. Piata Bancara, Rol, Scop Si Mod de Organizare

INTRODUCERE

Trăim într-o lume aflată într-o permanentă schimbare, singura constantă fiind schimbarea. Expansiunea rapidă a tehnologiei informaționale și a comunicațiilor în timp real, transferul extern al fondurilor, migrația capitalurilor, extinderea întreprinderilor multinaționale în contextul globalizării, creșterea nemaintâlnită a cifrei de afaceri, au determinat mutații structurale în mediul de afaceri. Toate aceste schimbări au un impact direct asupra modului de derulare a afacerilor întreprinderilor. Din aceste considerente apar tot mai frecvent diverse litigii, care, pentru a fi soluționate trebuie să se apeleze la serviciile unor experți.

Orientarea României spre o economie de piață reală și concurențială a produs mutații esențiale în structura capitalurilor și a patrimoniului întreprinderilor, mutații care implică reconsiderarea profundă a însăși conceptului de gestiune a unităților economice. După evenimentele din Decembrie 1989, România a pășit intr-o nouă etapă a dezvoltării sale, care a deschis perspectiva realizării unui sistem nou, democratic. Trecerea la economia de piață s-a tăcut într-un consens național, întreaga societate contribuind la implementarea noilor structuri: politice, organizatorice, legislative, economice și financiare.

În această tranziție spre economia de piață, punctul de plecare l-a constituit profunda criză a vechiului sistem bancar puternic centralizat și conceptualizat.

Centralizarea excesivă a condus la adânci dezechilibre în economie atât pe verticală cât și pe orizontală, concretizate în rămânerea în urmă a agriculturii, supradimensionarea ramurilor industriale de prelucrare primară, agravarea problemei energetice, neglijarea sectorului terțiar. Competitivitatea economiei românești a fost serios afectată scăzând dramatic, lucru ce a determinat eliminarea României din competiția internațională și condamnarea la autarhie. Spiritul de competiție și creativitatea umană erau îngrădite, resursele erau utilizate irațional, ineficient și haotic, iar activitatea economică era denaturată de la finalitatea ei socială firească.

Sufocați de centralismul excesiv și ineficient, poporul român a ales irevocabil calea spre o economie de piață liberă, unde rolul statului se diminuează simțitor. Statul devine doar un arbitru imparțial care stabilește și supraveghează regulile de bază care guvernează jocul social într-o economie de piață liberă, reguli care au în epicentru cererea și oferta.

Trăsăturile esențiale ale economiei de piață libere sunt:

existența unei palete largi de forme de proprietate, unde preponderența o are sectorul privat;

funcționarea întreprinderilor strict pe baza mecanismelor pieței libere, a criteriilor de eficiență, rentabilitate și decizionale;

exercitarea de către stat a unui rol de liber arbitru, care stabilește doar regulile jocului prin stabilirea politicilor economice, rol similar pe care statul îl are în economiile statelor avansate;

larga deschidere spre exterior, găsirea locului României în economia globală, care se prefigurează cu pași rapizi.

Managementul reformei în economia românească trebuie să aibă ca țintă restructurarea și modernizarea economiei naționale, prin valorificarea judicioasă a resurselor naturale și a forței de muncă în vederea atingerii unor niveluri rezonabile de productivitate a muncii și de eficiență comparabile cu cele ale statelor avansate. La începutul tranziției spre economia de piața s-au constituit ca entități patrimoniale distincte atât persoane fizice și asociații familiale autorizate să desfășoare activități economice conform Decretului nr. 54/1990, cât și regii autonome și societăți comerciale constituite prin reorganizarea unităților economice de stat, conform prevederilor Legii nr. 15/1990, precum și un mare număr de societăți comerciale cu capital privat, constituite pe baza Legii nr. 31/1990, inclusiv societăți mixte cu participarea de capital străin sau românesc. Pentru ca economia de piață să funcționeze eficient și în condiții de concurență reale și oneste, trebuie creat un mediu economic echitabil pentru toți partenerii care intră în jocul social (întreprinderi ca entități patrimoniale independente și autonome). Acest lucru se poate realiza prin crearea unui cadru legislativ coerent, fără restricții și îngrădiri din partea statului și prin pârghii economice adecvate, într-un mediu economic dat fiecare întreprindere este liberă să cheltuiască, să producă și să economisească în conformitate cu propria strategie de dezvoltare, scopul final fiind același pentru toți: obținerea unui profit cât mai mare. Pentru aceasta, întreprinderile trebuie să-și organizeze activitatea pe criterii de competitivitate, inventivitate, capacitate de conducere și organizare, fiind nevoite să se adapteze din mers la mediul economic național și internațional, care pe zi ce trece este tot mai agresiv.

Tranziția la economia de piață a presupus o veritabilă revoluție managerială, selecționarea și promovarea noilor generații de cadre cu autentică competență profesională, pregătită să acționeze eficient în condițiile specifice economiei de piață.

Viitorologii lumii anunță societatea secolului XXI ca fiind una a cunoașterii, a învățării, astfel că acest demers de formare permanentă a omului necesită o riguroasă activitate de management în toate segmentele social-economice. Dar ce înseamnă implicarea managementului într-o asemenea operă complexă? Cu ce pârghii și în ce direcții să se acționeze? Cum să se proiecteze sau să se prognozeze dezvoltarea domeniului vital al societății economice? Ce rol are controlul organizat științific și înfăptuit sistematic în gestionarea efortului pentru dezvoltare?

Răspunsul la astfel de întrebări trebuie formulat bazându-ne pe o teorie economică armonioasă și pe principii metodologice coerente care să conducă la efecte utile pe multiple planuri, corelând cuceririle științei economice obținute până acum cu perspectivele ei de modernitate pe termen lung.

Toate aceste schimbări au un impact direct asupra modului de derulare a afacerilor întreprinderilor, întrebările la care trebuiesc căutate răspunsuri sunt de genul: “Cum pot face față managerii și angajații acestor schimbări și stresului conținu generat de acestea? Cum influențează aceste schimbări atitudinea oamenilor și implicit organizațiile? Cum pot crea managerii organizații mai eficiente pe termen lung? Cum putem să cunoaștem, să controlăm și să dirijăm aceste schimbări în beneficiul propriu? Cum asigură contabilitatea informația necesară în timp real?”

CAPITOLUL I

PIAȚA BANCARĂ

l.l. Piață bancară, segment bancar, sector de piață

Activitatea bancară este reglementată de Legea numărul 58/1998, privind activitatea bancară și Legea numărul 31/1990 republicată, privind activitatea societăților comerciale. Spre deosebire de perioada sistemului “monobancar”, specific economiei centralizate, în contextul actual băncile comerciale au un rol activ în luarea deciziilor privind activitatea lor însă, în prezent, activitatea lor este limitată, potrivit anumitor cerințe pe care băncile trebuie să le respecte. Astfel, sunt stabilite anumite reglementări, cu scopul de a asigura concurența în sectorul bancar și pentru a limita pozițiile de monopol. Băncile nu au voie să încheie contracte, înțelegeri sau acorduri care le-ar conferi o poziție dominantă pe piața monetară sau posibilitatea de a dicta politicile comerciale în sectorul bancar.

Piața poate fi definită ca fiind spațiul economic în cadrul căruia cei ce doresc un produs sau serviciu se întâlnesc cu cei ce pot și doresc să ofere produsul sau serviciul respectiv.1

O piață este, de cele mai multe ori, “văzută” din punct de vedere fizic, ca o localizare geografică. Piața poate exista, însă, și sub forma unui sistem de relații informatizate (denumită și “piață sintetică”), fără să presupună, în acest caz, întâlnirea fizică, directă, a vânzătorilor și cumpărătorilor.

1.2 Sistem bancar

1.2.1 Scurt istoric și evoluție

1.2.1.1 Definirea sistemului bancar

Sistemul bancar este reprezentat de ansamblul coerent al diferitelor categorii de instituții financiar – bancare, care funcționează într-o țară, răspunzând necesităților unei etape a dezvoltării social – economice.2

Sistemul bancar într-o țară cuprinde:

Cadrul instituțional – format din banca centrală (cu rol de coordonare și
supraveghere), bănci comerciale și alte instituții financiare asimilate acestora;

Cadrul juridic – format din ansamblul reglementărilor care guvernează
activitatea bancară.

În evoluția sa, sistemul bancar parcurge faze de specializare și sectorizare.

Specializarea (din punct de vedere al proceselor economice) reprezintă limitarea producției la anumite produse sau, altfel spus, producerea unei game restrânse de produse.

În acest context, specializarea bancară poate fi privită ca fiind orientarea activității diferitelor bănci doar spre anumite servicii, operațiuni, produse bancare.

Noțiunea de sectorizare poate fi definită, ca fiind un tip aparte de specializare ce constă în orientarea activității bancare spre anumite domenii de activitate economică (sectoare ale economiei naționale).3

1 Institutul bancar român, Băncile și operațiunile bancare, editura economică,

2 Idem 1

3 Institutul bancar român, Băncile și operațiunile bancare, editura economică.

Primele încercări de creare a unor bănci au avut loc la mijlocul secolului XIX, în 1856 fiind înființată Banca Națională a Moldovei, cu sediul la Iași. Unirea Principatelor a creat un mediu național, propice economic, ceea ce a stimulat crearea altor bănci, după 1864 fiind fondată Casa de Depuneri si Consemnațiuni, principala instituție de emisiune pe teritoriul României, până la înființarea Băncii Naționale, în 1880.

Constituirea economiei centralizate, de comandă, după 1947, a determinat restrângerea și transformarea sistemului bancar întru-un instrument pasiv de finanțare a dezvoltării planificate a economiei.

Prin reglementările Băncii Naționale, bancă de emisiune și comercială în același timp, rolul și funcțiile băncilor au fost strict limitate, vizând în principal atragerea disponibilităților bănești de la populație și din economie, distribuirea acestora conform planului de credite, eliminându-se orice formă de concurență între bănci.

După 1989 sistemul bancar a înregistrat anumite schimbări, concretizate prin liberalizarea activității bancare, reglementarea acesteia conform cerințelor economiei de piață, diversificarea și creșterea numărului de bănci, îndeosebi prin apariția băncilor private, românești, străine sau mixte și transformarea privată a băncilor de stat.

În prezent, sistemul bancar românesc are o structură duală. Banca Națională asigurând autorizarea, reglementarea și supravegherea tuturor băncilor și promovarea politicii monetare a statului. Capitalul bancar privat depășește 50% din totalul capitalului bancar, diversificarea, modernizarea instrumentelor, operațiunilor, produselor și serviciilor bancare fiind puternic influențate de activitatea băncilor străine, dar și de procesul de integrare financiară europeană.

Sistemul bancar românesc, reprezentând configurația relațională a operațiunilor și tranzacțiilor active și pasive dintre instituțiile bancare, pliază conform arhitecturii aparatului bancar, constituit din ansamblul diverselor categorii de bănci cu capital autohton sau străin, public sau privat precum și din combinațiile acestora. Aparatul bancar se concretizează prin structura organizatorică a sistemului bancar și financiar, având ca verigă superioară Banca Națională și instituțiile financiare similare de reglementare și de supraveghere.4

Caracteristica perioadei 1990-2003 în ceea ce privește sistemul bancar rezidă în desprinderea treptată a acesar rezidă în desprinderea treptată a acestuia de sub tutela statului. Banca Națională beneficiind prin lege de independență și autoritate de decizie, situație care a facilitat două procese aparent contradictorii: debilitarea băncilor de stat, prin promovarea creditelor performante și consolidarea băncilor de stat. și consolidarea băncilor străine, cu infuzii de capital productiv, de stat, prin promovarea creditelor performante și consolidarea băncilor străine, cu infuzii de capital productiv.

Principalii pași în evoluția sistemului bancar sunt prezentați în anexa nr .l.

Ponderea sistemelor bancare se poate observa în anexa nr. 2.

1.3. Sectorizarea bancară

Banca Națională desfășoară o activitate specifică unei bănci centrale, dar, în același timp, derulează și operațiuni specifice unei bănci comerciale. Pe lângă funcția de unică bancă de emisiune a țării, asigură îndeplinirea politicii statului în domeniul monetar și al creditului. Ea organizează și coordonează circulația bănească din țară, coordonând ansamblul activității de acordare a creditului pe termen scurt și de decontare în economie, acordă credite celorlalte bănci specializate, organizează execuția de casă a bugetului de stat, Banca Națională dispunând de o puternică rețea de unități operative (sucursale, filiale).

4Vasile Dedu. Managementul activității bancare, 1995

Băncile specializate dețineau, fiecare, monopolul activității bancare pentru un anumit sector economic, sectorul „clienți particulari” (persoane fizice) nefiind inclus în activitatea bancară. Singura instituție ce opera în acest domeniu era Casa de Economii și Consemnațiuni.

Deoarece un sistem bancar eficient necesită descentralizare și competiție, Banca Națională a căutat, după 1990, să stimuleze formarea unui sistem de bănci comerciale, de tip universal, care au primit dreptul să efectueze toată gama de operațiuni bancare și să opereze pe teritoriul țării, în condițiile respectării cadrului de supraveghere bancară, impus de banca centrală.

Specializarea tradițională (sectorizarea) pe criterii politice și economice și-a pierdut, în actualele condiții, baza legală. Băncile nu mai sunt constrânse, în prezent, prin lege, să deruleze doar anumite tipuri de operațiuni, din vasta gamă de operațiuni bancare. Aceasta nu înseamnă, însă, că băncile nu pot opta pentru anumite operațiuni, specializându-se în anumite domenii. Ceea ce trebuie avut în vedere este faptul că, în acest caz, alegerea este a băncii, care, pe baza statului propriu de funcționare, își stabilește tipurile de operațiuni ce le va derula în funcție de evoluția pieței financiar-bancare și de strategia adoptată.

Deși legislația a deschis porțile competiției pentru sistemul financiar și a pus bazele unui sistem bancar orientat spre cerințele pieței, poziția deținută de băncile cu tradiție continuă să fie dominantă.

Băncile „vechi”, deși au fost nevoite să-și restructureze și modernizeze activitatea, pentru a corespunde noilor cerințe, au avantajul existenței unor rețele de subunități, distribuite pe tot teritoriul țării, bucurându-se, în aceiași timp, de pozițiile cucerite pe importante segmente de piață.

Băncile noi au posibilitatea derulării, încă de la început, a unei activități bancare moderne, de informatizare și a atragerii celor mai profitabile companii nou înființate, în calitate de clienți. Nu în ultimul rând, au avut șansa de a decide, pe baza cadrului legal creat, al condițiilor concrete existente în economie și al studiilor de marketing efectuate, genul de operațiuni bancare cărora doresc să le acorde atenție deosebită, în cadrul activității de ansamblul a băncii.

1.4 Sisteme informatice

1.4.1 Sistemul bancar românesc

Sistemul bancar existent în țara noastră este rezultatul unei evoluții rapide pe parcursul celor șapte ani postrevoluționari. De la câteva bănci specializate existente in 1989, ulterior transformate în societăți pe acțiuni, s-a ajuns în prezent la un număr semnificativ de societăți bancare, ale căror unități bancare acoperă cea mai mare parte a unităților administrativ teritoriale ale țării.

