PIAȚA INTERNĂ A UNIUNII EUROPENE STUDENT MASTERAND: ARHIRE DENISA MARINA(CĂS.VASILICĂ) SPECIALIZAREA: DEZVOLTARE REGIONALĂ, ANUL I Universitatea… [607036]

1

PIAȚA INTERNĂ A UNIUNII EUROPENE

STUDENT: [anonimizat]: ARHIRE DENISA MARINA(CĂS.VASILICĂ)
SPECIALIZAREA: DEZVOLTARE REGIONALĂ, ANUL I

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Drept – Centrul de Studii Europene
Specializarea: Dezvoltare region ală, An I

2

Piața internă a Uniunii Europene

Introducere
Piața internă europeană a constituit și constituie un obiectiv principal al procesului de
integrare europeană ce înlătură barierele intra -comunitare și consolidează libertățile de circulație
la nivelul UE.
Numită și piață unică, ea poate fi definită ca un spațiu care nu are fronti ere interne, în
cadrul căreia se manifestă prosperitatea și în care libera circulație a mărfurilor, capitalurilor,
persoanelor și serviciilor este garantată de dispozițiile tratatelor UE1. Aceasta aduce numeroase
beneficii membrilor UE prin posibilitatea d e a circula liber, de a studia, de a locui și de a -și
desfășura activitatea pe teritoriul unui stat membru.
Piața internă, vine cu un avantaj semnificativ și pentru producător și consumator, cel din
urmă având posibilitatea de a opta dintr -o gamă variată de bunuri produse în statele membre,
care se regăsesc la prețuri acceptabile. Din perspectiva producătorului, putem observa că acesta
are oportunitatea de a -și expune produsele la nivelul pieței UE și bineînțeles de a -și crește
producția, lucru care îi va aduce a cestuia venituri semnificative. Întreprinderile mari și mici,
dețin și ele avantaje semnificative atunci când vorbim de piața internă datorită faptului că
acestora le este facilitat accesul la comerțul în afara graniț elor Europei, ceea ce face ca a ceste
întreprinderi să se dezvolte masiv și să contribuie bineînțeles la creșterea economică.
Observăm din cele menționate anterior, faptul că piața internă este într -o continuă
dezvoltare, lucru ce poate fi observat prin creșterea numărului de consumat ori, de la 345 de
milioane în 1992 la mai mult de 500 milioane în 2014 (Comisia Europeană, 2014) și prin
amploarea pe care a luat -o comerțul transfrontalier între statele membre și comerțul UE – restul
lumii.
Toate aceste aspecte înregistrate, ne arată că o piață internă stabilă, în continuă dezvoltare
oferă cetățenilor UE, întreprinderilor și nu numai, încredere cu privire la creșterea calității vieții,
oportunitatea de a beneficia de anumite ”privilegii” legate de calitatea produselor, calitatea
transpor turilor, a locurilor de muncă, etc.

1 Raportat la art. 26 alin(2) din T.F.U.E Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Dre pt – Centrul de Studii Europene
Specializarea: Dezvoltare regională, An I
Student: [anonimizat]: Arhire Denisa Marina (căs. Vasilică)

3
Conform prof. Univ. Dr. Deleanu Sergiu, ”în jurisprudența europeană s -a reținut că
realizarea pieței europene implică înlăturarea tuturor obstacolelor din calea schimburilor între
statele membre, în scopul fuziunii pie țelor naționale într -o piață unică, care să prezinte condiții
cât mai apropiate de cele ale unei veritabile piețe interne ”2

Subiectul I
1. Prevederi ale tratatelor de bază privind metoda reali zării celor patru libertăți ale
pieței interne ;

Cele patru liber tăți ale pieței interne menționate inițial (libertatea de circulație a mărfurilor,
a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor) sunt esențiale în procesul de consolidare a UE,
acestea fiind reglementate prin intermediul tratatelor Uniunii.
Pentru a ab orda cele patru libertăți ale pieței interne din perspectiva tratatelor Uniunii
Europene, voi încadra aceste aspecte în contextul evoluției istorice, a formării Uniunii.
Așadar, ideea de formare a Uniunii Europene a venit din necesitatea reconstrucției st atelor
după cel de -al Doilea Război Mondial, în vederea asigurării păcii, dezvoltării economice.
Ideea de piață internă, o identificăm în ”Mesajul către Europeni” redactat de scriitorul
Denis de Rougemont care proiectează prin ”angajamentul” redat concep tul unei Europe unite în
care există posibilitatea liberei circulații a oamenilor, ideilor și bunurilor. Această idee, va fi
dezvoltată prin intermediul tratatelor ce le vom analiza în continuare și va fi pusă în prim plan,
atunci când vorbim despre piața in ternă a UE.
Tratatul de instituire a CECO, ce a intrat în vigoare în 1952, propune înființarea unei piețe
comune pentru a pune în comun cărbunele și oțelul, produsele din această industrie, care se va
constitui progresiv pentru a facilita dezvoltarea eco nomică a statelor membre. (Belgia, Franța,
Germania, Italia, Luxemburg și Olanda.
Observăm că, abordarea ideii de piață comună este ”timidă”, se construiește pas cu pas,
pentru a asigura succesul acesteia și pentru reorganizarea economică a statelor.
Tratatul CEE, continuă inițiativa Tratatului CECO, prin stabilirea unei piețe comune
progresive construită pe 4 piloni determinaț i de libertățile fundamentale: libera circulație a
bunurilor, persoanelor, a serviciilor și capitalurilor. Dacă analizăm din pe rspectivă economică
realizarea pieței interne, constatăm că aceasta avea scopul de a pune bazele unei Europe unite,
caracterizată de oferirea unor beneficii statelor membre, precum și cetățenilor acestora.

2 Deleanu S., (2013), Dreptul european al afacerilor – Piața internă a Uniunii Europene , Editura Universul
Juridic, București

4
Pentru a elimina barierele apărute î n legătură cu libera circulație și datorită lipsei unui
progres semnificativ în realizarea unei piețe comune datorită măsurilor legislative ce impuneau
unanimitatea în vederea luării deciziilor, pentru realizarea pieței interne, în 1985, Comisia
publică ”Cartea albă”, ce prevede măsuri în vederea funcționării unei piețe comune, fără
frontiere.
Actul Unic European, prin reforma adusă tratatelor constitutive, creează cadrul de
dezvoltare a pieței interne, reglementând faptul că deciziile în această privință vor fi luate de
Consiliu cu majoritate calificată.
Tratatul de instituire a Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht), se remarcă prin
determinarea pe care o manifestă în vederea progresului economic și social, în contextul
consolidării pieței interne, a coeziunii și a protecției mediului (TUE, 1993). Observăm astfel, că
Tratatul de la Maastricht își propune prin reglementările sale să consolideze piața internă, ținând
cont și de progresul care s -a făcut, până la momentul respectiv.
Tratatul de la Amsterdam, a in trat în vigoare în 1999 și și -a propus să continuie demersurile
realizate prin Tratatul de la Maastricht, prin consolidarea ” pieței interne caracterizată prin
eliminarea, între statele membre, a obstacolelor care stau în calea liberei circulații a mărfuri lor,
persoanelo r, serviciilor și capitalurilor ” așa cum se menționează în articolul 3 (Tratat
Amsterdam, 1999), prin crearea unui sistem ce va eficientiza concurența pe piața internă,
împiedicând denaturarea acesteia.
Prin Tratatul de la Lisabona, piața i nternă este descrisă ca fiind un spațiu al dezvoltării
durabile, al competitivității, în care creșterea economică este una echilibrată, iar prețurile sunt
bine stabilite, se are în vedere progresul social, forța de muncă, un înalt nivel al protecției și al
calității mediului. Totodată, este promovată cercetarea, schimbul de experiențe, progresul
științific și cel tehnic.(Tratatul de la Lisabona, 2009)
Așadar prin instituirea pieței interne, Tratatul de la Lisabona, dorește ca statelor membre
UE și cetățen ilor acestora să li se ofere protecție, siguranță în vederea dezvoltării pe plan
economic, social și cultural. Încrederea pe care cetățenii europeni o oferă pieței interne, ajută la
dezvoltarea acesteia precum și la creșterea economică.
Piața internă adu ce contribuții numeroase prin funcționarea acesteia și prin facilitățile pe
care le oferă la nivelul UE, în perioada 2003 -2010, fiind abordată o nouă strategie ce își propune
să îmbunătățească mecanismul de funcționare a acesteia, prin libertatea de circul ație a
mărfurilor, eliminarea barierelor fiscale și simplificare a mediului de reglementare.

