată , cu cremă, bomboane extrafine;

specialități de ciocolată prin amestecare : cu expandate de cereale.

După compoziția umpluturilor acestea pot fi :

umpluturi din cremă: fondant simplu, ciocolată, sâmburi grași, cu zahăr, jeleuri, fructe confiate sau conservate;

umpluturi lichide: sirop cu alcool, băuturi alcoolice, sucuri de fructe;

umpluturi spumoase;

umpluturi de tip nuga sau caramele;

umpluturi din vafe sau cacao.

Figura 2.1 : Sortimentul de ciocolata in functie de continutul de zahar si de cacao

Sursa : http://ro.scribd.com/doc/143177935/ambalarea-ciocolatei

2.3 Tehnologia de obținere și caracteristicile de calitate

Ciocolată este un amestec de masă de cacao, zahăr, unt de cacao, lapte și, eventual alte adaosuri, în funcție de varietatea și de tipul ciocolatei. Procesul de obținere presupune parcurgerea unei succesiuni de etape, care începe cu prăjirea și măcinarea boabelor de cacao și se termină cu turnarea în forme a ciocolatei.

Fructele mari și colorate ( tecile de cacao ) ale arborelui de cacao conțin în jur de 50-60 de semințe mici, înconjurate de pulpă. Semințele se sparg pentru a fi puse la fermentare, proces care conferă aromă și gustul specific de cacao și ajută la îndepărtarea resturilor de pulpă. În timpul procesului de fermentare, semințele își schimbă culoarea, din purpurii devenind maronii și își reduc considerabil masă ( din 100 kg de semințe, în final rămân doar 45 de kg ).

Prăjirea boabelor este o etapă esențială în procesul de obținere, de care depinde calitatea viitoarei ciocolate, aromă și gustul. Boabele de cacao sunt atent curățate și sortate în fabrică și apoi prăjite cu ajutorul unui echipament special, la o temperatura de 130- 150 grade Celsius. În timpul prăjirii sunt combinate uneori diferite tipuri de cacao sau boabe provenind din taru diferite. Majoritatea producătorilor importanți de ciocolată încă păstrează metodele și condițiile de prăjire secrete.

Măcinarea este etapă care urmează după prăjire. Boabele de cacao sunt sfărâmate în bucăți grosiere, apoi măcinate cu ajutorul unor mori speciale, astfel încât dimensiunea particulelor de cacao să nu depășească 75 de microni. Cu cât boabele sunt mai bine măcinate, cu atât gustul ciocolatei va fi mai fin și aromă mai bine pronunțată. Produsul rezultat în urmă măcinării se numește lichior sau masă de cacao.

Masă de cacao conține aproximativ 54% unt de cacao. Pentru separarea acestuia, masă de cacao se încălzește la temperatura de 95-105 grade Celsius și apoi se presează între niște valturi speciale care o transformă într-o pastă fină. Resturile rezultate în urmă separării untului de cacao, poartă denumirea de turte și sunt folosite la producerea pudrei de cacao.

Urmează etapa de amestec al ingredientelor. Masă sau lichiorul de cacao, zahărul și o parte din untul de cacao sunt amestecate în anumite proporții și apoi măcinate, rezultând masă de ciocolată. Cu cât este mai fină măcinarea, cu atât e mai delicat gustul.

Se trece apoi la etapă de conjare, care presupune amestecarea masei de ciocolată la o temperatura ridicată. Această etapă este importantă deoarece contribuie la omogenizarea consistenței ciocolatei și la obținerea unui gust rafinat, cunoscutul efect de "topire în gură". După conjare, sunt adăugate restul ingredientelor, în conformitate cu rețeta.

Temperarea este etapă cheie în procesul de obținere a ciocolatei, care necesită multă experiență și îndemânare. După conjare, masă fierbinte de ciocolată trebuie să fie răcită, dar nu oricum, ci în așa fel încât să se obțină cea mai stabilă consistentă. De aceea, ciocolată fierbinte este mai întâi răcită la 28 de grade iar apoi reîncălzită la 32 grade. Temperarea incorectă se va reflectă în calitatea produsului finit care va prezența pete albe pe suprafață.

După temperare urmează etapă de turnare în forme a ciocolatei. În această faza, în funcție de tipul ciocolatei, pot fi adăugate numeroase ingrediente ( alune, nuci, stafide, diverse creme etc. ). Ciocolată este apoi introdusă în instalații speciale de răcire, unde se întărește, căpătând luciul pe suprafață. În final, formele sunt întoarse pentru a elibera produsele finite, care sunt împachetate și etichetate manual sau automat.

Proprietăți senzoriale

Aspectul exterior – se examinează la temperatura de 16-18 grade Celsius, ciocolată de calitate superioară trebuie să prezinte suprafață lucioasă, curată, nestratificata, fără pete sau bule de aer. În cazul în care ciocolată prezintă ornamente și desene, acestea trebuie să fie bine conturate.

Aspectul în secțiune – masă de ciocolată trebuie să fie omogenă, mata în ruptură, cu structura uniformă și fără goluri.