Principalele faze în procesul de prelucrare a datelor în sistemul bancar, vezi anexa 3.

Activitatea de informatică bancară a cunoscut o evoluție marcată de condițiile noi create de trecerea la sistemul economiei de piață. O schimbare semnificativa a fost renunțarea la sistemul de prelucrare a datelor bancare de către centrele teritoriale de calcul. Condițiile concurențiale noi, pătrunderea masivă pe piața romanească a calculatoarelor personale au permis constituirea la nivelul unităților bancare a unor compartimente responsabile cu prelucrarea automată a datelor.5

Caracteristica principală a unui sistem informatic bancar modern este nivelul de conectivitate asigurat între factorii implicați în activitatea bancară. Din acest punct de vedere evoluția sistemelor informatice bancare presupune implementarea succesivă sau directă a următoarelor tipuri de sisteme informatice:

5 Managementul activității bancare, București 1995.

sisteme informatice bancare fără conectivitate: sunt caracterizate prin existența unor PC-uri independente pe care rulează aplicații specifice anumitor compartimente: contabilitate, creditare etc. Transferul de date între calculatoare este asigurat de regulă prin intermediul suporților externi (dischete). Acest tip de sisteme informatice este întâlnit îndeosebi în unitățile bancare de dimensiuni mai mici (agenții, filiale);

sisteme informatice bancare cu conectivitate locală: sunt sisteme informatice bazate pe rețele locale de calculatoare;

sisteme informatice bancare cu conectivitate globală: sunt sisteme informatice bazate pe
rețele de arie întinsă (WAN) care conectează rețelele locale (LAN) ale unităților bancare.

Construirea unui sistem informatic pleacă de la întrebarea: ce activități informatizăm? și continuă cu răspunsul la întrebarea: cum? În continuare se încearcă descrierea celor mai importante activități bancare și a tipurilor de sisteme informatice existente. În final sunt prezentate pe scurt câteva servicii bancare moderne și posibilitățile de implementare a acestora în sistemul bancar românesc.

Schema de structură a sistemului informatic bancar se regăsește în anexa nr. 4.

1.4.2 Sistemul de plăți si decontări

Activitățile economice presupun fluxuri financiare între agenții economici. Aceste fluxuri se realizează sub forma de numerar sau prin alte mijloace de plată. Deficientele sistemului de plați si decontări din țara noastră au determinat ca, în ciuda măsurilor punitive, fluxurile financiare sub forma de numerar să aibă încă o pondere însemnată.

În prezent, plățile în economia romanească sunt realizate într-o pondere covârșitoare prin mijloace de plata pe suport hârtie. Este vorba in primul rând de ordine de plata și cecuri și într-o măsură mai redusă de ambii, bilete la ordin și alte mijloace de decontare pe suport hârtie. Mijloacele de decontare pe suport hârtie au caracteristic faptul că necesită circulația fizică a instrumentului de plată între plătitor si beneficiar. Durata decontării depinde în principal de doi factori:

societățile bancare la care plătitorul, respectiv beneficiarul, au deschise conturi;

dispunerea teritorială a unităților bancare la care au deschise conturi (același județ sau județe
diferite).

Se deosebesc astfel două tipuri de decontare:

decontare intrabancară: când atât unitatea bancară a plătitorului, cât si unitatea bancară a beneficiarului aparțin aceleiași societăți bancare (de exemplu, un client al B.C.R. Cluj plătește o suma unui client al B.C.R. Brașov);

decontare interbancară: când unitățile bancare implicate în decontare aparțin unor societăți bancare diferite (de exemplu, un client al B.R.D. Tg-Mures plătește unui client al B.R.C.E. Constanta.

1.4.3 Decontarea intrabancară

Decontarea intrabancară (între unități teritoriale ale aceleiași societăți bancare), este cea mai rapidă, putând fi preluată într-o proporție însemnată de sistemul informatic) anexa nr. Deși decontarea pe suport hârtie presupune transferul fizic al documentelor de decontare între unitatea bancara plătitoare si cea beneficiară, cu autorizarea Băncii Naționale a României (Regulamentul nr. 1/1995 emis de B.N.R.), unitățile bancare își pot transfera pe cale electronică instrumentele de plată, urmând ca documentele de plată propriu-zise să urmeze circuitul poștal obișnuit, în final fiind anexate ca documente justificative. Transmisia se realizează de regula prin fax sau telex.

Există în prezent societăți bancare care au renunțat la transmisiile telex/fax și realizează transmisia tranzacțiilor aferente decontărilor intrabancare direct între sistemele informatice ale unităților teritoriale (prin intermediul centralei societății bancare). Acest tip de decontare este cunoscută în limbajul bancar curent sub denumirea de decontare electronica.

De obicei, decontarea electronica intrabancară se realizează după următorul algoritm:

unitățile bancare debitează conturile clienților plătitori și trimit la centrala societății bancare
fișiere ce conțin date privind plățile către clienții celorlalte unități bancare;

fiecare unitate preia de la centrală tranzacțiile care reprezintă plățile care îi sunt adresate,
apoi creditează corespunzător conturile clienților beneficiari;

instrumentele de plată pe suport hârtie urmează circuitul postal obișnuit și sunt anexate ca
documente justificative.

Decontarea electronică permite transferul rapid al fondurilor între plătitor și beneficiar (în aceeași zi) și automatizează integral operațiile back office.

1.4.4.Decontarea interbancară

Decontarea interbancară este mai complicată deoarece în decontare sunt implicate societăți bancare diferite și, în plus, intervine o terța instituție: Banca Naționala a României prin sistemul caselor de compensație (pentru plăți ce nu depășesc 500 milioane lei).

Există mai multe circuite pentru documentele de plată, însă pentru simplificare vom considera cazul mai general când societatea bancară inițiatoare dispune de o unitate bancară în județul de destinație. Să presupunem ca un client (plătitor) al B.C.R. din județul A plătește prin ordin de plata o sumă unui client (beneficiar) al B.R.D. din județul B. Procesul de decontare interbancară se desfășoară astfel:

plătitorul prezintă ordinul de plată la unitatea B.C.R. din județul A;

contul clientului este debitat, iar ordinul de plată este remis prin sistemul intrabancar la
sucursala B.C.R. din județul B;

unitatea B.C.R. din județul B prezintă ordinul de plată agentului de compensare al B.R.D. în
cadrul ședinței de compensare care are loc la sucursala Băncii Naționale din județul B:

pe baza ordinului de plată, unitatea teritoriala a B.R.D. din județul B realizează creditarea
contului beneficiarului.

Pe baza unor convenții între societățile bancare și cu aprobarea Băncii Naționale a României, unitățile bancare pot prezenta la compensare copii ale documentelor de plată, obținute în urma transmisiilor fax, telex sau prin modem, prin circuitele intrabancare proprii.

Principalele motive pentru care nu s-a adoptat aceasta soluție sunt:

exista încă diferențieri substanțiale privind dotarea cu tehnica de calcul și programe a
societăților bancare;

trebuie rezolvate probleme legate de integritate, securitate si interoperabilitate:

plățile prin intermediul cecului sunt condiționate de transmiterea fizică a filei de cec între
unitățile bancare implicate, deci acest gen de plați nu se pretează la o compensare electronică.

Posibilitățile de informatizare a plăților pe suport hârtie, precum si tendințele actuale de a adopta metode de plată moderne (care vor fi descrise mai jos), ridică în fața factorilor de decizie problema implementării unor sisteme informatice bancare bazate pe conectivitate globală.

Modalitățile de decontare interbancara le putem observa în anexa nr. 5.

1.4.5. Tipuri de card-uri

Debit card – permite debitarea automata a contului deținătorului card-ului (cumpărător) cu suma reprezentând contravaloarea bunurilor sau serviciilor achiziționate folosind card-ul.

Credit card – permite achiziționarea de bunuri sau servicii a căror valoare cumulată nu poate depăși un anumit plafon stabilit de emitentul card-ului. Pe baza datelor achiziționate prin intermediul automatelor programabile se stabilește suma efectiv utilizată, care urmează să fie restituită băncii care a emis card-ul de către deținătorul card-ului.

Card multifuncțional – este un debit card care poate îndeplini și alte funcții: retrageri de numerar de la ATM-uri, garantarea unor cecuri emise de deținătorul card-ului.

Automatele programabile – au încorporat un microprocesor și software aferent, fiind conectate prin comunicație asincrona cu centrul de autorizare al plăților situat de regulă în centrala societății bancare care emite card-ul. Card-urile sunt cartele de plastic pe care informația este memorata pe suport magnetic sau, în cazul card-urilor inteligente, microprogramat.

În țara noastră, numărul utilizatorilor de card-uri este modest în comparație cu țările avansate. Pentru a degreva personalul angrenat în operații front office, un număr tot mai mare de societăți bancare introduc la sediile unităților bancare teritoriale automate programabile.

Transferul electronic de fonduri la locul vânzării are, de asemenea, un volum redus.

1.4.6. Servicii bancare la domiciliu (home banking)

Home banking definește accesul la serviciile bancare din exteriorul sediului unității bancare. Acest acces se poate realiza prin intermediul unui simplu telefon conectat la o centrală telefonică digitală sau prin intermediul unui calculator personal.

Accesul la servicii bancare prin telefon (telephone banking) se realizează astfel: de la un telefon cu tastatură se formează numărul serviciului bancar telefonic, după terminarea mesajelor emise de robotul telefonic (placa voice-teller plus software-ul aferent) se tastează codul numeric personal (PIN), apoi se tastează codul operației ce se dorește a se efectua asupra contului curent.

În prezent, acest tip de serviciu este întâlnit la unele bănci din țară. dar este orientat în principal spre informarea clientului privind starea conturilor sale. Clientul poate obține informațiile sub forma de voce sau fax.

Accesul la servicii bancare prin intermediul unui calculator personal presupune conectarea calculatorului personal al clientului băncii prin intermediul unei linii telefonice și a unui modem la calculatorul băncii. Comunicația și accesul la serviciile bancare sunt controlate de un program specializat furnizat de bancă instalat pe calculatorul clientului. De fapt, calculatorul clientului devine un ATM virtual. Se pot ordona plăți, se pot obține informații privind starea contului etc.

Acest gen de serviciu este puțin utilizat în țara noastră.

1.5 Oferta de piață a băncilor – Produse și servicii bancare

1.5.1 Conceptul privind produsele bancare

În cadrul sistemului românesc își desfășoară activitatea atât persoanele juridice române constituite în societăți comerciale bancare, cât și sucursalele din România ale unor bănci, persoane juridice străine.

Legea bancară nr.58/1998 definește noțiunea de bancă prin persoana juridică autorizată să desfășoare, în principal, activități de atragere de depozite și de acordare de credite în nume și pe cont propriu.

Produsele bancare sunt cele oferite de bancă clientelei sale, iar serviciile bancare sunt cele solicitate de clienții acestor bănci.

Printre produsele bancare oferite de bănci clienților săi pot fi enumerate:

Acordarea și contractarea de credite cu persoane juridice și fizice;

Operațiuni de factoring și scontarea efectelor de comerț, inclusiv forfetarea
acestora;

Emiterea de carduri diferite și operațiunile aferente acestora;

Gama de produse privind introducerea mijloacelor moderne de plată;

Operațiuni de bancassurance;

Închirierea de casete de valori;

Activități de consultanță financiar – bancară, evaluări, expertizări, planuri de afaceri, studii de fezabilitate;

Emiterea de certificate de depozit pentru depuneri de sume la termen;

Transferuri ultrarapide de fonduri în întreaga lume;

Operațiuni – tranzacții în contul clienților cu instrumente monetare negociabile
(cambii sau trate, bilete la ordin, cecuri);

Operațiuni de leasing financiar, prin societăți distincte, constituite de bănci
în acest scop.

După natura serviciilor bancare, avem:

Servicii pure obținute exclusiv prin munca personalului, ce se referă la
consultații, inginerie financiară etc.;

Servicii mixte ce îmbină munca personalului și utilizarea bunurilor de
echipament. Printre acestea se numără efectuarea plăților pentru clienții băncii;

Servicii ce au ca suport capitalul. În formele sale de bază, sunt pe de o
parte depozitele constituite, iar, pe de altă parte, creditele acordate, această situație fiind
reflectată în bilanț.6

Caracteristicile principale ale produselor bancare au consecințe imediate asupra desfășurării operațiunilor și optimizării gestiunii, necesitând o analiză a acestora:

produsele bancare sunt imateriale. Ele nu fac obiectul unei uzuri fizice și morale, procesul de îmbătrânire fiind, în consecință, mult mai lent;

produsele bancare nu pot fi protejate prin brevete, ele îndeplinind și condițiile de uniformitate. Diferențierile în acest sens sunt nesemnificative. Spre exemplu certificatele de depozit, cărțile de plată au, de la bancă la bancă, colorații și organizării ale cuprinsului variate, dar elementele conținute sunt similare;

produsele bancare sunt condiționate de reglementările bancare și fiscale. Introducerea unor noi produse este efect al legii, astfel încât, dacă nu există o bază legală, ele nu pot fi promovate. Aceasta este situația leasingului la nivelul României. Până la apariția bazei legale, nu a fost posibilă punerea sa în practică;

produsele bancare sunt propuse direct clienților și nu există posibilitatea unei redistribuiri, concesionări, revânzări, etc.;

serviciile bancare implică angajarea clientelei în derularea operațiunilor. Este un tip de autoservire, dart și de colaborre pentru că în scopul utilizării unor produse, beneficiarul trebuie să întocmească o documentație proprie. Se realizează și o colaborare de concepție, întreprinderea beneficiară de credite trebuind însă să se limiteze la cadrul normat ( formularistic) stabilit de bancă.

Fiecare produs bancar are o serie de parametri referitori la:

volumul angajării;

cost și randament;

condiții de securitate (necesitatea codificării și siguranța ciclului informațional);

probleme de fiscalitate și disponibilități.

6Mihai Gheorghe A. Imireanu, Produse și servicii bancare în relațiile de plăți și internaționale, Editura Tribuna Economică

Inovarea de produse poate presupune stabilirea acestor parametrii sau a unor modificări sau a unor modificări față de cei anteriori. De obicei, inovarea se bazează pe reglementări bancare sau de regim fiscal. Astfel, unele produse au apărut pentru contracararea unor dispoziții legale, dezavantajoase pentru clientelă. De exemplu, limitarea de către stat a regimului de dobândă, în cazul depozitelor la vedere, a generat introducerea conturilor paralele (ATS – AUTOMATIC TRANSFER of SAVINGS), a conturilor NOW și SUPERNOW, în SUA, sau a acțiunilor SICAV ( Societăți cu Capital Variabil) în Franța ( 1981), pentru o fructificare mai bună a disponibilităților.

Paralel apar și inovări de proces, ce rezultă prin modificări tehnologice, exemple le reprezintă cardurile, precum și automatele bancare, culminând cu banca la domiciliu.

Abandonarea produselor bancare se realizează de obicei o dată modificarea reglementărilor în vigoare. Astfel, implementarea prin lege a leasingului a dus, în majoritatea țărilor dezvoltate, la scăderea abruptă a creditelor pe termen mijlociu.

