Piata Laptelui 2012 2017 04 [308488]
ACADEMIA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE
”Gheorghe Ionescu Șișești”
INSTITUTUL DE CERCETARE PENTRU ECONOMIA
AGRICULTURII ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
PIAȚA LAPTELUI
2012-2017
Drd. Ing. [anonimizat]
e-mail : [anonimizat]
București
2018
INTRODUCERE
Laptele deține o importanță majoră atât pentru economia națională cat și pentru a [anonimizat] ”sângele alb„ [anonimizat] 100 de substanțe nutritive necesare omului (20 [anonimizat] 10 acizi grași, 4 tipuri de lactoze, 25 de vitamine și peste 45 de elemente minerale și proteine).
[anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat], realizarea unei analize a situației trecute și actuale a [anonimizat].
Sectorul laptelui face parte din organizarea comună a piețelor de produse agricole conform regulamentului organizarea comuna a piețelor (OCP) (UE) nr. 1308/2013, acest sector constituind o importanță deosebită atât pentru Uniune in ansamblu ei cat si pentru țările membre fiind prezent în toate statele Uniunii Europene.
Organizarea Comuna de Piața a laptelui si produselor lactate a intrat in vigoare in anul 1968, pe baza Reglementarii Consiliului nr. 804/68, si a continuat sa se consolideze si sa se adapteze evoluției pieței. Numeroasele reglementari au asigurat funcționarea pieței laptelui.
Actuala reforma a [anonimizat] 2014-2020, introduce schimbări esențiale in sistemul Organizării Comune de Piața a [anonimizat] a consumului de lapte în scoli introdus de către Uniunea Europeană în anul 1977 ca măsură de susținere a producătorilor de lapte și produse lactate. . [anonimizat].
[anonimizat], este fundamentată pe obiectivele globale ale PAC specificate la articolul 33 din tratatul de instituire a Comunități Europene. Din cauza dificultății de a [anonimizat]-lungul timpului. Reglementările referitoare la OCP în sectorul laptelui se referă în mod explicit la următoarele patru obiective:
– echilibrul pieței laptelui. Echilibrul se referă la ajustarea cantitativă a ofertei în funcție de cererea de pe piață laptelui și la eliminarea excedentelor structurale;
– stabilizarea prețurilor la lapte și la produsele lactate. Stabilitatea se apreciază pe baza evoluției prețurilor de producție .Analiza evoluției prețurilor de consum oferă și ea anumite indicii cu privire la impactul OCP asupra consumatorilor;
– asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația din sectorul agricol. Creșterea venitului individual presupune creșterea productivității exploatațiilor. Ajustarea structurală este parte integrantă a [anonimizat] dacă în elaborarea politicii agricole trebuie să se țină seama de necesitatea de a opera treptat modificările adecvate;
– îmbunătățirea competitivității produselor lactate pe piețele internaționale. Competitivitatea trebuie obținută, printre altele, prin alinierea prețurilor europene la cele mondiale, structural inferioare. Obiectivul privind competitivitatea a devenit una din axele majore ale acțiunii Comisiei, după ce în 2003 s-a luat decizia de a se reduce nivelul de sprijinire a pieței și de a se introduce ajutoare directe la venituri pentru producătorii de lapte
In anul 1984 s-a introdus un sistem suplimentar de taxare, modificat in 1992 (Reglementarea CEE 3950/92), in 1999 (Reglementarea Consiliului nr. 1256/99) si in 2003 (Reglementarea Consiliului nr. 1788/2003). Acest sistem asigura controlul ofertei de lapte in vederea preîntâmpinării producerii unor excedente care pot crea perturbații puternice pe piețe si ruina crescătorii de bovine.
Piața laptelui la nivelul Uniunii Europene este susținută prin instrumente si politici ce vizează acest sector, influențat de cererea și oferta prezenta pe piață.
Sistemul de cote a intrat in vigoare începând cu data de 01.04.1984 și avea ca scop gestionarea producției, într-o vreme când producția din UE depășea cu mult cererea, regimul cotelor a fost unul dintre instrumentele care au vizat eliminarea acestor surplusuri structurale.
Prin Tratatul de aderare la UE al României, țării noastre i s-a alocat o cotă națională de lapte de 3,05 milioane de tone pentru anul 2014/2015(anul de cota este 1.04.2014-31.03.2015), repartizată astfel: 1,09 milioane de tone pentru livrări și de 1,96 milioane de tone vânzări directe; pentru anul 2014/2015 cota de livrări destinate procesării a fost de 1,57 mil. de tone.
Pe cantități de produs situația se prezintă astfel:
cantități de lapte livrate la procesatori – acestea s-au redus din 2007 de la 944.242 tone la 920.155 tone în anul 2014;
numărul de producători care livrează lapte a scăzut de la 228.827 în anul 2007 la 84.860 în prezent (-64%);
numărul de producători care vând direct s-a diminuat la cca. 50% în perioada 2007-2014;
numărul de cumpărători aprobați este de 436 la nivel național;
După 31 de ani, în care piața laptelui a fost ghidată și gestionată sub aspectul cotelor de lapte începând cu data de 01.04.2015, Uniunea Europeană a decis eliminarea cotelor reprezentând o schimbare radicală în cadrul Politicilor Agricole Comune.
Chiar dacă la nivel mondial producția de lapte înregistra creșterii, la nivel european aceasta era în scădere, deoarece de-a lungul timpului prețurile pentru lapte dar și veniturile agricultorilor pentru acest sector nu au fost susținute și stabilizate eficient.
După eliminarea cotelor de lapte la nivelul U.E, marile țări producătoare au creat strategii și mecanisme de piață foarte bine puse la punct, deoarece pentru prima oara după o perioadă lungă, statele membre ale U.E. pot produce cât de mult lapte doresc, astfel se prognozează că până în 2018, producția de lapte va crește cu 12,4 % față de anul 2013 la nivelul U.E.
Conform celor spuse de statisticieni, Germania, Franța, Irlanda și Polonia vor ajunge să producă peste 10 miliarde de litri de lapte până în 2020, doar că acesta nu va fi văzut ca un surplus care să invadeze piețele ci va fi transformat în produse lactate, se va crea astfel un excedent de lapte la nivel european marile țării fiind nevoite sa exporte în afara U.E, asta datorită problemelor intervenite pierderii uneia dintre cele mai principale piețe de export a Uniunii Europene pentru produse lactate – Rusia, aceasta absorbea 13 % din volumul exporturilor țărilor UE, astfel, va fi nevoie de identificarea unor noi piețe de export.
În ceea ce privește produsele lactate după liberalizarea sistemului de cote pentru lapte, politica Uniunii Europene după aprilie 2015 ar trebui să permită creșterea dar și extinderea acestora, de asemenea, să fie obligată să oprească abandonarea producțiilor de lapte, venind în sprijinul micilor agricultori din regiunile defavorizate. Noua politică trebuie sa permită economiei U.E. dar și agricultorilor din U.E. să pătrundă și să profite de piețele globale ce sunt în plină expansiune pentru produsele lactate, recunoscând contribuția economică foarte valoroasă a fermelor mici și defavorizate, producătoare de lapte și derivate ale acestuia din diferitele regiuni europene.
Este imperios necesar încurajarea spre promovare a produselor lactate atât pe piața internă cât și pe piețele de export. Uniunea Europeană trebuie să vină în sprijinul identificării și dezvoltării de piețe noi și de asemenea trebuie să se asigure că acordurile comerciale internaționale sunt echilibrate, garantând exportatorilor europeni egalitate de acces la piețele internaționale.
Pe piața internă, UE trebuie să sprijine promovarea beneficiilor pentru sănătate a consumului de lapte, reafirmate recent de cercetarea științifică.
Uniunea Europeană trebuie de asemenea, să recunoască și să încurajeze rolul pe care îl au cooperativele din sectorul produselor lactate, acestea jucând un rol de lider la nivel mondial în industria produselor lactate, acestea pot veni în sprijinul fermierilor producători de lapte ce sunt expuși fluctuaților pieței.
Noul regim fără cote privind laptele, a fost precedat de adoptarea unui pachet de mici dimensiuni privind laptele [Regulamentul (UE) nr. 261/2012, JO L 94, 30.3.2012], iar în data de 24.noiembrie.2016 Comisia Europeană a publicat un al doilea pachet privind laptele pentru a reduce oferta și a face față crizei prețului cu care s-au confruntat agricultorii europeni după eliminarea cotelor în 2015 (JO L 242, 9.9.2016) acestea sunt o serie de măsuri lansate în 2012 pentru a consolida poziția producătorilor europeni de lactate în cadrul lanțului de aprovizionare.
CAPITOLUL 1
STRUCTURA SECTORULUI DE CREȘTERE A ANIMALELOR PRODUCĂTOARE DE LAPTE
Sectorul agricol, cu toate ramurile sale, reprezintă un element important al economiei naționale, astfel ca, aceasta resursă poate conduce la dezvoltarea României din punct de vedere economic. Însă, pentru a scoate în evidență aceste valorii naționale oferite de natură este necesară cunoașterea ramurilor de bază ale sectorului agricol, cu toate aspectele tehnice și economice.
Astfel, pentru a ne îndrepta atenția asupra studiului de față vom lua in analiza ramura zootehnică a sectorului agricol la nivel național, aplecându-ne cu precădere asupra obiectivului principal al lucrării de față și anume producția de lapte.
În acest prim capitol va fi analizată structura sectorului de creștere a animalelor producătoare de lapte, obiectivul acestui capitol fiind acela de a arăta mărimea si varietatea sectorului agricol zootehnic pentru grupa de animale producătoare de lapte avute în analiză, expunându-se aspecte precum numărul de exploatații pe clase de mărimi, efectivul de capete pe clase de mărimi precum si numărul de capete ce revin pe exploatație în funcție de clasa de mărime.
Cele mai recente date privind structura sectorului de creștere a animalelor au fost furnizate de Institutul Național de Statistică în anul 2016, publicate prin Ancheta Structurală în Agricultura la data de 29/12/2017.
1.1. Structura sectorului de creștere a taurinelor
Figura 1.1
Structura dimensională a exploataților de vaci de lapte și
numărul de capete în funcție de clasa de mărime
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către INS în Ancheta Structurală în Agricultură 2016
Conform figurii nr 1.1 numărul cel mai mare de explotații se regăsesc în clasa de mărime 1-2 capete deținând ponderea cea mai mare (77,22%) din totalul exploataților în număr de 472778 (Anexa1), de asemenea, numărul efectivelor de vaci pentru lapte se regăsesc în cadrul aceleiași clase de mărimi deținând o pondere de 43,78% din totalul de 1137885 capete vaci pentru lapte înregistrate în anul analizat, respectiv 2016.
La polul opus, cu numărul cel mai mic de exploatații dar și efective situându-se clasa de mărime cu 500 de capete și peste, în această clasă de mărime înregistrându-se doar 15 expoloatatții agricole ce reprezintă 0,00317% din totalul de exploatații amintite mai sus. Numărul aproximativ de capete ce revin pe exploatație fiind de 889,4 cu un efectiv total de animale de 13341 și o pondere de 1,172% din totalul de efective de vaci pentru lapte ingrregistrate la nivel național.
Așadar în anul 2016, la nivel național fermele majoritare de vaci pentru lapte erau ferme de subzistență cu un număr de 1,36 capete ce revin pe exploatație, acest lucru având un impact direct asupra formelor de sprijin alocate acestui sector.