Consistentă – ciocolată trebuie să fie tare, casantă la rupere, onctuoasa, fină. În cazul ciocolatei cu umplutură, această trebuie să fie, după caz, crocantă, păstoasă, gelifiata sau spumoasă.

Culoarea – este variabilă, de la maron deschis la maron închis, în funcție de tipul ciocolatei, uniformă pe toată suprafață. Culoarea este în concordanță cu aromele și adaosurile folosite, fără pete.

Aromă – este plăcută, bine precizată, în concordanță cu adaosurile utilizate.

Proprietăți fizico-chimice

Indicatorii prin care se exprimă principalele caracteristici fizico-chimice ale ciocolatei sunt : conținutul de apă, conținutul de grăsime, conținutul de zahăr total, conținutul de cenușă totală, conținutul de cenușă insolubilă în HCL 10%

Figura 2.2 : Principalele caracteristici fizico-chimice ale ciocolatei

Sursa : Voinea, Lelia. Știința alimentelor: o abordare din perspectiva consumatorului. București: Editura ASE, 2009

Beneficiile consumului de ciocolata

Cercetările realizate în ultimii ani relevă faptul că ciocolată pe lângă efectele nocive ( carii dentare, risc de obezitate, de diabet sau chiar de cancer ) cauzate de zahărul și grăsimea conținute, are și o serie de beneficii dacă e obținută din materii prime de cea mai bună calitate și consumată cu moderație.

Ciocolata este o importantă sursă de energie, deoarece furnizează cantități importante de proteine și de grăsimi, ceea ce conduce la o valoare energetică destul de ridicată ( peste 500 kcal/100 g)

Ciocolata este o sursă importantă de substanțe minerale. Boabele de cacao conțin cantități însemnate de cupru, care rămâne stabil și după ce boabele sunt procesate în cacao sau ciocolată. Cuprul este un mineral foarte important pentru dezvoltarea normală a organismului deoarece contribuie la dezvoltarea și menținerea celulelor roșii ale sângelui. De asemenea, alte substanțe minerale bine reprezentative cantitativ, care se regăsesc în ciocolată sunt magneziul, fierul, calciul. Pe lângă acestea : fosfor, potasiu, seleniu și sodiu.

Ciocolata conține vitamine din grupul B (B1, B2, B3, B5 B6) vitamina A și vitamina B. Aceasta are efecte pozitive în scăderea tensiunii și facilitează circulația sângelui spre inima. Oxidul azotic care se regăsește în pudra de cacao ajută la reglarea tensiunii și a presiunii arteriale. Antioxidanții pe care îi conține dețin un rol important în prevenirea bolilor cardiovasculare, intaresc sistemul imunitar al org și chiar participa la scăderea riscului anumitor boli.

Cicolata contribuie la tonifierea sistemului nervos central și la diminuarea stărilor de anxietate, deoarece conține teobromină, o substanță cu efect similar cofeinei. Induce creierului o stare de bine, ceea ce ne face să consumăm tot mai mult și astfel suntem expuși riscului de îngrășare. Mai mulți nutriționiști au ajuns la concluzia că o tabletă de cicolată nu îngrașă mai mult decât un hamburger, dar starea de bine pe care o produce ne face să vrem mai mult și inevitabil poate crea dependență.

Cardiologii elvețieni și americani numesc ciocolata amăruie ,cu un procent de 70% cacao, „aspirina dulce”. Consumul ei ar ameliora bolile de inimă și ar reduce incidența trombozelor. Oamenii de știință apreciază efectul antioxidant al substanței. De asemenea, ei spun că flavonele din cacao duc la scăderea depunerilor de colesterol pe pereții vaselor de sânge și că la consumatorii pasionați de cacao s-a observat o încetinire a fenomenului îmbătrânire prematură a pielii și o reducere a incidenței bolilor cardiovasculare.

Studiile au arătat anumite beneficii posibil datorate consumului de ciocolată amăruie și cacao pentru sistemul circulator. Cacaoa este un antioxidant natural, protejând împotriva oxidării lipoproteice, chiar mai mult decât alte alimente sau băuturi bogate în antioxidanți polifenolici. Unele studii au demonstrat un efect de reducere a tensiunii arteriale și de îmbunătățire a dilatației vaselor de sânge ca urmare a consumului zilnic de ciocolată. La un moment dat, chiar a existat o dietă numită „Dieta Ciocolata”, care punea accent pe consumul de capsule de cacao.

Rezultatele obținute în laboratoare dovedesc proprietățile anticancerigene ale flavonoidelor conținute în boabele de cacao. Compania americană de dulciuri Mars cheltuiește anual sume considerabile pentru cercetări asupra flavonoizilor. Firma se află în tratative cu o companie farmaceutică pentru a scoate pe piață un medicament bazat pe flavonoizi sintetizați din boabele de cacao. Conform cercetărilor sponsorizate de Mars la universitățile Harvard și California, precum și la mai multe laboratoare de cercetare din Europa, medicamentele pe bază de cacao ar putea ajuta în tratamentul diabetului, al demenței și al altor boli. Unele studii dovedesc chiar efecte de temperare a tusei persistente, ingredientul activ în combaterea tusei, teobromina, fiind de trei ori mai eficient decât codeina, principalul medicament contra tusei. Ciocolata are și o acțiune locală, de calmare și rehidratare a mucoasei gâtului.