5
În vederea dezvoltării pieței unice europene, pentru a stimula consumatorii, producătorii,
IMM -urile a fo st publicat ”un Act privind piaț a unică”, ce are ca scop dezvoltarea economică și
stimularea competitivității la nivelul Uniunii Europene.
Acest document este revizuit și prezentat în 2012, când apare ”Actul privind piața unică II”
ce aduce îmbunătățiri pentru accelerarea mecanismelor pieței interne, precum d igitalizarea
economiei și a domeniilor de activitate, reglementări concise în ceea ce privește mobilitatea
transfrontalieră a cetățenilor europeni și a întreprinderilor, beneficii pentru producători și pentru
consumatori și aici ne referim la taxe scăzute și accesul la tranzacții financiare prin intermediul
băncilor mai facil, mobilitate la nivelul locurilor de muncă, ce stimulează creșterea economică.
În 2015, apare un nou document3 ce are ca scop modernizarea pieței interne prin oferirea de
noi oportuni tăți cetățenilor europeni, producătorilor și consumatorilor, întreprinderilor. Aceste
oportunități vizează consolidarea unui mediu de calitate, sănătos, energie care funcționează
bine, digitalizarea domeniilor de activitate care facilitează posibilitatea c etățenilor de a lucra
într-un mediu inovativ. Acest ultim aspect, digitalizarea reprezintă una dintre provocările cele
mai mari care se instituie la momentul actual la nivelul pieței interne, datorită multitudinii de
măsuri, reglementări care trebuiesc lua te, datorită investițiilor care trebuiesc realizate astfel
încât Europa să se bazeze pe o economie digitală iar cetățenii, producătorii, consumatorii,
întreprinderile să poată colabora, să poată utiliza anumite platforme în vederea desfășurării
activității , mult mai ușor. Timpul de lucru va fi redus prin intermediul digitalizării, ceea ce va
spori și intensifica activitatea în anumite domenii.
Dacă ne raportăm la Pandemia de COVID -19, UE a fost nevoită să ia măsuri suplimentare
pentru eficientizarea activ ității în cadrul pieței interne, datorită faptului că cetățenii au fost
presați să se reorganizeze în vederea desfășurării activităților. Datorită măsurilor de siguranță ce
au fost luate în această perioadă, precum limitarea libertății de circulație în ved erea protecției ,
cetățenii europeni s -au reorientat către telemuncă, ceea ce a presupus din partea UE, o mai bună
organizare în vederea susținerii acesteia.
Prin urmare, Uniunea Europeană își propune, pentru a eficientiza activitatea în cadrul pieței
interne să investească într -o conectivitate mai bună, având în vedere că aproape jumătate dintre
statele membre nu ating nivelul de performantă digitală stabilită de UE ( conform grafic 1 din
Anexa), să investească în industrie și tehnologie, în crearea unor baze de date cu privire la
economia UE și să stimuleze mediul de afaceri astfel încât acesta să devină mai competitiv. Atât

3 ‘Upgrading the Sing le Market: more opportunities for people and business’ (2015)

6
timp cât Uniunea Europeană va reuși să îndeplinească aceste obiective, redresarea în urma crizei
pandemice va fi una mai ușoară.
Într-o privire de ansamblu a celor prezentate anterior, putem constata faptul că piața internă
a fost de la început un obiectiv bine stabilit în vederea construcției europene ce se baza pe cei 4
mari piloni – libertatea de circulație a mărfurilor, a persoan elor, a serviciilor și a capitalurilor.
Procesul de formare a pieței interne, de creare a unor norme interne și externe care să fie luate în
considerare în desfășurarea activității a fost și este în continuă dezvoltare datorită necesității de
adaptare la c ondițiile actuale și cu toate că s -au întâmpinat numeroase dificultăți în identificarea
celor mai bune măsuri pentru eficientizarea activității pe piața internă, aceasta reprezintă
elementul unificator al statelor membre, din punctul meu de vedere.
Cele 4 libertăti ale pieței interne sunt consolidate prin intermediul tratatelor Uniunii
Europene.
Începând cu Tratatul de la Maastricht, putem observa faptul că restricțiile cu privire la
capital în relațiile dintre statele membre și țările terțe au fost inte rzise. În vederea îndeplinirii
obiectivului libertății de circulație a capitalurilor, vor fi luate măsuri în unanimitate, în vederea
susținerii investițiilor directe, a celor imobiliare, furnizarea unor servicii financiare bine stabilite
pe piața internă. În momentul în care apar circumstanțe excepționale cu privire la libertate a de
circulație a capitalurilor, ce cauzează disfuncționalități în funcționarea uniunii economice și
monetare, Comisia poate lua o serie de măsuri de salvgardare a statelor terțe, da r pentru o
perioada ce nu va depăși 6 luni. (Tratatul de la Maastricht, 1993).
Cu privire la libertatea de circulație a persoanelor observăm că se instituie prin acest tratat,
o serie de politici cu privire la azilul politic, cu privire la circulația per soanelor și controlul
acestora, cu privire la imigrație și circulația cetățenilor din statele terțe, ce au rolul de a asigura
securitatea și siguranța cetățenilor.
Tratatul de la Maastricht observăm că elimină restricțiile cantitative asupra importului ș i
exportului de mărfuri, ceea ce conferă statelor UE, o libertate de circulație în acest sens.
În ceea ce privește libertatea de circulație a serviciilor, a mărfurilor și capitalurilor, acestea
sunt limitate de o serie de restricții la nivelul plăților c e vor fi progresiv eliminate.
Tratatul de la Amsterdam aduce mici îmbunătățiri, raportate la cele patru libertăți, prin
adoptatea unor măsuri ce asigură libertatea de mișcare a lucrătorilor și securitatea acestora și a
persoanelor pe care le au în întreț inere, prin adoptarea unor politici legate de libertatea de
circulație a persoanelor: azil politic, imigrație și protejarea drepturilor cetățenilor statelor terțe,
justiție consolidată în vederea combaterii crimei și terorismului. Totodată sunt luate măsur i și cu

7
privire la politicile comerciale, vamale, agricole în vederea libertății de circulație a mărfurilor și
desfășurarea acesteia în cele mai bune condiții.
Prin Tratatul de la Lisabona se instituie noi reglementări cu privire la protecția datelor
personale și libera circulația a datelor, cu privire la securitate și justiție, precum și respectarea
drepturilor fundamentale ale cetățenilor, combaterea xenofobiei, a rasismului.
Prin urmare, aceste metode de realizare și de reglementare a celor patru libe rtăți
fundamentale asigură dezvoltarea pieței interne iar ca efecte identificăm creșterea economică,
creșterea numărului de consumatori și producători, întreprinderi implicate în activitatea de
dezvoltare a UE.

2. Realiza rea unei analize a uneia dintre cele patru libertăți ale pieței interne

În urma efectuării acestei analize, libertatea de circulație a lucrătorilor, o consider foarte
importantă în evoluția economică a pieței a UE.
Baza legală esențială ce tratează libertatea de circulație a lucrătorilor este Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene(TFUE), articolele 20, 26, 45 -48. Acestea menționează faptul că
libertatea de circulație permite lucrătorilor să se stabilească într -un stat membru pentru a lucra,
că orice discriminare pe baza țării de p roveniență va fi eliminată și că persoana va beneficia de
condiții de muncă și remunerarea corespunzătoare a activității depuse de acesta. Persoana
beneficiază de oferte reale de muncă, siguranță în desfășurarea activităților sale, posibilitatea de
a își s usține membrii familiei, care vor fi protejați de statul membru unde s -au stabilit, drepturi
și responsabilități egale cu membrii statului unde s -a stabilit, recunoașterea valorilor naționale și
nediscriminarea.
Uniunea Europeană se angajează prin măsuri le adoptate să susțină cooperarea în vederea
organizării cu privi re la ocuparea forței de muncă, să realizeze un cadru cu privire la cererea și
oferta locurilor de muncă din statele membre, să elimine restricții impuse în dreptul intern al
statelor pentru a asigura posibilitatea cetățenilor de a alege un loc de muncă, să realizeze un
program axat pe schimbul de lucrători la nivelul statelor membre și să asigure remunerarea
corespunzătoare a lucrătorilor.
Observăm astfel că Uniunea Europeană este preocupat ă de situația libertății de circulație a
lucrătorilor din statele membre și de asigurarea unor condiții propice de muncă, de sedere a
persoanei și a membrilor familiei pe care îi are în întreținere.

8
Atunci când o persoană dorește să lucreze într -un stat membru al UE, trebuie să cunoască
faptul că, pentru a te stabili și presta anumite servicii , trebuie ca profesia ta să fie reglementată
iar diplomele și calificările pe care le -ai obținut să fie recunoscute la nivel european.
Profesiile reglementate sunt cele care necesită o anumită diplomă sau calificare ce permite
posibilitatea persoanei de a alege profesia respectivă, bineînțeles în urma unei examinări
corespunzătoare. Cum se poate verifica dacă o profesie este reglementată UE? Prin intermediul
unei baz e de date puse la dispoziția cetățenilor UE, în care aceștia vor putea selecta țara de
interes și țara unde a primit calificarea. În cazul în care țara de interes raportată la calificarea
obținută nu se regăsește în baza de date există posibilitatea ca pr ofesia să nu fie reglementată în
acea țară.
Pentru a fi recunoscută diploma sau calificarea persoanei într -un stat membru UE, altul
decât cel în care a fost obținut trebuie depusă o cerere ce va fi analizată în vederea acordării
recunoașterii calificări i profesionale.
Baza de date a pieței interne oferă informații cu privire la profesiile reglementate în statele
membre UE, țările SEE, statistici cu privire la mobilitatea lucrătorilor dar și o serie de contacte
utile pentru persoanele care au nevoie de informații suplimentare.
Toate aceste informații sunt benefice pentru o persoană care dorește să lucreze într -un stat
membru UE, deoarece el trebuie să cunoască care sunt condițiile pentru a își desfășura
activitatea pe teritoriul altui stat, care sunt c alificările/diplomele pe care trebuie să le aibă și care
trebuiesc recunoscute.
Recunoașterea reciprocă reprezintă o altă condiție de calificare profesională la nivelul UE,
reglementată de articolul 53 din TFUE care prevede următoarele: ” recunoașterea re ciprocă a
diplomelor și a altor calificări cerute în fiecare stat membru pentru a avea acces la anumite
profesii reglementate poate fi folosită pentru a facilita libertatea de stabilire și de a presta
servicii ” . Conform noilor reglementări legislative rec unoașterea reciprocă se face în funcție de
anumite situații (de exemplu: în funcție de profesie, sectorul de activitate).
Identificăm astfel, o recunoaștere reciprocă realizată în funcție de profesie cu privire la
domeniul medical datorată faptului că ce rințele în acest domeniu sunt similare în statele
membre, ceea ce a dus la o armonizare a profesiilor în acest domeniu. Cu toate acestea
recunoașterea profesională se poate realiza și printr -un sistem general de recunoaștere.
Statele membre UE, au posibi litatea de a stabili un prag al calificărilor profesionale,
necesare pentru aplicarea în cadrul unei profesii. Cu toate acestea, ele sunt obligate să țină cont
de calificarea pe care o persoană a obținut -o într -un stat al UE și să verifice dacă, competențe le
pe care le deține persoana sunt în conformitate cu cerințe stabilite. Verificarea competențelor se

