Piata Financiara

LISTA ABREVIERILOR

CNPF-Comisia națională a pieții financiare

Ct-Cota tarifară

î.e.n-Înainte de era noastră

PA-Primade asigurare

Sa-Suma asigurat

BNS-Biroul național de statistică

Lista figurilor și tabelelor

Figura 1.1 Funcțiile asigurării 14

Figura 1.2. Contractarea și eliberare a polițelor de Asigurare facultativă a încărcăturii 16

Figura 2.1 Răspândirea asigurării CARGO la companiile de asigurări naționale 30

Figura 2.2 Primele subscrise CARGO pe fundalul primelor total subscrise din asigurări 31

Figura 2.3 Ponderea procentuală a asigurărilor CARGO în total prime de asigurare subscrise 32

Figura 2.4 Creșterea/descreșterea procentuală în raport cu anul precedent a primelor CARGO subscrise 33

Figura 2.5 Creșterea/descreșterea în mln.lei,în raport cu anul precedent a primelor CARGO subscrise 33

Figura 2.6 Soluționarea problemelor majore 38

Tabelul 1.1 Condiții de asigurare A,B,C 19

Cuprins

Lista abrevierilor 3

Lista figurilor și tabelelor 4

Introducere 6

Capitolul I. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND ASIGURÎĂRILE CARGO

1.1 Evoluția, necesitatea și importanța asigurărilor de mărfuri 9

1.2 Asigurarea mărfurilor în timpul transportării CARGO 15

Capitolul II. TENDINȚE DE DEZVOLTARE A ASIGURĂRILOR CARGO ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1 Analiza funcționalități asigurări CARGO pe piața Republicii Moldova 29

2.2 Perspectiva dezvoltării asigurărilor CARGO,deficiențe și soluții de combatere a acestora 34

2.3 Deficiențe și soluții de combatere a acestora 35

Concluzie 40

Bibliografie 42

INTRODUCERE

“Dacă ar fi după mine, aș scrie cuvântul asigurare pe ușa fiecărei case și pe fruntea fiecărui om pentru că sunt convins că pentru sacrificii neconceput de mici, familii întregi pot fi protejate împotriva catastrofelor care le-ar putea distruge pentru totdeauna…Abia atunci aș putea fi mulțumit, căci asigurarea protejează familia în cazul ivirii unei nenorociri și a unor pagube ireparabile”… „Winston Churchill ”

Asigurările s-au născut din nevoia de protecție a oamenilor și a averilor agonisite de-a lungul vieții acestora. In decursul vieții, oamenii acumulează o serie de bunuri, valori toate adunate cu efort și sacrificii dar care pot dispărea într-o clipă în urma unui incendiu, cutremur, furt sau alt cataclism. Refacerea bunurilor pierdute într-o perioadă scurtă de timp pentru ca traiul zilnic să poată fi reluat nu se poate face decât prin asigurare.

La fel, individul se poate confrunta cu pierderea capacităților sale de muncă, integritate fizică și deci imposibilitatea desfășurării unei activități și lipsa unui venit la nivelul avut anterior.

Împrumutul pentru construirea sau cumpărarea unei locuințe, asigurarea unui venit suplimentar pentru perioada de după pensionare se pot realiza tot prin asigurare.

Rolul asigurării este acela de a oferi oamenilor securitate, altfel spus acela de a-i ajuta pe cei care suferă o pagubă sau care sunt implicați într-un accident. Asigurătorii nu acoperă riscurile speculative care pot conduce la câștiguri financiare.

Asigurarea compensează financiar efectele unui eveniment nefavorabil. Fondurile pentru compensarea financiară a asiguratului sunt create de asigurător din primele plătite de firmele sau persoanele care au subscris prime de asigurare. In schimbul primelor de asigurare alocate acestor fonduri, asigurătorul acceptă riscul unor despăgubiri semnificativ mai mari în cazul în care deținătorul poliței va suferi un prejudiciu a cărui cauză face parte din riscurile asigurate. Fiecare deținător de poliță trebuie să contribuie la fondul de asigurare în mod proporțional cu probabilitatea de risc, precum și cu valoarea probabilă a efectelor acestuia.

Actualitatea și importanța temei cercetate: Comerțul național și intrnațional ocupă o pondere considerabilă în economia unei țări. În cadrul comerțului sunt înregistrate o mulțime de contracte ce vizează transportarea bunurilor dintr-un punc în altul, iar această activitate se află sub incidența a multor factori de risc. Cel care poate fi afectat de producerea acestora trebuie să ia măsuri de protecție, în caz contrar pot apărea situții nevaforabile atî cu caracter financiar cît și partenerial.În rezultatul acestor evenimente, comerțul capătă o evoluție negativă care poate afecta concomitent mai multe grupe de ageți economici și anume:comercializanții,consumatorii, ,companiile de transport etc.Pentru a acoperi riscurile și pentru a efectua toate tranzacțiile de mărfuri fără primejdii,e nevoie de asigurarea CARGO ,care poate fi contractată la majoritatea companiilor de asigurări pe teritoriul Republicii Moldova.Prin acest tip de asigurare compania de asigurări își asumă resposabilitatea asupra potențialelor evenimente nefavorabile ce pot avea loc cu bunurile transportate,iar în caz de accidente, achitarea despăgubirilor.Un antreprenor poate să facă un pas ferm în viitor odată cu asigurarea CARGO,știind că marfa sa se află în siguranță.

Scopul de bază este analiza contractării,evaluării și acordării despăgubirilor CARGO pe piața din Republica Moldova precum evoluția și perspectiva acestui tip de asigurare în cadrul economiei.

Obiectivele în conformitatea cu scopul urmărit sunt următoarele:

Analiza necesității asigurărilor CARGO

Cerecetarea conținutului teoretic a formelor de acoperire a pagubelor asigurate

Analizarea condițiilor contractuale CARGO

Analiza evolutiei asigurărilor CARGO pe piața națională

Analiza în dinamică a încasărilor și despăgubirilor acordate CARGO,de către companiile de asigurări;

Identificarea problemelor cu care se confruntă asigurarea CARGO.

Obiectul investigat reprezintă asigurarea CARGO pe piața din Republica Moldova

Subiectul cercetării constituie conceptele fundamentale a despăgubirilor relatate în lucrările autorilor autohtoni,informația direct de la asiguratori și aspectele funcționale cât și evoluția acestui segment.

Suportul metodologic și teoretic a lucrării: Drept baza teoretică a lucrării au servit lucrările științifice ale economiștilor autohtoni și străini în materie de economie,comerț, finanțe,istorie și asigurări.În Republica Moldova problema dată nu a fost cercetată mai profund,cunoscânduse informații general-periferice. Drept suport teoretic au mai servit, datele biroului național de statistică, Hotărârile comisiei naționale a pieței financiare, rapoartele financiare a companiilor de asigurări și legile Republicii Moldova.

Metodologia cercetării:În cadrul cercetărilor au fost utilizate cele mai eficiente metode și tehnici de prelucrare a informației cum ar fi:comparația, deducția, inducția, abordarea sistemică, metodele analitice, grupările statistice, calculul indicatorilor sintetici financiari.Totalitatea procedeelor au fost efectuate cu un spirit de obsevație foarte concentrat și delicat.

Structura lucrării:Totalitatea pașilor descriși au condiționat structura lucrării și anume:introducere, două capitole, concluzii generale și propuneri, bibliografie și anexe.

În Introducere este specificată importanța studierii temei selectate, deasemenea formularea scopului și obiectivelor cercetării, la fel sânt prezentate valorile teoretice și practice a rezultatelor dobîndite în urma cercetărilor efectuate.

Capitolul I. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND ASIGURÎĂRILE CARGO

Reprezintă o studiere detaliată a apariției și dezvoltării asigurărilor, aspecte teoretice generale, elemente și metode de contractare.O importanță deosebită a capitolului dat o vor avea pașii ce trebuie efectuați pentru obținerea unui contract de asigurare CARGO, la fel toate cazulrile în care se efectuează espbăgubirea și cazurile asiguratorul refuză să achite despăgubirea.

Capitolul II. TENDINȚE DE DEZVOLTARE A ASIGURĂRI CARGO ÎN REPUBLICA MOLDOVA

În acest capitol este efectuată analiza datelor înregistrate in rapoartele financiare a companiilor de asigurări, în ceea ce privește despăgubirile acordare de acestea, primele burte subscrise, numătru contractelor încheiate, evoluția anual-comparativă, profitabilitatea din asigurările CARGO, ponderea acestui tip de asigurare în totalul volum de asigurări,numărul de companii care oferă asigurarea CARGO, puncte slabe a acestui tip de asigurare, perspectiva dezvoltării în viitorul european, măsuri de maximalizare a numărului de polițe de asigurare CARGO, de acordare a despăgubirilor, prin studiul comparativ al acestuia, în alte țări dezvoltate.

În Încheiere este formulată esența lucrării în cauză, se fac recomandări și propuneri pentru îmbunătățirea situației asigurărilor auto în Republica Moldova

Bibliografia cuprinde sursele utilizate la elaborarea lucrării de diplomă. Anexele sunt la număr și vin să apropie lucrarea de aspectele practice ale asigurărilor CARGO.

Capitolul I. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND ASIGURĂRILE CARGO

1.1 Evoluția, necestatea și importanța asigurărilor de mărfuri

Evoluția asigurărilor de mărfuri

Noțiunea ,,CARGO” se traduce din spaniolă ca încărcarea deplină a unei corăbii.

Asigurarea maritimă este prima și cea mai veche asigurare CARGO, existentă într-o formă embrionară încă din antichitate. Fenicienii, grecii și mai târziu romanii, națiuni maritime în acele vremuri, care practicau un intens comerț pe mare – utilizau o formă embrionară a asigurarii cunoscută sub numele împrumut maritim (foenus nauticum). Armatorul contracta un împrumut pe care-l garanta cu nava sa, și pe care-l rambursa creditorului numai daca nava ajungea cu bine la destinație. Dobânda ridicată (25-30%) pentru suma împrumutată de armator cuprinde, pe lânga dobânda propriu- zisă și o remunerație, asemănătoare primei de asigurare, pentru riscul pierderii împrumtului în caz de naufragiu a navei.

Un contract de împrumut asemanator se putea încheia și pentru protejarea mărfii care reprezenta obiectul transportului cu nava respectivă. În acest mod, armatorul și proprietarul mărfii îl determinau pe creditor să-și asume riscurile transportului pe mare. Dacă nava și marfa ajungeau cu bine la destinație, împrumutul contractat trebuia restituit, iar în caz de sinistru, împrumutul servea debitorului pentru recuperarea bunurilor pierdute, avariate.

În perioada de început a comerțului pe mare, în jurul anului 900 î.e.n., se practica și un alt sistem de asigurare. În caz de avarie comună, acest sistem cere contribuții pentru repararea prejudiciului din partea tuturor persoanelor care aveau un interes comun în aventura maritimă. Sumele datorate erau determinate prin evaluarea mărfurilor sacrificate și repartizarea pagubelor asupra întregii valori a navei și a mărfii, incluzând bunurile ce au trebuit sa fie sacrificate pentru salvarea navei si a restului încarcaturii.