Îngrijorarea majoră a nutriționiștilor e faptul că, deși consumul de ciocolată poate influența pozitiv sănătatea, numărul său mare de calorii poate duce la obezitate.

De asemenea este bine cunoscut ca laptele favorizează acneea, iar consumul excesiv de ciocolată cu lapte poate, într-o oarecare măsură, să ducă la apariția ei. Însă nu ciocolata în sine provoacă apariția coșurilor, ci modificările hormonale.

Teobromina din ciocolată este toxică pentru animale precum caii, câinii, papagalii, rozătoarele mici și pisicile, deoarece acestea nu sunt capabile să metabolizeze substanța chimică în sine. Dacă sunt hrăniți cu ciocolată, teobromina va rămâne în sistemul lor circulator o perioadă de până la 20 ore, iar animalele vor suferi crize epileptice, infarct, hemoragii interne, sau chiar vor muri.

2.4 Modalitățile de ambalare, etichetare și păstrare a ciocolatei

Dacă la început ambalajul a fost considerat doar un simplu pachet care conține un produs, în prezent acesta reprezintă o componentă corporală a produsului, iar în cadrul politicii de marketing tinde să devină un principal purtător de mesaje adresate consumatorului.

Ambalajul reprezintă totalitatea elementelor destinate să cuprindă sau să învelească un produs sau un ansamblu de produse în vederea asigurării calității și integrității acestora la manipulare, transport și desfacere, până la consum.

Ambalajul este destinat să asigure protecția temporară a produselor din toate punctele de vedere : fizic, chimic, biologic în scopul menținerii calității acestora. Importantă ambalajului este evidențiată de principalele funcții pe care acesta trebuie să le îndeplinească pe parcursul circuitului străbătut de produs.

Întrucât majoritatea produselor alimentare se vând ambalate, este evident că ambalajul are și un dublu rol de promotor al vânzării și de purtător al informației către consumator. Amblajul reprezintă o interfață prin care consumatorul vine în contact direct, de aceea ambalajul trebuie gândit pentru a atrage cumpărătorii și pentru a declanșa actul de cumpărare.

Alimentele sunt ambalate pentru a se crea o barieră între produs și mediul exterior, reducând astfel riscul de alterare, și prelungind durata de valabilitate. În primul rând, ambalarea este necesară pentru un transport sigur și mai facil, pentru furnizarea de informații și instrucțiuni prin marcare. În magazine la primul contact cu produsul, ambalajul, de multe ori ne determina să achiziționăm acel produs, acesta fiind unul dintre rolurile importante.

Ciocolata se ambalează în hârtie metalizată sau hârtie imitație pergament peste care se aplică o banderolă litografiată cu un design specific pentru a îmbunătății păstrarea acesteia și pentru a-i oferi un termen de valabilitate mai mare. Cerneală folosită la marcare trebuie să fie stabilă, să nu se întindă, iar în cazul ambalajelor individuale să nu ajungă până la produs. Păstrarea ciocolatei se face în spații amenajate, uscate, curate, dezinfectate, aerisite, la temperature de maxim 80 grade Celsius și o umiditate a aerului de maxim 70%.

Cantarind 100 de grame , tabletele de ciocolata utilizeaza un ambalaj secundar de hartie sau carton al carui design este întotdeauna dominat de reprezentarea ingredientului (ciocolata, crema de fructe sau de alt tip etc.). Identificarea ingredientului este de departe cel mai important rol pe care il joaca ambalajul , inclusiv prin proeminenta vizuala a descriptorului respectiv. Pentru manipulare, transport si pastrare ambalajele de desfacere se introduc in cutii de carton.

Etichetarea are rolul de a oferi informații despre produs. Etichetarea modernă a produselor alimentare presupune existența unui mesaj ce conține informații utile atât pentru consumatori cât și pentru agenții economici, un rol important avându-l informațiile de ordin nutritional. În acest sens, etichetarea corectă și cuprinzătoare a produselor reprezintă o baza utilă de date pentru consumator ajutându-l în alegerea corectă a unui produs în funcție de necesitățile sale, în educarea lui în calitate de cumpărător, respectiv în conștientizarea efectului pe care alimentul îl are asupra sănătății organismului sau. Potrivit hotărârii guvernamentale cu privire la etichetarea alimentelor, acestea nu trebuie să inducă în eroare consumatorii în ce privește calitatea produsului și a conținutului sau. Etichetele trebuie să fie scrise în limba română iar scrisul să fie vizibil și lizibil, nu cu litere mici și încâlcite într-un colț al etichetei. Însă, ambalajul nu joacă rol doar informativ, ci și decorativ. Atunci când vedem un produs, primul impact este cu ambalajul și de multe ori achiziționăm un produs pentru că ambalajul este atractiv. Atât marcarea, cât și etichetarea nutritională a alimentelor, reflectă o foarte mare importantă pentru felul în care se face promovarea acestora.

