Piata Carnii Si a Produselor din Carne In Romania

Piața cărnii și a produselor din carne în românia

CUPRINS:

INTRODUCERE

CAPITOLUL I PIAȚA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

1.1. Caracteristicile pieței agroalimentare

1.1.1. Particularitațile pieței carnii și produselor din carne

1.2. Cererea de produse agroalimentare

1.2.1. Cererea în cadrul pieței carnii și produselor din carne

1.3. Oferta pe piața produselor agroalimentare

1.3.1 Oferta pe piața carnii și produselor din carne

1.4. Prețuri și tipuri de prețuri

1.5. Importanța carnii și produselor din carne

CAPITOLUL II PIAȚA CĂRNII ȘI A PRODUSELOR DIN CARNE ÎN ROMÂNIA

2.1 Efectivele de animale în România

2.2 Greutatea animalelor în viu sacrificate pentru consum în exploatațiile agricole și abatoare în România

2.3 Producția din industria prelucrării și conservării cărnii în România

2.4 Consumul de carne și produse din carne în România

2.5 Comerțul exterior cu carne și produse din carne

2.6 Legislație –piața cărnii și produselor din carne

CAPITOLUL III Analiza ecomico-financiară la SC Euroavi SRL din județul Călărași

3.1 Prezentare S.C Euroavi.S.R.L

3.2 Structura acționariatului la S.C.Euroavi.S.R.L

3.3 Evoluția personalului la S.C.Euroavi.S.R.L

3.4 Parcul mijloacelor de transport

3.6 Gama principală a produselor oferite de S.C.Euroavi.S.R.L

3.5 Activitatea de producție în cadrul S.C.Euroavi.S.R.L

3.7 Prezentarea bilanțului la S.C.Euroavi.S.R.L pentru anul 2014

3.8 Analiza eficienței utilizării patrimoniului și a capitalului la S.C.Euroavi.S.R.L

3.9 Rezultatul financiar la S.C.Euroavi.S.R.L

3.10 Analiza SOWT în cadrul societăți S.C.Euroavi.S.R.L

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

[NUME_REDACTAT] își propune să analizeze piața cărnii și a produselor din carne în România facând o analiză și asupra piaței cărnii la nivel internațional. Motivul pentru care am ales această temă este dat de importanța deosebită pe care trebuie să o acordăm unui element vital din alimentația noastră zilnică, carnea, astfel încât producerea și comercializarea ei să se desfășoare în bune condiții cât mai bune.

Această temă este dezbătută din mai multe perspective și se dovedește a avea o importanță majoră atât la nivel național, cât și internațional. Lucrarea este structurată pe trei capitole și are ca scop analiza pieței cărnii și produselor din carne. În vederea atingerii scopului propus au fost analizați o serie de indicatori specifici acestei piețe.

În primul capitol al lucrării se pune accent pe prezentarea caracteristicilor pieței agroalimentare precum și particularitațile pieței cărnii și produselor din carne. În primul rând am început să pun bazele acestei lucrări pornind de la teoria economică care definește piața ca fiind locul unde cererea și oferta se întâlnesc și am încercat să descopăr cum funcționează piața cărnii și a produselor din carne la nivel internațional pentru a putea face mai apoi o comparție cu piața cărnii din România.

Principalele obiective ce s-au dorit a fi atinse în capitolul menționat a fost descoperirea factorilor de influență pe piața cărnii și a produselor din carne, care sunt principalii producători de carne și care este tipul de carne ce deține ponderea cea mai mare în vederea comercializării.

Cel de-al doilea capitol dezvoltă ideea centrală a lucrării întrucât face referire la piața cărnii și a produselor din carne din România.

În baza datelor obținute s-a urmărit analiza evoluției efectivelor de animale de pe teritoriul României precum și evoluția greutății animalelor în viu sacrificate pentru consum în exploatații agricole si abatoare în perioada 2008-2013. De altfel, s-a dorit aflarea nivelului de consum apentru carne și preparate din carne precum și capacitatea producătorilor autohtoni de a face comerț cu exteriorul.

Capitolul trei are în vedere analiza economico-financiară a societății S.C.Euroavi.S.R.L ce se ocupă cu prelucrarea produselor din carne de pasăre din județul Călărași. Obiectivele urmărite în acest capitol au fost îndeplinite prin furnizarea datelor de către unul din principalii acționari și au evidențiat aspecte legate pe de o parte, de activitatea efectiva a S.C. Euroavi.S.R.L iar pe de altă parte, aspecte legate de rezultatele economico-financiare din anul 2014.

La finalul lucrării sunt prezentate concluziile si propuneriile. Acestea vizează evoluția pieței cărnii si a produselor din carne în România, precum și creșterea eficienței economico financiară la S.C Euroavi S.R.l Călărași.

În vedrerea realizării prezentei lucrării au fost folosite date furnizate de [NUME_REDACTAT] de Statistică, de S.C Euroavi S.R.L din județul Călărași precum si date preluate din materiale de specialitate.

CAPITOLUL I

PIAȚA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

1.1. Caracteristicile pieței agroalimentare

Pornind de la definiția conceptului de sferă economia apare sub forma de ofertă de mărfuri, iar nevoile de consum – sub formă de cerere de mărfuri. Piața reprezintă sfera manifestării și confruntării ofertei și cererii, a realizării lor prin intermediul actelor de vânzare-cumpărare”.

Pentru situația prezentată discuția migrează către produsele agroalimentare, impunându-se delimitarea acestora în funcție de anumite criterii.

În prezent, piețele agricole se clasifică în mai multe categorii, în funcție de circuitul de distribuție în care se află produsul, după cum urmează:

piețele de producție: vânzătorii sunt reprezentați de producători agricoli, iar cumpărătorii detailiști ce au integrată și funcția de gros. Cele mai reprezentative sunt : piața de animale vii, piața de producție de fructe și legume.

piețele de gros : vânzătorii sunt grosiști, iar cumpărătorii, detailiști sau, după caz, organizații de genul unităților de alimentație publică. Acestea sunt amplasate, în general, în centrele urbane mari și pot fi specializate sau nespecializate;

piețele de detail : asigură distribuția produselor agricole către consumatorii finali, vânzătorii fiind reprezentați de producătorii agricoli, iar cumpărătorii sunt consumatorii finali. În această categorie se încadrează piețele agroalimentare amplasate, în general, în localități urbane și apreciate în general datorită prospețimii produselor.

bursele de mărfuri agricole : reprezintă o categorie aparte, unde se tranzacționează, în părți mari, produse agricole neprocesate sau produse cu grad redus de transformare. Acestea sunt amplasate în marile orașe și sunt atât de interes regional cât și international. Tendința ultimilor ani în țările dezvoltate.

1.1.1 Particularitățile pieței cărnii și produselor din carne

Industria globală a produselor alimentare și a băuturilor s-a transformat în timp de la agricultura la scară mică la un sector al afacerilor în valoare de miliarde de dolari, fiind, în prezent, susținută de tehnologiile moderne și dominată de marile companii multinaționale.

Industria alimentară reprezintă unul din sectoarele industriei cele mai dinamice și mai importante la nivel mondial.

