Piața laptelui în Uniunea Europeană [601806]

Piața laptelui în Uniunea Europeană

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI
DEZVOLTARE RURALĂ
SPECIALIZAREA INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI
AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Lector.Dr. Soare Elena
ABSOLVENTĂ :
Ene Alina F lorentina

BUCURESTI – 2015

Piața laptelui în Uniunea Europeană

2

PIAȚA LAPTELUI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lector.Dr. Soare Elena
ABSOLVENTĂ :
Ene Alina Florentina

BUCURESTI – 2015

Piața laptelui în Uniunea Europeană

3
Contents
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 4
CAPITOLUL I Piața produselor agroalimentare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 5
1.1 Caracteristicile piețelor agroalimentare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
1.2 Cererea și oferta produselor agroal imentare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
1.3 Prețul produselor agroalimentare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 8
1.4 Importanța alimentară și economică a laptelui ………………………….. ………………………….. ……………………….. 10
CAP ITOLUL II Piața laptelui in Uniunea Europeană ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
2.1 Efectivele de bovine, vaci și bivolițe în Uniunea Europeană ………………………….. ………………………….. ……. 12
2.2 Producțiile de lapte în Uniunea Europeană ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 13
2.3 Consumul mediu de lapte în Uniunea Europeană ………………………….. ………………………….. …………………… 14
2.4 P rețurile laptelui în Uniunea Europeană ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 16
2.5 Comerțul Uniunii Europene la lapte ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 17
2.6.Legislația Uniunii Europene în sectorul de lactate ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
CAPITOLUL III PIAȚA LAPTELUI ÎN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ……………………… 21
3.1. Efectivele de bovine, vaci și bivolițe în România, în perioada 2007 -2013 ………………………….. …………….. 21
3.2. Producțiile de lapte în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 30
3.3 Consumul mediu de lapte în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 34
3.4 Prețurile laptelui în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 35
3.5 Comerțul extern de lapte în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 37
3.6. Legislația națională în sectorul lactate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 39
3.7. Analiza SWOT a sectorului de lactate din România ………………………….. ………………………….. ………………. 40
Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 42
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 44

Piața laptelui în Uniunea Europeană

4

INTRODUCERE

Piața l aptelui și a produselor lactate este un segment important al pieței agroalimentare deoarece laptele
și produsele din lapte reprezintă alimente de bază în alimentația oamenilor. În cadrul produselor
animaliere, producția de lapte ocupă al doilea loc după ca rne, ca importanță economică și alimentară,
fiind una dintre cele mai ieftine surse de proteină animală cu valoare biologică ridicată.
Prezenta lucrare analizează pe de o parte piața laptelui în Uniunea Europeană, iar pe de altă parte piața
laptelui în Rom ânia. În prezent, Uniunea Europeană se află pe primul loc în producția mondială de
lapte, este un actor important pe piața produselor lactate și lider exportator de multe produse lactate,
furnizând peste 32 -39% din producția mondială de lapte . Întrucat of erta de lapte și a produselor lactate
este ridicată, producătorii europeni distribuie lapte proaspăt și produse lactate de calitate superioară,
fapt determinat de concurența existentă pe această piață în Uniunea Eu ropeană. O parte din producție
este orient ată pentru asigurarea consumului din interiorul Uniunii Europene, iar cealaltă parte este
orientată către export.
În această lucrare am ales ca studiu de caz ,,Piața laptelui în România ʼʼ prezentând particularitățile
acestei piețe.
Lucrarea prezintă ca și structură trei capitole, iar la finalul lucrării sunt prezentate concluziile și
propunerile.
Primul capitol prezintă aspecte teoretice privind piața agroalimentară.
În al doilea capitol prezintă piața laptelui în Uniunea Europeană unde sunt analizați o se rie de indicatori
cantitativi cum ar fi: efectivele de bovine și bivolițe de lapte, producțiile realizate, prețurile, consumul,
importurile și exporturile.
Și nu în ultimul rând al treilea capitol care reprezintă analiza pieței laptelui în România. În aces t capitol
am prezentat pe de o parte piața laptelui cu principalii indicatori analizați pentru piața Uniunii
Europene, iar pe de altă parte am prezentat performanța economică la o societate din România din
sectorul de comercializare a laptelui.
La partea a ferentă concluziilor și propunerilor au fost formulate, pe de o parte cele mai importante
aspecte legate de piața laptelui din Uniunea Europeană și din România, iar pe de altă parte au fost
enumerate principalele măsuri ce se impun a fi luate în vederea re ntabilizării acestui sector de
activitate, pe plan național.
Pentru realizarea lucrării au fost folosite o serie de date furnizate de Institutul Național de Statistică,
Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, Faostat, Eurostat, Europa.eu ,
fiind consultate și o multitudine de materiale de specialitate.
Mulțumesc tuturor cadrelor didactice din cadrul facultății de Management, Inginerie Economică în
Agricultură și Dezvoltare Rurală pentru sprijinul acordat în vederea pregătirii me le profesionale.

Piața laptelui în Uniunea Europeană

5

CAPITOLUL I

PIAȚA PRODUSELOR AGROALIMENTARE
Piața reprezintă sfera manifestării și confruntării ofertei și cererii, a realizării lor prin
intermediu l actelor de vânzare -cumpărare1 . În cazul produselor agroalimentare se impune deli mitarea
în funcție de natura produselor a piețelor agricole și a celor alimentare.
Piața este considerată o latură indestructibilă a vieții economico -sociale, caracterizată prin
întâlnirea sau confruntarea între o cerere și oferta de bunuri diferite, indifere nt de locul unde acestea se
desfășoară, cu scopul de a se realiza schimburi la prețuri stabilite prin negociere . Aceasta desemnează
un sistem de relații de vânzare -cumpărare între părțile contractante ce sunt, pe de o parte, unite prin
legături de interdep endență, iar pe de altă parte, se află în raporturi de opoziție, fiecare urmărindu -și
propriul său interes2.
În economiile contemporane și ale viitorului, “piața este și va rămâne instituția centrală în jurul
căreia gravitează întreaga viață e conomică.
În concepția lui Alvin Toffler , el spune că piața propriu zisă este o rețea de schimb sau un
tablou de comandă prin care bunurile și serviciile sunt dirijate către destinația potrivită.

1.1 Caracteristicile piețelor agroalimentare

Piețele agroalimentare au particularități ce țin de specificul concurenței, cerințele
consumatorului, gradul de atomizare a celor două categorii de participanți, de faptul că agricultura
își autoproduce o parte din input -urile necesare, de speci ficul produselor destinate consumului, de
legăturile cu alte sectoare, de accentuarea procesului de internaționalizare a piețelor, de gradul de
organizare economică și socială a sectorului agroalimentar, de nivelul de d ezvoltare economică a țării.

Piața agroalimentară se caracterizează prin : instabilitate, i nsecuritatea a provizionărilor,
incertitudinea vânzărilor, fluctuații de prețuri, mari dezechilibre cerere -ofertă, acces diferit la piețe și la
asigurarea securității alimentare pen tru anumite categorii de populație.

1 în Balaure, Virgil (coordonator), Marketing, Editura Uranus, București, 2002. p. 91.
2 Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, Al., N., (coord.), Op. cit. 2003, pag. 525

Piața laptelui în Uniunea Europeană

6
1.2 Cerere a și oferta produselor agroalimentare

 Cererea de produse agroalimentare

Cererea de produse agroalimentare se divide în cerere de consum final și cerere de consum
productiv3. Dacă cererea de produ se ag roalimentare destinate consumului pro ductiv prezintă,
caracteristicile cererii manifestate pe piața de afa ceri, cererea populației, deci a consumatorilor finali,
prezintă o serie de particularități în cazul produselor agroalimentare.
Cererea de produse agroalimentare a populației este determinată de factori endogeni și exogeni,
obiectivi și subiecti vi. Principalul element al cererii îl constituie nevoile de consum alimentar, nevoi ce
sunt rezultatul unor i mpulsuri de natură fiziologică .
Produsele agroalimentare asigură organismului uman necesarul nutritiv, pentru de sfășurarea
normală a proceselor metabolice, omul avân d nevoie de oxigen, apă, proteine , lipide, glucide, elemente
minerale și vitamine. Nevoile de consum alimentar sunt in fluențate de o serie de factori care determină
diferențieri ale cererii individuale, atât sub aspect cantitativ cât și calitativ. Astfel, factorii care
influențează asupra nevoilor fiziologice ale individului sunt: vârsta, sexul, dimensiunile corporale,
activitatea psihică, efortul fizic depus, particularitățile metabolismului, pe de o parte, ca factori de
natură endogenă, precum și: clima, condițiile în care lucrează individul etc., ca factori de natură
exog enă.
În ceea ce privește influența fac torilor endogeni, cererea de alimente este inferioară în cazul
copiilor comparativ cu a adulților, existând diferențe nu doar din punct de vedere cantitativ ci și
structural. Diferențe în alimentație se înregistrează și între bărbați și femei, în general b ărbații fiind cei
care consumă o cantitate mai mare de alimente și cu un conținut energetic mai ridicat.
Cererea de produse alimentare este i nfluențată de o multitudi ne de factori exogeni: mediul în care
locuiește o persoană influențează cantitat ea, precum și natura produselor consummate. Un factor
determinant al cererii de produse agroalimentare îl constituie veniturile populației. Nivelul veniturilor ,
generează modificări de natură calitativă asupra cererii și într -o măsură nesemnificativă modif icări de
natură cantitativă. Cererea de produse agroalimentare fiind declanșată de nevoi primare, este foarte
puțin elastică atât la variația prețurilor cât și a veniturilor, cel puțin din punct de vedere cantitativ.
Astfel, scăderi sau creșteri ale prețur ilor produselor agroalimentare, sau după caz, ale veniturilor
populației se reflectă imediat în modificări ale structurii consumului populației pe categorii de produse.
Dincolo de aceste influențe de natură obiectivă, asupra cererii de produse agroalimenta re acționează o
serie de factori subiectivi care țin de individ: dorințe, aspirații, preferințe, percepții cu privire la
diversele produse existente pe piață. Acestea sunt influențate într -o măsură însemnată de proprietățile
senzoriale ale produselor agroa limentare, precum și de alte componente aco rporale ale produselor.