Potrivit hotararii guvernamentale 106/2002, reactualizata La data de 02/07/2008, privind etichetarea alimentelor, banderola litografiata trebuie sa aiba inscriptionat:

denumirea sub care este vândut alimentul;

lista cuprinzând ingredientele;

cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente;

cantitatea netă pentru alimentele preambalate;

data durabilității minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum;

condițiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicații speciale;

denumirea sau denumirea comercială și sediul producătorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului înregistrat în Uniunea Europeană; în cazul produselor provenite din țări din afara Uniunii Europene se înscriu denumirea și sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România.

locul de origine sau de proveniență a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau proveniența reală a alimentului;

instrucțiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare a alimentelor;

o mențiune care să permită identificarea lotului;

valoarea enetgetica (kcal/kj);

standardul (SR, SF);

Producatorii care au sistemul de management al calitatii certificat conform EN ISO 9001/2000 de catre un organism de certificare european sau international vor mentiona pe eticheta organismul de certificare si daca contine sau nu ingrediente obtinute din O.M.G.

Termenul de valabilitate este in functie de reteta, fiind cuprins intre 6-18 luni, in functie de sortiment.

Capitolul 3 – Studiu privind piata ciocolatei din municipiul Bucuresti

3.1. Definirea obiectivelor cercetării

Scopul acestei cercetari il reprezinta cunoasterea indeaproape a consumatorilor de ciocolata, a obiceiurilor acestora de consum, si a factorilor ce stau la baza consumului de ciocolata. Investigarea propriu-zisa are la baza urmatoarele obiective si ipoteze.

Obiectivele cercetarii :

Identificarea principalelor marci preferate de consumatori;

Stabilirea sortimentului preferat de consumatori;

Determinarea frecventei de consum si a cantitatii;

Stabilirea locului de achizitie;

Analizarea motivatiei de achizitie a ciocolatei;

Stabilirea locului de consum al ciocolatei;

Analizarea gradului de importanta al ambalajului pentru consumator;

Determinarea gradului de informare al consumatorilor;

Ipotezele cercetarii:

Cei mai multi consumatori de ciocolata sunt femei.

Bugetul lunar alocat cumpararii de ciocolata este cuprins intre 10 si 50 de lei.

Pretul ciocolatei influenteaza decizia de cumparare.

Metodologia de cercetare

Cercetarea de marketing se dovedește a fi de un real ajutor pentru decidenții de marketing, cărora le asigură suportul informațional necesar în toate etapele procesului decizional.

Cercetarea de marketing reprezintă activitatea formală prin intermediul căreia, cu ajutorul unor concepte, metode și tehnici științifice de investigare se realizează specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea informațiilor de marketing, destinate conducerii unității economice pentru cunoașterea mediului în care funcționează, identificarea oportunităților, evaluarea alternativelor acțiunilor de marketing și a efectelor acestora.

Cercetarea de marketing presupune investigarea nevoilor de consum și studierea comportamentului de cumpărare, precum și diverse elemente componente ale mediului în care compania își desfășoară activitatea. Nu în ultimul rând, aceasta presupune o amplă activitate de analize, precum și de previziuni pe termen scurt, mediu său lung.

Etapele procesului cercetării de marketing sunt:

Faza preliminară

definirea scopului cercetării

elaborarea obiectivelor și ipotezelor cercetării

estimarea valorii informațiilor obținute prin cercetare

Proiectarea cercetării

alegerea surselor de informații

selectarea modalităților de culegere a informațiilor

Implementarea

recoltarea informațiilor

prelucrarea informațiilor

analiza și interpretarea informațiilor

redactarea studiului și elaborarea concluziilor

Selectarea metodelor de preluare și sistematizare a informațiilor constituie partea de proiectare a cercetării de marketing. Principala metodă de culegere a informațiilor este interviul. După modalitatea de comunicare cu unitatea cercetată, se disting următoarele metode de culegere a informațiilor: forme structurate de comunicare (au la bază un chestionar cu întrebări fixe), forme parțial structurate (chestionar cu întrebări prestabilite, dar care pot fi reformulate), forme nestructurate (formularea întrebărilor este lăsată la latitudinea operatorului de interviu). Prelucrarea datelor urmărește aducerea datelor într-o formă care poate fi analizată și interpretată. Prima dată se realizează o bază de date, obținute prin transfer al datelor de pe diferiți suporți. Pentru a fi supusă unei analize detaliate, baza de date finală este descrisă folosindu-se indicatori și metode grafice.

Metoda de culegere a informatiilor folosita de mine a fost chestionarul cu intrebari fixe, un chestionar format din 16 intrebari menite sa imi aduca informatiile de care am nevoie. Acesta a fost construit astfel incat sa nu puna probleme nimanui si sa nu necesite mai mult de 5 minute. Am ales să folosesc întrebări închise deoarece sunt foarte răspândite datorită faptului că sunt ușor de cuantificat, iar subiecții sunt clasificați după natura răspunsurilor fără nici un risc de ambiguitate și fără analize intermediare, sunt simple și pot fi întelese ușor de orice subiect. Pentru a putea viza însă aspecte nuanțate ale informațiilor, am folosit întrebări cu variante de răspuns insa la majoritatea intrebarilor se regaseste si varianta „alt raspuns” in eventualitatea in care persoana intervievata are un alt raspuns fata de variantele propuse.

