Piata Carnii de Porc In Romania

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Piața cărnii de porc în România. Studiu de caz privind evoluția prețurilor

[NUME_REDACTAT]

Capitolul I Aspecte generale privind producția cărnii de porc și piața cărnii de porc

1.1 Piața cărnii de porc

1.2 Principalele rase de suine din România

1.3 Prețul si rolul acestuia pe piață

1.4 Legislația din România și din [NUME_REDACTAT] pentru piața cărnii de porc

1.5 Impactul aderării României la [NUME_REDACTAT] asupra creșterii porcinelor

Capitolul II Evoluții recente privind prețurile la piața cărnii de porc la nivel european

2.1 Efectivele de suine din [NUME_REDACTAT]

2.2 Piața cărnii de porc și evoluția prețurilor în anul 2013 în [NUME_REDACTAT]

2.3 Principalele țări crescătoare de suine din [NUME_REDACTAT]

2.4 Efectivele de suine în principalele țări producătoare

2.5 Efectivele de porcine ce revin la 100 ha teren în [NUME_REDACTAT]

2.6 Evoluția prețului la carcasele de porc în [NUME_REDACTAT] în perioada 2009-2013

2.7 Importul și exportul cărnii de porc în [NUME_REDACTAT]

Capitolul III Evoluții recente privind prețurile la piața cărnii de porc în România

3.1 Dinamica efectivelor și a producției de carne în perioada 2009-2013 în România

3.2 Animale ce revin la 100 ha teren, pe forme de proprietate, la sfârșitul anului în perioada 2009-2013 în România

3.3 Consumul de carne de porc din România

3.4 Piața cărnii de porc și evoluția prețurilor în anul 2013 în România

3.5 Evoluția prețurilor la carnea de porc pe trimestre în perioada 2009-2013

3.6 Perspectivele pieței cărnii de porc în perioada 2014-2020 România

3.7 [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

Piața reprezintă toată gama de acțiuni prin care cumpărătorii și vânzătorii intră în contact și schimbă bunuri și servicii, indiferent de locul unde acestea se desfășoară. Piața este considerată un spațiu economic,cel în care se desfășoara activitatea economică însăși, și în care acționează aceleași persoane fizice și juridice, care formează agenții comerciali.

Lucrarea se bazează pe analiza pieței cărnii de porc atât pe plan național cât și pe plan european.

Primul capitol prezintă principalele rase de suine și caracteristicile lor, organizarea și funcționarea pieței cărnii de porc, legislația din România și din [NUME_REDACTAT], precum și impactul aderării României la [NUME_REDACTAT] asupra creșterii porcinelor. Fiecare piață funcționează după un tipar legislativ, la fel și piața cărnii de porc, care funcționează dupa regulamentele impuse de [NUME_REDACTAT], respectând în același timp și legislația națională.

În capitolul doi sunt prezentate principalele țări producătoare și crescătoare de suine, importul și exportul cărnii de porc în [NUME_REDACTAT] și se analizează evoluția prețurilor cărnii de porc în perioada 2009-2013

În ultimul capitol se analizează evoluția prețului la piața cărnii de porc, dinamica efectivelor de suine, consumul de carne pe cap de locuitor, comerțul și perspectivele pieței în perioada 2014-2020 în România.

Capitolul I Aspecte generale privind producția cărnii de porc și piața cărnii de porc

Piața cărnii de porc

Porcul este unul dintre cele mai vechi animale domesticite de oameni, domesticirea lui având loc circa acum 9000 de ani. În afară de carne si slanina pe care o oferă, francezii folosesc acest animal în depistarea trufelor. Cu ajutorul lui [NUME_REDACTAT] Soto, porcul a ajuns peste ocean în America de Nord. În prezent, în [NUME_REDACTAT] si Europa, carnea preferată de consumatorii de carne este carnea de porc, si asta datorită faptului ca este o sursă bogată în proteine, vitamine si minerale. Numărul total de capete de porcine domestice este de aproximativ 961 milioane, dintre care 489 de milioane se află în China, și 191 în Europa. Porcul este un animal omnivor, poate fi hrănit cu furaje de origine vegetală, cât si animală.

Carnea de porc în [NUME_REDACTAT] România, producția de carne s-a majorat în anul 2013 la toate speciile, față de anul 2012, chiar dacă numărul de animale sacrificate a crescut la porcine, caprine, ovine si păsări, iar la bovine numărul acestora a scăzut. In anul 2013 producția totală de carne de porc a fost de 448.794 tone, cu 5,4 % mai mult ca in anul 2012, iar totalul de porcine sacrificate a crescut cu 13,4%, atingând cifra de 5,4 milioane de capete. În unitățile industriale specializate, numărul de porcine sacrificate a crescut cu 20,7%, respectiv 9,1% la greutatea in carcasă.

Pe data de 1 ianuarie 2013, a fost ridicată limitarea pe care România o avea datorită pestei porcine din anul 2007, iar acum România va putea exporta pe piața europeană carne si produse din carne de porc, de la toate exploatațiile din țară, nu numai din anumite județe precum [NUME_REDACTAT], Timiș, Bihor și Arad.

În ceea ce privește importul cărnii de porc, cea mai mare parte a acesteia provine din Germania, cu o valoare de 19,2 milioane euro in primul trimestru, iar următoarele 2 surse de proveniența sunt Ungaria si Spania.

Tabelul nr.1

Origini de import ale cărnii de porc din România în trimestrul I din 2013

Sursa: [NUME_REDACTAT] importurilor din primele 3 țări ajunge la 35 milioane euro, iar prețul mediu cel mai bun este oferit de Germania, si anume 1.655,6 euro pe tonă, acesta fiind urmat de Ungaria cu un preț mediu de 1,883,6 euro pe tonă, si Spania cu 2,179 euro pe tonă.

Organizarea și funcționarea pieței cărnii de porc în [NUME_REDACTAT] mondială de carne de porc estimată pentru 2012 a fost de 114 milioane de tone, comparativ cu 110 în 2011, iar pentru 2013 aceasta este în creștere la 115 milioane de tone, potrivit unui raport al Organizației pentru Agricultură si Alimentație ( FAO ).

Consumul de carne de porc pe cap de locuitor se ridică la 82 kilograme în țările dezvoltate, iar în țările în curs de dezvoltare este de 35,5 kilograme. Potrivit FAO, producția de porc în 2013 este estimată la 793.000 de tone, corespunzătoare unui consum de 29,1 kilograme pe cap de locuitor.

Din punctul de vedere al producției, sectorul cărnii de porc nu a evoluat foarte mult în perioada care a trecut de la aderare, numărul de animale sacrificate scăzând cu circa 11%, între 2007 și 2011, pentru a reveni în 2012 la un nivel situat cu doar 2% sub cel înregistrat la momentul aderării, în vreme ce greutatea totală a animalelor sacrificate s-a redus cu doar 2% între 2007 și 2012. Modificări importante s-au înregistrat însă în structura sectorului. Astfel, dacă la momentul aderării 30% din animalele sacrificate și 27% din cantitatea de carne în carcasă a animalelor sacrificate provenea din unitățile industriale specializate, în 2012 același indicator arăta un nivel de 63,7% la animalele sacrificate în unitățile industriale specializate și de circa 65% la greutatea totală a animalelor sacrificate în unitățile industriale specializate, gospodăriile pierzând poziția de cel mai important crescător de porcine în favoarea fermeor specializate.

Aderarea la UE a însemnat însă pentru domeniu și introducerea unor rase și tehnologii noi care au ajutat la creșterea productivității și la restructurarea de care aminteam că a avut loc.

Criteriul economic si tipul morfo-productiv sunt principalele criterii de clasificare a suinelor din România.

După criteriul economic, rasele sunt de 3 feluri, in funcție de capacitatea productivă, si anume:

rase primitive, asemenea primilor porci rezultați din domesticire ( Stocli, Băltărețul )

rase ameliorate, prezintă însușiri productive medii ( Bazna )

rase perfecționate, care au însușiri productive superioare ( Landrace, [NUME_REDACTAT] )

După tipul morfo-productiv, rasele sunt grupate in:

rase pentru carne, din a căror carcasă la sacrificare se obține un procent ridicat de țesut muscular, între 65% – 70%. Aceste rase sunt Landrace si Pietrain.

rase mixte, in care producția este mixtă, 50% – 55% de carne in carcasă, cu un strat ridicat de grasime. Aici regăsim rasa de suine Bazna.

rase pentru grăsime, in care producția de carne din carcasă este de 40% – 45%, iar restul este in favoarea grăsimii. Din aceasta rasă face parte Mangalița.