3Marketing agroalimentar : curs universitar / Țimiraș Laura. – Bacău : Alma Mater, 2012

Piața laptelui în Uniunea Europeană

7
Caracteristicile cererii de produse agroalimentare
 cererea de produse agroalimentare de bază es te puțin elastică în raport cu prețurile , pe termen
scurt, deoarece creșterile demografice și modificările în modelele de consum alimentar sunt
edificatoare doar pe termen lung.
 cererea de produse agroalimen tare continuă
Funcția cererii
Cantitatea cerută din fiecare produs de către un consumator este determinată de următoarele
variabile4:
 prețul produsului;
 prețul celorlalte produse;
 venitul și avuția consumatorului;
 factorii sociologici;
 gusturile consumatorului;
 forțe exterioare controlului uman, cum ar fi vremea.

 Oferta de produse agroalimentare

Oferta de pro duse agroalimentare pe o anumită piață se constituie din producția internă, din stocuri și
importuri. Aceasta prezintă o serie de particularități determinate, pe de o parte, de c aracteristicile
producției agricole, ale mediului natural dint r-o anumită zonă , iar pe de altă parte, de caracteristicile
cererii pentru acestea.

Caracteristicile ofertei de produse agroalimentare:
 oferta de produse agricole are un caracter sezonier .
 oferta de produse agricole este perisabilă .
 oferta produselor perisabile este, în general, rigidă
 pe termen scurt, oferta este variabilă în funcție de factorii climatici și de nivelul stocurilor
 pe termen lung, oferta este, în general, stabilă
 sezonalitatea.

O particularita te a ofertei de produse agroalimentare este de terminată de gradul scăzut de
concentrare a producției agricole atât sub aspect geografic cât și economic. Această particularitate se
datorează existenței unui număr mare de producători, dispersați din punct de vedere teritorial și între
care există mari d iferențe din punct de vedere al puterii economice.

4 Manole V., Stoian M.,, Ion R.A., „Agromarketin g”, Editura Academia de Studii Econo mice București, 2003, pag. 56

Piața laptelui în Uniunea Europeană

8

Oferta, în termenii de bază economici, reprezintă cât de mult și ce anume poate oferi o piață.
Cantit atea oferită se referă, la valoarea unui anumit bun pe car e producătorii sunt disp uși să o pună
la dispozi ția consumatorului în momentul primirii unui anumit preț. E lementul esențial în dete rminarea
ofertei îl reprezintă corelația dintre preț și cantitatea dintr -un bun sau serviciu oferită pe piață. Întrucât
cantitatea oferită crește pe măsură ce prețul produsului este ridicat și scade pe măsură ce prețul
produsului este redus, economiștii consideră cantitatea oferită pe piață relaționată pozitiv la prețul
produsului.

Cantitatea dintr -un produs pe care firmele sunt capabi le și doresc să îl ofere spre vânzare se
numește cantitate oferită. Nivelul ofertei este influențat de trei factori importanți:
 prețul produsului;
 prețurile factorilor de producție;
 nivelul tehnologic.
Funcția ofertei unui producător este defini tă ca fiind cantitatea dintr -un bun sau serviciu pe care o
va oferi la niveluri de prețuri diferite, în condițiile în care toți ceilalți factori de influență rămân
neschimbați.
Elasticitatea ofertei evidențiază î n ce măsură cantitatea oferită răspunde modificării de preț
intervenite pe piața de consum. Și aici, ca și în cazul cererii, întâlnim două situații: ofertă elastică și
ofertă inelastică.
 Oferta elastică intervine în momentul în care modificarea cantității oferite este mai mare decât
modif icarea prețului. Firmele sunt dispuse să crească producția destul de repede în momentul în
care prețurile cresc. În acest punct, ele trebuie sa dispună de forță de muncă disponibilă dar și
de mașini, utilaje aflate în număr suficient de mare și în bune co ndiții.
 Oferta inelastică este întâlnită în situațiile în care modificarea procentuală a cantității oferite are
loc într -un procent mai scăzut decât modi ficarea procentuală a prețului.

1.3 Prețul produselor agroalimentare

Prețul produselor agr oalimentare constituie, pe de o parte, materie primă pentru industria
alimentară, iar pe de altă parte, mărfuri destinate consumatorilor finali distribuite cu prep onderență pe
piețele țărănești.

Principalele opțiuni strategice în dom eniul prețurilor produselor agroalimentare, destinate

Piața laptelui în Uniunea Europeană

9
consumatorilor finali, se referă la:
 strategia prețului înalt sau de “smântânire”;
 strategia de penetrare a pieței.

Stabilirea prețului produsului se realizează, în viziunea lui Kotler, într-un număr de șase etape5:
1. fixarea obiectivelor țintă ale firmei
2. analiza structurii cererii;
3. determinarea corelației între nivelul costurilor, producției și experienței productive;
4. studierea prețurilor concurenței;
5. alegerea metodei de determinare a p rețului;
6. stabilirea nivelului final al prețului.

În teoria și practica economică prețul de vânzare al unui produs sau serviciu poate fi stabilit:
 costurile ocazionate de realiz area produsului / serviciului ;
 cererea existentă și potențială ;
 caracteristicile și practicile concurenței.

Prețurile produselor agroalimentare și alimentare6 se diferențiază în funcție de specificul
produselor respective: produse perisabile sau neperisabile, “rare” sau comune, solicitate sau mai puțin
solicitate de către consumatori, produse pentru consum în stare proaspătă sau pentru industrializare.
Prețurile produselor agroalimentare exercită o puternică influență asupra dimensiunii cererii populației
pentru produse nealimentare și determin ă nivelurile veniturilor obținute de către producătorii agricoli.
Stabilirea unui anumit nivel al prețului trebuie să țină seama de: nivelul costurilor; raportul
existent la un moment dat între cererea și oferta de produse groalimentare, nivelu l prețurilor produselor
nealimentare (îndeosebi al inputurilor utilizate în sectorul agroalimentar), prețurile produselor
concurente, restricțiile legislative etc.

5Bigioi D., „Mix -marketingul produselor de panificație -concept, model, studiu de caz”, Ed. Ulmex , București, 2004 , pag.
134
6 Alexandri C., „Securitatea și echilibrul alimentelor în România”, Editura GEFA, București, 2001 , pag. 74

Piața laptelui în Uniunea Europeană

10

1.4 Importanța alimentară și economică a laptelui

În cadrul produselor animaliere, prod ucția de lapte ocupă al doilea loc după carne, ca importanță
economică și alimentară, fiind una dintre cele mai ieftine surse de proteină animală cu valoare
biologică ridicată. În țările cu zootehnie avansată, valoarea producției de lapte reprezintă circa 30-40 %
din venitul brut al producției agricole. În condițiile civilizației moderne, consumul de lapte și produse
lactate pe locuitor reprezintă un indicator important al standardului de viață, laptele și derivatele sale
fiind indispensabile în asigurarea unei ali mentații științifice, raționale. 7

Laptele ca și importanță: 8
 Produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor, persoanelor în vârsta, precum și a celor cu
diferite afecțiuni.
 Creșterea vacilor pentru lapte, ocupație de baza în zona rurala și montană, asigură ven ituri
ritmice și stabile crescătorilor de animale.
 Susținerea valorificării eficiente a laptelui materie prima va permite realizarea unor investiții în
retehnologizarea activității necesare realizării unor produse lactate control abile, cu calitate și
termene de garanție superioare.
 Asigură stabilitatea forței de muncă în zona rurală și montană.
 Este sursa sigura pentru schimburile comerciale.
 Asigură valorificarea superioară a furajelor realizate pe suprafețele de bază furajeră în s istem
natural (pășuni naturale).

7 Vasile Sârbulescu „Tehnologia și valorificarea produselor animaliere ”, Editura didactică și pedagogică București 1983
pag. 142
8 Ministerul Agri culturii și Dezvoltării Rurale 2015

Piața laptelui în Uniunea Europeană

11

CAPITOLUL II

Piața laptelui in Uniunea Europeană

Laptele este unul dintre principalele produse agricole ale Uniunii Europene: peste un milion de
exploatații produc anual 148 de milioane de tone de lapte, cu o val oare aproximativă de 41 de miliarde
de euro, ceea ce reprezintă 14% din valoarea producției agricole europene (UE -25, 2006) 9. Peste 60%
din carnea de bovină produsă în Europa provine din creșterea animalelor pentru lapte10. Uniunea
Europeană este pe primul loc în producția mondială de lapte (27%), înaintea Indiei (20%) și a Statelor
Unite (16%) și cu mult înaintea Oceaniei (5%)11.

