Piata Financiara Si Piata de Capital din Romania

CUPRINS

INTRODUCERE

Încă din antichitate, începuturile economice au condus și la manifestarea incipientă a relatiilor financiare. Ultimele două secole au condus la formarea pieței financiare care a constituit suportul dezvoltării economiei moderne, prin volumul de fonduri puse la dispozitie într-un cadru organizat și pe baza mecanismului cerere-ofertä. Formarea și dezvoltarea pietei de capital din România și constituirea Bursei de Valori, reprezintă componente esentiale ale procesului de restructurare a sistemului economic în tara noasträ și de creare a mecanismelor și instituiilor specifice unei economii de piață.

Dezvoltarea unei piețe de capital în tara noastră, care să atinga nivelul din țările cu economie dezvoltatä, este indisolubil legată de crearea unei structuri adecvate a economiei reale. Piața de capital reprezintă la rândul său interfața valorică a acesteia. Numai prin crearea unor relații la nivel macroeconomic de stimulare reciprocă se poate obține nivelul de dezvoltare dorit. În ultimă instanță, economia reală investește, creează capacități de producție, dar cu finanțare asigurată de piața de capital. Ca efect invers, economia reală multiplică resursele investite care conduc la consolidarea pieței financiare. Criza financiară a afectat grav funcționarea economiei globale. Perturbațiile înregistrate au întrerupt circuitul normal economie reală – economie financiară cu efecte negative pentru ambele . Lucrarea este structurată pe trei capitole, ponderea fiind deținută de studii practice.

Capitolul I, tratează conceptele teoretice ale piețelor de capital, cum ar fi: mecanismul circuitelor financiare, funcțiile, instrumente specifice, participanți la activitatea pieței. Tot în cadrul acestui capitol am abordat constucția și importanța indicilor bursieri. Cât timp bursa este considerată barometrul economiei, practic indicii vor reflecta starea acesteia. Am abordat în mod special multitudinea indicilor bursei românești, atât cei pentru piața internă cât și cei internaționali.

Capitolul II, abordează piața internă de capital și instituțiile acesteia. În cazul bursei de valori am vizat tipologia piețelor pe care le administrează. De subliniat că una din prioritățile momentului o constituie introducerea codului de guvernanță corporativă. Criza financiară a avut printe cauze și comportamentul neconform a participanților la activitatea bursieră. Un alt aspect care mi sa părut important de tratat este cel al constituirii Autorității de Supraveghere Financiară. Criza a demonstrat că în perioade de recesiune, autoritățile de supraveghere a diferitelor segmente ale pieței financiare, dacă acționează independent nu pot face față situației. Pe baza acestei constatări, cu efecte grave în economie, s-a luat la nivel european decizia de a fi reunite sub aceeași conducere. Am considerat că este util să realizez o abordare globală a evoluției a burselor, care în fapt reprezintă o sondare a stării economiei mondiale. De remarcat că bursa românească, sub aspectul performanței, se situează pe un loc onorant.

Capitolul III, analizează performanțele bursiere și a trei emitenți cotați la Bursa de Valori București. La modul general se constată înscrierea bursei pe un trend crescător și ceșterea numărului de emitenți externi cotați la secțiunea internațională. Emitenții analizați sunt reprezentanți ai unor sectoare economice diferite. Raționamentul selecției a vizat sectoarele cu cea mai mare perspectivă de creștere pe termen lung.

Consider că prin modul de structurare a lucrării am reușit să tratez cele mai importante aspect ale pieței de capital autohtone și procesul de integrare europeană a acesteia. În condițiile în care se speră că s-a depășit criza financiară, urmărirea cu atenției a evoluției pieței de capital poate semnala anticipat eventualele reveniri ale condițiilor de criză.

LISTĂ FIGURI

LISTĂ TABELE

CAPITOLUL I . PIAȚA FINANCIARĂ

1.1. MECANISMUL DE FUNCȚIONARE A PIEȚEI FINANCIARE

Piața financiară reprezintă sursa de alimentare cu capitaluri pentru satisfacerea nevoilor diverse ale lumii, în special de ordin economic. Pentru a înțelege necesitatea constituirii pieței financiare și a mecanismului de funcționare a acesteia trebuie scoase în evidență caracteristicile nevoilor și resurselor de finanțare:

Resursele se constituie ca urmare a procesului de economisire a populației, a agenților economici și a statului. Prin urmare, există o disipare a fondurilor bănești, iar rămase la acest stadiu nu pot fi valorificate. Economisirea, definită ca renunțare la un consum prezent pentru asigurarea unui consum viitor mai mare, scoate în evidență intenția deținătorilor de a găsi căi de multiplicare a capitalurilor de care dispun.

Nevoile de finanțare sunt concentrate pe obiective de investiții care solicită fonduri mari. Totodată, investiția reprezintă singura modalitate de refacere și creștere a capitalurilor.

Distribuția planetară a capitalurilor și a nevoilor de finanțare nu este însă uniformă. Economia mondială este formată din zone puternic dezvoltate unde apar excedente de capitaluri peste nevoile de finanțare și zone slab dezvoltate unde resursele sunt insuficiente în raport cu cerințele (deficit). Se impune, deci o deplasare spațială a capitalurilor corespunzător nevoilor de investiții. Plasamentul de fonduri financiare sub orice formă asociază o multitudine de riscuri, care pot fi eliminate sau atenuate numai dacă există mijloacele necesare. Asigurarea mobilității surselor de finanțare, valorificarea lor superioară și garanția recuperării acestora, reclamă un cadru mondial organizat care să dețină instrumente și mijloace adecvate pentru scopurile propuse. Acest cadru este format de piața financiar-valutară internațională care reunește la nivel global cererea și oferta agregată de capitaluri.

Din această reuniune rezultă formarea a două fluxuri financiare principale:

fluxul primar prin care capitalurile se deplasează de la sursă către utilizatori;

fluxul secundar, decalat în timp de cel primar prin care se restituie capitalurile împrumutate și sumele care constituie remunerarea acestora (profituri, dobânzi, etc.); tot prin acest flux se pot transfera însă și riscurile.

Fig. nr. 1. Constituirea, circulația și utilizarea capitalurilor

Utilizatori de Piața Instituții Economii

capitaluri financiară specializate disipate

în concentrarea

capitalurilor

Nevoi de Intermediar Surse de finanțare

finanțare

La nivel global prin mecanismele pieței financiare se asigură echilibrul nevoi-resurse. Celebra formulă a lui Keynes „investiții=economii” necesită o nuanțare la nivelul economiei unui stat. Egalitatea este valabilă doar în ipoteza unei balanțe valutare echilibrate, situație practic imposibilă având în vedere dinamica fluxurilor financiare de intrare și ieșire. Excedentul soldului balanței de plăți externe arată că volumul economisirii este superior nevoilor interne de investiții și prin urmare, apare transferul extern de capitaluri care se direcționează spre țările în care finanțările se situează sub necesarul de investiții. Acest transfer, care în ultimă instanță asigură echilibrul mondial, este posibil doar dacă se realizează investiții care să asigure rentabilitatea solicitată de către deținătorii de capitaluri.

1.2. FUNCȚIILE PIEȚEI FINANCIARE

Pentru a-și îndeplini rolul pe care îl are în economia mondială, piața financiară trebuie să îndeplinească următoarele funcții specifice:

Prima și cea mai importantă este cea de stabilire a valorii prin care se face o selecție riguroasă a proiectelor în care se investesc capitalurile. Acesta este un proces laborios prin care se prelucrează informații despre mediul intern al celor care solicită capitaluri și despre mediul extern în care aceștia își desfășoară activitatea. Informațiile interne se referă la performanțele economico-financiare prezente și la cele previzionate după intrarea în funcțiune a investiției pentru care se solicită capitalurile. Informațiile externe au în vedere indicatorii macroeconomici și tendința de evoluție a acestora pentru perioada de alocare a capitalurilor. Tot în cadrul acestei funcții se produce „ajustarea” relației rentabilitatea investiției – costul capitalului. Printr-un proces de feed-back costul capitalurilor care include și o primă de risc trebuie să fie inferior rentabilității scontate a investiției. În acest fel se asigură o remunerare atât pentru capitaluri cât și pentru utilizator, care în caz contrar nu ar mai fi interesat să investească. Investițiile cu rentabilități superioare sunt puține. Apariția unui domeniu super rentabil atrage imediat capitaluri din alte domenii sporind în ritm înalt oferta și implicit reducerea rentabilității. Oscilația dobânzilor în piața financiară într-un sens sau altul face ca unele investiții să devină rentabile sau nerentabile. Prin urmare, creșterea dobânzilor frânează circuitul capitalurilor, după cum scăderea acestora stimulează mișcările de capital. În principiu, costurile capitalurilor (care reprezintă rentabilitate pentru deținători) pot crește în corelație cu rentabilitatea alocărilor.

Funcția de transfer include cele două tipuri de fluxuri financiare prin care capitalurile ajung la locații eficiente și se asigură returnarea și remunerarea lor.

Funcția de protecție a capitalurilor se realizează printr-un sistem organizat și instrumente financiare adecvate, care reduc considerabil riscurile asociate.

Funcția de informare. Obținerea informației necesare procesului de anticipare a valorii este esențială pentru alocarea eficientă a capitalurilor. Transparența piețelor financiare permite accesul la informație, iar mijloacele moderne de comunicare o asigură în timp real. Având în vedere faptul că deținerea informației este egală cu o evaluare corectă a fenomenului economico-financiar, această funcție este integrată de multe ori celei de stabilire a valorii.

Un aspect dezbătut în literatura de specialitate este cel al diferențierii sau identității conceptelor de „piață financiară” și „piață de capital”. Chiar dacă teoretic nu există o unitate de interpretare, sub aspect practic interesul se îndreaptă spre caracteristicile activelor financiare. Acestea pot fi încadrate în trei mari categorii:

Active bancare, care nu sunt negociabile, implică un risc redus dar și o rentabilitate slabă (dobânzi).

Active de capital, sunt plasamente pe termen mediu și lung, pot fi negociate ceea ce le conferă un grad ridicat de lichiditate. Aceste active au cel mai mare potențial de rentabilitate, dar presupun și riscuri ridicate.

Active monetare negociabile, acoperă nevoile de plasament pe termen scurt.

Ca urmare a inovațiilor intervenite în ultimele decenii în piața financiară, a mai apărut o a patra categorie active hibride care combină caracteristici specifice celor trei categorii de bază. În funcție de oportunitățile de plasament apărute, de orizontul de timp și de apetența la risc a investitorilor se poate decide pentru un activ sau altul ori pentru constituirea unui portofoliu care să includă mai multe în anumite proporții considerate optime.

1.3. ACTORII PIEȚEI DE CAPITAL

Condiția existenței pieței financiare este dată de satisfacerea intereselor a două mari categorii de operatori:

Investitorii de capital sunt cei care dețin excedente de fonduri și care urmăresc un plasament avantajos a acestora constituind oferta care se manifestă pe piețele financiare.În această categorie se includ atât investitori individuali cât și instituționali:

economiile populației, așa-numitul „segment de retail”;

instituții financiare și societăți comerciale;

bugetele administrației centrale și locale.

De pe poziția investitorului de capital, piața financiară trebuie să ofere un anumit nivel de rentabilitate și siguranța recuperării capitalurilor. Un inconvenient pentru aceștia îl constituie fapttuie faptul că în timp ce capitalurile lor sunt imobilizate într-o afacere, pot apărea oportunități de plasament mult mai rentabile. Pentru aceasta ei solicită pieței financiare o bună lichiditate care să le permită recuperarea cât mai rapidă a capitalului investit (bursa de valori).

Antreprenorii sau emitenții de valori mobiliare sunt cei care solicită fonduri externe pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare în economia reală. Viabilitatea acestor proiecte precum și performanțele înregistrate până la momentul implementării acestora sunt decisive pentru atragerea de capital. Sub aspect tehnic, procurarea fondurilor necesare se face prin emisiunea de titluri de valoare în relație directă cu piața primară. Reacția pieței financiare, de acceptare sau respingere a acestor titluri reprezintă în majoritatea cazurilor o confirmare/infirmare că investițiile proiectate satisfac exigențele privind rentabilitatea și acoperirea riscului asociat. Emitenți de titluri de valoare mai pot fi și organismele publice, care utilizează capitalurile atrase pentru completarea deficitelor temporare și realizarea unor investiții. Împreună, cele două categorii de antreprenori constituie cererea de capital.

Intermediarii care sunt reprezentați de instituții specializate sau persoane calificate în operațiuni de piață. Relația directă între deținătorii de capitaluri și utilizatori cuprinde un volum redus de fonduri și este posibilă mai ales pe plan național. Intermediarii dețin informațiile necesare pentru un plasament avantajos și pentru gestionarea corespunzătoare a riscurilor.

1.4. INSTRUMENTELE PIEȚEI DE CAPITAL

Piața de capital utilizează instrumente specifice de tipul activelor financiare, purtătoare de drepturi și obligații pentru părțile implicate. Pe lângă posibilitatea de transfer rapid și valorificarea superioară a capitalurilor oferă și posibilitatea recuperării rapide a acestora prin caracterul lor negociabil. Principalele titluri care asigură transferul capitalurilor sunt:

Acțiunea reprezintă partea indivizibilă a capitalului social constituit de o firmă. Emisiunea acestora se face pentru atragerea capitalului necesar înființării cât și mai ales pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare. Sub aspect juridic, acțiunea conferă dreptul de coproprietate pentru deținător, drept în virtutea căruia participă la luarea deciziei. Proporțional cu procentul de deținere, acționarul beneficiază de rezultatele societății, dar își asumă și riscurile activității. Veniturile pe care le pot asigura acțiunile sunt sub formă de capital (diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare) și sub formă de dividend (remunerație din partea emitentului). Tipologic, acțiunile au cunoscut în ultima vreme o mare diversificare prin care se asigură o mobilizare mai mare a capitalurilor. Sub impulsul „efectului de clientelă” s-au creat acțiuni privilegiate destinate investitorilor care urmăresc mărirea consumului prezent. Acestea asigură un venit fix, asemenea obligațiunilor, în schimbul renunțării la dreptul de vot. Acțiunile reprezintă principalul instrument cu care se operează pe piața de capital, unde dețin aproximativ 80% din volumul total al tranzacțiilor.

Obligațiunile sunt titluri de creanță ale deținătorului asupra emitentului. Ele dau dreptul la încasarea unei dobânzi (cupon) pentru perioada de deținere, iar valoarea lor se restituie la scadență. Emisiunea și deținerea de obligațiuni, ca alternativă pentru acțiuni se întemeiază pe o serie de motivații. Pentru emitent, titlul de creanță nu modifică structura de decizie care îi asigură controlul în firmă, iar costurile antrenate cu plata dobânzilor sunt mai mici decât în cazul acțiunilor. Investitorul de capital obține o remunerație superioară unui depozit bancar, iar expunerea la risc este mai redusă. Posibilitatea de conversie oferită de anumite tipuri de obligațiuni îi permite ca într-un anumit interval de timp să devină acționar. În ceea ce privește remunerația, obligațiunile emise în România, atât de corporații cât și de organismele publice, asigură 1-2 procente peste media dobânzilor BUBID-BUBOR de pe piața internațională.

Titluri derivate. Apariția derivatelor este legată în primul rând de nevoia acoperirii riscurilor care se manifestă în piața financiară (hedging), dar și pentru obținerea unor venituri suplimentare. Cele mai utilizate titluri de acest gen, sunt contractele futures și opțiunile.

Contractele futures permit vânzarea/cumpărarea de active financiare la o dată viitoare la un preț stabilit în momentul încheierii contractului. Toate elementele contractului sunt standardizate exceptând prețul. Sunt negociabile pe piața secundară de capital. Valoarea lor este marcată zilnic la piață în funcție de cererea și oferta care se manifestă. Contractul oferă posibilitatea executării la scadență, dar și vânzarea lui până la acea dată (închiderea poziției). Asemănătoare ca efecte sunt și contractele forward, deosebirea constând în aceea că acestea nu sunt standardizate și nu pot fi negociate pe bursă. Ele se încheie prin negociere directă între părți pentru cantități de active variabile.