Apariția timpurie a asigurării maritime se explică în primul rând prin faptul că de comerțul international este legat din cele mai vechi timpuri de navigația maritimă. Aceasta din urma este expusă într-o mărime mai mare manifestărilor stihiinice ale forțelor naturii; navele și mărfurile au valori mari iar pierderea lor totală sau parțială aduce de regulă proprietarilor prejudicii însemnate.Toate acestea au determinat pe proprietarii mărfurilor și ale navelor comerciale să descopere căi și modalitați diferite de compensare a pierderilor posibile. În epoca moderna asigurarea maritimă cunoaște deja o dezvoltare importantă în orașele comerciale din nordul și centrul Italiei (Florența, Genova). La Genova a fost emisă, de fapt, în 1347 prima politică de asigurare păstrată pâna în zilele noastre. În perioada inițială a dezvoltarii asigurarii maritime era caracteristic faptul că una și aceeași poliță de asigurare acopera atât mărfurile cât și nava, cu ajutorul căreia acestea erau transportate. Cumpărătorul era cel mai adesea prorpietar și al mărfii și al navei de aceea expresiile “proprietar de marfă“ si “proprietar de navă“ aveau adesea aceeași semnificație.

Odată cu progresul comerțului maritim și a navigației maritime, mărfurile au început să fie transportate tot mai mult cu nave care aparțineau altor persoane. Aceasta a adus la delimitarea intereselor în proprietate asupra mărfurilor și a navelor și la apariția a doua forme distincte de asigurare a navelor (CASCO) și asigurarea mărfurilor (CARGO), fiecare din acestea fiind acoperite prin polițe diferite de asigurare.

Pe măsura deplasării centrului de greutate a comerțului maritim din Marea Mediterană spre țările europene de la Marea Nordului, asigurarea maritimă s-a extins în Franța, Anglia, Germania și alte țări.În Franța a avut loc o încercare de codificare a normelor de asigurare maritimă, ale căror condiții principale și-au găsit reflectarea în Ordonanta Maritimă (Ordonance de la Marine) din 1681. Normele acestei ordonante au rezistat verificărilor practice de-a lungul anilor și au fost reluate într-o măsura importantă în articole dedicate asigurării maritime de către codul comercial francez din 1807 și de către legea asigurărilor din 3 iulie 1967.

Un alt centru istoric al asigurării maritime este Germania. Reglamentarile în domeniul asigurărilor maritime au apărut în această țară mai târziu decât în Franța și multă vreme s-au concretizat în reguli elaborate de asiguratori, dar neconfirmate de normele de drept, neavând, prin urmare, forța primei juridice. Este vorba de regulile de asigurare maritimă de la Hamburg publicate pentru prima dată în 1847. Dupa 20 de ani ele au fost reelaborate și perfecționate, iar în final au stat la baza Regulelor de asigurare maritimă prezente în Codul comercial German din 1897. În 1919 aceste reguli au fost din nou revizuite și îmbunătățite, iar în prezent, se aplică în Germania sub denumirea : Allgemeine Deutsche Seeversicherungsbedigungen (A.D.S.).

Cu timpul cea mai puternică piață a asigurărilor maritime a devenit piața engleză. În Anglia istoria activitații de asigurare maritimă este legată de numele lui Edward Lloyd. În secolul XVII acesta deținea la Londra o cafenea foarte cunoscută persoanelor cointeresate în comerțul maritim. Pentru a aduce servicii suplimentare clientelei sale, Edward Lloyd a inițiat și a dat publicității un buletin informativ (Lloyd’s List) care anunța mișcările navelor comerciale, evoluția prețurilor mărfurilor care interesau comerțul internațional.

La început întâmplătoare, contractele dintre clienții cafenelei au devenit treptat tot mai strânse și în final au culminat cu formarea unei asociații a comercianților care facea public riscurile maritime majore pe care membrii săi și le asumau prin contractele de asigurare încheiate. Fiecare din membrii asociației indica sumele în limitele cărora se angaja să suporte raspundere pentru acoperirea pagubelor posibile și confirma acordul cu semnatura sa. De aici, de fapt, provine cuvântul (underwriter-subscriitor), sub care, adesea, sunt cunoscute în Anglia asiguratorii, inclusiv și cei care nu sunt membrii ai asociației Lloyd’s.

În 1779 asiguratorii firmei Lloyd’s au elaborat o proformă a poliței de asigurare pentru aplicarea căreea a fost nevoie de o hotărâre parlamentară specială. Polița Lloyd a căpătat cu timpul o largă raspândire și în ciuda limbajului arhaic, se aplică în Anglia și în prezent.

Până la începutul secolului XX, în Anglia nu au mai existat legi speciale privind asigurarea maritimă. De-a lungul câtorva secole normele juridice privind drepturile și obligațiile parților și celelalte condiții ale asigurării maritime sau bazat în exclusivitate pe sentintele pronunțate de instanțele de judecată în cazuri similare. Legea asigurării maritime (Marine Insurance Act) apărut în Anglia abia în anul 1906 și este în vigoare și în prezent, chiar dacă, de-a lungul anilor, a suportat unele amendamente.

Piața de asigurări din Republica Moldova a fost creată în anul 1991 de către Asigurarea de Stat de pe lângă Ministerul Finanțelor care a format apoi societatea comercială "QBE ASITO".

La începutul anului 1997 pe piața de asigurări activau mai mult de 50 de societăți. După reînregistrarea companiilor au mai rămas doar 33, care prestează peste 80 uri de servicii de asigurări inclusiv asigurarea faculativă a mărfurilor, înregestrată la data de 1 ianuarie 1997.

Necestatea și importanța asigurărilor de mărfuri

Derularea contractelor internaționale se află sub incidența a numeroaselor riscuri, iar cel care poate fi afectat de producerea acestora trebuie să ia măsuri de protecție. Dacă riscurile contractuale pot fi acoperite prin clauze adecvate sau prin solicitarea de garanții, iar cele conjuncturale prin metode contractuale sau extracontractuale, riscurile legate de logistică (manipulare, depozitare) sau cele cauzate de unele pericole pe parcursul transportului (conflicte, greve, întemperii) sunt acoperite prin asigurarea mărfii.Mai multe tipuri de riscuri au incidența asupra mărfurilor care circulă în traficul internațional, acestea putând fi clasificate în două mari categorii:
-riscuri comune(de care trebuie să se țina seama la fiecare transport);
-riscuri specifice(la randul lor acestea sunt de doua feluri: cele care țin de diferite moduri de transport și riscuri legate de natura mărfii);

Riscurile specifice legate de diferite moduri de transport pot fi:

-transport aerian: turbulența, schimbarea de presiune atmosferică, zdrobirea;

-transport rutier: coliziunea, franarea, vibrațiile, starea necorespunzătoare a drumurilor;

-transport feroviar: deraierea, franarea, vibrațiile;

-transport maritim: naufragiul sau coliziunea, impactul valurilor, încărcarea navei de către un personal incompetent;

În practica asigurării în transportul internațional, prezintă importantă noțiunile pierdere totală și pierdere parțială, precum și avarie particulară și avarie comună.

Pierderea totală(total loss) reprezintă pierderea completă a bunului asigurat sau vătămarea integritații fizico-chimice a acestuia, până la situația de a nu mai face parte din genul de bunuri de care aparține.

Pierderea parțială , denumită în transporturile maritime avarie, dar cunoscută în toate modalitațile de transport, este o pierdere a unei parți din încărcătura/navă în timpul transportului sau, în alți termeni, orice pierdere care este mai redusa decât pierderea totală.

Pierderile și avariile particulare privesc toate modurile de transport și se referă la deteriorarea sau dispariția mărfurilor din cauza unor evenimente majore(naufragiu, deraiere, accident, blocaj al circulației) sau a unor evenimente legate direct de marfa respectivă. Avaria comună este o noțiune specifică transportului maritim și se referă la pagubele produse mărfii de deciziile luate pentru salvarea navei de un pericol serios și iminent.

În ceea ce priveste asigurarile în transportul internațional al mărfurilor, cele mai cunoscute polițe sunt CARGO și CMR. Două tipuri de asigurare adresate unor beneficiari diferiti, polițele CMR și CARGO sunt totuși într-o stransă legătură atunci când este vorba despre acoperirea riscurilor ce planează asupra unei operațiuni de transport. Polița CMR vizează raspunderea transportatorului în calitate de caraus pentru mărfurile transportate, iar polița Cargo, încheiata de regulă de către proprietarul mărfii, asigură mărfurile pe timpul transportului.

De multe ori, polița Cargo este trecuta cu vederea, daca respectivul caraus este asigurat printr-o polița CMR. Este important de retinut insa faptul ca o asigurare CMR nu asigura marfa, ci raspunderea trasportatorului pentru marfa transportata. Intrucât polița de asigurare CMR diferă de la un caraus la altul, în funcție de particularitatile și solicitarile fiecaruia, este indicat ca transportatorul să informeze proprietarul mărfii asupra riscurilor asigurate, astfel încât acesta din urma să poată încheia o asigurare Cargo, pentru ca marfa sa fie în deplină siguranță în orice situație.

Dacă vorbim despre importanța asigurărilor CARGO trebuie menționat faptul că asigurările, inclusiv cele CARGO,capătă o influență tot mai mare în rândul celorlalte activități desfășurate în sistemul economic.

Importanța asigurărilor CARGO are și un aspect economic, care constă în următoarele:

prin mijloacele sale specifice, respectiv prin crearea unor comunități de risc și aplicarea principiului mutualității în suportarea pagubelor, asigurarea contribuiela desfășurarea fără întrerupere a procesului de producție;

prin plasamentele făcute pe piața capitalului, companiile de asigurare contribuie la dezvoltarea creditului și finanțarea unor proiecte economice;

asigurarea participă la finanțarea unor acțiuni de prevenire și combatere a unor evenimente generatoare de pagube, contribuind astfel la menținerea integrității proprietății de stat, private și mixte;

prin asigurarea și reasigurarea mărfurilor care fac obiectul raporturilor juridice de comerț internațional, precum și a mijloacelor cu care acestea sunt transportate se poate procura valuta necesară acoperirii unor eventula epagube, sau se pot realiza importante economii în valută,

prin operațiuni de primire și cedare a unor riscuri pe piața internațională de asigurări, se contribuie la extinderea relațiilor comerciale internaționale.

Alte elemente care ne vorbesc despre importanța asigurărior CARGO sunt funcțiile pe care ele le îndeplinesc în cadrul societății.

Funcția principală a asigurării inclusive CARGO ”funcția de repartiție” se manifestă, în primul rând, în procesul de formare a fondului de asigurare, la dispoziția organizației de asigurare, pe seama primei de asigurare (contribuției), suportate de persoanele fizice și juridice cuprinse în asigurare.