1.2. Structura sectorului de creștere a ovinelor
Figura 1.2
Structura dimensională a exploataților de ovine și
numărul de capete în funcție de clasa de mărime
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către INS în Ancheta Structurală în Agricultură 2016
Conform figurii nr 1.2 cele mai multe explotații se regăsesc în clasa de mărime 3-9 capete deținând ponderea cea mai mare de 41,6% din totalul exploataților în număr de 208636 (Anexa1), în timp ce, numărul efectivelor de ovine se regăsesc în cadrul clasei de mărimi 100-499 capete deținând o pondere de 31,45% din totalul efectivelor de ovine înregistrate în anul analizat, respectiv 2016.
La polul opus, cu numărul cel mai mic de exploatații situându-se clasa de mărime cu 500 de capete și peste, în această clasă de mărime înregistrându-se 2615 expoloatatții agricole ce reprezintă 1,25% din totalul de exploatații amintite mai sus. Numărul aproximativ de capete ce revin pe exploatație fiind de 810,5 cu un efectiv total de animale de 2119468 și o pondere de 23,27% la nivel național.
Pondere cea mai mică de efective se remarcă în clasa de mărime 50-99 capete, deținând un procent de 1,81% în anul 2016 din totalul efectivelor de ovine înregistrate la nivel național.
1.3. Structura sectorului de creștere a caprinelor
Figura 1.3
Structura dimensională a exploataților de caprine și
numărul de capete în funcție de clasa de mărime
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către INS în Ancheta Structurală în Agricultură 2016
Conform figurii nr 1.3 cele mai multe explotații se regăsesc în clasa de mărime 1-2 capete deținând ponderea cea mai mare de 41,6% din totalul exploataților în număr de 129961 (Anexa1), în timp ce, numărul efectivelor de caprine se regăsesc în cadrul clasei de mărimi 30-49 capete deținând o pondere de 19,9% din totalul efectivelor de ovine înregistrate în anul analizat, respectiv 2016.
La polul opus, cu numărul cel mai mic de exploatații situându-se clasa de mărime cu 500 de capete și peste, în această clasă de mărime înregistrându-se doar 34 de expoloatații agricole ce reprezintă 0,02617% din totalul de exploatații amintite mai sus. Numărul aproximativ de capete ce revin pe exploatație fiind de 685,97 cu un efectiv total de animale de 23323 și o pondere de 1,7% la nivel național.
1.4. Analiza structurii sectorului de creștere a animalelor comparativ cu țări ale Uniunii Europene
Analizând structura sectorului de creștere a bovinelor la nivelul statelor membre UE pentru anul 2016, putem afirma (conform fig. 1.4) că atât din punct de vedere al numărului de exploatații cât și a numărului de efective Franța deține primul loc, cu un numar de 1180580 exploatații și 19024060 efective de bovine.
Locul doi este ocupat de Germania la o diferență de -52,97% în ceea ce privește numărul de exploatații și cu diferență de -35,05% la numărul de efective, față de Franța.
Figura 1.4
Exploatațiile de bovine și numărul de efective pentru statele membre ale Uniunii Europene
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către Eurostat- databasfarmstructure-livestock 2016
La polul opus, la coada clasamentului situându-se Cipru pentru numărul de exploatați și Malta pentru efectivele de bovine. România se situează la nivel european pe locul 6 pentru exploatațile de bovine la o diferență de -79,03 % față de Franța și pe locul 11 pentru efective existând o diferență de -90,27% față de primul loc, Franța.
Analizând structura sectorului de creștere a caprinelor la nivelul statelor membre UE pentru anul 2016, se poate observa din fig. 1.5 că atât din punct de vedere al numărului de exploatații cât și a numărului de efective Grecia deține primul loc, cu un număr de 290200 exploatații per total și un efectiv de 3541680 animale.
Locul doi fiind ocupat de Spania, la o diferență de -24,745% în ceea ce privește numărul de exploatații și cu diferență de -29,67% la numărul de efective, față de Grecia.
Figura 1.5
Exploatațiile de caprine și numărul de efective pentru statele membre ale Uniunii Europene
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către Eurostat- databasfarmstructure-livestock 2016
La sfârșitul clasamentului situându-se Estonia cu un număr de 300 de exploatații de caprine și un efectiv de 4470 capete, de menționat este faptul că pentru Suedia nu exista date pe site-ul statistic european privind cele doau criterii (numarul de xploatatii și efectivele de caprine) sau acestea au caracter confidențial.
România se situeaza la nivelul uniunii europene pe locul 3, atât din punct de vedere al numărului de exploatatii (diferență de -55,23% față de Grecia și de 40,51% față de Spania ) cat și a numărului de capete de caprine (diferență de 61,23% față de Grecia și de 44,8% față de Spania).
România se situează mai sus față de Franța cu 35,3% în ceea ce privește numărul de caprine pentru anul 2016 și cu 63,53% în cea ce privește numărul de exploatații.
Analizând structura sectorului de creștere a Ovinelor la nivelul statelor membre UE pentru anul 2016, se poate observa din fig. 1.6 că atât din punct de vedere al numărului de exploatații cât și a numărului de efective Regatul Unit deține primul loc, cu un număr de 2414740 exploatații per total și un efectiv de 33133800 animale.
Locul doi fiind ocupat de Spania, la o diferență de -45,9% în ceea ce privește numărul de exploatații și cu diferență de -52,1% la numărul de efective față de țara ce deține primul loc. respectiv Regatul Unit.
Figura 1.6
Exploatațiile de ovine și numărul de efective pentru statele membre ale Uniunii Europene
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către Eurostat- databasfarmstructure-livestock 2016
La sfârșitul clasamentului situându-se Luxemburg cu un număr de 570 de exploatații de ovine și un efectiv de 8950 capete.
România se situeaza la nivelul uniunii europene pe locul 7, din punct de vedere al numărului de exploatatii la o diferență semnificativă de -91,3 % față de Regatul Unit și de – 84,02% față de Spania dar mai sus cu 43,9% față de Germania, țară ce ocupă locul 8.
În ceea ce privește numărul de ovine România se situează pe locul 3, la o diferență de -72,5% față de Regatul Unit și de 42,6% față de Spania.
CAPITOLUL 2
DINAMICA EFECTIVELOR DE ANIMALE PRODUCĂTOARE DE LAPTE ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE PROPRIETATE AL EXPLOATAȚIEI
Așa cum este evident și reiese din titlul capitolului, obiectivul principal al acestei parți este acela de a scoate în lumină dinamica efectivelor de animale producătaore de lapte de consum sau destinat procesării spre obținerea de produse derivate.
Dinamica efectivelor va fii analizată la nivel național pentru perioada avută în analiză, respectiv 2012-2017, pentru diferite tipuri de proprietate.
Datele prezentate în acest capitol au fost furnizate de către Institutul Național de Statistică iar pentru a putea observa modificările survenite de la un an la altul acestea au fost supuse prelucrarii prin utilizarea de indicatori statistici absoluți, relativi și medii.
Indicatori absoluți sunt reprezentați de modificările absolute, astfel că, prin modificări absolute se întelege creșterea sau scăderea abolută de la o unitate de timp la alta, acestea exprimându-se în aceiași unitate de măsură ca cea a variabilei analizate, în acest caz „capete”.
Modificările aboslute pot fi:
cu baza fixă – unde efectivele inregistrate ficărui an se vor raporta la efectivele anului de baza, respectiv 2012; formulă Δt/t-1=yt-y1
cu bază în lanț/mobilă- unde efectivele înregistrate fiecărui an se vor raporta la efectivele anului precedent; formulă Δt/t-1=yt-yt-1
Indicatori relativi sunt reprezentați de:
indiciele de dinamică arată de câte ori a scăzut sau a crescut variabila (numraul de capete) de la o unitate de timp la alta; acest indicator poate fi calculat cu baza fixă (It/1=yt1/y1*100) sau cu bază in lanț (It/t-1=yt1/yt-1*100).
ritmul de dinamică masoară modificările procentuale de la o perioadă de timp la alta; asemena indicatorilor mai sus menționați acesta poate fi calculat cu bază fixă (Rt=It1*100-100) sau mobilă (Rt/t-1=It/t-1*100-100).
valoarea absolută a unui procent din ritmul modificării se va exprima în unitatea de măsură a variabilei analizate și arată măsura absolută a modificării ce revine pe o unitate, un procent din ritmul modificării; bază fixă – At/1=y1/100 și cu bază în lanț – At/t-1=yt-1/100.
Indicatorii medii sunt reprezentați de:
nivelul mediu ; unde n= numărul termenilor seriei cronologice
modificarea medie absolută ce ne arată câte unități s-a modificat în medie fenomenul analizat între două momente sau intervale de timp succesive; se calculează cu următoarea formulă
Indicele mediu de dinamică ce arată de câte ori sau cu cât la sută s-a modificat în medie fenomenul analizat în cadrul orizontului de timp al seriei cronologice si se va calcula cu următoarea formulă =
Ritmul mediu de dinamică se va exprima cu câte procente fenomenul analizat s-a modificat în medie de la un interval de timp la altul și se calculează cu formula R=(I-1)*10
2.1. Dinamica efectivelor de bovine
Conform definiției date de Institutul Național de Statistică prin bovine se va înțelege totalitatea taurinelor si bubalinelor, masculi si femele, pe diferite grupe de vârsta și destinație economica;
Figura 2.1
Reprezentarea grafică pentru dinamica efectivelor de bovine pe forma de proprietate
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către Institutul Național de Statistică
După cum se poate observa din figura 2.1, efrectivele de bovine au înregistrat un număr record în anul 2015 cu 1,13% mai mare față de anul precedent acestuia, la polul opus situându-se anul 2012, an în care s-a înregistrat cel mai mic număr de bovine din perioaeda avută în analiză. De asemenea este de remarcat faptul că sectorul privat deține o pondere majoritară din totalul efectivelor de bovine pentru întreaga periodă analizată.
Tabel 2.1
Dinamica efectivelor de bovine pe tipuri de proprietate
– Capete-
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Tabel 2.2
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Din punct de vedere al modificărilor absolute cu bază fixă putem observa că efectivele de bovine au crescut semificativ față de anul de bază, singura modificare de tip negativ evidențiându-se în anul 2017 în cadrul exploataților agricole individuale, unde numărul de efective s-a diminuat cu 25941 capete față de anul 2012.
Analizând dinamica efectivelor raportând fiecare an la anul precedent putem observa că modificările absolute cu bază în lanț înregistrează creșteri ale numărului de capete până în anul 2015, după care se păstrează un trend descrescător până în anul 2017. Cea mai semnificativă și evidentă scădere fiind în anul 2016 față de anul 2015 unde efectivele totale scad cu 42701 capete reprezentând o scădere de -2,041%. La polul opus cu cea mai mare creștere a numărului de capete remarcându-se în anul 2014 unde acestea au crescut cu +2,29% adică cu 46480 capete.
Din punct de vedere a valorii absolute a unui procent din ritmul modificării putem afirma că rezultatul arată că mărirea cu 1% a efectivelor de bovine în orice an comparativ cu anul 2012 este echivalent cu un spor absolut de 20091,35 capete.