În anul 2013 se constată evoluția favorabilă în sectorul de prelucrare a cărnii, atât din punct de vedere al vânzărilor, cât si din punct de vedere financiar. Potrivit unor date oficiale publicate, în acest sector în anul 2013 s-a înregistrat a treia creștere anuală consecutivă cu 7%, a cifrei de afaceri cumulate. În tabelul 1.1 este prezentată situația intreprinderilor din sectorul agroalimentar în România, în anbul 2013. Se constată din datele prezentate faptul că intreprinderiile din sectorul agroalimentar în anul 2013 au înregistrat o cifră de afaceri 850.333 milioane euro.

Tabel 1.1

Situația întreprinderilor din sectorul agroalimentar în România în anul 2013.

[NUME_REDACTAT] sectorului agroalimentar- ziarul financiar.ro

În prezent, sectorul cărnii și al produselor din carne continuă să se adapteze la dezechilibrele dintre cerere și ofertă.

[NUME_REDACTAT] se constată următoarea situație pe piața cărnii, și anume: crescătorii de bovine și ovine beneficiază de o creștere a prețurilor, iar producătorii de carne albă sunt nevoiți să își ajusteze oferta pentru a evita dificultățile financiare.

[NUME_REDACTAT] datorită reduceri cererii de consum, accesului limitat la credite și scumpirii energiei se constată faptul că crescătorii de bovine și-au sacrificat efectivele.

1.2 Cererea de produse agroalimentare.

Cererea de produse agroalimentare reprezintă cantitatea de produse agricole și alimentare pe care cumpărătorii sunt dispuși să o cumpere la un moment dat de pe piață. Se divide în :

cerere de consum productiv – trăsăturile cererii manifestate pe piața de afaceri;

cerere de consum final – este determinată atât de factori endogeni cât și exogeni..

În general, produsele agroalimentare asigură individului elementele necesare desfășurării proceselor vitale. Bineînțeles că asupra lor intervin și alți factori care determină diferențieri ale cererii individuale, atât sub aspect cantitativ cât și calitativ, cum ar fi:

factori de natură endogenă: vârsta, sexul, activitatea psihică, efortul fizic depus, particularitățile metabolismului,

factori de natură exogenă: clima, condițiile în care lucrează individul.

Influența factorilor endogeni acționează în mod diferit în funcție și de alte criterii, fiind diferită de la bărbați la femei, de la adulți la copii. Ca rezultat al diferențelor în ceea ce privește nevoile fiziologice ale indivizilor, ținându-se cont și de o serie de caracteristici demografice, specialiștii în domeniu au încercat să găsească soluția optimă, în vederea estimării cererii de alimente ale diferitelor colectivități.

Din acest motiv a apărut “scara Oxford”, ce presupune estimarea cererii unei gospodării în unități de consum. O unitate de consum reprezintă consumul șefului gospodăriei, al celorlalți membrii adulți ai gospodăriei și este estimat la 0,7 uc, iar consumul copiilor la 0,5 uc.

În afara elementelor de natură endogenă ce țin de individ, cererea de produse agroalimentare mai este influențată de o multitudine de factori externi, cum ar fi:

Mediul influențează cantitatea, precum și natura produselor consumate. În condiții de temperatură redusă, organismul uman are nevoie de un aport energetic ridicat.

Veniturile populației ce asigură un anumit standard de viață decent, generează modificări de natură calitativă asupra cererii și într-o măsură nesemnificativă modificări de natură cantitativă. Deoarece cererea de produse agroalimentare este declanșată de nevoi primare, este foarte puțin elastică la variația prețurilor și veniturilor. Astfel, scăderi sau creșteri ale prețurilor produselor agroalimentare, sau după caz, ale veniturilor populației se repercutează imediat în modificări ale structurii consumului populației pe categorii de produse.

Există însă și o anumită categorie de produse superioare, care se comportă diferit în cazul creșterii veniturilor, și anume determină un consum mai ridicat. Aici, se încadrăm fructele exotice, produsele cu calitate superioară și grad de prelucrare ridicat.

La polul opus, atunci când veniturile se reduc, se observă o tendință a migrației cererii de la produse scumpe, către cele inferioare. Dincolo de influențele de natură obiectivă, asupra cererii de produse agroalimentare acționează o serie de factori subiectivi care țin doar de individ: dorințe, aspirații, preferințe, percepții cu privire la diversele produse ce se găsesc pe piață.

Acestea sunt influențate în cea mai mare parte de proprietățile senzoriale ale produselor agroalimentare, precum și de imagine, marcă, preț, instrucțiuni de preparare, etc.

De asemenea gustul, mirosul, culoarea, aspectul, aroma, consistența sunt factori care influențează hotărâtor cererea pentru această categorie de produse, fiind în mod clar superioară produselor care generează senzații mai plăcute. În contextul acutal, unde concurența s-a accentuat, iar oferta este foarte diverisificată, putem observa o diferențiere majoră a proprietăților senzoriale și igienico-sanitare a produselor, fără însă a se modifica carcateristicile energetice și biologice.

Cererea pentru produsele agroalimentare este direct proporțională cu efectivul populației unei piețe, dar distribuția în cadrul unei țări nu este uniformă. Din acest motiv se manifestă un fenomen de concentrare a cererii în zonele urbane.

Autoconsumul, se poate defini ca fiind un mod de consum în care rezultatele activității de producție sunt folosite chiar de producător pentru consumul propriu. În acest caz producătorul este și consumator, iar produsele sau serviciile consumate nu fac obiectul tranzacțiilor de piață.

Pentru produsele agroalimentare, comparativ cu alte produse sau servicii, fenomenul autoconsumului este mult mai extins. În cazul anumitor categorii de populație deține o pondere foarte mare în acoperirea nevoilor de consum. Fenomenul autoconsumului generează diferențieri nu doar cantitative la nivelul cererii de produse agroalimentare, ci și de natură structurală.

Cererea din zonele rurale este orientată cu preponderență către produsele prelucrate la nivel industrial, dificil de obținut în gospodăriile populației, ceea ce determină o pondere sporită a acestor categorii de produse în totalul cererii, comparativ cu structura cererii din mediul urban.

Unul din aspectele deosebite ale cererii produselor agroalimentare în comparație cu alte categorii de produse, îl constituie gradul de sezonalitate pe care îl manifestă pentru anumite categorii de produse.

În primul rând factorii climatici sunt cei care influențează major consumul de legume, fructe și carne, dar acest lucru se întâmplă și în preajma unor evenimente speciale.

Dacă, în general, sezonalitatea producției agricole este atenuată la nivelul industriei alimentare sau prin intermediul stocurilor și a importurilor, există și produse a căror prezență pe piață este limitată influențând implicit cererea pentru acestea. Dincolo de aceste aspecte, există produse, de regulă de consum curent, a căror cerere este relativ constantă întreg cursul anului.

1.2.1 Cererea în cadrul pieței cărnii și produselor din carne

Prețurile ridicate la carne și încetinirea creșterii demografice vor frâna majorarea producției în următorii ani, raportat la ultimul deceniu. Îmbătrânirea consumatorilor, corelată cu sensibilizarea impactului asupra mediului, ar trebui să contracareze într-o oarecare măsură mărirea cererii, în particular în țările dezvoltate. Mai mult, cazurile de boli transmise prin intermediul cărnii, mai ales infecțiile E.coli și salmonella, la care se adaugă episoadele recente de contaminare a cărnii și a laptelui de către compuși chimici, au redus încrederea consumatorilor.

O solutție în ceea ce privește creșterea cererii este reprezentată de mărirea salariilor în perioada urmatoare.

Conform estimărilor, cererea va crește mai ales din partea marilor economii din Asia și [NUME_REDACTAT], dar și din partea statelor exportatoare de petrol.