În al doilea rând această funcție se manifestă în procesul de dirijare a fondului de asigurare către destinațiile sale legale, și anume: plata indemnizațiilor de asigurare, finanțarea unor acțiuni cu caracter preventiv, acoperirea cheltuielilor administrative și gospodărești ale organizației de asigurare și constituirea unor fonduri de rezervă. La fel prin intermediul funcției de repartiție impozitele datorate de organizațiile de asigurare sunt dirijate la bugetul de stat, iar contribuțiile cuvenite asigurărilor sociale sunt îndreptate către bugetul asigurărilor sociale de stat.

Funcția de control – ca funcție complementară a asigurării, urmărește modul cum se încasează primele de asigurare și alte venituri ale organizației de asigurare, cum se efectuează plățile cu titlul de indemnizație de asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor, cheltuielile administrative și gospodărești etc., care este determinarea drepturilor cuvenite asiguraților, îndeplinirea integrală și la timp a obligațiilor financiare ale instituției de asigurare către terți.

Alte funcții specifice activității de asigurare

Funcția de compensare a pagubelor reprezintă principala funcție a asigurărilor și prezintă interes atât pentru asigurat, cât și pentru economia unei țări:

pentru asigurat, asigurarea dă o marjă de siguranță cu privire la protecția bunurilor și a vieții

pentru ansamblul economiei naționale, asigurarea nu poate preîntâmpina pagubele dar, prin acordarea operativă de despăgubiri, poate să realizeze, într-un termen relativ rezonabil, refacerea condițiilor pentru desfășurarea activității productive sau a capacității de muncă pentru persoanele vătămate.

Funcția de prevenire a producerii pagubelor este a doua funcție ca importanță și se realizează pe două căi:

prin finanțarea unor activități de prevenire a calamităților și accidentelor;

prin formularea unor asemenea condiții de asigurare care să-i constrângă pe asiguratori să promoveze acțiuni de prevenire a evenimentelor și să îi cointereseze în menținerea în bună stare a bunurilor asigurate.

Funcția financiară rezidă în aceea că asigurarea este apreciată ca fiind una din pârghiile sistemului financiar. Încasarea primelor de asigurare are loc pe parcursul exercițiului financiar și scadența la începutul anului de referință.

Plata despăgubirilor și a sumelor asigurate cuvenite se face treptat, pe tot parcursul anului, pe măsura apariției și argumentării necesității plăților.

Diferența dintre încasări și plăți poate fi utilizată ca sursă generală de creditare în economie, fiind constituită în depozite sau în disponibilități curente la bănci.

Asigurarea nu este numai o categorie economico-financiară, dar și un institut de drept, deoarece ca și dreptul în general ea îndeplinește și funcția educativă. În normele de drept statul sub formă de drepturi și obligații juridice prevede pentru membrii societății o comportare cuvenită. Normele de drept care reglementează asigurarea, de asemenea, stimulează o comportare cuvenită a subiecților asigurării, aceasta atingându-se pe calea stabilirii unor înlesniri și sancțiuni.

Observăm că asigurarea CARGO este un produs, aparența căruia a fost contribuită de necesitate a pieței,cu un considerabil aport pentru economie în general și pentru companiile de transport individual.

Figura 1.1 Funcțiile asigurării

Sursa: Elaborată de autor

1.2 Asigurarea mărfurilor în timpul transportării CARGO

Asigurarea navulului este formă și parte componentă a asigurării navelor maritime sau a asigurării bunurilor în timpul transportului extern pe mare. Prin asigurarea navlului se acoperă costul transportului maritim sau fluvial pentru marfuri, adica suma pe care armatorul are dreptul să o primească de la navlositor în schimbul serviciului de a transporta mărfurile în baza contractului de transport.În cazul navlului platibil la destinație, despagubirea nu se va acorda pentru navlul corespunzator coletelor neajunse la destinație, chiar dacă navlul a fost asigurat.

Asigurare de transport aerian este un tip a asigurarii mărfurilor care fac obiectul comertului exterior în timpul transportului  acestora  cu  navele aeriene. Asigurarea de transport aerian a cunoscut, în ultimul timp, o dezvoltare importanta atât ca urmare a aparitiei unor aeronave de mare capacitate, cât si a rapiditatii cu care sunt transportate mărfurile. Sfera de protectie pe care o oferă asigurarea de transport aerian difera în funcție de condiția care sta la baza încheierii ei etc.: asigurarea fara raspundere pentru avaria particulara; asigurarea cu raspundere pentru avaria particulara; asigurarea pentru toate riscurile.

Asigurarea de transport combinat Formă a asigurării mărfurilor care face obiectul comerțului exterior, prin care se acoperă pagubile care  pot interveni atât  în timpul  transportului acestora pe mare. cât și  în timpul  transportului terestru. Cele mai adesea asigurări de transport combinat se referă la transportul maritim – terestru. Sfera  riscurilor pe care le acoperă  asigurarea de transport combinaî  diferă  în funcție  de condiția care stă la baza  încheierii asigurarii: asigurarea fară  raspundere  pentru avaria  particulară; asigurarea  cu  raspundere  pentru  avaria particulară; asigurarea pentru  toate riscurile.

Asigurarea de transport fluvial. Formă a asigurarii mărfurilor care fac obiectul comertului exterior, în timpul transportului acestora cu nave fluviale. Sfera  riscurilor pe care le acoperă asigurarea de transport fluvial diferă în funcție de condiția care stă la baza  încheierii asigurării asigurarea fară raspundere pentru avaria particulară; asigurarea cu raspundere pentru avaria particulară; asigurarea pentru toate riscurile.

Asigurarea transportului maritim. Formă a asigurarii mărfurilor care face obiectul comerțului exterior, în timpul transportului acestora pe mare.Asigurarea de transport maritim este una din cele mai vechi asigurări de bunuri, practicate de-a lungul veacurilor. Asigurarea de transport maritim deține și în zilele noastre ponderea cea mai înaltă în cadrul asigurărilor de transport, deoarece majoritatea mărfurulor care fac obiectul comerțului exterior, se transportă pe navele maritime. Ponderea înaltă a transportului maritim permite încărcarea dintr-o data a unei mari cantitați de mărfuri. Existența asigurării de transport maritim permite acoperirea pagubelor care pot fi produse mărfurilor în timpul transportului de diferite calamități ale naturii sau accidente. Sfera  riscurilor pe care le acoperă asigurarea de  transport  maritim,  diferă  în funcție de condiția care stă la baza  încheierii asigurării :asigurarea fără  raspundere  pentru avaria  particulară; asigurarea  cu  raspundere  pentru  avaria particulară ; asigurarea pentru  toate riscurile.

Asigurarea de transport terestru. Formă a asigurării mărfurilor care face obiectul comerțului exterior, în timpul transportului acestor pe calea ferată sau cu mijloacele de transport auto. Asigurarea de transport terestru deține un loc important în cadrul asigurărilor de transport, având în vedere volumul mare al mărfurilor trnsportate pe calea ferată sau cu mijloacele de transport auto. Sfera de protecție pe care o oferă asigurarea de transport terestru diferă în funcție de condiția care sta la baza încheierii asigurarii. Cea mai largă protecție o oferă asigurarea încheiată conform asigurarii pentru toate riscurile, apoi asigurarea încheiată pentru avaria particulară. Asigurarea încheiată conform asigurării fară raspundere pentru avaria particulară  oferă o protecție redusă.

Pentru a căpăta o poliță de asigurare facultativă a încărcăturii CARGO, e nevoie de urmat anumite etape, stipulate de entitățile de asigurare.Durata și particularitățile acestor etape diferă nesemnificativ de la o companie la alta.

Succesiunea etapelor de dobîndire a unei asigurări CARGO este urătoarea:

Figura 1.2. Contractarea și eliberare a polițelor de Asigurare facultativă a încărcăturii

Sursa: Elaborată de autor

Completarea cererii. Persoana, care solicită asigurarea, perfectează și semnează cererea de asigurare facultativă a încărcăturii CARGO propusă de către agentul de asigurare (managerul de sector, directorul de filială).Cererile perfectate de către persoanele supuse asigurării se anexează la exemplarul contractului încheiat.În cererea dată este indicată următoarea informație:

a) Informațiile generale:

Denumirea juridică completă, inclusiv codul fiscal

Adresa poștală

Telefon , fax , poșta electronică

b) Informația generală despre mărfurile transportate:

Numărul contractului referitor la încărcătura, data încheierii lui și suma conform contractului

Numărul foii de însoțire a mărfii și data

eliberării (inclusiv date referitor la nava maritimă în caz de transport maritim)

Descrierea bunurilor care urmează să fie asigurate, inclusiv numărul de locuri,greutatea, dimensiunile etc.

Descrierea felului de ambalare folosit

Descrierea metodei de transportare

Traseul transportării: de la port sau localități, la porturi sau localități, cu sau fără transbordari

Suma asigurată totală

Fransiza deductibila

Condițiile de asigurare, conform clauzei (A,B ori C): condițiile de asigurare A, B și C pentru mărfurile transportate presupun o delimitare mai clară și mai precisă a sferelor lor de acoperire.

Nuanțe comune conținute de cele 3 condiții sunt:

Cheltuielile și contribuțiile la avaria comună și/sau cheltuieli de salvare, platite de asigurat, stabilite potrivit prevederilor contractului de navlosire și/sau legii aplicabile, dacă acestea au fost facute sau în legatura cu înlaturarea unei pierderi cauzate de orice evenimente;

Suma ce reprezintă proporția răspunderii stabilite conform clauzei „culpa comună în caz de coliziune”, dacă această clauză este prevazută în contractul de navlosire.

Excluderi comune tuturor celor 3 clauze:

Pierderea , avaria și cheltuiala rezultând din sau provocate de:

comportarea necorespunzătoare voită a asiguratului;

scurgerea ordinară, pierderea uzuala în greutate sau volum ori uzura normala a bunului asigurat;

ambalarea și pregătirea insuficientă sau necorespunzatoare a bunului asigurat;

viciul propriu sau natura voiajului sau a călatoriei;

întârzierea;

pierderea voiajului sau a calatoriei;

insolvabilitatea sau neîndeplinirea obligațiilor financiare către proprietarii, administratorii, navlositorii sau operatorii navei;

folosirea de obiecte radioactive;

contaminarea radioactivă;

starea de nenavigabilitate a navei;

Riscuri de razboi (conflicte militare);

Riscuri de greve (conflicte sociale).

Condiția de asigurare A este cea mai cuprinzătoare. În baza acestei condiții sunt acoperite toate riscurile de pierdere și avarie a bunului asigurat, cu exceptia excluderilor a, b si c.

Condiția de asigurare B, cu exceptia excluderilor a, b si c acoperă riscurile cauzate de:

1.incendii sau explozii;

2.esuarea, scufundarea sau rasturnarea navei sau ambarcatiunii;

3.rasturnarea sau deraierea mijlocului de transport terestru;

4.coliziunea sau contactul navei sau mijlocului de transport, container sau loc de depozitare;

5.descărcarea mărfii într-un port de refugiu;

6.cutremur de pamânt, eruptie vulcanica sau trasnet;

7.sacrificiul în avaria comună;

8.aruncarea mărfii sau luarea ei de valuri peste bord;

9.intrarea apei de mare, lac sau râu în navă, ambarcațiune, mijloc de transport, container sau loc de depozitare;

10.dauna totală a unui colet pierdut peste bord sau cazut în timpul încărcării sau descărcării pe/și de pe navă, ambarcațiune sau alt mijloc de transport.