Eșantionul pe care a fost aplicat chestionarul cuprinde un număr de 70 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani, din municipiul Bucuresti, cu studii gimnaziale, liceale și universitare.

3.3. Analiza și interpretarea rezultatelor

În urma aplicării chestionarului au rezultat următoarele informații.

La întrebarea 1: „Sunteti consumator de ciocolata?”care este o întrebare filtru, răspunsul a fost unanim la întregul eșantion, și anume” Da”.

Figura 3.1: Rata respondenților care consumă ciocolata

Sursa: Autor

La intrebarea 2 : In ce categorie de varsta va incradrati?, 4 persoane au varsta mai mica de 18 ani, 42 de persoane au vârstă cuprinsă între 18-35 de ani, 18 persoane au vârsta între 36-45 de ani, 5 persoane între 46-65 ani, și o singură persoană are vârsta peste 65 ani.

Figura 3.2: Varsta persoanelor intervievate

Sursa: Autor

Din raspunsurile la aceasta intrebare, putem observa ca majoritatea consumatorilor de ciocolata sunt persoane tinere, cei mai multi incadrandu-se in intervalul 18-30 ani.

La intrebarea corespunzătoare grupării pe sexe a respondenților, 52 de respondenți sunt de sex feminin și 18 respondenți de sex masculin. Aceste raspunsuri se pot observa si in graficul de mai jos.

Figura 3.3: Gruparea pe sexe a respondentilor

Sursa: Autor

Astfel, această întrebare răspunde la primul obiectiv al cercetarii si anume ca majoritatea consumatorilor de ciocolata sunt de sex feminin.

În ceea ce privește grupele de venituri, 2 persoane au venitul sub 350 de lei ,12 de persoane au venitul cuprins intre 351 si 900 de lei, 34 de respondenți se încadrează intre 901-1500 de lei, 20 persoane între 1501-2500 lei, iar 2 persoane au venitul peste 2501.

Figura 3.4 : Venitul respondentilor

Sursa: Autor

Intrebarea 5 : “Care este nivelul studiilor dumneavoastra?”

La intrebarea referitoare la nivelul de educație al respondenților, persoanele intervievate se grupează în funcție de ultimele studii absolvite astfel: în categoria ”scoala generala” – 3 persoane, în categoria ”studii medii (liceu)” – 14 persoane, în segmentul ”studii superioare” – 36 persoane, iar in categoria studii post universitare – 17 persoane.

Figura 3.5 : Nivelul de educatie al respondentilor

Sursa: Autor

La intrebarea referitoare la frecventa cu care consuma ciocolata, raspunsurile persoanelor intervievate au fost variate.

Figura 3.6 : Frecventa de consum a respondentilor

Sursa : Autor

Astfel ca dintre cele 70 de personae intervievate, 8 persoane consuma ciocolata zilnic, 46 saptamanal, 9 persoane lunar, iar ocazional 7. Se observa astfel ca majoritatea respondentilor obisnuiesc sa consume ciocolata o data sau de 2 ori pe saptamana, in timp ce numarul celor care consuma ciocolata zilnic este aproximativ egal cu numarul celor care consuma ocazional.

La intrebarea”Ce cantitate de ciocolată consumați în medie pe saptamană?” raspunsurile au fost grupate astfel :

Figura 3.7 : Consumul mediu pe saptamana

Sursa : Autor

16 respondenti, reprezentand 23% din numarul total consuma o cantitate de ciocolata mai mica de 100 de grame, acest lucru insemnand ca acestia consuma mai putin de o tableta obisnuita de ciocolata pe saptamana. Majoritatea respondentilor, si anume, 56% consuma saptamanal o cantitate ce variaza intre 100 si 300 de grame, in timp ce restul de 21% consuma peste 300 de grame de ciocolata saptamanal.

In ceea ce priveste marcile de ciocolata preferate de catre consumatori, analizând graficul ne putem da seama că ca mai consumata marca de ciocolata este Milka, urmata de Poiana, iar cele mai puțin consumate sunt mărcile: Novatini, Africana, Primola. În afara răspunsurilor propuse, singurul răspuns pe care l-au dat respondenții a fost Laura, dar în proporție foarte mică.

Figura 3.8 : Marci preferate de consumatori

Sursa : Autor

In ceea ce priveste tipul de ciocolata preferat de utilizator, tabletele detin o pondere de 61% din total, in timp ce batoanele 26%, iar pralinele doar 13%. Acestea din urma au un procent scazut in mare parte din cauza faptului ca se cumpara si consuma mai mult la ocazii speciale, si nu zilnic. Batoanele de ciocoata au un procent destul de bun, de 26%, acestea consumandu-se in special de tineri, si intra in categoria produselor “de impuls”.