Uneori, reglementările există, dar nu se practică operații cu acest produs, băncile neinsistând în utilizarea lor, iar întreprinderile neexcelând în folosire. Un exemplu elocvent îl reprezintă abandonarea scrisorii de credit în momentul apariției cărții de credit.

O altă cauză a abandonării produselor bancare o reprezintă diminuarea rentabilității lor.

1.5.2. Concurența în cadrul sistemului bancar

Băncile evoluează într-un climat concurențial propice obținerii de venituri bancare. O caracteristică a acestora se referă la diferențierea pieței produselor bancare de piață altor servicii, caracteristică ce va determina reglementarea strictă a ambientului bancar.

Procesul concurențial presupune, conform interpretării lui Porter, cinci forțe participante:

Rivalitatea între firmele din sector;

Amenințarea intrării de noi concurenți pe piață;

Amenințarea apariției de produse de substituție;

Poziția de forță a clienților;

Poziția de forță a furnizorilor.

Rivalitatea între firmele din sector se manifestă prin extinderea și diversificarea
rețelei de sucursale. Ea este însă limitată de imobilitatea rețelei, orice bancă având însă
posibilitatea să crească sau să scadă aria de cuprindere a clienților.

în ceea ce privește amenințarea intrării de noi concurenți pe piață, s-au instituit
reglementări specifice sectorului bancar, de care trebuie să se țină cont. Una dintre aceste
reglementări se referă la barierele de intrare în sistemul bancar, care influențează major
concurența în domeniu.

Condițiile tipice ale aprobării intrării pe piață, reglementate la nivel european, se referă la:

Dimensiune minimă a capitalului;

Prezentarea unui proiect de afaceri prin care grupul de inițiativă declară natura operațiunilor pe care le va realiza și tehnicile pe care urmează să le utilizeze;

Verificarea calității participanților la subscrierea de capital. Participanții principali principali, conform reglementărilor, trebuie să aibă suprafață financiară și experiență bancară. Dacă această condiție nu poate fi îndeplinită, se poate apela la un garant, ce are rol de a avea o participare importantă la capitalul noii băncii și de a se asocia în orientarea și supravegherea gestiunii instituției respective;

Onorabilitate și competență din partea echipei de conducere. Pregătirea profesională este foarte importantă în formarea unei noi echipe, a unui nou colectiv și trebuie dublată de înaltă moralitate și spirit deontologic.

În ceea ce privește participarea la capital, se impun câteva măsuri suplimentare, adoptate în cadrul de reglementare european, dintre care amintim:

Nu sunt atitudini favorabile pentru un singur deținător al capitalului, adică,
pentru aportul la capital al unei singure persoane. Această situație ar putea duce la
evidențierea unui singur punct de vedere pe baza căruia se iau deciziile;

Nu se promovează situații în care există două persoane sau grupuri și care,
ambele, dețin 50% din aport. Această situație ar putea duce, în cazul unor interese
divergente, la o criză de conducere;

Nu se promovează situații în care capitalul este foarte diluat, în acest caz,
capacitatea de luare a deciziilor fiind dispersată;

Dacă grupurile ce se angajează în înființarea unei bănci sunt instituții
nonbancare. se cere suplimentar o scrisoare de intenție, dată de acționarul majoritar, din
care să rezulte angajamentul acestora de a funcționa durabil în domeniu și de a asigura
funcționarea și supravegherea noii instituții.

O situație specială o reprezintă integrarea europeană. Prin aplicarea normelor de integrare ale Uniunii Europene, fără alte aprobări suplimentare. Controlul se va exercita însă prin „unitatea mamă”(centrala), societățile bancare străine aplicând normele bancare din țara de origine.

Excepțiile de la aplicarea normelor din țara de origine se referă la situații deosebite:

În cadrul politicilor monetare, dacă țara de domiciliere a băncii practică o
restrângere a creditului în economie, societatea bancară străină trebuie să se supună
obiectivelor propuse;

Normele locale de reglementare în interesul clienților, adică protecția consumatorilor, sunt valabile și pentru societățile bancare străine:

Normele de funcționare ale piețelor financiare locale sunt, de asemenea, valabile
și pentru societățile bancare străine.

Alte bariere legate de intrarea în sistemul bancar sunt reprezentate de:

Barierele tehnologice. Înființarea unei noi societăți bancare presupune
alinierea la tehnologiile folosite de bănci în țara respectivă. Acest aspect este important în
desfășurarea relațiilor cu celelalte bănci, prin intermediul tehnologiilor existente, ce se
referă la: plăți, transferul mesajelor de plăți realizate prin rețeaua existentă în țara
respectivă. Rețelele tehnologice presupun însă investiții ridicate, cu recuperare pe termen
lung;

Barierele de notorietate. Notorietatea se referă la rezonanța pe care
societatea o are, sau nu, în domeniu. După afirmațiile din literatura de specialitate,
renumele se capătă în timp, ceea ce înseamnă că se recomandă a se lucra, într-o manieră
semnificativă, cu societăți bancare cu o vechime pe piață mai mare de cinci ani. Primii ani
de funcționare presupun riscuri majore, și datorită lipsei de experiență a echipei de
conducere. În cazul României, această atitudine s-a concretizat prin acordarea de credite
tară discernământ, care prin transformarea lor în devize au dus la influențarea cursului de
schimb;

Barierele de mobilitate. Mobilitatea se referă la capacitatea băncii de a pătrunde în teritoriu și de a se apropia de clienți. Cu cât rețeaua băncii este mai extinsă, cu atât clienții sunt mai mulți și mai bine serviți. Extinderea rețelei presupune însă costuri importante și durată de înfăptuire, fapt ce reprezintă o barieră pentru societățile bancare nou înființate;

Barierele strategice se referă la perspectivele dezvoltării băncii în funcție de condițiile pieței respective, de climatul general. Concurenții acționează în special, asupra nou-veniților, acomodarea presupunând din partea acestora suportarea unui război de condiții cum ar fi cel al prețurilor, cel al capacităților de ramificare a rețelei (băncile mai vechi au capacități mai mari de extindere a rețelei). Ca efect, apar fenomene ce afectează cheltuielile băncii:

o rețea de agenții mai densă decât este necesar, la care se adaugă costul automatelor bancare;

cheltuieli publicitare ridicate.

În ceea ce privește apariția de produse de substituție, trebuie avută în vedere dezintermedierea, ce capătă dimensiuni din ce în ce mai mari în perioada actuală. Ea oferă noi posibilități de fructificare pentru deținătorii de capital, prin intermediul acțiunilor și obligațiilor ce le permite apropierea de sursa de profit, ieșind în afara sferei bancare.

1.5.3.Particularitățile imaginii serviciilor bancare

Marketingul în industria serviciilor și, în particular, în cazul serviciilor financiar – bancare, a devenit în ultimii zece ani din ce în ce mai important în Europa de Vest. Abordarea marketingului serviciilor financiar – bancare trebuie să fie diferită de abordarea marketingului de produse. Caracteristicile particulare care diferențiază serviciile de produse ce trebuie sa fie luate în considerare, sunt: intangibilitatea, inseparabilitatea, perisabilitatea și varietatea.

Intangibilitatea

Principala caracteristică care diferențiază serviciile de produse este aceea a intangibilității. O persoana nu poate vedea, auzi, atinge sau mirosii un serviciu. Așa cum aerul pe care îl respiram – nu-l putem vedea, auzi, atinge sau mirosi, dar este vital pentru supraviețuirea noastră, același lucru se aplica unui serviciu – nu-l putem vedea sau poseda, dar este important pentru facilitățile bancare pe care le cerem. Pentru ca serviciile sunt intangibile, valoarea lor adevărată, nu poate fi evaluată de client înainte de cumpărare, ci numai după cumpărare, atunci când folosește serviciul respectiv și îi sesizează beneficiile.

Inseparabilitatea

Produsele (bunuri fizice) pot fi ambalate, depozitate pentru a fi vândute. Serviciile nu pot fi create și stocate în vederea unui viitor consum, ele sunt produse și consumate pe loc. Băncile nu au rafturi pline de produse pe care consumatorul poate pur si simplu să le cumpere și să le ia cu el. Pentru a obține unul dintre servicii, clientul trebuie să viziteze banca. Personalul trebuie sa fie prezent pentru asigurarea formalităților necesare, clientul trebuie să fie disponibil pentru preluarea informațiilor solicitate și să semneze documentația relevantă. Chiar și având un credit card, formalitățile trebuie să fie îndeplinite înainte de emiterea cardul.

Perisabilitatea

Cum serviciile sunt produse și vândute în același timp, ele nu pot fi depozitate pentru viitor. Este important să existe un canal simplu de distribuție astfel încât serviciul să fie produs la cerere.

Principala problemă pe care perisabilitatea o poate crea unei bănci este livrarea la cerere. Dacă cererea pentru un serviciu este constantă, bancă își poate planifica și asigură personalul pentru ca această să fie disponibil pentru prestarea unui serviciu.

Varietatea

Serviciile pot fi variate. Calitatea serviciilor depinde de cine le asigura, când, unde și de timpul necesar pentru asigurarea serviciului. De exemplu, un client poate prefera să folosească o bancă în locul alteia, datorita rapidității serviciului. Mulți oameni sunt conștienți de faptul că serviciul poate fi foarte diferit de la o bancă la alta, și chiar de la o sucursala la alta; ar putea ține cont de opiniile celorlalți, înainte de alegerea serviciului.

Nivelul serviciilor reprezintă gradul de satisfacere a nevoilor consumatorului . Deciziile legate de nivelul serviciilor depinde de factori economici, în special, și de percepția valorică a clientului. De aceea, clienții vor fi în general dispuși să plătească mai mult pentru un anumit serviciu așteptându-se ca prețul să fie expresia calității; câteodată, însă, apare dezamăgirea ulterioara.

Principalele criterii de decizie privitoare la nivelul serviciilor sunt:7

Nivelul serviciilor trebuie să se reflecte în aspectele calitative considerate a fi importante de către consumatori;

Nivelul propus al serviciilor trebuie să fie realizabil;

Nivelul serviciilor trebuie să fie optim și nu excesiv.

Comunicarea – esența relației bancă-client

" Comunicarea reprezintă transferul unui mesaj de la o parte la cealaltă în așa fel ca mesajul să fie recepționat, înțeles și să se și achiziționeze în consecință " (Peter Drucker ).

Comunicarea în marketing reprezintă ansamblul semnalelor emise de o întreprindere în direcția clientelei sale, a potențialilor cumpărători, a partenerilor întreprinderii (furnizori, distribuitori), concurenților, dar și a personalului său, în scopul facilitării relațiilor comerciale ale întreprinderilor respective.

Comunicarea, în cadrul băncii, poate fi definită ca reprezentând procesul prin care are loc schimbul de mesaje, informații, idei, în vederea realizării obiectivelor individuale și comune ale membrilor băncii.

Comunicarea urmărește:

să fim receptați (auziți sau citiți);

să fim înțeleși ;

să fim acceptați;

să provocam o reacție .

Prin politica sa de imagine o bancă încearcă să-și făurească o identitate care să o diferențieze de concurenții săi. Imaginea băncii rezultă, de obicei, din următoarea combinație:

imaginea internă (cultura băncii);

imaginea de marcă (se referă la notorietate, la percepția pozitivă sau negativă de către mediu, poziția față de concurență);

imaginea socială (rolul băncii în societate) .

În măsura în care grupurile cu care se află în relație banca sunt variate, crearea unei imagini unice, când schimbările mediului sunt frecvente, reprezintă un factor de reușită.

Deoarece așteptările clienților cresc și ei devin mai exigenți cu fiecare serviciu primit, banca trebuie să fie gata să reacționeze. Clienții vor alege banca în care li se vor asigura toate serviciile la un standard ridicat.

1.5.4.Cererea de produse bancare și segmentarea clientelei

Veniturile băncii sunt obținute de la clienți, iar în totalitate, dar mai ales pe segmente.

Cererea de produse bancare are anumite caracteristici ce trebuie să stea la baza orientării băncii cu privire la tratarea clientelei:

Este eterogenă. Fiecare client are preferințe, diferite, pentru produsele oferite, ceea ce determină necesitatea studierii lor pe segmente;

Este dispersată. Fiecare client dorește a fi servit cât mai aproape de locul derulării operațiunilor sale. Cererea este dispersată întrucât clienții sunt prezenți peste tot, în teritoriu, banca trebuind să dea o amplasare corespunzătoare unităților exterioare.

7Piața financiară, 2002

Este stabilă.Cerințele clienților se caracterizează prin perenitate. Aceasta se reflectă prin necesitatea permanentă a constituirii de depozite bancare, a economisirii, a cererii pentru credite ipotecare, etc. În România, sistemul bancar trebuie să ajungă să răspundă nevoilor de credit ale populației (persoanelor fizice). În țările dezvoltate, acestea le egalează pe cele ale agenților economici, așa cum și economiile populației tind să egaleze profiturile acestora. Faptul că cererea este stabilă nu presupune că toate băncile vor avea o cerere constantă, clienții orientându-se după prestigiul fiecăreia, după domeniul ei de activitate etc.

Este irațională. Toate produsele bancare se raportează la bani. Angajarea în procesul de economisire sau de creditare nu este întotdeauna rațională, existând clienți care acționează sub impulsul altor stimuli decât cei raționali. Anchetele de motivație au confirmat și ele acest aspect, rezultând automat o creștere a riscului. 8

Segmentarea clientelei este o tehnică ce permite regruparea elementelor caracteristice unei populații în categorii omogene față de un criteriu dat.

Criteriile utilizate în cazul persoanelor fizice pot fi:

Socioeconomice: vârstă, venit, categorie socio-profesională, avere etc.;

Sociogeografîce privind domicilierea și proveniențe clientului respectiv: rezident, nerezident;

Criterii privind personalitatea clientului: hotărâre, labilitate etc.;

Criterii ținând de comportamentul în utilizarea produselor bancare: rata sau
gradul de utilizare (de exemplu, pentru un card operațiunile se realizează, de
către o persoană, o dată la trei luni, sau de o alta, de 30 de ori pe zi), soldul
mediu al contului.

Criteriile utilizate pentru persoanele juridice pot fi reprezentate de:

Talie, pentru care se au în vedere: cifra de afaceri, profitul pe ultima perioadă etc.;

Rezidența: națională, multinațională, regională, locală;

Personalitatea grupului de decizie al întreprinderii;

Soldul mediu al contului etc.

1.6. Tipuri de clienți și servicii bancare.

Avantajele obținute ca urmare a utilizării sistemului bancar de către clienți

Clientul este o persoană sau o companie care beneficiază sau va beneficia de serviciile băncii, cum ar fi, de exemplu, cei ce apelează la o bancă pentru a schimba valută.9

Obligațiile clienților față de bancă, sunt de a se asigura că au fonduri suficiente în conturile lor pentru a li se satisface retragerile. Acest fapt devine din ce în ce mai important pe măsură ce băncile introduc noi metode de plată, cum ar fi cecurile, cărțile de debit și cărțile de credit.