9
poate realiza bineînțeles și prin evaluarea persoanei pentru a demonstra faptul că aceasta este
pregătită pentru profesia respectivă.
Recunoașterea prof esională este reglementată și printr -o Directivă privind recunoașterea
calificărilor profesionale care vine cu o serie de propuneri privind facilitarea acestei proceduri
europene și anume: introducerea unui card profesional european, crearea unor condiții minime
cu privire la formare, care să fie cunoscute și de către cetățenii UE, recunoașterea unui număr de
șapte profesii și anume cea de arhitect, dentist, medic, asistent medical, moașă, farmacist și
chirurg veterinar și nu în ultimul rând crearea unui si stem informatizat pentru a recunoaște
diplomele și calificările profesioale (Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor
profesionale , 2013).
Prin urmare, pentru a -ți fi recunoscute calificările profesionale în vederea desfășurării unor
servicii pe teritoriul unui stat membru UE, trebuie să ai în vedere o serie de măsuri: să verifici
existența reglementării profesiei, în funcție de calificarea pe care ai obținut -o, în statul membr u
în care dorești să lucrezi și să ai în vedere recunoașterea p rofesională a calificărilor și
diplomelor pe care le -ai obținut în statul membru de care aparții.
În cazul în care instruirea pe care o ai, calificarea nu corespunde cu cerințele pe care statul
membru în care dorești sa lucrezi le are cu privire la acea profesie, exista posibilitatea a te forma
pe o perioadă de timp, astfel încât să îți definitivezi calificarea raportat la cerințele statului.
Dacă formarea nu corespunde cu profesia pentru care s -a optat există posibilitatea ca statul
membru să solicite o perioadă de adaptare a persoanei, în vederea însușirii informațiilor și
abilităților de care are nevoie în derularea activității sau să primească un test de aptitudini care
să reflecte cunoștințele persoanei cu privire la acea profesie.
Desigur, observăm că UE, este îndreptată asupra libertății de circulație a lucrătorilor și
pune mare accent pe calificarea profesională a acestor persoane și pe recunoașterea calificarii în
statul membru în care persoana dorește să lucreze. Totodată constatăm că UE este în dreptată și
spre asigurarea securității persoanei și a membrilor familiei acesteia și pe egalitatea de șanse în
vederea alegerii unei opțiuni profesionale.
Prin urmare, persoanele care doresc să lucreze într -un stat membru al UE, sunt încurajați și
benef iciază de o serie de reglementări care vin în ajutorul acestora și care le permit chiar dacă
nu îndeplinesc pe deplin cerințele statului membru, să se formeze în vederea completării
calificărilor profesionale pe care le -a obținut în statul de proveniență.
Uniunea Europeană pentru a facilita libertatea de circulație a persoanelor a identificat și
reglementat o serie de instrumente care vin în ajutorul cetățenilor UE și anume: un portal al
mobilității economice pentru ocuparea forței de muncă numit și EURES , o bază de date cu

10
privire la oportunitățile de carieră valabile ce poate fi consultată în timp real, Oficiul European
pentru selecția personalului(EPSO) și nu în ultimul rând, EURAXESS, ce are legătură cu
locurile de muncă vacante
EURES sau portalul mo bilității economice pentru ocuparea forței de muncă reprezintă un
instrument coordonat de Biroul european de coordonare, ce vine în sprijinul libertății de
circulație a persoanelor, ce a fost lansat în 1994 și are în vedere cooperarea în vederea ocupării
forței de muncă.
Această platformă este proiectată pentru cetățenii UE, care în ciuda barierelor lingvistice, a
celor culturale, birocratice și legislative, beneficiază de consultanță în vederea ocupării unui loc
de muncă la nivelul unui stat UE.
Portat ul EURES, la o primă analiză, observăm că furnizează informații cu privire la
solicitanții locurilor de muncă ( căutarea unui job, redactarea unui CV corespunzător cerințelor
Uniunii Europene – CV Europass și a unei scrisori de intenție, sugestii și sfaturi ), informații
pentru angajatori care pot identifica prin intermediul platformei candidați pentru post urile pe
care le au disponibile, pot publica locuri de muncă și să realizeze o bază de date cu acei
candidați care au fost selectați în vederea posturilor disponibile. În cadrul acestei platforme
identificăm și informații cu privire la condițiile de viață și de muncă (informații privind piața
muncii, libertatea de circulație) în fiecare stat membru din Uniunea Europeană .
EURES vine și în ajutorul lucrători lor transfrontalieri, care prin parteneriatele instituite,
oferă sprijin și ajutor financiar acestor lucrători în dificultățile pe care le întâmpină.
Prin urmare, EURES este instrumentul ce facilitează relația între lucrător și angajator, oferă
informați i esențiale cu privire la condițiile de viață și de muncă în statul membru în care
persoana își dorește să se stabilească și sprijină totodată lucrătorii transfrontalieri prin
intermediul unor parteneriate și a unor ajutoare financiare.
Oportunitățile cu privire la cariera pentru care persoana dorește să opteze se regăsesc într -o
bază de date, ce furnizează informații cu privire la tipul de job – temporar sau definitiv,
modalitatea de angajare: cu contract, ca stagiar sau ca persoană detașată. Totodată id entificăm și
care este angajatorul, țara în care este disponibil postul, calificarea, tipul de contract și perioada
în care se poate aplica pentru acel job.
Această baza de date este utilă pentru a facilita identificarea unor posturi de interes pentru o
persoană și cunoașterea detaliilor cu privire la acel post.
EPSO sau Oficiul European de S elecț ie a Personalului reprezintă instrumentul ce vine în
sprijinul libertății de circulație a persoanelor și are rolul de a selecta personalul care dorește să
lucreze în instituțiile și agențiile UE. Din punct de vedere statistic, observăm faptul că un număr

11
de aproximativ 1.500 -2000 persoane sunt selectate să ocupe posturi în instituțiile și agențiile
UE.
Într-o primă analiza a platformei EPSO, observăm că sunt redate avantajele unei cariere în
instituțiile europene, care sunt posturile disponibile în funcție de calificarea profesională,
principiile care sunt respectate la momentul înscrierii pe un post disponibil în cadrul instituțiilor
UE, condițiile de aplicar e pe un post ( atât cele profesionale, cât și cele lingvistice) și modele de
teste în vederea procedurilor de selecție și ce evaluează acestea. Totodată identificăm posturile
disponibile și posturile în curs, concursuri în cheiate și concursuri viitoare, po sturi de stagiari și
absolvenții debutanți, candidații care au fost selecționați în urma evaluărilor și listele cu
persoanele de rezervă în cazul în care se pot retrage anumiți candidați, precum și informații
suplimentare sau sugestii.
Platforma EPSO cu privire la aplicarea pentru o carieră în cadrul instituțiilor europene este
bine structurată, oferă informații în timp real cu privire la posturile disponibile, viitoarele
concursuri, criterii de selecție, ceea ce încurajează lucrătorii să se identifice cu un post și să
participe în cadrul selecționării.
EURAXESS sau posturi disponibile în cercetare, reprezintă o platfomă prin intermediul
căreia pot fi identificate o serie de cariere interesante în domeniul cercetării iar organizațiile
științifice, pot se lecta persoane, cercetători de care sunt interesați, experți în vederea cooptării
lor.
Privind în ansamblu platforma, putem observa faptul că oferă o serie de informații esențiale
pentru persoanele implicate precum: oportunități cu privire la carieră, of erte de finațare, mediul
în care vor lucra persoanele și posibilitatea de dezvoltare a carierei, parteneriate cu organizații
științifice, asistență și informații cu privire la condițiile de trai și muncă în UE. Identificăm
totodată și o hartă interactivă p rin intermediul căreia se poate interacționa la nivel global în
vederea dezvoltării științifice.
Consider că, această platformă oferă oportunitatea de a identifica job -uri în domeniul
cercetării, de a obține finanțare pentru o idee pe care o ai, de a înc heia un parteneriat cu o
organizație științifică și de a colabora pe plan internațional cu alți cercetători, lucru care poate
duce la dezvoltarea UE din perspectivă științifică prin inovație, creativitate și colaborare.
Un ultim instrument pe care îl voi analiza, este legat de calificarea profesională și se
numește EUROPASS, un instrument de dezvoltare personală și profesională realizat la inițiativa
UE ce evidențiază calificarea și abilitățile unei persoane și mobilitatea acesteia.
EUROPASS permite cet ățenilor UE și angajatorilor, să își pregătească calificările și
competențele prin intermediul unui CV ș i a unei scrisori de intenție, care sunt completate într –

12
un format tip acceptat la nivelul Uniunii, cu respectarea datelor personale și să identifice lo curi
de muncă în funcție ca competențele și calificările pe care le dețin.
Prin urmare, toate aceste instrumente analizate anterior au rolul de a facilita libertatea de
circulație a persoanelor, de a le oferi oportunitatea să studieze piața muncii, postu rile
disponibile, cerințele pentru ocupare a posturilor, condițiile de viața și muncă în statul în care se
dorește aplicarea, informații cu privire la angajator și detalii cu privire la postul pus la dispoziție
de acesta. Toate aceste platforme oferă șansa persoanelor de a se extinde și a se dezvolta
personal în plan european, de a acumula experiențe în urma dobândirii unui job într -un alt stat
UE, de a colabora cu alte persoane care sunt angajate în același domeniu, în alt stat membru și
de a împărtăși anu mite păreri care să faciliteze dezvoltare personală.
Constatăm astfel că Uniunea Europeană este focusată pe dezvoltarea acestei libertăți a
pieței interne, dezvoltare ce are ca efect creșterea economică, crearea unor noi oportunități
profesionale, dezvol tarea profesională a cetățenilor europeni, creșterea eficientizării în muncă
atât a angajatorului care are posibilitatea de a selecta candidați și din alte state membre ce sunt
calificați în prestarea serviciilor cât și a persoanei care are posibilitatea d e a selecta dintr -o serie
de job -uri la nivel european pe cel care se pliază profilului său profesional.