Condiția de asigurare C acopera pierderea și avaria la bunul asigurat de:

1.incendiu sau explozie;

2.ețuarea, scufundarea sau răsturnarea navei sau ambarcațiunii;

3..răsturnarea sau derarierea mijlocului de transport terestru;

4.coliziunea sau contactul navei, ambarcațiunii sau mijlocului de transport cu un obiect exterior, altul decât apa;

5.descărcarea mărfii într-un port de refugiu;

6.sacrificiul în avaria comună;

7.aruncarea peste bord.

Tabelul 1.1

Condiții de asigurare A,B,C

a) Perioada asigurării

b)Stipularea datelor din activitatea solicitantului cum ar fi:

a) Imprumuturile:

1) Pe termen scurt

2) Pe termen lung

b)Exporturile:

1) În ultimele 12 luni

2) 12 luni anterior

c)Locul transportării:

1) În ultimele 12 luni

2) 12 luni anterior

-Care este valoarea totală a pierderilor cargo pe care au fost suportate în ultimii trei ani

-Starea bunurilor ( noi sau uzate)

-Beneficiarul despăgubirii

c) Informația privind traseul tranzitat:

Traseul va fi direct de la locul de plecare pînă la destinația finală fără abateri sau staționări în afară de cazul celor de urgență sau legale

Cîte persoane vor însoți transportarea mărfii în cauză pe toată durata

În ce perioada a zilei va fi efectuată transportarea mărfurilor(nocturnă sau diurnă)

Descrierea amănunțită și valoarea încărcăturii transportate, și o descriere similară a bunurilor primite la destinație

Acoperire de asigurare poate începe cu momentul ridicării bunurilor de la locul depozitării în scopul încărcării pentru transportare (Dacă nu, e nevoie de specificat perioada începerii).

Acoperirea de asigurare poate să înceteze din momentul plasării bunurilor transportate la locul destinației ( Dacă nu, e nevoie de specificat perioada încetarii).

d) Declararea și semnătura beneficiarului.

Informația suplimentară. După necesitate, agentul de asigurare acumulează informația

suplimentară despre risc.

Examinarea. Directorul filialei efectuează examinarea încărcăturilor și documentelor ce se referă la încărcătura luată în asigurare. In caz de necesitate (în dependență de suma de asigurare) încărcătura se examenează de către asistenții, specialiști principali ai Secției – Administrare a polițelor de asigurări auto și de transport.

Coordonarea condițiilor contractuale (tariful, fransiza, acoperirea, riscurile) ce depășesc limitele cu underwriterul superior. Luarea riscurilor în asigurare cu obținerea aprobărilor corespunzătoare.

Cotarea. Calculul primei, eliberarea contului de plată.Acumulînd tot volumul de informație, folosind datele declarate de client, underraiterul sau asistentul lui execută cotarea conform condițiilor de asigurare. Rezultatele cotării se expediază clientului, iar data expedierii se fixază în Registru. Anderraiterul sau asistentul lui ține convorbiri cu clientul referitoare la cotare, apreciază reacția lui, calculează defenitiv prima de asigurare. După aceeasta înmînează clientului un cont de plată

și ține la control întrarea banilor la contul Companiei.

PA =Sa x Ct (variază în funcție de felul transportului).

Calclarea primei de asigurare poate fi efectuată și online,astfel asiguratul se poate informa din timp asupra prețurilor și poate alege o variantă optimă.

Introducerea datelor în baza de date și imprimarea poliței și contractului de asigurare

După achitarea primei de asigurare la contul Companiei, operatorul introduce datele contractuale in baza de date, imprima polița si contractului de asigurare in 2 exemplare, care sunt semnate si stampilate de directorul filialei.

Eliberarea poliței și a contractelor de asigurare

Agentul de asigurare sau persoana imputernicită prezintă transportatorului pentru autentificare cele doua exemplare de poliță și de contract de asigurare. Data prezentării și data returnării acestor documente se fixeaza în Registru.

Transportatorului i se eliberează câte un exemplar semnat și stampilat de ambele parți. Celelalte exemplare se anexează la dosarul”Darea de seamă”.

Baza informativă ce a servit acestei cercetări a fost Cererea model pentru asigurarea CARGO a companiei SA ,,Asito”.

După prezentarea cererii,informația este prudent analizată și verificată de asigurator.În cazul de satisfacere a condițiilor de eligibilitate de către asigurat,ce au fost impuse de asigurator, este încheiat contractu de asigurare CARGO.

Contractul de asigurare CARGO include următoarele elemente:

Obiectul asigurării. Interesele patrimoniale ale Asiguratului ce nu contravin legislației Republicii Moldova, legate de posesia, folosința, dispoziția asupra încărcăturii/bunurilor transportate. Încărcătura poate fi transportată prin intermediul transportului auto, feroviar, maritim, naval și aerian.

Asigurătorul. Persoană juridică care deține licență pentru practicarea tipului de asigurare dat, se angajează, în schimbul primei de asigurare încasate, a despăgubi Asiguratul, în condițiile contractului încheiat, dauna adusă încărcăturii asigurate în rezultatul survenirii cazurilor asigurate.

Asigurat. Persoana juridică sau persoana fizică cu capacitate de exercițiu ce deține încărcături recepționate în mod legal.

Teritorialitatea. Tot traseul (ruta) de transportare a încărcăturii, prevăzut în contractul de transportare, sau doar o parte a acestui traseu, stipulată în contractul de asigurare.

Termenul de valabilitate. Este perioada planificată pentru transportarea încărcăturii conform traseului indicat în contractul de asigurare, dacă acesta nu prevede altceva. Termenul maximal de valabilitate a contractului este de 12 luni.

Riscuri AsigurateSunt determinate în conformitate cu Clauzele A, B și C.

Asigurătorul acordă protecție de asigurare, în limita sumei asigurate, asupra bunurilor Asiguratului pentru următoarele riscuri.

Suma asigurată.Limita maximă de răspundere a Asigurătorului, suma bănească în limitele căreia Asigurătorul se obligă să achite despăgubirea de asigurare în cazul producerii evenimentului asigurat.Există mai mulți factori ce determină suma asigurată,acești factori provin atît din mediul extern(nivelul de dezvoltare comercială,tipul economiei,fenomene natural etc.) cît și din mediul intern(experiența transportatorului,durata transportării,marfa transportată etc.).

Despăgubirea de asigurare. Mărimea daunei și mărimea despăgubirii de asigurare se determină de către Asigurător, reieșind din mărimea reală a daunei, în baza datelor stabilite de el și a datelor prezentate de către Asigurat, documentelor organizațiilor competente, cerințelor documentelor normative corespunzătoare, clauzelor contractului de asigurare (precum și a rezultatelor expertizei independente, dacă aceasta a fost petrecută).Despăgubirea acordată nu poate depăși cuantumul pagubei și nici suma asigurată.

Modul, condițiile și termenul de plată a despăgubirii de asigurare.

Constatarea daunelor se face de Asigurător direct sau prin reprezentanți, împreună cu asiguratul sau cu reprezentanții acestuia precum și prin experți sau persoane neutre, dacă aceasta s-a convenit între cele două părți.

Deschiderea dosarului daune se efectuează de Asigurător la momentul înștiințării sale de către Asigurat (păgubit).

Dosarul de daune se întocmește în termen de până la 15 zile calendaristice din data depunerii de către Asigurat a documentelor necesare finalizării acestuia.

Asigurătorul, după constatarea faptului producerii evenimentului asigurat, efectuează plata despăgubirii sau sumei asigurate în termen de până la 30 de zile din momentul luării deciziei privind achitarea sumei asigurate sau despăgubirii.

Dacă, urmare a producerii unui risc asigurat, tranzitul asigurat se încheie într-un alt port sau loc decât cel până la care bunul asigurat este acoperit de polița de asigurare, Asigurătorul va rambursa Asiguratului orice cheltuieli suplimentare ocazionate în mod justificat și rezonabil, de descărcarea, depozitarea și expedierea bunurilor asigurate la destinația pentru care s-a încheiat asigurarea.

Asigurătorul nu acoperă cheltuielile provenite din greșeli, neglijență, insolvabilitatea sau neglijența financiară imputabile Asiguratului sau prepușilor săi.

Asigurătorul nu va despăgubi nici o reclamație privind pierderea totală constructivă decât dacă bunul asigurat este abandonat în mod justificat, fie ca urmare a faptului că dauna totală apare ca de neevitat, fie întrucât costul recuperării, recondiționării și expedierii bunului asigurat la destinația până la care acesta este asigurat depășește valoarea acestuia la sosire.

Răspunderea Asigurătorului este limitată la suma asigurată.

Din orice despăgubire se scade franșiza deductibilă prevăzută in prezentul Contract.

Dacă asigurarea a fost încheiată pentru o sumă mai mică decât valoarea reală, Asigurătorul despăgubește pierderile, avariile și cheltuielile asigurate numai în proporția dintre suma asigurată și valoarea reală.

Dacă asigurarea a fost încheiată pentru o sumă mai mare decât valoarea reală, despăgubirea nu se va plăti pentru acea parte din valoarea reală care depășește suma asigurată.

Dacă Asiguratul sau Beneficiarul a primit o parte a compensației pentru pagubă de la terțe persoane, atunci Asigurătorul plătește numai diferența dintre suma dispusă plății în baza prezentului Contract, și suma încasată de la terți. Asiguratul este obligat să informeze neîntârziat Asigurătorul despre primirea unor atare sume.

Refuzul în acordarea despăgubirii și/sau indemnizației de asigurare. Asigurătorul este în drept să refuze deplin sau parțial Asiguratului despăgubirea de asigurare în cazul:

producerii de pagube ca urmare a unor acțiuni intenționate ale Asiguratului sau ale Beneficiarului, orientate spre provocarea sau facilitarea producerii evenimentului asigurat, cu excepția acțiunilor de îndeplinire a datoriei civice sau de apărare a vieții, sănătății, onoarei și demnității;

producerii de pagube ca urmare a unei infracțiuni intenționate comise de Asigurat sau Beneficiar, legate direct de producerea evenimentului asigurat;

comunicării intenționate de informații false către Asigurător sau necomunicării datelor, cunoscute de Asigurat, ce vizează interesele de asigurare dacă circumstanțele tăinuite se află în raport de cauzalitate cu producerea evenimentului asigurat;

neachitării de către Asigurat a primei de asigurare sau a ratei acesteia în termenele și mărimile stabilite în p. 6.3. al prezentului Contract;

Asiguratul și/sau Beneficiarul nu și-au îndeplinit obligațiunile care decurg din condițiile de asigurare și prezentul Contract sau nu dovedesc dreptul la plata despăgubirii

Confidențialitatea. Asigurătorul și Asiguratul sunt obligați să respecte cu strictețe confidențialitatea în ceea ce privește informația comercială, tehnică, financiară, altă informație pe care au cunoscut-o unul de la altul. Transmiterea respectivei informații terțelor persoane, publicarea sau altă divulgare poate fi efectuată doar cu acordul prealabil al celeilalte părți. În cazul divulgării informației a oricăreia dintre părți a contractului de asigurare, la cererea celeilalte părți, contractul poate fi reziliat cu obligația de reparare a tuturor prejudiciilor suportate și a profitului neobținut.