Figura 3.9 : Tipul de ciocolata preferat de consumator

Sursa : Autor

La intrebarea 11 : “Ce sortiment de ciocolata preferati?” au fost primite urmatoarele raspunsuri :

Figura 3.10 : Sortimentul de ciocolata preferat de consumatori

Sursa : Autor

Dupa cum este prezentat in graficul de sus, ciocolata cea mai putin consumata in randul respondentilor este ciocolata aerata, aceasta detinand doar 9% din total, in timp ce, cea mai consumata ciocolata, ciocolata cu fructe, detine 47% din total.

Întrebarea 12: “Care sunt motivatiile pe care se bazeaza decizia dumneavoastra de cumparare?” dorește să evidențieze următoarele aspecte:

Figura 3.11 : Motivatii de achizitie

Sursa: Autor

Din totalul de 70 de respondenti, 32 consumă o anumită marcă de ciocolata fiind influențați în primul rând de gust, in timp ce pretul ocupa locul 2 in decizia de cumparare, acesta intalnindu-se la 21 dintre respondenti. Restul persoanelor intervievate sunt influențațe de notorietatea brandului si siguranta in consum. În afara răspunsurilor propuse, singurul răspuns pe care l-au dat respondenții a fost recomandarea unui cunoscător, insa intr-o masura foarte mica. Principala caracteristică de calitate pe care trebuie să o aibă ciocolata este gustul, în funcție de aceasta cei mai mulți dintre consumatori preferă să achiziționeze o anumită marcă

Intrebarea 13 face referire la locul de achizitie al ciocolatei. In graficul de mai jos sunt prezentate raspunsurilor persoanelor intervievate.

Figura 3.13 : Locul de achizitie

Sursa : Autor

Asa cum putem observa, aproximativ 3 sferturi din respondenti prefera sa achizitioneze ciocolata din hipermarket, in timp ce de la magazinul de proximitate sau supermarket doar 17 respectiv 14. Un motiv pentru care mai mult de jumatate alege sa-si achizitioneze ciocolata din hipermarketuri este faptul ca are un pret mai scazut decat la supermarket sau magazin de proximitate, iar gama sortimentala este una foarte larga in comparatie cu celelalte 2 variante.

La intrebarea 14 „Ce suma sunteti dispusi sa alocati lunar pentru consumul de ciocolata ?” au fost primite următoarele răspunsuri:

Figura 3.14 : Suma alocata lunar consumului de ciocolata

Sursa : Autor

Majoritatea respondentilor sunt dispusi sa cheltuiasca lunar intre 10-50 lei pentru consumul de ciocolata, in timp ce, unii isi permit sa acorde consumului de ciocolata mai mult de 50 lei din bugetul lor. In egala masura, sunt si cei care consuma ciocolata ocazional si nu sunt dispusi sa plateasca lunar mai mult de 10 lei.

In ceea ce priveste locul de consum al ciocolatei, subiectii intervievati au raspuns :

Figura 3.15 : Locul de consum al ciocolatei

Sursa : Autor

57 dintre respondenti, reprezentand 82% obisnuiesc sa consume ciocolata acasa, acesta fiind si un mod de relaxare, in timp ce o mica parte prefera sa consume ciocolata in oras sau la scoala/locul de munca.

In ceea ce priveste importanta ambalajului ciocolatei, si masura in care acesta influenteaza decizia de cumparare observam ca pentru mai mult de jumatate dintre respondenti nu este deloc important felul in care arata ambalajul ciocolatei. Dupa cum am observant mai sus, principala caracteristica a unei ciocolate si totodata, cel mai important factor care influenteaza consumul este gustul. Astfel ca doar pentru 33% si 10%, ambalajul este important, respectiv foarte important in decizia de cumparare a ciocolatei.

Figura 3.16 : Importanta ambalajului

Sursa : Autor

Ultima intrebare 17: “Care sunt informatiile de interes pentru dumneavoastra trecuti pe eticheta produsului?” ne arata ca, desi majoritatea consumatorilor de ciocolata sunt femei, informatiile nutrionale (numar de kcal, gramaj) nu reprezinta o prioritate atunci cand vine vorba de verificat eticheta unei ciocolate. Primul aspect pe care marea majoritate a consumatorilor de ciocolata il verifica este termenul de valabilitate. Acesta are o importanta primordiala si acest lucru reiese si din rapunsurile persoanelor intervievate. Astfel ca din totalul de 70 de persoane, 54 au raspuns ca termenul de valabiliatate este primul lucru pe care il verifica atunci cand cumpara o ciocolata.

Figura 3.17 : Informatiile de interes de pe eticheta ciocolatei

Sursa : Autor

În urma aplicării chestionarului consider că au fost atinse toate obiectivele propuse.

Ipoteza ca femeile consuma mai multa ciocolata decat barbatii a fost confirmata intrucat dintr-un numar de 70 de respondenti, 74%, aproximativ 3 sferturi au fost de sex feminin.