Pentru următorul deceniu, este estimată o micșorare a comerțului cu carne, sub efectele conjugate ale încetinirii producției și menținerii prețurilor mondiale la un nivel ridicat, care vor descuraja importurile.

Dezvoltarea fermelor de păsări și de bovine va conduce la mărirea exporturilor mondiale de carne cu 16% la orizontul anilor 2020 față de 2000. Majorarea va fi determinată în special de creșterea schimburilor de carne din partea țărilor din America de Nord și Sud, care vor acoperi circa 84% în majorarea totală a exporturilor la nivelul anului 2020.

Exporturile de carne ale [NUME_REDACTAT] ar trebui, conform previziunilor, să scadă în viitor datorită micșorării producției interne ca urmare a reformelor PAC, cuplate cu consumul intern în creștere determinat de lărgirea UE.

Japonia va rămâne cel mai mare importator de carne în 2020, urmată de Mexic și Coreea.

[NUME_REDACTAT] este în continuare unul dintre cei mai mari importatori de carne, dar contingentele tarifare vor limita importurile.

1.3. Oferta pe piața a produselor agroalimentare

Oferta constituie răspunsul întreprinderilor din sectorul agricol și alimentar la cererea manifestată pe piață de către utilizatorii industriali de produse agricole și consumatorii finali.

Aceasta prezintă o serie de particularități determinate, pe de o parte, de caracteristicile producției agricole, ale mediului natural dintr-o anumită zonă , iar pe de altă parte, de caracteristicile cererii pentru acestea cum ar fi:

– Sezonalitatea ce se referă la oscilațiile anuale ale producției agricole, mult mai accentuate în cazul producției vegetale comparativ cu producția animală. În funcție de momentul recoltării, însă, proprietățile fizico-chimice și senzoriale ale producțiilor vegetale, chiar și pentru aceleași specii. Importurilor asigură și satisfacerea cererii pentru anumite produse care, datorită condițiilor climaterice pe care le impun, nu sunt specifice pieței respective.

– Perisabilitatea – proprietatea produselor agricole vegetale sau animale de a-și pierde în timp proprietățile inițiale. Se poate vorbi atât de o depreciere calitativă cât și de pierderi în greutate. Pentru produsele vegetale perisabilitatea este determinată de caracteristicile fizico-chimice și biologice ale acestora și de condițiile de depozitare.

-Variabilitatea cantitativă și calitativă a producției: cantitatea și calitatea producției este determinată de factori: climatici, pedologici și agrotehnici, a căror acțiune nu este izolată datorită raporturilor de interdependență dintre ei. Variația acestor factori generează modificări asupra producției de la o perioadă la alta sau de la o regiune la alta, în anumite condiții.

– Gradul scăzut de concentrare a producției agricole atât sub aspect geografic cât și economic: se datorează existenței unui număr mare de producători, dispersați din punct de vedere teritorial și între care există mari diferențe.

Dispersarea producției agricole generează, pe de o parte, scăderea puterii de negociere a producătorilor agricoli în raporturile cu ceilalți agenți situați de-a lungul filierei de produs, iar pe de altă parte, creează reale probleme procesatorilor.

– Caracter rigid : în raport cu alte categorii de produse, producția agricolă nu se poate adapta cu ușurință la modificările intervenite la nivelul prețului sau al cererii. Momentul manifestării cererii pe piață pentru anumite produse agricole, este separat în timp de momentul în care se obține respectiva cultură.

În condițiile prezentate decizia producătorilor agricoli este însoțită de un mare risc, care crește pe măsură ce intervalul dintre cele două momente este mai mare.

1.3.1 Oferta pe piața cărnii și produselor din carne

Graficele următoare prezintă o scurtă retrospectivă asupra producției și a consumului de carne în lume, pe baza datelor de la organizații mondiale, cum ar fi Organizația pentru Cooperare și [NUME_REDACTAT], Organizația pentru Alimentație și Agricultură a [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] a Sănătății.

Fig.nr.1.1 Producția de carne în întreaga lume.

Sursa : dancaragea.blogspot.com

Companiile producătoare de carne sunt în expansiune datorită fuziunilor și achizițiilor și se extind în alte țări, diversificându-și speciile de animale. Astăzi există zece mari producători de carne pe glob, din care patru sunt din SUA: Cargill, Tyson, Smithfield și [NUME_REDACTAT], cu vânzări fabuloase pe an.

Sursa : dancaragea.blogspot.com

Fig.nr.1.2 Clasamentul primilor zece producători internaționali de carne

În prezent, prețul reprezintă motivul principal pentru care carnea de pui este atât de populară. Producerea puilor de carne este mai ieftină decât producția de alte tipuri de carne, deoarece hrana lor este mult mai putin costisitoare comparativ cu a altor animale.

Nu trebuie uitat faptul că, există doar câteva limitări religioase sau culturale la nivel mondial pentru a nu mânca carne de pui. În anul 2011, pe plan mondial s-au sacrificat aproximativ 58 de miliarde de pui, comparativ cu aproximativ 1,3 miliarde de porci și peste 300 de milioane de vite.

Sursa : dancaragea.blogspot.com

Fig.nr.1.3 Animale sacrificate anual, în lume, pentru carne.

Pentru următorul deceniu, este estimată o micșorare a comerțului cu carne, sub efectele conjugate ale încetinirii producției și menținerii prețurilor mondiale la un nivel ridicat, care vor descuraja importurile. Dezvoltarea fermelor de păsări și de bovine va conduce la mărirea exporturilor mondiale de carne cu 16% la orizontul anilor 2020 față de 2000.

Majorarea va fi determinată în special de creșterea schimburilor de carne din partea țărilor din America de Nord și Sud, care vor acoperi circa 84% în majorarea totală a exporturilor la nivelul anului 2020.

Exporturile de carne ale UE ar trebui, să scdă în viitor din cauza micșorării producției interne ca urmare a reformelor PAC, corelate cu consumul intern în creștere determinat de lărgirea UE.

Japonia va rămâne cel mai mare importator de carne în 2020, urmată de Mexic si Coreea. [NUME_REDACTAT] este în continuare unul dintre cei mai mari importatori de carne.

Cu aproape 200 de milioane de vite exportate, Brazilia a devenit alături de India, liderul exporturilor de carne de vită la nivel mondial, expediind marfă în 138 de țări. Efectivele de bovine sunt concentrate în statele [NUME_REDACTAT], Goias și [NUME_REDACTAT] care împreună dețin 46% din totalul bovinelor ce sunt crescute în Brazilia. În aceste state sunt înregistrate aproape 90 de milioane de capete.

Brazilia a devenit cel mai mare crescător al rasei Nelore, rasă recunoscută din anul 1868. În anul 1938 a fost creat registrul genealogic al rasei Nelore. Rasa a fost apoi exportată în Argentina, Paraguay, Venezuela, [NUME_REDACTAT], Mexic, [NUME_REDACTAT] și multe alte țări.

În toate aceste locuri, contribuția Nelore a fost remarcabilă la încrucișările cu rasele locale. În prezent efectivul rasei Nelore depășește peste 100 milioane de capete în Brazilia. Ca producător de carne, România ocupă în 2007, conform datelor oferite de Eurostat locul 11 în UE la porc și vită, locul 7 la pui și locul 5 la carnea de oaie.