Conform definiției date de Institutul Național de Statistică prin vaci si bivolițe se va ințelege femele care indiferent de vârsta, greutate sau producție au fătat cel puțin o data (vaci de lapte si bivolițe pentru reproducție);
Tabel 2.3
Dinamica efectivelor de bivolițe și juninci pe tipuri de proprietate
– Capete-
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Tabel 2.4
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Dinamica efectivelor de vaci și bivolițe per total a cunoscut o evoluție constantă față de anul de bază, conform ritmului de dinamică cu bază fixă acestea au crescut substanțial în fiecare an față de anul de bază 2012. Cea mai mare creștere a numărului de animale constatându-se în anul 2016 față de anul de bază, an în care efectivele de bivolițe și juninci au crescut cu 2,56% reprezentând un număr de 29814 capete, conform modificărilor absolute cu bază fixă.
Analizând dinamica efectivelor pe total, raportând fiecare an la anul precedent, putem observa că acestea nu au înregistrat modificari semnificative. Cea mai remarcabilă modificare înrgistrându-se în anul 2014, unde conform ritmului de dinamică efectivele au crescut cu 1,65%.
Analizând indicele mediu de dinamică, putem afirma ca numarul efectivelor de vaci și bivolițe au crescut în medie de 0.1684 ori în perioada analizată, 2012-2017.
Conform definiției date de Institutul Național de Statistică prin juninci se va ințelege femele care se găsesc la prima gestație si care au fost diagnosticate gestante prin examen de specialitate (juninci pentru reproducție);
Tabel 2.5
Dinamica efectivelor de juninci pe tipuri de proprietate
– Capete-
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Tabel 2.6
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Efectivele de juninci pe total au suferit modificări majore de ordin pozitiv în toți ceilalți ani comparativ cu anul de bază 2012, cea mai semnificativă înregistrându-se în anul 2016, an în care efectivele au crescut cu 19,6% față de anul de bază, reprezentând un număr de 20135 capete.
Indicele mediu de dinamică arătând că acestea (efectivele) au crescut de 0,1951 ori în perioada 2012-2017. Astfel, analizând ritmul mediu de dinamică cu bază în lanț putem observa că cea mai mare creștere a efectivelor de juninci față de anul precedent s-a remarcat în anul 2014, an în care efectivele au crescut cu 8,12%. Anul în care se remarcă o scădere a numărului de juninci față de anul precedent este anul 2017 cand efectivele au scăzut cu -2,18%.
Din punct de vedere a valorii absolute a unui procent din ritmul modificării putem afirma că rezultatul arată că mărirea cu 1% a efectivelor de juninci în orice an comparativ cu anul 2012 este echivalent cu un spor absolut de 1022,22 capete.
2.2. Dinamica efectivelor de ovine
Figura 2.2
Reprezentarea grafică pentru dinamica efectivelor de ovine pe forma de proprietate Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către Institutul Național de Statistică
După cum se poate observa din figura 2.2, efrectivele de ovine au înregistrat un număr record în anul 2017 cu 12.99% mai mare față de anul de bază 2012 și cu 1,077% mai mare față de anul 2016, la polul opus situându-se anul 2012, an în care s-a înregistrat cel mai mic număr de ovine din perioaeda avută în analiză. De asemenea este de remarcat faptul că sectorul privat deține o pondere majoritară (99,87) din totalul efectivelor de ovine pentru întreaga periodă analizată.
Tabel 2.7
Dinamica efectivelor de ovine pe tipuri de proprietate
– Capete-
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Tabel 2.8
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Așa cum se poate oberva din cele doua tabele mai sus afișate, respectiv tabelul 2.7 și 2.8 dar așa cum reiese și din figura 2.2 efectivele de ovine au fost intr-o continuă creștere față de anul 2012. Indicele mediu de dinamică aratând că acestea au crescut în medie de 0,1883 ori pe an. Făcând o analiză a ritmului de dinamică cu bază mobilă/lanț putem observa că cea mai mică modificarea numărului de ovine se regăsește în anul 2016 cand numărul de animale crește cu doar 0,67%. În timp ce, la polul opus cu cea mai semnificativă crștere a numărului de ovine față de anul precedent se regăsește în anul 2014, an n care efectivele cresc cu 4,18%.
2.3. Dinamica efectivelor de caprine
Figura 2.3
Reprezentarea grafică pentru dinamica efectivelor de caprine pe forma de proprietate
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către Institutul Național de Statistică
Efectivele de caprine cunosc o evoluție constantă începând cu anul 2012, așa cum reiese și din figura 2.3, diferențele fiind ușsor de observat.
Tabel 2.9
Dinamica efectivelor caprine pe tipuri de proprietate
– Capete-
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Tabel 2.10
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Efectivele de caprine au suferit modificări de la un an la altul dar și în raport cu anul de bază 2012 unde se pot oberva modificări majore de ordin pozitiv.
Astfel, analizând ritmul de dinamică cu bază fixă putem observa că numărul de animale a crescut semnificativ în anul 2017, numărul animalelor mărindu-se cu 14,88% reprezentând un număr de 153467 capete. În ceea ce privește ritmul de dinamică cu bază mobilă putem afirma, conform tab.2.10, că anul 2015 aduce cel mai mic număr de caprine, efectivele crescând cu doar 0,36% reprezentând un număr de 4475 capete.
Indicele mediu de dinamică aratând că acestea au crescut în medie de 0,1914 ori pe an.
Din punct de vedere a valorii absolute a unui procent din ritmul modificării putem afirma că rezultatul arată că mărirea cu 1% a efectivelor de caprine în orice an comparativ cu anul 2012 este echivalent cu un spor absolut de 10306,22 capete.
2.4. Analiza dinamicii efectivelor de animale producătoare de lapte comparativ cu țări ale Uniunii Europene
Efectivele de bovine la nivel european exprimate în mii capete au înregistrat modificări de la un an la altul pentru perioada analizată. Modificările fiind destul de mici ( >1% ) și de ordin pozitiv, excepție făcând anul 2017 cand efectivele de bovine la nivel europeann au scăzut cu -0,924% față de anul precedent, repezentând un numar de 812100 capete. Comparand același an (2017) cu anul de baza 2012, observăm o creștere de 1,595% a efectivelor de bovine la nivelul Uniunii Euroepene, reprezentând un număr de 1367000 capete.
Indicele mediu de dinamică arătând faptul ca efectivele de bovine la nivelul Uniunii Europene au crescut în medie de 0,1693 ori, măsurând acest lucru în medie absolută putem afirma faptul că în medie, numărul de bovine a crescut anual cu 227,83 mii capete, pentru perioada 2012-2017.
Clasamentul țărilor ce dețin cel mai mare număr de bovine în anul 2017, reiese din figura 2.4, unde după cum se poate observa Franța, Germania, Regatul Unit și Irlanda dețin primele patru poziții pentru numărul de efective deținute. La polul opus cu cele mai puține efective se situateza Grecia, Bulgaria, Slovenia și Slovacia acestea deținând ultimele patru poziții.
Figura 2.4
Efectivele de bovine si densitatea acestora la 100 ha teren, in Romania și în principalele State Membre ale Uniunii Europene, an 2017
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către Institutul Național de Statistică
Din acest punct de vedere România se clasează pe locul 10 la o diferență de -15,71% față de Belgia (locul 9 ) și cu +3,48% mai sus față de Austria (locul 11).
Conform tab. 2.11, Romania are un efectiv de bovine mai mic cu: 89,18% fața de Franța, cu 83,62% față de Germania, 79,46% Regatul Unit, 69,86% Irlanda, 68,9% Spania, 68,33% Italia, 66,68 % Polonia, 50,10 % Olanda, pentru anul 2017.
Tot pentru același an România se situează mai sus, din punct de vedere al efectivelor de bovine față de Portugalia, Danemarca, Suedia, Cehia, Finlanda, Ungaria, Lituania, Grecia, Bulgaria, Slovenian și Slovacia, conform datelor afișate în tabelul 2.11.
Tabel 2.11
Efectivele de bovine înregistrate în România comparativ cu celelalte țări ale Uniunii Europene
procent %
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de eurostat, faostat, insse (buletine statistice)
Efectivele de ovine și caprine înregistrate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene nu au suferit modificări semnificative în anul 2017 comparativ cu anul de baza, acestea crescând cu doar 0,19% reprezentând un număr de 177,8 mii capete. Analizând același an comparativ cu anul precedent putem observa o modificare pozitiva a efectivelor de animale de 0,43%.
Indicele mediu de dinamică arătând faptul ca efectivele de ovine și caprine la nivelul Uniunii Europene au crescut în medie de 0,1669 ori, măsurând acest lucru în medie absolută putem afirma faptul că în medie, numărul de ovine și caprine a crescut anual cu 29,63 mii capete, pentru perioada 2012-2017.
Clasamentul țărilor ce dețin cel mai mare număr de ovine și caprine în anul 2017, reiese din figura 2.5, unde după cum se poate observa Regatul Unit, Spania și Grecia dețin primele trei poziții pentru numărul de efective deținute. La polul opus cu cele mai puține efective se situateza Lituania, Cehia și Polonia acestea deținând ultimele trei poziții.
Figura 2.5
Efectivele de ovine și caprine și densitatea acestora la 100 ha teren, in Romania și în principalele State Membre ale Uniunii Europene, an 2017
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către Institutul Național de Statistică
România se situează, din punct de vedere al numărului de efective de ovine si caprine, pe locul 4, la o diferență de 7,25% față de Grecia (locul 3) dar cu 39,9% mai sus față de Italia.
Conform tab. 2.12, Romania are un efectiv de ovine și caprine mai mic cu: 53,45% fața de Regatul Unit și cu 39,63% față de Spania,
Tot pentru același an România se situează mai sus, din punct de vedere al efectivelor de animale analizate, față de Franța, Portugalia, Germania, Bulgaria, Olanda, Ungaria, Austria, Slovacia, Lituania, Cehia și Polonia conform datelor afișate în tabelul 2.12
Tabel 2.12
Efectivele de ovine și caprine înregistrate în România comparativ cu celelalte țări ale Uniunii Europene
procent %
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
CAPITOLUL 3
PRODUCȚIA INTERNĂ DE LAPTE
3.1. Producția totală de lapte (vaca, oaie și capră) la nivel național și regional
Analizând producțiile de lapte la nivel regional, cât și pondere pe care acestea o dețin în totalul producției naționale, observăm ca exista diferențe mai mari sau mai mici de la o regiune la alta. Astfel, ponderea cea mai mare în cea ce privește producția de lapte (inclusiv consumul vițeilor) – total (fizic) este deținută de regiunea Nord Est, care s-a situat pe primul loc pe întreaga perioada analizată, înregistrând producțiile cele mai mari la nivel național.
Figura 3.1
Reprezentarea grafică pentru producția de lapte total, anul 2017
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către Institutul Național de Statistică
Tabel 3.1
Ponderea regiunilor din totalul producției de lapte pe țara
procentual (%)
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
La polul opus, cu cele mai mici cantității de lapte obținute pe întreaga perioada analizata se situează regiunea Vest , aceasta nedeținând niciodată mai mult de 8,40% din totalul producției de lapte obținut la nivel național (tab.3.1). De menționat este faptul ca s-a făcut abstracție de regiunea București Ilfov, ce se situează pe ultimul loc în ceea ce privește producția de lapte, dat fiind numărul mic de animale existente în acest mediu urbanizat.