Obiectivele urmărite pe piața cărnii de porc sunt:

îmbunătățirea calitativă a carcasei de porc prin promovarea activității de ameliorare a efectivelor de porcine

stimularea organizării exploatațiilor în asociații, în vederea reprezentării intereselor în relație cu furnizorii de imputuri si beneficiarii produselor finite

asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producției marfă la export

Program pentru susținerea cărnii de porc

Ameliorarea efectivelor de porcine pentru îmbunătății calitative a carcasei de porc.

Stimularea organizării de exploatații competitive și eficiente în zona rurală.

Îmbunătățirii structurii dimensionale a exploataților zootehnice.

Sporirea veniturilor proprii ale crescătorilor de porcine.

Trecerea de la producția destinată autoconsumului la producția comercială.

Obiectivele de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung

Alinierea la standardele UE privind modul de acordare a subvențiilor în vederea echilibrării prețului de valorificare la producător cu cheltuielile efectuate pe produs.

Principalele rase de suine din [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

A fost creată în Anglia,în [NUME_REDACTAT],fiind recunocută oficial în anul 1868 sub numele de [NUME_REDACTAT].

Însușirile valoroase precum și marea capacitate de aclimatizare au determinat răspândirea ei în toată lumea devenind o rasă amelioratoare universală.

În țara noastră,.rasa [NUME_REDACTAT] a fost importată din Anglia înainte de 1900 fiind utilizată atât pentru încrucișări de absorbție pentru rasele indigene cat și pentru noi creații biologice.

Porcinele din această rasă sunt de talie mare,robuste și cu o conformație armonioasa,capul este potrivit de mare,larg,cu profil ușor concav,urechile sunt de mărime mijlocie,purtate drept înainte și lateral.Trunchiul de formă cilindrică are linia superioară dreaptă,spinarea și crupa sunt lungi și largi iar șuncile au o descindere bună.Membrele sunt puternice,rezistente cu o statura bine dezvoltată.Pielea și părul sunt de culoare albă.

Prolificitatea este ridicată obtinându-se în medie 10-11 purcei la fătare iar scroafele sunt bune mame,având și o bună capacitate de alăptare.

Precocitatea este bună,vârsta introducerii la reproducție este de 6-8 luni iar greutatea pentru sacrificare este atinsă la vârsta de 7-8 luni cu un consum specific de 2,9-3,05 kg furaj pe kg spor.

Rezultatele obținute de aceasta rasă la testarea după performanțe proprii,în cadrul complexului de selecție al S.C.[NUME_REDACTAT] au fost următoarele:

Tabelul nr.2

Rezultate obținute de rasa [NUME_REDACTAT] la S.C.[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

S-a format în Danemarca în perioada anilor 1850-1900 prin încrucișarea raselor locale cu rasa [NUME_REDACTAT] și a fost recunoscută oficial ca rasă în anul 1907.

Porcinele din această rasă sunt de talie mijlocie spre mare,mai scunde dar mai lungi decât cele din rasa [NUME_REDACTAT],corpul fiind lung și sub forma de pară datorită dezvoltării foarte bune a trenului posterior având o conformație de ansamblu fină.Capul este lung,urechile mari aplecate în față,membrele sunt potrivit de înalte,cu o statură fină dar rezistentă,pielea este fină,de culoare alb-roz cu părul alb.

Prolificitatea este în medie de 10,5-11 purcei la fătare,scroafele sunt mame bune și au o bună capacitate de alăptare.

Precocitatea este de asemenea foarte bună,atât în ceea ce privește introducerea la reproducție cât și vârsta la sacrificare.

Consumul specific este de 2,9-3 kg furaj pe kg spor în greutate iar grosimea stratului de slănină la sacrificare de 18-20 mm.

Rezultatele obținute de la această rasă la testarea după performanțe proprii,în cadrul complexului de selecție al S.C.[NUME_REDACTAT] au fost următoarele:

Tabelul nr.3

Rezultate obținute de rasa Landrace la S.C.[NUME_REDACTAT]

Rasa Piétrain

Rasa Piétrain a fost formată în perioada 1920-1950 și a luat naștere prin încrucișări, mai întâi nedirijate între suinele locale din Belgia cu rasele Bayeux din Franța și apoi dirijate cu Berkshire din Anglia și Yorkshire din S.U.A. Este considerată totuși ca rezultatul unei mutații genetice pozitive, apărută în cadrul populației de suine (din Belgia) fiind izolată cu mare atenție și competență.

Rasa Piétrain excelează prin randamente foarte mari la sacrificare și prin calitățile superioare ale carcasei, remarcându-se proporțiile ridicate de carne de calitate superioară. Se remarcă în special dezvoltarea foarte bună a trenului posterior și chiar a regiunilor spetelor de la trenul anterior. Capul este mic, cu profil ușor concav, iar urechile sunt mici și purtate înainte.

Trunchiul este portivit de lung, dar larg și adânc (cu linia superioară dreaptă). Crupa este lungă, largă și dreaptă, iar șuncile posterioare sunt foarte dezvoltate. Membrele sunt scurte, fine, dar rezistente și fără defecte de aplomb.

La noi în țară prolificitatea a fost, în medie, de 8,2 purcei/fătare, capacitatea de alăptare de 35,3 kg, iar numărul de purcei înțărcați de 7,5 capete. Precocitatea este bună; în perioada de testare, sporul mediu zilnic a variat între 500-550 g cu un consum specific de cca. 3,5 UN. Greutatea de 90-100 kg este atinsă la vârsta de cca. 7 luni. Randamentul la sacrificare este foarte mare, de 78,4%, iar raportul carne/grăsime de 2,8-3,0:1.

[NUME_REDACTAT]

S-a format în SUA având la originea sa porcii locali de culoare roșie și a fost recunoscută ca rasă în anul 1882 sub denumirea de Duroc-Jersey iar din anul 1940 se numește simplu Duroc.

La noi în țară a fost importată pentru prima dată în anul 1968,la stațiunea Gornești de unde s-a difuzat și în alte unități de selecție.

Animalele din această rasă sunt de talie mijlocie spre mare cu capul mic și urechi mici și atârnând înainte,cu linia spinării convexă,ceea ce asigură o lungime mare a cotletului.Membrele sunt potrivit de lungi si rezistente,pielea este pigmentată,culoarea animalelor este roșcată cu nuante de la roșu deschis până la roșu închis.

Prolificitatea este bună,în medie de 8-9 purcei la fătare,scroafele fiind mame bune.

Precocitatea este foarte bună,iar viteza de creștere mare,calitatea carcasei este bună iar calitatea cărnii foarte bună.

Datorită acestor însușiri,rasa Duroc este utilizată în programele de obținere a metișilor industriali,în special sub formă de vieri terminali.

Rezultatele obținute de această rasă la testarea după performanțe proprii,in cadrul complexului de selecție al S.C [NUME_REDACTAT] au fost următoarele:

Tabelul nr.4

Rezultate obținute de rasa Duroc la S.C.[NUME_REDACTAT]

1.3 Prețul si rolul acestuia pe piață

„Prețul se definește ca valoarea de schimb a bunurilor și a serviciilor pe piață.” , dacă ar fi sa explicăm această definiție constatăm că prețul este suma de bani pe care o plătește cineva pentru a intra in posesia unei unități de produs, sau suma pe care o primește pentru a ceda posesia unei unități de produs.

Elementul cheie prin care un agent economic se impune sau se adaptează pe piață este prețul. Prin intermediul prețului sunt fructificate condițiile pe care piața le oferă pentru finalizarea eficientă a activității economice. Forma de măsurare economică în expresie monetară a bunurilor o reprezintă prețul, iar funcționarea economiei de piața este condiționată de existența lui.

Cu ajutorul prețului se gestionează cererea, oferta, salariile, veniturile, consumul si investițiile. Existența prețului nu a implicat si existența monedei. Prețul a apărut înaintea banilor, prin metoda de troc, unde reprezenta schimbul de marfă in vederea obținerii altei mărfi. Din moment ce moneda a devenit instrumentul general al schimbului, prețul reprezintă cantitatea de bani care trebuie plătită în vederea obținerii mărfii.