În 2005, România avea 1.038 unități de producere, procesare și conservare carne, cât [NUME_REDACTAT], față de 599 Bulgaria, 619 Ungaria, 3.597 Polonia, 3.854 Italia, 4.298 Spania, 11.216 Franța și 12.615 Germania. Aceste unități realizau o cifra de afaceri de 1,46 miliarde euro.

Totuși, la capitolul carne și preparate din carne, România înregistra la nivelul anului 2006, un sold negativ în comerțul exterior de 474 milioane euro, importurile reprezentând 511 milioane de euro și exporturile la doar 37 de milioane de euro, după cum o arată datele [NUME_REDACTAT] de Statistică. 

1.4. Prețuri și tipuri de prețuri

Prețul reprezintă suma de bani pe care agentul economic o cedează pentru achiziționarea de produse. Prețul produselor agricole prezintă o serie de particularități comparativ cu alte categorii de produse ce suportă transformări la nivel industrial.

Aceste particularități rezultă, pe de o parte, din caracterul sezonier al producției agricole, iar pe de altă parte, din raportul în care se află, la un moment dat, cererea și oferta de produse agricole de pe piață.

În cazul produselor vegetale care datorită particularităților pe care le prezintă pot fi stocate înregistrând, astfel, o prezență permanentă pe piață, variația prețului este legată, îndeosebi, de momentul apariției noii recolte, precum și de momentul care marchează sfârșitul perioadei de recoltare.

În cazul fructelor și al legumelor ce pot fi stocate momentul apariției primei recolte este însoțit de scăderea prețurilor produselor din recolta anului precedent, iar prețul noilor produse înregistrează un moment de maxim. Ulterior prețul scade înregistrând abateri în plus și minus de la un anumit nivel mediu și crește odată cu ultima recoltă, când cererea este sporită. În cazul cerealelor care, de asemenea, înregistrează o prezență permanentă pe piață, prețurile cunosc nivele minime în perioada recoltării și în lunile imediat următoare.

Datorită cheltuielilor generate de manipularea, uscarea, depozitarea cerealelor, ulterior prețul înregistrează o creștere care atinge nivelul maxim în lunile decembrie – martie. În perioada premergătoare recoltării, în funcție de estimările realizate cu privire la evoluția producției, prețurile fie înregistrează o creștere accelerată sau continuă evoluția normală, ușor ascendentă.

Produsele de origine animală cunosc fluctuații de natură sezonieră de o intensitate mult mai redusă. De fapt, la aceste categorii de produse, fluctuațiile prețurilor înregistrate de la o lună la alta sunt determinate, mai mult, de caracterul sezonier al consumului decât de sezonalitatea producției.

Referindu-ne, de asemenea, strict la prețurile produselor agricole, o particularitate o constituie modul în care acestea fluctuează în funcție de cantitatea de produse agricole existentă pe o piață.

În legătură cu acest aspect, economistul englez [NUME_REDACTAT], care a trăit în Anglia în a doua jumătate a secolul XVII, a studiat influența pe care raportul cerere – ofertă existent la un moment dat pe o anumită piață îl are asupra prețului și, implicit, asupra veniturilor producătorilor agricoli.

Prețul produselor alimentare rezultate în urma transformării la nivel industrial, nu se remarcă prin multiple particularități față de caracteristicile și modul de formare a prețurilor bunurilor de consum, în general.

Ca și în cazul celorlalte bunuri, prețurile produselor alimentare pot varia între două limite: una inferioară determinată în funcție de costuri și alta superioară, determinată în funcție de puterea de cumpărare a populației de pe piața de referință.

În ceea ce privește modul de formare a prețurilor la nivelul piețelor en-gros, firmele prezente pe această piață se pot baza pe:

prețul de contractare – rezultat în urma negocierilor directe dintre producătorii agricoli și procesatorii din industria alimentară;

prețul liber : rezultat în urma negocierilor din perioada premergătoare sau imediat după recoltare. Tranzacțiile încheiate la acest moment implică un grad ridicat de risc pentru ambele părți;

Principalele opțiuni strategice în domeniul prețurilor produselor agroalimentare, destinate în special consumatorilor finali, se referă la:

strategia prețului înalt : specifică firmelor care se adresează pieței cu produse noi, produse care nu sunt cunoscute pieței sau care au caracter de raritate;

strategia de penetrare a pieței : specifică firmelor ce se adresează pieței cu produse de consum curent, nediferențiate, produse care au caracter de abundență pe piață, practicarea unor prețuri reduse reprezentând un real avantaj pentru întreprindere;

Opțiunea firmelor în funcție de cele două alternative poate fi influențată de gradul de noutate al produsului, caracterul de raritate sau abundență, intensitatea concurenței și prețurile produselor similare, destinația în consum, de segmentul de consumatori căruia se adresează, de etapa din ciclul său de viață.

O particularitate atât pentru cazul produselor agricole cât și alimentare o constituie intervenția statului în formarea prețurilor, într-o mai mare măsură decât în cazul altor produse. Scopul îl constituie în primul rând controlul asupra ratei inflației, protecția socială a anumitor categorii defavorizate ale populație sau chiar a întregii populații în condițiile în care se remarcă o creștere excesivă a prețurilor acestor produse, combaterea evaziunii fiscale, protecția fermierilor în situație de supraproducție și diminuarea disparităților dintre veniturile producătorilor agricoli și cele ale procesatorilor din industria alimentară sau după caz ale distribuitorilor.

Tehnicile prin care statul intervine în formarea prețurilor sunt atât de natură restrictivă ,cât și flexibile.

Blocarea prețurilor – tehnică utilizată cu frecvență redusă și pe perioade scurte de timp, presupune menținerea constantă a acestora la un nivel atins la o dată determinată.

Regimul prețurilor maximale este o tehnică specifică produsele agroalimentare de bază sau achizițiilor de produse agricole de interes național.

Această tehnică constă în stabilirea unor limite maxime pentru prețurile produselor reglementate, cu scopul de a combate creșterile abuzive sau, după caz, pentru protecția socială a segmentelor cu putere de cumpărare scăzută.

Plafonarea nivelului valorii adăugate presupune exprimarea în mărime relativă sau în mărime absolută, a nivelului maxim al valorii adăugate practicate de agenții participanți la fluxul produselor agricole și alimentare.

Regimul prețurilor negociate între producătorii agricoli și puterea publică vizează adaptarea prețurilor în funcție de evoluția inflației, pentru combaterea concurenței neloiale etc.

Regimul prețurilor supravegheate presupune fixarea prețurilor în mod liber de către agenții economici, însă, înainte de aplicarea prețurilor producătorii și/sau distribuitorii au obligația de a comunica cu 15 – 30 zile nivelul acestora.

Subvențiile practicate atât în țările dezvoltate cât și în celelalte țări sunt orientate, îndeosebi, către producătorii agricoli, în vederea sprijinirii activității lor și, într-o mai mică măsură, către procesatorii din industria alimentară.

Ajutoarele rambursabile sau creditele cu dobândă redusă orientate, de asemenea, către producătorii agricoli, au ca obiectiv principal stimularea investițiilor și atenuarea efectelor negative ale inflației.

Regimul prețurilor de referință în vederea controlului valorii declarate în vamă a produselor agroalimentare din import urmăresc limitarea sau eliminarea evaziunii fiscale.

Tehnica constă în stabilirea de către stat a unor prețuri de referință utilizate ca termen de comparație pentru prețurile înscrise în facturile ce însoțesc produsele importate.