Tabel 3.2
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Producțile totale de lapte per total au înregistrat modificări de la un an la altul.
Însă, dacă ar fii să comparam nivelul de lapte înrgistrat în anul 2012 comparativ cu toți ceilalți ani avuți în anliză putem observa creșteri ușoare ale producției pentru anii 2013 de 0,80%, 2014 de 4,54% și anul 2015 de 1,69%, după care acestea urmează să scadă în raport cu anul de bază, pentru anul 2016 acestea scad cu 0,42% și în anul 2017 se remarcă de asemenea o scădere de 3,56% (conform ritmului de dinamică bază fixă; tabel 3.2).
Analizând fiecare an raportat la anul precedent putem observa creșteri ale producției de lapte doar în anii 2013 de 0,80% și 2014 de 3,71%, pentru ceilalți ani înegistrându-se scăderi ale producție de lapte, cea mai semnificativă fiind în anul 2017, cand producția de lapte scade cu 3,154% față de anul 2016.
Conform ritmului mediu de dinamică putem afirma că producția de lapte a s-a modificat în medie cu -83,9% ceea ce măsurat în medie absolută ar însemna că producția de lapte a scăzut anual cu 287 mii hectolitri.
Din punct de vedere a valorii absolute a unui procent din ritmul modificării putem afirma că rezultatul arată că mărirea cu 1% a a producției de lapte este echivalent cu un spor absolut de 483,37 mii hectrolitri.
Scăderea producțiilor de lapte poate fii pusă pe seama următoarelor aspecte:
efectivele de animale producătoare de lapte avute în analiză au înregistrat scăderi pentru ultimii ani din perioada analizată;
potențial scăzut al materialului biologic;
imposibilitatea fermierilor de a preda în mod constant producțiile de lapte obținute către rețeua de prelucrare și industrie a laptelui de unde se poate naște dorința fermierilor de a se orienta către produsul carne;
din cauza fragmentări excesive a exploataților de bovine, (majoritare fiind exploatațile de 1-2 capte) mulți crescători din România nu beneficiează de un sprijin financiar /subvenționare, aspect ce poate conduce la descurajarea/încurajarea fermierilor în obținerea producției de lapte;
3.2. Producția internă de lapte pe specii de animale
Din producția totală de lapte înregistrată la nivel național, se poate oberva (tabel 3.3) că ponderea cea mai mare este deținută de producția de lapte de vacă pentru întreaga perioadă analizată.
Producția de lapte de vacă deținând în medie aproximativ 86,5 %, fiind urmată de producția de lapte de oaie cu o pondere de aproximativ 8,12 %, pe ultimele doua locuri situându-se producția de lapte de capră cu o pondere de 4,84 % și de bivoliță cu o pondere 0,45% .
Tabel 3.3
Mii hectolitri
Sursa: Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Din totalul producției de lapte obținută pe categori de animale putem observa că acesta se împarte în doua categorii „lapte muls” și „lapte supt direct” de către produșii acestora.
Conform tabelului nr. 3.3 pentru categoria de animale oi și caprine nu au fost înregistrat/identificat consumul direct al produșilor, astfel că va fi luat în analiză consumul de lapte supt direct pentru celelalte două categori de animale rămase, vaci și bivolițe.
Astfel, laptele muls pentru ambele categorii de animale reprezintă o proporție de aproximativ 90-91% în timp ce laptele consumat de produși acestora reprezintă restul de 8-9%
3.3. Analiza producției medii de lapte în România comparativ cu cea din țări ale Uniunii Europene
În cadrul Uniunii Europene sectorulu laptelui, indiferent de proveniență (vacă, oaie, capră, bivoliță) a reprezentat, reprezintă și va reprezenta o ramură importantă a producției agricole precum și a economiei. Această ramură fiind prezentă în absolut toate statele membre UE, în proporți mai mari sau mai mici, dar cu o pondere de aproximativ 21% din totalul producției agricole, pozitionându-se în jurul valorii de 83296 milioane dolari.
În anul 2017 producția totala de lapte a fost de 158556,83 mii tone, ceea ce asigură Uniunii un rol foarte important pe piața mondială privind această categorie de produs.
Conform site-ului de statistică european FAOSTAT se practică o agricutură zootehnică intensivă, punându-se accentul foarte mult pe randamentul ridicat și obtinerea unei cantități mari de lapte pe cap de animal, acest lucru observându-se în producțiile de lapte ce au fost într-o continua creștere în timp ce efectivele de animale au fost în scădere.
Analizând producțiile medii de lapte obținute pe categorii de animale putem observa în figura 3.2 că țara ce deține cel mai mare randament pentru anul 2017 în obținerea de lapte de vacă este Germania, aceasta deținând o pondere de 20,6% din producția medie totală de lapte la nivel UE (154.789,23 mii tone).
Pe locul doi se sitează Franța cu o pondere de 15,9 %, urmată de Regatul Unit cu 9,8%, la polul opus, ocupând ultima poziție în clasament se situeaza Malta cu o producție medie de 41,03 mii tone de lapte reprezentând o pondere de 0,027% în Uniunea Europeana.
Figura 3.2
Producția medie de lapte de vaca obținută în anul 2017 pentru
statele membre ale Uniunii Europene
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către Eurostat ***https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
România se situează pe locul 20, cu o producție medie de 1.027,83, reprezentând o pondere de 0,7% în Uniunea Europeană.
Făcând o comparație între România și țările ce ocupă primele doua poziții putem observa că diferențele sunt semnificative, România având o producție mai mică cu -96,7% față de Germania și cu -95,8% față de Franța.
Analizând producțiile medii de lapte de oaie obținute în anul 2017 pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene, putem observa în figura 3.3 că țara ce deține cel mai mare randament pentru anul analizat este Grecia, aceasta deținând o pondere de 32,06% din producția medie totală de lapte la nivel UE (2.030,49 mii tone).
Pe locul doi se sitează Spania cu o pondere de 25,3 %, urmată de Italia cu 21,5 %, la polul opus, ocupând ultima poziție în clasament se situeaza Belgia cu o producție medie de 0,14 mii tone de lapte reprezentând o pondere de 0,01% în Uniunea Europeana.
De menționat este faptul pentru țările: Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Latvia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Slovenia, Finlanda, Suedia, Regatul Unit, Islanda, Norvegia și Elveția nu exista date pe site-ul statistic european privind acest criteriu sau acestea au caracter confidențial.
Figura 3.3
Producția medie de lapte de oaie obținută in anul 2017 pentru
statele membre ale Uniunii Europene
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către Eurostat ***https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
România se situează pe locul 7, cu o producție medie de 29,82 mii tone lapte de oaie, reprezentând o pondere de 1,47% în Uniunea Europeană.
Făcând o comparație între România și țările ce ocupă primele doua poziții putem observa că diferențele sunt semnificative, România având o producție mai mică cu -95,5% față de Grecia și cu -94,2% față de Spania.
Analizând producțiile medii de lapte de capră obținute în anul 2017 pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene, putem observa în figura 3.4 că țara ce deține cel mai mare randament pentru anul analizat este Spania, aceasta deținând o pondere de 28,3% din producția medie totală de lapte la nivel UE (1.737,11 mii tone).
Pe locul doi se sitează Franța cu o pondere de 27,8 %, urmată de Olanda cu 21,13 %, la polul opus, ocupând ultima poziție în clasament se situeaza Cehia cu o producție medie de 0,14 mii tone de lapte reprezentând o pondere de 0,01% în Uniunea Europeana.
De menționat este faptul că pentru țările: Danemarca, Estonia, Irlanda, Latvia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Regatul Unit și Elveția nu exista date pe site-ul statistic european privind acest criteriu sau acestea au caracter confidențial.
Figura 3.4
Producția medie de lapte de capră obținută in anul 2017 pentru
statele membre ale Uniunii Europene
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către Eurostat ***https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
România se situează pe locul 10, cu o producție medie de 17,88 mii tone lapte de capră, reprezentând o pondere de 1,029% în Uniunea Europeană.
Făcând o comparație între România și țările ce ocupă primele trei poziții putem observa că diferențele sunt semnificative, România având o producție mai mică cu -96,4% față de Spania, cu -96,3% față de Franța și cu -95,1% față de Olanda.
CAPITOLUL 4.
SECTORUL DE PROCESARE ȘI VALORIFICARE A LAPTELUI
4.1 Cantitatea de lapte colectata de unitățile procesatoare și produsele lactate obținute la nivel național
Producția de lapte obținută la nivel național urmează direcții diferite spre a fii valorificată, și anume: (1) pentru consumul familial ( unde este destinată cea mai mare cantitate, peste o treime), (2) livrări directe (aproape un sfert din producție), (3) consumul tehnologic al fermei, (4) livrări pentru procesare reprezentând aproximativ 24 %.
Conform Institutului Național de Statistică unitățile procesatoare au colectat în anul 2017, aproximativ 1076900 tone lapte din centrele de colectare și exploatațiile agricole din România ceea ce reprezintă cu 7,23 % mai mult față de anul 2016 și cu 18,4% mai mult față de anul de bază 2012. Cantitatea de lapte colectată în anul 2017 înregistrează cea mai mare cantitate de lapte destinată procesării.
Făcând o retrospectivă a anilor precedenții perioadei avute în studiu, putem afirma, conform datelor furnizate, că laptele colectat de către unitățile procesatoare din exploatațiile agricole și de la centrele de colectare a crescut treptat pentru perioada 2012-2017, excepție făcând anul 2015 unde cantitatea de lapte colectat a scăzut cu 7,02 % față de anul precedent.
Tabel 4.1
Producția de lapte colectat și produse lactate
Sursa: Institutul Național de Statistică, www.insse.ro, calculații proprii
*) Lapte colectat de unitățile procesatoare de la exploatații agricole și centre de colectare
** ) Include iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse similare din lapte fermentat
Așa cum se observă și în tabelul de mai sus (tab.4.1) piața laptelui la nivel național este foarte divesrificată în ceea ce privește produsele lactate, de aceea cantități mari de lapte crud sunt date spre procesare în scopul obținerii produselor menționate în tabel
Figura 4.1
Produsele lactate obținute din cantitatea de lapte procesat
Sursa: Design propriu pe baza datelor expuse de către INS
produsele ce aparțin de axa principală( dreapta): smântână, lapte de consum și acidulat; celelalte produse aparțin de axa secundară (stânga)
Produsele lactate obținute din cantitatea de lapte colectată de procesatori se prezintă astfel, conform figurii 4.1, pentru perioada analizată, cele mai mari cantității s-au înregistrat pentru produsele: lapte de consum si lapte acidulat ( iaurturi, sana, etc) urmate de,smântână și unt și brânzeturi. Cele mai multe produse lactate derivate obținându-se din laptele de vacă ( anexa 4).
S-au înregistrat creșteri ale cantităților pentru aproapte toate produsele analizate (exeptție făcând smântâna), după cum urmează:
Cantitățile de lapte consum au crescut cu 3,85% în 2017 față de anul precedent și cu 38,9% față de anul 2012.
Cantitățile de lapte acidulat au crescut cu 6,85% în 2017 față de anul precedent și cu 38,2% față de anul 2012.
Cantitățile de smântână au scăzut cu 5,32% în 2017 față de anul precedent dar au crescut cu 39% față de anul 2012.