În fundamentarea prețurilor se subliniază ca producția poate să se desfășoare si să continue, dacă cu toată fluctuația pieței, prețul se menține la un nivel care să asigure remunerarea suficientă a producătorului.Nu se creează dificultăți majore în cazul când diferența între prețul pieței și prețul mai ridicat al societății nu este prea mare. Când această diferență este mare, există riscul încetării activității, ca urmare a incapacității societății de a face față cheltuielilor.

Prețul reprezintă expresia bănească a valorii bunurilor si serviciilor care sunt obiectul schimbului pe piață, prin vânzare-cumpărare, și relațiile bănești ce iau naștere si se derulează între participanți la reproducția economică si socială cu privire la exprimarea în bani a tuturor bunurilor si serviciilor.

În concluzie, prețurile sunt instrumente de putere prin intermediul cărora se realizează anumite obiective ale societatilor, dar și ale organismelor guvernamentale. Prețurile sunt sustrase din fluctuațiile pieței, ele devin prețuri administrate, rezultate pe baza înțelegerii private între câteva societati dominante, fie pe baza înțelegerii dintre acestea și obținerea acordului guvernamental, fie prin încheierea unor acorduri în cadrul unor organizații interstatale, fie prin încheierea unor acorduri între producători și cumpărători.

Tipuri de prețuri

În timp, problematica prețurilor a cunoscut un amplu proces de adaptare și perfecționare, cu schimbări multiple și semnificative în întregul mecanism de formare a prețului, precum și în modalitățile de exprimare a acestuia.

Prețurile ce alcătuiesc sistemul de prețuri pot fi clasificate dupa mai multe criterii si anume:

Din punct de vedere al gradului de concurență, în care prețurile se formează pe piață, acestea se clasifică în:

Prețuri formate în condiții de liberă concurență

Prețuri care se stabilesc în regim de monopol sau alte forme de concurență imperfectă

Din punct de vedere al modului de negociere, prețurile se împart în:

prețuri de tranzacție se negociază, de regulă, prin participarea directa la tratative a partenerilor de afaceri.

prețuri prestabilite reprezinta categoria in care se includ prețurile de catalog, prețurile de listă, prețurile afișate.

prețuri prin negocieri publice programate.

Sistemul de susținere a prețurilor

Sistemul de susținere a prețurilor este un instrument utilizat în cadrul sistemului de control al pieței. Acest sistem de susținere a prețurilor este format din 3 tipuri de prețuri și anume: prețul de intervenție, prețul indicativ și prețul prag.

Prețul de intervenție – este obținut pentru producția comercializată pe piața internă si reprezintă prețul minim garantat. Atunci când oferta se află în exces față de cerere, iar prețurile unor produse ating nivelul minim, Comunitatea intervine prin achiziția produsului respectiv, si nu permite scăderea prețului pe piață sub acest preț de intervenție, asigurând fermierilor garanția unui venit minim. Este un preț unic în spațiul comunitar

Prețul indicativ – este prețul recomandat de către Consiliu pentru comercializarea produselor agricole pe piața internă. Este considerat cel mai potrivit, deoarece asigură un standard rezonabil producătorilor agricoli.

Prețul prag – este prețul sub care nu se primesc importuri de produse agricole în [NUME_REDACTAT] și reprezintă diferența între prețul țintă si costul depozitării la care se adaugă costul transportului.

Legislația din România și din [NUME_REDACTAT] pentu piața cărnii de porc

Aderarea la [NUME_REDACTAT] a însemnat pentru mulți dintre producătorii români de carne o deschidere la o piață de aproximativ 500 de milioane de consumatori, din toate cele 27 de state europene. Avantajele acestei aderări au fost și sunt destul de importante, deoarece jucătorii din acest sector beneficiează de protecție tarifară, de inlăturarea barierelor comerciale, precum și de intrarea în [NUME_REDACTAT] Comună, ceea ce oferă o stabilitate pe o perioadă de 7 ani a politicilor agricole.

Producția de carne reprezintă circa 50 % din producția totală de carne, iar din punct de vedere al preferințelor alimentare, este produsul considerat cel mai consumat. Producția este structurată astfel:

Producători privați ( persoane fizice ) – unde exploatațiile sunt de dimensiuni mici, iar sistemul de creștere este unul gospodăresc ( tradițional )

Producatori integrați ( persoane juridice/fizice ) – unde exploatațiile sunt de dimensiuni medii sau mari, iar sistemul de creștere și de exploatare este unul intensiv

[NUME_REDACTAT] Comună ( PAC ) cuprinde ca obiectiv general [NUME_REDACTAT] de Piață ( OCP ), având ca bază fundamentală o serie de reglementări. În ce privește [NUME_REDACTAT] de Piață privind sectorul cărnii de porc (Regulamentul CEE nr. 2759/1975 ), cuprinde ajutorul pentru depozitarea privată care se aplică atunci când prețul la carcasele de porc scade sub un preț stabilit.

Reglementările privind organizarea comună a pieței de porc sunt stabilite de [NUME_REDACTAT] (CEE) nr. 2759/75 din 29 octombrie 1975. Acestea se referă la:

Organizarea comună a pieței cărnii de porc cuprinde un sistem de prețuri și un sistem de comerț. Se pot aplica următoarele măsuri de intervenție pentru prevenirea sau temperarea scăderii prețurilor:

– agenții de intervenție să achiziționeze o mare cantitate

– să se ofere ajutor pentru stocarea privată

[NUME_REDACTAT] în data de 1 august a fiecărui an, se stabilește un preț de bază, valabil de la 1 noiembrie aceluiași an, pentru carnea de porc domestic în carcase sau semicarcase de calitate standard, definită la o scală a Comunității pentru gradarea carcaselor de porc. Pentru stabilirea prețului de bază, se ține cont de următoarele:

– taxa si prețul de ecluza, aplicabile pe perioada trimestru de la 1 august al fiecărui an

– necesitatea stabilirii acestui preț la un nivel care să contribuie la stabilitatea prețurilor pieței, fără să conducă la formarea de surplusuri în cadrul Comunității.

Într-un stat membru, prețul carcaselor de porc este egal cu media cotațiilor pentru carcasele de porc, înregistrate la centrele de cotație din statul membru respectiv.

Prețul de bază al carcaselor de porci de calitate standard la intrarea în abator, se stabilește prin liberă negociere și consens între vânzătorul de porci vii (producători, furnizori) și cumpărător, respectiv abatorul. Prețul de bază, se referă la nivelul de referință de 56 % conținut de carne macră din greutatea carcasei din grila de prețuri.

Tabelul nr.5

Sursa MADR

Calitatea standard se stabilește pe baza conținutului de carne slabă și a greutății carcaselor de porc, după cum urmează:

– carcase cuprinse între 60-120 de kilograme, clasa E

– carcase cuprinse între 120-180 de kilograme, clasa R

Prețul de cumpărare a carcaselor de porc de calitate standard nu poate depăși 92% din prețul de bază, și nu poate fi mai mic de 85 % din acesta

Pentru importurile produselor din carne de porc, se percepe o taxă, stabilită anticipat pentru fiecare trimestru.

Carcasele de porc, se clasifică în momentul cântăririi, după conținutul de carne macră, după cum urmează:

Tabelul nr.6

Sursa MADR

Adoptarea si implementarea aquis-ului:

România acceptă acquis-ul în domeniu si nu solicită perioade de tranziție.

[NUME_REDACTAT] nr.307/2001 al ministrului agriculturii, alimentației si pădurilor a fost organizat în structura Ministerului, Biroul pe produs, în cadrul [NUME_REDACTAT] Strategii și Politici în Zootehnie. În acest birou se va implementa politica de monitorizare a efectivelor de animale, a pieței si producției acesteia, în sectorul de creștere a porcilor.