Prima de asigurare are următoarele particularități:

Mărimea primei de asigurare este stabilită de către Asigurător la încheierea contractului de asigurare, în funcție de clauza optată de Asigurat (protecția de asigurare), tipul bunurilor în tranzit, modul de transportare, ruta și durata transportării.

Prima de asigurare se plătește integral la eliberarea poliței de asigurare, dacă nu s-a convenit altfel în contractul de asigurare.

Prima de asigurare se plătește pentru fiecare transportare.

Plata primei de asigurare se efectuează la sediul central al Asigurătorului sau la sediile reprezentanțelor teritoriale ale acestuia.

În cazul majorării riscului, Asigurătorul este în drept să propună majorarea primei de asigurare sau să rezilieze contractul de asigurare. La rezilierea contractului, Asiguratului i se restituie primele de asigurare, încasate conform contractului pe perioada lui neexpirată, reținându-i-se cheltuielile de gestiune.

Drepturile și obligațiunile Asigurătorului. Asigurătorul are dreptul:

Să estimeze veridicitatea datelor reflectate în cererea de asigurare precum și respectarea de către asigurat a clauzelor contractuale.

Să refuze încheierea contractului de asigurare în baza evaluării riscurilor.

Să aplice coeficienți de majorare sau micșorare a tarifului la calculul primei de asigurare în baza informațiilor privind riscurile pentru care se optează protecție de asigurare.

Să controleze îndeplinirea de către Asigurat a cerințelor și prevederilor contractului de asigurare.

Să modifice sau rezilieze contractul de asigurare în conformitate cu prevederile

art16.și 17(anexa 2) ale prezentelor Condiții.

Să ceară de la Beneficiarul asigurării îndeplinirea obligațiilor conform contractului de asigurare, inclusiv obligațiile Asiguratului, pe care acesta nu le-a îndeplinit, la prezentarea de către Beneficiar a cererii privind achitarea despăgubirii de asigurare. În acest caz riscul consecințelor neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor pe care el trebuia să le îndeplinească anterior, se pune în seama Beneficiarului.

Să refuze achitarea despăgubirii pentru cazurile produse nemijlocit din cauza încălcării intenționate de către Asigurat a normelor de securitate.

Să facă concesii

Să regularizeze sau să apere ori care pretenții din numele Asiguratului.

Să întreprindă acțiuni legale din numele Asiguratului împotriva altei persoane, partener sau companie, pentru a compensa orice plată făcută de Asigurător în legătură cu reclamația. Asigurătorul va face aceasta din contul cheltuielilor proprii, și poate să păstreze orice sumă astfel primită.

Să solicite asistența deplină a Asiguratului în urmărirea în justiție sau regularizarea oricăror astfel de acțiuni.

Să achite despăgubirea de asigurare în bani sau să-i ofere Asiguratului obiecte analogice celor deteriorate (distruse).

Sa plătească în avans despăgubirea de asigurare, dacă mărimea sumei, care se cuvine a fi achitată, nu trezește dubiu, și investigațiile necesare n-au fost încheiate în decurs de o lună.

Să nu achite pe deplin despăgubirea de asigurare în cazul când Asiguratul nu și-a onorat obligațiunile stipulate în condițile contractuale.

Asigurătorul este obligat:

Să familiarizeze Asiguratul cu prezentele Condiții de asigurare.

Să elibereze Asiguratului Polița de asigurare după încasarea primei de asigurare.

Să compenseze Asiguratului cheltuielile suportate pentru evitarea cazului de asigurare sau reducerea oportună a pagubei dispuse compensării.

În limitele a 24 ore după primirea declarației vizând producerea cazului asigurat, cu excepția zilelor de odihnă și de sărbătoare, să trimită, la locul și în timpul coordonat cu Asiguratul, reprezentantul său pentru cercetarea bunurilor deteriorate (distruse), cu condiția că aceasta s-a întâmplat pe teritoriul Republicii Moldova.

Cu participarea Asiguratului sau a reprezentantului său legitim, iar în cazurile corespunzătoare – cu participarea persoanei culpabile, să întocmească procesul-verbal despre deteriorarea (distrugerea) bunurilor asigurate.

Să plătească până la suma asigurată, stabilită în poliță, pentru pierderi sau deteriorări ale bunurilor, produse în timpul transportării și în decursul perioadei de asigurare, și cauzate de oricare din cazurile de asigurare stipulate în prezentele Condiții.

Să păstreze în taină informația oferită de Asigurat, devenită accesibilă în procesul asigurării.

Contractul de asigurare poate prevedea, de asemenea, și alte obligațiuni pentru Asigurător.

Constatarea daunelor, modul, condițiile și termenul de plată a despăgubirii de asigurare sunt stabilite în felul următor:

Constatarea daunelor se face de Asigurător direct sau prin reprezentanți, împreună cu Asiguratul sau reprezentanții acestuia, precum și prin experți sau persoane neutre, dacă aceasta s-a convenit între cele două părți.

Deschiderea dosarului de daune se efectuează de Asigurător la momentul înștiințării sale de către Asigurat (păgubit).

Asigurătorul va închide dosarul de daune în termen de până la 15 zile calendaristice din data depunerii de către Asigurat a ultimului document necesar finalizării acestuia.

Asigurătorul, după constatarea faptului producerii evenimentului asigurat, efectuează plata despăgubirii sau sumei asigurate în termen de până la 30 de zile de la închiderea dosarului de daune.

Dacă, urmare a producerii unui risc asigurat, tranzitul asigurat se încheie într-un alt loc decât cel până la care bunul asigurat este acoperit de polița de asigurare, Asigurătorul va rambursa Asiguratului orice cheltuieli suplimentare ocazionate în mod justificat și rezonabil, de descărcarea, depozitarea și expedierea bunurilor asigurate la destinația pentru care s-a încheiat asigurarea.

Asigurătorul nu acoperă cheltuielile provenite din greșeli, neglijență, insolvabilitate sau neglijența financiară, imputabile Asiguratului sau prepușilor săi.

Asigurătorul nu va despăgubi nici o reclamație privind pierderea totală, decât dacă bunul asigurat este abandonat în mod justificat, fie ca urmare a faptului că dauna totală apare ca de neevitat, fie întrucât costul recuperării, recondiționării și expedierii bunului asigurat la destinația până la care acesta este asigurat depășește valoarea acestuia la sosire.

Măsurile luate de Asigurat sau de Asigurător în scopul salvării, protejării sau recuperării bunurilor asigurate nu pot fi considerate ca renunțare sau acceptare a abandonului și nu vor prejudicia în alt mod drepturile nici unei părți.

Răspunderea Asigurătorului este limitată la suma asigurată.

Din orice despăgubire se scade franșiza deductibilă prevăzută in contract.

Dacă are loc majorarea gradului de risc, iar Asiguratul nu a informat Asigurătorul, atunci, la producerea cazului asigurat, Asigurătorul este în drept să achite despăgubirea proporțional cu suma asigurată.

Dacă asigurarea a fost încheiată pentru o sumă mai mică decât valoarea reală, Asigurătorul despăgubește pierderile, avariile și cheltuielile asigurate numai în proporția dintre suma asigurată și valoarea reală.

Dacă asigurarea a fost încheiată pentru o sumă mai mare decât valoarea reală, despăgubirea nu se va plăti pentru acea parte din valoarea reală care depășește suma asigurată.

Dacă după plata despăgubirii, bunurile pierdute au fost găsite, Asiguratul va restitui despăgubirea primită.

Despăgubirile se plătesc în lei moldovenești și se calculează la cursul valutar stabilit de BNM la data plății despăgubirii de asigurare.

Dacă unul și același bun este asigurat la câțiva asiguratori la sume ce depășesc în ansamblu valoarea asigurată a acestor bunuri (asigurare dublă), despăgubirile de asigurare nu trebuie sa depășească în ansamblu valoarea reală a bunurilor. Totodată, fiecare asigurator va plăti proporțional sumei asigurate, indicată în contractul de asigurare.

Preluarea de către Asigurător a drepturilor Asiguratului. După plata despăgubirii de asigurare Asigurătorul preia, în limita acestei sume, dreptul la creanță pe care Asiguratul sau o altă persoană care a încasat despăgubirea de asigurare îl deține în raport cu terțul responsabil de producerea pagubei.

Dacă Asiguratul renunță la pretențiile sale față de terți sau la drepturile care constituie temeiul acestor pretenții, Asigurătorul este scutit de plata acelei părți din despăgubire pe care ar fi putut-o pretinde, în măsura existentei temeiurilor, de la terți.

Rezilierea contractului de asigurare.Oricare dintre părți are dreptul să inițieze procedura de reziliere a contractului de asigurare încheiat, până la expirarea termenului de valabilitate a acestuia prin notificarea în scris a parții opuse cu o anticipație de 30 zile calendaristice până la data rezilierii.

Dacă Asiguratul își încalcă obligațiile prevăzute, Asigurătorul are dreptul să rezilieze contractul de asigurare cu respectarea termenului de preaviz – 1 lună.

În cazul rezilierii contractului de asigurare din inițiativa Asiguratului, Asigurătorul va restitui Asiguratului ori succesorilor lui primele de asigurare pentru lunile complete rămase până la expirarea contractului, reținând suma cheltuielilor efective de gestiune.

Încetarea contractului de asigurare Contractul de asigurare încetează de drept prin acordul amiabil al părților, precum și:

La neachitarea de către Asigurat a primei de asigurare în mărimea și în termenul stabilit.

La expirarea termenului său de acțiune (la ora 24.00 a ultimei zile a termenului de asigurare).

La lichidarea Asiguratului – persoană juridică sau la decesul Asiguratului – persoană fizică.

La lichidarea Asigurătorului, în modul stabilit de lege.

În alte cazuri prevăzute de lege.

La încetarea contractului de asigurare efectuat în baza acordului amiabil al părților, asiguratul este în drept să ceară restituirea cotei – părți a primei de asigurare calculată în cuantum proporțional perioadei neexpirate de asigurare, stipulate în contractul respectiv.

Baza informativă ce a servit acestei cercetări a fost Contractul model pentru asigurarea CARGO precum și condițiile acestui contract a companiei SA ,,Asito”

Capitolul II. ANALIZA ASIGURĂRILOR CARGO ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1 Analiza funcționalități asigurări CARGO pe piața Republicii Moldova

Dezvoltarea anumitor tipuri de aisigurări este strict dependentă de situația economică a țării, pe teritoriul căreia acestea se rasfrîng.În ultimii ani(2009-2015),asigurarea mărfurilor în tipul transportului a cunoscut cele mai favorabile creșteri pe piața Republicii Moldova.