Taxele vamale aferente produselor agroalimentare din import urmăresc, în general, protejarea producătorilor interni.

Obstacole netarifare privind importul sau exportul de produse agroalimentare se referă la contingente impuse la importul și exportul de produse agroalimentare, precum și la norme fitosanitare care blochează intrarea pe piață a unor produse ce nu respectă legislația în domeniu.

Primele de achiziție sunt acordate cu scopul de a stimula achizițiile de la producătorii agricoli.

Reduceri ale TVA sau ale altor impozite urmăresc stimularea activității producătorilor agricoli, a procesatorilor și a distribuitorilor de produse agroalimentare, precum și protecția socială;

Capitolul II

PIAȚA CĂRNII ȘI A PRODUSELOR DIN CARNE ÎN ROMÂNIA

2.1 Efectivele de animale din [NUME_REDACTAT] tabelul 2.1 este prezentată evoluția efectivelor de animale în perioada 2008-2013. Se constată din analiza datelor prezentate evoluția diferențiată a animalelor de la specie la specie și de la o perioada la alta. De-a lungul perioadei analizate, se înregistrează scăderi în rândul tuturor efectivelor de animale studiate. Cea mai semnificativă scădere a fost înregistrată la păsări,de la 121.378.539 capete (2008) la 79.841.651 capete (2012).

Tabel 2.1

Evoluția efectivelor de animale din România, în perioada 2008-2013

-număr-

Sursă:www.insse.ro , 2015

Pentru categoria ovine a fost înregistrată o scădere de la 14.061.864 capete (2008) la 8.533.434 capete (2012).

O altă categorie o reprezintă porcinele care începând cu anul 2008 a înregistrat valori tot mai scăzute, aproximativ cu 66% în anul 2013 față de anul de bază.

Caprinele reprezintă singura categorie de animale care reușeste în urma unor scăderi în intervalul 2009-2010, să înregistreze creșterii în anul 2013 față de anul 2008. Acestea se clasează pe ultimul loc în rândul efectivelor de animale analizate.

2.2 Greutatea animalelor în viu sacrificate pentru consum în exploatațiile agricole și abatoare în [NUME_REDACTAT] tabelul 2.2 este prezentată evoluția greutății animalelor în viu sacrificate pentru consum în exploatații agricole si abatoare în perioada 2008-2013. Se constată faptul că în anul 2013 față de anul 2008, greutatea în viu a animalelor destinate sacrificării a scăzut pentru următoarele categorii după cum urmează: bovine de la 306.373 tone la 192.206 tone; porcine de la 605.164 tone la 546.530 tone; ovine și caprine de la 103.802 tone la 103.619 tone. În perioada analizată se observă că există creștere a greutății în viu doar pentru păsări de la 410.237 tone (2008) la 456.632 tone (2013).

Tabel 2.2

Evoluția greutății animalelor în viu sacrificate pentru consum în exploatații agricole si abatoare în perioada 2008-2013

-tone-

Sursă:www.insse.ro, 2015

2.3 Producția din industria prelucrării și conservării cărnii în [NUME_REDACTAT] tabelul 2.3 este prezentată producția realizată si vândută din industria prelucrării și conservării cărnii din România în perioada 2011. În acest an, în România au fost prelucrate si conservate 264.778.358 kg carne

Tabel 2.3

Producția realizată si vândută din industria prelucrării și conservării cărnii din [NUME_REDACTAT]: Baza de date EUROSTAT (octombrie 2011)

2.4 Consumul de carne și produse din carne în [NUME_REDACTAT] România, conform datelor [NUME_REDACTAT] de Statistică, consumul de carne și preparate din carne se situează la un nivel relativ scăzut comparativ cu standardele din țările dezvoltate.

Consumul mediu lunar de carne proaspătă pe o persoană a fost în anul 2011, de 3,1 kg, în scădere cu 0,8% față de anul anterior. împreună cu preparatele din carne, acesta se ridică la 4,1 kg lunar în anul 2011, ceea ce înseamnă un consum mediu anual de 49 kg pe o persoană. Consumul de carne refrigerată, în special de vită, este considerabil mai mic față de cel din alte țări.

O scădere destul de puternică, cu 20%, a început să se înregistreze încă din 2009, începutul lui 2010, pe fondul crizei economice. [NUME_REDACTAT] Național de Statistică menționează prima scădere în consumul de carne de pasăre, de la 20 kg/cap de locuitor în 2009, la 17,9 kg în 2010, după trei ani de creștere continuă.

2.5 Comerțul exterior cu carne și produse din carne

România a importat, de opt ori mai multă carne de porc decât a exportat în primele cinci luni ale anului. Țara noastră a importat carne de porc în valoare de peste 77 de milioane de euro și a exportat carne de porc în valoare de 8, 033 milioane de euro.

[NUME_REDACTAT] de carne de porc, au provenit din Germania, Ungaria, Olanda, Belgia si Danemarca. Importurile de carne de porc s-au redus de la 59.446 tone (2011) la 45. 498 de tone (2013).

Importul a avut o evoluție oscilantă cu un minim de 46,3 miliarde de euro în anul 2008 și un maxim de 134,9 miliarde euro în 2013. În anul 2013, importul s-a mărit cu 7% față de anul anterior și cu 118,6% față de anul 2008.

Principalele țări partenere ale României , în 2011, la exportul de animale vii din specia ovină sau caprină au fost Bulgaria, Grecia, Iordania, Italia si Libia.

Importul de animale vii din specia ovină sau caprină în România provine din Ungaria, Italia, Bulgaria. Cea mai mare parte din exportul României de animale vii din specia bovină este orientat către Croația, Spania, Italia, iar cantitățile importate provin în România din Olanda, [NUME_REDACTAT].

Din punct de vedere valoric importul a urmat o evoluție crescătoare în perioada 2008-2009. Începând cu anul 2010, acesta a început să se reducă, ajungând în anul 2012 la 456,2 miliarde de euro. În anul 2012, cele mai mari valori s-au înregistrat la grupele carne de porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată, 268,5 mii de euro și carne și organe comestibile ale păsărilor, proaspete, refrigerate sau congelate 118,4 mil. euro.

Primele cinci țări partenere ale României, în 2012, la exportul de carne și organe comestibile ale păsărilor -proaspete, refrigerate sau congelate au fost Bulgaria, Ungaria, Olanda, [NUME_REDACTAT] și Germania, importul provenind din Ungaria, Germania, Olanda, Bulgaria și Brazilia.

Exportul la carne de ovine și caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată a fost orientat spre Iordania, Italia, Grecia, Croația și Libia, importul provenind din Spania, Germania, Franța, Italia și Olanda. În perioada 2008-2011 comerțul exterior cu preparate din carne, din pește sau din crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice a reprezentat între 0,1% și 0,2% din totalul exporturilor românești.

Din punct de vedere valoric exportul a avut o evoluție oscilantă,iar valoarea înregistrată în anul 2012 a fost de 68,3 mil. euro. În anul 2012, pe primul loc s-a situat grupa “Alte preparate și conserve din carne, organe sau sânge” cu o valoare de 38,4 miliarde de euro.

Cele mai mari importuri în anul 2012 s-au realizat la grupa „Alte preparate și conserve din carne, organe sau sânge” acestea fiind de 23,0 miliarde de euro.