3. Piața internă digitală – prioritate strategică și rol în funcțio nalitatea și eficientizarea
pieței unice a UE

Atunci când vorbim de piața internă t rebuie să o asociem fără îndoială cu digitalizarea,
datorită faptului că eficientizarea acesteia, dezvoltarea economică, tehnică, științifică depind de
gradul de tehnologizarea la nivelul statelor UE.
Crearea unor rețele de conectivitate eficiente , vor a juta la relaționarea între statele membre,
între cetățeni, vor aduce un progres în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și capacitatea
lucrătoril or de a -și îndeplini sarcinile, vor îmbunătăți calitatea învățământului și competențele
partenerilor educa ționali, vor inova domeniile de activitate și domeniile de cercetare.
Observăm din ce în ce mai mult că trăim într -o eră digitală, ce ne influențează atât la locul
de muncă, în relaționarea cu ceilalți, în călătoriile pe care le realizăm și nu numai.
Având în vedere aceste lucruri, putem menționa faptul că piața internă trece printr -un
proces de revoluționare, reorganizare digitală pentru a putea face față cerințelor mondiale.
Piața internă digitală reprezintă la momentul actual o prioritate strategic ă a UE prin
introducerea unor sisteme de comunicație, a inteligenței artificiale, a tehnologiilor care să ne
îmbunătățească condițiile de trai.

13
Digitalizarea pieței interne reprezintă un obiectiv ce se află în Agenda Digitală a Europei ce
face parte din i nițiativa Europa 20204 adoptată de Comisie. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv,
foarte ambițios al UE însă imperios necesar, s -a creat o ”Strategie privind piața unică digitală
pentru Europa” ce vizează conectivitatea și axarea pe valorificarea oportunit ăților pe care le
oferă digitalizarea( în materie de telecomunicații, drepturi de autor, protecția datelor personale,
concurență pe piața internă, eliminarea tarifelor roaming, accesarea serviciilor digitale de către
cetățeni).
Prin intermediul acestei st rategii se preconizează faptul că digitalizarea pieței interne va
genera o creștere economică de 250 milioane de euro la nivelul UE, va oferi posibilitatea
cetățenilor de a fi conectați la tehnologii de ultimă generație, va crea noi locuri de muncă pliate
pe specificul digital, va oferi producătorilor și întreprinderilor noi posibilități de a se dezvolta pe
piața internă iar consumatorilor le va fi oferită o gamă largă de servicii care să imbunățățească
calitatea vieții acestora.
Nu putem vorbi despre dig italizarea pieței interne fără stabilirea unor măsuri legislative
care să reglementeze activitatea tehnologică a statelor membre, să protejeze datele personale și
să ofere siguranță cibernetică utilizatorilor tehnologiilor digitale.
Dacă ne raportăm la c ele patru libertăți ale pieței interne, putem menționa faptul că acestea
sunt asigurate indiferent de condițiile persoanei, ea beneficiind de acces online constant.
Strategia cu privire la Europa digitală este clădită pe trei piloni: accesul la servicii d igitale
de calitate, dezvoltarea rețelelor ș i serviciilor digitale, precum și creșterea economică digitală.
Cu toate că strategia este foarte bine pusă la punct și atinge elementele esențiale care trebuiesc
dezvoltate în statele membre pentru eficientizare a pieței interne, procesul de înlăturare a
barierelor online – offlline, de dezvoltare a infrastructurii și tehnologiilor TIC, poate întâmpina
dificultăți atât de natură financiară cât și de natură organizațională (și aici ma refer la
managerierea timpului în care acești piloni vor fi consolidați pe deplin). Categoric barierelor pot
fi eliminate, însă strategia trebuie să se raporteze la un timp îndelungat, datorită faptului că
fiecare stat are propriul ritm de dezvoltare și ar trebui totodată să proiecteze un plan de
prevenție prin care să identifice eventualele obstacole și modalitățile de soluționare a acestora.
Avantajele digitalizării pieței interne se vor identifica nu numai din perspectiva
consumatorului care beneficiază de anumite servicii ci și d in perspectiva întreprinderilor și
întreprinzătorilor care se vor extinde pe piață. Însă pentru a face acest lucru posibil UE trebuie

4 Obiectivul strategiei are în vedere asigura rea redresarii economice a Uniunii Europene (UE) datorate crizei
economico – financiare, în urma căreia s -au constituit o serie de reforme în vedere a dezvoltării economice și
crearea unor oportunități de muncă până în 2020.

14
să aducă în atenția consumatorilor, producătorilor, întreprinderilor, norme prin care se elimină
barierele întâlnite în ac tivitățile online, norme prin care se definește comerțul electronic și
norme privind discriminarea activității economice în mediul online.
Piața internă digitală ar trebui să conțină un set de norme cu privire la gestionarea
vânzărilor online, cu privire la protecția consumatorului și simplificarea achizițiilor
transfrontaliere.
În urma acestor măsuri, UE va încuraja întreprinderile să participe în cadrul pieței interne
online iar consumatorii vor fi impulsionați să opteze în favoarea comerțului online a tât timp cât
acesta oferă siguranță, înaltă calitate și prețuri accesibile.
Dacă ne raportăm la cel de -al doilea pilon al pieței interne digitale putem constata că
aceasta trebuie să întrunească o serie de condiții pentru a fi eficientă: accesibilitatea,
flexibilitatea, viteza, încrederea, inovarea, protecția datelor personale. Pentru consolidarea
acestui pilon ar trebui ca sectorul TIC să fie foarte bine pus la punct pentru a răspunde tuturor
cerințelor pieței interne în vederea dezvoltării economice.
Realizarea unui mediu de reglementare propice utilizării platforme lor și pentru
intermediari, își îndreaptă atenția asupra necesității îmbunătățirii platformelor online care la
momentul actual colectează și procesează un volum foarte mare de informații cu privire la
datele clienților săi.
O provocare cu care se confruntă mediul online și dezvoltarea platformelor este legată de
conținutul ilegal de pe internet, combaterea acestui feomen fiind una anevoioasă datorită
procedurilor complexe în acest domeniu. O altă provocare pe care o identificăm este câștigarea
încrederii consumatorilor în vederea utilizării platformelor digitale. Consumatorul, chiar și
întreprinzătorul, doresc o garanție a siguranței utilizării mediului online în vederea utilizării
servicii lor/ expansiunii pe piața UE, o protecție a datelor cu caracter personal, precum și
securitatea serviciilor care le sunt puse la dispoziție în calea atacurilor cibernetice.
Cel de -al treilea pilon are ca scop valorificarea potențialului de creștere a econ omiei
digitale. Prin urmare, atât timp cât tehnologia va fi bine pusă la punct, programele și aplicațiile
digitale vor funcționa fără să emită erori, iar mediul online va avea norme bine puse la punct și
aduse în atenția cetățenilor, digitalizarea pieței i nterne va contabiliza o creștere economică
semnificativă.
Prin urmare, realizarea pieței unice digitale reprezintă o provocare , însă demersurile active
în acest sens, investițiile realizate într -un mod inteligent, structurat și guvernanța pieței vor
consolida cei trei piloni pe care se sprijină aceasta și vor stimula creșterea economică, pe lângă
încrederea consumatorilor, întreprizătorilor.

15
Conștientizarea importanței acestui sector și realizarea demersurilor în vederea punerii în
aplicarea a strategiei cu privire la digitalizarea pieței interne analizate anterior, reprezintă un
prim pas în consolidarea pieței. Mobilizarea fondurilor și tuturor resurselor necesare dezvoltării
sectorului digital al statelor membre, stabilirea unor reguli de funcționare a pieței interne, de
stimulare a comerțului vor ajuta la conturarea unui cadru stabil.
Prin urmare, digitizarea este elementul cheie care va duce la transformarea pieței interne, la
reorganizarea acesteia și la oportunitatea de a -și dezvolta economia prin intermediul persoanelor
care vor opta pentru serviciile online puse la dispoziție de piața interna a UE. (Comisia
Europeană, 2015 ).
Datorită apariției unei noi provocări, pandemia de Covid – 19, UE a fost pusă în situația
necesității accelerării demersurilo r cu privire la digitalizarea statelor membre , pentru
reorganizarea unor domenii de activitate. Restricțiile care s -au impus în această perioadă, au
făcut ca numeroase persoane, firme să se reorienteze și să își desfășoare activitatea de la
domiciliu (tele munca), ceea ce a presupus un efort major al UE de a ajuta la stabilirea
conectivității în statele membre. Oamenii au descoperit posibilitatea de a utiliza anumite
servicii, ce implică totodată și costuri mai reduse iar încrederea lor în mediul online a cr escut.
Cu toate acestea mai sunt multe de făcut pentru dezvoltatea digitală a pieței interne iar unul
dintre ele este asigurarea unei securități a datelor personale, precum și împotriva atacurilor
cibernetice.