Calendarul adoptării cerințelor europene din domeniu, prevede :

Introducerea sistemului comunitar de clasificare a carcaselor de porc ([NUME_REDACTAT] nr. 3220/84/CEE si [NUME_REDACTAT] nr. 2967/85/CEE) :

– 2002 – act normativ pentru desemnarea autoritații competente în introducerea grilei în sectorul cărnii de porc, stabilirea atribuțiilor, sancțiunilor;

– 2002 – 2004 – instruire clasificatori;

– 2003 – 2004 – elaborarea si aprobarea actului normativ pentru introducerea grilei de clasificare, plata corelată cu această clasificare, organizarea controlului.

Agenția de Intervenție si plăți va întreprinde în domeniul cărnii de porc măsurile necesare pentru :

– monitorizarea prețurilor, corelate cu sistemul european de clasificare a carcaselor ([NUME_REDACTAT] nr. 3537/89/CEE) – anul 2004;

– administrarea sistemului de intervenție privind :

a) restituții la export ( [NUME_REDACTAT] nr. 2331/97/CE) – anul 2003:

-definirea restituțiilor la export;

-definirea comercianților care pot primi restituții la export;

-condițiile pe care comercianții trebuie să le îndeplinească;

-procedurile de acordare a acestor restituții la export;

-documentele pe care comercianții trebuie să le prezinte pentru solicitarea restituțiilor, să justifice exportul, si să justifice că produsele au ajuns la destinație;

– penalitațile .

b) licențe de import si export (([NUME_REDACTAT] nr.1432/94/CE, [NUME_REDACTAT] nr.1898/97/CE, [NUME_REDACTAT] nr.1370/95/CE) anul 2003:

-speciile de suine domestice în viată;

-sortimentele de carne de porc (proaspată, înghețată, congelată, sărată, uscată și afumată, grăsime de porc, conservată sau preparată);

-condițiile pe care trebuie să le îndeplinească comercianții;

-documentele necesare pe care comercianții trebuie să le prezinte;

-termenul de valabilitate al licențelor;

-modul de completare al licențelor;

-valoarea garanției pe care comercianții trebuie să o depună pentru a primi licențele.

c) ajutor pentru depozitare privată ([NUME_REDACTAT] nr. 3444/90/CE) – anul 2006.

În ceea ce privește carnea de porc, Regulamentul (CEE) nr. 2759/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975, reglementează produsele din următorul tabel :

Tabelul nr.7

Produse reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 2759/75

1.5 Impactul aderării României la [NUME_REDACTAT] asupra creșterii porcinelor

[NUME_REDACTAT] la [NUME_REDACTAT] a însemnat închiderea fermelor de capacitate mică, deoarece acestea nu puteau face față cerințelor europene, dar în același timp a însemnat și mărirea și modernizarea fermelor de capacitate mare, și creșterea competitivității pe piața românească si pe cea europeană.

Înaintea aderării la [NUME_REDACTAT], negocierea prețului se facea între abator și crescător după anumite criterii relative, cum ar fi greutatea porcilor în viu, și evaluarea calității acestora înainte de sacrificare. Odată cu aderarea, s-a implementat noul sistem Europ, în care plata produselor se face diferențiat, în funcție de calitate, iar în același timp se urmărește creșterea calității cărnii.

În conformitate cu cerințele [NUME_REDACTAT] și cu legislația românească armonizată din domeniu (conform Anexei 5 – Ordin ANSVSA nr. 76 / 15.08.2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor), tehnologia creșterii porcinelor trebuie adaptată astfel încât să țină cont de :

Nevoile animalelor în vederea unor condiții adecvate de trai

Gradul de mecanizare a muncii

Scara de producțue

Suprafața de pământ

Calitatea solului

Creșterea suinelor se face după 2 sisteme si anume:

Sistemul de creștere fără deșeuri – presupune folosirea deșeurilor ca îngrășăminte pentru sol. Acest sistem se folosește în cazul fermelor care nu dispun de suficient așternut pentru utilizarea litierei. În acest caz, foarte importantă este prezența unui echipament de transport al deșeurilor animaliere și a utilizării acestora. Sistemul de creștere fără deșeuri se utilizează adesea în creșterea porcinelor la nivel industrial.

Sistemul de creștere cu deșeuri – este întâlnit în cazul fermelor cu sol ușor, unde folosirea îngrășămintelor este posibilă sau chiar necesară. În acest sistem, toate stalurile sunt din așternut de paie.

Cerințele minime care privesc standardele de protecție a porcinelor si dezvoltarea acestora:

Asigurarea unei temperaturi adecvate, în funcție de categoria de vârstă și de sex în care se încadrează

Lumina naturală sau artificială adecvată a categoriei din care face parte

Aer ventilat în permanență

Protejarea așternutului de condițiile extreme de vreme si împotriva umezelii

În cel mai apropiat container etanș, se va cumula apa cu deșeuri de la stalul animalelor

Dispoziții specifice aplicate diverselor categorii de animale:

Vieri:

Boxele să fie construite astfel încât animalele să se poată întoarce, să perceapă grohăitul, mirosul și prezența altor porci

Să dispună de loc curat de odihnă

Suprafața culcușului să fie uscată

Boxa să aibă o suprafață minimă de 6 metri patrați

Scroafe si purcele:

Trebuie să fie tratate de paraziți interni si externi

Să aibă o suprafață de culcare curată, confortabilă

Acordarea unui spațiu liber, în vederea nașterii naturale sau asistate

Boxele trebuie să fie prevăzute cu bare, pentru protecția purceilor

Purcei:

Trebuie să aibă asigurată o suprafață de culcare solidă, curată, confortabilă și o sursă de caldură

Trebuie să dispună de spațiu suficient pentru a putea fi alăptați fără probleme

Nu trebuie separați de mamă înainte de vârsta de 3 săptămâni

Purcei înțărcați și porci de producție:

După înțărcare, trebuie să se formeze grupurile de porci cât mai curând posibil

Porcii trebuie crescuți în grupuri stabile, fără amestecarea lor

Capitolul II Evoluții recente privind prețurile la piața cărnii de porc la nivel european

Efectivele de suine din [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] este al doilea mare producător de carne de porc după China, cu 150 de milioane de porci și o producție anuală aproximativă de 22 de milioane de tone greutate în carcasă, și de asemenea este și cel mai mare exportator de carne de porc și produse din carne de porc. Principalele țări crescătoare de porci sunt Germania, Spania si Franța. Împreună, aceste 3 țări reprezintă jumătate din sacrificarea de suine totală a [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] exportă aproximativ 13% din producția sa totală, iar cele mai multe din exporturile de carne de porc ajung în Asia de Est, în special în China.

Tabelul nr.1

Efectivele de suine în [NUME_REDACTAT]

2.2 Piața cărnii de porc și evoluția prețurilor în anul 2013 în [NUME_REDACTAT]

Sectorul cărnii de porc se confruntă cu momente critice începând din toamna anului 2012, din cauza creșterii accentuate a prețurilor la furaje, ceea ce a afectat grav profitabilitatea. Ajutorul pentru depozitare privată a fost introdus pentru o perioadă de 3 săptămâni, în luna februarie 2011, pentru a stabiliza piața cărnii de porc atunci când situația dificilă de pe piață s-a agravat ca urmare a incidentului cu dioxina din Germania.

Pentru anul 2011, producția este de așteptat să crească ușor (+1,7%) pentru ca apoi să rămână stabilă în anul 2012. În conformitate cu datele de comerț disponibile până la sfârșitul lunii august 2011, exporturile de carne ar putea depăși volumele din anul 2010 cu 13,4%.

Îndeosebi exporturile către Coreea de Sud și China /[NUME_REDACTAT] performează foarte bine, exporturile fiind în creștere de asemenea și pe segmentele de carne tranșată cu valoare mai ridicată.

Cu toate acestea, în anul 2012, exporturile de carne de porc ar putea înregistra o ușoară scădere cu 4,3%. Importurile UE de carne de porc sunt de așteptat să scadă și pe mai departe, în anul 2011 și în anul 2012, cu -30,5% și respectiv -24%, în comparativ cu anul 2010. Începând cu anul 2010, consumul 6 de carne de porc (absolut și pe cap de locuitor)va marca o ușoară creștere, cu 0,6%, în anul 2011 și cu 0,5% în anul 2012.