Cantitățile de brânzeturi au crescut cu 3,99% în 2017 față de anul precedent și cu 35,7% față de anul 2012.
Cantitățile de unt au crescut cu 1,48% în 2017 față de anul precedent și cu 30,3% față de anul 2012.
Numărul unitățiilor de procesare la nivel național este de 510 însă pentru a determina numărul procesatorilor din fiecare județ a fost luat în analiză codul Caen 1051 ” Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor”
clasă include : prelucrarea laptelui lichid proaspăt, pasteurizat, sterilizat, omogenizat și/sau tratat la temperatură ridicată; fabricarea băuturilor pe bază de lapte; fabricarea smântânii din laptele lichid proaspăt, pasteurizat, sterilizat, omogenizat; fabricarea laptelui praf sau concentrat, îndulcit sau neîndulcit; fabricarea laptelui sau smântânii în formă solidă; fabricarea untului; fabricarea iaurtului; fabricarea brânzei și a laptelui bătut; fabricarea zerului; fabricarea cazeinei sau lactozei
această clasă exclude: producția de lapte brut de vacă, vezi 0141; producția de lapte brut de oaie, capră, iapă, măgăriță, cămilă etc., vezi 0143, 0144, 0145; fabricarea laptelui care nu provine din lăptării și a înlocuitorilor de brânză, vezi l089
Astfel, putem observa, în figura 4.2, repartizarea la nivel de județ a societăților ce funcționează după codul Caen 1051 în anul 2017.
Figura 4.2
Repartizarea la nivel teritorial a societăților ce funcționează după codul CAEN 1051
Sursa: design propriu pe baza datelor statistice furnizate de:
https://www.listafirme.ro/ și Ministerul Finanțelor
Datorită marilor fluctuații de producții de lapte autohton, procesatorii străini pe piața românească s-au simțit nevoiți sa stipuleze în contractele încheiate cu producători autohtoni –consecvența, condiție ce i-a pus pe unii producători în dificultate ne-putând face față.
Fără o distribuire consecventă a laptelui, retailerii au optat în alegerea importurilor de lapte și a produselor lactate procesate, păstrând relațiile doar cu fermierii mari. În momentul de față, aproximativ 90% dintre fermele/gospodăriile producătoare de lapte din țara noastră dețin cel mult o vacă sau trei, acest lucru nu face decât să explice de ce producția medie de lapte pe cap de animal este de aproximativ doar 3760 litri pe an în timp ce o vacă în Germania sau Franța produce în medie peste 7000 de litri pe an.
4.2 Sectorul de procesare și valorificare a laptelui la nivelul Uniunii Europene
Piața Uniunii Europene este foarte diversificată în ceea ce privește produsele lactate, categoriile principale fiind reprezentate de gama brânzeturilor, lapte praf atât integral cât și degresat, zer, unt etc, de aceea cantități mari de lapte crud sunt date spre procesare spre obținerea produselor mai sus menționate. Astfel, conform fig. 4.3, observăm că țara ce deține procentul cel mai mare pentru distribuirea laptelui unităților procesatoare este Germania cu 21 % din totalul Uniunii, la polul opus situându-se Irlanda cu doar 4,3 % , România făcând parte din categoria ”Others„(altele ) cu un procent foarte mic, de 0,6 %.
Figura 4.3
Colectarea laptelui de vacă de către fabricile de produse lactate, în anul 2016
% din totalul UE-28
Sursă: Eurostat (online data code: apro_mk_pobta)
Tabel 4.
Produse lactate obținute din lapte la nivelul statelor membre UE, an 2016
mii tone
Sursă: Eurostat (online data code: apro_mk_pobta)
După cum se poate observa și în tabelul 4.2 sectorul lapte are o însemnătate economică diferită de la un stat la altul, punându-se accentul pe produsele derivate din lapte ce sunt cel mai avantajoase din punct de vedere economic pentru țara respectivă.
Observăm că România comparativ cu alte țări ale U.E bifează toate categoriile de produs, însă în cantități mult mai mici față de Franța care deține cel mai multe unități de produs pentru fiecare categorie
4.3 Consumul de lapte și produse lactate la nivel național și european
Conform stie-ului statistic european, EUROSTAT, Luxemburg este țara care înregistrează cel mai mare consum individual de lapte acesta fiind cumulat și cu puterea de cumpărare, aceasta înregistrează 35% peste media Uniunii Europene în ceea ce privește consumul.
În aproape aceeași situație se regăsesc și Germania depășind media cu 22% și Austria cu 20%, Finlanda, Belgia, Anglia, Suedia, Franța și Danemarca înregistrează cu 10-15 % peste media U.E. în timp ce Italia se situează pe media de consum a Uniunii Europene.
În cea ce privește România, aceasta se plasează pe penultimul loc în consumul de lapte la nivelul Uniunii, un român consumând în medie 12,6 l/lună (laptele utilizat in gospodarie), țara ce se află pe ultimul loc fiind Bulgaria unde consumul pe cap de locuitor este mai puțin de 9,2 l/lună, situația se prezintă destul de alarmantă având în vedere că media în Europa de Est este de 33,5 l/lună/loc în timp ce în Europa Occidentală este de 67,5 l/ lună/loc
Țările ce înregistrează cel mai mare consum de lapte de vacă (ambalat) pentru U.E sunt: Irlanda cu 145 l/lunar, Finlanda 124 l/lunar, Suedia 92 l/lună, Spania 89 l/lună, în timp ce la polul opus , cu cele mai mici cantități consumate pe an/loc sunt Cipru 23 l/lună, România și Bulgaria, acestea ocupând ultimele trei locuri.
Luând în calcul și consumul de celelalte categorii de produse lactate, România se afla pe același loc (conf.euromonitor internațional) cu un consum de 8,1 kg/an/loc. de iaurt și lapte bătut/acru, România fiind sub media Europei de Est care este de 12,1 kg/an/loc. în timp ce în Europa Occidentală media este de 19 kg/an/loc.
Consumul de brânzeturi industrializate (inclusiv brânză topită și cremele de brânză) de către populația României a fost evaluat de către marii ”actori„ ai pieței- analiști și statisticieni la o cantitate de aproximativ 80.000-90.000 tone/an având o valoare de 900-950 milioane euro, din cantitatea menționată doar 4-4,5 kg revin unui român într-un an. Comparativ cu alte țării ale Uniunii Europene România se situează la un nivel redus al consumului de brânzeturi.
Tabel 4.3
Consumul mediu lunar de produse alimentare pe o persoană în România
Sursa: Institutul Național de Statistică, www.insse.ro,
CAPITOLUL 5
ANALIZA COSTURILOR ȘI A PREȚURILOR
5.1 Indicatori economici pentru obținerea laptelui
Din cauza nivelului mediu scăzut pentru producția de lapte pe cap de animal la nivel național, au fost aproximați indicatorii economici atât pentru acest nivel de 3500 l/cap vacă, dar și pentru o producție superioara de aproximativ 6000 l/ cap, însă este evident faptul că, la o producție mai mică, indicatorii financiari vor fi mai mici însă pentru o producție mai mare de 6000 l /cap de unde rezulta aproximativ 19 l/cap/zi se va obține o rentabilitate minimă. Astfel, putem spune că o fermă este rentabilă atunci când producția de lapte zilnica este egală sau depășește 25 litri/vacă conform tabelului nr 5.1
Tabel 5.1
Principalii indicatori economici la laptele de vacă, cost mediu- venit mediu
20 de capete
Sursă: ICEADR; Dr. Ing. Veverca Dan
Costul de producție al laptelui diferă în funcție de nivelurile de producție astfel ca pentru 3500 l/cap este de 1,10 lei/l reducându-se cu 15,4 % pentru producția cu un nivel mai mare, ajungând la valoarea de 0,93 lei/l. În ceea ce privește cheltuielile, cel mai mare procent este înregistrat de cheltuieli variabile pentru ambele niveluri de producție.
În ceea ce privește laptele de oaie precum și costurile efectuate în obținberea lui putem observa în tabelul 5.2 ca pentru un efectiv de 300 de capete cu producții medii diferite de 35 și respectv 60 litri pe cap costul de producție este mai mare pentru o producție mai mică, acesta fiind de 2,50 lei/litru, în timp ce pentru nivelul de 60 l/cap costul de producție este cu 0,43 lei/litru mai putin.
Tabel 5.2
Principalii indicatori economici la laptele de oaie, cost mediu- venit mediu
300 de capete
Sursă: ICEADR; Dr. Ing. Veverca Dan
Indicatorii economici sunt mai mici pentru o producție mai mare de 60 l /cap de unde se va obține o rentabilitate mai mare față de nivelul de producție de 35 l/cap
În ceea ce privește nivelul cheltuielilor totale observăm că acestea sunt mai mari pentru nivelul cel mai mic de producție, unde cheltuielile variabile reprezintă 80% în timp ce cheltuielile fixe reprezintă restul.
Prețul pe un litru de lapte pe piața internă a fost calculat la 2,5 lei pentru ambele niveluri de producție.
5.2 Prețuri medii pentru laptele proaspăt de vacă și oaie
Prețurile medii
Conform definiției date de Institutului Național de Statistica prețul mediu se referă la prețurile de vânzare practicate de producătorii agricoli, la poarta fermei. Prețurile au următoarele caracteristici: reflecta prima etapa de comercializare, nu includ costuri de transport, stocare, etc., nu cuprind subvenții pe produs și TVA.
Prețurile medii ale produselor agricole sunt calculate ca medie aritmetica ponderată a prețurilor medii obținute la nivelul macro-canalelor de vânzare (piețe agroalimentare – oboare și procesatori – comercianți – societăți comerciale agricole).
Figura 5.1
Prețul mediu pentru laptele proaspăt de vacă
Sursa: Design propriu pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro,
Prețul mediu pentru laptele de vacă a fost intr –o continuă scădere, conform datelor furnizate de INS (fig 5.1), acestea scăzând în anul 2016 cu 10,13% față de anul 2012 și cu 0,48% față de anul precedent.
În timp ce pentru anul 2017pretul mediu a crescut cu 4,41% față de anul precedent.
Figura 5.2
Prețul mediu pentru laptele proaspăt de oaie
Sursa: Design propriu pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro,
Prețul mediu pentru un litru de lapte de oaie scade în anul 2013 cu 14,4% față de anul 2012, urmand ca din 2014 acesta să crească ajungand în anul 2017 la un preț de 2,38 lei/litru cu 1,27% mai mult față de anul precedent și cu 27,2% față de anul 2012.
Atât scăderile de preț cat și creșterile pot fii puse pe seama mai multor factori cum ar fii: consum, import, export precum și pe veniturile populației(mărirea salariului minim pe economie)
Prețurile medii de achiziție
Preturile medii ale principalelor produse agricole achiziționate de operatorii economici (procesatori/comercianți/societăți comerciale agricole)
Figura 5.3
Prețul mediu de achiziție pentru laptele proaspăt de vacă
Sursa: Design propriu pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro,
Scăderea prețului mediu de achiziție începând cu anul 2015 cu 7,2% față de anul precedent poate fi pus pe seama embargoului rus cât și pe seama dispariției cotelor de lapte, astfel piața Românească a fost nevoită să preia o parte din laptele exportat de occidentali, oferta de lapte pe piață crescând semnificativ.