9 Federația Internațională a Laptelui ( Producția de lapte de vacă), 2007
Comisia European ă, Agricultura în Uniunea Europeană – Date statistice și economice 2008
10 Evaluarea măsurilor de piață în sectorul cărnii de bovin e, Raport final, decembrie 2007
11 Federația Internațională a Laptelui, (Producția de lapte de vacă), 2007

Piața laptelui în Uniunea Europeană

12
2.1 Efectivele de bovine, vaci și bivolițe în Uniunea Europeană

În tabelul nr. 2.1 este prezentată evoluția efectivelor de bovine,vaci și bivolițe în perioada 2007 -2014.
În urma analizei datelor prezentate în tabelul de mai jos se constată o evoluție diferențiată a efectivelor
de la un an la altul și de la țară la țară.
Tabelul nr. 2.1

Evoluția efectivelor de bovi ne, vaci și bivolițe în Uniunea Europeană în perioada 2007 –
2014 (la 1000ha )
-capete –
Țara 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2014 /
2007
%
Belgia 524.29 517.77 517.68 517.74 510.65 503.54 515.99 519.09 99
Bulgaria 335.89 314.67 296.76 313.61 313.1 8 294.49 313.25 301.71 89.82
Cehia 407.37 399.67 383.82 375.38 374.07 367.07 375.33 372.39 91.41
Danemarca 551 566 574 573 579 579 567 547 99.27
Germania 4,087.33 4,229.14 4,169.35 4,181.68 4,190.1 4,190.49 4,267.61 4,295.68 105.09
Estonia 103 100.4 96,7 96,5 96,2 96,8 97,9 95,6 93.78
Irlanda 1,017.29 1,024.12 1,022.12 1,006.9 1,035.64 1,060.26 1,082.46 1,127.72 110.85
Grecia 150 154 145 144 130 132 130 135 90
Spania 903.29 888.29 828.35 845.29 797.89 827.21 857.14 862.44 95.47
Franța 3759 3857 3748 3718 3664 3644 3697 3697 98.35
Croația 225.41 212.6 212,2 206.5 184.7 181 168 159 70.53
Italia 1839 1,830.75 1,878.36 1,746.14 1,754.98 2,009.07 2,074.54 2,069.39 112.52
Cipru 23,7 23,64 23.2 23.42 24.07 24.2 24.55 25.33 106.87
Letonia 180.42 170,4 165,51 164.06 164,1 164.56 165.01 165.87 91.93
Lituania 404.5 394.7 374.6 359.8 349.5 331 315.7 314 77.62
Luxemburg 40.19 45.93 45,9 45.98 44.48 45 48.27 46.78 116.39
Ungaria 266 263 248 239 252 255 250 255 95.86
Malta 7,55 7,25 6.93 6.36 6.31 6.32 6.33 6.5 86.09
Olanda 1.49 1587 1562 1518 1504 1541 1.597 1610 108.05
Austria 524.5 530.23 532.98 532.74 527.39 523.37 529.56 537.74 102.52
Polonia 2,677.28 2,696.92 2,584.75 2,529.43 2,446.14 2,346.1 2,299.08 2,247.8 83.95
Portugalia 269.26 264.82 255.41 243.24 241.95 236.56 230.84 233.83 86.84

Piața laptelui în Uniunea Europeană

13
România 1,572.9 1,483.3 1419 1,178.6 1.170 1,162.7 1,168.9 1,188.4 75.55
Slovenia 117.17 113.45 113,1 109.47 109.07 111.02 109.57 107.86 92.05
Slovacia 180.21 173.85 162,5 159.26 154.11 149.79 144.88 143.08 79.39
Finlanda 287.53 288.35 285.83 284.28 281.53 279.87 282.01 282.91 98.39
Suedia 365.73 365.58 354.22 348.56 347.65 345.53 346.12 344.19 94.11
Regatul
Unit 1977 1903 1864 1847 1.800 1786 1817 1883 95.24
Sursa: EUROSTAT , 2015

Din tab elul nr 2.1 se constată faptul că Germania se află pe primul loc în ceea ce privește numărul de
bovine în anul 2014, cu o creștere de 5 % față de anul 2007. Pe următoarele locuri cu efective
substanțiale de bovine se clasează Polonia (2,247.8 capete ), Italia (2,069.39 capete) și Irlanda
(1,127.72 capete). Cel mai mic efectiv se înregistrează în Malta, nu mărul de bovine scăzând din 2007
până în 2014 cu aproape 14%, ceea ce înseamnă că Malta nu iși poate acoperi necesarul de con sum
numai din producția internă .

2.2 Producțiil e de lapte în Uniunea Europeană

În tabelul nr 2.2 sunt evidențiate producțiile de lapte de vacă în Uniunea Europeană, și modul lor de
evoluție în perioada acestora.
Tabelul nr 2.2

Evoluția producției de lapte de vacă în Uniunea Europeană , în perioada 2007 -2012
-tone-
Țara 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2012/2007
%
Austria 3.155.068 3.195.950 3.229.809 3.257.738 3.307.130 3.382.076 107.19
Belgia 2.878.636 2.849.228 2.954.385 3.066.630 3.101.050 3.432.000 119.22
Bulgaria 1.148.328 1.143.190 1.073.401 1.124.360 1.125.824 1.093.034 95.18
Croația 859.258 825.679 799.000 769.000 780.000 786.000 91.47
Cipru 144.100 152.264 152.100 151.015 156.017 153.000 106.17
Cehia 2.755.973 2.801.320 2.780.661 2.683.034 2.735.601 2.814.680 102.1 3
Danemarca 4.650.000 4.720.000 4.814.000 4.909.400 4.880.500 5.008.300 107.70
Estonia 692.416 693.647 670.554 675.344 692.387 720.718 104.08

Piața laptelui în Uniunea Europeană

14
Finlanda 2.355.600 2.310.908 2.332.023 2.336.253 2.300.731 2.296.676 97.49
Franța 24.373.700 23.564.860 22.659.198 23.331.837 24.361.095 23.983.197 98.39
Germania 28.402.772 28.656.256 29.163.675 29.616.284 30.323.465 30.506.929 107.4
Grecia 801.185 820.000 784.000 852.000 787.000 800.000 99.85
Ungaria 1.842.233 1.840.491 1.758.219 1.684.896 1.712.478 1.798.174 97.60
Irlanda 5.460.438 5.372.633 5.228.300 5.327.000 5.536.650 5.379.700 98.52
Italia 10.617.750 11.285.910 10.560.292 10.500.000 10.479.053 10.579.572 99.64
Letonia 838.356 832.073 828.060 830.918 841.702 870.633 103.85
Lituania 1.931.222 1.950.360 1.786.949 1.732.512 1.782.326 1.774.529 91.88
Luxemburg 274.243 277.672 283.876 295.302 292.247 289.395 105.52
Olanda 11.061.750 11.285.910 11.468.570 11.626.123 11.641.718 11.675.448 105.54
Polonia 12.096.005 12.425.282 12.447.173 12.278.718 12.413.796 12.667.773 104.72
Portugalia 1.909.440 1.961.000 1.938.641 1.897.690 1.905.579 1.938.000 101.49
România 5.652.143 5.468.209 5.208.712 4.410.844 4.526.563 4.329.713 76.60
Slovacia 1.074.655 1.057.250 957.327 917.977 928.315 973.000 90.54
Slovenia 642.262 666.472 653.682 625.521 603.930 601.591 93.66
Spania 6.143.100 6.339.900 6.251.400 6.357.140 6.522.000 6313 .014 102.76
Suedia 3.025.000 3.029.000 2.974.000 2.902.100 2.890.000 2.901.000 95.90
Regatul
Unit 14.023.000 13.719.000 13.852.000 14.071.000 13.849.000 13.884.000 99.00
Sursa: ,,Producție în serieʼʼ EUROSTAT, 2015

În tabelul nr 2.2 se observă faptul că cea mai mare pr oducție de lapte de vacă se înregistrează în
Germania (30.506.929 tone) cu o creștere de 7,4% în anul 2012 față de 2007. Astfel, după Germania se
află Franța (23.983.197 tone) cu o scădere de 1,6%, și Regatul Unit (13.884.000 tone) cu 1%. Cea mai
mică producție de lapte este în Cipru (153.000 tone) cu o creștere de 6,1% față de anul 2007.

2.3 Consumul mediu de lapte în Uniunea Europeană

În tabelul nr 2.3 se remarcă evoluția consumului de lapte integral la nivelul Uniunii Europene, în
perioada 2007 -2011. Cel mai mare consum de lapte în anul 2011 se înregistrează în România (208,8
kg/locuitor/an), care este în scădere cu 13,3% față de anul 2007.