2.6 Legislație –piața cărnii și produselor din carne

Producătorii din industria cărnii solicită modificarea sau renunțarea la Ordinul 560 referitor la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească produsele din carne pentru a fi fabricate și comercializate pe teritoriul României, pentru că acesta le creează un dezavantaj de preț față de produsele care vin din import.

Producătorii de produse din carne din Europa nu sunt obligați, prin Ordinul 560, să se alinieze la rețetele din România și atunci ne creează nouă, ca industrie, un dezavantaj de preț și de competiție, nu dezavantaj de calitate pentru că sigur produsele noastre sunt mai calitative decât cele care vin din piața europeană.

Atunci noi am încercat, ca și industrie a cărnii, dacă acest ordin nu poate fi modificat atunci să fie abrogat și să se alinieze absolut toți producătorii, pentru că vorbim de o piață europeană și nu vorbim numai din piața din România, la același standard, tocmai pentru a avea același preț și în cadrul aceluiași preț consumatorul să poată să aleagă produsul mai bun calitativ.

Capitolul III

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SC EUROAVI SRL DIN JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

3.1 Prezentare a SC Euroavi SRL

SC EUROAVI SRL a fost înființată în anul 2006 ca o necesitate a prelucrării produselor din carne de pasăre în zona cu cea mai puternică arie de dezvoltare, în ceea ce privește producerea puilor de carne. Astfel un grup de crescători de păsări, din [NUME_REDACTAT] au constituit primul grup de producători recunoscut de MAPDR sub numele de Euroavi, pentru a-și abatoriza produsele împreună. Grupul s-a format în anul 2006 de către 7 acționari. Unul din ei a venit cu terenul pentru construcția abatorului iar restul au contribuit cu activitatea firmelor [NUME_REDACTAT] Vodă, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], toate administrând mai multe ferme de pui. În mai anul 2009 au inaugurat abatorul la Drajna.

3.2 Structura acționariatului la SC Euroavi SRL

Capitalul social din cadrul SC Euroavi SRL este de 100.000 RON. Acest capital social în totalitate vărsat, iar structura acționariatului fiind următoarea:

-[NUME_REDACTAT] – 18%

-[NUME_REDACTAT] Gabriel – 18%

-[NUME_REDACTAT] Gabriela – 18%

-[NUME_REDACTAT] – 18%

-[NUME_REDACTAT] – 11%

-[NUME_REDACTAT] Silviu – 11%

-[NUME_REDACTAT] – 6%

În vederea realizări unui abator si a unei ferme de păsări au fost necesare 8,5 milioane de euro. Aproape 8 milioane de euro a costat doar abatorul. Prin programul SAPARD s-au obținut 2 milioane de euro la care s-au adăugat 2 milioane de euro, bani care au fost suportați din fonduri proprii, iar restul a fost obținut prin credite bancare. După inaugurarea abatorului, care înglobează cea mai nouă tehnologie existentă la nivel mondial și respectă toate normele de calitate ale [NUME_REDACTAT], s-a început producția cărnii de pasăre. Abatorul are o capacitate de tăiere de 4000 capete/ora. Materia primă este asigurată de firmele din cadrul grupului în proporție de 98 %. Distribuția cărnii de pasăre se face în zona din jur: Călărași, Constanța, Galați, Brăila,București si Ploiești. socitatea Euroavi dezvoltă permanent relații de colaborare cu toți clienții, distribuitori locali si zonali, magazinele de tip supermarket și hipermarket.[NUME_REDACTAT] distribuie pui de calitate, gustoși și hrăniți naturali în următoarele regiuni București, Giurgiu, Ploiești, Brașov, Turda (cu distribuție în Ardeal prin Kaufland), Galați, Constanța, Călărași, Oltenița, Slobozia.

Un aspect important pentru S.C.Euroavi.S.R.L. îl reprezintă faptul că a încheiat și contracte de export, deoarece companiile din afară caută abatoare mai mici. Acestea, în general, practică prețuri ceva mai mici. Cea mai mare cantitate exportată este orientată spre Bulgaria. [NUME_REDACTAT] societatea S.C.Euroavi.S.R.L. exportă doar gheare de pui. În anul 2009, anul demarării activității de producție, S.C.Euroavi.S.R.L. a obținut 8.425 tone carne pasăre și a realizat o cifră de afacere de aproximativ 48 milioane lei, în anul 2010 a obținut 15.265 tone carne de pasăre si a realizat o cifră de afacere de aproximativ 88 milioane lei. La data de 30.06.2011 SC Euroavi SRL dispunea de un număr total de 230 angajați. În anul 2010 SC Euroavi SRL a fost premiată cu locul 1 de [NUME_REDACTAT] și de firma [NUME_REDACTAT] cu premiul pentru cea mai dinamică firmă din Muntenia, cu o creștere a cifrei de afaceri în perioada 2007-2009 de 667,4%.

De asemenea societatea a fost premiată cu locul 1 pentru rezultatele economico-financiare din anul 2009 și a obținut un premiu pentru produse „ECO” oferit de Camera de Comerț, Industrie și [NUME_REDACTAT]. În prezent activitatea de producție și desfacere a S.C. Euroavi S.R.L. se desfășoară la capacitate de 100%.

3.3 Evoluția personalului în cadrul SC Euroavi SRL

În anul 2014 SC Euroavi SRL și-a desfășurat activitatea de abatorizare a păsărilor, având la dispoziție 302 de salariați. Salariile se plătesc de două ori pe lună, în zilele 15 și 30 ale lunii.Cheltuielile societății, cu personalul în exercițiu financiar din anul 2014 sunt în valoare de 5.587.723 lei, acestea reprezentând:

Cheltuieli cu salarii – 4.451.105 lei.

Cheltuieli cu asigurările și protecția socială – 1.136.618 lei.

3.4 Parcul mijloacelor de transport

Societatea dispune de un camion frigorific de 10 tone, 15 autoutilitare frigorifice de 2-3 tone și de mașini dotate cu sistem de monitorizare a temperaturii.

Cu ajutorul acestora SC Euroavi SRL asigură distribuția produselor “Euroavi” în București, județele limitrofe și chiar în toată țara prin intermediul marilor lanțuri de retail Kaufland, Cora, Lidl, Metro.

De asemenea atunci când este cazul SC Euroavi SRL închiriaza mașini dotate cu un sistem de monitorizare a temperaturii.

3.5 Gama produselor principale oferite de S.C. Euroavi S.R.L.

În tabelul 3.1 este prezentată gama de produse comercializate pe piață de S.C. Euroavi S.R.L. în anul 2014, atât din punct de vedere cantitativ cât și din punct de vedere calitativ. Din tabelul prezentat mai jos se constată faptul că această societate comercializează numeroase produse ceea ce îi conferă o anumită stabilitate pe piața locală, națională dar si pe piețe externe. Societatea urmărește consolidarea poziției pe piața națională și are în vedere realizarea unor spoturi publicitare. Societatea în perioada următoare va suplimenta cheltuielile cu ambalajele, deoarece s-a constatat faptul că consumatorii sunt atrași de aspectul exterior al produselor.

Tabelul 3.1

Gama de produse comercializate pe piață de SC euroavi SRL în anul 2014

Sursă SC Euroavi SRL 2015

3.6 Activitatea de producție în cadrul S.C. Euroavi S.R.L.

Întreaga activitate de producție pe anul 2014 s-a axat pe un singură axă de producție “Flux producere și desfacere carne pasăre” și s-a desfășurat în următoarele subunități:

[NUME_REDACTAT],

[NUME_REDACTAT].