Evoluția prețurilor la carnea de porc în [NUME_REDACTAT] în anul 2013

Ca si efectivele de vite, efectivele de porci s-au redus în anul 2013 cu 16 milioane de capete, și au ajuns la un număr de 147 de milioane, față de anul 2006 când se înregistrau 163 de milioane de capete. Numărul scroafelor de reproducție a scăzut abrupt, cu 19% din totalul înregistrat în 2006. Acest trend descendent se explică prin: creșterea costurilor de alimentare care sunt mult mai mari, profitabilitatea scăzută în acest sector, necesitatea de a se adapta la noile norme de bunăstare, procesele de restructurare la unii dintre cei mai importanți producători.

În ciuda acestui fapt, exporturile au mers bine în 2012 și 2013, cu volume mari ( 2,2 milioane de tone ) livrate în Asia și tările din [NUME_REDACTAT]. Rusia a rămas destinația de top ( 600.000 de tone pe an ) și este urmată de Japonia ( 250.000 de tone pe an ). Lipsa aprovizionării și prețurile ridicate pun presiune asupra consumului, care a scăzut cu 2,3% în 2012 și 1,1% în 2013.

Prețurile ridicate la cereale au făcut ca prețurile la carnea de porc în 2012 si 2013 să fie cu mult peste cele din 2011, care deja erau un record. Însă, înspre sfârșitul anului 2013 acestea au scăzut ulterior, datorită prețurilor la furaje mai mici.

Se estimează că dacă prețurile la carnea de porc din [NUME_REDACTAT] urmează evoluțiile dupa piața mondială, și cresc în același ritm ca și în ultimul deceniu, se poate ajunge la un preț de 2100 de euro pe tonă în anul 2023.

Tabelul nr.2

Evoluția prețurilor la carnea de porc în [NUME_REDACTAT] în anul 2013

Prețurile la carnea de porc în anul 2013 se pot observa în tabelul de mai sus și se poate constata că în primele luni acestea au rămas apropiate față de luna anterioară, până în luna mai când acesta a scăzut la 165 de €/100 kg înregistrăndu-se o scădere de 3.2% față de ianuarie. Prețul maxim în anul 2013 s-a înregistrat în luna septembrie și a avut valoarea de 191 €/100 kg. După această creștere a prețului consecutiv timp de 4 luni, a urmat o scădere în ultimele 3 luni ale anului, ajungându-se la 172 € în luna noiembrie, respectiv 170 € în luna decembrie.

2.3 Principalele țări crescătoare de suine din [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] deține aproximativ 20% din piața cărnii de porc din [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] se găsesc aproximativ 70000 de ferme de creștere suine, unde regăsim un total de 27 milioane de animale, iar 60% dintre porci sunt crescuți la ferme de peste 1000 de animale. Creșteri constante de productivitate au adus producția de carne de porc la un nivel record. În 2009, circa 55 de milioane de porci au fost sacrificați, în comparație cu anul 2000, când au fost cu 12 milioane mai puțin. Cererea externă pentru reproducere și sacrificare porci si purcei crește de la an la an, iar crescătorii germani satisfac această cerere cu o gamă largă de produse. Mai mult de 95% din porcii de sacrificare sunt rase încrucișate, care au fost crescute pentru capacitatea lor de combinare specifică, iar animalele sunt selectate pentru rezistența la stres.

Crescătorii de porci din Germania au o populație de reproducere mare, o testare sistematică de performanță și se aplică cele mai noi metode de evaluare sistematică.

Grafic nr.1

Situația suinelor în Germania în perioada 2009-2013

Sursa http://faostat3.fao.org/browse/Q/QA/E

După cum se poate observa în graficul de mai sus, în anul 2009 Germania avea un număr de 27 de milioane de capete de suine, iar în următorii doi ani sa scadă, iar în 2012 să depașească anul 2009 cu aproximativ 1 milion de capete, atingând valoarea de 28,2 milioane capete. În 2013, producția scade față de 2012 cu circa 300.000 de capete, dar față de anul de bază 2009, aceasta este în creștere.

[NUME_REDACTAT] se situează pe locul 2 al celor mai mari crescători de suine din Europa, având un efectiv de 25,5 de milioane de porci, si pe locul 4 în lume dupa [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], China, respectiv Germania.

În ultimele doua decenii, sectorul creșterii porcinelor din această țară a suferit o transformare extraordinară. Această transformare se datorează îmbunătățirii organizării producției, eficienței crescute si optimizării costurilor.

În ultimul deceniu, sectorul cărnii de porc a trecut de la a fi un importator la statutul de exportator. Sectorul contribuie la PIB-ul țării cu 4.500 de milioane de euro, care este de peste 37% din totalul producției animale.

Cu prețurile furajelor mai mici și o piață bună de export prețul carcasei de porc ajunge la peste 1.8 euro pe kilogram, față de 1.7 euro pe kilogram în [NUME_REDACTAT], iar profitabilatea viitoare este promițătoare.

Graficul nr.2

Situația suinelor în Spania în perioada 2009-2013

Sursa http://faostat3.fao.org/browse/Q/QA/E

Situația suinelor în Spania în anul 2009 a fost de 26,3 milioane de capete, iar în 2010 aceasta a scăzut cu 600.000 de capete, ajungând la 25,7 milioane de capete. În anii următori, efectivul de capete a tot scăzut de la an la an, în 2013 ajungându-se la 25,5 milioane de capete. În perioada 2009-2013, cel mai mic efectiv de capete a fost în anul 2012, cu o valoare de 25,36 milioane de capete. Comparând anul de bază 2009 cu toți ceilalți ani, se constată următoarele: în 2010 a rezultat o scădere de 2,3%, în anul 2011 o scădere de 2,7%, în 2012 efectivul scade cu 3,6%, iar în ultimul an, în 2013 se înregistrează o valoare de 3% mai puțin decât 2009.

[NUME_REDACTAT] și în restul Europei, numărul de porci a scăzut în anul 2013, iar Franța ocupă locul 3 la crescătoare de suine cu un efectiv de 13,5 milioane de capete. Producția de carne de porc din Franța se împarte în 3 teritorii și anume: Brittany, Normandy, Pais de Loire, acestea reprezentând 75% din totalul producției din teritoriul țării, iar restul de 25% pe restul teritoriului.

Graficul nr.3

Situația suinelor în Franța în perioada 2009-2013

Sursa http://faostat3.fao.org/browse/Q/QA/E

Ca și în celelalte state, producția totală de suine a scăzut în perioada 2009-2013. [NUME_REDACTAT], de la un efectiv de 14,5 milioane de capete în anul 2009 s-a ajuns ca în anul 2013 să fie de 13,5 milioane de capete, o scădere destul de mare într-un interval de 4 ani. Procentual, față de anul 2009 în toți ceilalți ani, producția a scăzut cu: 1,1% în 2010, 3,4% în 2011, 5,2%

în 2012, iar în 2013 a avut loc cea mai mare scădere față de anul de bază, și anume de 6,9%.

2.4 Efectivele de suine în [NUME_REDACTAT] în principalele țări producătoare

Tabelul nr.3

Situația efectivelor de suine în [NUME_REDACTAT] în principalele țări producătoare

Indici cu bază fixă

După cum se poate observa, în Germania se înregistrează singura creștere de efective față de anul de bază, și anume în 2012 cu 4,5% și în 2013 cu 4%. [NUME_REDACTAT] se înregistrează scăderi până în 2012, de 3,6%, ca apoi să crească în 2013 față de 2012 cu 0,6%, dar tot mai puțin cu ca în anul de bază cu 3%. [NUME_REDACTAT], scăderea este constantă, cea mai mare având loc în anul 2013 de 6,9%.

Tabelul nr.4

Situația efectivelor de suine în [NUME_REDACTAT] în principalele țări producătoare

Indici cu bază înlănțuită

Raportând fiecare an la anul precedent, rezultă variații de producție de la an la an la fiecare țară. [NUME_REDACTAT], raportând anul 2010 la anul 2009 se constată o scădere de 1,9%, care este și cea mai mare dintre toți anii. Cea mai mare creștere se înregistrează în 2012 față de 2011, cu 5,2%, urmând ca după în 2013 să scadă cu 1,4% față de 2012.

[NUME_REDACTAT], cea mai mare scădere a avut loc în anul 2010 comparativ cu 2009, de 2,3%, iar cea mai mare creștere de 1% a avut loc în anul 2013 comparativ cu 2012.[NUME_REDACTAT], în 2010 s-a înregistrat o scădere de 1,1% față de anul anterior, după care în 2011 scăderea a fost de 2,4% față de 2010, iar apoi aceasta a ramas constantă, în 2012 si 2013, de 1,8%.