Piața laptelui în Uniunea Europeană

15
Tabelul nr 2.3

Evoluția consumului de lapte integ ral în Uniunea Europeană în perioada 2007 -2011

-kg/locuitor/an –

Țara 2007 2008 2009 2010 2011 2011/2007 %
TOTAL
Austria 16.5 16.9 17.1 15.5 15.3 92.72
Belgia 60.2 61.5 66.2 59 53 88.03
Bulgaria 79.3 81.3 65.8 71.8 77.7 97.98
Croația 127.8 117.6 109 112.6 117.5 91.94
Cipru 92.8 96.5 86.5 90 94 101.29
Cehia 45 39.7 26.2 24.6 22.6 50.22
Danemarca 31.1 38.8 35.8 42.9 56.3 181.02
Estonia 124 180.9 135.8 125.2 115.6 93.22
Finlanda 127.4 128.9 128.1 127.6 123.8 97.17
Franța 53.4 34.9 37.5 40.5 43.3 81.08
Germania 69.9 65.4 76.6 75.1 79.6 113.87
Grecia 86.6 91.3 91.3 104.6 90.6 104.61
Ungaria 74.5 64.4 69.4 69.6 58.1 77.98
Irlanda 140.1 125 127.1 100.2 82.8 59.10
Italia 35.3 41.6 30.7 36.2 33.4 94.61
Letonia 81.1 91.6 65.7 43.3 33.1 40.81
Lituan ia 91.5 98.8 103.7 72 85.4 93.33
Luxemburg 122.4 124.6 124.5 92 75.4 61.60
Malta 81.1 80.5 82.3 83.9 85.9 105.91
Olanda 141.2 165.9 147 124.5 127.4 90.22
Polonia 24.6 24.5 24.7 26.6 27.9 113.41
Portugalia 62 57.7 51.9 43.7 38.7 62.41
România 241 242.4 221.9 201.2 208.8 86.63
Slovacia 25.9 30.4 34.6 54.9 53.7 207.33
Slovenia 46.7 46.6 47.4 43 32.5 69.59
Spania 103.4 94.4 96.9 95.1 94 90.90
Suedia 67.9 68.3 70.3 64.7 61.9 91.16
Regatul Unit 119 114.8 112.3 114.9 115.3 96.89
Sursa: ,,Ca ntitatea de aprovizionare cu alimenteʼʼ FAOSTAT, 2015

Piața laptelui în Uniunea Europeană

16
2.4 Prețurile laptelui în Uniunea Europeană

În tabelul alăturat este indicată evoluția prețurilor de producător la lapte de vacă integral proaspăt
în perioada 2007 -2012 în cele mai importante țăr i din Uniunea Europeană.
Tabelul nr 2.4

Evoluția prețurilor de producător la lapte în Uniunea Europeană , în perioada 2007 -2012

-USD/tonă –
Țara 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2012/ 2007
%
Austria 463.3 569.8 402.8 417.1 490.3 452.6 97.69
Belgia 445 453.5 315.4 384.9 443.2 369 82.92
Bulgaria 342.7 447.2 337.1 342.2 431.3 409.1 119.37
Croația 390.2 498.5 398.5 389.8 483.1 423.9 108.63
Cipru 585.1 744.1 706.9 673.7 718.1 674.4 115.26
Cehia 418.6 512.9 327.2 385.8 468.5 398.2 95.12
Danemarca 450.7 553.1 401.9 449.2 500,0 443.9 98.49
Estonia 367.9 434.1 292.6 368.2 448.6 384.5 104.51
Finlanda 519.5 637.2 540.3 518.4 591.7 575.6 110.79
Franța 424.5 524.6 414.4 423.4 479.6 428 100.82
Germania 459.2 495.1 334.7 405.3 483.3 410.3 89.35
Grecia 560.2 618.1 512 481.8 587.8 566.7 101.16
Ungaria 396.3 479.4 305.2 346.8 437.7 391.3 98.73
Irlanda 418 484.3 314.6 393 474.1 401 95.93
Italia 499 607.5 514.9 492.9 602.5 541.8 108.57
Letonia 356.7 399.3 258 335.8 414 347.3 97.36
Lituania 329.1 365.7 248.8 332.2 397.4 334.8 101.73
Luxemburg 495.5 550 361 394.1 458.2 399.9 80.70
Olanda 435.6 492.1 357.1 397.1 476 409.2 93.93
Polonia 388.3 424.6 289 354.2 410.8 368.6 94.92
Portugalia 444.9 530.6 407.1 381.3 436.4 410.3 92.22
România 534 631.2 634.9 621.5 697.4 656.1 122.86
Slovacia 386.2 475.1 274.7 289.8 386.1 357.4 92.54
Slovenia 381.4 480.3 361 349.2 407.4 385 100.94
Spania 484.5 555.8 404.9 389 428.8 389.7 80.43

Piața laptelui în Uniunea Europeană

17
Suedia 450.4 543.2 392.9 479.8 551.6 499.3 110.85
Regatul Unit 402.3 463.3 359.4 367.7 427.4 431.7 107.30
Sursa: ,,Prețurile anuale de producătorʼʼ FAOSTAT, 2015

Conform tabelului nr 2.4 , în anul 2012 prețurile de producător la lapte sunt cele mai mari în Cipru
(674.4 USD/tonă), acestea crescând față de anul 2007 cu 15,2%, această creștere fiind cauzată de
scumpirea în timp a furajelor. După Cipru se află România (697.4 USD/tonă) cu o creștere de 22,8%.
Cel mai mic preț de producător la lapte este în Lituania (334.8 USD/tonă) cu o creștere în anul 2012 de
1,7 % față de 2007.

2.5 Comerțul Uniunii Europene la lapte

În tabelul ilustrat se evidențiază cantitățile de import de lapte proaspăt de vacă la nivelul Uniunii
Europene, în perioada 2007 -2011. Astfel, în anul 2012, Germania importă cea mai mare cantitate de
lapte proaspăt de vacă.
Tabelul nr 2.5

Evoluția cantității de import de lapte proaspăt de vacă în Uniunea Europeană , în perioada
2007 -2011
-tone-
Țara 2007 2008 2009 2010 2011 2011/2007
%
TOTAL
Austria 36.599 32.282 29.708 49.317 60.620 165.63
Belgia 619.542 611.296 640.700 648.044 734.875 118.61
Croația 22.749 42.561 38.420 42.288 67.128 295.08
Cipru 638 817 1395 1810 2246 352.03
Cehia 103.860 102.125 88.220 52.025 47.203 45.44
Danemarca 15.130 20.654 31.147 31.636 38.452 254.14
Estonia 1007 1660 2101 1505 20.003 1986. 39
Finlanda 2368 1778 23.014 22.209 25.066 1058.53
Franța 320.735 276.351 311.575 303.689 358.483 111.76
Germania 1.207.219 1.605.945 1.640.914 1.555.443 1.702.046 140.98
Grecia 103.023 115.875 121.722 143.164 133.173 129.26
Ungaria 104.116 85.126 138.469 148.965 156.395 150.21

Piața laptelui în Uniunea Europeană

18
Irlanda 245.499 248.180 220.555 238.357 278.911 113.60
Italia 1.511.722 1.494.650 1.690.087 1.887.683 1.997.282 132.11
Letonia 35.794 44.924 10.908 39.038 25.109 70.14
Lituania 146.156 196.189 172.103 211.829 298.980 204.56
Luxemburg 16.332 16.750 14.307 22.747 30.285 185.26
Malta 889 1382 2336 2491 3929 441.95
Olanda 334.920 386.705 377.505 413.607 454.617 135.73
Polonia 32.934 13.304 36.042 36.097 49.569 150.51
Portugalia 122.835 198.662 168.951 143.560 128.182 104.35
România 45.212 54.642 89.839 111.334 116.321 257.27
Slovacia 53.454 71.230 63.355 57.673 61.803 115.61
Slovenia 40.657 57.855 53.308 81.007 79.485 195.50
Spania 540.204 560.169 544.327 444.358 261.733 48.45
Suedia 23.325 51.879 138.164 74.914 61.675 264.41
Regatul
Unit 61.884 110.235 58.112 89.855 121.675 196.61
Sursa: ,,Comerț intern – Culturi și produse animaliereʼʼFAOSTAT, 2015

În tabelul nr 2.6 sunt evidențiate cantitățile de export de lapte proaspăt de va că la nivelul Uniunii
Europene în perioada 2007 -2011. Se constată că Germania exportă cea mai mare cantitate de lapte , în
anul 2012 inregistr ând o creștere de 15 % față de an ul 2007.
Tabelul nr . 2.6

Evoluția cantității de export de lapte proaspăt de vacă în Uniunea Europeană , în perioada
2007 -2012
-tone-

Țara 2007 2008 2009 2010 2011 2011/2007
%
TOTAL
Austri a 402.492 490.335 516.213 554.114 605.828 150.51
Belgia 569.997 581.987 638.653 707.589 696.791 122.24
Bulgaria 577 1076 444 1023 5737 994.28
Croația 24.009 22.238 32.354 22.600 26.097 108.69
Cehia 533.575 601.902 624.812 537.322 598.863 112.23
Danema rca 71.314 193.003 341.270 207.083 211.745 296.91
Estonia 34.527 56.506 9893 76.512 103.214 298.93