De asemenea, ipoteza conform careia oamenii cheltuiesc lunar intre 10 si 50 de lei pe ciocolata a fost confirmata. Conform cercetarii efectuate mai sus, aproximativ 3 sferturi din persoanele intervievate, mai exact 46 din totalul de 70, cheltuiesc lunar intre 10 si 50 de lei pe ciocolata, fie ca o cumpara din supermarket sau de la magazinul din apropierea locuintei.

Ipoteza conform careia pretul ciocolatei influenteaza decizia cumparatorului este confirmata, insa doar partial. Intradevar pretul influenteaza decizia respondentilor de a cumpara ciocolata, insa nu este principalul criteriu in functie de care acestia isi aleg un produs. Aproximativ jumatate dintre respondenti (32) considera ca gustul unei ciocolate este criteriul principal de care tin seama atunci cand aleg o anumita marca/produs. Din totalul de 70 de persoane, numai 12 aleg pretul ca factor decizional in procesul de cumparare.

Concluzii

Ciocolata este un amestec de masă de cacao, zahăr, unt de cacao, lapte și, alte adaosuri, în funcție de varietatea și de tipul ciocolatei. Aceasta a aparut cu mai bine de 2000 de ani in urma, iar astazi a devenit cel mai iubit desert dulce.

În ceea ce privește aspectele pe care le-am descoperit despre acest produs controversat, am observat că are numeroase beneficii pentru sanatate, cum ar fi faptul ca este o important sursa de energie, de substante minerale si vitamine, iar consumul acesteia poate contribui la tonifierea sistemului nervos central, ar putea ameliora bolile de inima sau ar reduce incidenta trombozelor. Asadar, bogata in calorii, minerale si antioxidanti ciocolata nu este doar un aliment hranitor, ci si un leac dulce, eficient in prevenirea unor boli si ameliorarea altora.

In urma cercetarii efectuate am ajuns ca concluzia ca piata ciocolatei din Romania este una dinamica si complexa, cu peste 200 de sortimente diferite. Aceasta piata are potential de crestere si dezvoltare datorita unor factori care influenteaza pozitiv evolutia, cum ar fi, ridicarea taxelor, cresterea puterii de cumparare, sau adoptarea unui stil de viata dinamic, in special in marile orase.

Pe parcursul lucrarii am identificat principalii producatori de ciocolata : Mondelez International (Kraft Foods), Kandia-Excelent, Supreme Chocolat si Heidi Suise Chocolat. Acesti 4 producatori detin 95 % din cota de piata a ciocolatei. Lider pe aceasta piata este Mondelez International (Kraft Foods) cu o cota de piata de 45% si o cifra de afaceri in anul 2012 de 578.630.198 lei.

Cercetarea de piață realizată a evidențiat diverse preferințe ale consumatorilor de ciocolata, precum și obiceiurile de consum. Astfel ca am observat ca, desi Romania are unul dintre cele mai scazute consumuri din Uniunea Europeana si anume 1,9 kilograme/ cap de locuitor, oamenii prefera ciocolata ca desert dulce.

De asemenea am observat o tendinta a oamenilor spre rafinamentul gustului, intrucat cea mai preferata ciocolata in randul respondentilor este Milka. Aceasta se claseaza in segmentul premium si ca atare are un pret usor ridicat fata de celelalte din segmentul mediu, Poiana, Kandia, sau Primola, si cel economic, reprezentat prin brandurile Novatini, Africana si Laura. Din răspunsurile primite de la consumatori, mai putem observa că principala caracteristică de calitate a ciocolatei este gustul si tocmai de aceea marea majoritate isi aleg tipul de ciocolata in functie de gust, si nu de pret.

Sondajul realizat evidentiaza si faptul ca jumatate din persoanele intervievate, sunt tineri, cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani, marea majoritate de sex feminin.

Frecventa de consum a respondentilor s-a dovedit a fi una buna, cei mai multi dintre ei consumand ciocolata saptamanal, intre 100 si 300 de grame. Ca motivatie de consum am intalnit placerea, rasfatul, satisfacerea foamei, distractie, cei mai multi bucurandu-se de acest mic deliciu acasa, si mai putini in oras sau la locul de munca/studiu.

Ca tip de ciocolata, cei mai multi dintre consumatori prefera clasicele tablete, iar ca sortiment cele mai preferate sunt cele cu fructe si lapte.

In urma cercetarii efectuate, majoritatea respondentilor au declarat ca nu ii influenteaza ambalajul ciocolatei in decizia de cumparare, insa cea mai preferata ciocolata in randul consumatorilor este Milka, totodata si cea mai promovata prin toate mijloacele. Din punctul meu de vedere, cumparatorii sunt influentati de promovare, si de modul de prezentare al produsului, insa intr-un mod inconstient.

Putem spune ca piata ciocolatei din Romania este intr.o continua dezvoltare si schimbare intrucat gusturile romanilor s-au rafinat iar producatorii trebuie sa tina pasul cu preferintele acestora. Consumatorii romani de ciocolata preferă din ce în ce mai mult produse de o calitate superioară, fiind dispuși să plătească mai mult pentru aceasta.