Măsurile pe care trebuie să le întreprindă clienții în spiritul afirmației de mai sus sunt:

Păstrarea cu grijă a carnetului de economii, cecului și a altor documente financiare importante, pentru a reduce riscul pierderii sau furtului;

Înștiințarea promptă a băncii, în cazul pierderii sau furtului;

8 Institutul Bancar Român, Băncile și operațiunile bancare, Editura economică, 1996.

9 Gheorghe Manolescu, Adriana Sîrbea Diaconescu, Management Bancar, București, 2001

Luarea oricăror altor măsuri necesare în vederea reducerii pierderilor pe care le-ar putea avea banca în astfel de circumstanțe.

Procedura privind reclamațiile. În cazul în care banca apreciază că încrederea reciprocă și avantajele reciproce, în relația cu un client, s-au deteriorat, poate lua diferite măsuri, de la emiterea unei scrisori de avertizare până la lichidarea contului.

O măsură adecvată de control al calității activității desfășurate, în cadrul unei bănci, este analiza numărului și tipului de reclamații primite. Aceasta poate ajuta la identificarea unor domenii „problemă" și, în consecință, permite băncii să-si îmbunătățească calitatea serviciilor acordate clienților în acel compartiment.

1.6.1. Segmentul clientelei

Segmentarea clientelei este un demers absolut necesar și, în același timp, o metodă care permite regruparea tuturor elementelor unei populații în categorii vizavi de criteriul avut în vedere.

Criteriile de segmentare sunt diverse, iar în domeniul bancar trebuie să facă distincție între clientela constituită din persoane fizice și clienții reprezentând întreprinderile.

În cazul particularilor, criteriile de segmentare sunt:

Criteriul socio-economic: vârsta, venitul, categoria socio-profesională;

Criteriul geografic: rezidenți și nonrezidenți, cetățeni din zona urbană;

Criterii ținând de personalitatea clientului;

Criterii referitoare la comportamentul clientului, destinația creditului,
motivația solicitării.

Pentru întreprinderi, criteriile semnificative sunt:

Criteriul economic: mărimea, sectorul de activitate;

Criteriul geografic: firmă națională, multinațională, regională, locală;

Criterii ținând de personalitatea centului de decizie al firmei;

Criterii ținând de compartimentul de utilizare a creditelor.

Toate aceste studii constituie diferite etape ale fazei de analiză din planul de marketing.

CAPITOLUL II

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATĂ

2.1. Avantajele utilizării cardurilor

Sistemul de plăți prin carduri oferă avantaje tuturor participanților:

Clientul – deținător de card;

Comercianților – magazine, hoteluri, restaurantelor, etc.;

Băncii.

a) Clientul, posesorul de card, are trei avantaje majore, primul și cel mai important
fiind comoditatea, deținătorul nefiind nevoit să se preocupe dacă are sau nu bani
asupra lui, ci întrebuințând pur și simplu cardul. Ușurința cu care se poate utiliza, cât
și faptul că se poate avea acces la cash la orice oră din zi și din noapte de la un aparat
ATM fără să fie nevoie să se deplaseze la serviciile unei bănci, au impus cardul ca
principal instrument de plată din lume.

Un alt avantaj de care beneficiază deținătorul este faptul că se pot face cumpărături, doar cu anumite tipuri de carduri, fără a se dispune de sumele respective, în limita unui plafon de credit, plata urmând a se efectua ulterior. Cumpărătorul are posibilitatea să aleagă momentul efectuării anumitor achiziții. Deci, cardul bancar asigură obținerea instantanee de credite ce pot fi rambursate într-o singură rată la scadența stabilită, sau în rate lunare flexibile. Astfel, clienții băncilor pot obține credite fără să mai completeze cereri de credite, chiar dacă se află în altă localitate. Sumele cheltuite se pot urmări cu ușurință la sfârșitul lunii și astfel se poate verifica extrasul de cont trimis de bancă.

Cel de-al treilea avantaj al utilizării cardului este securitatea fizică, cunoscut fiind faptul că, în acest fel. pierderile sau furturile se micșorează substanțial.

Celor trei avantaje menționate anterior li se adaugă și faptul că sumele depuse de deținător în contul de card sunt remunerate cu dobânzi ce pot varia de la un emitent la altul.

Dacă luăm în considerare și faptul că unele tipuri de card oferă servicii suplimentare (produse financiare, asigurări, servicii personalizate, etc.) ajungem la concluzia că acest instrument modern de plată este aproape indispensabil în societatea în care trăim.

b) Comerciantul are ca principal avantaj creșterea cifrei de afaceri ca urmare a
posibilității de a servi atât clienții care dispun de cash cât și pe cei care preferă cardul.
Totodată, posibilitățile de a obține un credit prin intermediul cardului stimulează
deținătorii la consum. În Occident, acceptarea cardului ca metodă de plată este o
problemă de supraviețuire în afaceri pe o piață în competiție.

Un alt avantaj îl reprezintă faptul că autorizarea vânzărilor se realizează cu ușurință. Procedura este relativ simplă: dacă numărul de card nu apare pe "lista neagră" a comerciantului și valoarea tranzacției se încadrează sub limita de autorizare stabilită de bancă, atunci achiziția deținătorului de card este considerată validă, în cazul în care valoarea tranzacției depășește limita de autorizare stabilită de bancă, comerciantul ia legătura telefonic cu centrul de autorizare al băncii pentru a valida tranzacția.

Nu trebuie neglijat faptul că utilizarea cardului duce la reducerea aproape totală a riscurilor. Datorită eliminării numerarului, multe precauții asociate manipulării sumelor mari de bani precum și costurile aferente se pot reduce sau chiar elimina.

c) Avantajul băncilor de a intra în acest sistem de plată constă în eliminarea manevrării unor mari cantități de numerar cu toate dezavantajele și cheltuielile legate de aceasta (securitate, numărare, depozitare, transport, etc.)

Banca are posibilitatea să perceapă comisioane atât la comercianți, în rol de Acguirer cât și de la deținătorii de card, în rol de Issuer. Valoarea comisioanelor percepute este, în general, la latitudinea băncilor, acestea dimensionându-le în funcție de propria politică de creștere a profiturilor.

În plus, există în permanență un sold mediu disponibil al conturilor de card pe care banca îl poate folosi la acordarea de credite sau în alte scopuri legale, pentru a obține profit.

Totodată, cardul atrage și clienții care nu trăiesc în apropierea băncii și. în același timp, deținătorii de carduri sunt potențiali clienți și pentru alte produse bancare.

În final, nu trebuie neglijat nici avantajul societății. Banii nu stau în portmonee, casierii sau dulapuri, ci sunt permanent în circuitul economic.

Funcțiile cardurilor în prezent, cardurile pot îndeplini următoarele funcții:

funcția de retragere de fonduri;

funcția de plată;

funcția de credit;

funcția de garanție;

funcții multiple.

Analize privind piața cardurilor se regăsesc în anexele 6, 7, 8, 9, 10.

2.2 Tipologie

2.2.1 Clasificarea cardurilor în raport cu modul de stocare a caracteristicilor de securizare

Nevoia crescută de securizare a acestui instrument de decontare precum și dezvoltările tehnologice actuale au condus la existența și funcționarea a trei tipuri esențiale de carduri:10

Carduri cu bandă magnetică (fără embosaj);

Carduri embosate;

Carduri cu microprocesor.

a) Cardurile cu bandă magnetică prezintă caracteristici comune pentru toate sistemele naționale de plată bazate pe acest instrument:

Suport fizic din material plastic cu dimensiune și grosime standardizate de ISO 289411 (Organizația Internațională de Standardizare): 86x54x0.76 (în milimetri) cu toleranțe reduse. Suportul din plastic al noilor mijloace electonice de plată trebuie să răspundă unor caracteristici specifice:

materialul: cardul trebuie să fie din PVC sau din PVCA sau dintr-un material ce prezintă caracteristici de exploatare cel puțin echivalente precum poliesterul și polietilena;

10 -11 Ioan Popa – „Tranzacții comerciale internaționale", ed.Economică, București, 1999

rezistența la deformare: suportul cărții trebuie să permită deformările (îndoirile, nu plierile) care se produc în cursul folosirii normale în cadrul unui dispozitiv de citire sau de imprimare fără să prejudicieze funcționarea cărții;

rigiditate: o prea mare flexibilitate ar face cartea improprie pentru o folosire

normală;

rezistența la produse chimice;

inflamabilitatea;

stabilitatea la temperatură: materialul plastic din care este confecționată cartela se înmoaie la temperatura de 50 de grade Celsius;

umiditatea etc.

pe aversul cardurilor sunt inscripționate:

însemnele emitentului;

un șir de cifre (13, 16 cifre) reprezentând numărul de card;

numele posesorului;

intervalul de valabilitate;

sigla emitentului;

logo-ul organizației de carduri;

holograma standard de securitate (diferită numai ca firmă, în funcție de marca de emisiune);

grupul primelor 4 cifre imprimat în format mic – confirmă autenticitatea cardului.

pe reversul cardurilor sunt prevăzute:

o bandă magnetică pentru încriptarea și securizarea unor informații despre utilizatorul cardului, emitentului acestuia precum și a algoritmului unic de codare/decodare a datelor de verificare a validității cardurilor;

un panel de semnătură rezervat posesorului autorizat.

b) Cardurile embosate sunt asemănătoare celor cu bandă magnetică, singura deosebire fiind aceea că elementele de identificare prezente pe aversul acestor instrumente de plată sunt inscripționate prin gofrare (embosare).

2.3 Tipuri și operațiuni cu carduri utilizate la Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale

2.3.1 Tipuri de carduri utilizate de BRD – GSG

Angajată într-un proces continuu de diversificare a gamei de produse și servicii pe care le oferă clienților săi și de îmbunătățire a calității acestora. Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale emite din 12 octombrie 1999, șase tipuri de carduri.12 Destinate plății salariilor – MAESTRO, persoanelor fizice – Visa Classic în lei și dolari, Visa Electron și persoanelor juridice – Visa Business în lei și dolari, cardurile BRD au toate calitățile de a deveni nelipsite vieții noastre prin utilitățile pe care le oferă: obținerea de numerar de la rețeaua națională și internațională de automate bancare; cumpărarea de bunuri și servicii de la o vastă rețea de comercianți din toată țara și din străinătate. De reținut faptul că utilizarea internațională este posibilă numai pentru cardurile Maestro. Visa Classic (USD) și Visa Business (USD).

12 Instrument de plată fără numerar" – supliment al revistei "Piața Financiară", octombrie 1999

2.3.1.1. BRD Maestro

Cardul “BRD Maestro” este un card de credit, în lei, destinat persoanelor fizice, pentru plata salariilor, sub sigla VISA International. Este un card cu utilizare în mediul electronic, atât pe teritoriul României, cât și în străinătate.

În aceste condiții el poate fi folosit numai la terminalele electronice pentru:

obținerea de numerar prin intermediul ATM-urilor, care au afișată mărcile
edc/Maestro și/sau ec/Cirrus, fără a mai fi necesară prezența la ghișeele băncii.
Eliberarea sumelor se face în limita soldului unui cont al deținătorului de card aflat în evidența băncii. În contul de card se bonifică dobânda curentă aferentă depozitelor la vedere la Banca Română pentru Dezvoltare.

cumpărarea de bunuri și servicii dacă la punctul de vânzare este instalat un POS cu
mărcile Maestro și/sau Eurocard/Mastercard. Pentru că este folosit doar în
mediul electronic (ATM/POS), odată cu emiterea propriu-zisă a cardului, pentru
fiecare utilizator se generează automat un Cod Personal de Identificare (PIN).

Beneficiarii acestui tip de card sunt salariații societăților comerciale care au încheiat o Convenție de plată a salariilor prin intermediul card-urilor cu BRD. Avantajele de care beneficiază salariații acestor societăți constau în:

acordarea unui credit lunar de până la 70% din venitul net al
salariatului;

acordarea unei dobânzi pentru disponibilitățile în contul de card –
0,5%, ceea ce reprezintă cel mai mare nivel de dobândă de pe piața bancară bonificată
disponibilului din contul de card;

accesul permanent 24 de ore din 24, șapte zile din șapte la disponibilul din contul bancar prin rețeaua proprie de ATM-uri, cât și a celorlalte bănci comerciale din țară și din străinătate.

Activitățile de emitere și utilizare a card-ului "BRD Maestro" presupun respectarea unor condiții (vezi Anexa nr. 11).

2.3.1.2 BRD Visa Electron

Cardul "BRD VISA Electron" este un card de debit destinat persoanelor fizice cu un grad ridicat de risc. El poate fi utilizat doar în mediul electronic și numai pe teritoriul României. Deci poate fi folosit pentru retragerea de numerar de la orice bancomat care are afișat mărcile VISA Electron și/sau Plus, din rețeaua de ATM-uri a BRD, cât și din rețeaua celorlalte bănci comerciale din țară.

De asemenea se poate folosi la achitarea unor bunuri sau servicii la orice comerciant care este dotat cu terminale electronice (POS) și care afișează mărcile Visa Electron și/sau Visa International.

Pentru a intra în posesia unui astfel de card nu trebuie decât completată o cerere și de a deschide un cont de card, la care se adaugă, după caz, copia buletinului sau a talonului de pensie. Acest tip de card este foarte utilizat de elevi, studenți și pensionari. Valabilitatea card-urilor este de doi ani după care se poate reînnoi prin predarea celui vechi în schimbul unuia nou..

Activitățile de emitere și utilizare a card-ului "BRD Visa Electron" presupun respectarea unor condiții (vezi Anexa nr. 11).

Taxele și comisioanele pentru acest tip de card sunt descrise în anexa nr. 12

2.3.1.3. BRD Visa Classic – lei

Cardul "BRD VISA CLASSIC – LEI" este un card de credit destinat persoanelor fizice și are utilizare atât în mediul electronic cât și manual, exclusiv pe teritoriul României. Caracteristica acestui card este creditul acordat posesorului unui "BRD VISA CLASSIC – LEI", credit care are ca limită maximă echivalentul în lei a 1.000 USD, în funcție de venitul net lunar. Cu alte cuvinte, dacă nu avem bani în cont, BRD ne împrumută banii de care avem nevoie – deci putem cheltui mai mult decât ne permitem la un moment dat. Rambursarea acestui împrumut se efectuează lunar – 20% din sold.

O altă caracteristică a acestui card ar fi că este embosat, adică poate fi folosit și manual, în imprinter.

"BRD VISA CLASSIC – LEI" se poate folosi pentru eliberarea de numerar de la orice bancomat care are afișată marca Visa și/sau Plus, din rețeaua națională de bancomate a BRD cât și pe cea a celorlalte bănci comerciale, dar și pentru cumpărarea de bunuri și servicii de la orice comerciant care afișează marca Visa.

Pentru obținerea unui astfel de card trebui să se facă dovada, că solicitantul este salariat al unei societăți, deci să ateste veniturile nete lunare prin documente: adeverință de salariu de la locul de muncă și o copie a primei și ultimei file din cartea de muncă.

Activitățile de emitere și utilizare a card-ului "BRD Visa Classic – lei" presupun respectarea unor condiții (vezi Anexa nr. 14).