Opțiunile sunt tot contracte viitoare care conferă cumpărătorului dreptul dar nu și obligația de a achiziționa o cantitate standard de active în schimbul unei prime. Și aceste instrumente sunt negociabile la bursă, valoarea lor de piață fiind dependentă de cea a activului suport.

Intermedierea acestor titluri și implicit plasamentul capitalurilor se realizează prin componentele primare și secundare ale pieței de capital. Piața primară este cea pe care se cumpără titlurile nou emise, acordă asistență de specialitate și asigură plasamentul acestora. Avantajul creat emitentului constă în asigurarea în timp scurt a resurselor financiare de care are nevoie. Piața secundară operează cu titluri aflate deja în circulație și satisface nevoia de lichiditate a deținătorilor de capitaluri. O lichiditate bună a pieței permite optimizarea portofoliilor deținute pentru obținerea de rentabilități maxime la minimum de risc asumat.

1.5. INDICII BURSIERI

1.5.1. Definiție și criterii de clasificare

Indicii bursieri sunt produse sintetice care exprimă evoluția de ansamblu a unei piețe bursiere și implicit al economiei pe care o reprezintă. Au fost creați din necesitatea de a realiza o urmărire de ansamblu a pieței bursiere. Primul indice bursier a fost creat în 1896 de Dow Jones pentru întreprinderile cotate la bursa americană din domeniul industrial și se calcula ca o medie aritmetică simplă. Al doilea indice Nikkey, a fost creat pentru bursa japoneză. Aceștia mai sunt denumiți și indici din prima generație, bazați pe calcule simple (media aritmetică). Odată cu dezvoltarea bursei s-a trecut la indici compoziți sau complecși care realizau o mai bună caracterizare a pieței bursiere. Tendința de dezvoltare a acestor indici a urmat tendința de mondializare a pieței financiare. Inițial, au fost creați doar pentru acțiuni, apoi s-au extins și la obligațiuni și la titlurile emise de fondurile mutuale.

Clasificarea indicilor bursieri se face după mai multe criterii, dintre care cele mai importante sunt:

tipul de valori mobiliare pe care le caracterizează:indici pentru acțiuni; indici pentru obligațiuni; indici emiși pentru titlurile fondurilor mutuale;

baza de calcul utilizată în construcția lor: indici simpli – calculul se face pe baza mediei aritmetice ajustată cu un divizor și indici complecși – se calculează prin ponderare pe baza cursului bursier, fie prin capitalizarea generală;

gradul de cuprindere: indici generali ai pieței și indici sectoriali;

intervalul de timp la care sunt calculați: indici calculați în timp real și indici calculați la sfârșitul zilei de tranzacționare;

sfera spațială: indici de caracterizare a unei singure piețe bursiere și indici mondiali, se referă la ansamblul pieței financiare sau la anumite zone;

tipul pieței de capital: indici pentru piața bursieră; indici pentru piața extrabursieră.

instituția care calculează indicele: indici oficiali calculați de organismele abilitate prin reglementările fiecărei piețe de capital; indici calculați de diferite publicații financiare; indici calculați de societățile de valori mobiliare, firme de consultanță, alte instituții financiare.

1.5.2. Principii de construcție a indicilor bursieri și metodologia de calcul

Indicii bursieri ca exprimare sintetică a piețelor de capital, pentru a fi veridici trebuie să se constituie ca o reprezentare fidelă a realităților economice. În timp s-au stabilit o serie de principii care stau la baza construcției indicilor bursieri:

Orientarea spre analiza strategiilor de investiții și către măsurarea performanțelor diferitelor portofolii (portofoliul pensiilor, de asigurări, etc.).

Reflectarea performanțelor economico-financiare ale emitenților și a economiei pe care o reprezintă respectiva piață de capital.

Metodele de calcul să nu prezinte o complexitate deosebită, să poate fi înțelese de către toți participanții la activitatea bursieră;

Informațiile și datele folosite la determinarea indicilor să fie la dispoziția publicului larg, să aibă la origine surse autorizate și să țină seama de toate modificările intervenite în starea emitenților.

În orice moment, indicii trebuie să asigure continuitatea și compara-bilitatea cu momentele anterioare; în țările în care deprecierea monedei naționale este accentuată, calculul indicilor se face și în valută.

Pe baza principiilor de construcție se procedează la selecția eșantionului de firme, cele mai reprezentative pentru piața bursieră respectivă. Criteriile selecției vizează în cazul fiecărei firme: gradul de capitalizare bursieră; gradul de dispersie; volumul total al tranzacțiilor (lichiditate); repartiția firmelor pe sectoare de activitate; stabilitatea financiară; perspectivele de dezvoltare, etc. În funcție de importanța fiecărei valori mobiliare se atribuie o pondere care poate fi egală pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui sau diferită. Pentru fiecare indice se alege o dată de referință de la care se începe calculul acestuia și o valoare de referință (ex.: 100 sau 1.000 puncte). Indicele aferent oricărei alte perioade exprimă, după caz, o creștere sau o diminuare față de perioada de bază. Metodologia de calcul este diferită în funcție de tipul și caracteristicile fiecărui indice. Pentru indicii simpli fără ponderare, relația generală de calcul este:

Divizorul are o valoare care se modifică periodic în funcție de schimbările apărute în structura patrimonială a emitentului.

În cazul indicilor ponderați, cursul acțiunilor sau capitalizarea bursieră se înmulțește cu numărul de acțiuni:

unde: – numărul de acțiuni; – divizorul

– prețul acțiuni la momentul curent;

– prețul acțiunii la data de referință

– numărul acțiunilor unei societăți la data de referință

– numărul acțiunilor unei societăți la momentul curent

– factor de corecție pe acțiune

Alți indici compoziți nu au factor de corecție pe fiecare valoare mobiliară ci doar un factor general de corecție a pieței.

1.5.3. Indicii pieței de capital din România

Reluarea activității bursiere a necesitat și introducerea unor indici de caracterizare atât a pieței bursiere propriu-zise (BVB), cât și a celei extrabursiere (RASDAQ). În condițiile globalizării pieței financiare s-au elaborat Standarde Internaționale de Diseminare a Datelor (SDDS) prin care se atribuie indicatorilor economico-financiari un conținut unitar, indiferent de țară și din acest motiv construcția indicilor pieței autohtone de capital s-a făcut după modelul piețelor dezvoltate din lume.

1.5.3.1. Indicii Bursei de Valori București.

Bursa națională, utilizează trei indici prin care se exprimă sintetic gradul de lichiditate, evoluția de ansamblu a bursei și evoluția unui grup special de societăți cu o componență multisectorială.

Indicele BET (Bucharest Exchange Trading)

Indicele BET face parte din clasa indicilor de ultimă generație, ponderat cu capitalizarea bursieră și a fost creat pentru a reflecta tendința de ansamblu a prețurilor celor mai 10 lichide acțiuni (blue chips-uri) tranzacționate la BVB.

unde: – factor de corecție general al pieței;

– nr. total de acțiuni emise de fiecare societate la momentul intrării pe bursă;

– prețul mediu ponderat al acțiunii i la momentul lansării ();

– prețul mediu ponderat al acțiunii i la momentul curent ().

Actualizarea indicelui este analizată trimestrial de Comitetul Indicelui din cadrul Bursei de Valori. Selecția celor 10 acțiuni care formează portofoliul indicelui se face după următoarele criterii:

să fie cotate la categoria I-a a bursei;

să aibă cea mai mare capitalizare bursieră; împreună să reprezinte peste 60% din capitalizarea totală;

să asigure diversificarea portofoliului indicelui;

suma valorii totale a tranzacțiilor acțiunilor din portofoliul indicelui să fie de cel puțin 70% din valoare totală a tranzacțiilor.

Deciziile de modificare a portofoliului (înlocuirea acțiunilor sau modificarea ponderilor) sunt anunțate public cu trei zile înainte. Valoarea indicelui este calculată în timp real (între 15 și 60 secunde) și este afișată pe tabela electronică a bursei. Prin construcție (metodologie de calcul, reguli de selecție și actualizare), indicele furnizează o bază adecvată pentru tranzacții derivate de tip options, futures și combinații ale acestora. Calculul indicelui se face și în alte monede (euro și dolari) pentru a servi investitorilor străini.

Indicele BET – C

Introducerea lui a fost impusă de necesitatea unei reprezentări complete a evoluției prețurilor tuturor acțiunilor tranzacționate, în indice fiind incluse automat noile societăți pe măsură ce sunt cotate, în ziua următoare formării prețului de piață. Calculul se face după aceeași formulă ca și a indicelui BET. Factorul de ponderare reprezintă capitalizarea bursieră a prețurilor acțiunilor din portofoliu. Se calculează atât în lei, euro și dolari la cursul BNR din ziua respectivă. Pentru a compensa efectele artificiale asupra prețului de piață, valoarea indicelui este ajustată cu un factor de corecție în ziua în care are loc schimbarea care afectează prețul, asigurându-se astfel continuitatea și comparabilitatea în timp a valorii indicelui.

Indicele BET – FI

Indicele include în portofoliu cele cinci societăți de investiții financiare create în urma Programului de Privatizare în Masă. Aprecierea separată a S.I.F.-urilor se datorează faptului că acestea au o extindere multisectorială (dețineri de acțiuni la societăți din toate domeniile economice) și sunt supuse unor reglementări diferite.

Indicele BET – NG

Indicele BET-NG a fost lansat la data 1 iulie 2008 cu o valoare de start de 1.000 puncte, calculată retroactiv la 2 ian 2007. Metodologia BET-NG permite acestuia să constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate (futures, options, etc) și produse structurate (warrante, certificate, etc). Indicele BET-NG este un indice sectorial și reflectă evoluția de ansamblu a tuturor societăților listate la BVB, segmentul de piață reglementată, care au domeniul principal de activitate energia și utilitățile aferente. Numărul companiilor din componența sa este variabil. Este un indice de prețuri ponderat cu capitalizarea free-floatului a tuturor societăților din componenta sa. Similar cu metodologia celorlalți indici dezvoltați de BVB, metodologia indicelui BET-NG reflectă evoluția prețurilor acțiunilor tranzactionate în cadrul secțiunii de piață principal(“Regular”). În cazul evenimentelor corporative care au un impact semnificativ asupra prețului în piața acțiunilor incluseîin coșul indicelui BET-NG (cum sunt: splitări, consolidări, majorări de capital, etc), se va proceda la ajustarea periodică și operațională a indicelui, astfel încât să se asigure continuitatea valorilor indicelui pentru a se evita influențarea artificial a indicelui ca urmare a acestor evenimente. Nu se vor opera ajustări asupra indicelui BET-NG în cazul acordării de dividende de către societățile incluse în componența indicelui.

Indicele BET – XT

Indicele BET-XT a fost lansat la data de 1 iulie 2008 cu o valoare de start de 1.000 puncte, calculată retroactiv, la 2 ian 2007. Metodologia indicelui BET-XT permite acestuia să constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate (futures, options, etc) și produse structurate (warrante, certificate, etc). Este un indice de prețuri ponderat cu capitalizarea free-floatului a celor mai lichide societăți listate la BVB. Numarul societatilor incluse in coșul indicelui este de 25, fiind posibil ca numărul acestora să crească în viitor ca urmare a listării la BVB de noi societăți reprezentative pentru sectoarele din economia națională.

1.5.3.2. Indicii pieței extrabursiere (RASDAQ)

După modelul BVB, pe această piață s-au lansat indici care reflectă evoluția de ansamblu și evoluția societăților de top din cele două categorii de listare.

Indicele RASDAQ Compozit

Indicele RASDAQ Compozit include în calculație toate societățile listate la cota Bursei Electronice RASDAQ. El urmărește sintetizarea tendinței globale a prețurilor acțiunilor emise de societățile listate. Din punct de vedere al metodologiei de calcul, RASDAQ COMPOZIT se încadrează în familia de indici bursieri ponderați prin capitalizarea de piață. Participarea unui simbol în indice este limitată la 25% din totalul capitalizării simbolurilor incluse în RASDAQ-C, ca urmare factorul de ponderare pentru un simbol poate fi:

numărul de acțiuni corespunzătoare simbolului respectiv, dacă ponderea capitalizării acestuia este sub 25%;

un număr ajustat, dacă ponderea capitalizării simbolului depășește limita procentuală de 25%.

Ajustarea indicelui RASDAQ Compozit în fața diverselor procese economice ca: divizări/consolidări de acțiuni, fuziuni, lichidări, modificări în capitalul social se face prin modificarea factorului de ponderare sau a divizorului. Un alt factor care determină ajustarea îl constituie schimbarea compoziției indicelui prin listări/delistări.

Indicele RAQ-I

RAQ-I a fost lansat odată cu introducerea Categoriilor de Excelență, pentru a reflecta evoluția de ansamblu a prețurilor emitenților de top listați pe Bursa Electronică RASDAQ la Categoria I. Metodele de calcul și ajustare sunt aceleași cu cele utilizate în calculul indicelui RASDAQ-C.

Indicele RAQ-II

RAQ-II a fost lansat odată cu introducerea Categoriilor de Excelență, pentru a reflecta evoluția de ansamblu a prețurilor emitenților de top listați pe Bursa Electronică RASDAQ la Categoria II. Metodele de calcul și ajustare sunt aceleași cu cele utilizate în calculul indicelui RASDAQ-C.

1.5.3.3. Indici internaționali pentru companii românești

Tendința tot mai accentuată de internaționalizare a piețelor de capital impune ca o necesitate, promovarea firmelor românești și pe alte piețe bursiere prin care se fac cunoscute și pot atrage importante resurse de finanțare. BVB și-a intensificat contactele cu toate bursele internaționale, în special cu cele din regiune, împreună cu care a lansat indici în componența cărora sunt incluse și titluri ale companiilor românești.

Indicele ROTX

În 15 martie 2005, a fost lansat indicele ROTX (The Romanian Traded Index) de către Bursa de Valori București și Wiener Barse AG (WBAG), acesta fiind disponibil pentru investitorii de pe piața austriacă. Noul indice s-a constituit activ de bază pentru produsele derivate, de tipul contractelor futures și options, precum și pentru produse structurale, de tipul warante tranzacționate pe bursele din Viena și București. ROTX este ponderat cu capitalizarea bursieră, în coșul său fiind incluse companii reprezentative de la BVB. Cele șase societăți care au fost selectate initial în funcție de criteriile: capitalizarea bursieră, lichiditatea reprezentativitatea în cadrul sectorului în care operează. ROTX-ul se ajustează trimestrial, în funcție de free-float și de capitalizarea companiilor din portofoliu.

Indicele NTX

A fost lansat în 2005, de către Bursa din Viena împreună cu Erste Bank ca un indice regional pentru Europa Centrală și de Est. În componența sa intră cele mai mari companii din regiune. Calculul este ponderat în funcție de reprezentativitatea economiilor țărilor incluse în structura indicelui. La debutul indicelui din România, au fost incluse companiile BRD și Petrom, considerate reprezentative pentru sectoarele bancar, respectiv petrolier. Actualizarea indicelui se face trimestrial sau de câte ori intervin evenimente majore în activitatea firmelor din componență. Indicele NTX constituie suport pentru tranzacțiile cu produse financiare derivate pe toate piețele bursiere din regiune.

CAPITOLUL II . PIAȚA DE CAPITAL AUTOHTONĂ

2.1. BURSA DE VALORI BUCUREȘTI

2.1.1. Piețele administrate de BVB

Bursa de Valori București SA (BVB) a fost înființatã în baza Deciziei Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) nr. 20/1995. BVB a fost constituită ca o instituție de interes public, non-profit, iar în 2005 a devenit societate pe acțiuni. Acțiunile emise de BVB au fost admise la tranzacționare pe piața reglementatã la vedere a BVB pe 8 iunie 2010. Obiectul de activitate al Companiei este administrarea piețelor financiare. BVB este principalul operator de piață din România și este o bursã de talie medie în regiune.