În anul 2014, capacitățile de producție s-au folosit la un nivel de 100%. În tabelul 3.2 sunt prezentați principali indicatori de producție în perioada 2013-2014.

Principalii indicatori de producție s-au realizat după cum urmează: pui de găină pentru carne 20.705 tone (2014); carne pasăre tăiată 15.392 tone (2014); randament la sacrificare 74,34 % (2014). În anul 2014 se constată faptul că principalii indicatori de producție au înregistrat valori mai mari comparativ cu anul 2013.

Tabel 3.2

Principalii indicatori de producție realizat de SC Euroavi SRL

Sursă SC Euroavi SRL 2015

3.7 Prezentarea bilanțului la SC Euroavi SRL pentru anul 2014

Pe tot parcursul anului 2014, conducerea societății a acordat o atenție sporită încadrării în normele legale, privind organizarea și conducerea corectă și la zi a contabilității, respectarea principiilor acesteia, a regulilor și metodelor prevăzute de Legea contabilității nr.82/1991 cu modificările ulterioare.

Bilanțul contabil din anul 2014 s-a întocmit cu respectarea regulilor prevăzute în normele editate de [NUME_REDACTAT] pentru aplicarea ordinului MF nr.3055/2009 cu modificările aferente și alte acte normative în materie.

Posturile înscrise în bilanț corespund cu datele înregistrate în evidența contabilă pusă de acord cu situația elementelor patrimoniale stabilite cu ocazia inventarierii, ale cărei constatări au fost reflectate în balanța de verificare întocmită la 31 decembrie 2014 care a stat la baza întocmirii bilanțului contabil încheiat la aceeași dată.

În tabelul 3.3 este prezentată situația activelor în cadrul S.C. Euroavi S.R.L. ,în perioada 2013-2014. Activele societății au cunoscut o scădere în anul 2014 față de anul 2013, în suma de 1.278.592 lei.

Tabel 3.3

Situația activelor în cadrul S.C. Euroavi S.R.L. în perioada 2013-2014

Sursă SC Euroavi SRL 2015

În intervalul 2013-2014 se constată faptul că:

-„Stocurile” au cunoscut o creștere de 996.492 RON datorită avansului pentru achiziția de piese de schimb pentru remontul liniei de sacrificare, avansului plătit pentru achiziția de cântare cu etichete Marel precum și avansului pentru utilajele pentru modernizarea stației de epurare ;

-„Creanțele comerciale” au crescut cu 2.205.109 RON datorită faptului că în cursul anului 2014 am reluat colaborarea cu [NUME_REDACTAT], care în momentul de față este al doilea cel mai important client al SC Euroavi SRL.;

-„Alte creanțe” au scazut cu 4.225.398;

-„Activele imobilizate” au cunoscut o scădere de 299.825 Ron datorită amortizmentului calculat.

În cursul anului 2014 s-au facut investiții de aproximativ 1.700.000 lei.

Fondurile de acoperire a acestor investiții au fost 894.200 lei proveniți din programul SAPARD prin măsura 142. Bani au fost folositi pentru achizitionarea urmatoarelor utilaje:

tanc imersie-27.150 lei;

mașină dezosat pulpă superioară-201.979 lei;

mașină fulgi gheață-15.972 lei;

mașină ambalat Scorpius 600 S-366.588 lei;

degresător pipote-17.917;

mașină de ambalat în atmosfera controlată – 146.642 lei;

mașină de ambalat c550- 94395 lei.

De asemenea, s-au mai achiziționat un cântar cu etichetare, aparat de gradare, cântar greutate fixă, precum și un încărcător frontal Schaeffer în valoare de 731.456 lei. Fondurile pentru acoperirea acestora au fost 30% fonduri proprii și 70% finantare leasing.

In tabelul 3.4 este prezentata situația pasivului SC Euroavi SRL în anii 2013-2014. Situația pasivelor SC Euroavi SRL au cunoscut o scădere în valoare de 1.278.592 față de anul 2013 datorită faptului că datoriile societății înregistrate de către bănci au scăzut cu 3.823.073 lei, s-a achitat 1.308.564 lei din eșalonarea încheiată cu ANAF.

Tabelul 3.4

Situația pasivului SC Euroavi SRL în anii 2013-2014

Sursă SC EUROAVI SRL 2015

In tabelul 3.5 este prezentata situația datoriilor societății S.C. Euroavi S.R.L. în perioada 2013-2014. Datoriile comerciale au crescut cu 2.181.059 lei in anul 2014 fata de anul 2013.

Tabelul 3.5

Situația datoriilor societății S.C. Euroavi S.R.L în prioada 2013-2014

Sursă SC Euroavi SRL 2015

3.8 Analiza eficienței utilizării patrimoniului și a capitalului la S.C.Euroavi.S.R.L

In tabelul 3.6 este prezentata evolutia principalilor indicatori realizati de S.C.Euroavi.S.R.L, in perioada 2011-2014. Pentru a avea o imagine mai clară asupra utilizării patrimoniului și a capitalului societății s-a impus prezentarea indicatorilor specifici. Cifra de afaceri a crescut de la 92.772.767 lei (2011) la 120.624.251 lei (2014).

Tabelul 3.6

Principalii indicatori realizați de societatea SC EUROAVI SRL în

perioada 2011-2014

-Lei-

Sursă SC Euroavi SRL 2015

3.9 Rezultatul financiar al SC Euroavi SRL

În conformitate cu prevederile Legii nr.82/1991 și a Ordinului MF 3055/2009 s-a urmărit reflectarea în evidența contabilă și implicit în balanța de verificare și bilanțul contabil pe anul 2014 a patrimoniului societății, evaluat potrivit normelor în vigoare, a tuturor veniturilor și cheltuielilor efectuate de societate în cursul anului, astfel încât rezultatele financiare înscrise în bilanț să fie corect stabilite, pentru a fi supuse aprobării A.G.A.

Principalii indicatori care prezintă rezultatele financiare ale societății comparativ cu anul precedent sunt prezentati in tabelul 3.7.

Cheltuielile totale au crescut de la 101.344.742 lei (2011) la 119.978.489 lei(2014)

Veniturile totale au crescut de la 99.463.2111lei (2011) la 19.978.489 lei (2014)

Profitul brut a ajuns la 910.671 lei in anul 2014.

Tabelul 3.7

Evoluția rezultatelor financiare din cadrul SC Euroavi SRL în perioada 2011-2014

Sursă SC Euroavi SRL 2015

Așa cum rezultă din indicatorii prezentați mai sus, situația financiară a societății este una favorabilă față de anul 2013.

Veniturile și cheltuielile din exploatare au cunoscut o creștere seminificativă față de anul 2013, datorită producției de carne de pasăre mai mare cu 2.856 tone carne.

Chiar dacă în 2014 prețul mediu de vânzare a fost de 6,91 lei/kg ,mai mic decât in anul 2013, când prețul mediu de vânzare al cărnii de pasăre a fost de 7,04 lei/kg, prețul mediu de achiziție al materiei prime a fost în 2013 4,47 lei/kg , iar în 2014 a fost de 3,84 lei/ kg.

Datorită acestei diferențe negative de 0,63 lei /kg în viu de la prețul de achiziție al materiei prime din 2014 față de 2013 am realizat un profit din exploatare în suma de 1.583.295 lei.