Prețul mediu de achiziție este mai mic decat prețul mediu și asta din cazua cantităților mari preluate de către procesatori mărind astfel puterea de negociere.
La finele anului 2016, producători de lapte primeau pe un litru de lapte livrat spre procesare putin peste 1 leu ceea ce i-a făcut pe majoritatea fermierilor să pună sub semnul întrebări profitabilitatea afacerii lor.
Prețul mediu de achiziție crește în anul 2017 cu 9,56% față de anul 2016 acest lucru punându-se pe seama: scăderi producției de lapte- scăderea ofertei, mărirea costului de producție prin prisma cheltuielilor materiale (furaje, mediamente, energie, etc), creșterea prețului la combustibil cu impact asupra transportului.
5.3. Analiza prețurilor pe piața națională comparativ cu prețuri ale Uniunii Europene pentru produsul lapte de vacă
Tabel 5.3
Prețurile la lapetele de vaca materie primă în statele membre ale Uniunii Europene
euro/100 kg
Sursa : Regulament (EU) No 2017/1185 Articol 12(a) – AnexaII.4(a)
Prețul laptelui de vacă ca materie primă înregistrează fluctuații pentru perioada analizată la nivelul Uniunii Europene (anexă 5), însă pentru perioada 2017/2018 putem observa din tabelul 5.3 că România s-a situtat sub media Uniunii.(34,852 an 2017; 33,46 an 2018)
Prețul mediu pentru anul 2017 în România pentru laptele de vaca ca materie prima a fost de 29,189 euro/tonă cu 1,85% mai puțin față de anul 2018 cand acesta era de 29,741 euro/tonă
Pentru perioada 2013-2017 cele mai ridicate prețuri s-au înregistrat în Cipru, unde prețurile depășesc cu mult media Uniunii Europene, urmată de Malta și Grecia.
Figura 5.4
Prețul laptelui la producător, media Uniunii Europene
Sursa : Regulament (EU) No 2017/1185 Articol 12(a) – AnexaII.4(a)
Prețul laptelui la producător a înregistrat fluctuații pentru perioada 2015/2018, cele mai mici prețuri înregistrându-se în anul 2016 urmând ca acestea să crească semnificativ în anul 2017. (conform fig. nr. 5.4)
CAPITOLUL 6
CEREREA ȘI OFERTA DE LAPTE. BILANȚUL ALIMENTAR
Scăderea producției de lapte la nivel național dar și a produselor obținute din lapte, au avut ca impact creșterea importurilor pentru acest produs și derivate ale acestuia. După cum se poate observa în figura 6.1, conform datelor furnizate de către INS, anul 2017 este cel mai reprezentativ an din punct de vedere al cantităților importate, înregistrându-se o cantitate de 2013,2 mii hl lapte reprezentând o creștere de 9,05% față de anul 2016, și de 68,8% față de anul 2012.
Importurile României pentru acest produs reprezintă 0,9% din importurile europene, iar în clasamentul importurilor mondiale se situează pe locul 24. Distanța medie față de țările furnizoare este de 660 km , iar concentrația de piață este de 0,37.
Figura 6.1
Cerea și oferta de lapte, reprezentare grafică
Sursa: Design propriu pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro, Comtrade (comtrade.un.org); Trade map (www.trademap.org)
*extrapolare seriei pt. anul 2017din lipsa datelor statistice pentru consumul de lapte- litri/locuitor/an
În urma cantităților de lapte importate s-au înregistrat de asemenea și valori de milioane de euro pentru semestru I al anului 2017, conform statisticilor INS, tonele de lapte având valoarea de 167 milioane de euro
Balanța Comercială reprezintă o imagina de ansamblu a tabloului statistic-economic în care se notează și se compară exportul și importul de mărfuri în cadrul unei țări, într-o perioadă de timp bine determinată.
Balanța comercială poate fi, din punctul de vedere al activități întreprinse astfel:
Atunci când aceasta cuprinde tot ansamblul de relații comerciale externe ale țări cu alte state ale lumii va fi definită ca fiind GENERALĂ
Atunci când se referă la relațiile de tip import/export cu un grup de țări sau o altă țară va fi definită ca fiind PARȚIALĂ
Relațiile comerciale externe ale țări pot fi definite din punctul de vedre al rezultatelor obținute, astfel:
Echilibrată sau soldată când importul este egal cu exportul
Activă sau excedentară atunci când exportul depășește importul
Pasivă sau deficitară atunci când importul depășește exportul
Figura 6.2
Balanța comercială reprezentare grafică
Sursa: Design propriu pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro, Comtrade (comtrade.un.org); Trade map (www.trademap.org)
Balanța comercială este deficitara din cauza cantităților importate ce depășesc cu mult cantitățile exportate de Romania pentru produsul lapte, cea mai evidenta diferența se observa in anul 2017 când cantitățile de lapte importate sunt de aproximativ 4 ori mai mari fata de cantitățile exportate.
CAPITOLUL 7
MĂSURILE DE SPRIJIN ÎN SECTORUL LAPTELUI
plățile naționale complementare directe (perioada 2007-2013)
Aceste plăți acordate în sectorul zootehnic pentru specia bovine a fost acordată producătorilor agricoli, ce erau înscriși în evidența APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) sub un cod unic de identificare. Acestea, primele/plățile erau acordate o singură dată pe an, în funcție de criteriile de egibilitate.
Sursele de finanțare a acestor plăți au fost asigurate din bugetul de stat, MADR, în baza decizie și a plafonului aprobat de Comisia Europeană pentru aceste plăți complementare directe, sector zootehnic, specia bovine, acordate României.
Tabel 7.1
Situația plăților naționale directe complementare (CNDP) în România, specia bovine
Sursă: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; www.madr.ro
Valoare totală a sprijinului acordat pentru categoria bovine a crescut până în anul 2009 cu aproximativ 23 % după care în anul următor acestea au scăzut cu (-31,72%) pentru ca in continuare sa crească, ajungând ca in 2013 la un plus de (+30,08%) față de anul de referință.
Tabel 7.2
Situația plăților naționale directe complementare (CNDP) în România, specia ovine
Sursă: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; www.madr.ro
Valoare totală a sprijinului acordat pentru categoria bovine a crescut până în anul 2009 cu aproximativ 23 % după care în anul următor acestea au scăzut cu (-31,72%) pentru ca in continuare sa crească, ajungând ca in 2013 la un plus de (+30,08%) față de anul de referință.
b) ajutorul național tranzitoriu (ANT)
Ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, acordate crescătorilor de animale din speciile bovine, reprezintă un sprijin financiar acordat temporar de la bugetul național.
Pentru bovine (ANT 7 și ANT 8):
schemă decuplată de producție în sectorul lapte;
schemă decuplată de producție în sectorul carne.
Pentru ovine/caprine (ANT 9)
Tabel 7.3
Valoarea ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic
Sursă: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; www.madr.ro
Tabel 7.4
Sursă: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
c) Sprijin cuplat zootehnic
Acest sprijin se va acorda pentru un număr cuprins între 10 și 250 capete de vaci de lapte, inclusiv pe beneficiar, din specia taurine din rase specializate și mixte cuprinse în lista întocmită de ANARZ, care au fătat cel puțin o dată până la termenul limită de depunere a cererilor și au cel puțin câte un produs înregistrat în registrul național al exploatațiilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ anumite condiții referitoare la: livrarea laptelui, pentru o perioadă minimă de 6 luni; vârsta vacilor de lapte de maximum 8 ani la data limită de depunere a cererilor; efectivul minim pentru care solicită ajutor; identificarea și înregistrarea vacilor de lapte în RNE; deținerea registrului individual al exploatației actualizat; perioada de reținere de 6 luni de la data limită de depunere a cererii de plată; înscrierea vacilor de lapte în registrul genealogic al rasei cu o producție de minimum 4500 litri lapte pe lactație.
In cazul bivolițelor pentru lapte se acordă pentru maximum 100 de capete de bivolițe de lapte pe beneficiar – femele din specia bubaline care au fătat cel puțin o dată până la termenul limită de depunere a cererilor și au cel puțin câte un produs înregistrat în RNE, dacă sunt îndeplinite condițiile cumulative referitoare la perioada de reținere de 6 luni de la data limită de depunere a cererii de plată; identificarea și înregistrarea în RNE; registrul individual al exploatației actualizat; înscrierea în registrul genealogic al rasei.
Cuantumul pe cap/animal se stabilește printr-un act normativ în funcție de efectivele eligibile. Sumele se plătesc pentru animalele eligibile și solicitate cu un an anterior.
Tabel 7.5
Valoarea sprijinului cuplat pentru sectorul zootehnic
perioada 2015-2017
euro/ cap de animal
Sursă: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
Analizând evoluția sprijinului cuplat zootehnic (SCZ) în anul 2017 față de anul precedent pentru sectorul zootehnic se constată următoarele :
Vaci de lapte
sprijinul cuplat a fost de 442,07 de euro/cap/an 2017 și 732,87/euro/cap în anul 2016 reprezentând o scădere de (-39,6%). Totalul plăților acordate pentru anul 2017 au crescut cu (+13,7%) față de anul 2016 și cu (+23,17%) față de anul 2015.
Bivolițe de lapte
sprijinul cuplat a fost de 187,66 euro/cap/an 2017 și 209,84/euro/cap în anul 2015, reprezentând o scădere de (-10,56%). Totalul plăților acordate pentru anul 2017 au crescut cu (+12,2%) față de anul 2016 și cu (+19,5%) față de anul 2015.
Ovine/Caprine
sprijinul a fost de 25,02 euro/cap/an 2017 și 27,06/euro/ cap în anul 2016, acestea scăzând cu 7,5%. Totalul plăților acordate pentru anul 2016 au crescut cu (+15,99%)
Taurine carne și metișii acestora
sprijinul cuplat a fost de 1.221 de euro/cap/an 2015 și 519,96/euro/ cap în anul 2017, acesta scăzând semnificativ cu (-57,44%). Totalul plăților acordate pentru anul 2017 au crescut cu (+14,3%) față de anul 2016 și cu (+18,5%) față de anul 2015.
d) Facilități în actualul PNDR
În PNDR 2014-2020, s-a propus continuarea măsurilor privind investițiile în construcția și
modernizarea fermelor de bovine de lapte și carne, precum și a unităților de procesare a
acestor produse.
De asemenea, se va continua și sprijinirea instalării tinerilor fermieri în zona rurală pentru
desfășurarea activităților de creșterea a bovinelor și prin submăsura 10.1 agro-mediu și climă Pachetul 8 – creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon
Tabel 7.6
Sursă: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
e) Programul laptele în școli
Programul „Laptele în școli” a fost lansat la nivel național în anul 2002 și a avut ca obiective asigurarea unei alimentații echilibrate și sănătoase a copiilor precum și susținerea industriei laptelui la nivel național.
În perioada 2002-2007 finanțarea acestui program a fost realizată din bugetul de stat al României, însă, după aderarea României la Uniunea Europeană o parte din cheltuieli au fost decontate de către Uniunea Europeană, acest program fiind lansat la nivelul UE încă din anul 1977.
Sumele devenite eligibile pentru finanțarea din fondurile europene FEGA au crescut de la un an la altul pe măsură ce instituțiile educaționale s-au obișnuit/familiarizat cu procedurile precum și cu cerințele impuse de către APIA conform legislației în vigoare, instituția abilitata ce decontează aceste cheltuieli.