4. Piața internă și instrumentele suport pentr u IMM -uri

IMM -urile sau întreprinderile mici și mijlocii au un rol esențial în dezvoltarea economiei
Uniunii Europene reprezentând 99% din întreprinderile europene care asigură cea mai mare parte
a locurilor de muncă ale sectorului privat.
Conform Act ului unic privind piața internă I și II, necesitatea pe care o identificăm este
aceea de a îmbunătăți condițiile de bază ale întreprinderilor prin asigurarea unui climat de
competitivitate și a unor măsuri de funcționare a IMM -urilor pe piață. Instituția c are
supervizează activitatea, evoluția acestora din urmă și accesul la finanțări în vederea dezvoltării
IMM -urilor este Comisia.
Digitalizarea pieței interne ar aduce beneficii și pentru IMM -uri care la momentul actual,
datorită neîncrederii în operativi tatea platformelor digitale funcționează la nivel local, puține
dintre acestea fiind angrenate în comerțul transfrontalier.

16
Conform unui studiu realizat, Ӕ n 2015, aproape 23 de milioane de IMM -uri au generat 3,9
mii de miliarde EUR ca valoare adăugată și au asigurat locuri de muncă pentru 90 de milioane
de persoane, reprezentând o sursă esențială de spirit antreprenorial și de inovare, aspecte vitale
pentru competitivitatea întreprinderilor din UE ” (Gouardères F, 2020)
Prin urmare, realizarea unor instrumente suport pentru IMM -uri și eficientizarea acestora
pe piața internă, în vederea susținerii locurilor de muncă și creșterii economice este necesară.
În 2008, Comisia a prezentat o inițiativă, intitulată ”Small Business Act” ce are ca scop
crearea unui cadru în care să fie integrate instrumentele suport și politicile cu privire la IMM –
uri.
Facilitarea activității IMM -urilor presupunea reducerea birocrați ei, a procedurile pe care
trebuie să le îndeplinească în vederea descfășurării activităților, precum și a taxelor care
îngreunează dezvoltarea economică a acestora. Modernizarea activităților IMM -urilor prin
introducerea sistemului achizițiilor publice și posibilitatea de a participa la acestea, a dus la
posibilitatea de a își expune serviciile la nivelul pieței interne, crearea unei oferte atractive
pentru ceilalți participanți economici.

În ceea ce privește accesul IMM -urilor la sursele de finanțare a granturilor europene, putem
identifica mai multe obstacole, de ordin financiar sau birocratic.
Din punct de vedere financiar, criteriul de cofinanțare existent în condițiile de accesare a
granturilor, impune o imposibilitate de accesare a acestor bani, pe fondul lipsei de lichidități. O
soluție pe care o identificăm în acest caz o reprezintă programele naționale5 de garantare a
împrumuturilor financiar -bancare a IMM -urilor.
Din punct de vedere birocratic, putem preciza că procedurile complexe de accesa re a
fondurilor și lipsa personalului calificat în vederea accesării acestora determină imposibilitatea
IMM -urilor, fie de a nu accesa fondurile, fie de a renunța pe parcursul desfășurării procedurii
datorită complexității acesteia. O soluție în acest caz o reprezintă, digitalizarea sistemului
național și internațional prin dezvoltarea unor aplicații care să permită comunicarea eficientă a
IMM -urilor cu instituțiile statului.
Printre oportunitățile de finanțare a IMM -urilor întâlnim granturi care sprijină proiecte ce
promovează UE, instrumentul de microfinanțare care oferă împrumuturi de până la 25.000 euro,

5 Programul IMM Invest lansat în anul 2020 de statul român, care are drept obiective garantarea până la 90% din
valoarea creditelor, lipsa dobânzii, a comisionului de garantare iar Valoarea maximă a creditelor poate fi de
până la 10.000.000 lei pentru investiții și până la 5.000.000 lei pentru capital de lucru

17
și nu numai. Fondul social european acordă sprijin IMM -urilor în vederea accesării fondurilor
iar Banca Europeană de Investiții acordă credite pentru acestea.
COSME reprezintă programul european pentru IMM -uri, care facilitează accesul financiar
al acestora indiferent de stadiu l evoluțional al întreprinderii și introducerea acestora pe piața
internă. Totodată, programul finanțează rețeaua Enterprize E urope care ajută IMM -urile să își
găsească parteneri de afaceri și tehnologii care să eficientizeze creșterea activității economice.
Cele două instrumente ale COSME (Mecanismul de garantare a împrumuturilor și Mecanismul
de capitaluri proprii pentru crește re) facilitează accesul IMM -urilor pe piața internă.
Atât Parlamentul European cât și Consiliul au constatat că a sprijini IMM -urile înseamnă
creșterea socio -economică a Europei. Finanțarea UE poate fi accesată prin intermediul
instrumentului pentru IMM -uri ce face parte din programul UE, Orizont 20206
Prin urmare, UE prin instrumentele pe care le pune la dispoziție pentru IMM -uri are în
vedere dezvoltarea acestora, transferul activității de la nivelul local la nivelul european , al pieței
interne, posibi litatea IMM -urilor de a accesa finanțarea europeană și de a obține consultanță în
domeniul acesta, precum și sprijin din partea Băncii Europene de Investiții în vederea acordării
creditelor necesare. Atât timp cât aceste IMM -uri evoluează și intră în compe tiție pe piața
internă cu oferte accesibile cu atât creșterea economică la nivelul UE este mai semnificativă. În
perioada 2014 -2020 creșterea investițiilor s -a bazat pe realizările politicii de coeziune a UE din
perioada de finanțare 2007 -2013 .

5. Dimensi unea strategică a pieței interne

Piața unică reprezintă piesa centrală de funcționarea a Uniunii Europene, ce facilitează
libertatea de circulație a persoanelor, mărfurilor, capitalurilor, serviciilor.
Pentru funcționarea acesteia în condiții optime s -au impus de -a lung ul timpului o serie de
strategii care să dezvolte potențialul pieței interne a UE.
În 2015, Comisia Europeană a prezentat o foaie de parcurs ce a lansat, Strategia privind
piața unică ce se află sub deviza „O piață unică mai aprofundată și mai echitabilă”7 , prin
intermediul căreia se dorește amplificarea oportunităților pentru cetățeni și pentru întreprinderi.
Conform acestei strategii, piața unică trebuie să se adapteze provocărilor care apar, prin
dezvoltarea la nivelul mai multor do menii de activitate ce vor asigura consolidarea acesteia.

6 Orizont 2020 este instrumen tul financiar de implementare în cadrul Uniunii a inovației, inițiativa emblematică
Europa 2020 vizând asigurarea competitivitatii la nivelul UE .
7 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/deeper -single -market/

18
Așa cum afirmă Jyrki Katainen , vicepreședinte al Comisiei consolidarea și aprofundarea
pieței unice a Uniunii ” reprezintă partea cea mai importantă a Planului de investiții pen tru
Europa. Trebuie să eliminăm restricțiile în ceea ce privește investițiile și să creăm noi
oportunități pe ntru consumatori, profesioniști și întreprinderi. Piața unică trebuie să țină pasul
cu vremurile: trebuie încur ajate și incluse în cadrul pieței unice modele de aface ri inovatoare.”8
În urma discuțiilor pe plan european cu privire la dezvoltarea pieței interne Consiliul a pus
în vedere trei domenii esențiale ale Strategiei privind piața unică ce constau în sprijinirea IMM –
urilor, îmbunătățirea serviciilor prestate pe piața internă și punerea în aplicare și respectarea
normelor existente în acest domeniu.
Putem observa că Strategia privind piața internă se bazează pe dezvoltarea economică și
ocuparea locurilor de muncă precum și asigurarea unui cadrul legal care să f ie respectat de către
toți cetățenii.
Într-o analiză realizată după un an de la adoptarea strategiei s -a ajuns la concluzia că cel
mai important lucru în dezvoltarea pieței interne este reprezentat de aplicare normelor existente
la nivel european și resp ectarea acestora de către cetățenii europeni.
O altă strategie de dezvoltare a pieței interne elaborată la nivelul anul 2017, este
reprezentată de punerea în valoare a IMM -urilor, întreprinderilor noi înființate și în curs de
înființare, pentru care se de pun eforturi în contextul Planului de investiții și al Uniunii piețelor
de capital. Cu toate acestea în urma examinării ulterioare a progresului înregistrat, Consiliul a
subliniat necesitatea dezvoltării digitale și a serviciilor pieței unice, pe lângă de zvoltarea
întreprinderilor. Toate acestea vor asigura un cadru pentru funcționarea în cele mai bune
condiții a pieței interne și accelerarea aplicării noilor strategii în vederea asigurării unor
beneficii, atât pentru consumatori cât și pentru întreprinder i.
După examinarea Strategiei privind piața unică liderii europeni au lansat un apel prin care
au evidențiat necesitatea dezvoltării indust riale competitive și solicită crearea unui cadrul pentru
o piață unică integrată.
În 2018, Strategia privind piaț a unică și Consiliul propune o recunoaștere reciprocă a
mărfurilor de către statele membre în care sunt vândute, cu condiția respectării drepturilor
consumatorului dar si reglementarea pieței interne cu scopul protecției consumatorilor și
întreprinderilor și a consolidării competitivității.
În 2019, identificăm piața internă sub egida noii Agende strategice a UE , pentru perioada
2019 -2024 ce are ca scop dezvoltarea celor patru libertăți fundamentale pe care piața se

8 Comisia Europeană, Comunicat de presă (2015) O piață unică mai profundă și mai echitabilă: Comisia
multiplică oportunitățile oferite cetățenilor și întreprinderilor , Bruxelles

19
consolidează, digitalizarea, elaborarea unor politici industriale care să se plieze pe cerințele
viitorului precum și creșterea forței de muncă la nivelul UE, prin facilitarea programelor de
ocupare a locurilor de muncă.
Având în vedere că anul 2020 a fost marcat de Pandemia COVID -19, atenția s-a îndreptat
asupra rezilienței pieții interne. În urma evaluării, liderii UE au reafirmat necesitatea
consolidării pieței interne în vederea redresării și sustenabilității UE. Măsurile ce sunt luate în
vedere în această perioadă vizează aplicarea într -un mod strict a normelor cu privire la piața
internă, configurarea unui sistem de guvernantă economică la nivel global și nu în ultimul rând
realizarea unor investiții în domeniul educațional, formare și digitalizare.
Prin urmare, strategiile pe care le ar e în vedere Uniunea Europeană, vizează consolidarea
treptată pieței interne respectând totodată și cele patru libertăți de circulație a mărfurilor,
capitalurilor, serviciilor și persoanelor.
Încă odată putem observa faptul că piața unică este o piesă de bază a UE, fără de care
dezvoltarea economică europeană dar și națională nu ar putea avea loc și s -ar ajunge la
dezechilibre majore în ceea ce privește economia națională.
O bună cooperare în dezvoltarea strategiilor și a consolidării reglementărilor duce la o piață
internă puternică ce garantează cetățenilor europeni și întreprinderilor siguranța și oferă
beneficii cu privire la calitatea vieții și a muncii, precum și a posibilității de dezvoltare în plan
european.