3.10 Prevederi în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2015.

Așa cum s-a menționat și în materialul prezentat, pentru anul 2015 societatea își propune realizarea următorilor indicatori:

În tabelul 3.8 sunt prezentați indicatorii previzionați pentru anul 2015 în cadrul SC Euroavi SRL.

Tabelul 3.8

Indicatorii previzionați pentru anul 2015 în cadrul societății SC Euroavi SRL

Sursă SC.EUROAVI.SRL

Creșterea va fi posibilă datorită creșterii producției de carne de pasăre în comparație cu anul 2014 cu 5.282 tone.

Producția de carne va putea fi mărită datorită contractelor noi încheiate cu producătorii de pui carne precum , [NUME_REDACTAT] cu o capaciatate de 260.000 capete/serie, Pilis SRL cu 100.000 capete/serie, [NUME_REDACTAT] cu o fermă nouă cu o capacitate de 114.000 capete/serie, II [NUME_REDACTAT] cu o hală nouă cu o capacitate de 50.000 capete /serie.

Conducerea societății și-a propus pentru perioada urmatoare ca desfacerea cărnii de pasăre să se extindă mai mult spre firme din România precum Kaufland, Lidl, [NUME_REDACTAT], deoarece prețul de vânzare este mai mare și siguranța la încasare este la fel de mare precum și spre firme din [NUME_REDACTAT] întrucât termenele de încasare a lichidităților sa fie mai mici.

Pentru realizarea acestor obiective SC Euroavi SRL își propune realizarea unui minim de investiții necesare reviziei abatorului.

SC Euroavi SRL a demarat și a obținut un credit de investiții în valoare de 1.700.000 lei de la [NUME_REDACTAT], având ca obiect revizia abatorului + mărirea spațiului de tranșare + revizuit pardoseala aproximativ 720.000 lei și modernizarea stației de incubație diferenta.

De asemenea pentru a nu mai întampina greutăți în desfășurarea activității, ținând cont de mărirea producției, propun mărirea capitalului de lucru la suma de 7.000.000 lei.

3.11 Analiza SOWT în cadrul S.C.Euroavi.S.R.L

Puncte tari:

Rețea de distribuție proprie

Prezența pe rafturi din supermarketuri și hipermarketuri precum Cora, Lidl etc.

Distribuie produse de calitate

Comercializare de produse ecologice

Prețuri mai mici decât ale concurenților

Imagine buna create de-a lungul timpului

Portofoliu mare de client

Puncte slabe:

Insuficiente echipamente necesare prelucrării cărnii

Spațiu insuficient pentru mărirea capacității de producție

Oportunități:

Încheiere de contracte în afara țării

Parteneriat cu alte firme

Atragerea de surse de finanțare în vederea măririi capacității de producție

Deschiderea de noi abatoare în mai multe județe ale țării

Amenințări:

Concurența mare

Creșterea costului de producție

Concurenți care decid micșorarea prețului la produsele din carne de pasăre

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În concluzie putem spune că piața cărnii și a produselor din carne se află într-o continuă fluctuație, în care cererile de produse sunt determinate de o serie de factori de natură endogenă și exogenă precum și de mediu și veniturile consumatorilor.

Pentru următorul deceniu, este estimată o micșorare a comerțului cu carne, sub efectele conjugate ale încetinirii producției și menținerii prețurilor mondiale la un nivel ridicat, care vor descuraja importurile întrucât s-a constatat o creștere semnificativă a acestora față de exporturi.

Un exemplu relevant în susținerea acestei afirmații îl reprezintă importul de carnea de porc care a fost de opt ori mai mare decat exportul. Importurile, din România de carne de porc, în cele mai mari cantități au provenit din Germania, Ungaria, Olanda, Belgia si Danemarca.

Prin impunerea de către [NUME_REDACTAT] a Ordinului 560 producătorii români prezintă un dezavantaj al prețurilor cât și al competiției. Marii producători din România se bazează pe dezvoltarea fermelor de păsări și de bovine care va duce la mărirea exporturilor mondiale de carne cu 16% la orizontul anilor 2020 față de 2000.

[NUME_REDACTAT] dar și în celelalte țări motivul principal pentru care carnea de pui este atât de populară este prețul. Producerea puilor este mai ieftină decât producția de alte tipuri de carne, deoarece hrana lor este mult mai ieftină decât a altor animale .

În baza acestor date am ales în capitolul III să prezint și să analizez informații despre o firmă ce se ocupă cu prelucrarea produselor din carne de pasăre din zona Călărași.

În urma prelucrării datelor am constatat că firma a reușit să pătrundă pe piața cărnii și a produselor din carne prin comercializarea unor produse de calitate și la prețuri accesibile. În prezent firma activează atât la nivel național cât și internațional, având un portofoliu impresionant de clienți.

Cantitatea cea mai mare de carne de pui exportată de către SC.Euroavi.SRL se îndreaptă către Bulgaria. De-a lungul timpului firma și-a creat o imagine bună și s-a remarcat în anul 2009 când a fost premiată cu locul I pentru rezultatele economico-financiare și totodată a primit un premiu pentru produse „ECO” de către Camera de Comerț, Industrie și [NUME_REDACTAT].

Un an mai tărziu, în 2010 societatea a fost premiată cu locul I de catre [NUME_REDACTAT] și de firma [NUME_REDACTAT] cu premiul pentru cea mai dinamică firmă din Muntenia, cu o creștere a cifrei de afaceri în perioada 2007-2009 de 667,4%.

Pe viitor firma își propune creșterea cifrei de afaceri prin extindere ariei de producție; încheierea de parteneriate; desfacerea cărnii de pasăre să se extindă mai mult spre firme din România precum Kaufland, Lidl, [NUME_REDACTAT], deoarece prețul de vânzare este mai mare și siguranța la încasare este la fel de mare și astfel se descurajează importul, precum și spre firme din [NUME_REDACTAT] întrucât termenele de încasare a lichidităților sa fie mai mici.

Propuneri pentru SC.Euroavi.SRL

În vederea desfășurării activității într-un mod cât mai eficient cât și mărirea capacitații de producție propun SC.Euroavi.SRL atragerea de fonduri și investiții prin proiecte finanțate dar și asocierea cu alte firme; concentrarea distribuției spre marile centre comerciale precum Metro, Cora , Lidl etc; extinderea sectoarelor de producție prin deschiderea unor noi abatoare în județele apropiate astfel încât să se descurajeze importurile;

Investiții în aparatură și echipamente tehnologice precum și achiziția mai multor mijloace de transport a mărfurilor în vederea eficienței distribuției; încheierea de contracte în afara țării astfel încât să se stimuleze exporturile.

Bibliografie:

1. [NUME_REDACTAT] (coordonator), Marketing, [NUME_REDACTAT], București, 2002.

2. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Managementul calitatii si sigurantei produselor agroalimentare, [NUME_REDACTAT] 2010.

3.[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] , Eurostrategii în domeniul agroalimentar, [NUME_REDACTAT] Conseil, București, 2000.

4.[NUME_REDACTAT] , [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], București, 2004.

5.[NUME_REDACTAT] , [NUME_REDACTAT] , [NUME_REDACTAT] Andreea, Agromarketing , [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] Bucuresti, 2003.

6.Cretu, Romeo- Catălin , Legislatie in [NUME_REDACTAT] si Agroturism, editura Ceres 2012.

7. www.dancaragea.blogspot.com

8. www.insse.ro

9. www.ec.europa.eu

10. www.madr.ro