Agenții economic ce activiază pe teritoriul Republicii Moldova derulează o intensă activitate în ceea ce privște exportul și importul de mărfuri,transportarea recoltei agricole precum și încărcarea/descărcarea acesteia,transportarea resurselor naturale,etc.Toate aceste activităși au contribuit la dezvoltarea asigurărilor CARGO.

În anul 2016,conform datelor prezentate de CNPF,în Republica Moldova,asigurarea CARGO este oferită de 14 companii de asigurări:

ACORD-GROUP S.A

ASITO S.A

ASTERRA GRUP S.A

DONARIS-GROUP S.A

AUTO-SIGURANTA" S.A

SIGUR-ASIGUR" S.A

GALAS S.A

GARANȚIE S.A

GRAWE CARAT ASIGURĂRI S.A

KLASSIKA ASIGURĂRI S.A

MOLDASIG S.A

MOLDCARGO S.A

MOLDOVA-ASTROVAZ S.A

TRANSELIT S.A

VICTORIA ASIGURĂRI S.A

Pe teritoriul Republicii Moldova,conform datelor prezentate de CNPF,activează în total 15 companii de asigurare,rezultă că asigurarea CARGO reprezintă un tip de asigurare eficient și bine răspîndit la companiile de asigurare.

Figura 2.1 Răspândirea asigurării CARGO la companiile de asigurări naționale

Sursa: Elaborată de autor

Raspîndirea asigurărilor CARGO la asiguratorii naționali este justificată de difernța capitalului înregistrat în urma încasărilor de la asigurați și suma efectiv achitată de asigurator sub formă de despăgubire.Pentru a demonstra acest fapt vom recurge la rezultatele companiilor de asigurări în anul 2011

Rezultatele activității de asigurare CARGO în anul 2011 Tabelul 2.1

În anul 2011,total pe piață a fost colectat un fond de asiurare CARGO în valoare de 19 677 614 lei,din care a fost achitate despăgubiri în valoare de 513 028lei.Acest tip de asigurare a adus asiguratorilor un venit de 19 677 614lei ceea ce e cu 37,41 ori mai mult decât valoarea despăgubirilor achitate,a căror pondere constitue 2,6% din totalul primelor brute subscrise

Astfel asigurările CARGO reprezintă un pilon sigur pentru companiile de asigurări,prin intermediul căruia sunt încasate venituri mari și cheltuieli relativ mici.

Primele subscrise CARGO au o pondere relativ mică pe fundalul primelor total subscrise din asigurări,dar acestea se află într-o continua creștere.

Figura 2.2 Primele subscrise CARGO pe fundalul primelor total subscrise din asigurări Sursa: Elaborată de autor

În urma analizelor efctuate,obsevăm o creșterea primelor subscrise total a companiilor de asigurări pe cînd primele subscrise CARGO înregistreaza unele fluctuații ,ceea ce demonstrează ca piața asigurărilor CARGO este una instabila. În perioada anilor 2007-2012 primele subscrise CARGO s-au micșorat anual în medie cu -2 340  000lei,o perioadă de stagnare majoră a creșterii primelor încasate din asgurările CARGO a avut loc în anul 2008,în care a fost înregistrate prime din asigurarea CARGO în valoare de 4 560 000lei,ceea ce este cu 5 440 000lei ori cu 2,19 mai puțin decât în anul 2007.Acest declin a fost produs din cauza crizei mondiale din perioada repectivă.

Figura 2.3 Ponderea procentuală a asigurărilor CARGO în total prime de asigurare subscrise

Sursa: Elaborată de autor

Ponderea procentuală în anii de referință studiați 2007-2012 a asigurărilor CARGO, în totalul primelor de asigurare subscrise, înregistrează o diminuare, anual în medie cu -0,78%, excepție facând anul 2010,în care ponderea primelor de asigurare CARGO în total prime subscrise a constituit 0,43%,ceea ce eu cu 0,2% mai puțin decît în anul 2009. Acest declin a fost produs din cauza schimbarii partidului guvernator în Republica Moldova.

Figura 2.4 Creșterea/descreșterea procentuală în raport cu anul precedent a primelor CARGO subscrise

Sursa: Elaborată de autor

Figura 2.5 Creșterea/descreșterea în mln.lei,în raport cu anul precedent a primelor CARGO subscrise

Sursa: Elaborată de autor

Analiza comparativă anuală efectuată în diagrama elucidează următoarea informație: În anul 2008,încasările totale de prime din asigurarea CARGO au scăzut cu 5 440 000lei sau cu 54,44% față de anul 2007, în anul 2009 încasările totale de prime din asigurarea CARGO au crescut cu  630 000lei sa cu 12,10% față de anul 2008,în anul 2010 încasările totale de prime din asigurarea CARGO au s-au micșorat cu 1 240 000lei sau cu 23,90% față de anul 2009, în anul 2011 încasările totale de prime din asigurarea CARGO au crescut cu 15 730 000lei sau cu 80% față de anul 2010, în anul 2012 încasările totale de prime din asigurarea CARGO s-au micșorat cu 11 040 000 sau cu 56% față de anul 2011,în anul 2013 încasările total de prime din asigurare CARGO au crescut cu 13% fața de anul 2012. Anul 2014 s-a diferențiat de anul 2013 cu o micșorare de 21,51% fața de anul 2013.

2.2 Deficiențe și soluții de combatere a acestora

Practica asigurărilor CARGO în Republica Moldova nu este una strălucitoare.Conform datelor statistice, contractarea de către agenții economici a acestui tip de asigurare în Republica Moldova este cu mult mai mic decît în țările vecine.

Conform datelor publicate de BNS în anul 2013,pe teritoriul Republicii Moldova au activat 52 246 de antreprenori,iar contracte de asigurare a bunurilor pe timpul transportării au fost încheiate doar 1349,ceea ce reprezită 2,58% din numărul total de atreprenori,astfel un număr redus de transportări de mărfuri sunt asigurate.În țările europene,în momentul de cupărare-vânzare a mărfurilor, are loc negocierea privind asigurarea mărfurilor în timpul transportării,acest fapt contribute la sporirea siguranței transportării bunurilor dar și la sporirea numărului de asigurări.Cu părere de rău această metodă este abordată doar la nivel de idee pe teritoriul Republicii Moldova.

De regulă un mic număr de comercializanți transportă mărfuri în cantități mari.Fabricile,uzinile,companiile de extragere a resurselor naturale,preferă să realizeze marfa direct la consumatori,transferând astfel obligațiile de transportare și asigurare pe consumatori,care procurând cantități nesemnificative refuză să-și asigure încărcătura.

Pentru companiile care realizează transportarea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova neregulat,serviciul de asigurarea CARGO foarte des rămîine neântrebuințat.Persoana juridică sau fizică care oferă serviciul de transport a mărfurilor,î-și asumă propria responsabilitate asupra încărcăturii,dar nu analizează faptul că nu poate să acopere prejudicial cauzat în urma unui fenomen extern sau intern.

Companiile care oferă servicii de transport,concomitent cu propunerea asigurării de raspundere social a expediatorului,propun clienților săi și asigurarea mărfurilor pe timpul transportului din propriul nume.Prin această politică,compania de transport î-și micșorează riscul și răspunderea față de client.Clientul care contractează serviciul de transport nu posedă timp să analizeze piața asigurărilor CARGO din Republica Moldova,acesta este consultat de compania ce prestează serviciu de transport,iată de ce copaniile de asigurări au scopul de stabilere au unor relații bune cu companiile de transport.

Asigurarea CARGO abordată de compania ce prestează servicii de transport este un avantaj considerabil,dar implică și o sumedenie de probleme.

Una dintre problemele cu care se confruntă compania-transportatoare reprezintă estimarea pagubei ce urmează să fie achitată,deoarece în acest proces apar două variante diferite de estimare a sumei asigurate, ca rezulta de neînțelegere între asigurat și asigurator.Ambele părți posedă un interes financiar în cazul dat.

În cazul când despăgubirea pentru incidental produs este prea mare după părerea asiguratorului,atunci acesta va face reevaluarea pagubei cu scopul de a mai reduce din despăgubiri.

Încrederea în faptul că ai dreptate față de asigurator rămâine deseori în sala de judecată,totuși prin apel la judecată se poate de contracta un evaluator independent,iar despăgubirea va fi achitată doar în situația în care marfa a fost distrusă total sau nu este supusă refacerii.

Odată cu încheierea contractului de asigurare,transportatorul trebuie să ia cunoștință cu toate condițiile,să găsească răspuns la toate întrebările neclare.Doar o astfel de abordare serioasă va contribui la apărarea în caz de necesitate a propriilor interese.Toate negocierile între asigurat și asigurator sunt efectuate sub formă scrisă,astfel fiecare parte poate să-și dovedească dreptatea în instanța de judecată.

Escrocheriea este un fenomen bine dezvoltat pe piața asigurărilor,acesta din urmă a ajuns să influențeze chiar și asigurarea CARGO.

Escrocheriea apare cel mai des când între compania de asigurare și solicitatntul de asigurare apare un intermediar,care poate să apeleze la diverse scheme frauduloase,de falsificarea documentelor,de manipulare a cilentului prin deținerea unei informații secrete,etc.

Riscul producerii escrocheriei de către persoana terță,în Republica Moldova este stipulat în factorii asigurați a contractului CARGO.Unele companii prezintă acest tip de asigurare aparte de factorii de bază asigurați.

Există situații când companiile de transport au suferit pe seama escrocheriilor provocate de persoanele terțe,dar acestea nu au primit despăgubiri din cauza că au prezentat ducumente falsificate referitor la încărcătura asigurată, companiile argumentând că asigurarea bunurilor nici nu sa început.

Analizând aceste situații neprielnice,e nevoie ca în momentul încheierii contractului de asigurare,asiguratul să analizeze care sunt riscurile asigurate și dacă acestea includ escrocheriea.

Nu este un secret că piața asigurărilor din Republica Moldova nu a ajuns la nivelul potrivit,iar organizația brokerilor în asigurări este la etapa de dezvoltare la momentul actual,astfel brokerii care funcționează eficient pe piața națională sunt reprezentați de un număr redus.

Brokerii în asigurări,au apărut oficial prima dată în anul 2007,iar activitatea acestora era ghidată de noua lege privind asigurările.În momentu de față licența de activare în asigurări o dețin 60 de brokeri.Directorul Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Vladimer Știrbu, a declarat ca brokerii sunt intermediari profesionali pe piața asigurărilor.

În republica Moldova activitatea de broker este reprezentată de persoane juridice,a căror activitate se licențiază,și care conform drepturilor naționale și internaționale,pot să ofere serviciile în cauză.

Brokerul de asigurări aparea ca intermediar între asigurat și asigurator.Mulți încurcă brokerii de asigurare cu agenții companiei de asigurare.Agentul la fel este intermediar,dar acesta reprezintă compania de asigurare și lucrează pentru interesele acesteia.Brokerul reprezintă interesele asiguratului(clientului),iată de ce un broker poate să propunpă clientului să orice serviciu a companiilor de asigurări.Scopul brokerului este să reguleze și să echilibreze relațiile dintre asigurat și asigurator.