Bursa de Valori București administreazã mai multe piețe:

Piața reglementată la vedere, pe care se tranzacționează:

acțiuni și drepturi emise de entități din România și internaționale;

titluri de credit: obligațiuni corporative, municipale și de stat emise de entități din România și obligațiuni corporative internaționale;

titluri de participare la organisme de plasament colectiv: acțiuni și unități de fond;

produse structurate, OPCVM-uri tranzacționabile (ETF-uri);

Piața reglementatã la termen, pe care se tranzacționeazã contracte futures pe acțiuni, indici, mãrfuri și curs valutar;

Sistemul alternativ de tranzacționare (ATS), pe care se tranzacționeazã acțiuni străine listate pe o altã piață și valori mobiliare emise de societăți românești neeligibile pentru piața reglementată;

Piața RASDAQ, pe care se tranzacționeazã acțiuni și drepturi emise de entitãți din România, majoritatea provenind din programul de privatizare în masã.

Veniturile operaționale ale BVB sunt realizate, în principal, din activitatea de tranzacționare a tuturor instrumentelor listate, precum și din activitatea de listare a companiilor și instrumentelor pe diferite piețe și din vânzarea de informații către vendor de date și alți utilizatori.

2.1.2. Priorități strategice ale BVB

1. Suport pentru încheierea cu succes a ofertelor publice pentru companiile de stat

Încă din prima parte a anului 2012, BVB a elaborat și a prezentat public oferta tehnică și operațională pentru derularea ofertelor publice prin intermediul BVB. În prima etapă, BVB a contribuit la promovarea ofertei, prin participarea, alături de consorțiul ofertei, la seria de roadshow-uri externe dedicate și prin asigurarea de publicitate ofertei, prin toate mijloacele accesibile pe plan intern și internațional. BVB a răspuns cerințelor participanților și investitorilor, modernizându-și regulile și sistemele, în scopul alinierii la cele mai bune practici internaționale și oferind transparență procesului de subscriere.

2. Listarea de companii noi la BVB și creșterea numãrului de investitori activi

Modificări aduse Codului BVB permit tranzacționarea companiilor din state ne-membre pe Sistemul Alternativ de Tranzacționare. Primele 5 companii americane au început tranzacționarea pe sistemul ATS al BVB, din 2012, numãrul acestora crescând la 11 în prezent. De asemenea, alte 5 companii din state membre ale UE au început tranzacționarea la BVB, astfel că la sfârșitul anului 2013, numãrul companiilor din secțiunea Internațională a ATS a ajuns la 26. De asemenea, pe segmentul ATS a început tranzacționarea primei companii românești listate pe acest sistem. BVB a venit în sprijinul companiilor care intenționeazã sã se listeze pe segmentul ATS prin elaborarea unui set de recomandări privind informațiile care trebuie incluse în Documentul de Prezentare al companiei, în vederea listării pe CAN-ATS.

3. Dezvoltarea capabilităților BVB, precum și a produselor și serviciilor oferite

Începând din 2011, BVB a susținut dezvoltarea segmentului de produse structurate, numãrul mediu al instrumentelor de acest tip disponibile la tranzacționare fiind în creștere semnificativă . În cursul anului 2012, un element de noutate a fost lansarea la tranzacționare a primelor certificate de tip bonus, emise de Erste Bank. Același emitent a adus la tranzacționare și primele certificate cu activ suport contractul futures E-mini S&P 500. BVB a continuat demersurile începute în 2011, realizând modificări ale Codului BVB legate de implementarea unei piețe deal pentru produsele structurate, precum și a unei piețe dedicate tranzacționãrii valorii de răscumpărare aferente unei emisiuni individuale de produse structurate de tip certificate turbo, în cadrul a douã ședințe de tranzacționare succesive, în situația atingerii prețului „knock-out” corespunzãtor emisiunii respective. Anul 2012 a fost de asemenea anul lansării primului ETF românesc – organism de plasament colectiv în valori mobiliare admis la tranzacționare pe piața reglementată, a cãrui politică de investiții are ca obiectiv replicarea completã sau parțială a performanței unui indice de acțiuni din familia BET. De asemenea, BVB a venit în întâmpinarea fondurilor mutuale active în România, construind un indice investibil, și anume BET-BK (Bucharest Exchange Trading Benchmark Index), acesta urmând a fi utilizat de administratorii de fonduri ca indice de referință. De asemenea, BVB a fãcut eforturi pentru dezvoltarea infrastructurii în sensul susținerii ofertelor publice, luând o serie de măsuri care au implicat:

flexibilitate, prin configurarea ofertei publice în conformitate cu cerințele specifice incluse în prospectul / documentul de ofertă și protocolul tehnic dintre BVB și intermediarul ofertei (care pot viza: modalitatea de difuzare în timp real a subscrierilor aferente unei oferte, acomodarea unor tipuri diferite de alocări, etc);

accesibilitate, prin infrastructura de acces la nivelul standardelor internaționale;

siguranță, prin utilizarea platformelor tehnice ale grupului BVB, care și-au demonstrat fiabilitatea, siguranța în funcționare și care dispun de sisteme de back-up și plan de continuitate operațională.

4. Îmbunătățirea guvernanței corporative și a funcționării BVB ca și Grup

Activitățile BVB în această direcție s-au concentrat atât pe îmbunãtãțirea cadrului de guvernanță corporativă în cadrul BVB, cât și pe promovarea Guvernanței Corporative în rândul participanților la piața de capital. Consiliul Bursei și-a asumat creșterea gradului de aderare al BVB la Codul de Guvernanță Corporativă propriu. S-au elaborat Statutul de guvernanță corporativă al companiei, Politica de diseminare a informațiilor, Procedura pentru desfășurarea adunărilor generale ale companiei, precum și Procedura privind consultările publice.

5. Simplificarea și îmbunãtățirea reglementărilor, reducerea birocrației și aplicarea celor mai bune practici internaționale

BVB a acordat o atenție deosebită identificării problemelor ridicate de investitori, participanți și emitenți. O prioritate a constituit-o promovarea simplificării și standardizării accesului acționarilor instituționali strãini la adunãrile generale ale companiilor listate. La inițiativa BVB, a fost organizat un colectiv comun de lucru împreunã cu alte instituții ale pieței de capital, având ca obiectiv finalizarea demersurilor pentru crearea unui cadru legal adecvat acestor aspecte. Un alt proiect a constat în colaborarea cu alte entități ale grupului BVB pentru promovarea segregãrii formale între conturile de tranzacționare și de decontare/custodie în scopul conformãrii la standardele și practicile internaționale privind conturile globale. În acest scop, un prim pas a putut fi finalizat, respectiv generalizarea utilizãrii conturilor globale pe toate piețele la vedere administrate.

6. Creșterea vizibiliății BVB și a emitenților, precum și a gradului de conștientizare a rolului important pe care îl joacã piața de capital din România

BVB a realizat o serie de programe de PR și marketing, cu scopul de a poziționa piața de capital ca instrument de finanțare a companiilor și de a promova în rândul investitorilor emitenți instrumentele financiare existente pe piața localã. S-au realizat diverse evenimente în care BVB a dezvoltat parteneriate cu instituții media (Wall-street.ro, doingbusiness.ro etc), firme de brokeraj (Tradeville, Intercapital), emitenți (Fondul Proprietatea – FP) și alte organizații (Junior Achievement Romania, British School of Bucharest, Bloomberg etc) pentru realizarea de programe de training și educaționale care să promoveze piața de capital ca alternativã de finanțare, produsele și serviciile oferite de BVB și mecanismele pieței de capital.

De asemenea, au fost organizate seminarii educaționale:

pentru companiile din portofoliul Fondului Proprietatea, pentru problematici legate de guvernanță corporativã în companii de stat;

pentru directorii financiari din cadrul companiilor listate la BVB, precum și a celor din portofoliul FP, pentru prezentarea soluțiilor investiționale Bloomberg care îi pot sprijini în procesul decizional.

În ceea ce privește poziționarea pieței de capital ca alternativã de finanțare, BVB a organizat și a participat ca partener la conferințe, roadshow-uri, workshop-uri și diverse alte evenimente, având ca parteneri London Stock Exchange, Asociația Brokerilor, KPMG Romania, Citibank, Salans Romania, Goldman Sachs, BERD, Wood & Company, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (prin OPSPI), Erste Group Bank AG, Medien Conferences, Wall-street.ro etc.

7. Dezvoltarea dialogului dintre BVB și instituþiile/autoritãțile relevante pentru piața de capital

BVB promoveazã un dialog constructiv cu ASF, în scopul promovării propunerilor care vizează dezvoltarea pieței bursiere. Ca urmare a întâlnirilor la nivelul Consiliului Bursei cu membrii ASF , s-au organizat colective comune de lucru la nivel executiv pentru punerea în aplicare a măsurilor agreate la nivel de conducere. Un eveniment remarcabil a fost semnarea parteneriatului cu London Stock Exchange (LSE), eveniment marcat prin deschiderea oficială a unei ședințe de tranzacționare la BVB, urmat și de deschiderea oficială a unei ședințe de tranzacționare la LSE de către o delegație formatã din reprezentanți ai pieței de capital din România, condusă de un reprezentant al Guvernului României. În cursul anului, BVB a susținut prezentări la o serie de evenimente internaționale, cu scopul promovării pieței de capital românești, a potențialului acesteia dar și a privatizărilor programate.

8. Creșterea rolului educațional al BVB

Unul din obiectivele acestei direcții strategice este transformarea BVB într-un formator de opinie cu privire la piața de capital. În acest sens, a fost realizat un program cu scop educațional, beneficiarii fiind studenți, investitori, emitenți, companii și mass-media. BVB a organizat mai multe programe de internship de care au beneficiat studenți de profil economic și juridic, contribuind astfel la familiarizarea acestora cu mecanismele și procedurile specifice, pregătindu-i fie pentru orientare profesională în domeniu, fie pentru calitatea de investitor. Probabil cel mai mare impact îl au în continuare conferințele și seminariile organizate de BVB sau la care BVB contribuie cu participare activă, care au cea mai mare deschidere și oferă oportunitatea dialogului direct cu un număr mare de participanți.

2.2. AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

Autoritatea de Supraveghere Financiară s-a înființat prin Legea nr.113/2013 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012. Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.), se înființează ca autoritate administrativă autonomă, de specialitate, cu personalitate juridică, independentă, autofinanțată, care își exercită atribuțiile potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, prin preluarea și reorganizarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A.) și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.). În exercitarea atribuțiilor sale, stabilite de prezentul act normativ, activitatea A.S.F. nu va fi îngrădită de nicio altă autoritate.

A.S.F. exercită atribuții de autorizare, reglementare, supraveghere și control asupra:

A) Intermediarilor de operațiuni cu instrumente financiare; societăților de servicii de investiții financiare; organismelor de plasament colectiv; societăților de administrare a investițiilor; consultanților de investiții financiare; piețelor de instrumente financiare; operatorilor de piață și de sistem; depozitarilor centrali; caselor de compensare-decontare; contrapărților centrale; operațiunilor de piață; emitenților de valori mobiliare; Fondului de compensare a investitorilor;

B) Societăților comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare și de reasigurare, a societăților mutuale, denumite în continuare asigurători, respectiv reasigurători, precum și a intermediarilor în asigurări, supravegherea asigurătorilor și reasigurătorilor care își desfășoară activitatea în sau din România, supravegherea activității intermediarilor în asigurări și reasigurări, precum și a altor activități în legătură cu acestea.

C) Sistemului de pensii private, pensiile facultative, Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

D) Tuturor entităților, instituțiilor, operatorilor de piață și emitenților de valori mobiliare, precum și operațiunilor și instrumentelor financiare reglementate de legislația secundară emisă anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Competențe de autoritate europene și internaționale ale ASF

  A.S.F. este autoritatea competentă din România privind:

agențiile de rating de credit ;

utilizările abuzive ale informațiilor confidențiale și manipulările pieței;

 piețele instrumentelor financiare;

aplicarea și urmărirea respectării actelor normative de directă aplicabilitate emise la nivelul Uniunii Europene, în domeniile de  competență;

este unica autoritate națională competentă pentru reprezentarea intereselor internaționale ale României fiind membră de drept în următoarele autorități internaționale:

Organizația Internațională a Comisiilor de Valori Mobiliare – IOSCO,

Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe – ESMA,

Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale

Asociația Internațională a Supraveghetorilor în Asigurări – IAIS.

Obiective, atribuții și prerogative

În exercitarea atribuțiilor și prerogativelor prevăzute, A.S.F. contribuie la consolidarea unui cadru integrat de funcționare și supraveghere a piețelor, participanților și operațiunilor pe aceste piețe și are ca obiective:

asigurarea stabilității, competitivității și bunei funcționări a piețelor de instrumente financiare, promovarea încrederii îin aceste piețe și în investițiile în instrumente financiare, precum și asigurarea protecției operatorilor și investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive și frauduloase;

promovarea stabilitășii activității de asigurare și apărarea drepturilor asiguraților;

asigurarea unei funcționări eficiente a sistemului de pensii private și protejarea intereselor participanților și ale beneficiarilor.

Domeniile în care Autoritatea de Supraveghere Financiară are atribuții sunt:

Supravegherea integrată a piețelor financiare;

Monitorizarea integrată a piețelor financiare;

Protecția consumatorilor;

Educație financiară;

Managementul riscurilor;

Managementul crizelor;

Stabilitate financiară.

2.2.1. Supravegherea integrată a piețelor financiare

Criza a adus la lumină anomalii majore în sistemul de reglementare și supraveghere. Legătura dintre supravegherea prudențială și stabilitatea financiară globală nu a fost clar recepționată și nici înțeleasă. Ideea că dacă instituțiile financiare luate individual sunt sănătoase, atunci întreg sistemul este sănătos, a fost greșită, nu a rezistat șocurilor sistemice aplicate de criză, începând cu anul 2007. De aceea la nivel mondial un nou concept în cadrul structurilor de supraveghere a fost lansat și se implementează, cel al politicilor macro-prudențiale, cu scopul final de a identifica, rezolva și a evita riscurile sistemice. Astfel a fost creat European Systemic Risk Board și Fiancial Stability Oversight Council în SUA. Acestea vor monitoriza dezvoltările care pot pune în pericol stabilitatea generală a sistemului financiar. Abordarea macro prudențială determină o integrare a elementelor comune de risc aferente celor trei piețe supravegheate de către ASF, cea a asigurărilor, a investițiilor financiare și a pensiilor private. Supravegherea integrată transcende activitatile micro asigurând cadrul unitar pentru a monitoriza riscurile operaționale și sistemice, din perspectiva proceselor, oamenilor și a sistemelor. Supravegherea integrată va asigura o abordare unitară a prevenirii și răpsunsului la crize, inclusiv testarea la stres a entităților și a structurilor. Direcția Supraveghere Integrată din cadrul ASF trebuie să sincronize aspectele interne cu cele externe, asigurând o verificare a aplicării unitare a legislației europene în cea națională. La nivel național  trebuie asigurată o integrare cu acțiunile comitetelor de stabilitate macro-prudențială, prin cooperarea cu BNR și celelalte organisme specializate.

2.2.2. Monitorizarea Integrată a Piețelor

Criza financiară a evidențiat modalitatea în care s-au materializat unele riscuri în întregul sector financiar, subliniind astfel necesitatea existenței unei supravegheri suplimentare la nivel consolidat, supraveghere bazată pe o completare a cerințelor de supraveghere prudențială sectorială cu referire în special la interconexiunile din interiorul grupului/conglomeratului financiar. Serviciul de Monitorizare Integrată a Piețelor prin obiectivele urmărite își propune o monitorizare suplimentară la nivel consolidat, atât a grupurilor/conglomeratelor financiare cât și a expunerilor pe tipuri de instrumente/piețe a instituțiilor financiare care activează pe piața instrumentelor și investițiilor financiare, asigurărilor-reasigurărilor și pensiilor private.Prin acțiunile întreprinse completează supravegherea sectorială pentru a face față provocărilor în materie de supraveghere a structurilor grupurilor/conglomeratelor financiare ale căror dimensiuni, interconectivitate și complexitate le fac deosebit de vulnerabile, dar și a expunerilor mari  pe tipuri de instrumente/piețe, care se pot transforma într-o sursă de risc sistemic.