Piața laptelui în Uniunea Europeană

19
Finlanda 2552 4446 5310 6399 9594 375.94
Franța 758.944 739.161 729.067 674.169 722.377 95.18
Germania 1.793.120 1.897.407 2.016.636 2.062.102 2.062.410 115.01
Grecia 1125 163 650 991 579 51.46
Ungaria 154.796 174.902 223.445 236.652 314.614 203.24
Irlanda 135.385 148.203 176.158 127.785 135.899 100.37
Italia 19.482 6797 10.855 12.299 9541 48.97
Letonia 129.136 177.883 168.641 167.675 213.738 165.51
Lituania 7751 9844 16.607 29.539 77.256 996.72
Luxemburg 123.303 139.674 106.127 143.674 139.969 113.51
Olanda 400.959 442.211 545.428 446.062 525.915 131.16
Polonia 92.920 161.874 218.602 167.570 163.011 175.43
Portugalia 124.381 150.855 223.774 216.872 229.508 184.52
România 543 617 380 1092 4456 820.62
Slovacia 107.255 159.714 150.258 135.075 173.571 161.83
Slovenia 208.610 217.620 220.763 244.259 244.076 117.00
Spania 114.860 164.010 79.776 84.580 94.311 82.10
Suedia 5757 10.715 27.871 34.053 34.961 607.27
Regatul
Unit 429.693 455.656 458.803 471.242 562.433 130.89
Sursa: ,, Comerț extern -Culturi și produse animaliereʼʼFAOSTAT,2015
2.6.Legisla ția Uniunii Europene în sectorul de lactate

 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1055/2011 al Comisiei din 20 octombrie 2011 de
stabilire a restituirilor la export în sectorul lap telui și produselor lactate
 Regulamentul (UE) nr. 635/2010 al Comisiei din data de 19 iulie 2010 de deschidere a
procedurii de atribuire a licențelor de export pentru branzeturile care vor fi exportate în Statele
Unite ale Americii în 2011 în cadrul unor c ontingente GATT
 Regulamentul (UE) nr. 138/2010 al Comisiei din data de 18 februarie 2010 de stabilire a
restituirilor la export în sectorul laptelui și produselor din lapte
 Nomenclatura produselor agricole pentru restituiri la export conform Regulamentului (CE) nr.
1344/2008 și ratele de restituiri aplicabile în sectorul de lapte și produse lactate conform
Regulamentului (CE) nr. 138/2010
 Nomenclatura produselor agricole pentru restituiri la export conform Regulamentului (CE) nr.
1344/2008 și ratele de rest ituire aplicate în sectorul de lapte și produse lactate conform
Regulamentului (CE) nr. 1113/2009

Piața laptelui în Uniunea Europeană

20
 Regulamentul (CE) nr. 1113/2009 al Comisiei din data de 19 noiembrie 2009 de stabilire a
restituirilor la export în sectorul de lapte și produse lactate
 Regul amentul (CE) nr. 1056/2009 al Comisiei din data de 5 noiembrie 2009 de stabilire a
restituirilor la export în sectorul de lapte și produse lactate
 Regulamentul (CE) nr. 997/2009 al Comisiei din data de 22 octombrie 2009 de stabilire a
restituirilor la expo rtul de lapte și produselor lactate
 Regulamentul 850/2009 de stabilire a restituirilor la export în sectorul lapteli și produselor
lactate, publicat în Jurnalul Oficial L 246/11 din data de 18 septembrie 2009
 Regulamentul (CE) nr. 523/2009 al Comisiei din data de 18 iunie 2009 de stabilire a restituirilor
la export în sectorul laptelui și a produselor lactate
 Regulamentul (CE) nr. 2535/2001 al Comisiei din data de 14 decembrie 2001 de stabilire a
normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al C onsiliului privind regimul
importurilor de lapte și produse lactate și deschiderea unor contingente tarifare
 Regulamentul (CE) nr. 233/2009 al Comisiei din data de 19 martie 2009 de stabilire a
restituirilor la export în sectorul de lapte și produse lactat e
 Regulamentul (CE) nr. 140/2009 al Comisiei din 19 februarie 2009 de stabilire a restituirilor la
export în sectorul de lapte si produse lactate
 Regulamentul (CE) nr. 57/2009 al Comisiei din data de 22 ianuarie 2009 de stabilire a
restituirilor la export în sectorul laptelui și a produselor lactate
 Ghidul operatorului Sectorul Lapte și Produse lactate Import
 Regulamentul (CE) nr. 1324/2007 al Comisiei Europene din data de 12 noiembrie 2007 de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 2535/2001 de stabilire a no rmelor de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului privind regimul importului de lapte și
produse lactate și deschiderea unor contingente tarifare
 Regulamentul (CE) nr. 660/2007 al Comisiei Europene din data de 14 iunie 2007 de stabilire a
restituirii la export în sectorul laptelui și a produselor lactate
 Regulamentul (CE) nr. 55/2008 al Consiliului din data de 21 ianuarie 2008 de introducere a
unor preferințe comerciale autonome pentru Republica Moldova și de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 980/2005 și a Deciziei 2005/924/CE a Comisiei
 Ghidul operatorului Sectorul de Lapte și Produse lactate Export
 Regulamentul (CE) nr. 1324/2007 al Comisiei Eur opene din data de 12 noiembrie 2007 de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 2535/2001 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului privind regimul importului de lapte și
produse lactate și deschiderea unor continge nte tarifare . 12

12 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 2015

Piața laptelui în Uniunea Europeană

21
CAPITOLUL III
PIAȚA LAPTELUI ÎN ROMÂNIA
3.1. Efectivele de bovine, vaci și bivolițe în România, în perioada 2007 -2013

În tabelul următor sunt prezentate efecti vele de bovine la nivel national, pe macroregiuni și regiuni de
dezvoltare , in perioada 2007 -2013 . Evidențiem faptul că, numărul total d e bovine din România în anul
2013 a înregistrat o scădere de 28,2% față de anul 2007. Cea mai mare scădere la nivelul regiunilor de
dezvoltare s -a înregistrat în Regiunea București -Ilfov cu 65,3%. După anul 2010, efectivele de bovine
s-au menținut la un ni vel aproximativ constant. Evoluția efectivelor de bovine în România se află pe
locul zece în Uniunea Europenă, după Franța, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Spania, Italia, Polonia,
Olanda și Belgia.
Tabelul nr . 3.1
Evoluția efectivelor de bovine în România, în perioada 2007 -2013 -mii capete –

Specificare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2013 /
2007
%
TOTAL
ROMÂNIA – TOTAL 2818983 2683611 2512296 2001 105 1988939 2009135 2022408 71,74
Macroregiunea UNU 843161 779595 765487 668478 660917 665009 672338 79,75
Regiunea NORD –
VEST 453616 413146 405039 348075 347662 348878 351552 77,49
Regiunea CENTRU 389545 366449 360448 320403 313255 316131 320786 82,34
Macroregiunea DOI 1019060 1002351 943044 737537 742696 755754 763198 74,89
Regiunea NORD -EST 698521 689961 651004 506137 510817 515339 524521 75,09
Regiunea SUD -EST 320539 312390 292040 231400 231879 240415 238677 74,46
Macroregiunea TREI 418963 389625 359431 246903 244867 241888 239035 57,05
Regiunea SUD –
MUNTENIA 399709 371700 342121 238761 237696 234459 232359 58,13
Regiunea
BUCURESTI -ILFOV 19254 17925 17310 8142 7171 7429 6676 34,67
Macroregiunea
PATRU 537799 512040 444334 348187 340459 346484 347837 64,67
Regiunea SUD -VEST 315860 304805 259419 195695 196712 193519 194177 61,47
Regiunea VEST 221939 207235 184915 152492 143747 152965 153660 69,23
Sursa: Institutul Național de Statistică

Piața laptelui în Uniunea Europeană

22

Figura 3.1. Efectivele de bovine în România, în perio ada 2007 -2013 la nivel de macroregiuni și regiuni
de dezvoltare
Tabelul nr 3.2

Evoluția efectivelor de bovine în Sectorul Privat din România, în perioada 2007 -2013

-mii capete –

Specificare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2013/
2007 %
SECTOR PRIVAT
ROMÂNIA –
TOTAL 2809388 2675548 2505364 1994513 1984480 2003115 2015526 71,74
Macroregiunea
UNU 840969 777115 763347 666269 658937 662775 670178 79,69
Regiu nea NORD –
VEST 452626 412332 404344 347413 347013 348241 350910 77,52
Regiunea CENTRU 388343 364783 359003 318856 311924 314534 319268 82,21
Macroregiunea
DOI 1015713 999496 940666 735613 741930 754311 761680 74,98
Regiunea NORD -696134 687805 649091 504414 510233 514030 523149 75,15

Piața laptelui în Uniunea Europeană

23
EST
Regiunea SUD -EST 319579 311691 291575 231199 231697 240281 238531 74,63
Macroregiunea
TREI 417248 388772 358793 246286 244256 241163 238316 57,11
Regiunea SUD –
MUNTENIA 398917 371552 342015 238617 237532 234255 232164 58,19
Regiunea
BUCURESTI
ILFOV 18331 17220 16778 7669 6724 6908 6152 33,56
Macroregiunea
PATRU 535458 510165 442558 346345 339357 344866 345352 64,49
Regiunea SUD –
VEST 314973 304061 258687 194932 196650 192875 192727 61,18
Regiunea VEST 220485 206104 183871 151413 142707 151991 152625 69,22
Sursa: Institutul Național de Statistică , 2015
În tabelul nr. 3.2, numărul total de bovine în România din Sectorul Privat au înregistrat scăderi de
28,2% în anul 2013 față de anul 2007.
La nivelul regiunilo r de dezvoltare se observă cea mai mare scădere de 66,4 % în Regiunea București –
Ilfov.