Concluzii
În concluzie, analiza ne fa ce să reflectăm asupra capacității pieței interne de a influența
economia europeană precum și de a asigura libertățile garantate de tratatele UE.
Această piață unică este văzută de consumatori ca o posibilitate de a opta pentru servicii de
calitate ce au fost verificate conform standardelor europene, de a se deplasa în alt stat membru și
de a se stabili acolo în vederea ocupării unui loc de muncă conform calificărilor pe care le -a
obținut și care i -au fost recunoscute prin intermediul instrumentelor de rec unoaștere
profesională puse la dispoziție de UE. Totodată consumatorii acordă încredere pieței unice
datorită facilităților pe care le au prin utilizarea sistemelor digitale care le facilitează condițiile
de viață. Pentru întreprinderile mici și mijlocii o portunitățile pieței interne sunt semnificative,
iar suportul financiar pe care îl primesc în urma finanțării europene ajută la dezvoltarea acestora
și la promovarea lor la nivelul pieței.
Se promovează totodată această relație între consumator și întrep rinderi, prin crearea unor
oportunități la nivelul cererii și ofertei din cadrul pieței interne.

20
Așadar, digitalizarea, inovația, dezvoltarea domeniului științific precum și dezvoltarea
IMM -urilor au contribuit și contribuie la consolidarea pilonilor pie ței internă ce are ca efect
creșterea economică la nivelul UE și la nivel național.

Partea a II -a
Analiză economică a României , stat membru al Uniunii Europene

1. Dimensiunea economică a participării la procesul de integrare

România a devenit stat membru al Uniunii Europene, în anul 2007 iar calitatea de stat
membru presupune o serie de drepturi și obligații pe care statul trebuie să le respecte. Aderarea
României a presupus punerea în aplicare a aquis -ului comunitar la nivelul economic, al pieței
interne precum și la nivelul justiției și securității.
”România participă la demersul comun de consolidare a pieței interne, a creșterii
economice și a ocupării forței de muncă, inclusiv printr -o politică investițională activă și prin
susținerea principiilor car e stau la baza pieței interne. ”9
Prin integrarea europeană, România dorește să elimine decalajul instituit la nivelul de
dezvoltare a țării, comparativ cu celelalte state membre UE, prin adoptatea unor modele de
modernizarea a domeniilor fundamentale pe c are țara se axează.
Dacă ne raportăm la dimensiunea economică în țara noastră, se fac eforturi de consolidare a
acestei ramuri, însă fără o reorganizare a instituțiilor statului și o reformare a acestora în vederea
aplicării corecte și eficiente, a aquis -ului comunitar în domeniul economic și al pieței interne, nu
vom reuși să atingem un prag de stabilitate. Totodată, țara noastră ar trebui să se concentreze mai
mult asupra dezvoltării unor relații comerciale, economico -financiare, cu celalalte state membr e
care ar putea reprezenta un model economic și de la care am putea învăța strategii de dezvoltare
economică.
Analizând prognoza economică10 pentru R omânia emisă de Direcția Generală Afaceri
Economice și Financiare în legătură cu indicatorul referitor la PIB constatăm faptul că în 2019 se
înregistra o creștere cu de 4,2% urmând ca în anul 2020, PIB -ul să scadă cu 5,2% iar în anul
2021 să înregistreze o creștere de 3,3%. Despre inflație putem spune că România înregistra la
nivelul anului 2019 o inflație de 3,9% în comparație cu inflația Europei care era de 1,4%. Din

9 Ministerul Afacerilor Externe, (2016) Priorități ale României în UE, consultat la
https://www.mae.ro/node/1579
10 https://ec.europa.eu/info/business -economy -euro/economic -perfo rmance -and-forecasts/economic –
performance -country/romania/economic -forecast -romania_en

21
analiza statistică Eurostat, am constatat faptul că România este țara cu cea mai mare inflație la
nivelul anului 2019, fiind precedată de Ungaria cu o inflație de 3,4%. Inflația poate crea
numero ase disfuncționalități la nivelul sistemului economic al țării. La nivelul anului 2020
inflația se întregistrează într -un procent de 2,5% datorită scăderii investițiilor.
Raportat la rata șomajului constatăm că în România la nivelul anului 2019 aceasta e ra de
3,9% și se află în continuă creștere în anul 2020 unde se înregistrează un procent de 5,9%.
Cu pr ivire la forța de muncă, dintr -o analiză a Eurostat deducem că România se
poziționează în luna decembrie 2020 cu o valoarea de 96, 9, ceea ce ne arată că asteptările de
angajare ale managerilor sunt mici iar forța de muncă este în scădere.
România cunoaște un nivel al investițiilor ridicat, ce se realizează cu ajutorul fondurilor
europene structurale obținute de la UE și ”ridicându -se la 25 % din PIB, î n comparație cu media
de 18 % din PIB de la nivelul celor 28 de state membre ale UE.”11
Investițiile străine de care România a beneficiat în ultima perioadă, au fost alocate
sectoarelor energiei, transportului, sectorului TIC și nu în ultimul rând sectorul agricol.
Investițiile în aceste domenii pot inregistra progrese considerabile în vederea atingerii
obiectivelor stabilite prin Strategia Europa 2020 .
Prin Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 , statul implementează
un număr de 17 obiective de dezvoltare durabilă, iar poziționarea acestora într -o statistică
realizată de EUROSTAT12, ne arată cât de aproape sau departe suntem ca stat de îndeplinirea
obiectivului de dezvoltare durabilă.
Conform graficului nr. 2 din A nexă, România n u are obiective care se poziționează în
cadranele din stânga ale graficului ce reprezintă îndepărtarea de atingerea obiectivelor de
dezvoltare durabilă, având obiective ce se regăsesc în cadranele din partea dreaptă ale graficului
ce simbolizează progresul în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă. Obiectivele pe
care le identificăm în cadranul din drepta jos simbolizează progresul însă valorile sunt îndreptate
spre capătul inferior al cadranului. (indicatorii pe care îi identificăm sunt: făr ă sărăcie, zero
foamete, stare de sănătate bună, educație de calitate, egalitate de gen, apă curată, locuri de muncă
decente și creștere economică, industrie, inovație și infrastructură, reducerea inegalităților, orașe
și comunități sustenabile, consum și productivitate responsabile, inițiativa climatică, viața sub
apă, pace, justiție și instituții puternice, parteneriate pentru îndeplinirea scopurilor). În cadranul

11 https://ec.europa.eu/commission/sites/beta -political/files/romania -country -file_ro.pdf
12 https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/11011074/KS -02-20-202-EN-N.pdf/334a8cfe -636a –
bb8a -294a -73a052882f7f?t=1592994779000

22
din dreapta sus se poziționează două obiective de dezvoltare durabilă ce înregistrează valor i
ridicate și anume: energie curată și accesibilă, viața terestră.
Prin urmare, România înregistrează un progres, însă după cum observăm în graficul din
Anexă, progresul este unul lent, anevoios, ce presupune mai multă implicare din partea
instituțiilor s tatului pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, în termenul stabilit de
UE.
Țara noastră susține activ, demersurile cu privire la implementarea obiectivelor de
dezvoltare durabilă însă obstacolele pe care le identifică se referă la excluzi unea socială și
eradicarea sărăciei.
Strategia Europa 2020 , conform fostului președinte al Comisiei Europene Jose B arosso
reprezintă „strategia UE de creștere economică pentru următorii zece ani. Într-o lume afl ată în
permanentă schimbare, UE dorește să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii. Aceste trei priorități se sprijină reciproc și sunt în măsură să ajute UE și statele
membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune
social ă.”13
Obiectivele Strategiei 2020 vizează creșterea economică bazată pe cunoaștere și inovare, pe
promovarea unei economii eficiente, durabile, pe promovarea unei economii cu o rată ridicată a
forței de muncă. Obiectivele pe care România și le propune sun t: scăderea consumului de
energie primară, creșterea ponderii energiei regenerabile, reducerea emisiei de gaze, alocarea a
3% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, reorganizarea sistemului educațional, creșterea
incluziunii sociale,
Constatăm din cele analizate anterior, faptul că România înregistrează progrese timide și
luptă cu privire la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă și a obiectivelor Strategiei
2020.

2. Dinamica evoluției statului din perspectiva indicatorilor și instrumentelor tab loului de
bord al pieței interne

Tabloul de bord al pieței interne reprezintă instrumentul care oferă rapoarte concise cu
privire la ”cele 13 instrumente de guvernanță, precum și monitorizarea transpunerii corecte a
directivelor UE, analize ale procedur ilor de cons tatare a neîndeplinirii obligațiilor, rețele de
cooperare administrativă ș i diverse servicii de informare și de soluț ionare a problemelor ”.