2.2.3. Protecția Consumatorilor

La nivelul Serviciului Protecția Consumatorilor din cadrul Direcției Supraveghere Integrată, acest lucru se realizează prin:

implementarea și promovarea de strategii, planuri de acțiune și recomandări în domeniul protecției consumatorilor pe piața instrumentelor și investițiilor financiare, asigurărilor și pensiilor private;

colectarea și analiza datelor privind serviciile financiare și impactul acestora pentru consumatori;

elaborarea de avertismente și alerte pentru consumatori;

monitorizarea activităților neconforme din piața financiară nebancară care pot dăuna intereselor consumatorilor;

evaluarea impactului de piață al noilor servicii și instrumente financiare;

elaborarea de analize privind plângerile consumatorilor, referitoare la servicii și produse financiare din piețele supravegheate, dar și analize cu privire la publicitatea înșelătoare sau prezentarea de informații neconforme sau incomplete;

monitorizarea posibilelor activități de intermediere/prestări de servicii de către firme neautorizate, pentru clienții de retail;

activități de educare a consumatorilor pentru a îi ajuta pe aceștia să dobândească cunoștințele și încrederea în propriile acțiuni, în scopul participării depline la mecanismul pieței financiare.

Conform Directivelor și Recomandărilor Europene (D. 2013/11/EU, R. 98/257/CE, Solvency II), statele membere ale Uniunii Europene trebuie să faciliteze accesul consumatorilor la soluționarea alternativă a disputelor și să promoveze aceste metode oferind astfel o soluție simplă, rapidă și mai puțin costisitoare  atât pentru consumator cât și pentur furnizorul de servicii financiare.

2.2.4. Educație Financiară

În contextul crizei financiare, educația financiară a început să fie recunoscută drept una dintre deprinderile individuale majore în majoritatea economiilor lumii. Motivele de bază pentru creșterea importanței acestui domeniu includ tendința de transfer a unei game din ce în ce mai largi de riscuri (financiare) către consumatori, tendința de creștere în complexitate a serviciilor financiare, ritmul de evoluție a piețelor financiare, numărul din ce în ce mai mare de consumatori-investitori activi precum și recunoașterea limitelor instrumentelor de reglementare/supraveghere în direcția protecției consumatorilor În plus, consecințele crizei financiare globale au demonstrat efectele negative ale unui nivel redus de educație financiară atât pentru societate ca întreg cât și pentru piețele financiare respectiv pentru gospodării. Încă din anul 2007, Comisia Europeană a emis Comunicarea COM(2007)808, care enumără principiile de bază pentru furnizarea unor programe de educație financiară de calitate.

2.2.5. Managementul Riscurilor

În cadrul ASF, ca autoritate de supraveghere integrată, activitățile de managementul riscurilor înglobează atât instrumente microprudențiale, cât și macroprudențiale. Activitățile de management al riscurilor sunt poziționate la nivelul ASF pe două niveluri organizatorice paralele, dar care relaționează funcțional, astfel:

instrumentele microprudențiale sunt dezvoltate și gestionate de compartimentele de specialitate din cadrul fiecărui sector al ASF;

instrumentele macroprudențiale sunt dezvoltate și gestionate în cadrul abordării integrate a managementului riscurilor, de serviciile din cadrul Direcției de Supraveghere Integrată;

cadrul privind managementul riscului la nivelul fiecărui sector este armonizat în mod corespunzător cu cel al celorlalte sectoare din ASF și se integrează cu cel macroprudențial care stă la baza abordării integrate a managementului riscurilor.

Din punct de vedere microprudențial, managementul riscurilor are ca scop monitorizarea riscurilor ce pot afecta soliditatea entităților supravegheate. ASF nu are ca scop eliminarea totală a riscurilor din sistem, datorită costurilor prohibitive ale unei astfel de abordări, iar entitățile supravegheate pot întâmpina dificultăți financiare care să conducă inclusiv la falimentul sau la ieșirea din piață a acestora. La nivel macroprudențial, managementul riscurilor urmărește monitorizarea riscurilor ce pot afecta stabilitatea piețelor financiare ne-bancare și limitarea costurilor provenite din dificultăți întâmpinate la nivelul întregului sistem financiar. Supravegherea microprudențială și supravegherea macroprudențială, la nivelul întregii piețe financiare, sunt complementare: un sistem financiar stabil are nevoie de entități solide din punct de vedere financiar, și vice-versa.

2.2.6. Managementul Crizelor

Crizele pot avea mai multe surse, de la cele locale la cele generate de situații internaționale, de la criza de lichiditate până la criza căderii unei infrastructuri critice.

Crizele nu pot fi eliminate, din acest motiv la nivel integrat trebuie să existe planuri de asigurare a continuității afacerii și planuri de recuperare în caz de criză. La nivel internațional se constată o nouă abordare în conținutul și structura reglementării, supravegherii și a managementului crizelor, datorită eșecului filozofiei metodei de supraveghere din ultimii 20 de ani. Datorită dematerializării tranzacțiilor, a infrastructurilor critice și a utilizării tehnologiilor informatice sunt esențiale măsuri împotriva riscurilor sistemice generate de efectele criminalității informatice și pentru reducerea efectelor negative ale criminalității informatice, a recuperării și restabilirii business-ului după o criză.

2.2.7. Stabilitatea financiară

Evoluțiile din ultimii ani ale sistemului financiar românesc au făcut necesar ca autoritățile responsabile cu autorizarea, reglementarea, supravegherea și controlul piețelor componente ale sistemului financiar să conlucreze pentru a asigura transparența și integritatea sistemului financiar și a piețelor sale componente, respectarea cadrului legal aplicabil, precum și lărgirea cadrului național de stabilitate financiară. În vederea implementării cerințelor Uniunii Europene, la data de 31 iulie 2007 a fost semnat Acordul pentru cooperare în domeniul stabilității financiare și al gestionării crizelor financiare, în baza căruia a fost înființat Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară (CNSF) . Principalele atribuții ale Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară vizează promovarea unui schimb permanent și eficient de informații între autoritățile responsabile cu reglementarea și supravegherea diferitelor sectoare ale sistemului financiar, Ministerul Economiei și Finanțelor și Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, precum și evaluarea, prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de criză financiară la nivelul instituțiilor financiare individuale, a grupurilor financiare sau a pieței financiare în ansamblu. Totodată, la data de 1 iunie 2008 a intrat în vigoare Acordul de cooperare între autoritățile de supraveghere financiară, băncile centrale și ministerele de finanțe din Uniunea Europeană privind stabilitatea financiară transfrontalieră. Noul acord include:

principiile comune;

cadrul analitic comun de evaluare a implicațiilor sistemice ale unor potențiale crize, în vederea asigurării unei terminologii comune aplicabile crizelor financiare transfrontaliere de către toate autoritățile relevante și crearea premiselor pentru efectuarea în timp util a evaluărilor necesare în vederea facilitării adoptării de decizii în situații de criză;

un ghid practic pentru gestionarea crizelor, care să reflecte o înțelegere comună a etapelor și procedurilor de parcurs într-o situație de criză transfrontalieră.
Cadrul legal de funcționare a CNSF eate dat de:

Acordul pentru cooperare în domeniul stabilității financiare și al gestionării crizelor financiare și actele adiționale nr.1,2 și 3 ale acestuia;

Acordul de cooperare între autoritațile de supraveghere financiară, băncile centrale și ministerele de finanțe din Uniunea Europeană privind stabilitatea financiară transfrontalieră .

2.3.EVOLUȚIA BURSIERĂ MONDIALĂ ÎN 2013

2.3.1. Performanța BVB în top – ul mondial

Anul 2013 a fost foarte bun pentru burse la nivel internațional, cu o creștere medie de 12,4% la nivelul a 76 de piețe analizate. 40 de piețe dintre cele 76 au creșteri de peste 10% față de începutul anului. Astfel, este cu atât mai importantă performanța bursei de la București, care ocupă locul 15 în topul creșterilor la nivel mondial, cu un avans de 22,5% al indicelui BET, care urmărește cele mai importante zece acțiuni locale cotate. Creșterea BET este cea mai mare din ultimii patru ani. În 2012 , indicele BET câștigase 18,7% , plasând bursa de la București în top 25 la nivel mondial. Piața de capital locală a beneficiat în acești doi ani de evoluțiile pozitive ale burselor din SUA și din vestul Europei și a reușit să atragă un interes mai mare din partea investitorilor străini prin listările Nuclearelectrica și Romgaz și prin alte tranzacții importante derulate cu acțiuni Petrom și Transgaz .Vedeta bursei de la București a fost în 2013 Fondul Proprietatea (FP) , cu o creștere de 54% , care a tras în sus întreaga piață . Fondul Proprietatea este cea mai tranzacționată acțiune de pe bursa de la București , cu un rulaj de peste 4 miliarde de lei de la începutul anului. Dintre cele mai lichide acțiuni de pe bursă (cu tranzacții zilnice de peste 100.000 de euro), creșteri puternice au mai înregistrat și acțiunile Băncii Transilvania (TLV) și cele ale producătorului de medicamente Biofarm București (BIO), ambele cu avansuri de 40% . Dintre celelalte acțiuni , cea mai mare creștere au avut-o acțiunile dezvoltatorului imobiliar Impact (IMP ), al căror preț a crescut de patru ori în acest an. Acțiunile OMV Petrom (SNP ) , cea mai mare companie din România (aprox. 25% din totalul capitalizării bursiere) , și cele ale BRD , cea mai mare bancă locală listată , care au alături de FP și Banca Transilvania cele mai mari ponderi în indicele BET, au crescut în acest an cu 6,7%, respectiv 7,9% , și au tras în jos evoluția indicelui. Cea mai slabă evoluție din BET au avut-o acțiunile Transgaz Mediaș (TGN) , cu o scădere de 16%. Creșterea pieței de capital din România ca și a celei din Polonia , s-a datorat în special percepției investitorilor asupra fundamentelor macroeconomice în contextul politicii monetare relaxate practicate de băncile centrale. Corelațiile dintre indicele pieței de capital din România și cei ai piețelor din regiune au ajuns la cel mai redus nivel din februarie 2009, arătând o decorelare a pieței de capital românești față de tendința generală a piețelor de capital regionale. Corelațiile dintre indicii bursieri scad când piețele de capital sunt în creștere, iar volatilitățile sunt reduse. Pe bursa de la București fondurile de pensii abia de doi ani au început să conteze și să susțină cererea locală de acțiuni. Programul de privatizări asumat de guvern în fața FMI ar putea determina un interes tot mai ridicat din partea investitorilor instituționali străini. Aceste listări ar putea propulsa România în rândul piețelor emergente de capital , ceea ce ar aduce fluxuri de investiții mai consistente pe piața locală . Spre deosebire de alte piețe din regiune , bursa de la București s-a corelat mai bine în acest an cu piețele de capital dezvoltate , care au continuat creșterile din 2012 . Bursele din SUA au un avans mediu de 25%, iar Germania a crescut cu 19,3% , indicele german DAX fiind la maxime istorice. România beneficiază mai ales de evoluția pozitivă a economiei germane , cea mai robustă din Uniunea Europeană , deoarece Germania este cel mai mare partener comercial al României pe partea de exporturi. Economia României a crescut în primele nouă luni ale anului cu 2,7% față de aceeași perioadă a anului trecut , iar exporturile au atins niveluri record în acest an .

2.3.2. Evoluția globală a burselor

Bursele care reprezintă cele mai dezvoltate economii ale lumii au atins în 2013 maxime istorice , ceea ce reprezintă un semnal de însănătoșire a economiei mondiale. Cele mai mari creșteri la nivel mondial le-au înregistrat în acest an bursele din Dubai (94%), Argentina (90%) și Abu Dhabi (56%). Dintre bursele mari , campioana este cea din Japonia , cu un avans de 47% , urmată de bursele din SUA , cu plus 25% , și Germania , cu o creștere de 19,35%. Top burse este prezentat în anexa nr 1.

Fig nr.2 Evoluția indicilor DAX și S&P în 2013

Sursa: Bespoke Investment Group

Bursele din SUA și din Europa de Vest au fost susținute în ultimii doi ani mai ales de injecțiile de lichidități ale băncilor centrale (Fed în SUA , BCE în zona euro și Bank of England în Marea Britanie). Băncile centrale au alocat sute de miliarde de dolari pentru achiziții de titluri de stat din bilanțurile băncilor, iar acești bani au ajuns pe piețele financiare susținând creșterea prețurilor activelor (acțiuni, obligațiuni etc.). Băncile sperau ca o parte din bani să ajungă și în economia reală și să susțină revenirea ei , dar deocamdată creșterea economică în SUA și în Europa de Vest rămâne anemică .

Bursele din Emiratele Arabe Unite (Dubai și Abu Dhabi) au fost propulsate în ultimii ani de boomul imobiliar din regiune. În ultimii ani, statele din zona Golfului Persic, care au rezerve uriașe de lichidități din vânzarea de petrol, au realizat investiții uriașe în dezvoltări imobiliare. Cele mai mari companii tranzacționate în Dubai și Abu Dhabi sunt dezvoltatorii imobiliari și companiile de construcții.

Bursele din principalele țări emergente (China, Rusia și Brazilia) au înregistrat evoluții slabe în acest an, după ce și în 2012 au mers prost. Bursa din China, a doua economie a lumii după SUA, a scăzut cu 5,2% în acest an după o corecție de 10% anul trecut.

În Europa de Sud – Est , doar Bulgaria are o evoluție mai bună decât România în acest an, cu un avans de 38%, însă după ce anul trecut bursa din țara vecină a avut o evoluție mult mai slabă decât cea a bursei de la București. În schimb, piețele mai mari din regiune la care bursa de la București se raportează în general, respectiv Polonia, Ungaria, Cehia și Austria, au performanțe slabe în acest an.

Fig. nr.3 Indici Datastream și corelațiile condiționate dintre burse

Sursa: Thomson Datastream, calcule ASF

Ungaria și Austria au creșteri de sub 2,5% de la începutul anului, în timp ce Cehia și Polonia au scăderi de 7,4%. Bursa din Polonia a mai pierdut în acest an din imaginea foarte bună de care se bucura în rândul investitorilor străini , după ce guvernul polonez a decis naționalizarea parțială a activelor fondurilor de pensii private , care au susținut în ultimii zece ani creșterea pieței poloneze.

De mare interes este modul în care bursele din Est s-au comportat în perioada crizei financiare. Dacă în 2010 doar Bulgaria era pe minus , în anul următor , fără excepție , toate erau în aceiași situație . În 2013 se constată o revenire , singura bursă care a înregistrat pierderi fiind cea din Ucraina .

Tabel nr.1. Evoluția burselor din Europa de Sud – Est

Sursa: autorul

CAPITOLUL III . ANALIZA EVOLUȚIEI BURSEI DE VALORI ȘI A COMPANIILOR LISTATE

3.1. Evolutia pieței de capital în anul 2013

Piața de capital din România , deși una dintre cele mai mici din Europa , este considerată o piață cu un potențial de dezvoltare ridicat . În prezent , activitatea pieței de capital se desfășoară pe două piețe reglementate , pe care se tranzacționează un număr de 1.130 de emitenți , capitalizarea bursieră totală ridicându-se la  aproximativ 119 miliarde lei (circa 27 de miliarde de euro).

Fig nr.4 Capitalizarea bursieră(mild lei) Fig nr.5. Nr. tranzacții și lichiditatea

Sursa: www.bvb.ro

Asemenea evoluției piețelor de capital din zona Euro , care au marcat, în ultimii trei ani , o redresare semnificativă , evoluția piețelor bursiere din România și, implicit, a indicilor bursieri, a consemnat creșteri vizibile. Se manifestă o tendință de îmbunătățire a percepției investitorilor față de riscurile asociate plasamentelor pe piața de capital, fapt care ”modelează” aversiunea acestora față de risc, cu implicații favorabile asupra cererii pe această piață. În același timp, volumul intrărilor de capital străin în România a înregistrat creșteri semnificative, reflectând interesul deosebit al investitorilor străini față de instrumentele financiare disponibile pe piața de capital autohtonă. Numărul lunar de tranzacții la BVB a consemnat fluctuații importante pe o tendință de ușoară creștere. Rata lichidității (turnover velocity = raportul dintre valoarea tranzacționată și capitalizarea bursieră totală) se situează la un nivel scăzut comparativ cu alte piețe din regiune (sub 10%) ceea ce arată că activitatea investitorilor și a intermediarilor este redusă chiar și atunci când o raportăm la dimensiunea pieței românești și a companiilor listate. O posibilă explicație pentru această situație ține de structura și comportamentul investitorilor (orientare pe termen mediu și nu predominant speculativă) și de lipsa utilizării unor instrumente cunoscute

pentru faptul că generează lichiditate sporită  (ex. vânzări în lipsă, tranzacții în marjă).