Figura 3.2. Efectivele de bovine în Sectorul Privat din România , în perioada 2007 -2013

Piața laptelui în Uniunea Europeană

24

Tabelul nr. 3.3

Evoluția efectiv elor de bovine în Explo atațiile agricole in dividuale din România , în perioada
2007 -2013
-mii capete –

Specificare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2013/
2007 %
EXPLOATAȚII AGRICOLE INDIVIDUALE
ROMÂNIA – TOTAL 2709528 2585621 2409312 1861754 1843005 1866362 1877 .521 69,29
Macroregiunea UNU 801069 739767 724159 619510 600390 604607 612471 76,45
Regiunea NORD -VEST 442095 400570 394135 329662 327867 324718 331451 74,97
Regiunea CENTRU 358974 339197 330024 289848 272523 279889 281020 78,28
Macroregiunea DOI 995812 980129 918801 704882 712867 7282 32 736015 73,91
Regiunea NORD -EST 686523 679224 638024 487995 493929 500906 508678 74,09
Regiunea SUD -EST 309289 300905 280777 216887 218938 227326 227337 73,50
Macroregiunea TREI 397004 370050 338347 214956 213159 211512 207244 52,20
Regiunea SUD –
MUN TENIA 380326 353806 323688 209279 208420 206435 203001 53,37
Regiunea
BUCURESTI -ILFOV 16678 16244 14659 5677 4739 5077 4243 25,44
Macroregiunea
PATRU 515643 495675 428005 322406 316589 322011 321791 62,40
Regiunea SUD -VEST 313278 302429 257190 192448 194871 191392 190578 60,83
Regiunea VEST 202365 193246 170815 129958 121718 130619 131213 64,83
Sursa: Institutul Național de Statistică

În tabelul nr. 3.3, numărul total de bovine în România din Exploatații agricole individuale, au
înregistrat scăde ri de 30,7% în anul 2013 față de anul 2007. Și în regiunea București -Ilfov se observă
scăderi mari de 75,5%.

Piața laptelui în Uniunea Europeană

25

Figura 3.3. Efectivele de bovine în Exploatațiile agricole individuale din România în perioada 2007 –
2013

Tabelul nr 3.4

Evoluția efectivelo r de vaci și bivolițe din România, în perioada 2007 -2013
-mii capete –

Specificare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2013/
2007
%
TOTAL
ROMÂNIA – TOTAL 1596199 1505501 1441398 1198089 1170017 1162729 1168859 73,22
Macroregiunea UNU 511077 475765 466240 423781 410626 411498 411046 80,42
Regiunea NORD –
VEST 278711 256515 250588 223944 219764 219849 218143 78,26
Regiunea CENTRU 232366 219250 215652 199837 190862 191649 192903 83,01
Macroregiunea DOI 524460 506698 488779 398891 395401 402212 408978 77,98
Regiunea NORD -EST 366329 355043 343450 279010 276070 277136 284320 77,61

Piața laptelui în Uniunea Europeană

26
Regiunea SUD -EST 158131 151655 145329 119881 119331 125076 124658 78,83
Macroregiunea TREI 255043 236452 227018 162697 159770 147910 146485 57,43
Regiunea SUD –
MUNTENIA 244180 225909 217768 159187 156567 144440 143367 58,71
Regiunea
BUCURESTI -ILFOV 10863 10543 9250 3510 3203 3470 3118 28,70
Macroregiunea
PATRU 305619 286586 259361 212720 204220 201109 202350 66,20
Regiunea SUD -VEST 173491 165273 150803 117833 112969 110166 110776 63,85
Regiunea VEST 132128 1213 13 108558 94887 91251 90943 91574 69,30
Sursa: Institutul Național de Statistică

În tabelul nr. 3.4 , se constată o scădere de 26,7% a numărului total de vaci și bivolițe din România în
anul 2013 față de anul 2007. După anul 2010, efectivele de vaci și b ivolițe s -au menținut la un nivel
aproximativ constant.

Figura 3.4. Efectivele de vaci și bivolițe din România în perioada 2007 -2013

Piața laptelui în Uniunea Europeană

27

Tabelul nr. 3.5

Evoluția efectivelor de vaci și bivolițe în Sectorul Privat din România , în perioada 2007 -2013

-mii capete –

Specificare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2013/
2007
%
SECTOR PRIVAT
ROMÂNIA – TOTAL 1592701 1502404 1438639 1195304 1168181 1160335 1166042 73,21
Macroregiunea UNU 510194 474839 465378 422892 409800 410610 410195 80,39
Regiunea NORD –
VEST 278313 256227 250312 223656 219480 219578 217870 78,28
Regiunea CENTRU 231881 218612 215066 199236 190320 191032 192325 82,94
Macroregiunea DOI 523219 505608 487845 398079 395119 401582 408350 78,04
Regiunea NORD -EST 365473 354224 342705 278275 275853 276556 283748 77,63
Regiunea SUD -EST 157746 151384 145140 119804 119266 125026 124602 78,98
Macroregiunea TREI 254479 236172 226764 162449 159522 147597 146186 57,44
Regiunea SUD –
MUNTENIA 243883 225859 217721 159129 156497 144366 143289 58,75
Regiunea
BUCURESTI -ILFOV 10596 10313 9043 3320 3025 3231 2897 27,34
Macroregiunea
PATRU 304809 285785 258652 211884 203740 200546 201311 66,04
Regiunea SUD -VEST 173178 165010 150556 117485 112943 110063 110186 63,62
Regiunea VEST 131631 120775 108096 94399 90797 90483 91125 69,22
Sursa: Institutul Național de Statistică

În tabelul analizat mai sus, efectivele de vaci și bivolițe în Sectorul Privat din România au înregistrat
scăderi în anul 2013 de 26,7% față de anul 2007.

Piața laptelui în Uniunea Europeană

28

Figura 3.5. Efectivele de vaci și bivolițe în Sectorul P rivat din România în perioada 2007 -2013

Tabelul nr. 3.6

Evoluția efectivelor de vaci și bivolițe în Exploatațiile agricole individuale în România , în
perioada 2007 -2013
-mii capete –

Specificare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2013/
2007 %
EXPLOATAȚII AGRICOLE INDIVIDUALE
ROMÂNIA – TOTAL 1555146 1464304 1398227 1134607 1108902 1104804 1112839 71,55
Macroregiunea UNU 495031 459102 449370 401873 385659 386133 388607 78,50
Regiunea NORD -VEST 274451 251802 246403 215008 212142 210571 210590 76,73
Regiunea CENTRU 220580 20730 0 202967 186865 173517 175562 178017 80,70
Macroregiunea DOI 514750 496735 477853 381835 382390 389963 396725 77,07
Regiunea NORD -EST 362041 350409 337949 268088 268689 270653 277101 76,53
Regiunea SUD -EST 152709 146326 139904 113747 113701 119310 11962 4 78,33

Piața laptelui în Uniunea Europeană

29
Macroregiunea TREI 246187 227653 217332 150885 147225 136484 134749 54,73
Regiunea SUD –
MUNTENIA 236005 217842 209209 148533 145120 134077 132702 56,22
Regiunea
BUCURESTI -ILFOV 10182 9811 8123 2352 2105 2407 2047 20,10
Macroregiunea
PATRU 29917 8 280814 253672 200014 193628 192224 192758 64,42
Regiunea SUD -VEST 172631 164236 149765 116142 112033 109595 109503 63,43
Regiunea VEST 126547 116578 103907 83872 81595 82629 83255 65,78
Sursa: Institutul Național de Statistică

Figura 3.6. Efectiv ele de vaci și bivolițe în Explo atațiile agricole individuale din România în perioada
2007 -2013

Piața laptelui în Uniunea Europeană

30

3.2. Producțiile de lapte în România

Producția de lapte ocupă în agricultura României locul doi ca și importanță, după producția de
carne.
Tabelu l nr. 3.7

Evoluția producției de lapte în România în perioada 2008 -2013 , la nivel national, pe
macroregiuni și regiuni de dezvoltare

-mii hectolitri –

Specificare 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2013/
2008 %
TOTAL
ROMÂNIA – TOTAL 59.006 56.383 49.129 50.074 48.337 48.728 82,58
Macroregiunea UNU 18.339 17.687 16.654 17.368 16.842 16.841 91,83
Regiunea NORD -VEST 10.057 9458 8898 9623 8990 8952 89,01
Regiunea CENTRU 8282 8229 7756 7745 7852 7889 95,25
Macroregiunea DOI 19.778 19.002 16.518 16.708 16.561 16.940 85,65
Regiunea NORD -EST 13.130 12.729 10.859 10.905 10.810 11.388 86,73
Regiunea SUD -EST 6648 6273 5659 5803 5751 5552 83,51
Macroregiunea TREI 9553 9546 7071 6909 6227 6102 63,87
Regiunea SUD –
MUNTENIA 9093 9109 6754 6714 6027 5921 65,11
Regi unea BUCURESTI –
ILFOV 460 437 317 195 200 181 39,34
Macroregiunea PATRU 11.336 10148 8886 9089 8707 8845 78,02
Regiunea SUD -VEST 6437 5703 4791 4895 4809 4845 75,26
Regiunea VEST 4899 4445 4095 4194 3898 4000 81,64
Sursa: Institutul Național de Stati stică

În tabelul nr 3.7 la nivelul producției totale de lapte(inclusiv consumul vițeilor) , în România sau
înregistrat scă deri de 17,4% în anul 2013 față de anul 2008.