Graficul nr.4

Situația procentuală a producției de suine din UE

2.5 Efectivele de porcine ce revin la 100 ha teren în [NUME_REDACTAT]

În tabelul de mai jos avem reprezentate efectivele de porcine si densitatea la 100 de hectare teren ( capete ) în [NUME_REDACTAT], la sfârșitul anului 2013. Prima țară cu efectivul cel mai mare este Germania, urmată de Spania și Franța. La polul opus, cel mai mic efectiv îl înregistrează Slovenia, cu 281,7 mii de capete, urmată de Bulgaria cu 552,9 mii capete si Slovacia cu 643,7 mii de capete. [NUME_REDACTAT], se înregistrau în anul 2013 5041,8 capete, cu o densitate medie de 57,4 capete pe 100 de hectare.

Efectivele de porcine ce revin la 100 ha teren în [NUME_REDACTAT] Tabelul nr.5

În graficul nr.5 regăsim numărul de capete la 100 de hectare în [NUME_REDACTAT], comparativ cu România, la sfârșitul anului 2013. După cum se poate observa, Olanda conduce detașat acest clasament, cu un număr de 1173 de capete, urmată de Belgia, cu 776,3 capete, iar pe locul 3 se află Danemarca cu 521,8 capete pe 100 hectare. România se clasează pe locul 18 din 22, cu o medie de 57,4 capete, urmată îndeaproape de Suedia cu 56,7, apoi Slovacia, Lituania, si ultima clasată fiind Bulgaria cu o medie foarte scăzută, numai de 16 capete la 100 de hectare.

Graficul nr.5

Numărul de capete ce revin la 100 ha în [NUME_REDACTAT]

2.6 Evoluția prețului la carcasele de porc în [NUME_REDACTAT] în perioada 2009-2013

Tabelul nr.6

Evoluția prețurilor în [NUME_REDACTAT] în perioada 2009-2013

Sursa http://ec.europa.eu/agriculture/pigmeat/presentations/index_en.htm

În tabelul nr.6 putem observa prețul la carcasele de porc în toate cele 28 de state membre ale [NUME_REDACTAT], pe o perioadă de 4 ani, între 2009-2013. Este o variație de preț de la an la an în fiecare țară, însă cele mai mari creșteri de preț în 2013, comparativ cu 2009, au avut loc în Spania, Franța, Italia, Cipru, Malta, Suedia. La polul opus, cele mai mici creșteri s-au regăsit în Letonia, Lituania, Luxembourg, Cehia.

Tabelul nr.7

Prețuri minime si maxime la carcasele de porc în [NUME_REDACTAT] în perioada 2009-2013

În anul 2009, prețul minim la carcasele de porc a fost de 122.87 de euro și s-a înregistrat în Danemarca, iar prețul maxim a fost de 182 de euro în Malta, diferența dintre cele două țări fiind de 59.13 euro. În anul 2010,2011 si 2012 tot Danemarca și Malta se află în acest tabel comparativ al prețurilor.În 2010, singura diferență este o mica creștere a prețului în Danemarca, acesta ajungând la 126.31 de euro, iar diferența dintre cele 2 țări se reduce la 55.69 de euro. În 2011, prețul maxim scade de la 182 de euro la 181.36, iar cel minim crește la 138,92, rezultând o diferență de 42.45. În 2012, diferența este de 41.36 de euro, prețul maxim fiind de 198.42, iar cel minim de 157.07. Anul 2013 vine cu o schimbare de protagoniști, și anume, Olanda ocupă primul loc la prețul minim, cu o cifra de 157.13, iar Malta rămâne tot unde era, doar cu o modificare de preț care ajunge la 237 de euro, diferența dintre cele 2 țări fiind de 79.87 de euro.

Graficul nr.6

2.7 Importul și exportul cărnii de porc din [NUME_REDACTAT]

Tabelul nr.8

Importul cărnii de porc în [NUME_REDACTAT]

Cel mai mare importator de carne de porc este după cum se poate observa Germania, ea fiind liderul importului pe perioada 2009-2013. Este urmată de Italia, unde importul scade în anul 2010 si 2011 față de anul 2009, însă în 2013 acesta crește 1.059.540 tone în 2012, respectiv 1.068.560 tone în 2013. Pe locul 3 se află Polonia, după care Franța si Olanda.

Numărul total de suine importate în [NUME_REDACTAT] Graficul nr.7

Sursa http://faostat3.fao.org/browse/T/TA/E

Numărul de capete de suine importate în [NUME_REDACTAT] a crescut din anul 2009, de la 22.5 milioane de capete la 24.8 milioane de capete în anul 2010, în 2011 a crescut la 26 milioane, iar în 2012 atinge cea mai mare valoare, și anume 28.2 milioane.

Tabelul nr.9

Exportul cărnii de porc în [NUME_REDACTAT]

În cadrul exporturilor, Germania ocupă și aici locul 1, în anul 2009 înregistrează exporturi de aproximativ 1.45 milioane de capete, ca peste 4 ani, în 2013, să ajungă la 2.25 milioane de capete. Este urmată de Danemarca și Spania. Țările care exportă cele mai puține suine sunt Luxemburg, Cipru, și Malta care în anul 2013 valoarea exportului este 0.

Graficul nr.8

Numărul total de suine exportate din [NUME_REDACTAT]

Sursa http://faostat3.fao.org/browse/T/TA/E

Exportul suinelor din [NUME_REDACTAT] este în continuă creștere. Dacă în anul 2009 se îngregistrau 25.2 milioane de capete exportate, în 2012 numărul acestora a crescut cu 3.7 milioane de capete si a atins valoarea de la 28.9 milioane.

Capitolul III Evoluții recente privind prețurile la piața cărnii de porc în România

3.1 Dinamica efectivelor și a producției de carne în perioada 2009-2013 în [NUME_REDACTAT] nr.1

Efectivele de porcine din România în perioada 2009-2013

În tabelulul nr.1 se observă o scădere constantă a efectivelor totale de porcine din anul 2009 până în 2013, plecând de la cifra de 5.793.232 capete in 2009, ajungându-se într-un final la 4.054.642 în 2013, asta însemnând o scădere de circa 1.738.590 de capete, adica cu 30% față de anul de bază.

Producția totală de carne în viu scade în 2010 comparativ cu anul 2009, apoi în 2011 se înregistrează cea mai mare creștere din acești ani, de 2% față de anul de bază, pentru ca în anul 2013 producția să se micșoreze cu 1,7%.

În anul 2012 s-a înregistrat ce-a mai mică producție de carne în viu, și anume 553.000 tone. Greutatea medie este inconstantă, cea mai mică valoare fiind de 107 kg/cap în anul 2011, respectiv 2013, iar cea mai mare în anul 2012, unde atinge valoarea de 116 kg/cap.

Tabelul nr.2

Efectivele de porcine existente pe grupe de greutate și destinație economică

Numărul total de porcine din țara noastră este în continuă scădere de câțiva ani buni. După cum se poate observa în tabelul nr.2, numărul total de porcine din anul 2009 este de aproximativ 5.8 milioane de capete, urmând ca în anii următori 2010,2011,2012 acest număr să scadă, și sa ajungă în 2013 la aproximativ 4.06 milioane de capete. Motivele principale sunt creșterea prețului la furaje si lipsa sprijinului financiar pentru creșterea porcilor. Și numărul purceilor scade de la an la an, datorită faptului ca în România nu mai există ferme de reproducție, și se bazează mai mult pe importuri. În cazul în care se va diminua efectivul de purcei din [NUME_REDACTAT], prețul lor va urca și se vor reduce capacitățile de îngrășare. Mulți fermieri care doresc să își construiască propriile maternități pentru purcei nu reușesc, datorită costurilor foarte mari. Numărul de scroafe atingea în anul 2009 un număr de 366.000 capete, dintre care jumătate din ele aparțineau de exploatațiile comerciale, iar restul se regăseau în curțile oamenilor.