Piața reglementată de acțiuni și unități de fond a Bursei de Valori Bucuresti

În anul 2013 piața de capital din Romania a ieșit din tendința de stagnare a anilor precedenți , multe din acțiunile listate înregistrand creșteri de preț . Dinamica indicelui BET poate fi atribuită atât evenimentelor specifice pieței de capital cât și celor de pe piețele externe.

Fig. nr. 6. Evoluția indicelui BET în perioada 2007-2013

Sursa: www.intercapital.ro.

Indicele BET (calculat pe baza celor mai importante zece acțiuni listate pe piața reglementată a BVB) a încheiat anul 2013 cu o creștere de 26,1% , cel mai bun randament anual din 2009. Ceilalți indici ai BVB au avut evoluții similare: indicele societăților de investiții , BET-FI, a câștigat 23,3% ; BET-XT (calculat pe baza prețurilor a 25 de companii importante) a câștigat 23,4%, iar indicele sectorului energetic BET-NG a încheiat anul cu +6,1% ; BETC , indicele compozit al pieței reglementate, a câștigat 20,0% în 2013. La fel ca în anii precendeți, acțiunile listate pe piața reglementată a BVB au înregistrat două etape distincte in 2013. În prima jumătate de an acțiunile au evoluat oscilant , cu creșteri la inceput de an urmate de scăderi până la jumătatea anului ; indicele BET a înregistrat un randament de numai +2,2% în semestrul I . Însă a doua jumatate a anului a adus o creștere de 23,4% pentru indice. Randamentul cumulat al indicelui BET de la debutul crizei financiare până în prezent (2008-2013) rămâne negativ, de -33,9% . Valoarea BET înregistrată la sfârșitul anului 2013 se situează la nivelul celei de la sfârșitul anului 2005, cu opt ani in urma. Indicii BET-C si BET-FI au evoluat similar cu BET, urmând același parcurs .

Fig. nr. 7. Evoluția comparată a indicilor BVB

Sursa: www.intercapital.ro.

Volatilitatea BET, calculată ca deviație standard a randamentelor zilnice, a scăzut în continuare în 2013 la 0,71% , față de la 1,04% in 2012 , 1,39% in 2011, 1,89% in 2010 , 2,58% in 2009 si 2,68% in 2008.

Un număr de 31 de companii listate pe piața reglementată a BVB au plătit dividende în numerar în 2013 pe baza rezultatelor obținute in 2012, față de 29 de companii în 2011, 25 în 2010, 24 în 2009 și 20 în 2008. Din cele 31 de companii care au plătit dividende în 2013, 13 erau listate la categoria I a bursei , 16 la categoria a II-a și 2 la categoria internațională.

Cele mai mari randamente din dividende au fost oferite de actiunile SIF Transilvania (SIF3) cu 20,66% (deținătoarea poziției I in top și in 2012), SIF Muntenia (SIF4) cu 14,62%, SIF Moldova (SIF2) cu 13,90% și Conted Dorohoi (CNTE) cu 11,78%. Randamentul mediu din dividende, pentru emitenții care le-au acordat, a fost de 5,96% , în scădere față de 7,45% in 2012 și 6,33% in 2011 (randamentele din dividende au fost calculate ca raport între dividendul net plătit în 2013 și prețul pe acțiune la sfârșitul anului 2012).

Lichiditatea pe piața reglementată a crescut in 2013. Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a fost de 11,2 miliarde lei (2,5 miliarde euro), față de 7,4 miliarde lei in 2012, 9,9 miliarde in 2011, 5,6 miliarde in 2010 și 5,1 miliarde in 2009.

Fig. nr. 8. Evoluția lichidității în perioada 2000 – 2013

Sursa: www.intercapital.ro.

Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor cu acțiuni la BVB a fost de 45 milioane lei in 2013, față de 30 milioane in 2012, 39 milioane in 2011, 22 milioane în 2010 și 20 milioane in 2009.

Numărul intermediarilor autorizați pe piața reglementată a BVB la sfârșitul anului 2013 a scăzut in continuare la 43, față de 54 in 2012, 61 in 2011, 65 in 2010, 71 în 2009 și 76 in 2008. Acesta este cel mai redus număr de intermediari înregistrat de BVB din anul 1995. Capitalizarea bursieră a pieței reglementate a BVB înregistra o valoare de 133,8 miliarde lei la sfârșitul anului 2013 (30,0 miliarde EUR), din care 49,1 miliarde lei reprezenta capitalizarea Erste Bank Group (EBS), cel mai mare emitent listat .

Fig. nr.9. Evoluția capitalizării și a nr. de emitenți

Sursa: www.intercapital.ro.

Strategia de privatizare prin intermediul pieței de capital, anunțată de Guvernul României , rămâne un factor esențial pentru diversificarea ofertei și îmbunătățirea lichidităților. În anul 2013 s-au derulat și încheiat cu succes două oferte publice inițiale în Romania:

Oferta Publică a SN Nuclearelectrica SA, producătorul național de electricitate prin utilizarea energiei nucleare. Au fost puse in vânzare 25.368.236 acțiuni (10% din total) la prețuri între 11,2 și 15,0 lei/acțiune. Prețul final de alocare a fost 11,2 lei/actiune ;

Oferta Publică a SNGN Romgaz SA , cel mai important producător român de gaze naturale. Cu o valoare alocată de 1,7 miliarde lei, acesta a fost cel mai mare IPO din istoria României și prima ofertă structurată la standarde internaționale. Au fost puse în vânzare 57.813.360 acțiuni la prețuri între 24 și 32 lei/acțiune; prețul final de alocare a fost 30 lei/acțiune.

În 2013 s-a derulat și oferta publică inițială a producătorului de materiale de construcții Adeplast S.A., primul IPO al unei companii private din anul 2008, însă aceasta nu s-a încheiat cu succes, nefiind plasat volumul minim de acțiuni cerut de prospectul de ofertă publică .

Programul de privatizare prin piața de capital a continuat în forță în 2013. Pe lângă ofertele publice inițiale menționate anterior, în 2013 s-a derulat și oferta publică secundară de vânzare de acțiuni SNTGN Trasngaz SA , prin care s-au plasat cu success 1,77 milioane acțiuni ale transportatorului național de gaze naturale. Mai departe, au fost selectați intermediarii pentru ofertele publice inițiale ale Complexului Energetic Oltenia SA, Electrica SA și Romtelecom SA. Procedura de selecție a intermediarului IPO Hidroelectrica SA a fost reluată în 2013 și finalizată prin selecția unui nou intermediar la inceputul anului 2014. Guvernul României a publicat și anunțuri de selecție a intermediarilor și pentru ofertele publice inițiale ale Aeroportului Mihail Kogălniceanu Constanța , Aeroportului Traian Vuia Timișoara și Administrația Porturilor Maritime Constanța , dar aceste proiecte nu au demarat în 2013, dimensiunea celor trei companii fiind relativ redusă. Pe lângă acțiunile Nuclearelectrica (SNN) și Romgaz (SNG), listate ulterior încheierii cu succes a ofertelor publice, piața reglementată a BVB a mai ănregistrat două listări noi în 2013:

Conpet Ploiești (COTE), operatorul sistemului național de transport al produselor

petroliere prin conducte, listat prin transfer de pe piata Rasdaq;

Conted Dorohoi (CNTE), producător de confecții din materiale textile, listat prin

transfer de pe piata Rasdaq.

Singura delistare de pe piața reglementată a BVB in 2013 a fost cea a companiei Titan SA (MPN).

Anul 2013 a mai consemnat două evenimente majore pe piața de capital:

Înființarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), organism unic de reglementare și supraveghere a piețelor de capital, asigurări și pensii, ce preia atribuțiile fostelor Comisii Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) și a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Numirea în funcția de Director General al Bursei de Valori Bucuresti a lui Ludwik

Sobolewski, fost Presedinte al Warsaw Stock Exchange, cel mai important operator bursier al Europei Centrale si de Est.

3.1.1. Performanțele individuale ale emitenților listati pe piața reglementată de acțiuni a Bursei de Valori București.

Determinarea performanței s-a făcut în baza următoarei metodologii:

Pentru fiecare emitent s-au calculat randamente totale, reprezentând performanțele obținute din variația de preț inregistrată pe parcursul anului, din dividende și din operațiuni ce afectează capitalul social;

Pentru majorările de capital s-au luat în calcul numai cele din fonduri proprii și pe cele cu numerar care au adus câștiguri investitorilor, respectiv cele realizate la prețuri sub prețul din piață al acțiunilor la momentul majorării;

Pentru companiile listate in decursul anului 2013 prețul inițial este cel de închidere al primei zile de tranzacționare pe piața reglementată a BVB, iar eventualele operațiuni legate de capitalul social sau distributii de dividende sunt luate îin calcul numai dacă investitorii ar fi putut beneficia de acestea dupa listarea companiei pe piața reglementată a bursei;

Randamentul este calculat față de prețul de inchidere din prima zi de tranzacționare pe piața reglementată.

Performanțe emitentilor de la categoria a-I-a acțiuni a BVB

Evoluția companiilor listate la categoria I a BVB a fost in general pozitivă. Media aritmetică a randamentelor totale ale acțiunilor de la categoria I a bursei a fost +28,8% (față de +5,3% in 2012 și +4,6% in 2011), iar valoarea mediană a fost de +15,1% (+3,2% in 2012 și -11,2% in 2011). 18 din cele 28 de companii tranzacționate la categoria I au inregistrat randamente pozitive in 2013, față de 13 in 2012 și numai 4 in anul 2011. Pe primul loc in topul performanțelor la categoria I s-au situat acțiunile dezvoltatorului imobiliar Impact Bucuresti (IMP) cu un randament total de +373,0%. Creșterea spectaculoasă vine după o perioadă îndelungată de scăderi abrupte de preț pentru acțiunile Impact (-98,1% din vara anului 2007 până in vara lui 2012). Pe locul II in topul performanțelor la categoria I s-au situat acțiunile Antibiotice Iași (ATB) cu +83,3%, randament ajutat și de o majorare de capital din fonduri proprii (18,2 acțiuni gratuite la 100 deținute) și o distribuție de dividende. Randamente totale foarte bune în 2013 au mai înregistrat și acțunile Banca Comercială Carpatica (BCC, +72,4%), Fondul Proprietatea (FP, +57,9%), Prefab București (PREH, +51,6%) si Banca Transilvania (TLV, +50,1%). Și acțiunile SIF Oltenia (SIF5), SIF Muntenia (SIF4) și CNTEE Transelectrica (TEL) au adus randamente solide. Acțiunile SNTGN Transgaz (TGN), Alro Slatina (ALR) și Oil Terminal Constanța (OIL) s-au numarat printre dezamăgirile anului, cu randamente de -6,8%, -27,7%, respectiv -28,6%. Cea mai slabă performanță la categoria I a fost înregistrată de acțiunile Oltchim Rm. Valcea (OLT, -40,5%), societate aflată in însolvență după o tentativă nereușită de privatizare.

Lista emitenților de la categoria I este prezentată în Anexa nr. 2.

Performanțe emitenților de la categoria a-II-a acțiuni a BVB

La această categorie performanțele au fost in general bune. Media aritmetică a randamentelor totale ale companiilor listate la această categorie a fost +18,1% in 2013 (+3,2% in 2012 si -13,3% in 2011); valoarea mediană a fost de +11,1% (0,0% in 2012, – 16,0% in 2011). 32 din cele 52 de companii tranzacționate la categoria a II-a au adus performanțe pozitive in 2013, față de 24 in 2012 și 14 in 2011. Cea mai bună performanță a categoriei a fost adusă de acțiunile Cemacon Zalau (CEON) cu +151,1%. Alte performanțe bune au fost aduse de Prodplast Bucuresti (PPL, +129,4%), Transilvania Construcții (COTR, +104,9%) și UAMT Oradea (UAM, +100,9%). Acțiunile proprii ale Bursei de Valori Bucuresti (BVB) au adus un randament total de +67,2%. Cele mai slabe performanțe ale categoriei au fost înregistrate de acțiunile Șantierul Naval Orșova (SNO), Romcarbon Buzau (ROCE) și MJ Maillis România (MJM) cu – 35,3%, -54,4%, respectiv -71,4%.

Performanțe emitenților de la categoria a-III-a acțiuni a BVB

La această categorie este listat doar un singur emitent UCM, a cărui acțiuni nu s-au tranzactionat nici în 2013.

Sectiunile internaționale ale pieței reglementate de acțiuni

În cadrul secțiunilor internaționale au fost tranzacționate acțiunile a doi emitenți:

actiunile EBS se tranzacționează pe secțiunea internațională a pieței reglementate;

acțiunile NEP pe secțiunea "Alte instrumente financiare internaționale".

Acțiunile companiei de investiții imobiliare NEPI (NEP) au înregistrat performanțe foarte bune și în 2013, continuând performanțele din anii anteriori (+66,4% de la listarea la BVB în 2011 până la sfârșitul lui 2013).

3.1.2. Performanțele fondurilor de investiții

Valoarea tranzacțiilor cu unități de fond pe piața reglementată a BVB a fost de 7,5 milioane lei in 2013 (1,7 milioane EUR), față de 4,9 milioane lei in 2012 8,7 milioane in 2011 si 22,7 milioane in 2010.

Tabel nr. 2. Performanțele fondurilor de investiții listate

Sursa: www.intercapital.ro

Cele mai performante fonduri tranzactionate au fost STK Emergent (STK, +43,0%), iFond Financial Romania (IFR, +33,4%) si TVBETETF (+25,0%). Fondul OTP Green Energy a ajuns la scadență în 2013 și a platit investitorilor valoarea nominală a unității de fond plus o cotă de participare la performanța de 24 lei/unitate de fond. Fondul iFond Gold (IFG) a inregistrat cea mai slabă performanță a categoriei (-64,8%) datorită incertitudinilor legate de proiectele în care a investit fondul.

Performanța fondurilor de investiții se apreciază și pe baza unui indice particular, TRX, care este de tip Total Return calculat anual de Intercapital Invest. Indicele exprimă randamentul mediu al emitenților tranzacționati pe piețele reglementate din România, acțiuni și fonduri de investiții tranzacționate pe piața reglementată a BVB, la care se adaugă acțiunile emise de Sibex SA, singurul emitent listat pe piața reglementată a Sibex. TRX ia in calcul variațiile de preț, dividendele și operațiunile care afectează capitalul social. Pentru acționarii majorari sunt luate in calcul numai cele din fonduri proprii si cele cu numerar la preturi sub cele din piață la momentul majorarii. In coșul indicelui intră toți emitenții tranzacționați pe piețele reglementate spot din România in cursul anului, fiecare fiind ponderat cu capitalizarea la sfârsit de an. Ponderea maximă a unui emitent în indice este limitată la 10%, iar randamentul este ajustat cu durata de listare pentru acțiunile listate/delistate în cursul anului. Randamentele finale ale TRX sunt ajustate cu rata inflației. Indicele nu ia in calcul emitenții listati pe segmentul international (EBS si NEP) pentru a păstra relevant indicelui pentru piața locală .

Tabel nr. 3. Valoarea indicelui TRX pentru 2013

Sursa: www.intercapital.ro

Pe termen lung evoluția randamentelor anuale ale indicelui TRX, prezentată in figură, indică o volatilitate accentuată, cu o tendință de revenire și stabilizare în perioada postcriză.

Fig. nr.10. Evolutia indicelui TRX

Sursa: www.intercapital.ro

3.1.3. Piața Rasdaq și alte piețe de acțiuni administrate de BVB

Performantele actiunilor tranzactionate pe piata Rasdaq au fost mai slabe decat cele de pe piata reglementata. Indicele compozit al pietei, Rasdaq-C, a inregistrat un randament de -3,43% din 2013, fata de -10,5% in 2012, si -6,0% in 2011; indicele categoriei I a pietei Rasdaq, RAQ-I, a inchis anul 2013 cu +6,61% (-81,35% in 2012, -37,0% in 2011), iar indicele categoriei a II-a, RAQ-II, cu -15,50% (-11,21% in 2012, -34,8% in 2011).