Piața laptelui în Uniunea Europeană

31

Figura 3.7 Producția de lapte în România în perioada 2008 -2013 la nivel de macrore giuni si regiuni de
dezvoltare

Tabelul nr 3.8

Evoluția producției de lapte de vacă și bivoliță în România , în perioada 2007 -2013, la nivel
national, pe macroregiuni și regiuni de dezvoltare
-mii hectolitri –

Specificare 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2013/
2008
%
TOTAL
ROMÂNIA – TOTAL 53.090 50.570 42.824 43.947 42.036 42.593 80,22
Macroregiunea UNU 16.526 15.890 14.610 15.476 14.972 14.909 90,21
Regiunea NORD -VEST 9271 8681 7974 8786 8167 8126 87,64
Regiunea CENTRU 7255 7209 6636 6690 6805 6783 93,49
Macroregiunea DOI 17.734 17.014 14.474 14.761 14.474 14.946 84,27
Regiunea NORD -EST 12.323 11.912 10.042 10.097 9927 10.525 85,40

Piața laptelui în Uniunea Europeană

32
Regiunea SUD -EST 5411 5102 4432 4664 4547 4421 81,70
Macroregiunea TREI 8798 8803 6238 6063 5405 5337 60,66
Regiunea SUD –
MUNTENIA 8360 8387 5953 5904 5243 5184 62,00
Regiunea BUCURESTI –
ILFOV 438 416 285 159 162 153 34,93
Macroregiunea PATRU 10.032 8863 7502 7647 7185 7401 73,77
Regiunea SUD -VEST 5682 4975 4020 4093 3924 4064 71,52
Regiunea VEST 4350 3888 3482 3554 3261 3337 76,71
Sursa: Institutul Național de Statistică

Din analiza datelor din tabelul nr 3.8 observăm că la nivel national producția totală de vacă și bivoliță
(inclusiv consumul vițeilor) , în România sau înregistrat scă deri de 19,7 % în anul 2 013 față de anul
2008.

Figura. 3.8. Producția de lapte de vacă și bivoliță în România în perioada 2008 -2013

Piața laptelui în Uniunea Europeană

33

Tabelul nr. 3.9
Evoluția producției de lapte pe locuitor
-litri-
Specificare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2013/
2007 %
Lapte 292,3 287,3 276,8 242,7 248,5 241 243,8 83.40
Sursa: Institutul Național de Statistică

În tabelul nr. 3.9 producția laptelui/ locuitor a scăzut în anul 2 013 față de anul 2007 cu 16,6%.

Figura. 3.9. Producția laptelui pe locuitor , în perioada 2007 -2013

Piața laptelui în Uniunea Europeană

34

3.3 Consumul mediu de lapte în România
Tabelul nr. 3.10

Evoluția consumului mediu anual de lapte și produsele din lapte
-litri/locuitor –
Specificare 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2013/ 2008 %
Lapte și produse din
lapte, în echivalent
lapte de 3,5% grăsime
(exclusiv unt)
266,7
262,8
237,1
241,3
234,1
237,4
89,01
Sursa: ,,Disponibilități de consum 2013ʼʼ , I nstitutul Național de Statistică

În tabelul nr. 3.10 consumul de lapte și produse din lapte evidențiază o scădere de aproximativ 11% în
anul 2013 față de anul 2008.

Figura. 3.10 Consumul mediu a nual de lapte și produsele din lapte

Piața laptelui în Uniunea Europeană

35
3.4 Prețurile laptelui în România
Tabelul nr 3.11

Evoluția prețurilor medii de achiziție a laptelui proaspăt de vacă în România pe regiuni
de dezvoltare în perioada 2007 -2014

-Lei/litru la producator –
Specificare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2014/
2007 %
ROMÂNIA – TOTAL 0,75 0,88 0,90 0,94 1,08 1,11 1,20 1,25 166.66
Regiunea NORD –
VEST 0,71 0,91 0,83 0,88 1,12 1,16 1,27 1,19 167.60
Regiunea CENTRU 0,82 0,93 0,93 0,99 1,13 1,24 1,43 1,48 180.48
Regiunea NORD -EST 0,75 0,8 0,94 0,98 1,10 1,08 1,09 1,15 153.33
Regiunea SUD -EST 0,62 0,95 0,78 0,81 0,94 1,01 1,09 1,07 172.58
Regiunea SUD –
MUNTENIA 0,76 0,90 0,81 0,8 0,92 0,98 1,03 1,48 194.73
Regiunea SUD -VEST 0,75 0,84 0,99 1 1 0,85 0,66 0,65 86.66
Sursa: Institutul Național de Statistică

În tabelul nr 3.1 1 se constată faptul că, prețul pentr u laptele proaspăt de va că a avut o evoluție
crescătoare . Astfel că, cel mai mare preț a fost înregistrat în Regiunea Centru și Regiunea Sud –
Muntenia în anul 2014 (1,48lei/litru) iar cel mai mic preț a fost înregistrat în Regiunea Sud -Est în anul
2007 (0,6 2lei/litru).

Piața laptelui în Uniunea Europeană

36

Figura. 3.11 Prețurile medii de achiziție a laptelui la nivel de regiuni

Tabelul 3.12
Evoluția pre țului mediu a laptelui proaspăt de vacă în România
-Lei/Litru –
Specificare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2014/ 2007
%
Lapte proaspăt de
vacă 1,3 1,59 1,93 1,97 2,12 2,27 2,11 2,09 160,76
Sursa: Institutul Național de Statistică

În tabelul nr 3.12, observăm că, în anul 2014 prețul mediu al laptelui proaspăt de vacă a crescut
cu 60,7% față de anul 2007. De la an la an prețurile sunt intr -o creștere continuă.

Piața laptelui în Uniunea Europeană

37

Figura. 3.12 Prețul mediu al laptelui în România

3.5 Comerțul extern de lapte în România

Piața internationala a laptelui și a produselor lactate a înregistrat în anul 2011 o cerere de import
de peste 70 miliarde USD, în creștere cu o rată medie anuală de aproape 4% față de anul 2007 și
cu peste 16% față de anul 2010. De -a lungul lungul aceleași perioade de cinci ani, exporturile
de lapte și produse lactate realizate de România s -au dezvoltat mai accentuat decât cererea
mondială, însă livrările românești au înregistrat niveluri relative modeste.

Tabelul nr. 3.13
Evoluția impo rtului și exportului de lapte în România
-tone-
Specificare 2007 2008 2009 2010 2011
IMPORT 45212 54642 89839 111334 116321
EXPORT 543 617 380 1092 4456
Sursa: ,, Bilanțuri alimentareʼʼ, Institutul Național de Statistică

În perioada 2007 -2011, comerțul românesc cu lactate, a cunoscut o evoluție ascendentă, după
anul 2007, creșterile au fost masive pe seama importur ilor.

Piața laptelui în Uniunea Europeană

38

În cazul exportului de lactate al României, începând cu anul 2007, anul aderării la Uniunea
Europeană, exporturile înregistrează creșteri anuale, valoarea maximă de 60.141 mii USD fiind
atinsă în anul 2011. Creșterea exportului din punct de vedere valoric, în anul 2011 față de anul
2010, a fost de 31,8%.

Figura nr. 3.13 Importul și exportul de lapte în România , în perioada 2007 -2011

Protecția tarifară practicată de cea mai mare parte a țărilor extra -comunitare la importurile de
lapte și produse lactate de origine din Uniunea Europeană poate fi de nivel mediu și căzut.
Nivelul taxelor vamale de import este diferențiat în funcție de gradul de prelucrare, conținutul
de grăsimi, diverse ingrediente/ adaosuri alimentare sau ambalaj.
Ca o concluzie s e desprinde faptul că începând cu anul 2007, România este un importatot net de
produse lactate, această categorie de produse prezentând o balanță comercială puternic
deficitară( în anul 2011, soldul balanței comerciale pentru lapte și produse lactate a fos t de –
238.181 mii USD, în creștere cu 16,1 față de anul 2010).13

13 Cristina M. ,coord Alina Beldescu ,,Analize Piață -Publicațiiʼʼ,Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și
Investițiilor Străine,2012