2.3.1.3. BRD Visa Classic – USD

Cardul "BRD VISA CLASSIC – USD" este un card de debit destinat persoanelor fizice române. Are o valabilitate de doi ani și poate fi utilizat atât în mediul electronic cât și manual, în România și străinătate, acolo unde sunt afișate mărcile Visa și/sau Plus. Deci, se poate folosi atât în rețeaua națională de ATM-uri a BRD și a altor bănci comerciale române, pentru retragere numerar în lei, cât și în rețeaua de bancomate a altor bănci comerciale din străinătate, pentru retrageri de numerar în moneda locală. Pentru a putea fi utilizat pentru cumpărarea de bunuri și servicii, comerciantul trebuie să afișeze sigla Visa.

Activitățile de emitere și utilizare a card-ului "BRD Visa Classic – USD" presupun

respectarea unor condiții (vezi Anexa nr. 14).

Comisioane și taxe pentru acest tip de card – vezi anexa nr. 15.

2.3.1.4 BRD Visa Business – lei

Cardul "BRD VISA BUSINESS – LEI" este un card bancar de debit destinat persoanelor juridice române. Acest card poate fi utilizat pe o perioadă de doi ani, numai pe teritoriul României pentru cheltuieli de protocol și deplasare în interes de serviciu. Poate fi folosit atât în mediul electronic, cât și manual la comercianți, unități bancare și bancomate care au afișată marca Visa.

Pe numele firmei se pot emite mai multe carduri, pentru mai mulți utilizatori (2-6 Persoane) pe care îi desemnează conducerea firmei, iar evidența tranzacțiilor se face într-un «singur cont deschis pe numele firmei.

Fiind un produs de debit înseamnă că deținătorului cardului nu i sunt permise, prin contractul încheiat, tragerile în descoperit din contul de card.

Alimentarea contului card-uiui bancar "BRD VISA BUSINESS – LEI" se realizează fară a percepe comisioane, prin:

transfer bancar dintr-un cont deschis la BRD sau la o altă bancă;

depunere de numerar la orice unitate BRD.

Comisioanele și dobânzile percepute de BRD -GSG pentru acest card bancar se regăsesc în Anexa nr.16.

Singurul criteriu după care se face selecția firmelor este bonitatea. Unitățile teritoriale trebuie să aibă în vedere numai acele firme care prezintă:

situație financiară solidă și stabilă;

seriozitate în relațiile cu banca;

nu are antecedente în ceea ce privește rambursările de credite;

garanția folosirii corecte a cardurilor.

2.3.1.4. BRD Visa Business – USD

Cardul "BRD VISA BUSINESS – USD" este un card bancar de debit destinat persoanelor juridice române. Cu o valabilitate de doi ani, acest card poate fi utilizat numai în străinătate, atât în mediul electronic cât și manual. Beneficiarii card-ului "BRD VISA BUSINESS – USD" pot fi persoane desemnate de societățile comerciale, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de acțiuni de reprezentare și protocol.

Plata unor astfel de cheltuieli poate fi făcută direct din contul de card al societății. Pentru a fi a acceptat comercianții acceptanți, unitățile bancare și bancomatele trebuie să afișeze marca Visa.

Condiții de utilizare card BRD VISA BUSINESS sunt prezentate în anexa nr. 17.

2.4. Condițiile de emitere a unui card

Emiterea și eliberarea de card-uri unor persoane fizice sau juridice presupune, în prealabil, completarea și prezentarea unei "cereri de emitere" tip la bancă. "Cererea de emitere" va cuprinde toate datele necesare băncii pentru a emite un card persoanei ce a completat cererea.

La nivelul centralei băncii se va deschide câte un cont special (fie un cont curent – pentru card-urile de debit, fie un cont de credite – pentru card-urile de credit) pe numele fiecărui posesor de card (persoană fizică sau juridică), conturi ce vor evidenția operațiunile și tranzacțiile cu acestea, fie ele de debit sau de credit. Sucursala sau filiala este implicată în transferul sumelor care urmează să alimenteze aceste conturi. Pentru fiecare tip de card solicitat este necesară depunerea unei sume minime, la care se mai adaugă atât comisioane de emitere, cât și comisioane de utilizare, după caz.

Perioada de valabilitate a card-ului este de doi ani, deci la sfârșitul primului an de valabilitate trebuie plătită, din nou, taxa anuală de administrare a card-ului. Aceasta se reține, de regulă, din soldul existent al contului de card-uri.

Anexa nr.18: Privind fluxul operațiunilor în activitatea de emitere a card-urilor (pe lei)

2.4.1. Organizarea activității și tehnica de lucru în acest domeniu

Pentru eliberarea unui card trebuie avute în vedere mai multe etape:13

A. completarea de către persoanele interesate a formularului "Cerere de emitere". Aceste
cereri sunt tipizate și diferă în funcție de fiecare tip de card în parte; tipurile de formulare
se regăsesc în Anexele 11, 14, 17;

B. transferul, de către sucursală, a sumelor necesare deschiderii contului special pentru
operațiunile cu card-uri ale solicitanților care îndeplinesc condițiile necesare;

C. eliberarea propriu-zisă a card-urilor.

Prin tehnica de lucru se înțelege, parcursul pe care îl are de străbătut "cererea de emitere"' din momentul în care a fost completată de solicitant și până la eliberarea card-ului pe baza acesteia.

I. Un prim pas îl reprezintă selectarea clienților, care este foarte importantă în activitatea cu card-uri. Această selecție trebuie realizată în funcție de tipul de card solicitat pentru că nu toate card-urile prezintă aceleași condiții de utilizare .

II. Prelucrarea cererilor în cadrul Sucursalei; relația cu Centrala băncii.

Cererea de emitere a card-ului se completează de către solicitant cu majuscule, clar, fără ștersături sau corecturi și cu toate datele solicitate în formular. Această cerere se întocmește în trei exemplare care trebuie să fie semnată de persoana fizică sau de către reprezentanții autorizați ai persoanei juridice în relațiile cu banca. Cele trei exemplare au următoarea destinație:

primul exemplar rămâne la Direcția Operațiuni Carduri Bancare (D.O.B.C.);

al doilea exemplar va fi returnat solicitantului de către unitatea băncii:

al treilea exemplar rămâne la unitatea băncii care a primit cererea.

In funcție de tipul de card solicitat, cererea mai trebuie să aibă anexate anumite documente în copii xerox care să confirme datele furnizate în cerere de solicitant:

pentru card-urile de debit în lei destinate persoanelor fizice – buletinul de
identitate sau pașaportul;

pentru card-urile de debit în valută și pentru card-urile de credit în lei –
adeverința de salariu, convenția de colaborare, talonul de pensie (în cazul
pensionarilor), contractul de închiriere, etc. Aceste documente au menirea să ateste
veniturile nete ale persoanei fizice solicitante și/sau ale membrilor de familie
pentru care se solicită emiterea unor card-uri suplimentare.

III. Emiterea și eliberarea card-urilor

Următorul pas îl reprezintă emiterea efectivă a card-urilor. Mai întâi are loc personalizarea card-ului. în cadrul departamentului "Personalizare", reprezentând procesul standard de tipărire în relief (embosare) și codificarea acestora, procese ce se realizează pe baza datelor furnizate de compartimentul "Emitere carduri". Tot aici, fiecărui card îi este emis un Număr Personal de Identificare (PIN), reprezentând un cod unic alocat posesorului și care îi este necesar pentru identificarea sa în cazul utilizării card-ului la ATM-uri și POS-uri. Toate card-urile realizate în România au aceleași dimensiuni (86 x 54 x 0,76 mm) și sunt confecționate din material plastic.

Card-urile și PIN-urile realizate sunt trimise de către Direcția Carduri Bancare la sucursala de origine a solicitantului în plicuri separate, însoțite de câte un borderou de remitere, pentru fiecare plic în parte, în care sunt specificate numele persoanei și datele de identificare (buletin de identitate și adresă). Ambele plicuri se înmânează pe bază de semnătură. Pentru o mai mare siguranță și confidențialitate, plicurile se vor trimite în zile diferite, pentru a se evita existența în același loc și timp a card-urilor și PIN-urilor pe parcursul transferului către sucursale.

13 Noma CARD – Banca Română pentru Dezvoltare

Viitorul utilizator își poate ridica card-ui, în termen de 60 de zile de la data primirii acestuia de la Direcția Carduri Bancare, numai pe bază de semnătură și după verificarea datelor de pe buletinul de identitate, care trebuie să fie identice cu cele de pe cererea de emitere și cu numele de pe card.14 Utilizatorul va semna atât de primire de card, cât și de primire de PIN, pe liste separate. Dacă datele înscrise pe card corespund realității, atunci utilizatorul va semna card-ul pe verso. în spațiul special destinat. în fața lucratorului bancar. Pentru a intra în posesia card-ului utilizatorul mai trebuie doar să achite suma reprezentând depunerea inițială, comisionul de emitere și de utilizare a card-ului, dacă este cazul. După această operațiune, utilizatorului îi este înmânat card-ul și PIN-ul. De asemenea el este înștiințat că PIN-ul este strict confidențial și că este necesară desfacerea plicului în condiții sigure și nu va fi dezvăluit nici unei persoane.

După semnarea de primire a card-ului, solicitanții dispun transferul sumelor care urmează să alimenteze contul special pentru card-uri. fie direct, fie prin depunerea la ghișeu a sumelor necesare.

Transferul sumelor reprezentând depunerea inițială, al comisioanelor de emitere precum și a celor de utilizare se prezintă în contabilitate astfel:

¤ Se consideră un curs BNR: 1USD/ROL = 30 000 Contabilitatea sucursalei

♦ BRD Maestro

Depunere inițială = 0

Comision de emitere = 0

Comision de utilizare = 0

♦ BRD Visa Electron

Depunere inițială = 100.000 lei

Comision de emitere = 0

Comision de utilizare = 0

În numerar

1010002/ROL "Casa (lei)" = 3411/ROL “'Decontări cu centrala (lei)” 100.000

prin virament:

2511009/ROL "'Cont curent = 3411/ROL “Decontări cu centrala (lei)” 100.000

persoană fizică (lei)"

♦ BRD VISA Classic – lei

Depunere inițială = 0

Comision de emitere = 50.000 Iei Comision de utilizare = 50.000 lei

plata în numerar a comisionului de emitere
1010002/ROL "Casa (lei)" = 7029032/ROL "Comision încasare de Ia 60.000

posesori carduri"

plata prin virament a comisionului de emitere

2511009/ROL "Cont curent = 7029032/RO "Comision încasare de la 60.000

persoană fizică (lei)" posesori carduri"

plata in numerar a comisionului de utilizare
1010002/ROL "Casa (lei)" = 3411/ROL "Decontări cu centrala (lei)" 60.000

plata prin virament a comisionului de utilizare

2511009/ROL "Cont curent = 3411/ROL "Decontări cu centrala (lei)" 60.000

persoană fizică (lei)"

♦ BRD VISA Classic-valută

Depunere inițială = 500 USD la curs B.N.R. => 500USD x 30.000 ROL/USD = 15.000.000 ROL

Comision de emitere = 5 USD la curs B.N.R. => 5USD x 30.000 ROL/USD = 150.000 ROL

14 Gestiunea cardurilor și PIN-urilor la unitățile bancare – Banca Română pentru Dezvoltare

Comision de utilizare = 10 USD la curs B.N.R. => 10USD xSO.OOO ROL/USD = 300.000 ROL

– plata in numerar a depunerii inițiale
1010002/USD -'Casa (USD)" = 341 l/USD "Decontări cu centrala (USD)" 500

– plata in numerar a comisionului de emitere

1010002/USD "Casa (USD)" = 3721007/USD "Poziția de schimb" 5

3722007/ROL "Contravaloarea = 7029032/ROL "Comision încasare de 160.000

poziției de schimb (lei)" la posesori carduri"

– plata prin virament a comisionului de utilizare
2511002/USD "Cont curent = 3721007/USD "Poziția de schimb" 10

persoană fizică (USD)"

3722007/ROL "Contravaloarea = 7029032/ROL "Comision încasare de 300.000

poziției de schimb (lei)" la posesori carduri"

♦ BRD VISA Business – lei

Depunere inițială = 1.000.000 lei Comision de emitere = 30.000 lei Comision de utilizare = 50.000 lei

– prin virament, depunere inițială

2511009/ROL -Cont curent = 3411/ROL "Decontări cu centrala (lei)" 1.000.000

persoană juridică (lei)"

♦ BRD VISA Business-valută

Depunere inițială = 2.000 USD la un curs B.N.R. => 2.000 USD x 30.000 ROL/USD =

56.000.000 ROL

Comision de emitere = 10 USD la un curs B.N.R. => 10 USD x30.000 ROL/USD = 300.000 ROL

Comision de utilizare = 15 USD la un curs B.N.R. => 15 USD x 30.000 ROL/USD = 450.000 ROL

– plata prin virament a sumei ce reprezintă depunerea inițială

2511002/USD "Cont curent = 3411/USD "Decontări cu centrala" 2.000

persoană juridică (USD)"

La nivelul Centralei băncii se deschide și se alimentează contul special al deținătorului pentru operațiuni cu card-uri. preluându-se concomitent și comisioanele de utilizare (în cazul în care se percep). înregistrarea în contabilitate a fost exemplificată mai sus. De poate observa următorul fapt: suma ce reprezintă depunerea inițială și comisionul de utilizare se înregistrează în contabilitate la nivelul centralei băncii iar, comisionul de emitere la nivel de sucursală.

Chiar dacă au fost atrași posesorii de card-uri în domeniul afacerilor cu card-uri asta nu înseamnă că problema este rezolvată. Pentru ca acest sistem să funcționeze la parametrii cei mai buni, satisfăcând atât posesorii de card, cât și banca, trebuie să intervină și o terță componentă – comerciantul.15 ( Vezi anexa 19: Schema logică a unei operațiuni de acceptare la plată a tranzacțiilor cu card-uri )

Într-o primă fază se urmărește recrutarea anumitor categorii de comercianți, fapt care este și hotărâtor în reușita acțiunii deoarece fără ei nu pot apărea tranzacțiile. Acestea reprezintă acele categorii de comercianți care au un flux de clienții destul de mare:

complexe hoteliere;

magazine, unități de prestări servicii;

restaurante;

agenții de închirieri auto;

agenții de turism;

linii aeriene;

cazinouri;

stații de benzinărie.

15 Radu Popescu, Cristian Tudorancea, Florin Berbec – "Cardul Instrument modern de plată", ed. Tribuna Economică București. 1998

Acestea sunt unități în care posesorii de card-uri din România și străinătate vor putea să folosească card-urile pentru cumpărarea de bunuri și servicii.

Criteriile de selectare a comercianților, folosite de orice bancă, sunt:

apartenența la una din categoriile amintite anterior;

bonitatea firmei.

Criteriile de sectare au în vedere nu numai clienții băncii, ci și alți comercianți care își exprimă dorința de a colabora cu B.R.D. – G.S.G., în acest domeniu.