Fig. nr.11. Evoluția comparativă indici Rasdaq – BET în 2013

Sursa: www.ktd.ro

Lichiditatea pe Rasdaq s-a menținut foarte redusă. Valoarea tranzacțiilor a fost de numai 301,9 milioane lei in 2013, față de 218,6 milioane in 2012, 575,4 milioane in 2011 si 605,1 milioane in 2010. Valoarea tranzactiilor cu actiuni pe Rasdaq a reprezentat numai 2,7% din valoarea tranzactiilor cu actiuni de pe piata reglementată a bursei in 2013 (fata de 2,9% in 2012, 5,8% in 2011 si 10,8% in 2010). Capitalizarea bursieră a Rasdaq a scazut la 7,9 miliarde lei.

Fig. nr.12. Evoluția capitalizării și a nr. de emitenți pe Rasdaq

Sursa: www.intercapital.ro

Pe Rasdaq erau tranzactionate la sfârsitul anului 2013 acțiunile a 4 companii la categoria I, 5 la categoria a II-a si 973 la categoria a III-a. Categoria I a pieței cuprindea următorii emitenți: producătorul de cămăși Braiconf Braila (BRCR), producătorul de tuburi ArcelorMittal Tubular Products Roman (PTRO), șantierul

naval Severnav Drobeta-Turnu Severin (SEVE) și producătorul de utilaje petroliere Upet Targoviste (UPET).

Companiile listate la categoria a II-a a piețeii Rasdaq au fost: Comvex Constanța (CMVX), Flaros București (FLAO), Inox Magurele (INOX), Bega Tehnomet Timișoara (TEHO) și Unisem București (UNISEM). Singura listare nouă pe Rasdaq in 2013 a fost a unei emisiuni de acțiuni preferențiale a companiei Turism Covasna SA (TUAA1), insă aceasta nu a inregistrat nicio tranzacție pe parcursul anului. Un număr de 103 companii au fost delistate. Printre delistarile notabile s-au numarat: Trei Brazi Predeal (TRBZ), ONT Carpați București (ONZV), Energoutilaj București (ENES), Inscut București (INBW), Avicola Buftea (AVBV), CNM Petromin Constanța (CNMP), Fabrica de Zahăr Bod (FAZA) și Chimpex Constanța (CHEM). Cele mai lichide companii după valoarea tranzacțiilor in anul 2013 au fost: Argus Constanța (UARG), Uzinele Sodice Govora (UZIM) și Ductil Buzău (DUCL), în timp ce emitenții care au înregistrat cel mai mare număr de tranzacții in 2013 au fost: Prospecțiuni București (PRSN), Albalact Alba-Iulia (ALBZ) și Imotrust Arad (ARCV). Numărul de actiuni internationale tranzactionate pe Sistemul Alternativ de Tranzactionare al BVB (ATS) a crescut la 27 in 2013 față de 26 in 2012 și 10 in 2011: Apple, Adidas, Allianz, Bank of America, Bayer, BMW, Danone, Christian Dior, Daimler, Deutsche Bank, Deutsche Telekom, E.ON, Facebook, Google, Heineken, Intel, JP Morgan, Coca Cola, McDonald's, Merck, Microsoft, OMV, L'Oreal, SAP, Siemens și Visa (aceste acțiuni nu sunt listate la BVB, ci doar tranzacționate pe sistemul ATS al bursei fără obligații de raportare pentru investitorii români); la acestea se adaugă acțiunile SIF Imobiliare plc. (SIFI), companie de holding înregistrată în Cipru pentru deținerile imobiliare ale SIF Banat-Crisana. SIF Imobiliare a fost listata in 2013 de Intercapital Invest. Pe langa SIF Imobiliare, piața ATS a BVB a mai consemnat o listare nouă în 2013 – cea a companiei Transilvania Leasing IFN Brașov (TLSA) listată la categoria I ATS. Valoarea tranzacțiilor cu acțuni pe sistemul ATS a fost de 20,8 milioane lei in 2013, față de 16,8 milioane lei in 2012, 11,13 milioane in 2011 și 0,60 milioane lei in 2010. Prin sistemele BVB se tranzacționau la sfârșitul anului 2013 și acțiunile a 22 de emitenti pe segmentul acțiuni necotate (față de 25 in 2012, 2011 și 2010), acțiuni ce nu prezintă un interes deosebit pentru investitori.

3.1.4. Piața de obligațiuni a Bursei de Valori București

La nivelul lunii noiembrie 2013, pe piața reglementată existau 70 de emitenți de obligațiuni, numărul tranzacțiilor cu acest tip de instrumente financiare crescând cu 6,84% față de sfârșitul anului anterior.

Piața obligațiunilor corporative a beneficiat de trei emisiuni importante in 2013:

emisiunea Raiffeisen Bank în valoare de 225 milioane lei cu maturitate de 3 ani, ofertăa adresată investitorilor institutionali;

emisiunea UnicreditTiriac Bank în valoare de 550 milioane lei, cea mai mare oferta publică de obligațiuni din istoria pieței de capital locale, cu maturitate de cinci ani, adresată publicului larg;

emisiunea CNTEE Transelectrica în valoare de 200 milioane lei cu maturitate de

cinci ani,ofertă adresată investitorilor institutionali.

Toate cele trei emisiuni s-au incheiat cu success, primele două au fost listate la BVB în 2013, iar emisiunea Transelectrica urmând a fi listată în anul 2014.

Piata obligatiunilor corporative a BVB includea 5emisiuni la sfarsitul anului 2013:

Tabel nr. 4. Obligațiunile corporative tranzacționate la BVB

Sursa: www.bvb.ro

Notă: Prețul fișat este cel de la sfarsitul anului.

Emisiunile de obligațiuni de stat disponibile la tranzacționare in sistemul BVB la sfârșitul anului 2013 au fost în număr de 28, cu scadențe cuprinse în perioada 2013 – 2020, și cupon în intervalul 4,75% – 11%.

Obligațuni municipale disponibile la tranzacționare la sfârșitul anului 2013 erau 37 față de 36 in 2012 și 2011 și 35 in 2010.

Rata medie a dobânzilor anuale ale obligațiunilor municipale scăzuse semnificativ la 3,75% la sfârsitul lui 2013, față de 6,42% la sfârșitul anului 2012, 7,04% în 2011, 7,43% în 2010, 10,78% in 2009 și 15,5% in 2008.

Valoarea totală a tranzacțiilor cu obligațiuni, municipale, corporative și de stat, a fost de 1,40 miliarde lei in 2013 (0,31 miliarde euro), față de 1,43 miliarde lei in 2012, 0,55 miliarde lei in 2011 și 2,57 miliarde in 2010.

Fig. nr.13. Valoare tranzacții și număr emisiuni de obligațiuni

Sursa: www.intercapital.ro

Piața de derivate a BVB și alte piețe și instrumente tranzacționate la BVB

Piața de derivate a BVB a întrerupt tranzacționarea începand cu luna iulie 2013. Astfel, valoarea tranzacțiilor cu instrumente derivate la BVB a scăzut semnificativ în 2013 la 3,0 milioane lei (0,7 milioane euro), față de 40,2 milioane lei in 2012, 103,0 milioane lei în 2011 și 107,1 milioane in 2010.

Fig. nr. 14. Produse derivate – valoare tranzacții și nr. contracte

Sursa: www.intercapital.ro

Pe piața de produse structurate a Bursei de Valori Bucuresti s-au inregistrat tranzacții în valoare de 531,6 milioane lei in 2013 (120,4 milioane EUR) față de 687,5 milioane lei in 2012, 438,3 milioane lei in 2011 și 45,8 milioane in 2010, primul an de funcționare a pieței. Pe această piață se tranzacționau la sfârșitul lui 2013 un număr de 110 de emisiuni de certificate de tip index și turbo emise de Erste Group Bank AG, Raiffeisen Centrobank AG și SSIF Broker SA. Valoarea tranzacțiilor cu drepturi la BVB a fost de 28,7 milioane lei in 2013 (6,5 milioane EUR) față de valori neglijabile în 2012 și 2011 (2,5 lei, respectiv 51 lei in 2011) și 4,7 milioane lei in 2010.

3.1.5. Acțiuni și derivate tranzactionate la Sibex

Pe piața reglementată de acțiuni a Sibex, al doilea operator bursier al României, s-a tranzacționat și in anul 2013 o singură emisiune de acțiuni, acțiunile proprii ale bursei,SBX. Prețul de tranzacționare a scăzut de la 0,8300 lei/ acțiune , la 0,5700lei, înregistrându-se o pierdere de 31,3%.

Valoarea totală a tranzacțiilor cu acțiuni proprii Sibex pe piața reglementată a bursei sibiene a fost de 2,2 milioane lei in 2013, față de 4,7 milioane lei in 2012, 16,8 milioane lei in 2011 și 14,4 milioane lei in 2010, primul an de funcționare a pieței spot a Sibex. Pe ATS Sibex s-a tranzactionat si in 2012 o singura emisiune de actiuni, cea a companiei Prodplast Imobiliare (simbol PPLI). Valoarea totala a tranzactiilor cu actiunile PPLI a fost de 0,8 milioane lei in 2013, fata de 0,8 milioane lei in 2012, 6,6 milioane in 2011 si de 5,4 milioane lei in 2010.

Pe piata de derivate a Sibex se tranzactionau la sfarsitul anului 2012:

contracte futures, avand ca suport: actiunile BRD, Broker Cluj, Rompetrol Rafinare, cele cinci Societati de Investitii Financiare, OMV Petrom, Banca Transilvania, Erste Bank, Sibex, Bursa de Valori Bucuresti, Fondul Proprietatea, Apple, Google, McDonald's, Facebook si Visa; diferente de curs valutar USD/RON, EUR/RON, EUR/USD, EUR/CHF, USD/CHF, GBP/USD, EUR/GBP, EUR/JPY, USD/JPY; indicele DJIA in RON si USD; aur in RON si USD si petrol;

contracte options standard pe actiunile listate la BVB ce reprezinta active suport si pentru contracte futures; pe indicele DJIA in RON, diferentele de curs valutar EUR/RON, EUR/USD si USD/RON si pe aur, si optiuni binare;

contracte CFD pe actiunile BRD, cele cinci Societati de Investitii Financiare, Banca Transilvania, Broker Cluj, OMV Petrom, Fondul Proprietatea, Transgaz, Transelectrica, Electromagnetica, Biofarm si Bursa de Valori Bucuresti.

Fig. nr.15. Număr contracte derivate tranzactionate la Sibex

Sursa: www.intercapital.ro

Numarul intermediarilor care au realizat tranzactii pe piata derivatelor a Sibex in 2013 a fost 17, fata de 27 in 2012, 30 in 2011 si 38 in 2010. Numarul intermediarilor activi pe piata de actiuni a Sibex a fost 11 in 2013, fata de 16 in 2012, 17 in 2011 si 20 in 2010.

Fondurile de investitii

Numarul fondurilor mutuale locale raportate de Asociatia Administratorilor de Fonduri din (AAF) atinsese 66 la sfarsitul anului 2013, fata de 63 in 2012, 61 in 2011 si 57 in 2010. Activele celor 66 de fonduri inregistrau o valoare totala de 14,39 miliarde lei, fata de 8,81 miliarde lei in 2012, 6,78 miliarde in 2011 si 5,49 miliarde lei in 2010.

In ceea ce priveste fondurile inchise, AAF raporta 26 de fonduri cu active totale de 564 milioane lei la decembrie 2013, fata de 21 de fonduri cu active totale de 420 milioane lei in decembrie 2012, 20 de fonduri cu active de 175 milioane in 2011 si 16 fonduri cu active de 179 milioane la sfarsitul lui 2010.

Industria fondurilor de investiții este reprezentată, în prezent, de un număr de peste 100 de fonduri, cu o valoare cumulată a activelor de peste 7 mld EUR  și un număr de investitori (instituționali și de retail) care a depășit 250 000, continuând tendința de creștere înregistrată în ultimii ani. 

Fig. nr.16. Evoluția valorii activelor totale administrate de OPC locale(mil lei)

Sursa: asfromania.ro

Piața este dominată de Fondul Proprietatea ale cărui active reprezentau la finele lunii februarie 2014 peste 40% din total, cu toate că valoarea acestora s-a diminuat (-3,68%) în perioada ianuarie 2013 – februarie 2014 ca urmare a valorificării unor participații și a distribuției către acționari sub formă de dividende comune, returnări de capital, precum și indirect prin programe de răscumpărare și anulare a acțiunilor proprii.

În perioada menționată fondurile închise de investiții locale(FÎI) au cunoscut o creștere a valorii activelor administrate însă rămân la o cotă foarte redusă din totalul pieței OPC românești. Creșterea de volum cea mai importantă în perioada ianuarie 2013 – februarie 2014 a aparținut segmentului fondurilor deschise de investiții (FDI, +53,97%), acestea situându-se pe locul doi ca și cotă din activele totale ale OPC (38,50%). Cele cinci societăți de investiții financiare (SIF) au avut o creștere modestă a activelor totale în perioada ianuarie 2013 – februarie 2014 (+6,88%),care poate fi explicată prin faptul că cele mai multe dintre ele au ales să distribuie acționarilor cote importante din profitul exercițiului financiar 2012, fapt care a redus efectul pozitiv asupra activelor adus de evoluția favorabilă a plasamentelor. 

3.2. ANALIZA PERFORMANȚELOR ROMPETROL RAFINARE

3.2.1. Rezultate economico-financiare

Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului Rompetrol, a înregistrat în 2013 o crestere cu 6% a cifrei brute de afaceri consolidate până la un nivel de 4,9 miliarde USD si o îmbunătățire cu aproximativ 40% a rezultatului net, acesta fiind în continuare negativ – 99 milioane USD. În ultimul trimestru al anului, rezultatul negativ consolidat s-a diminuat cu 73%, comparativ cu perioada similară din 2012, având o valoare negativă de 12,8 milioane USD. Cresterea eficienței operaționale a rafinăriei Petromidia în 2013 a susținut rezultatele financiare consolidate ale Rompetrol Rafinare, în condițiile în care marjele de rafinare s-au micsorat cu 30%, de la 35 USD/tonă în 2012 la 24 USD/tonă în 2013. Rezultatele financiare consolidate ale companiei au fost influențate în principal de cotațiile internaționale – o scădere cu 62% a diferențialului dintre țițeiul Brent si Ural, de la 0,95 USD/bbl în 2012 la 0,36 USD/bbl în 2013, si scădere cu 4% la benzină si motorină.

Tabel nr.5. Informații financiare anuale RRC – lei –

Sursa: www.bvb.ro

Exporturile realizate de compania Rompetrol Rafinare s-au ridicat la 1,7 miliarde USD, la finalul anului 2013, nivel similar cu cel realizat în 2012. Din punct de vedere operațional, rafinăria a atins si funcționat la capacitatea maximă de 14.000 tone pe zi, înregistrând performanțe record. Randamentele pentru motorină s-au situat, în medie, la 46% în 2013, în timp ce randamentele pentru carburanți (benzină, motorină, Jet) au atins nivelul de 85,6% în 2013, fiind cele mai bune din istoria rafinăriei. Petromidia a realizat aproape 2 milioane tone de motorină în 2013, cel mai ridicat nivel atins de rafinărie, de la punerea sa în fucțiune în 1979.

Fig. nr.17. Evoluția principalilor indicatori economoco-financiari RRC

Reducerea costurilor de operare, în paralel cu cresterea disponibilității mecanice si a celei operaționale au permis o îmbunătățire a indicelui de eficiență energetică (Energy Efficiency Index), care s-a situat la 103 puncte, cel mai bun nivel anual obținut de rafinărie până în prezent. Îmbunătățirea rezultatelor operaționale, dar si atingerea în 2013 de către rafinăria Petromidia a recordurilor istorice au fost susținute de finalizarea în 2012 a amplului program de modernizare si crestere a capacității de procesare la 5 milioane tone pe an. Operarea instalațiilor rafinăriei se realizează în acord cu cele mai ridicate standarde de performanță, asigurând în acelasi timp respectarea angajamentelor asumate privind protecția mediului. Rompetrol Rafinare S.A. a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, plătind 1,4 miliarde USD 2013. Petromidia reprezinta peste 40% din capacitatea de rafinare a României, iar investițiile totale realizate în perioada 2007 – 2013 de Grupul Rompetrol si unicul său acționar – KazMunayGas se ridică la aproape 2 miliarde USD.