3.2 Animale ce revin la 100 ha teren, pe forme de proprietate, la sfârșitul anului în perioada 2009-2013 în [NUME_REDACTAT] nr.3

Animale ce revin la 100 ha teren în [NUME_REDACTAT] ce revin la 100 ha teren, sunt in scădere de la an la an, acest lucru fiind influențat de anumiți factori cum ar fi:

– efectivul de porcine a scăzut din 2009 până in 2013

– animalele erau crescute in gospodării, iar prețul lor de achiziție era destul de ridicat, ceea ce au împins procesatorii să apeleze la importuri, fapt ce a dus la dublarea acestora în România

– impunerea restricțiilor la export datorită pestei porcine în fermele românești

– în anul 2009 sectorul cărnii de porc a mai avut de suferit si datorită pierderii României a subvenției de porc

În proprietatea privată, numărul de animale la 100 de hectare a scăzut si el destul de mult în 5 ani, în anul 2009 fiind de 66,7 animale, iar in 2013 să se ajungă la 58,3, an în care se înregistrează si cea mai mică densitate. Singura creștere a fost în anul 2011, față de 2010, cu 0.3 animale la 100 de hectare, în rest se află într-o continuă scădere.

Graficul nr.1

Animale ce revin la 100 ha pe titluri de proprietate

În graficul nr.1, am reprezentat mult mai bine tabelul nr.3, unde se poate observa că pe proprietate privată, numărul de animale este mai mare în fiecare an decât totalul. Cea mai mare densitate de animale la 100 de hectare s-a înregistrat în anul 2009, cu un număr de 66.7 capete pe proprietate privată și 65.9 în total. Cea mai mica densitate este în anul 2013, cu 58.3 capete pe proprietate privată, respectiv 57.4 capete per total.

3.3 Consumul de carne de porc din [NUME_REDACTAT] 4

Consumul de carne de porc lunar pe cap de locuitor

Graficul nr.2

Evoluția consumului de carne pe medii de locuință în perioada 2009-2013

În graficul de mai sus este reprezentată evoluția consumului de carne pe medii de locuință în perioada 2009-2013. După cum se poate observa, în mediul urban este o creștere constantă de consum de carne de la an la an, în timp ce în mediul rural această creștere are loc până în anul 2012, dupa care în anul 2013 se înregistrează o scădere față de anul 2012.

În anul 2013, față de 2009, în mediul urban se înregistrează o creștere de 11%, în timp ce în mediul rural se înregistrează o creștere de 12,6%.

Tabelul nr.5

Consumul de carne de porc în România anual pe cap de locuitor

Consumul mediu anual de carne de porc pe cap de locuitor a scăzut de la an la an, în anul 2009 fiind de 34,3 kg/cap, iar in anul 2013 de 29,1 kg/cap, observându-se o scădere de 18%. [NUME_REDACTAT], media de consum de carne de porc este de 30-35 kg/cap de locuitor, în timp ce in [NUME_REDACTAT] media este de 40-45 kg/cap de locuitor.

Graficul nr.3

Consumul mediu anual de carne de porc în 2009-2013 (kg/cap)

Piața cărnii de porc și evoluția prețurilor în anul 2013 în [NUME_REDACTAT] aderarea la [NUME_REDACTAT], sectorul cărnii de porc a cunoscut o serie de schimbări semnificative. Comerțul exterior a cunoscut o dezvoltare remarcabilă, însă cei care au profitat de acest lucru au fost importatorii. Performanțele sectorului de procesare s-au îmbunătățit semnificativ, dar mai sunt destule lucruri de făcut mai ales în domeniul restructurării, al creșterii siguranței alimentare și al calității și al îmbunătățirii relațiilor existente între comercianți, procesatori și fermieri. Creșterea consumului și dezvoltarea sectorului de retail au atras investitorii străini.

În urmă cu 20 de ani, România era un mare producător de carne la nivel european. De mai mulți ani, țara noastră a devenit însă, din exportator net de carne și preparate din carne un importator net. Conform unui studiu intitulat „Dinamica schimburilor comerciale cu produse agroalimentare ale României în ultimul deceniu“, realizat de [NUME_REDACTAT], profesor la Universitatea de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] (USAMV) București, soldul balanței comerciale cu produse din carne și preparate din carne, în intervalul 2002 – 2011, a fost pe minus cu 5,16 miliarde USD. Importurile de carne și preparate din carne s-au ridicat la 5,86 miliarde USD, în intervalul de timp menționat, în vreme ce exporturile românești din aceste produse au contabilizat doar 0,7 miliarde USD pentru aceeași perioadă. România însă realizează excedent al balanței comerciale la categoria animale vii, valoarea acestuia în cei zece ani analizați în cadrul studiului realizat de profesorul [NUME_REDACTAT] fiind de 1,31 miliarde USD (exporturi de 2,06 miliarde USD și importuri de 0,75 miliarde USD) realizează excedent al balanței comerciale la categoria animale vii, valoarea acestuia în cei zece ani analizați în cadrul studiului realizat de profesorul [NUME_REDACTAT] fiind de 1,31 miliarde USD (exporturi de 2,06 miliarde USD și importuri de 0,75 miliarde USD).

Evoluția prețurilor la carnea de porc în România în anul 2013

În anul 2013, în primele 10 luni, România a importat 121.000 de tone de carne de porc, cu o valoare totală de 223 de milioane de euro și 33.000 de tone de porci vii cu o valoare de 80 de milioane de euro. Față de 2012, în aceeași perioadă, cantitatea importată de România a scăzut cu 5,4%, însă valoarea acesteia a crescut cu 2,1%. Greutatea animalelor vii importate a scăzut si ea cu 2,5%, însa valoarea a crescut cu 5,5%.

Tabelul nr.6

Evoluția prețurilor la carnea de porc în România în anul 2013

Prețul la carnea de porc în anul 2013 a scăzut de la 6.5 lei/kg în viu în luna ianuarie si a ajuns la 6.21 lei/kg în viu în decembrie a aceluiași an. Cel mai mic preț s-a înregistrat în luna aprilie și a fost de 5.67 lei, iar cel mai mare a fost de 6.5 la începutul lunii, în ianuarie. Daca ar fi sa comparăm indicii cu bază fixă, cea mai mica valoare este de 87.2% rezultată în aprilie, iar cea mai mare valoare de 99.5% din luna septembrie. La indicii cu bază variabilă, valoarea maximă a fost de 104.4%, iar cea mai mică de 94.3%.

3.5 Evoluția prețurilor la carnea de porc pe trimestre în perioada 2009-2013 în [NUME_REDACTAT] nr.7

Prețurile la carnea de porcine pe trimestre

În tabelul nr.7 sunt prezentate prețurile pe trimestre pe piața internă a cărnii de porc, luând ca dată de referință cei 5 ani. Cel mai scăzut preț a fost în anul 2010 și cel mai ridicat în 2013. Pe parcursul celorlalți ani, prețul a oscilat, în 2011 a fost de 5.21 lei/kg în viu, pentru ca în 2012 să crească la 6.07 lei.

Graficul nr.4

Evoluția prețului pe trimestre în perioada 2009-2013

Din graficul nr.4 reiese că în anul 2009 cel mai mare preț a fost de 5.24 lei/kg în viu și s-a înregistrat în trimestrul III, iar cel mai mic scăzut preț a fost în trimestrul II. În 2010, 2011, 2012 trimestrul IV a întregistrat cele mai ridicate prețuri și anume 5.24, 5.42 și 6.55 lei/kg în viu, iar în anul 2013 prețul cel mai mare este tot în trimestrul III, cu o valoare de 6.37 lei/kg în viu.

Indicele prețului de consum

Indicele anual al prețului de consum măsoară evoluția prețurilor mărfurilor cumpărate și al costurilor serviciilor utilizate de populație în anul curent față de anul anterior ( sau oricare alt an ales ca perioadă de referință ). Se exprimă procentual, se determină ca raport între indicele mediu al prețurilor al anului curent și indicele mediu al prețurilor pe anul precedent.

Tabelul nr.8

Indicele prețului de consum față de luna decembrie anul precedent

În tabelulul nr.8 am evidențiat indicele prețului de consum pe o perioadă de 5 ani, comparativ cu luna decembrie a anului precedent. Cea mai mare valoare a indicelui prețului de consum se atinge luna decembrie a anului 2012, de 105.91%, iar cea mai mică de 101.01% în decembrie 2011.