Pentru o colaborare între bancă și comercianți se încheie un contract-tip, în care sunt stipulați termenii colaborării între cele două părți.(vezi Anexa nr.20). De asemenea, comercianții trebuie să mai completeze:

fișa comerciantului acceptant

procesul verbal de predare/primire cititor

fișă activare comerciant

tabel nominal de instruire pentru acceptarea cardurilor

Banca, pentru a proteja comercianții de fraudele cu card-uri, și implicit pe ea. are obligația de a asigura transmitere către aceștia a listelor de avertizare (o listă cu card-uri pierdute sau furate), după primirea lor de la centrală.

Comercianții care vor accepta card-ul ca instrument de plată pentru bunurile vândute sau serviciile prestate, vor avea obligația de a informa clienții prin afișarea, în locuri vizibile, a însemnelor organizațiilor emitente.

Comerciantul, care va accepta la plată un card, trebuie să verifice cu mare atenție anumite elemente, ce sunt vizibile pe card:16

card-ul trebuie să prezinte una din siglele VISA, Europay sau America Express;

valabilitatea card-ului (data expirării);

integritatea card-ului;

holograma este conformă cu cea cunoscută;

primele patru cifre ale numărului de cont embosat trebuie să fie identice cu cele patru cifre ale numărului tipărit sub acesta;

numărul de cont este embosat corect;

spațiul destinat semnăturii:

este completat;

nu prezintă ștersături sau modificări:

nu prezintă mențiunea "VOID" (anulat);

În situația în care card-ul nu este semnat de deținătorul acestuia, tranzacția este considerată cu risc, iar comerciantul are obligația de a solicita deținătorului de card să semneze card-ul și apoi să verifice semnătura pe baza unui act de identitate.

– card-ul nu se află pe o listă de avertizare în vigoare;

În situația în care respectivul card se află pe o listă neagră, comerciantul are obligația să rețină card-ul și să anunțe imediat centrul de procesare ROMCARD S.A.

comportamentul deținătorului de card este normal.

Reținerea card-ului la plată se realizează în următoarele situații:

primele patru cifre tipărite sub numărul de cont embosat pe card nu corespund cu
primele patru cifre ale acestuia;

ca răspuns la cererea de autorizare, comerciantul primește instrucțiunea de reținere
a card-ului;

16Radu Popescu, Cristian Tudorancea, Florin Berbec – "Cardul instrument modem de plată", ed. Tribuna Econoomică. București, 1998

card-ul se află pe lista de avertizare în vigoare la data respectivă.

Comerciantul, după ce a reținut card-ul. trebuie să-1 taie, pe orizontală, astfel încât să nu deterioreze nici holograma, nici numărul de cont embosat și nici banda magnetică. Această operațiune se efectuează în fața deținătorului de card. Card-ul reținut trebuie remis în cel mai scurt timp la bancă, într-un plic sigilat pe care se menționează "card reținut la comerciant".

Dacă însă s-a constatat validitatea card-ului, comerciantul trece la completarea chitanței -vânzare care poate fi completată cu ajutorul imprinter-ului sau prin POS (data tranzacției, suma tranzacției, scurtă descriere a bunurilor și serviciilor cumpărate, inițialele vânzătorului).

2.5. Decontarea tranzacțiilor

În cazul tranzacțiilor cu card-uri se utilizează documente specifice:

a) chitanță-vânzare (sales draft) – este emisă în momentul încheierii unei tranzacții pentru
care plata se face cu un card;

b) chitanța stornare (credit voucher) – este emisă în momentul în care comerciantul
trebuie să restituie clientului deținător de card o parte din contravaloarea mărfurilor sau a
serviciilor (eventual reduceri de preț, reclamații ulterioare ale clienților privind calitatea
mărfurilor sau a serviciilor prestate, restituirea sau schimbarea bunurilor).

După încheierea unei tranzacții și după plecarea clientului, comerciantul poate observa că. din greșeală, a trecut o sumă mai mare decât cea reală pe chitanță, greșeală neobservată nici de client. În această situație, care constituie un motiv de returnare a tranzacției, comerciantul întocmește o adresă către bancă, prin care solicită corectarea operațiunii. În acest sens, furnizează toate datele necesare identificării tranzacției inițiale. De reținut că, în cazul acestei proceduri de corectare a unei tranzacții (reversal). nu se întocmește chitanță de stornare:

c) centralizator al chitanțelor {summery).

Comerciantul va preda chitanțele de vânzare și de stornare, pe baza centralizatorului la sucursala cu care a încheiat contract.

La prezentare, lucrătorul bancar verifică valabilitatea documentelor și a chitanțelor depuse, în funcție de tipul chitanței primite, contul comerciantului se debitează sau se creditează, de către sucursală, dar numai în baza ordinelor primite de la centrală. Remiterea chitanțelor la centrală se face de către sucursală, prin poștă, având avantajul (pentru comercianți) că este scutită de comisioane. în cadrul sucursalei nu se operează înregistrări contabile la remiterea chitanțelor către centrală.

În cazul decontărilor tranzacțiilor, există trei situații diferite în ceea ce privește înregistrarea în contabilitate:

A. Comerciantul și cumpărătorul bunurilor sau serviciilor (deținătorul de card) sunt, ambii, clienți ai băncii emitente (B.R.D.-G.S.G)

Contabiliatea sucursalei

Să presupunem că se înregistrează datoria B.R.D.-G.S.G. față de un comerciant,în valoare de 1.000.000 lei, pe baza chitanțelor (cazul tranzacțiilor off-line) și a fișierelor (cazul tranzacțiilor on-line) primite de la acesta.

3412/ROL “Decontări cu centrala (lei)” = 25110026/ROL 'Comerciant" 1.000.000

Până în toamna anului 1999, chitanțele și fișierele erau procesate la Romcard și, numai după ce primea avizul de la acesta, B.R.D.-G.S.G proceda la recuperarea contravalorii bunurilor și/sau serviciilor din contul de card corespunzător, Însă din 1999, B.R.D.-G.S.G. are propiul său centru de autorizare în ceea ce privește chitanțele și folosește ROMCARD-ul numai atunci când propriul sistem prezintă vreo anomalie, în cazul fișierele, acestea primesc autorizarea de la ROMCARD.

♦ BRD Maestro, BRD VISA Electron, BRB VISA Classic – lei și BRD VISA Business – iei
2511025/ROL -Disponibilități în lei ale titularilor = 25110026/ROL 'Comerciant" 1.000.000

pentru operațiuni cu card-uri BRD

Pentru realizarea operațiunii de decontare. B.R.D. – G.S.G. percepe un comision. Acest comision este negociat cu fiecare comerciant în parte în momentul încheierii contractului, comision ce poate oscila între 0,2% și 4,5%. Cel mai frecvent comision utilizat

este cel de 0,2%.

2511026/ROL "Comerciant" = 7085007/ROL "Comision din acceptarea 60.000

card-urilor în lei"

B. Comerciantul este client al B.R.D. – GSG., clientul – posesor de card nu

Contabilitatea centralei

Luăm ca exemplu înregistrarea datoriei față de comerciant în valoare de 1.000.000 lei în cazul card-urilor emise în lei.

3712/ROL 'Valori primite la încasare" = 341/ROL "Decontări cu centrala" 1.000.000

Chitanțele și fișierele sunt procesate la centrul de procesare BRD. unde sunt centralizate separat pe VISA. Europay și American Express, după care. sunt trimise, la VISA International. Europay sau la American Express. în funcție de emitent. După primirea avizului de la centrul de procesare se încasează documentele prin Casa de Compensație. B.N.R:

lll/ROL -Cont curent la B.N.R." = 3712/ROL "Valori primite la încasare" 1.000.000

Pentru realizarea operațiunii de decontare, B.R.D.-G.S.G. percepe comisioane (acestea sunt aceleași cu cele amintite mai sus):

341/ROL "Decontări cu central" = 7029/ROL "Comisioane" 1.035.000

(comision = 35.000 lei pentru 501.000 – 5.000.000 lei)

Contabilitatea sucursalei

La nivel de sucursală are loc creditarea comerciantului cu valoarea tranzacției, mai puțin comisionul B.R.D.-G.S.G.

341/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Cont curent persoane juridice" 1.000.000
2511009/ROL = 7085007/ROL-Comisioane" 35.000

C. Comerciantul nu are cont la B.R.D.-G.S.G., însă utilizatorul de card este client al
băncii

Contabilitatea centralei

Se recuperează valoarea tranzacției de 1.000.000 lei, în cazul card-urilor în lei, din toritul de card corespunzător și se plătește prin compensație.

♦ BRD Maestro, BRD VISA Electron, BRD VISA Classic – lei, BRD VISA Business – lei

2511009/ROL"Disponibilități în lei ale = 1 ll/ROL"Cont curent la B.N.R." 1.000.000 titularilor pentru operațiuni cu card-uri BRD "

În cazul stornării operațiilor, după primirea avizului de la VISA / Europay / American Express, pe baza chitanțelor de stornare, Centrala B.R.D.-G.S.G. procedează la restituirea sumelor în contul de card și la recuperarea lor din contul curent al comerciantului respectiv.

Pentru exemplificare vom presupune că se realizează câte o stornare în valoare de 100.000 lei pentru card-urile în lei. iar înregistrarea în contabilitate va arăta astfel:

a) Centrala BRD: restituirea sumei

♦ BRD Maestro

341/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Disponibilități în lei ale 100.000

titularilor pentru operațiuni cu card-uri BRD"

♦ BRD VISA Electron

341/ROL-Decontări cu centrala" = 2511009/ROL -'Disponibilități în lei ale 100.000

titularilor pentru operațiuni cu card-uri BRD"

♦ BRD VISA Classic-lei

341/ROL 'Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "'Disponibilități în lei ale 100.000

titularilor pentru operațiuni cu card-uri BRD"

♦ BRD VISA Business-lei

341/ROL -'Decontări cu centrala" = 2511009/ROL -Disponibilități în lei ale 100.000

titularilor pentru operațiuni cu card-uri BRD"

b) Sucursala BRD: recuperarea sumei

♦ BRD Maestro

2511009/ROL "Cont curent persoane = 341/ROL "Decontări cu centrala" 100.000 juridice (lei)"

♦ BRD VISA Electron

2511009/ROL-Cont curent persoane = 341/ROL-Decontări cu centrala" 100.000 juridice (lei)"

♦ BRD VISA Classic-lei

2511009/ROL "Cont curent persoane = 341/ROL "Decontări cu centrala" 100.000 juridice (lei)"

♦ BRD VISA Business – lei

2511009/ROL "Cont curent persoane = 341/ROL "Decontări cu centrala" 100.000 juridice (lei)"

2.5.1. Eliberarea de numerar la ghișeul băncii

Eliberarea de numerar se poate realiza numai la ghișeele sucursalelor autorizate. La ghișeele băncii nu se eliberează decât numerar în moneda națională – lei, pentru card-urile emise în străinătate se eliberează, tot în lei, echivalentul, la cursul B.N.R.

Operatorii de la ghișeele băncii B.R.D.-G.S.G. trebuie să respecte anumite reguli specifice:

toate tranzacțiile trebuiesc autorizate de către centrul de autorizare B.R.D.;

în vederea acceptării card-urilor de către operatorii de la ghișeu se procedează la identificarea deținătorului de card (pe baza documentului de identitate) și la verificarea validității card-ului în cazul eliberării de numerar nu există posibilitatea stornării operațiilor.

După constatarea validității card-ului se poate trece la efectuarea tranzacției efective, care se poate realiza on-line (sunt acceptate toate tipurile de card-uri) sau off-line (sunt acceptate numai card-urile embosate), percepându-se un comision, în funcție de tipul de card folosit.

Înregistrarea în contabilitate se exemplifică după cum urmează:

Eliberare lei (1.000.000)

♦ contabilitatea sucursalei

2611005/ROL 'Creditori" = 101/ROL Casa" 1.000.000

3411/ROL -'Decontări cu centrala" = 2621/ROL 'Alte sume datorate" 1.000.000

2.5.2. Distribuirea card-urilor noi (în locul celor expirate)

B.R.D.-G.S.G. și-a început activitatea de emitere a card-urilor în 1995, cu card-ul PRIMA. Acesta avea o valabilitate de 2 ani. însă în octombrie 1999, acesta a fost retras de pe piață, lăsând locul celor șase produse mai sus amintite în acest capitol.

Având în vedere că perioada de valabilitate este tot de 2 ani, și în cazul acestor produse, din ziua 1 a lunii în care a fost emis până în ultima zi a aceleiași luni, începând cu ziua de 31 a fiecărei luni a anului 2001, card-urile emise de B.R.D.-G.S.G. în cursul lunii respective a lui 1999 își vor înceta perioada de valabilitate.

Emiterea și distribuirea card-urilor noi emise au pusă la punct o strategie specifică fiecărei bănci în parte. În cazul B.R.D.-G.S.G., card-urile pentru înlocuirea celor expirate vor fi primite de unitatea băncii în termen de 30 zile de la data primirii avizului de reînnoire a card-urilor expirate transmis de Direcția Cardurilor Bancare. Distribuirea lor va urma același traseu ca a unui card nou emis.17

Predarea card-urilor înnoite către clienți se va face numai după restituirea card-urilor expirate de către aceștia. Ei pot ridica card-ul pe bază de semnătură și numai după verificarea datelor din buletin. Posesorul noului card va avea un nou PIN pe același număr de cont. Card-urile expirate vor fi transmise către Direcția Cardurilor Bancare. în plicuri. însoțite de câte un borderou de remitere a card-urilor pentru distrugere.

în același mod sunt înlocuite și card-urile pierdute, furate sau deteriorate.

2.5.3. Alte aspecte referitoare la activitatea cu card-uri

În procesul de utilizare a card-urilor. care presupune realizarea de tranzacții la ATM sau POS, tranzacții de eliberare de cash la ghișeul BRD-GSG. tranzacții de cumpărare de bunuri și servicii, mai pot apărea următoarele situații:

blocarea contului de card – se realizează doar la cererea posesorului de card atunci când
constată furtul sau pierderea acestuia, în cazul recuperării card-ului, se procedează la
deblocarea acestuia.

alimentarea automată a contului de card – este posibilă în situația card-ului Maestro;

alimentarea la cerere a contului de card – se face pe baza ordinelor de plată direct din
contul curent al posesorului, a foile de vărsământ sau fișierele de salarii prin teamware.
Ca exemplu vom alimenta cu 1.000.000 lei conturile de card în lei și cu 1.000 USD
conturile celor în valută.