Beneficiarii acestui program sunt instituțiile precum: creșe, grădinițe sau alte instituții preșcolare; școli primare sau gimnaziale;
Acest program implică diferiți parteneri de la entități ale sectorului educațional, agricol și sanitar, astfel, instituțiile și competența acestora în prezentul program este următoarea:
Sursă: Strategia privind programul de încurajare a consumului de lapte în scoli pentru anul școlar 2015-2016 (http://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/strategia-lapte-in-scoli-2015-2016.pdf)
Conform datelor furnizate de Comisia Europeană prin „ Raportul de evaluare a Schemei Laptele în școli” absorbția fondurilor europene FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) prin intermediul acestui program a crescut de la 4 milioane de euro în anul 2008/2009 până la 12 milioane în anul 2013/2014.
Tabel 7.9
Absorbția fondurilor FEGA prin intermediul programului european Laptele în școli
Sursă: Strategia privind programul de încurajare a consumului de lapte în scoli pentru anul școlar 2015-2016
(http://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/strategia-lapte-in-scoli-2015-2016.pdf)
Tabel 7.10
Produsele ce sunt disponibile în cadrul programului și valoarea ajutorului comunitar alocat, perioada 2012-2018
Sursă: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
CAPITOLUL 8
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ROMÂN DE PRODUSE LACTATE
8.1 Metode de colectare a datelor
Interviul- este o metodă indirectă, în care nu avem acces la fenomenul studiat ș încercăm să obținem datele necesare întrebând persoanele care au anumite cunoștințe despre fenomenul care ne interesează – numiți intervievați.
Interviul este o metodă de cercetare calitativă – folosim un număr mic de cazuri, dar încercăm să obținem informații cât mai bogate de la fiecare subiect. Metodele cantitative încearcă să afle aceleași lucruri de la un număr cât mai mare de cazuri, rămânând la suprafața fenomenului. În cazul metodelor calitative încercăm să mergem în adâncime, încercând să aflăm cât mai multe lucruri de la fiecare subiect, surprinzând atât elementele specifice fiecărui caz cât și elementele comune tuturor.
Interviul este o încercare de a obține informații prin intermediul unor întrebări și răspunsuri din cadrul unor convorbiri.
Sondajul de opinie – este și va rămâne încă multă vreme vedeta cercetărilor. Sondajul de opinie este o metodă indirectă de colectare a datelor. Spre deosebire de cealaltă metodă descrisă anterior fenomenul nu se mai desfășoară în față noastră. Datele sunt obținute întrebând persoanele care au anumite cunoștințe despre fenomenul care ne interesează – numiți respondenți.
Sondajul de opinie este o metodă cantitativă. Totuși, nu este exclusă nici posibilitatea de a colecta și date de natură calitativă cu ocazia unui sondaj – putem pune anumite întrebări și să permitem subiecților să răspundă în forma și detalierea pe care o doresc.
Sondajul de opinie este o metodă care poate fi folosită în egală măsură pentru toate posibilele obiective ale unei cercetări: prin sondaj putem face un studiu exploratoriu, unul descriptiv sau unul explicativ.
Instrumentul de bază al sondajului de opinie este chestionarul, acesta poate fi construit doar în momentul în care știm foarte clar cum se prezintă problema studiată. Din cauza complexității realității trebuie să descompunem problemele de-a lungul diferitelor dimensiuni. Fiecare dimensiune trebuie descompusă în indicatori. Doar ca urmare a acestei operaționalizări putem ajunge la măsurare. În momentul în care știm ce vrem să măsurăm vom traduce indicatorii în întrebări care să apară în chestionar.
8.2 Aplicarea și interpretarea sondajului de opinie
Sondajul de opinie privind comportamentul de consum al românilor cu privire la produsele lactate a fost aplicat, cu ajutorul instrumentului principal chestionarul, pe un număr de 100 de respondenți și conține un număr de 22 de întrebări.
Scopul chestionarului este acela de a determină intervalul și frecvența de consum a produsele lactate, cantitățile achiziționate odată și categoria de produs preferată, locul de unde sunt achiziționate produsele, bugetul disponibil, mărcile cunoscute de produse lactate și influenta reclamelor pe diferite canale de distribuție ( internet, mass-media etc). De asemenea, au mai fost analizații sub forma de întrebări matriciale factorii ce conduc la achiziționarea produselor fie ca vorbim de ambalaj, calitate și caracteristicile organoleptice dar și mediul de proveniență al produsului, produse autohtone sau de import.
La sfârșitul chestionarului respondenți au răspuns la întrebări cu caracter personal ce se referă la genul persoanei respondente, vârstă, mediul de reședință, venitul lunar pe membru de familie precum si numărul de persoane ce locuiesc în aceiași gospodărie. Prezentul chestionar a fost realizat în luna septembrie a anului 2018.
Astfel, sumarul rezultatelor va fii concluzionat astfel:
1. În familia dumneavoastră sunt consumate produse lactate?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
Din cele 100 de persoane participante la sondaj un număr de 6 respondenți au răspuns cu NU la întrebarea numărul 1, aceștia nu au mai trecut prin setul de 22 de întrebări ale chestionarului, răspunzând la întrebarea numărul 2 ce vizează motivul pentru care nu consumă produse lactate, urmând să răspundă la întrebările 20, 21, 22 ce vizează, vârsta, genul și mediul de reședință al persoanei respondente.
2. De ce nu consumați produse lactate?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
Din chestionarul aplicat putem afla, ca cele 6 persoane neconsumatoare de produse lactate au diverse motive, principalul motiv fiind intoleranța la lactoză, urmat de gust , precum și consumul de alte produse substituibile laptelui si produselor derivate.
Sondajul de opinie continuă cu întrebarea numărul 3 pentru ceilalți respondenți, în număr de 94, ce au răspuns cu DA la întrebarea numărul 1.
3. Cât de des consumați lapte și produse lactate?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
4. Ce tip de produse lactate consumați cel mai des?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
5. Când consumați lapte și produse lactate?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
6. De unde obișnuiți să achiziționați laptele și produsele lactate?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
7. Care este frecvența cu care achiziționați lapte și produse lactate?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
8. Care este cantitatea de lapte pe care o achiziționați o dată?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
9. Câte produse lactate achiziționați o dată?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
10. Ce preț sunteți dispus să plătiți pentru un litru de lapte?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
Întrebarea numărul 12 stabilește locul pe care se situează o marca de produse lactate în preferința consumatorului. Astfel, locul arată importanța opțiunii de răspuns. Locul cel mai înalt e luat de cea mai importantă opțiune. Punctele reprezintă suma totală a tuturor răspunsurilor pentru această întrebare. Cel mai important răspuns are cel mai mic număr de puncte și invers
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
Întrebările numărul 13 respectiv 14 sunt de tip matriceal și permit respondentului să aprecieze mai multe criterii conform aceluiași set de răspunsuri /atribute. Se poate alege un singur răspuns, din cinci posibile, pentru fiecare criteriu. Aceste tipuri de întrebări evaluează scara de importanță a criteriului ales și supus sondajului.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
15. Cât timp petreceți în față raftului când alegeți un produs lactat?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
16. Susțineți producători români de lapte și produse lactate prin achiziționarea de produse românești ?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
17. Care este ocupația dumneavoastră ?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
18. Venitul net lunar pe persoană este ?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
19. Câte persoane locuiesc în aceeași gospodărie ?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
20. În care dintre următoarele grupe de vârstă vă încadrați?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
21. Genul dumneavoastră este:
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
22. Care este mediul dvs. de reședință?
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
** pentru participare la chestionar accesati: http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
Din cele 22 de întrebări doar 15 sunt legate strict de consumul de lapte și/sau produse lactate, astfel, analizând cele 15 de întrebări din perspectiva consumatorului român de produse lactate putem afirma că laptele și produsele lactate sunt consumate săptămânal în proporție de 55,3% din cazuri, produsele lactate consumate cel mai des sunt: laptele de vacă în proporție de 38,3 %, categorie urmată îndeaproape de produse precum brânzeturi și smântâna cu un procent de 33%, pe ultimul loc situându-se laptele de oaie cu doar 1,1% . Atunci când au fost întrebați în ce parte a zilei preferă să consume produsele lactate, participanții sondajului de opinie au răspuns ca la micul dejun, în proporție de 71,3%.
Laptele și produsele lactate sunt achiziționate în proporție de 56,4% din supermarketuri/hipermarketuri, consumatori alegând prea puțin magazinele de specialitate sau piețele, însă aleg să susțină producătorii și își procură produsele lactate direct de la sursă, în proporție de 21,3%.
Frecvența de achiziție a laptelui și a produselor lactate se realizează în proporție de 55,3 % săptămânal, achiziționând 2-3 produse odată în proporție de 62,8% și 1 litru de lapte în proporție de 41,5 %, prețul pe care este dispus să îl plătească un consumator pe un litru de lapte situându-se în jurul valorii de 3-4 lei în proporție de 34%.
Din multitudinea de mărci producătoare de lactate prezente pe teritoriul național am enumerat 11 mărci ce dețin o anumite notorietate în scopul determinării gradului de cunoaștere a consumatorului cu privire la acest aspect, astfel Covalact, Albalact, Zuzu dețin primele 3 locuri în preferințele consumatorilor români.
Evaluând scara de importanță a produselor lactate după anumite criterii observăm că ambalajul este important în proporție de 34%; aroma/gustul criteriu foarte important în proporție de 71,3 % în timp ce 4,3% au răspuns ca le este indiferent iar 24,5% consideră important acest aspect; calitatea produselor este foarte importantă pentru 90,4% din participanții la sondaj, în timp ce 1,1% consideră acest aspect indiferent; marca produselor este considerată importantă de 50% persoane în timp ce 19,1% consideră acest aspect foarte important iar 9,6% consideră ca nu este foarte important; noutate produsului este o caracteristică indiferentă pentru majoritate persoanelor respondente, în proporție de 36,2%, în timp ce 7,4% o consideră deloc importantă; prețul este unul din criteriile ce are importanță in ochii consumatorului în proporție de 46,8% în timp ce 2,1% din participanți consideră acest criteriu deloc important; când vine vorba de produse autohtone sau de import consumatori consideră foarte important acest criteriu in proporție de 46,8% în timp ce 18,1% consideră indiferent acest criteriu iar 2,1% nu dau deloc importanță provenienței.
În ceea ce privește sursele de informare in alegerea mărcii de produse lactate criteriile foarte importante și importante in ochii consumatorului sunt familia in proporție de 58,5% respectiv prieteni/cunoștințe in proporție de 53,2%.
Atunci când ajung în fața raftului/raionului de lactate respondenți, în proporție de 70,2%, au mărturisit ca petrec în jur de 1-3 minute în alegerea produsului dorit, în timp ce 24,5% petrec în jur de 3-5 minute.
Majoritatea respondenților (64,9%) spun ca aleg să susțină producători români achiziționând doar produse lactate românești în timp ce 33 % nu țin cont de proveniența produselor lactate.
Majoritatea participanților la acest chestionar sunt salariați (63,8%) cu un venit cuprins intre 1500-2000/lună (23,4%) vârste între 25-30 ani (45%) cu mediul de reședință în urban (75%).