În graficul nr.5 se poate vedea evoluția indicelui în această perioadă de analiză.

Graficul nr.5

3.6 Perspectivele pieței cărnii de porc în perioada 2014-2020 în [NUME_REDACTAT] anul 2013, la efectivele de porcine, România se situează pe locul 9 în [NUME_REDACTAT], dupa state ca Germania, Spania, Franța, Danemarca, Polonia, Italia, Olanda și Belgia. În ceea ce privește densitatea la 100 de hectare de teren, România este urmată de țări precum Grecia, Suedia, Slovacia, Lituania, Bulgaria.

În perioada 2008-2013, se înregistrează o reducere a efectivelor de porcine cu 22,3%, în special în exploatațiile familiale, unde efectivele au scăzut cu circa 2 milioane de capete de porcine. Structura fermelor este foarte fragmentată, dimensiunea medie a exploatațiilor, la nivel național, fiind de 3,14 capete/exploatație. Numărul exploatațiilor de tip comercial care au o dimensiune medie de peste 5000 capete/exploatație a crescut în perioada 2008-2013, de la 105 în anul 2008 la 215 în anul 2012. Din acest lucru reiese ca trebuie continuate eforturile de transformare a fermelor de subzistență în ferme comerciale care să le asigure existența pe piața cărnii de porc.

Acest trend descendent ca și evoluția efectivelor a fost urmat și la producția totală de carne de porc în viu, mai ales că greutatea medie de sacrificare s-a redus si ea cu 5,3%.

Sacrificările de porcine în industriile specializate au reprezentat în anul 2013 67%, față de anul 2008 când procentul a fost de 35%. În ceea ce privește destinația, 47% îl reprezintă lanțul de comercializare, iar restul de 53% este consumul familial.

Firmele de distribuție sunt cele care comercializează carnea, sau magazinele proprii ale unităților care dețin și sectoare de procesare, sau alte nișe de distribuție, cum ar fi hipermarket-urile.

În perioada 2008-2013, importul de carne de porc rămâne la cote importante în consumul intern, unde rezultă că piața de desfacere a sectorului de creștere al porcinelor trebuie sprijinită în continuare. Exportul de carne de porc din fermele românești a fost interzis din anul 2007 până in 2012, deoarece s-a aplicat un program de eradicare a pestei porcine clasice, iar din 2012 s-a aprobat comerțul intracomunitar si exportul cărnii.

Prin implementarea directivelor europene Directiva CE 120/2008 – „bunăstarea porcinelor” – preluată prin Ordinul ANSVSA nr. 202/2008 si Ordinul ANSVSA nr 20/2012, se reglementează spațiul minim pe cap de animal, precum si alte standarde minime ce trebuie aplicate în fermele de porcine. La rândul lor, acestea au solicitat investiții în vederea adaptării fermelor la noile condiții si respectă toate normele minime de bunăstare. La nivel european, din această aplicare a directivelor a rezultat scăderea numarului de purcei, o reducere a animalelor de reproducție, scăderea producției de carne și creșterea prețului la carnea de porc.

Cum producția de carne de porc din Romania este dependentă de importul de purcei, capacitățile de îngrășare fiind mai mari decât cele de reproducție, s-a ajuns la concluzia că efortul investițional pe termen mediu trebuie dirijat către fermele de reproducție.

Măsuri propuse pentru stimularea producției de carne de porcine

Trecerea de la producția destinată consumului la una comercială

Reducerea importului de purcei

Corelarea capacităților de îngrășare cu cele de reproducție

Acordarea unui sprijin fermierilor specializați, fie în reproducția si vânzarea de purcei, fie în creșterea acestora, pentru a genera o sursă de profit

Combaterea evaziunii fiscale pe lanțul cărnii procesate

3.7 [NUME_REDACTAT] nr.9

Situația privind importul și exportul de porcine în perioada 2009-2013

Sursa : madb.europa.eu

În tabelul 9 este prezentat comerțul cu porcine în perioada 2009-2013. După cum putem observa, cea mai mică cantitate importată a fost în anul 2011 și cea mai mare în anul 2013. Cantitatea exportată cea mai mare a fost în anul 2010 de 56.000 mii de tone cu o valoare de 32.815 mii euro. În 2013 s-a mai exportat o mică cantitate, de 3000 de tone cu o valoare de 0.399 mii de euro, iar în rest, nu s-au exportat porcine, decât din 4 județe și anume [NUME_REDACTAT], Arad, Timiș, Bihor . Motivul pentru care România nu a putut exporta a fost acela al prezenței pestei porcine la noi în țară încă din anul 2007, atunci când România s-a ales cu interdicția de a exporta. De la 1 ianuarie 2014 exporturile pot fi reluate de la toate exploatațiile din țară, nu numai din cele 4 județe.

Graficul nr.6

Graficul nr.7

În graficul nr.7 am reprezentat valoarea importului și a exportului pentru a putea observa diferențele uriașe dintre cele două. Valoarea maximă a importului ajunge la 92.189 de mii de euro în anul 2013, iar valoarea minimă în acești 5 ani este de 53.152 în 2011. La export, România nu stă bine deloc, datorită interdicției de a exporta porcine, însă a exportat de 2 ori în această perioadă, în 2010 valoarea exportului fiind de 32.510 mii de euro, iar în 2013 de 0.399 mii de euro.

[NUME_REDACTAT] Europeană este al doilea cel mai mare producător de carne de porc din lume după China. Principalele țări crescătoare de suine din Europa sunt Germania, Spania și Franța. Analizând efectivele din toate statele producătoare, am constatat fluctuații ale producției pe perioada 2009-2013.

De asemenea, prețul la carcasele de porc în toate statele membre ale [NUME_REDACTAT], a suportat variații de la an la an în fiecare țară, cele mai mari creșteri de preț au avut loc în Spania, Franța și Italia, iar cele mai mici s-au regăsit în Letonia, Lituania, Luxemburg. În anul 2009 prețul minim la carcasele de porc a fost de 122,87 euro în Danemarca, iar prețul maxim a fost de 182 euro în Malta. În anul 2013, acesta a crescut cu 27,8%, respectiv 30,2%.

[NUME_REDACTAT], consumul mediu anual de carne de porc pe cap de locuitor a scăzut de la an la an, media de consum fiind de 30-35 kg/cap de locuitor, în timp ce în [NUME_REDACTAT] media este de 40-45 kg/cap de locuitor. Făcând referire și la efectivele de porcine din țară, se observă o scădere constantă a acestora din anul 2009 până în anul 2013. Pe piața internă a cărnii de porc, prețurile au oscilat, cel mai scăzut preț a fost în anul 2010, și cel mai ridicat în 2013.

Importul în România a jucat un rol important pe piața cărnii de porc, cea mai mică cantitate importată a fost în anul 2011, iar cea mai mare în anul 2013.

Exporturile autohtone de carne de porc și de porci vii au fost afectate de restricțiile impuse României de [NUME_REDACTAT] din cauza evoluției pestei porcine clasice, însă începând cu 2014 acestea ar putea fi ridicate în totalitate, pe întreg teritoriul României, atât pentru comercializarea porcilor vii cât și pentru carne de porc. 

În consecință, România a devenit importator net a cărnii de porc având efecte negative asupra balanței comerciale și a crescătorilor autohtoni de animale. Nivelul scăzut al exporturilor a determinat un nivel redus al încasărilor valutare și implicit fondurilor ce pot fi alocate modernizării acestui sector.

Bibliografie

http://www.madr.ro/cresterea-animalelor/porcine.html

http://madb.europa.eu/madb/statistical_form.htm#

http://ec.europa.eu/agriculture/markets-and-prices/price-monitoring/index_en.htm

http://www.capital.ro/zootehnia-romaneasca-a-produs-25-de-miliarde-de-lei-in-3-ani.html

http://www.clr.ro/menu1/Capitole%20negociere/CAP07-DP.pdf

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR201D

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=PPA101A

http://www.fao.org/ag/againfo/themes/en/pigs/production.html

http://www.gazetadeagricultura.info/animale/porcine/15223-principalele-rase-si-populatii-de-suine-din-romania.html

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/analiza-dezvoltarii-rurale-agricultura-iulie-2013.pdf

http://www.apcporc.ro/organizatia-interprofesionala/