Chestionar

1. Sunteti consumator de ciocolata?

a) Da

b) Nu

*daca raspunsul este nu, chestionarul nu se mai aplica

2. In ce categorie de varsta va incradrati?

Sub 18 ani

18-30 ani

31-45 ani

45-65 ani

Peste 65 ani

3.Sexul dumneavoastra :

Feminin

Masculin

4. Venitul dumneavoastra este :

a) < 350 lei

b) 350-900 lei

c) 901- 1500 lei

d)1501- 2500 lei

e) peste 2500 lei

5. Nivelul studiilor dumneavoastra :

a) Scoala generala

b) Liceu

c) Studii superioare

d) Studii postuniversitare

6. Frecventa cu care dumneavoastra consumati ciocolata este :

a) Zilnic

b) Saptamanal

c) De 2-3 ori pe luna

d) Ocazional

7. Ce cantitate de ciocolată consumați în medie pe saptamană?

a) Mai puțin de 100 de grame

b) Între 100-300 de grame

c) Peste 300 de grame

8. Ce marci de ciocolata obisnuiti sa consumati:

a) Milka

b) Poiana

c) Kandia

d) Heidi

e) Lindt

f) Primola

g) Africana

h) Novatini

i) Schogetten

j) Altele……………………………………….

9. Ce tip de ciocolata consumati :

a) Tablete

b) Praline

c) Batoane

10. Ce sortiment de ciocolata preferati?

a) cu lapte

b) aerata

c) cu fructe

d) amaruie

11. Care sunt motivatiile pe care se bazeaza decizia dumneavoastra de cumparare?

a) Brandul

b) Pretul

c) Gustul

d) Siguranta in consum

e) Altele…………………………………………..

12. Locul din care obisnuiti sa cumparati ciocolata este :

a) Hipermarket

b) Supermarket

c) Magazin de proximitate

d) Altele…………………………………………….

13. Ce suma sunteti dispusi sa alocati lunar pentru consumul de ciocolata ?

a) Sub 10 lei

b) Intre 10-50 lei

c) Peste 50 lei

14. Unde preferati sa consumati ciocolata?

a) acasa

b) cu prietenii

c) la scoala/servici

d) in alte locuri

15. Cat de important este ambalajul ciocolatei in alegerea dvs?

a) deloc

b) important

c) foarte important

16. Care sunt informatiile de interes pentru dumneavoastra trecuti pe eticheta produsului?

a) Perioada valabilitatii

b) Date despre producator

c) Informatii nutritionale (nr. kcal, gramaj)

d) Altele……………………………………………….

Chestionar

1. Sunteti consumator de ciocolata?

a) Da

b) Nu

*daca raspunsul este nu, chestionarul nu se mai aplica

2. In ce categorie de varsta va incradrati?

Sub 18 ani

18-30 ani

31-45 ani

45-65 ani

Peste 65 ani

3.Sexul dumneavoastra :

Feminin

Masculin

4. Venitul dumneavoastra este :

a) < 350 lei

b) 350-900 lei

c) 901- 1500 lei

d)1501- 2500 lei

e) peste 2500 lei

5. Nivelul studiilor dumneavoastra :

a) Scoala generala

b) Liceu

c) Studii superioare

d) Studii postuniversitare

6. Frecventa cu care dumneavoastra consumati ciocolata este :

a) Zilnic

b) Saptamanal

c) De 2-3 ori pe luna

d) Ocazional

7. Ce cantitate de ciocolată consumați în medie pe saptamană?

a) Mai puțin de 100 de grame

b) Între 100-300 de grame

c) Peste 300 de grame

8. Ce marci de ciocolata obisnuiti sa consumati:

a) Milka

b) Poiana

c) Kandia

d) Heidi

e) Lindt

f) Primola

g) Africana

h) Novatini

i) Schogetten

j) Altele……………………………………….

9. Ce tip de ciocolata consumati :

a) Tablete

b) Praline

c) Batoane

10. Ce sortiment de ciocolata preferati?

a) cu lapte

b) aerata

c) cu fructe

d) amaruie

11. Care sunt motivatiile pe care se bazeaza decizia dumneavoastra de cumparare?

a) Brandul

b) Pretul

c) Gustul

d) Siguranta in consum

e) Altele…………………………………………..

12. Locul din care obisnuiti sa cumparati ciocolata este :

a) Hipermarket

b) Supermarket

c) Magazin de proximitate

d) Altele…………………………………………….

13. Ce suma sunteti dispusi sa alocati lunar pentru consumul de ciocolata ?

a) Sub 10 lei

b) Intre 10-50 lei

c) Peste 50 lei

14. Unde preferati sa consumati ciocolata?

a) acasa

b) cu prietenii

c) la scoala/servici

d) in alte locuri

15. Cat de important este ambalajul ciocolatei in alegerea dvs?

a) deloc

b) important

c) foarte important

16. Care sunt informatiile de interes pentru dumneavoastra trecuti pe eticheta produsului?

a) Perioada valabilitatii

b) Date despre producator

c) Informatii nutritionale (nr. kcal, gramaj)

d) Altele……………………………………………….