Piața laptelui în Uniunea Europeană

39

3.6. Legislația națională în sectorul lactate

 Ordonanța nr 14 din data de 29 ianuarie 2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea
ajutoarelor de stat acordate producătorilor agrico li, începând cu anul 2010
 HG 1627 din 10 decembrie 2008
 HG 100 din 18 februarie
 Ordinul 445/4 iulie 2008, pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și
funcționarea Sistemului Informațional pentru Piața Produselor Agricole și Alimentare și a
metodologiilor de colectare, prelucrare, interpretare și difuzare a datelor statistice
 Ordinul 468/2006 pentru aprobarea unui formular al cererii, precum și a procedurii de acceptare
a cotelor și înscriere în Registrul cotelor
 HG 924, 925, 954, 955/2002 transpun prevederile din EU 178/2002 care conține principii și
cerințe generale cu privire la produsele alimentare, înființează Autoritatea Europeană pentru
Siguranța Alimentară și prezintă proceduri cu privire la siguranța alimentară
 HG 48/2005 privind or ganizarea pieței laptelui de vacă, acceptată cu modificări și completări
prin Legea 72/2006
 Ordinul 1388/2005 privind stabilirea Condițiilor de acceptare a cumpărătorilor de lapte de vacă
și a formularului de cerere pentru acceptarea și înscrierea în Regis trul cumpărătorilor
 Hotărârea 852/2006 privind acceptarea Metodologia de acordare a cotei individuale de lapte,
precum și a modului de alocare și reconstituire a rezervei naționale de lapte
 Ordinul 389/2002 presupune prevederile Directivei Consiliului 92/4 6/EEC. Ordinul 1106/2003
(MAPDR) cuprinde trei metode pentru atingerea criteriilor impuse
 HG 1557/2002 privind acceptarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la
bugetul de stat prin Programul de creștere a competitivității produselor agroal imentare,
completată prin HG 2206/2004. HG 108/2006 modifică HG 1557/2002
 Cadrul legal pentru constituirea Consiliului de lapte este predat de Ordonanța de Guvern 45/04 –
08-2005 și Legea 307/2005.14

14 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 2015

Piața laptelui în Uniunea Europeană

40

3.7. Analiza SWOT a sectorului de lactate din România

Prin analiza swot se analizează și se e valuează impactul punctelor forte și a punctelor slabe, a
oportunităților și a riscurilor ce provin din mediul extern.

Sectorul laptelui din România – analiza punctelor forte și a punctelor slabe

Puncte forte

Puncte sla be
 fidelitatea prin tradiție a consumatorilor fața de
produsele lactate.
 condiții geografice favorabile creșterii
bovinelor.
 disponibilitate amplă a produselor lactate.
 numărul mare de angajați cu costuri scăzute.
 niveluri ridicate ale serv iciilor.
 consumul sporit al laptelui la nivel național și
Uniunii Europene.
 este sursa sigură pentru schimburile
comerciale.
 asigură stabilitatea forței de muncă în zona
rurală și montană.

 Prețul laptelui de consum pe rafturile marilor
super/hypermarketuri este de 2 -3 ori mai mare
decât cel de la poarta țăranului.
 datorită fragmentării puternice a producției,
foarte puțini dintre producători joacă un rol activ
pe piață.
 datorita unei slabe competitivități a
producătorilor aut ohtoni față de cei din statele
dezvoltate, se estimează că dupa eliminarea
cotelor de lapte, există riscul dispariției a multor
fermieri.
 doar 22% din producția de lapte este
valorificată către fabricile de procesare, 39% este
reprezentată de consumul fa milial, 29% este
livrat direct pe piață iar 10% este consum
tehnologic.
 producții mici și valorificarea/ desfacerea
slabă a producțiilor obținute.
 lipsa investițiilor, în spcial în infrastructura de
bază.
 cheltuieli mari pentru produc erea laptelui.

Piața laptelui în Uniunea Europeană

41

Oportunități
Riscuri

 Parlamentul European, recunoaște nevoia
urgentă de a se întreprinde acțiuni de către
Consiliul miniștrilor agriculturii și Comisia
Europeană pentru a asigura un viitor profitabil și
durabil pentru sectorul producției de lapte în U.E.
 piața e uropeană și mondială este foarte
favorabilă pentru produsele lactate.
 dezvoltarea intensivă a sectorului bovin.
 perfecționarea sistemelor de distribuție a
produselor lactate.
 introducerea noilor tehnologii, aplicarea
biotehnologiilor.
 managementul creșterii bovinelor în zona
montană.
 sectorul de creștere a bovinelor este participant
activ la dezvoltarea economică și socială, asigură
venituri și locuri de muncă.  sectorul creșterii bovinelor este tratat în mod
justificat ca un consumator inutil de fonduri
bugetare.
 abandonarea exploatațiilor.
 pierderea tradițiilor.
 concurența pe piață.
 implementarea standardelor Uniunii Europene
care necesită investișii foarte mari.

Piața laptelui în Uniunea Europeană

42

Concluzii și propuneri

Concluzii

Laptele reprezintă un aliment de bază pentru populație, deoarece constituie sursă bogată de
proteine, vitamine și substanțe nutritive importante. Cu toate că există o serie întreagă de tehnologii
moderne de creștere a animalelor și de prelucrare a laptelui , în ultimii ani s -au constatat o serie de
probleme ale sectorului zootehnic atât la nivelul Uniunii Europene,cât și pe plan național.
Acest lucru se datorează mai multor factori, cum ar fi : creșterea prețurilor la carburant și
furajelor; costuri semnificative determinate de respectare a unor reglementări, ce privesc creșterea
animalelor și procesarea laptelui ; creșterea presiunii concurențiale.
În urma cercetărilor efectu ate asupra pieței laptelui , atât la nivel european,cât si la nivel
național,se pot desprinde următoarele idei :
 scăderea efectivelor de bovine, se datorează, în principal costurilor de producție mari, determinate
de creșterea prețurilor furajelor.
 ca urmare a producțiilor realizate observam că cele mai mari producții s -au înregistrat în :
Germania(30.506.929 tone), Franța(23983197 tone) și Regatul Unit (13884000 tone), iar cele mai mici
producții s -au înregistrat în: Cipru(153.000 tone) și Luxemburg (289395 tone) .
 Uniunea Europeană este atât exportator, cât și importator de lapte și produse lactate , ceea ce
demon strează faptul că, există o preferință constantă pentru consumul de lapte.

 s-au înregistrat consumuri mari pe locuitor, în umătoarele țări din U.E: România(208,8kg/loc/an),
Olanda(127,4 kg/loc/an), Finlanda(123,8kg/loc/an), Estonia(115,6kg/loc/an)
 cel mai mare importator de lapte din Uniunea Europeană este Germania cu 1.702.046 mii tone, în
anul 2011, urmată de Italia cu 1.511.722 mii tone, iar cele mai mici importuri s -au înregistrat în: Cipru
2246 mii tone și Malta 3929 mii tone.
 referitor la prețur i putem evidenția că în anul 2012 cele mai mari prețuri au fost înregistrate în :
Cipru (674,4 USD/tone), și România (697,4 USD/tone ), iar cel mai mic preț se înregistrează în
Lituania (334,8 USD/tone). Aceste prețuri scăzute demonstrează existența unor s ectoare rentabile și cu
posibilități multiple de dezvoltare în viitor.

Piața laptelui în Uniunea Europeană

43

Propuneri

Piața laptelui în România beneficiază de condiții optime de dezvoltare. Dacă producătorii ar
reuși să s e dezvolte, piața laptelui poate aduce profituri importante. Acest lu cru se poate realiza printr -o
serie de măsuri venite din partea statului cum ar fi :scutiri de taxe și impozite si subvenții acordate
pentru anumite categorii de producători.
În prezent, România nu exportă cantități considerabile de lapte și derivate, dat orită
neproductivității acestuia la un nivel ridicat.
Pentru îmbunătățirea activității din sectorul producerii laptelui din România propunem se au în
vedere următoarele propuneri:
 în primul rând , se propune ca sectorul produselor lactate sa faca, pe viit or, obiectul unei clauze
privind perturbarea pietei, existenta deja pentru alte sectoare agricole, care sa faca posibila o reactie
mai rapida la viitoare perturbari ale pietei.
 producții mai mari și valorificarea mai bună a producțiilor obținute.
 chelt uieli reduse pentru producerea laptelui.
 asocierea producătorilor în vederea activității de producere și comercializare a laptelui și produselor
din lapte.
 modernizarea infrastructurii, în vederea accesului cu ușurința pe piețele agroalimentare ale
producătorilor din acest sector.
 echilibrul pieței laptelui
 stabilizarea prețurilor la lapte și la produsele lactate
 imbunătățirea competitivității produselor lactate pe piețele international

Piața laptelui în Uniunea Europeană

44

Bibliografie

1. Alexandri C., „Securitatea și echilibrul alimentelor în România”, Editura GEFA, București,
2001, pag. 74
2. Bigioi D., „Mix -marketingul produselor de panificație -concept, model, studiu de caz”, Ed.
Ulmex, București, 2004, pag. 134
3. Cristina M. , Alina Beldescu (coord) ,,Analize Piață -Publicațiiʼʼ,Cen trul Român pentru
Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine,2012
4. Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, Al., N., (coord.), Op. cit. 2003, pag. 525
5. Manole V., Stoian M.,, Ion R.A., „Agromarketin g”, Editura Academia de Studii Econo mice
București, 2003, pag. 56
6. Vasile Sârbulescu „Tehnologia și valorificarea produselor animaliere ”, Editura didactică și
pedagogică București 1983 pag. 142
7. Virgil (coordonator), Marketing, Editura Uranus, București, 2002. p. 91.
8. Țimiraș Laura,, Marketing agroalimentarʼʼ : curs uni versitar , Alma Mater, 2012
*Federația Internațională a Laptelui( Producția de lapte de vacă), 2007
*Evaluarea măsurilor de piață în sectorul cărnii de bovine, Raport final, decembrie 2007
*Comisia Europeană, Agricultura în Uniunea Europea nă- Date statistice și economie 2008
* www.fao.org
* www.insse.ro
* www.ec.europa.eu
* www.madr.ro