♦ contabilitatea sucursalei

pentru BRD Maestro, BRD VISA Electron, BRD VISA Classic – lei și BRD VISA Business – lei
101/ROL "Casa" = 3412/ROL "Decontări cu centrala" 1.000.000

pentru BRD VISA Classic – USD și BRD VISA Business – USD

I0I/USD "Casa" = 3412/USD-'Decontări cu centrala" 1.000

♦ contabilitatea centralei

BRD VISA Maestro

3412/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Disponibilități în lei ale 1.000.000

titularilor pentru operațiuni cu card-uri BRD-lei"

17 Gestiunea cardurilor și PIN-urilor la unitățile bancare – Banca Română pentru Dezvoltare

BRD VISA Electron

3412/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Disponibilități în lei ale 1.000.000

titularilor pentru operațiuni

cu card-uri BRD-lei"

BRD VISA Classic – lei

3412/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Disponibilități în lei ale 1.000.000

titularilor pentru operațiuni cu card-uri BRD-lei"

BRD VISA Classic – USD

3412/USD "Decontări cu centrala" = 2511002/USD "Disponibilități în lei ale 1.000

titularilor pentru operațiuni cu card-uri BRD-USD"

BRD VISA Business-lei

3412/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Disponibilități în lei ale 1.000.000

titularilor pentru operațiuni

cu card-uri BRD-lei"

BRD VISA Business-USD

3412/USD "Decontări cu centrala" = 2511002/USD "Disponibilități în lei ale 1.000

titularilor pentru operațiuni cu card-uri BRD-USD

Disponibilul din contul de card este remunerat cu dobânda la vedere, care diferă de la un tip de card la altul. înregistrările în contabilitatea centralei fiind următoarele:

♦ BRD Maestro (disponibil = 1.000.000 lei, dobânda = 18%)

6024/ROL "Dobânzi la conturi = 25172/ROL "Datorii atașate" 14.792

curente"

D = (1.000.000 x 18% x 30) 365 = 14.795

25172/ROL "Datorii atașate" = 2511009/ROL "Disponibilități în lei ale 14.792

titularilor pentru operațiuni cu carduri BRD"

♦ BRD VISA Electron (disponibil = 1.500.000 lei. dobândă = 18%)

6024/ROL "Dobânzi la conturi = 25172/ROL "Datorii atașate" 22.192

curente"

25172/ROL "Datorii atașate" = 2511OO9/ROL "Disponibilități în lei ale 22.192

titularilor pentru operațiuni cu carduri BRD"

♦ BRD VISA Classic – lei

6024/ROL "Dobânzi la conturi = 25172/ROL "Datorii atașate" 29.589

curente"

25172/ROL "Datorii atașate" = 2511009/ROL"Disponibilități în lei ale 29.589

titularilor pentru operațiuni cu carduri BRD"

♦ BRD VISA Classic-USD

6024/USD "Dobânzi la conturi = 25172/USD "Datorii atașate" 20

curente"

25172/USD "Datorii atașate" = 2511002/USD "Disponibilități în lei ale 20

titularilor pentru operațiuni cu card-uri BRD"

BRD VISA Business-Iei

6024/ROL "Dobânzi la conturi = 25172/ROL "Datorii atașate" 44.383

curente"

25172/ROL "Datorii atașate" = 2511009/ROL "Disponibilități în lei ale 44.383

titularilor pentru operațiuni cu card-ri BRD"

♦ BRD VISA Business – USD

6024/USD "Dobânzi la conturi = 25172/USD "Datorii atașate" 13

curente"

25172/USD "Datorii atașate" = 2511002/USD "Disponibilități în lei ale 13

titularilor pentru operațiuni cu card-uri BRD"

d) transferul unor sume din contul de card ia o altă unitate – Connex GSM prin intermediul ATM-ului

Pentru transfer nu se percepe nici un comision de transfer.

Înregistrarea în contabilitate presupune parcurgerea următoarelor etape:

♦ contabilitatea sucursalei

– BRD Maestro (suma = 500.000 lei)

2511009/ROL = 3411/ROL "Decontări cu centrala" 500.000

– BRD VISA Electron (suma = 500.000 lei)

2511009/ROL = 3411/ROL "Decontări cu centrala" 500.000

– BRD VISA Classic – lei (suma = 500.000 lei)

2511009/ROL = 3411/ROL-Decontări cu centrala" 500.000

– BRD VISA Business – lei (suma = 500.000 lei )

2511009/ROL = 3411/ROL "Decontări cu centrala" 500.000

♦ contabilitatea centralei

BRD Maestro: 3412/ROL = 2511009/ROL "Conturi curente" 500.000

BRD VISA Electron 3412/ROL = 251 1009/ROL 500.000

BRD VISA Classic – lei 3412,'ROL = 2511009/ROL 500.000
-BRD VISA Business-lei 3412/ROL = 2511009/ROL 500.000

e) emiterea extrasului de cont – banca se obligă sa emită în fiecare lună câte un extras de
cont pentru fiecare card în parte contra unei sume fixe de bani (emitere extras + taxă de
timbru), sumă ce diferă pe tipul de card (lei sau valută). La nivel de centrală acest lucru se
reflectă astfel în contabilitate:

♦ BRD Maestro

2511009/ROL = 7085007/ROL "Comisioane" 4.500

♦ BRD VISA Electron

2511009/ROL = 7085007/ROL "Comisioane" , 4.500

♦ BRD VISA Classic-lei

2511009/ROL = 7085007/ROL "Comisioane" 4.500

♦ BRD VISA Classic-USD

2511002/USD = 7085007/USD "Comisioane" – 0

♦ BRD VISA Business-lei

2511009/ROL = 7085007/ROL "Comisioane" 17.500

♦ BRD VISA Business-USD

2511002/USD = 7085007/USD "Comisioane" 5

f) eliberarea de numerar la ATM – pot exista două situații:

1 ■ card-ul și ATM-ul utilizate aparțin băncii B.R.D.-G.S.G.;

2 ■ card-ul este emis de B.R.D.-G.S.G.. iar ATM-ul aparține unei alte bănci 1. card-ul și ATM-ul utilizate aparțin băncii B.R.D.-G.S.G.

♦ BRD iMaestro (comision = 0,2%. suma = 1.000.000 Iei)

2511009/ROL = % 1.002.000

3 67/ROL -'Alte stocuri și asimilate" 1.000.000

7085007/ROL -'Comisioane" 2.000

♦ BRD VISA Electron (comision = 0.2%. suma = 1.000.000 lei)

2511009/ROL = % 1.002.000

3 67/ROL -Alte stocuri și asimilate" 1.000.000

7085007/ROL "Comisioane" 2.000

♦ BRD VISA Classic – lei (comision = 0.2%, suma = 1.000.000 lei)

2511009/ROL = % 1.002.000

3 67/ROL "'Alte stocuri și asimilate" 1.000.000

7085007/ROL -'Comisioane" 2.000

♦ BRD VISA Business – lei (comision = 0.2%. suma = 1.000.000 lei)

2511009/ROL = % 1.002.000

3 67/ROL "Alte stocuri și asimilate" 1.000.000

7085007/ROL "Comisioane" 2.000

2. card-ul este emis de B.R.D.-G.S.G., iar ATM-ul aparține unei alte bănci – să presupunem că ATM-ul folosit pentru eliberarea de numerar aparține băncii "Banc Post". Această bancă practică un comision pentru eliberarea de numerar pentru card-urile care nu sunt emise de ea, de 0.5% + 5.000 lei din valoarea eliberată de bancomat, înregistrările în contabilitate centralei se fac pe baza avizului primit de la Casa de Compensație (rol jucat în România de B.N.R.).

♦ BRD Maestro (comision = 0.5% – 5.000 lei, suma = 1.000.000 lei)

2611/ROL "Valori de recuperat" = 111/ROL "Cont curent Ia B.N.R." 1.010.000

(1.000.000 – [ 1.000.000 X 0.5% – 5.000 = 10.000 lei comision])

2511009/ROL "Disponibilități în lei ale = 261 l/ROL"Valori de recuperat" 1.010.000

titularilor pentru operațiuni cu card-uri BRD"

♦ BRD VISA Electron (comision = 0,5% + 5.000 lei. suma = 1.000.000 Iei)

2611/ROL "Valori de recuperat" = 111/ROL -'Cont curent la B.N.R." 1.010.000

(1.000.000 + [1.000.000 X 0,5% + 5.000 = 10.000 lei comision])

2511009/ROL-'Disponibilități în lei ale = 26U/ROL"VaIori de recuperat" 1.010.000

titularilor pentru operațiuni cu card-uri BRD"

♦ BRD VISA Classic – lei (comision = 0.5% + 5.000 lei, suma = 1.000.000 lei)

2611/ROL-'Valori de recuperat" = 111/ROL "Cont curent la B.N.R." 1.010.000

(1.000.000 + [1.000.000 X 0,5% + 5.000 = 10.000 lei comision])
2511009/ROL "Disponibilități în lei ale = 2611/ROL"Valori de recuperat" 1.010.000

titularilor pentru operațiuni

cu card-uri BRD"

♦ BRD VISA Business – lei (comision = 0,5% + 5.000 lei, suma = 1.000.000 lei)

2611/ROL "Valori de recuperat" = 111/ROL "Cont curent Ia B.N.R." 1.010.000

(1.000.000 +[1.000.000 X.0,5% +5.000= 10.000 lei comision])

2511009/ROL "Disponibilități în Iei ale = 261 l/ROL"Valori de recuperat" 1.010.000

titularilor pentru operațiuni cu card-uri BRD"

g) În vederea lichidării contului de card, clientul trebuie să depună la unitatea B.R.D.- G.S.G. card/card-uri aferente contului pentru care solicită lichidarea, împreună cu o cerere. Suma reprezentând soldul contului lichidat, din care se reține taxa de lichidare se pot elibera sau se poate depune într-un cont curent sau de depozit, în funcție de solicitarea clientului.

Pentru a exemplifica înregistrările contabile vom presupune că în conturile de card în lei există câte un sold de 100.000, iar în cele în valută, câte un sold de 100 USD.

contabilitatea centralei

– reținerea taxei de lichidare

♦ BRD Maestro: 10.000 lei

2511009/ROL = 7085/ROL "Venituri din operațiuni cu card-uri" 10.000

♦ BRD VISA Electron: 10.000 lei

2511009/ROL = 7085/ROL "'Venituri din operațiuni cu card-uri" 10.000

♦ BRD VISA Classic – lei: 15.000 lei

2511009/ROL = 7085/ROL 'Venituri din operațiuni cu card-uri" 10.000

♦ BRD VISA Classic – USD: 2 USD

2511002/USD = 7085/USD -'Venituri din operațiuni cu card-uri" 2

♦ BRD VISA Business-lei: 20.000 lei

2511009/ROL = 7085/ROL "Venituri din operațiuni cu card-uri" 20.000

♦ BRD VISA Business – USD: 2 USD

2511002/USD = 7085/USD "'Venituri din operațiuni cu card-uri" 2

– virarea soldului contului de card. către sucursală

♦ BRD Maestro

2511009/ROL = 341/ROL 90.000 (=100.000-10.000)

♦ BRD VISA Electron

2511009/ROL = 341/ROL 90.000 (=100.000-10.000)

♦ BRD VISA Classic – lei

2511009/ROL = 341/ROL 85.000 (=100.000-15.000)

♦ BRD VISA Classic-USD

2511002/USD = 34l/USD 88 (=100-2)

♦ BRD VISA Business – lei

2511009/ROL = 341/ROL 80.000 (=100.000-20.000)

♦ BRD VISA Business-USD

2511002/USD = 341/USD 88 ( = 100-2)

contabilitatea sucursalei

– restituirea sumelor aferente contului de card

♦ BRD Maestro: depunere în cont curent

3411 /ROL =2511009/ROL -'Cont curent persoane fizice" 90.000

2511009/ROL = 1010002/ROL 90.000

2511009/ROL = 7085007/ROL''Comisioane" (= 0.35% din sumă) 315

♦ BRD VISA Electron: eliberare de numerar la ghișeu

341/ROL = 101/ROL "'Casa" 90.000

♦ BRD VISA Classic – lei: depunere în cont curent

3411/ROL = 2511009/ROL-Cont curent persoane fizice" 85.000

2511009/ROL = 1010002/ROL 85.000

2511009/ROL = 7085007/ROL "Comisioane" (= 0,35% din sumă) 298

♦ BRD VISA Classic – USD: depunere în cont curent

3411/USD = 2511002/USD "Cont curent persoane fizice" 88

2511002/USD = 1010002,'USD . 88

2511002/USD = 3721/USD "Poziția de schimb" '(= 1,5% min. 3 USD) 1,3

3722/ROL-'Contravaloarea = 7085007/ROL -'Comisioane" 36.960
poziției de schimb"

♦ BRD VISA Business – lei: depunere în cont curent

3411/ROL = 2511009/ROL "Cont curent persoane fizice" 80.000

2511009/ROL = 1010002/ROL 80.000

2511009/ROL = 7085007/ROL "Comisioane" (= 0,35% din sumă) 280

BRD VISA Business – USD: depunere în cont curent

341 l/USD = 2511002/USD "Cont curent persoane fizice" 88

2511002/USD = 1010002/USD 88

2511002/USD = 3721/USD "Poziția de schimb" (= 1,5% min. 3 USD) 1,3

3722/ROL "'Contravaloarea = 7085007/ROL "'Comisioane" 36.960
poziției de schimb"

BRD Visa Classic în lei card – Circuitul de emitere și acceptare

(studiu de caz)

Pentru a putea înțelege un joc de puzzle este necesar să așezi toate piesele într-o ordine firească pentru a-ți dezvălui secretul pe care îl ascunde. Ca și jocul de puzzle. această lucrare este alcătuită din fragmente care trebuiesc așezate într-o ordine succesivă și bine determinată pentru a putea forma un întreg.

Voi exemplifica printr-un studiu de caz, ajutându-mă de unul din tipurile de carduri emise de Banca Română pentru Dezvoltare, circuitul de emitere și acceptare al acestui instrument de plată. Voi prezente înregistrările contabile ale operațiunilor pe care le poate realiza acest tip de card însoțite firește de documentația corespunzătoare.

Am ales cardul BRD VISA CLASSIC în lei pentru a avea o mai mare diversitate de operațiuni, fiind un card embosat care poate fi folosit atât în mediul electronic cât și manual.

În exemplu ce urmează doamna Nicolae Luminița solicită la data de 15.04.2002 eliberarea unui card BRD VISA Classic în lei. În acest scop, se adresează Băncii Române pentru Dezvoltare, sucursala Constanța și completează un formular, numit "Cerere de emitere Card VISA Classic pentru persoane fizice", însemnând cu un "' X " căsuța unde este scris "în lei". Acest formular se completează în trei exemplare și cuprinde toate datele considerate necesare de către bancă pentru a emite un card .La acesta se mai anexează o "cerere de salariu", reprezentând veniturile nete ale doamnei Nicolae, o copie xerox a actului de identitate și prima și ultima pagină din cartea de muncă.

Formularul și anexele sunt analizate și aprobate de către personalul de la Serviciul Carduri, acesta constatând îndeplinirea criteriilor necesare în vederea emiterii unui card BRD VISA Classic în lei: doamna Nicolae dispune de venituri constante, suficiente pentru alimentarea contului de card și nu prezintă probleme din punct de vedere al bonității.

Personalul de la Serviciu Carduri o înștiințează pe doamna Nicolae să revină după două săptămâni pentru a-și ridica cardul.

Urmează analizarea la nivel de centrală a cererii și emiterea efectivă a cardului doamnei Nicolae.

Fiind vorba de un card de credit, centrala va trebui, pe baza unei analize de bonitate – credit scoring – să calculeze limita de creditare care-i revine doamnei Nicolae bazându-se pe datele din cerere: nivel de studii, venituri nete lunare ale doamnei Nicolae, ale soțului acesteia, obligații.lunare, număr de persoane în întreținere.