13 http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp -content/uploads/brosura_europa_2020_8mb.pdf

23
Tabloul de bord urmărește evoluția economiei naționale, latura preventivă a acestuia este
procedura de d ezechilibru excesiv.
Instrumentele de guvernanță sunt reliefate prin intermeniul unui ”grafic de tip semafor” ce
arată cum au evoluat statele pe baza indicatorilor selectati. Observăm că graficele semaforului
sunt reprezentate prin intermediul unor carto nașe, cel verde măsurând performanța peste medie,
cel galben, performanța medie iar cel roșu, performanța sub medie. Prin intermediul acestor
grafice, se evidențiază poziționarea unui stat în raport cu indicatorii și care sunt măsurile pe care
trebuie acea sta să le ia în vederea dezvoltării.
Instrumentele tabloului de bord al pieței interne sunt: transpunerea, încălcarea normelor,
proiectul EU pilot, IMI, e -certis, Eures, Your Europe, S olvit. România, raportat la acești
indicatori a primit cartonase galbe ne pentru transpunere, încalcare norme și proiectul EU pilot,
ceea ce înseamnă o performanță medie în acest domeniu, cartonașe verzi pentru IMI, e -certis,
EURES, Your Europe, iar pentru Solvit a primit un cartonaș roșu.
Analizând situația României, cons tatăm cu privire la transpunere unde performanța este
medie, faptul că este unul dintre cele 2 state membre cu cel mai mare deficit al transpunerii ,
deși est e încă aproape de pragul de 1% datorate faptului că a transpus doar 17 din cele 23 de
directive re feritoare la piața unică adică un procent de 74%.
Creșterea numărului de proceduri cu privire la încălcarea dreptului comunitar în România,
face ca acest stat să se afle printre primele zece state cu numărul cel mai mare de cazuri privind
piața internă.
EU Pilot se identifică ca fiind o platformă electronică, dezvoltată și gestionată de către
Secretariatul General al Comisiei Europene, ce are ca scop cooperarea administrativă între
instituția UE și statele membre.14
Scopul proiectului EU Pilot este ac ela de a identifica situațiile de transpunere incorectă a
dreptului european și de aplicare necorespunzătoare a normelor ce pot avea ca și consecințe
declanșarea unei proceduri de infrigement
Conform tabloului de bord, România are un timp mediu de răspuns ce depășește în prezent
limita de 70 de zile cu doar 5 zile.
IMI sau Sistemul de informare al pieței interne reprezintă o aplicație on -line ce oferă
accesul autorităților naț ionale, regionale și locale la o comunicare eficientă cu omologii lor din
alte țări ale UE.

14 https://www.mae.ro/node/27934

24
Observăm că la acest capitol România prezintă o performanță excelentă, datorită faptului
că, în ciuda numeroaselor cereri, acest stat și -a îmbunătățit performanțele primind 13% din
numărul cererilor care au fost trimise prin IMI. Dacă ana lizăm situația României cu privire la
IMI observăm că țara atinge un număr de 5 indicatori peste media europeană și că România a
răspuns la solicitări în 2 săptămâni, însă cu toate acestea 50% au primit răspuns în decurs de o
săptămână.
Așa cum am menți onat și în prima parte a studiului EURES este recunoscut ca fiind o rețea
europeană de cooperare a serviciilor de ocupare a forței de muncă , ce are ca scop facilitarea
liberei circulații a lucrătorilor. Performanța României cu privire la EURES este una bun ă însă ar
putea fi îmbunățățită atât timp cât sunt transferate atât postu rilor vacante, cât și a CV -urile către
portalul EURES.
Și din perspectiva instrumentului Your Europe, România se identifică în planul verde ceea
ce înseamnă că se constată un progre s. România va furniza o serie de informații cu privire la
modul în care ța ra aplică regulile pieței interne.
SOLVIT reprezintă un serviciu oferit de administrația fiecărei țări din UE, prin intermediul
căruia se soluționează cazuri legate de recunoașter ea profesională, vize și drepturi de ședere,
comerț și servicii, asigurări de sănătate, acces la educație și nu numai.
România se înregistrează cu cel mai scăzut progres, de unde și obținerea cartonașului roșu,
la nivelul soluționării cazurilor, a timpul ui alocat soluționării acestora.
Raportat la domeniul public al pieței unice putem menționa că România are o performantă
sub mediu la nivelul achiziiilor publice și o performanță medie la nivelul calificărilor
profesionale
Din perspectiva integrării ș i deschidere a pieței interne, la comerțul cu bunuri și servicii,
România înregistrează o performanță medie.
Prin urmare, tabloul de bord urmărește evoluția economică și poate fi identificat ca fiind un
sistem ce înregistrează dezechilibrele. Instrumente le de analiză au fost variate și putem spune în
urma analizei că România pe poziționează în cadrul un performanțe ”de mijloc”.

3. Gradul implementării programelor de stabilitate/ d e convergență 2019, punând în
evidență conformarea cu obiectivele Pactului de Stabilitate și Creștere și alte aspecte
specifice Semestrului euopean

Fiecare stat membru al UE își prezintă programele naționale de reformă și programele de
stabilitate sau de convergență. Aceste programe au în vedere implementarea unor politici pe

25
care guvernele statelor membre intenționează să le aplice având ca scop stimularea creșterii
economice, ocuparea forței de muncă și prevenirea dezechilibrelor ce ar putea interveni.
Prin raportarea la statul româ n, înregistrăm lipsa eforturilor susținute de reformă, creșterea
deficitului bugetar ce poate pune în pericol creșterea economică.
România face parte din Pactul de Stabilitate și Creștere, aceasta înregistrând o creștere a
PIB cu 4,1% în comparatie cu anul 2017 în care creșterea a fost de 7%. Se preconizează că
consumul privat va rămâne puternic în 201 9 și se va încetini în anul 2020 la o valoare a PIB –
ului real de 3,8 % în 2 020 și de 3,5 % în 2021, cheltuiel ile de consum fiind principalul motor al
creșterii .
Dacă analizăm statistic procentul PIB-ul pe cap de locuitor observăm faptul cp el continuă
să se apropie de media U E, însă disparitățile regionale sunt cele care intervin în desfășurarea
armonioasă în societate . Disparităț ile în materie de venituri se indetifică ca fiind printre cele mai
mari din UE.
Un alt punct care trebuie atins în cadrul acestei lucrări este faptul că p opulația Români ei a
scăzut în ultimele decenii și se preconiz ează că va scădea în continuare în ciuda numeroaselor
eforturi care s -au făcut pe piața forței de muncă. După ce au fost înregistrate rezultate diverse în
2018, volumul investițiil or totale și -a revenit în 2019, crescând cu peste 18 % în primele trei
trimester.
În analiza sectorului financiar, putem constata faptul că, c apitalizarea sectorului bancar a
înregi strat ce este superioară mediei UE, dar persistă unele vulnerabilități, precum și că
Volumul tot al al creditelor a continuat să crească în 20 19, chiar dacă într -un ritm mai lent.
Se constată faptul că de la lansarea Semestrului European, România a semna lat unele
progrese în ceea ce privește stabilitatea bancară și financiară, accesul la educație de calitate ce
promovează incluziunea și reformarea pieței forței de muncă.
Prin urmare, așa cum am afirmat și anterior, România este o țară cu un potențial de osebit
dar care are nevoie de instituții bine reglementate atfel încât șă permită cooperarea între state și
de ce nu preluarea unor modele de bună practică ce vor fi aplicate în consolidarea statului.

4. Evoluția statului din perspectiva procedurii de dezec hilibru macroeconomic

Procedura de dezechilibru macroeconomic este introdusă de Uniunea Europeană și are ca
scop monitorizarea evoluțiilor la nivel macroeconomic și identificarea dezechilibrelor ce pot
apărea.

26
Dezechilibrele sunt înregistrate prin int ermediul tabloului de bord, ai cărui indicatori
stabilesc valorile impuse la nivelul UE și identifică deteriorări pe termen scurt sau lung la nivel
macroeconomic.
Pe lângă analiza indicatorilor principali se vor analiza și o serie de indicatori auxiliari ce
reflectă o serie de măsuri de politică relevante.
Tabloul de bord15 este reviziuit la o perioadă de timp pentru a înregistra corect evoluția
economică și pentru a scoate în evidență posibilele dezechilibre, deteriorări în macroeconomia
statului.
Rom ânia a fost afectată asemeni celorlalte state UE de anumite dezechilibre
macroeconomice. Conform soldului contului current la nivelul anului 2019, România
înregistrează un dezechilibru prin valoarea de -4% limitele UE fiind între -4% și +6%. Un alt
indicat or la care se înregistrează un dezechilibru este poziția față de investițiile international
care înregistrează o valoare de -43,5 neîncadrându -se în valoarea de -35% stabilită de către UE.
Un alt dezechilibru se înregistrează la nivelul indicelui unitar nominal al costului forței de
muncă ce înregistrează un procent de 24,5% depășind semnificativ pragul de 9%.
Alte dezechilibre la nivelul anului 2019 nu sunt semnalate, prin urmare indicatorii de
ocupare a forței de muncă se află în parametrii macroecono mici normali precum și cursul de
schimb real, cota de piață de export, indicele prețurilor locuințelor, fluxul de credite din sectorul
privat, rata de șomaj.
Această analiză prin intermediul procedurii de dezechilibru macroeconomic, oferă
oportunitatea st atului de a identifica eventualele probleme la nivel macroeconomic, cu ajutorul
statisticilor UE . În urma identificării problemelor se pot realiza planuri de redresare economică
în vederea repunerii indicatorului între limitele stabilite de UE.
Toate ace ste statistici analizate anterior, oferă României șansa de a identifica poziția pe
care se situează în raport cu celelalte state ale UE și de a lua anumite măsuri pentru viitor în
vederea dezvoltării domeniului economic.