Brokerii funcționează din numele clientului,ajutându-i să aleagă compania de asigurare cu cele mai avantajoase condiții și cu cea mai bună reputație.

Brokerii cunosc mai bine companiile de asigurări și posedă mai multă informație de acestea,efctuân analize și concluzii valoroase pe care asiguratul în lipsa brokerului nu le cunoaște.

E mai eficient și mai sigur să te adresezi unei companii de brokeri,decât să cercetezi singur piața asigurărilor efectuând apele la fiecare companie.

În piața în care asigurările sunt bine dezvoltate ,brokerii juacă un rol foarte important.Brokerii reprezintă canalul major de vînzare pentru companiile de asigurare.În țările europene,brokerii sunt independenți din punc de vedere economic față de piață.Activitatea acestora,totuși este des reglementată.În unile țări europene, brokerii reazlizează 50-60% din totalul polițelor de asigurare.

Conform datelor prezentate de CNPF,pe teritoriul Rpublicii Moldova,brokerilor de asigurare le revine nu mai mult de 20% din totalul polițelor de asigurare.În decursul la 6 luni,în anul 2010,brokerii au reușit să colecteze 90 000 000 lei,iar piața totală a acumulat 439 000 000 lei.

În comparație cu dezvoltarea pieței,este un procent dstul de mic,dar luând în considerație,că piața brokerilor în Republica Moldova se află în etapa dezvoltării,indicatorii nu au de unde să fie mai mari.Intermedierea în asigurări nu poate căpăta la momentul actual o pondere mai mare,deoarece piața brokerilor în asigurări nu este pregătită pentru un sector mai mare.

Pentru a căpăta o creștere în sectorul asigurărilor,inclusiv și a asigurărilor CARGO,este nevoie de soluționat 3 probleme majore:

Figura 2.6 Soluționarea problemelor majore

Sursa: Elaborată de autor

În ceea ce privește conflictu intereselor,este de menținut că în ziua de azi sunt companii de brokeri care dictează companiilor de asigurări condițiile sale,plasând pe al doilea plan interesele asiguratului și solicitând de la compania de asigurare un comision destul de mare.

Brokerii nici când nu trebuie să posede înțelegeri frauduloase cu companiile de asigurări,deoarece apără interesele asiguratului.

Gamurari Vasilie,managerul companiei de brokeri în asigurări ,,Coverins” SRL,afirmă,că neprivind legea din anul 2007,care îi declară intermediari profesionali și le permite activitatea pe piață,așteptările sale nu au fot adeverite,iar profesionalitatea brokerilor naționali este foarte departe de ce a brokerilor din europa.Activitatea acestora nu trebuie să se limiteze doar la selectarea și vânzarea polițelor de asigurare,dar și la consultarea asiguratului și urmărirea permanentă a situației provocate de transportarea bunurilor.

Escrocheriile provocate la transportarea mărfurilor reprezintă o problemă majoră pentru companiile de asigurare,care implică serviiciile de securitate în momentul cercetării cazului asigurat.

Foarte des,produsele care sunt ușor realizabile cum ar fi țigaretele,alcoolul,tehnica de uz casnic etc.,cad sub ochiul escrocherilor.

Un caz de escrocherie poate fi situația din anul 2010,în care șoferul responsabil pentru transportarea unui lot de automobile a încheiat o înțelegere cu o altă personă,să însceneze furtul automobilelor.Aest caz a adus foarte multe nevoi pe capul companiei de asigurare,dar vinovații au fost găsiți și trași la raspundere.

Cele mai des întîlnite escrocherii ale asiguraților pentru obținerea asigurării CARGO sunt:

Declararea sumei de asigurare cu mult mai mare decît valoare bunurilor trasportate,care permite asiguratului să dobîndească avantaje financiare în cazul producerii riscului asigurat.Tot de ce este nevoie pentru a obține o suma de asigurare mai mare este falsificarea documentelor privind cantitatea bunurilor transportate.

Asigurarea concomitentă la mai multe companii de asigurare.Astfel unul și același bun este asigurat de două sau mai multe ori.

Includerea bunurilor neasigurate în cele asigurate.Acest tip de escrocherie se efectuează cu ajutorul agenților de asigurare,care mențin relații de rudenie cu asiguratul.

Asiguratorul în pielea răufăcătorului.Asiguratorul poate să realizeze o parte din bunurile transportate,iar cantității rămase să dea foc.

Escrocheriile prezentate sunt depistate de evaluatori a companiilor de asigurări sau independenți,care posedă practică și cunștințe deosebite în domeniul dat,astfel un număr foarte redus de escrocherii rămân nedepistate.

Capitolul III. TENDINȚELE DEZVOLTĂRII ASIGURĂRILOR CARGO ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN CONTEXTUL COMERȚULUI INTERNAȚIONAL.

3.1. Regulile internaționale de asigurare bunurilor în tranzit Incoterms

Incoterms este un acronim pentru International Commerce TERMS (termeni de comert international). Reprezintă un ansamblu de reguli, norme elaborate de Camera de Comerț Internațional din Paris in anul 1936, reguli internaționale pentru interpretarea celor mai utilizați termeni comerciali din comerțul internațional.

De-a lungul timpului, regulile Incoterms au fost completate și revizuite în anii 1953,1967,1976,1980 și 1990. Ultima variant Incoterms a fost publicata în 2000.

În orice contract de vînzare international se pune problema stabilirii modalităților de livrare, a trnasferului riscurilor și a repartizării între vînzator și comparator a cheltuielilor aferente transportului mărfurilor ( asigurarea mărfii, contravaloarea transportului).

Incoterms reprezintă termenii comerciali international acceptați ce defines și statueaza cadrul în care cumparătorul și vînzătortul își desfășoară rolul în privința transportului de marfă, proprietatea asupra mărfii, asigurarea mărfii. Din punct de vedere juridic regulile Incoterms sunt facultative și dependende de voința părților , partnerii putînd să includă în contract și alte dispoziții speciale.

Într-un contract, acțiunea Incoterms este limitată la drepturile și obligațiile precise impuse părților cu privire la livrarea mărfurilor vîndute.

Exista 13 legi Incotertm , fiecare lege este exprimată printr-o abreviere de trei litere, ce ilucidează un tip de vînzare internațională de mărfuri.

EXW (Ex Works) – Proprietatea și riscul trec la cumpărător, inclusive plata costurilor de transport și asigurări, chiar de la ușa vînzătorului. Utilizat pentru orice mod de transport.

FCA (Free Carrier) – Proprietatea și riscul sunt ale cumpărătorului, el trebuind să plăteasca costurile de transport si asigurări, în momentul din care vînzătorul luvreaza bunurile către transportator. Vînzătorul este obligat să încarce bunurile în vehicule de transport, fiind obligația cumpărătorului aceea de a recepționa bunurile sosite.

FAS (Free Alongside Ship) – Proprietatea si riscul trec către cumpărător, împreuna cu costurile de transport și asigurări, o data bunurile descărcate din vehiculele de transport de către vînzător. Folosit pentru transportul maritime și pentru cel pe apa continental. Taxele de export îi revin vînzătorului.

FOB (Free On Board ) – Vînzătorul și-a îndeplenit obligația de livrare a mărfii în momentul în care aceasta a trecut balustrade navei (copastia) în portul de încărcare convenit. Aceasta însemna că toate costurile și riscurile de pierdere sau de avariere a mărfii începînd din acest moment se suportă de către cumpărător. Vînzătorul îndeplinește formalitățile vamale de export.

CFR (Cost And Freight) – Vînzătorul angajeaza navă, o încarcă și o duce în portul de destinație convenit

CIF (Cost,Insurance And Freight) – Vînzătorul încredințează marfa navei năvlosită de el, achitînd navlul pîna la portul de destinație convenit , inclusive costul asigurării riscului de pierdere și avariere a mărfii pe timpul transportilui maritim.

CPT (Carriage Paid To) – Proprietatea, riscul și costurile de asigurări trec către cumpărător în momentul livrării către transportator de către vînzător. Vînzătorul plătește transportul pîna la destinație. Utilizat pentru orice mod de transport.

CIP (Carriage And Insurance Paid To) – Transport și asigurare plătite pînă la: pe lîngă CPT vînzătorul asigură marfă, în numele și cpe contul cumpărătorului, contra riscurilor minime de avariere și pierdere.

DAF ( Delivered At Frontier) – Vînzătorul pune marfă la dispoziția cumpărătorului la frontier convenită și îndeplinește formalitățile de vamuire la import. Utilizat pentru orice mod de transport.

DES (Duty Paid) – Livrat franco chei : pe lîngă DES, vînzătorul plătește vama în țara cumpărătorului.

DDU (Delivered Duty Unpaid) – Vânzătorul și-a îndeplinit obligația de livrare în momentul în care marfă a fost pusă la dispoziția cumparatorului, nedescarcata de pe mijlocul de transport și nevamuita la import, la locul de destinație convenit. Vânzătorul suportă costurile și riscurile legate de aducerea mărfii în locul convenit (mai puțintaxele vamale, taxele și alte speze oficiale necesare realizării importului), precum și cheltuielile și riscurile în legătură cu îndeplinirea formalităților vamale de export. 

DDP (Delivered Duty Paid)- La fel că la DDU, cu diferența că vânzătorul suportă și taxele vamale aferente mărfii.

3.2 Perspectiva dezvoltării asigurărilor CARGO,deficiențe și soluții de combatere a acestora

Dacă analizăm piața asigurărilor CARGO, e nevoie de subliniat pe prim plan fluxurile transportului de mărfuri care se află în permanentă creștere,cît și volumul mărfurilor transportate.

Aceste tendințe de creștere sunt determinate și explicate foarte simplu.

Odată cu creșterea economică la nivel mondial crește și cantitatea bunurilor ce urmeză să fie transportate dintr-un punct comercial în altul.Prin acest intermediu,are loc creșterea pieței legată de asigurarea CARGO care ar avea, potrivit specialistilor în asigurări, cel mai mare potențial de creștere pe piața asigurărilor din Republica Moldova.Cu toate acestea, foarte puțini operatori î-și asigura mărfurile pe timpul transportului și se bazează pe asigurarea de raspundere a vehiculului. Tendința este cu atît mai posibilă în perspectiva aderării țarii noastre la Uniunea Europeana, care ar conduce, inevitabil, la creșterea schimburilor comerciale pe piețele internaționale. 
Asigurătorii spun că se observă, deja, o creștere pe acest segment de piața, însa dinamica s-ar datora mai mult condițiilor cerute de banci care impun agenților economici să î-și asigure marfa pe timpul transportului. 

Fiecare companie de asigurări,care î-și derulează activitatea pe plan național sau internațional are tendința sa acopere un segment cît mai vast în ceea ce privește asigurarea încărcăturii pe timpul transportului.Aceste tendințe urmăresc un scop și un interes bine prestabilit

În primul rînd,asigurarea CARGO,este o sursă considerabilă de fluxuri financiare,cu ajutorul cărora compania de asigurare pot să remunereze acționarii și să-și dezvolte activitatea în viitor.Plus la toate acestea, compania de asigurare prin oferirea acestui tip de serviciu interacționează direct cu o mulțime de agenți economici,astfel se realizează consolidarea relațiilor pe piață și se promovează imaginea companiei.