3.2.2. Evoluția bursieră

Rompetrol Rafinare SA este tranzacționată la BVB, pe piața principală la categoria a doua. Societatea a fost promovată în anul 2004 de pe piața secundară de capital RASDAQ. Introducerea la tranzacționare a atras atența investitorilor, devenind în scurt timp una dintre cele mai lichide acțiuni.

Tabel nr.6. Date de identificare bursieră RRC

Sursa: www.bvb.ro

În 2013 numărul de tranzacții a depășit 5.000 , atingându-se un volum și o valoare care o situiază în topul lichidității BVB.

Prețul de tranzacționare a înregistrat în 2013 o variație redusă de 7% între minim și maxim:

Max. 52 saptamani – 0,0565

Min. 52 saptamani – 0,0400

Trendul pe care sa situate cursul a fost orizontal, determinat în mare măsură de faptul că nu sa realizat profit. Începutul anului 2014 a consemnat o creștere bruscă a cursului după care a urmat o perioadă de reașezare a acestuia.

Fig. nr.18 Evoluția acțiunilor RRC

Sursa: www.bvb.ro

Stabilitatea cursului este indicată și de evoluția mediei mobile(MAV) la 15 zile. Indicatori bursieri se prezintă astfel:

Datorită faptului că sau înregistrat pierderi,în ultimii trei ani nu sau distribuit dividende și în consecință indicatorii PER și EPS, care se calculează în funcție de acesta au valori negative. Atracția investitorilor pentru acțiuni RRC, este dată de perspectivele dezvoltării acesteia.

Tabel nr.7. Structura acționariatului RRC

Sursa: www.bvb.ro

Acționarul majoritar este THE ROMPETROL GROUP atât prin deținerile directe cât si indirecte.

3.3. ANALIZA PERFORMANȚELOR BIOFARM S.A.

3.3.1. Rezultate economico-financiare

Fondată in 1921, Biofarm este in prezent unul dintre primii 10 producatori autohtoni de pe piata farmaceutica din Romania. Portofoliul sau de produse cuprinde in prezent mai mult de 190 de produse, acoperind 61 de arii terapeutice. Compania si-a extins afacerea si in afara tarii, fiind activa in 7 tari. Vanzarile din export au o pondere redusa, de doar 3% in valoarea totala a vanzarilor, dar si valoarea aceasta a crescut constant in ultimii 4 ani si, cel mai probabil, va continua sa creasca. Strategia companiei este axata pe lansarea de noi produse si continua imbunatatire a portofoliului de produse pentru a raspunde nevoilor in crestere de tratamente ale populatiei Romaniei si Europei Centrale si de Est. In acest sens. Biofarm isi planifica sa continue sa lanseze aproximativ 10 produse noi in fiecare an. In scopul dezvoltarii si cresterii vanzarilor, compania investeste in promovarea produselor si in impunerea sa ca brand pe piata autohtona, cheltuielile de marketing si vanzari reprezentand 21% din cifra de afaceri. Piata farmaceutica este în continuă crestere. Conform studiului de piata efectuat de compania franceza CEGEDIM, în 2012 valoarea totala a pietei farmaceuticelor din Romania se ridica la 11.7 mld RON, in crestere cu 8.3% fata de 2011, iar penrtu perioada următoare se estimează menținerea acestui ritm. Vanzarile totale ale companiei au crescut cu peste 10% în anul 2013 fata de in 2012 cat si fata de 2011. Aceasta evolutie nu este deloc surprinzatoare avand in vedere ca in ultimii 10 ani compania a inregistrat an de an valori tot mai mari ale vanzarilor ca urmare a diversificarii portofoliului de produse, specializarii si promovarii. Profiturile nete au urmat in mare acelasi trend, marja neta de profitabilitate osciland in ultimii ani in jurul nivelului de 20%. In aceeasi perioada, vanzarile la export ale companiei au inregistrat o crestere de 26% ca valoare, dar, ca si pondere, reprezinta doar 3.3% din cifra de afaceri a companiei. In ultimul an veniturile din vanzari au crescut cu 12%, care, alaturi de o crestere semnificativa a rezultatului financiar (+313.7%) au dus la un profit net cu 48% mai mare, iar rezultatul din exploatare (EBIT) a avut o crestere de circa 6%. Cresterea de 300% a rezultatului financiar are ca sursa principala ajustarea de 3.2 mil lei a activelor financiare detinute pentru vanzare.

Tabel nr.8. Informații financiare anuale BIO – lei –

Sursa: www.bvb.ro

Activele totale ale companiei s-au apreciat cu 7.3% pe fondul cresterii creantelor comerciale (+9%), antrenate de un volum mai mare al vanzarilor, dar si al cresterii stocurilor (+5%), de pe urma extinderii portofoliului de produse. Evolutia favorabila continua si in acest an, activele totale cifrandu-se la 209 mil lei, ca urmare a unor stocuri in crestere si a numerarului. In ce priveste datoriile totale ale companiei, acestea au crescut cu 34% în anul 2013, ca efect al cresterii datoriilor comerciale, evolutie fireasca in conditiile cresterii volumului de afaceri. In rest, datoriile purtatoare de dobanda au scazut, ele situandu-se oricum la un nivel neglijabil (de unde si datoria neta negativa). Cresterea de 44% a datoriilor comerciale a avut ca efect favorabil scaderea necesarului de fond de rulment de la 41.2 la circa 30 mil lei, un aspect pozitiv pentru companie, aceasta necesitand mai putine foduri din surse alternative pentru a-si finanta activele circulante.

Fig. nr.19. Evoluția principalilor indicatori economoco-financiari BIO

Din punct de vedere al lichiditatii si solvabilitatii, compania inregisteaza valori mai mult decat confortabile ale acestor indicatori. Societatea are un grad de indatorare extrem de redus, datoriile purtatoare de dobanda contractate sunt cele din categoria leasing-ului financiar, scopul lor fiind acela de achizitie de autoturisme, iar cea mai mare parte a platilor viitoare ale leasing-ului sunt datorate pe termen scurt, pana la un an. Fata de institutiile de credit, singura obligatie a companiei este reprezentata de o linie de credit negarantata pentru capital de lucru si leasingul financiar. Gradul foarte redus de indatorare poate fi privit ca un avantaj major in ceea ce priveste perspectivele viitoare de crestere si de dezvoltarea ale activitatii pentru companie si pentru portofoliul de produse. Insa la momentul actual, un grad de indatorare de aproape 0% poate indica si un management defectuos al resurselor, intrucat finantarea activelor prin credit este mai accesibila decat prin investitiile actionarilor. Pentru anul 2013, rentabilitatea capitalurilor proprii este de 8.4%, in crestere fata de 8.1% în2012. Rentabilitatea financiară(ROE) calculata cu profitul pe intreg anul 2013 este de aprox. 13%, in crestere fata de 9% in anul 2012. Avand in vedere ca media pentru industria farmaceutica este de 20%, Biofarm este inca departe de atingerea potentialului sau de rentabilitate.

Tabel nr.9. Factorii principali care influenteaza activitatea Biofarm

3.3.2. Evoluția bursieră

Biofarm SA este tranzacționată la BVB, pe piața principală la categoria întâi. Perspectivele sectorului de activitate și rezultatele înregistrate fac ca acțiunile BIO să fie dintre cele mai tranzacționate.

Tabel nr.10. Date de identificare bursieră Biofarm

Sursa: www.bvb.ro

În 2013 numărul de tranzacții a depășit 7.000 , înrt-un volum și la o valoare care o situiază printe cele mai lichide acțiuni.

Prețul de tranzacționare a înregistrat în 2013 o variație redusă de 3% între minim și maxim:

Max. 52 saptamani – 0,3080

Min. 52 saptamani – 0,2156

Trendul pe care sa situat cursul a fost crescător, factorii determinați fiind perspectivele sectorului farmaceutic, rezultatele ecomomico-financiare în creștere pe termen lung și distribuția anuală de dividende. Începutul anului 2014 sa caracterizat ptintr-o ceștere accentuată a cursului, fără însă a se atinge maximul din 2013, după care a urmat o perioadă de stabilizare. Nu sau înregistrat abateri mari de la media mobilă(MAV) de 15 zile.

Fig. nr.20. Evoluția acțiunilor BIO

Sursa: www.bvb.ro

Indicatori bursieri reflect rezultatele companiei și percepția în piață.

Distribuția de dividende face ca indicatorii PER și EPS să aibă valori ridicate, deci posibilitatea recuperării într-un timp scurt a investiției în acțiuni pe seama dividentelor. Acționariatul companiei este foarte diversificat, fiind deținut în majoritate de personae juridice(73%), diferența de 27% fiind deținută de persoane fizice.

3.4. ANALIZA PERFORMANȚELOR BRD

3.4.1. Prezentarea grupului

BRD – Groupe Société Générale a fost infiintata la 1 decembrie 1990 ca banca comerciala, sub forma de societate pe actiuni, cu capital majoritar de stat, prin preluarea activelor si pasivelor Bancii de Investitii. In martie 1999 Société Générale a achizitionat un pachet de actiuni reprezentand 51% din capitalul social, majorandu-si detinerea pana la 58,32% prin cumpararea, in anul 2004, a pachetului detinut de statul roman. La 31 decembrie 2013, SG detinea 60.17% din capitalul social. Incepand cu anul 2001, BRD-Groupe Société Générale functioneaza ca societate deschisa pe actiuni, acestea fiind admise la tranzactionare pe o piata reglementata, in conformitate cu legea societatilor comerciale, legislatia bancara, legislatia pietei de capital, prevederile Actului constitutiv si alte reglementari interne.

Société Générale a fost infiintata in 1864 ca societate bancara inregistrata in Franta. Société Générale este unul dintre cele mai mari grupuri europene de servicii financiare. Bazandu-se pe un model diversificat de banca universala, grupul combina soliditatea financiara cu o strategie de crestere sustenabila si isi propune sa fie o banca de referinta in relatia cu clientii, recunscuta pe pietele unde activeaza, aproape de clientii sai si aleasa pentru calitatea si angajamentul echipelor sale.

La 31 decembrie 2013, ratingurile Société Générale erau:

Standard and Poor's: A

Moody's: A2

Fitch: A

Semnificația notațiilor este bancă solidă cu risc redus.

3.4.2. Mediul economic si bancar in 2013

Principalii factori care au avut un impact semnificativ asupra activitatii bancare:

Cresterea estimata a PIB a fost de aproximativ 3,5% pentru 2013 (in conformitate cu datele provizorii comunicate de Institutul National de Statistica), acesta beneficiind de contributia pozitiva a agriculturii si exporturilor;

Inflatia a atins 1,55% (nivelul cel mai scazut inregistrat din 1990), influentata de un an agricol bun si de reducerea TVA-ului la pâine in septembrie 2013;

In acest context, BNR a relaxat politica sa monetara si, in consecinta, rata dobanzii de pe piata monetara a scazut semnificativ (rata ROBOR 3M a scazut de la 5,98% in decembrie 2012 la 2,58% in decembrie 2013) ;

BNR a mentinut in 2013, rezevervele minime obligatorii la acelasi nivel ca si in 2012 (respective 20% pentru resursele in devize si 15% pentru resursele in RON).

In ceea ce priveste activitatea bancara, depozitele au inregistrat o crestere dinamica (+8% anual), gospodariile populatiei pastrandu-si un apetit ridicat pentru economisire, intr-un mediu economic nesigur, in timp ce depozitele companiilor au accelarat puternic in ultimul trimestru din 2013.

Volumul total al creditelor brute a scazut cu 3,5% in ultimele 12 luni, in special pe segmentul corporate (-5,3%), companiile limitandu-si in continuare investitiile. In acelasi timp, creditele acordate persoanelor fizice s-au redus cu 1,1%, creditele de consum scazand cu 7,4%, in timp ce creditele imobiliare au crescut cu 10,2% (sustinute de programul « Prima casa »).

Activele totale ale sistemului bancar s-au situat la un nivel de 362 milioane RON la sfarsitul anului 2013, in scadere cu 1% fata de anul precedent.

Capitalizarea sistemului bancar romanesc a ramas la un nivel confortabil cu un indicator de solvabilitate de 15,02% la finalul anului (versus 14,6% in anul precedent)

Calitatea activelor in sistemul bancar a continuat sa se deterioreze in 2013, rata creditelor neperformante (calculate conform reglementarilor prudentiale) ajungand la 21,9% de la 18,2% in 2012.

3.4.3. Activitatea bancii

La 31 decembrie 2013, Grupul avea 883 agentii, care asigura distributia produselor sale pe intreg teritoriul tarii. In 2013, BRD a continuat sa detina o baza solida de clienti, in ciuda unei tendinte de scadere a numarului de clienti activi. Lansarea noii aplicatii de mobile banking a fost un success, produsul fiind subscris de peste 30 000 de clienti in mai putin de doua luni, generand o crestere de 15% a numarului utilizatorilor de mobile banking la nivel national.

Gradul de echipare (numar de produse/client) s-a imbunatatit comparativ cu 2012, atat pentru clientii persoane fizice, cat si pentru companii, in primul rand datorita solutiilor de banca la distanta, dar si conturilor de economii si creditelor imobiliare.

Fig. nr.21. Număr de clienți active și grad de echipare bancară

Sursa:BRD – Raport anual 2013

Oferta comerciala a Bancii include o gama completa de produse si servicii financiare, bancare si consultanta adresate atat clientilor persoane fizice, cat si clientilor persoane juridice. In continuare, BRD este, a doua banca din Romania, ca marime, detinand urmatoarele cote de piata:

Tabel nr.11. Cote de piață deținute de BRD

Sursa:BRD – Raport anual 2013

Creditele persoanelor fizice au crescut cu 1,8%, aceasta evolutie fiind generata de creditele imobiliare, al caror volum a crescut cu 22,1%, depasind semnificativ nivelul pietei (+10,1%), ceea ce a condus la o crestere cu 1,7 puncte procentuale a cotei de piata. BRD a continuat sa fie cel mai important jucator pe piata creditelor imobiliare, beneficiind de pozitia sa de lider in programul “Prima casa” . Cererea redusa pentru creditele corporate a generat o scadere cu 11,9% a creditelor brute. Cu toate acestea, BRD si-a consolidat in 2013 pozitia sa de lider pe segmentul companiilor mari si a institutiilor nefinaciare prin atragerea de noi clienti (multinationale sau locali), prin extinderea ofertei si dezvoltarea unui nivel inalt de expertiza si consolidarea pozitiei de top in zona sindicalizarilor si factoringului. 2013 a fost marcat de o crestere a bazei de depozite pe toate segmentele, generand o crestere dinamica a depozitelor totale (+13,3% versus +8,0% pentru intreaga piata) si conducand la o imbunatatire a cotei de piata (+0.8% puncte). Aceasta evolutie pozitiva a fost generata, in mod special, de o crestere robusta a depozitelor companiilor si sustinuta de cresterea depozitelor in RON. In plus, 2013 a adus o dezvoltare puternica a bazei de resurse stabile, depozitele cu maturitati de 12 luni (sau mai mult) inregistrand o crestere de 57% in 2013.

3.4.4. Analiza pozitiei financiare

In conformitate cu Ordinul BNR 9/2010, incepand cu 1 ianuarie 2012, Banca aplica, ca baza contabila, Standardele Internationale de Raportare Financiara, si, in consecinta, analiza financiara este realizata atat pentru situatiile financiare la nivel individual, cat si pentru cele la nivel consolidat, pregatite atat pentru perioada incheiata la 31 decembrie 2013, cat si pentru perioadele comparative.

Totalul activelor a scazut in 2013 cu 1,8% in cazul Bancii si al Grupului .

Soldul creditelor nete, atat pentru Banca, cat si pentru Grup, si-a continuat declinul, atat din cauza activitatii de creditare in scadere, cat si datorita intaririi semnificative a acoperirii cu provizioane a creditelor neperformante.