CONCLUZII
Organizarea pieței laptelui se face conform regulamentului actual U.E.1308/2013 ce vizează echilibrul pieței, stabilizarea prețurilor și competitivitatea produselor lactate pe piața, acesta a intrat în vigoare încă din anul 1968 și a fost crea în scopul consolidării pieței laptelui.
În anul 1984 intră în vigoare sistemul de cote în scopul gestionării producției de lapte la nivelul UE, astfel odată cu aderarea României la Uniunea Europeană tării noastre îi este impus acest sistem, deși România nu a ajuns niciodată sa producă mai mult de 50% din cotele impuse.
În anul 2015 sistemul de cote este eliminat astfel că pe teritoriul U.E. se poate produce cat de mult lapte se dorește pentru prima data în ultimii 31 de ani.
Eliminarea cotelor a destabilizat piața laptelui din România ducând la dispariția a numeroase ferme producătoare de lapte și a îndreptat procesatorii spre import, aceștia colaborând doar cu puțini producători autohtoni distribuind lapte în proporție de 27 % restul laptelui fiind din export.
Structura sectorului de creștere a taurinelor este diversificată pe teritoriul României variind intre exploatații de 1-2 capete și exploatații cu mai mult de 500 de capete, astfel că pentru anul 2016 se înregistrează ferme majoritare de subzistență, dovadă că fermieri români sunt reticienție la diferitele forme de asociere. Franța deține cel mai mare număr mediu de exploatații cu mai mult de 100 de capete, România ocupând poziția numărul 6 pentru exploatațiile de acest fel reprezentând 0,06 % din totalul exploataților de taurine la nivel național si sub 0,01 % la nivel EU.
La fel ca sectorul de creștere a taurinelor, sectorul de creștere al ovinelor cât și al caprinelor este la fel de diversificat, poziția României la nivel european fiind pe locul 7 in cazul exploatatilor de ovine și pe locul 3 in cazul numărului de efective, pe primul loc pentru ambele criterii de analiză situându-se Regatul Unit.
Din punct de vedere al productivității România se clasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană deținând o producție medie de lapte mai mică de 50 % din producția medie de lapte înregistrată de Franța. Cu o pondere în Uniunea Europenă de 0,7% in producția de lapte de vacă, de 1,47% în producția de lapte de oaie și de 1,029% în producția de lapte de capră.
În ceea ce privește sectorul de procesare și valorificare producția națională de lapte poate suține doar o mică parte din necesarul procesatorilor în obținerea de produse derivate.
Astfel procesatori fiind nevoiți să se orienteze către cantitățile de lapte din import deorece: oferta de lapte de la producători români este sezonieră cu diferențe mari în perioada de vârf a lactației, oferta de lapte este dispersată pe cantității mici sau forte mici pe producător, predominând exploatațile de 1-2 capete, cantitațile de lapte nu sunt păstrate/stocate în condițiile corespunzătoare iar prețul nu este acordat in funcție de calitate ci în funcție de cantitate.
La nivel european România bifează toate categoriile de produs dar în cantități foarte mici comparativ cu țări precum Franța, Germania.
Prețurile cele mai mari de valorificare a laptelui ca materie primă din UE se înregistrează în Cipru pentru perioada 2012-2017, România situându-se sub media Uniunii Europene.
Prețurile medii, cele practicate în piețe agroalimentare – oboare și procesatori – comercianți – societăți comerciale agricole, pentru produsul lapte de vacă au păstrat un tren descrescător iar o primă cauza a scăderi prețului pentru lapte este desființarea cotelor de lapte și oferta mare pe piața interna a acestui produs, ce a crescut cu 35 % în ultimii doi ani, o alta cauza este data de embargoul rusesc, țară ce absorbea 13 % din cantitățile de lapte destinate exportului de către U.E astfel marii producătorii la nivel European sunt nevoiți să identifice alte piețe de desfacere.
Creșterea prețului în anul 2017 explicându-se prin: scăderea ofertei de lapte, mărirea costului de producție, creșterea prețului la alte inputuri ce intra in procesul de producție.
Fermierii mici și mijlocii se confruntă cu o concurență căreia nu-i pot face față, astfel pentru o eficiență economică crescută, aceștia trebuie sa-și îmbunătățească cooperarea pe segmentul colectare-procesare, vor trebui să se adapteze din mers la condițiile unei piețe liberalizate în care importurile în creștere generează un nivel ridicat de concurență iar pentru a putea rezista pe piața fermele mici producătoare de lapte au o singură opțiune- asocierea- creând un plus de eficiență economică ce nu are ca efect limitarea concurenței în sector, ajungându-se în final la apariția lanțurilor scurte de valorificarea pe filiera laptelui.
Pe piața românească a laptelui, consumatorul este singura ”verigă„ ce poate susține cu adevărat industria laptelui, acesta jucând un rol foarte important având libertatea de a opta pentru ceea ce consideră că este mai bun pentru el, acesta având de ales între laptele românesc și laptele de import.
Din punct de vedere al comportamentului de consum pentru produsele lactate, răspunsurile sunt variate si se observă dorința consumatorului de a sprijini producatorii romani însă aceștia nu sunt dispuși să aloce un buget foarte mare în achiziționarea de produse lactate.
Consider ca ar trebui sa existe mai multe campanii de informare cu privire la produsele lactate românești referitoare la calitatea acestora, caracteristicile organoleptice si nutriționale iar fermieri și producători români ar trebui în primul rând susținuți de catre piață , de către cosnumatori
BIBLIOGRAFIE
Acatincai S.- Proiectarea tehnologică la bovine; Editura Brumar, Timișoara 2005
Agenția de plăți și Intervenție pentru Agricultură (www.apia.org)
Agenția Națională pentru Zootehnie- Documente statistice
Avizul Comitetului European al Regiunilor – Viitorul sectorului produselor lactate – 2015/C 195/03
Chetroiu Rodica și colab. – Piața produselor alimentare 2011-2016; Editura ASE, București 2017
Chiran A. și colab- Economie Creșterii Animalelor- teorie și practică; București, 2002.
Comisia Europeană – Comunicat de presă- Sectorul laptelui din UE se pregătește pentru eliminarea cotelor de lapte ( http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-4694_ro.htm)
Decizia Comisiei din 18 decembrie 1996 de stabilire a dispozițiilor de aplicare a Directivei 96/16 / CE privind statisticile din sectorul laptelui și al produselor lactate
Ghid legislativ- ANPC
Ghid legislativ Comisia Europeană
Grodea Mariana –Piața laptelui, Editura Expert, București, 2005
Lapte și produse lactate – 30 de ani de cote -Datele istorice privind sectorul laptelui (1983-2013)
Regulamentul (CE) nr. 248/2008 al Consiliului din 17 martie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 în ceea ce privește cotele naționale de lapte
Regulamentul (UE) nr. 261/2012, JO L 94, 30.3.2012
Regulamentului nr. 1535/2007 al Comisiei Europene
*** http://ue.mae.ro/node/1004 (Comisia Europeană anunță măsuri de sprijinire a pieței în sectorul laptelui)
***http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Milk_and_milk_products_-_30_years_of_quotas
*** Eurostat-database/milk-production.com
*** http://www.euromonitor.com/romania
*** http://www.madr.ro/comunicare/985-comunicat-de-presa.html
*** http://85.120.75.151/comunicat-de-presa__l1a13312.html
*** http://europa.eu/rapid/press-release_IP-09-1333_ro.htm
*** http://www.anpc.gov.ro
*** http://www.apia.org.ro/ro/legislatie/legislatie-europeana
*** http://www.cdep.ro/interpel/2014/r5293A.pdf (adresa nr. 8528/DRP /03.10.2014 către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu nr 5293A/2014 înregistrată la camera deputaților în care se solicită în scris de către domnul deputat Costel Șoptică date cu privire la măsurile de sprijin pentru crescătorii de bovine din România în perioada 2014-2020 – Răspuns nr. 269717/noiembrie.2014 MADR)
*** http://www.economica.net/cote-lapte_97317.html#ixzz4eceb7ln6
*** http://www.euromonitor.com/romania
*** http://www.europarl.europa.eu/news/ro/news-room/plenary/2013-12-09/12
*** http://www.fao.org/faostat/en/#data/PP
*** http://www.infolapte.ro/legislatie_lapte.html
*** http://www.infolapte.ro/legislatie_lapte.html
*** http://www.mdrl.ro/euroimm/index.php?id2=0205
*** http://www.monitouloficial.ro/
*** http://www.isondaje.ro/sondaj/571536252/
***http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Milk_and_milk_products_ _30_years_of_quotas
***http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32008R0248 ()
***http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:JOC_2015_195_R_0003()
***http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-3922_ro.htm
***http://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2017/02/HG-12.pdf-(GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii și schemelor de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora, pentru anul de plată 2016)
***www.iceadr.ro
***www.insse.ro
***www.madr.ro
Anexa 1
STRUCTURA SECTORULUI DE CREȘTERE A ANIMALELOR PRODUCĂTOARE DE LAPTE
Structura sectorului de creștere a taurinelor
Exploatații agricole cu efective de vaci pentru lapte
– Număr-
Sursa: Ancheta Structurală în Agricultură 2016, INS
Efective de vaci pentru lapte
– Capete-
Sursa: Ancheta Structurală în Agricultură 2016, INS
Structura sectorului de creștere a ovinelor
Exploatații agricole cu efective de ovine
– Număr-
Efective de ovine
– Capete-
Sursa: Ancheta Structurală în Agricultură 2016, INS
Structura sectorului de creștere a caprinelor
Exploatații agricole cu efective de caprine
– Număr-
Sursa: Ancheta Structurală în Agricultură 2016, INS
Efective de caprine
– Capete-
Analiza structurii sectorului de creștere a animalelor comparativ cu țări ale Uniunii Europene
Sursa: Eurostat- databasfarmstructure-livestock 2016 (http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do)
Anexa 2
DINAMICA EFECTIVELOR DE ANIMALE PRODUCĂTOARE DE LAPTE ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE PROPRIETATE AL EXPLOATAȚIEI
Sursa: Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Analiza dinamicii efectivelor de animale producătoare de lapte comparativ cu țări ale Uniunii Europen
Efectivele de bovine si densitatea acestora la 100 ha teren, in Romania și în principalele State Membre ale Uniunii Europene
Efectivele de ovine și caprine și densitatea acestora la 100 ha teren, in Romania și în principalele State Membre ale Uniunii Europene
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Anexa 3
Sursa: Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Sursa: Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Anexa 4
Producția de lapte și produse lactate din exploatațiile agricole, în anul 2017
pe specii de animale
Sursa: Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Modificări procentuale de la un an la altul în ceea ce privește produsele lactate obținute
procentual (%)
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor statistice
Anexa 5
ANALIZA PREȚURILOR
Prețuri medii de achiziție pentru produse lactate
Sursa: Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
Modificări procentuale de la un an la altul în ceea ce privește prețul mediu de achiziție pentru produse lactate
procentual (%)
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor statistice
Prețuri de producător pentru laptele proaspăt de vaca
USD/tonă
Sursa: FAOSTAT
Anexa 6
CEREREA SI OFERTA DE LAPTE. BILANȚUL ALIMENTAR
Anexa 8
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
sursa: sondaj propriu, realizat pe iSondaje.ro.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Piata Laptelui 2012 2017 04 [308488] (ID: 308488)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.