15 https://ec.europa.eu/eurostat/documents/16624/9862137/2021_statistical_annex_en.pdf

27
Concluzii

Piața internă a Uniunii Europene reprezintă punctul central, ce facilitează libertatea de
circulație a mărfurilor, capitalurilor, persoanelor și serviciilor și oferă posibilitatea accesului
cetățenilor și întreprinderilor la un mediu în care pot beneficia de cele mai bu ne servicii,
oportunități de înființare și nu numai.
Faptul că piața internă este un spațiu fără frontiere și bariere naționale, oferă garanția
prosperității, creșterii economice, ocupării forței de muncă în UE, atingerii obiectivelor stabilite
prin Strat egia de la Lisabona.
Accentul care se pune pe consolidarea pieței interne și a pilonilor care o definesc oferă
stabilitate și încredere că piața reprezintă un spațiu al cooperării între statele membre și orice
probleme ar apărea ele vor fi gestionate cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziție de Uniunea
Europeană.
Funcționarea corespunzătoare a pieței interne va contribui la creșterea economică atât la
nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel național. Atât consumatorii cât și întreprinzătorii, se
bazează pe calitățile pieței interne și pe beneficiile pe care aceasta le oferă.
Digitalizarea, dezvoltarea tehnico -științifică, oferirea finanțării IMM -urilor, combaterea
barierelor în calea comerțului vor ajuta piața internă să progreseze, mai ales în c ontextul actual
al Pandemiei Covid -19, când menținerea într -un echilibru constant al pieței reprezintă o
provocare.

28

Anexă
1.

Analiza performanței digitale a statelor UE, conform Rapoartului Digital Economy and Society
Index 2020 (DESI) – https://ec.europa.eu/digital -single -market/en/digital -economy -and-society –
index -desi

2.

Situația României cu privire la obiectivele de dezvoltare durabilă ,
https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/11011074/KS -02-20-202-EN-
N.pdf/334a8cfe -636a -bb8a -294a -73a052882f7f?t=1592994779000

29
Bibliografie

a. Cărți

1. Baldwin, R., Wyplosz, Ch. (2006), Economia Integrării Europene, Editura E conomica,
Bucureșt i;
2. Delean u S. (2013), Drept European al afacerilor. Piața internă a Uniunii Europene,
Editura Universul Juridic, București;
3. Drăgan G., Orban L., Pascariu G. (2013), Politica de coeziune a UE – Determinanți,
mecanism e, instrumente, Editura Universitară, București;
4. Maletic I. (2013) The Law and Policy of Harmonisation in Europe's Internal Market ,
Edward Elgar Publishing, USA
5. Milea O. (2013), Economie europeană , Editura Universitară, București;
6. Mogîrzan E., Curs de Drept European , Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaș i
7. Pascariu G., (2005) Integrare economică europeană . Curs Jean Monnet, Editura
Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași ;
8. Wallace H. et all. (2011), Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, IER, București;

b. Tratatele Uniunii Europene

1. Tratatul de la Maastricht : https://www.europarl.europa.eu/about -parliament/ro/in –
the-past/the -parliament -and-the-treaties/maastricht -treaty ;
2. Tratatul de la Amsterdam https://www.europarl.europa.eu/about -parliament/ro/in –
the-past/the -parliament -and-the-treaties/treaty -of-amsterdam ;
3. Tratatul de la Lisabona https://www.europarl.europa.eu/about -parliament/ro/in –
the-past/the -parliament -and-the-treaties/treaty -of-lisbon

c. Surse electronice
1. Barroso J. (2010), A new strategy for the s ingle market at the service of Europe's
Economy and Society , http://cms.horus.be/files/99931/Newslette r/MM%201%20 –
%20Single -Market -New -Strategy -Monti -Report -09.05.10.pdf
2. Blandin L, Maciejewski M., Ratcliff C. (2020), The inter nal market: general principles ,

30
Parlamentul European, consultat la data de 11.01.2020, ora 17.15
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet /33/the -internal -market -general –
principles
3. Blandin L , Maciejewski M., Ratcliff C. (2020), Recunoașterea mutuala a calificărilor
profesionale , Parlamentul European, consultat la data de 11.01.2020 ora 21.00
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet/42/the -mutual -recognition -of-diplomas
4. Comisia Europeană, (2014), Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Piața internă ,
Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Uniunea Europeană, consultat la data de
11.01.2020, ora 17.0 0, http://publications.europa.eu/resource/cellar/f85c0e8f -4cdf-4859 –
be26 f9c17e7fbb6f.0016.02/DOC_1
5.Comisia E uropeană, Directiva 2005/36/CE privind recunoaștere a calificărilor
profesionale și a Regulamentului privind cooperarea administrativă prin intermediul
sistemului de informare al pieței interne , consultat la data de 11.01.2020 ora 20.00
https://eur -lex.europa.eu/legal
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011PC0883&from=RO
6. Comisia Europeană, O strategie privind piața unică digitală pentru Europa consultat la
data de 12.01.2020 ora 16.00
https://eur lex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52015DC0192&from=E
N
7. Comisia Europeană, Comunicat de presă (2015) O piață unică mai profundă și mai
echitabilă: Comisia multiplică oportunitățile oferite cetățenilor și întreprinderilor ,
Bruxelles , consultat la data de 12.01.2020 ora 17.00
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_15_5909
8. Comisia Europeană , Assessment of the 2019 Convergence Programme for Romania ,
consultat la data de 12.01.2020 ora 17.30
https://ec.europa.eu/info/sites/info/file s/economy -finance/23_ro_cp_assessment_0.pdf
9. Comisia Europeană, Semestrul european 2020 , consultat la data de 13.01.2020 ora
19.30 https://eur -lex.europa.eu/legal
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020SC0522&from=EN
10. Comisia Europeană , Tabloul de bord al pieței unice Situația în statele membre
România , consultat la data de 13.01.2020 ora 14.00
https://ec.europa.eu/internal_market/scoreboard/_docs/2018/member -states/2018 –
romania_ro.pdf
11. Comisia Europeană, Act privind piața unică – Pentru o economie socială de piață cu
grad ridicat de competitivitate consultat la data de 11.01.2020 ora 14.00 https://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010DC0608&from=en

31
12. Competitivitate IMM consultat la data de 1 2.01.2020 ora 11.00
https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/themes/sme -competitiveness/
13. EPSO , consultat la data de 1 2.01.2020, ora 09.00, https://epso.europa.eu/home_ro
14. EPSO consultat la data de 1 2.01.2020, ora 09.15
https://en .wikipedia.org/wiki/European_Personnel_Selection_Office
15. Euraxxes consultat la data de 1 2.01.2020, ora 09.30
https://euraxess.ec.europa.eu/worldwide
16. EURES , Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă , consultat la
data de 12.01.2020 ora 10.00 https://ec.europa.eu/eures/public/ro/homepage ;
17. EUROPASS https://europa.eu/europass/ro
18. EUROSTAT, (2020 ) Sustainable development in the European Union , consultat la data
de 14.01.2020, ora 17.00 https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/11011074/KS –
02-20-202-EN-N.pdf/334a8cfe -636a -bb8a -294a -73a052882f7f?t=1592994779000
19. Gouardères F, (2020 ), IMM – Parlamentul European , consultat la data de
14.01.2020, ora 18.00
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/63/i ntreprinderile -mici-si-mijlocii
20. IER, Strategia Europa 2020 și stadiul implementării în România , consultat la data de
14.01.2020, ora 20.00
http:// europedirectbucuresti.ier. ro/wp content/uploads/brosura_europa_2020_8mb.pdf 28
21. IMI- principi i de bază , consultat la data de 1 4.01.2020, ora 21.00
https://e c.europa.eu/internal_market/imi net/_docs/training/imi_basics_ro.pdf
22. https://www.imminvest.ro/ consultat la data de 1 4.01.2020, ora 21.30
23. Institutul European din Romania, Strategia Europa 2020 și stadiul implementării în
România consultat la data de 1 5.01.2020, ora 17.35
http://europedirectbucuresti.ier.ro/wpcontent/uplo ads/brosura_europa_2020_8mb.pdf
20. Kraatz S. (2020), Free movement of workers, Parlamen tul European, consultat la dat a
de 11.01.2020, ora 19.00
https://ww w.europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet/41/freemovement -of-workers
21. Oportunități de finanțare pentru IMM -uri consultat la data de 1 5.01.2020, ora 19.15
https://ec.europa.eu/info/funding -tenders/how -eu-funding -works /who -eligible –
funding/funding -opportunities -small -businesses_ro
22. O piață uni că mai aprofundată și mai echi tabilă, consultat la data de 1 5.01.2020, ora
21.20 https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/MEMO_15_5910 31.
23. Priorități ale României în UE, consultat la data de 1 5.01.2020, ora 14.38
https://www.ma e.ro/node/1579#null
24. Programul Orizont 2020 , consultat la data de 1 6.01.2020, ora 18.45
https://uefiscdi.gov.ro/articole/3965/Programul -Orizont -2020.html
25. Raport – The SME Instrument in action: an effective and innovative programme
facing challenges , consultat la data de 1 6.01.2020, ora 22.30

32
https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR20_02/SR_Innovation_SMEs_EN.
pdf
26. Single Market Scoreboard , consultat la data de 1 7.01.2020, ora 13.20
https://ec.europa.eu/internal_market/scoreboard/performance_overview/ind ex_en.htm
27. Strategia Na ționalã pentru DEZVOLTAREA DURABILÃ a României 2030 , consultat
la data de 1 8.01.2020, ora 19.10
http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp -content/uploads/2020/10/Strategia -nationala –
pentru -dezvoltarea -durabila -a-Romaniei -2030_002.pdf