Tabel nr.12. Informații financiare anuale BRD – lei –

Sursa: www.bvb.ro

Cele mai lichide active ale Bancii – disponibilitatile, conturile curente la Banca Centrala si creditele si avansurile catre institutii de credit, au crescut in cursul anului 2013 cu aproximativ 4%, si au continuat sa reprezinte aproximativ 21% din total active. Componenta cea mai importanta a acestui element o reprezinta rezervele minime obligatorii pastrate la Banca Nationala a Romaniei (6.924 milioane RON,

la 31 decembrie 2013, respectiv 6.300 milioane RON la 31 decembrie 2012). Alte instrumente financiare reprezinta, in special titluri de stat emise de Guvernul Romaniei si care sunt contabilizate ca disponibile pentru vanzare si intrumente de tranzactionare. Acestea reprezinta in jur de 15% din total active si, in comparatie cu 2012, au inregistrat o crestere de 47%. Imobilizarile corporale si necorporale reprezinta circa 2,5% din total active, atat la nivelul Bancii, cat si la nivelul Grupului, partea cea mai importanta fiind terenurile si cladirile (in jur de 70%). Majoritatea cladirilor sunt construite recent sau modernizate si sunt situate pe intreg teritoriul tarii. Investitiile de capital realizate in 2013 au reprezentat aproximativ 65,7 milioane RON pentru Banca, respectiv 66,8 milioane RON pentru Grup, principala componenta fiind investitiile in zona IT. Nu s-a capitalizat nicio cheltuiala de cercetare-dezvoltare. (de la 75,3% la 2012) si la 84,7% pentru Grup (de la 73,7% in 2012), conducand astfel la un grad sporit de autonomie financiara. Sumele datorate institutiilor de credit cuprind, in principal, imprumuturi primite de la societatea – mama (inclusiv imprumuturi subordonate) si de la Institutiile Financiare Internationale si reprezinta 12,4% din totalul pasivelor Bancii, respectiv 13,8% din cele ale Grupului, ponderea acestora diminuandu-se in favoarea depozitelor clientelei.

Fig. nr.22. Evoluția principalilor indicatori economoco-financiari BRD

Din cauza rezultatului negativ al anului 2013, capitalurile proprii au scazut cu 6,3% in cazul Bancii si cu 6,1% in cazul Grupului. Cu toate acestea, rata de adecvare a capitalului a ramas la un nivel confortabil (14,3% la 2013 versus 14,0 la 2012).

3.4.5. Pozitia de lichiditate

Atat Banca, cat si Grupul si-au mentinut o structura echilibrata a resurselor si plasamentelor si un nivel satisfacator al lichiditatii in cursul anului 2013. Indicatorul credite nete/depozite s-a imbunatatit in 2013 pana la 76,8% la finalul anului (de la 98,7% la 2012), pentru Banca si pana la 77,8% (de la 99,8% la 2012) pentru Grup.

Venitul net bancar a fost afectat, in cursul anului 2013, in special, de declinul marjei nete de dobanda. Aceasta scadere a marjei nete de dobanda cu 11,1% in comparatie cu 2012 a fost generata de diminuarea volumului mediu al creditelor, in special pe segmentul corporate si de un efect de structura (pondere mai mare a creditelor pentru locuinte in total portofoliu, pondere mai mica pentru creditele de consum). Comisioanele nete s-au contractat cu 4,7% in principal ca urmare a activitatii de creditare scazute si a reducerii angajamentelor extrabilantiere.

In 2013, BRD si-a intarit eficienta operationala printr-un control strans al costurilor, care a condus la o reducere cu 5,6% a cheltuielilor operationale in comparatie cu 2012. In consecinta, Banca a mentinut un raport scazut cost/venituri de 47,1%. Aceasta evolutie pozitiva a fost generata de reducerea cu 1,7% a cheltuielilor cu personalul, ca urmare a ajustarii numarului de angajati (acesta s-a redus cu 249 in 2013, ajungand la 7.296 la finalul anului) si de implementarea unui program de optimizare care a condus la o diminuare cu 9,1% a altor cheltuieli administrative, in special in zona costurilor IT si a celor imobiliare. Ca urmare a imbunatatirii acoperirii cu provizioane a creditelor neperformante (de la 51,9% in 2012 la 68,9% la finalul lui 2013), costul net al riscului a crescut cu 7,5% in 2013. Au fost facute eforturi semnificative de provizionare in cursul anului 2013 pentru portofoliile IMM-uri si

intreprinderi mici, care au inregistrat o rata ridicata de neperformanta, o crestere a ponderii expunerilor aflate in insolventa si o scadere a valorii colateralului.

Nici veniturile Bancii, nici cele ale Grupului nu depind de un singur client sau de un grup de client legati, neexistand astfel riscul ca pierderea unui client sa afecteze in mod semnificativ nivelul veniturilor.

Anul 2013 a reprezentat un punct de cotitura pentru revenire, BRD dovedind o structura financiara solida, in ciuda unui rezultat contabil afectat de consolidarea acoperirii creditelor neperformante cu provizioane. Banca si-a reafirmat soliditatea sa financiara si comerciala, cu o eficienta operationala crescuta, o structura imbunatatita a bilantului si o adecvare confortabila a capitalului. In 2014, BRD va continua sa sustina economia, sa isi concentreze eforturile pe cresterea satisfactiei clientilor si va continua, in acelasi timp, optimizarea proceselor sale de business pentru o eficienta operationala imbunatatita.

3.4.6. Evoluția bursieră

Incepand cu 15 ianuarie 2001, actiunile Bancii sunt listate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti si sunt incluse in indicii BET, BET-BK si BET-C. Actiunile Bancii sunt actiuni ordinare, nominative, dematerializate si indivizibile. Conform statutului, actiunile Bancii sunt liber tranzactionabile pe pietele de capital stabilite de Adunarea Generala a Actionarilor („AGA”) in conformitate cu prevederile art. 17, lit. k din Actul Constitutiv, cu respectarea legislatiei referitoare la tranzactionarea actiunilor emise de societatile bancare.

Tabel nr.13. Date de identificare bursieră BRD

Sursa: www.bvb.ro

Pretul de inchidere pentru actiunea BRD la data de 30 decembrie 2013, ultima zi de tranzactionare din cursul anului 2013, a fost de 9,00 RON/actiune. La acelasi moment capitalizarea bursiera a fost de 6.272,11 milioane lei. Tinand cont de rezultatul negativ din 2013, in cursul anului 2014 nu se vor distribui dividend.

În 2013 numărul de tranzacții a depășit 16.000, prolulsând acțiunile BRD în top 10 cele mai lichide acțiuni ale bursei.

Totaluri 52 saptamani

Tranzactii 16.974

Volum 74.425.765

Valoare 630.571.418,2600

Prețul de tranzacționare a înregistrat în 2013 o variație redusă de 3% între minim și maxim:

Max. 52 saptamani – 9,4500

Min. 52 saptamani – 7,3000

Trendul pe care sa situat cursul a fost oscilant. În primul semestru sa produs o scădere a cursului, în fapt o reașezare a acestuia, după care în semesrtul următor cesșerea sa reluat, atingând maximul de 9,4500lei

Fig. nr. 23 Evoluția acțiunilor BRD

Sursa: www.bvb.ro

Indicatori bursieri sunt afectați de faptul că în contul anului 2013 nu se vor distribui dividend datorită rezultatului negativ înregistrat. Creșerea cursului are la bază revenirea sistemului bancar după criza financiară și reluarea creditării.

Acționariatul BRD este format numai din personae juridice, iar structura este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 14. Structura acționariatului

Sursa: www.bvb.ro

CONCLUZII

Piața financiară se află în prezent într-un moment de revenire după criză. Caracteristica generală este a unui echilibru fragil care dacă nu este bine gestionat poate reaprinde efectele crizei. Sub aspect strategic în economie se iau două decizii majore: decizia de investiții care este cea mai importantă și decizia financiară care are o influență majoră asupra procesului investițional. Piața de capital reprezintä un segment economic esențial prin care se urmarește permanent ,,pulsul” unei economii de piata. Asigurarea relatiei investitori -utilizatori de fonduri permite stabilirea unui echilibru optim cerere-oferta, ,,marcarea” în timp real a valorii la piață pentru titlurile tranzactionate. Un alt aspect deosebit de important este cel al confruntării așteptarilor investitorilor cu realitatea economică a momentului. Nu odată percepția nu a fost conform cu realitatea, chiar și în țările dezvoltate și cu tradiție. În România piața de capital chiar și după 25 de ani poate fi considerată doar în stadiul de consolidare. Din acest motiv este necesar, în continuare, o famializare a investitorilor cu mecanismele pieței financiare, cu capacitățile sale de a furniza capitaluri pentru atingerea unui ritm de dezvoltare ridicat. Criza a impus schimbarea arhitecturii piețelor de capital, cel mai important aspect hotărât la nivel European fiind reunirea autorităților de supraveghere a diferitelor segmente ale sale sub aceiași conducere. În concordanță cu directivele europene sa înființat Autoritatea de Supraveghere Financiară. Aceasta are drept atribuții supravegherea și monitorizarea integrată a piețelor financiare; protecția consumatorilor; educație financiară; managementul riscurilor; managementul crizelor și asigurarea stabilității financiare. Pentru 2013 am realizat o analiză a evoluției bursiere mondiale. Cum bursele reprezintă barometrul economiilor pe care le reprezintă, se poate obține o radiografie fidelă a trendului mondial. Anul 2013 a fost foarte bun pentru burse la nivel internațional, cu o creștere medie de 12,4%, un număr de 40 piețe au creșteri de peste 10% față de începutul anului. Astfel este cu atât mai importantă performanța bursei de la București, care ocupă locul 15 în topul creșterilor la nivel mondial, cu un avans de 22,5% al indicelui BET, care urmărește cele mai importante zece acțiuni locale cotate. De mare interes este modul în care bursele din Est sau comportat în perioada crizei financiare. Dacă în 2010 doar Bulgaria era pe minus, în anul următor, fără excepție, toate erau în aceiași situație. În 2013 se constată o revenire, singura bursă care a înregistrat pierderi fiind cea din Ucraina. Piața de capital din România, deși una dintre cele mai mici din Europa, este considerată o piață cu un potențial de dezvoltare ridicat. În prezent, activitatea pieței de capital se desfășoară pe două piețe reglementate, pe care se tranzacționează un număr de 1.130 de emitenți, capitalizarea bursieră totală ridicându-se la  aproximativ 119 miliarde lei (circa 27 de miliarde de euro). Se manifestă o tendință de îmbunătățire a percepției investitorilor față de riscurile asociate plasamentelor pe piața de capital și în consecință, volumul intrărilor de capital străin în România a înregistrat creșteri semnificative. Indicele BET a incheiat anul 2013 cu o crestere de 26,1%, ceilalti indici ai BVB având evolutii similare. Randamentul cumulat al indicelui BET de la debutul crizei financiare până în prezent rămâne totuși negativ (- 33,9%), fapt ce subliniază efectele grave induse în piața autohtonă de capital. Spre deosebire de alte piețe din regiune, bursa de la București s-a corelat mai bine în acest an cu piețele de capital dezvoltate. Pe lângă evoluția de ansamblu a bursei de valori a fost analizată și performanțele economico-financiare a trei companii cotate. Selecția a vizat reprezentativitatea sectorială a acestor companii.

Rompetrol Rafinare, a înregistrat o crestere cu 6% a cifrei brute de afaceri, de 4,9 miliarde USD si o îmbunătățire cu aproximativ 40% a rezultatului net, acesta fiind în continuare negativ – 99 milioane USD. Exporturile realizate de compania Rompetrol Rafinare s-au ridicat la 1,7 miliarde USD, nivel similar cu cel realizat în 2012. Rezultatele înregistrate se regăsesc, alături de perspectivele prognozate, în evoluția cursului bursier. Trendul pe care sa situat cursul a fost orizontal, determinat în mare măsură de faptul că nu sa realizat profit. Începutul anului 2014 a consemnat o creștere bruscă a cursului după care a urmat o perioadă de reașezare a acestuia.

Biofarm S.A, este in prezent unul dintre primii 10 producatori autohtoni de pe piata farmaceutica din Romania. Portofoliul sau de produse cuprinde in prezent mai mult de 190 de produse, acoperind 61 de arii terapeutice. Compania si-a extins afacerea si in afara tarii, fiind activa in 7 tari. Vanzarile totale ale companiei au crescut cu peste 10% în anul trecut față de 2012. Profiturile nete au urmat in mare acelasi trend, marja neta de profitabilitate osciland in ultimii ani in jurul nivelului de 20%. Biofarm SA este tranzacționată la BVB, pe piața principală la categoria întâi. Perspectivele sectorului de activitate și rezultatele înregistrate fac ca acțiunile BIO să fie dintre cele mai tranzacționate.Trendul pe care sa situat cursul a fost crescător, factorii determinați fiind perspectivele sectorului farmaceutic, rezultatele ecomomico-financiare în creștere pe termen lung și distribuția anuală de dividende.

BRD – Groupe Societe Generale S.A., functioneaza ca societate deschisa pe actiuni, acestea fiind admise la tranzactionare pe o piata reglementata. Totalul activelor a scazut in 2013 cu 1,8% in cazul Bancii si al Grupului . Soldul creditelor nete, si-a continuat declinul, atat din cauza activitatii de creditare in scadere, cat si datorita intaririi semnificative a acoperirii cu provizioane a creditelor neperformante. Rezultatul net este negativ pentru ultimii doi ani analizați. În 2013 numărul de tranzacții a depășit 16.000, prolulsând acțiunile BRD în top 10 cele mai lichide acțiuni ale bursei. Trendul pe care sa situat cursul a fost oscilant.

Consider că lucrarea și-a atins scopul prin evidențierea celor mai importante aspecte ale evoluției pieței interne de capital: armonizarea legislativă și instituțională cu piața de capital europeană; evoluția bursieră de ansamblu și a unora dintre cei mai importanți emitenți.

Anexa nr.1. Topul creșterii bursiere la nivel mondial

Sursa: Bespoke Investment Group

Anexa nr.2. Performantele actiunilor listate la categoria I

Sursa: www.intercapital.ro

BIBLIOGRAFIE

1. Anghelache G. – ,, Bursa și piața extrabursierä “, Ed. Economică, București, 2011
2. Brezeanu P., Prăjișteanu B. – ,,Gestiunea financiara a portofoliului “, Ed. Economică, București, 2012

4. Floricel C.- ,, Relații valutar-financiare internaționale “, Ed. Național, Bucureti,
2011
5. HalpernP.- ,,Finante manageriale“, Ed. Economica, Bucureti, 1998
6. StancuI. -,,Finanțe “,ediția a IV-a, Ed.Economicä,Bucureti,2012
7. Legea nr.113/2013 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea Autorității de Supraveghere Financiară.

8. *** BRD – Raport anual 2013

9. *** RRC – Raport anual 2013

10. *** BIO – Raport anual 2013

11***Bespoke Investment Group

12***Thomson Datastream

13.www.Kmarket.ro
14.www.Intercapital.ro
15.www.Edueofin.com.

16.www.bvb.ro

17. asfromania.ro

18. www.ktd.ro

BIBLIOGRAFIE

1. Anghelache G. – ,, Bursa și piața extrabursierä “, Ed. Economică, București, 2011
2. Brezeanu P., Prăjișteanu B. – ,,Gestiunea financiara a portofoliului “, Ed. Economică, București, 2012

4. Floricel C.- ,, Relații valutar-financiare internaționale “, Ed. Național, Bucureti,
2011
5. HalpernP.- ,,Finante manageriale“, Ed. Economica, Bucureti, 1998
6. StancuI. -,,Finanțe “,ediția a IV-a, Ed.Economicä,Bucureti,2012
7. Legea nr.113/2013 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea Autorității de Supraveghere Financiară.

8. *** BRD – Raport anual 2013

9. *** RRC – Raport anual 2013

10. *** BIO – Raport anual 2013

11***Bespoke Investment Group

12***Thomson Datastream

13.www.Kmarket.ro
14.www.Intercapital.ro
15.www.Edueofin.com.

16.www.bvb.ro

17. asfromania.ro

18. www.ktd.ro

Anexa nr.1. Topul creșterii bursiere la nivel mondial

Sursa: Bespoke Investment Group

Anexa nr.2. Performantele actiunilor listate la categoria I

Sursa: www.intercapital.ro