În așa mod asigurare încărcăturii pe timpul transportării reprzintă pentru compania de asigurare un interes deosebit din sectorul total de servicii oferite.Unele companii de asigurare î-și concentrează spectru de activitate doar pre acest tip de asigurări,deci se poate de afirmat că asigurarea CARGO va avea un viitor mai dezvoltat.

Evenimentele politice întregistrate în perioada curentă,a mișorat esențial fluxurile comerciale de export pe teritoriul Federației Ruse,astfel exportatorii naționali încep să se redirecționee spre piața europeană.

Datorită acestei schimbări,asigurările CARGO vor cunoște o nouă etapă de creștere,și fluxuri de asigurări CARGO cu mult mai mari în viitorul european.

3.2 Dezvoltarea pietii asigurarilor cargo a republicii moldova în comparație cu țările dezvoltate.

În bază de datele oficiale prezentate de centrul național de statistica a Rusiei,

timp de 5 ani, a fost transportat 38,173,900,000 de tone de marfă, iar cel mai mare volum de mărfuri a fost transportat în 2014 ani, și sa ridicat la 8388 milioane de tone, iar cea mai mică cantitate în 2011 la 6.4839 miliarde de tone, diferența dintre cele mai mari și cele mai mici rate este 1904 m. sau 22,7%. Brusc declin după 2010 este legată de criza financiară și economică globală. În consecință, criza a lăsat amprenta în toate tipurile de transport.

Dinamica dezvoltării transportului în Rusia 2011 -2015 ani.

Rezumând, trebuie remarcat faptul că , în prezent , piața de transportare marfurilor din Rusia este aproape complet restabilită dupa criză și continuă să arate o dinamică pozitivă, în linii mari , în conformitate cu tendințele economiei mondiale.

Deasemenea piața asigurarii bunurilor in transit din Rusia cunoaște o dezvoltare cu mult mai mare decît în Moldova datorită sistemului de transport rusesc,care este caracterizat prin rețeaua de transport bine dezvoltată, una dintre cele mai extinse din lume, inclusiv 87 mii. km de cale ferată, peste 745 de mii. km de drumuri pavate, mai mult de 600 de mii. km de linii  aeriene, de 70 de mii. km de conducte petroliere, și mai mult de 140 de mii de kilometri de conducte de gaze, 115 mii km de rîuri navigabile , și multe rute maritime. Acest fapt stimuleaza asigurarea bunurilor în timpul transportării,ceea ce la rîndul său protejează siguranța comerțului international.

In prezent, piața transportului de marfă a observat un nivel mediu al cererii pentru servicii de asigurare, în consecință, lipsa de acoperire a asigurării de transport.

De regulă, mărfurile sunt asigurate în cazul în care asigurarea este imputată – de exemplu, fiind o condiție contractuală prealabilă pentru livrarea. Este dificil de evaluat precis dimensiunile pieții asigurarii bunurilor în transit, dar se de afirmat că asigurarea acoperă circa 15-45% din totalul bunurilor transportate.

Societățile de asigurari estimează diferit cota de asigurarilor de marfă în tranzit și de răspunderea cărăușilor în portofoliul său.  " Ингосстрах " , a raportat că asigurarea de bunuri în tranzit este mai mult de 2,5% din portofoliul total al companiei. 

“Ponderea asigurărilor de mărfuri în transit și CMR (cu excepția casco navelor) din portofoliul total al companiei este de aproximativ 5% “ – a spus Serghei Ivlev de la " Renaissance Insurance Group " . Puțini au spus că ponderea acestui tip de asigurare are mai mult de 7%. Practic, acestea sunt jucătorii care au ales acest tip de asigurare ca fiind unul dintre principalele domenii de activitate. În unele companii, volumul primelor pentru acest tip de asigurare a crescut cu câteva zeci de procente în ultimul an. Asigurătorii explica această creștere ca " cultura de asigurare " clienților și o creștere a volumului de trafic internațional. De asemenea , experții nu exclud că intensificarea activității jucătorilor străini în Rusia, care sunt incluse în capitalul cele mai mari companii rusești,va crește activitatea de promovare a serviciilor de asigurare de bunri în tranzit și de răspunderea cărăușilor în întreaga piață rusă.

Sursa: http://www.gia.org.sg/pdfs/industry/marine/mkss/mikedavies.pdf

Concluzie

Studierea materialului în procesul de elaborare a acestei lucrări, ne permite să afirmăm cu certitudine că piața asigurărilor din Republica Moldova are nevoie de o creștere echilibrată și de o abordare cât mai civilizată a asiguratorilor față de asigurați și brokeri. Pentru aceasta, statul trebuie să intervină cât mai rapid în sfera legislativă, în sfera fiscală, în apărarea intereselor a asiguratului și cel mai important să asigure siguranță în ziua de mâine pentru asigurat.

Asigurarea CARGO, este mai puțin realizată de companiile ce transportă bunurile în cadrul teritoriului național, dar posedă mari perspective în viitorul european.

Pentru mărirea numărului de asigurări CARGO, pot fi întreprinse următoarele măsuri:

Mărirea comisionului încasat de agentul de asigurări la asigurările CARGO, pentru a cointeresa agentul în efectuarea cât mai des posibila a acestui tip de asigurare și o atârnare mai serioasă pentru clienți;

Promovarea acestui tip de asigurare prin intermediul publicității active;

Preformarea sistemului de achitare a despăgubirilor pentru asigurarea CARGO,cu scopul ca asiguratul să intre cât mai curând posibil în posesia banilor. Unele companii achită despăgubiri peste 6-12 luni, utilizând acești bani în circulație pentru a-și mări profitabilitatea și eficiența mijloacelor circulante ale entității;

Înbunătățirea sistemului de asigurări CARGO prin intermediul legislației, care trebuie să fie bazată nu numai pe justiția internă dar și pe numeroasele standarte și norme europene;

Crearea unui sistem de constatare a sumei asigurate cât mai lucid și transparent, pentru a exclude escrocheriile asiguratorilor și a brokerilor în asigurări;

O considerabilă problemă în procesul de dezvoltare a asigurărilor CARGO este viziunea sceptică a agenților economici asupra asigurării de acest tip. Companiile de asigurări trebuie să convingă cât mai rapid piața, precum că această asigurarare este pilonul ce asigură comercializarea sănătoasă și fluxuri financiare garantate.

Agenții economici din Republica Moldova, ce activează în sfera exporturilor, înregistrează cheltuieli foarte mari de transportare, astfel contractează o asigurare CARGO mai restrînsă(categoria C) din motivul insuficiențelor monetare.În acest punct, statul fiind cointeresat în mod deosebit de situația exportului, poate interveni în calitate de contribuabil pentru polița de asigurare CARGO, cu o cotă stabilită proporțional față de cantitatea exportată.

Îndeplinirea următoarelor măsuri, va permite continuitatea modificărilor asupra legislației stabilită pentru asigurarea bunurilor în timpul transportării. Prin reforme permanente și modificări a punctelor slabe din legislației, se va forma un sistem sănătos de asigurări.

Majoritatea companiilor de asigurare posedă o gamă varitată de servicii, cu scopul de a ocupa un sector de piață cât mai voluminos, astfel nu există companii care să fie speializate doar în asigurarea CARGO. Acesastă situați în primul rând este în defavoarea transportatorului și a deținătorului de bunuri. Dacă o companie de asigurări ar oferi doar asigurarea bunurilor în timpul transportării, atunci se va consolida un sistem sănătos a acestui tip de asigurare, asiguratorul făcând cunoștință mai bine cu nevoile și necesitățile asiguratului.

Republica Moldova trebuie să privească cu perspectivă fiecare ramură a asigurărilor, mai ales ramura asigurărilor CARGO. Asigurărarea de acest tip fovorizează dezvoltarea relațiilor internaționale, în mod deosebit prin intermediul comerțului.

Multitudinea de probleme cu care se întâlnește asigurarea CARGO, pot fi soluționate prin corespunderea la nivelului economic a asiguratorilor, prin creșterea unor profesioniști adevărați, ce-și vor lansa cunoștințele cu maximă intensitate.

Comerțul internațional, în mare măsură exportul și importul, nu pot să existe fără asigurarea CARGO, iar contractarea asigurării CARGO, reprezintă o componentă importantă în efectuarea contractelor.

Bibliografie

I. Acte normative

1. Legea Republicii Moldova privind asigurările N 158-XII din 15.06.93// publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova N 5/53din sata 15.09.94 cu modoficări și supliniri

2.Codul comerțului maritime a Republicii Moldova N 559-XIV din 30 septembrie1999//publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova pedata de 11 ianuarie 2001,N 1-4.

II. Lucrări științifice

3.Stanislav Fotescu și Anatol Țugulschi,Asigurări și Reasigurări,Chisinău,Editura ASEM,2006

4. BADEA G. Dumitru. Manualul agetului de asigurări, Ed. Editura economică, București, 2008;

5. CIUREL V. Asigurări și reasigurări: abordări teoretice și practici internaționale, Ed. All Beck, București, 2000;

6. DOBRIN Marinică. Asigurări și reasigurări, Ed. Fundației România de mîine, București, 2000;

7. FOTESCU S. Eficiența asigurărilor în Republica Moldova: Chișinau: Editura ASEM, 2001;

8. VĂCĂREL Iulian și BERCEA Florian. Asigurări și Reasigurări, Coediție, București ,1993;

9. VĂCĂREL I., BERCEA F. Asigurări și reasigurări: București: Editura “EXPERT”, 1993;

10. Стровский Л. Е., Казанцев С.К, Неткачев А. Б. и др. Внешнеэкономическая деятельность предприятия/ Под ред. проф. Л. Е. Стровского 4-е изд., перераб и доп. — М: ЮНИТИ-ДАНА, 2007, с. 452—458 ISBN 5-238-00985-2

III. Surse statistice și de date

10. Raportul anual al Comisiei Naționale a Pieții Financiare 2013 [online]. [citat 25 noiembrie 2015].

Disponibil:<www.cnpf.md>.

11. Raportul anual al Comisiei Naționale a Pieții Financiare 2014 [online]. [citat 25 noiembrie 2014].

Disponibil:<www.cnpf.md>. 44

IV.Webografie

12. http://asito.md/index.php?pag=news&id=171&l=ro

13. http://lex.justice.md/document_rom.php?id=8A72DED2:D810E610

14. http://moldasig.md/compania/indicatorii-statistici/

15. http://cnpf.md/

16. http://legeaz.net/dictionar-juridic/acordare-despagubiri-prejudicii-asigurate

17.http://www.xprimm.md/Asigurarile-CARGO-perspective-pozitive-articol-2,3,100-25684.htm

18.http://www.asigurare.md/ro/content/127/

19.http://rapidasig.md/asigurare/auto/rca/?gclid=CL7qzJmXucICFWnJtAodo2EAUQ

20.http://ro.wikipedia.org/