În vederea realizării cardului BRD VISA Classic, BRD-GSG a parcurs următoarele etape:

elaborarea design-ului și transmiterea acestuia spre aprobare la VISA International .

producerea cardului;

personalizarea cardului.

De fapt emiterea efectivă constă în personalizarea cardului și în generarea PIN-ului.

Personalizarea înseamnă embosarea cardului și codarea benzii magnetice. Astfel cardul doamnei Nicolae este personalizat cu datele personale culese din cererea de emitere și cu o serie de informații proprii cardului (C.V.V. – Card Verification Value. P.V.V. – PIN Verification value).

Cardului doamnei Nicolae i se atribuie și un PIN: 4901 care va fi strict secret.

Distribuirea cardului solicită măsuri stricte de securitate ca urmare a faptului că în acest moment cardul este valid. Din motive de securitate, BRD-GSG folosește numai rețeaua sa de sucursale, filiale și agenții.

Cardul doamnei Nicolae este remis, împreună cu alte carduri emise în aceeași zi. prin intermediul Prioripost-ului sucursalei BRD Constanța.

Cardurile sosesc la Sucursala din Constanța după o zi sau două după ce au fost expediate PIN-urile corespunzătoare acestor carduri.

După două săptămâni, pe data de 02.05.2002. de la data completării cererii, doamna Nicolae s-a prezentat la sediul BRD, pentru a intra în posesia cardului.

Angajatul băncii din cadrul Serviciului Carduri, pe baza actului de identitate (în cazul nostru buletinul), și a unei sămnături, îi eliberează PIN-ul de card – care se găsește într-un plic sigilat – .și un exemplar a cererii de emitere – cel de culoare verde.

Apoi doamna Nicolae este îndrumată să depună 100.000 lei în contul de card special deschis de către Centrala BRD în momentul emiterii efective a cardului. Această sumă reprezintă comisionul de emitere și cel de utilizare.

în contabilitatea sucursalei băncii se înregistrează numai comisionul de emitere:

101/ROL "Casa" = 7029032/ROL "Comision de încasare 50.000

de la posesori carduri"

La nivel de sucursală, comisionul de utilizare se înregistrează astfel:

101/ROL "Casa" = 3411/ROL "Decontări cu centrala" 50.000

Doamna Nicolae plătește suma de 100.000 lei la casierie. Pentru această operațiune este întocmită o chitanță de depunere în două exemplare, originalul îi revine doamnei Nicolae iar copia rămâne la bancă. Casierul îi eliberează doamnei Nicolae, cardul pe care trebuie să-l semneze în prezența sa, pe verso, în locul special amenajat, cu specimenul de semnătură.

La aceeași dată, 02.05.2002 doamna Nicolae alimentează contul de card depunând la ghișeul sucursalei BRD din Constanța suma de 5.000.000 lei.

La depunerea sumei, lucrătorul de la ghișeu întocmește o chitanță de depunere, în două exemplare iar suma va fi plătită la casierie.

Această operațiune în contabilitate se înregistrează astfel:

♦ contabilitatea sucursalei

101/ROL "Casa" = 341/ROL "Decontări cu centrala" 5.000.000

♦ contabilitatea centralei

3412/ROL "Preluări de la = 2511009/ROL "'Disponibilități 5.000.000

sucursală" în lei ale titularilor pentru

operațiuni cu carduri BRD"

La sfârșitul zilei se întocmește "Situația depunerilor posesorilor de card". La data de 31.05.2002, la nivelul centralei BRD se calculează și se virează în cont dobânda la vedere (18%) la disponibilul existent în contul de card al doamnei Nicolae.

Dobânda = [ 5.000.000 x 18% x 31 ] / 365 = 76.438 lei

În contabilitate se înregistrează:

6024/ROL "Dobânzi la cont curent" = 25172/ROL "Datorii atașate" 76.438

25172/ROL "Datorii atașate" = 2511009/ROL "Disponibilități 76.438

în lei ale titularilor pentru operațiuni cu carduri BRD"

La data de 20.10.2002 doamna Nicolae achită la consumația la "Pizza Hut" în valoare de 1.000.000 lei, cu cardul BRD VISA Classic în lei pe care îl deține. În momentul plății vânzătorul întocmește o chitanță de vânzare, în trei exemplare care se vor distribui astfel: primul expemplar rămâne la comerciant, cei de-al doilea este înmânat doamnei Nicolae, iar al treilea este remis băncii împreună cu un centralizator de chitanțe și un borderou de predare/primire în momentul prezentării cardului la plată, comerciantul verifică valabilitatea acestuia. Apoi acesta trece la completarea chitanței-tip. care trebuie să conțină următoarele elemente:

numărul contului de card; se imprimă cu ajutorul

data expirării cardului; zip –zap-ului

codul și denumirea comerciantului;

seria chitanței;

adresa deținătorului;

data încheierii tranzacției;

cod de autorizare;

scurtă descriere a bunurilor/serviciilor cumpărate;

valoarea bunurilor/serviciilor cumpărate (lei);

numele vânzătorului;

semnătura deținătorului de card.

Comerciantul întocmește și un centralizator de chitanțe care evidențiază totalul (număr și valoare) chitanțelor-tip privind tranzacțiile efectuate în cursul unei zile. Se întocmește în două exemplare (primul pentru comerciant, al doilea pentru bancă), separat pentru chitanțele de vânzare și separat pentru cele de stornare, chiar și în situația unei singure tranzacții pe zi. cum este cazul acestui exemplu.

Elementele centralizatorului sunt:

codul și denumirea comerciantului – se imprimă cu ajutorul zip-zap-ului;

tip chitanțe centralizate;

moneda în care au fost eliberate chitanțele;

numărul chitanțelor;

total valoare;

semnătura și ștampila comerciantului;

data prezentării;

seria chitanței;

Centralizatorul este însoțit de un borderou de predate/primire, pe baza căruia se predau documentele (chitanțele-tip și centralizatoarele) la bancă.

Borderoul are următoarele elemente:

număr;

denumirea firmei;

seria fiecărui centralizator depus;

valoarea fiecărui centralizator depus;

seriile chitanțelor atașate fiecărui centralizator, grupate:

data depunerii la bancă.

La primirea chitanței-tip la centrală, se efectuează următoarea înregistrare contabilă:

3712/-ROL -Valori primite la = 341/ROL-"Decontări cu centrala" 1.000.000

încasare"

După procesarea chitanței – la Centrul de Procesare BRD, Centrala primește avizul și procedează la recuperarea contravalorii serviciului din contul de card corespunzător:

2511009/ROL "Disponibilități în lei ale = 3712/ROL "Valori primite 1.000.000
titularilor pentru operațiuni cu la încasare"

carduri BRD"

Pentru realizarea operațiunii de decontare cu "Pizza Hut", BRD percepe un comision de 3% din valoarea tranzacției:

2511009/ROL "Pizza Hut" = 7085007/ROL "Comisioane" 30.000

Comision = 1.000.000 x 3% – 30.000 lei

Ca urmare a ordinului primit de la Centrală, contul curent a comerciantului ''Pizza Hut", deschis la Sucursala Constanța, va fi creditat cu contravaloarea bunurilor cumpărate, mai puțin comisionul reținut de bancă:

341/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Pizza Hut" 970.000

Valoarea bunurilor – comision = 1.000.000 – 30.000 = 970.000

La data de 05.02.2003. doamna Nicolae solicită Sucursalei BRD Constanța eliberarea unei sume de 1.000.000 lei, din contul de card.

Lucrătorul de la ghișeu verifică în calculator contul de card al solicitantei pentru a vedea dacă disponibilul de card poate acoperii suma solicitată, și îi verifică identitatea cu ajutorul buletinului. Pentru această operațiune banca percepe un comision de 0.2%.

înregistrarea în contabilitate se exemplifică după cum urmează:

• contabilitatea sucursalei

2611005/ROL "Creditori" = 101/ROL Casa" 1.000.000

3411/ROL "Decontări cu centrala" = 2621/ROL "Alte sume datorate" 1.000.000

• contabilitatea centralei

2511009/ROL "Disponibilități în lei = 3412/ROL "Decontări cu centrala" 1.000.000 ale titularilor pentru operațiuni

cu carduri BRD"
2511009/ROL "Disponibilități în lei = 7085007/ROL "Comisioane" 2.000

ale titularilor pentru operațiuni

cu carduri BRD"

La data de 20.02.2003. banca emite extrasul de cont al doamnei Nicolae, pentru care se percepe un comision de 2.000 lei plus taxa de timbru de 2.500 lei. In contabilitate acest lucru se înregistrează:

2511009/ROL "Disponibilități în lei = 7085007/ROL "Comisioane" 4.500

ale titularilor pentru operațiuni cu carduri BRD"

La data de 27.02.2003, doamna Nicolae își plătește telefonul mobil prin intermediul bancomatului. Suma pe care doamna Nicolae o are de plătit este de 350.000 lei. În contabilitatea Centralei BRD operațiunea se reflectă astfel:

3412/ROL "Decontări cu sucursala" = 2511009/ROL "Connex" 350.000

2511009/ROL "Connex" = 3411/ROL "Decontări cu centrala" 350.000

2511009/ROL "Connex" = 7085007/ROL "Comisioane" 10.500

Tot atunci efectuează și o retragere de numerar, de 500.000 lei, care în contabilitate se înregistrează astfel:

2511009/ROL "Disponibilități în lei = % 501.000

ale titularilor pentru operațiuni 367/ROL "Alte stocuri și asimilate" 500.000
ca carduri BRD" 7085007/ROL-'Comisioane" 1.000

La data de 07.06.2003doamna Nicolae face cumpărături la magazinul "Tomis" iar contravaloarea acestora o plătește cu cardul VISA Classic în lei, deoarece magazinul este dotat cu POS. Vânzătorul după ce verifică valabilitatea cardului, trece cardul prin POS pentru a i se confirma disponibilul din contul de card și pentru a se înregistra debitarea contului de card cu contravaloarea bunurilor cumpărate. Suma pe care o plătește doamna Nicolae este de 100.000 lei iar în urma acestei operațiuni, posesoarea cardului va primi o chitanță pe care trebuie să o semneze.

Această chitanță, ca și în cazul chitanței-tip folosită la zip-zap. este trimisă prin același procedeu la bancă

La primirea POS-ului la centrală, se efectuează următoarea înregistrare contabilă:

3712/ROL "Valori primite la încasare" = 341/ROL "Decontări cu centrala" 100.000

După procesarea chitanței POS – la Centrul de Procesare BRD, Centrala primește avizul și procedează la recuperarea contravalorii serviciului din contul de card corespunzător:

2511009/ROL "Disponibilități în lei ale = 3712/ROL "Valori primite 100.000

titularilor pentru operațiuni cu la încasare"

carduri BRD"

Pentru realizarea operațiunii de decontare cu "Pizza Hut". BRD percepe un comision de
2.5% din valoarea tranzacției:
2511009/ROL "Tomis" = 7085007/ROL "Comisioane" 2.500

Comision = 100.000 x 2.5% = 2.500 lei

341/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Tomis" 97.500

Valoarea bunurilor – comision = 100.000 – 2.500 = 97.500

În data de 07.06.2003, doamna Nicolae retrage din nou numerar, dar de data aceasta apelează la un ATM al băncii "Banc Post". Suma pe care doamna Nicolae o retrage este de 1.000.000 lei, însă folosind un alt ATM, decât al băncii BRD, va trebui să plătească un comision de 10.000 lei (0.5% + 5.000 lei).

Înregistrările în contabilitatea Centralei se fac pe baza avizului primit de la Casa de Compensație (rol jucat în România de Banca Națională a României).

2611/ROL "Valori de recuperat" 111/ROL "Cont curent la BNR" 1.010.000

2511009/ROL ■•Disponibilități în lei = 2611/ROL "valori de recuperat" 1.010.000

ale titularilor pentru operațiuni

cu carduri BNR"

La data de 08.07.2003 doamna Nicolae dorește să scoată suma de 100.000 lei de la un bancomat al Băncii Comerciale "Ion Tiriac". După ce a introdus cardul în ATM și a efectuat instrucțiunile de pe ecranul bancomatului, doamna Nicolae a primit înapoi cardul și o chitanță prin care era înștiințată că operațiunea a fost efectuată, însă operațiunea s-a efectuat doar în contul de card iar banii nu au fost eliberați.

Doamna Nicolae s-a prezentat la Banca Română pentru Dezvoltare – Sucursala Constanța unde a completat un "aviz de refuz de plată" și a depus-o la Serviciul Carduri. Operatorul de la acest departament va transmite cererea la D.O.C.B. – București care va lua legătura cu Centrala Băncii "Ion Tiriac" pentru a se confirma faptul că banii nu au fost ridicați de la ATM-ul "Tiriac".

După confirmarea băncii Banc Post se trece la creditarea contului de card al doamnei Nicolae. Banii vor intra în contul de card în cel mult 48 de ore de la depunerea avizului de refuz de plată.

La data de 15.07.2003. doamna Nicolae solicită lichidarea contului de card, în acest sens, depune la Sucursala Băncii Române pentru Dezvoltare Constanța o cerere prin care solicită acest lucru și cardul pe care îl deține. Suma reprezentând soldul contului (1.106.473 lei), din care se reține o taxă de lichidare în valoare de 15.000 lei se restituie doamnei Nicolae.

Această operațiune se reflectă în contabilitate astfel:

♦ contabilitatea centralei
reținerea taxei de lichidare

2511009/ROL "Disponibilități în lei = 7085007/ROL "Comisioane" 15.000

ale titularilor pentru operațiunile cu carduri BRD'"

virarea soldului contului de card către sucursală

2511009/ROL "Disponibilități în lei = 341/ROL "Decontări cu 1.091.473

ale titularilor pentru operațiunile centrala"

cu carduri BRD"

♦ contabilitatea sucursalei

restituirea sumei aferente contului de card

3412/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Disponibilități în lei 1.091.473

ale titularilor pentru operațiuni cu carduri BRD"

2511009/ROL "Disponibilități în lei = 7085007/ROL "Comisioane" 3.820
ale titularilor pentru operațiunile (1.091.473 x 0.35%)

cu carduri BRD"

2511009/ROL "Disponibilități în lei = 101/ROL "Casa" 1.087.653

ale titularilor pentru operațiunile cu carduri BRD"

Cardul care a fost depus de doamna Nicolae la bancă va fi dat spre distrugere la Centrala BRD. pe baza unui "borderou de remitere a cardurilor pentru distrugere" întocmită de lucrătorul bancar de la Serviciul carduri.

CAPITOLUL III

CREATIVITATE – ORIGINALITATE

POSIBILITĂȚI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A SISTEMULUI BANCAR

Tendința generală pe care o manifestă economia românească creează premisele consolidării și dezvoltării băncilor autohtone și extinderii prezenței băncilor străine.

Cele mai mari provocări vizează crearea unui mediu favorabil competiției și transparenței, în scopul întăririi încrederii populației și al îmbunătățirii performanțelor sistemului bancar în ansamblu.

Creșterea performanțelor bancare printr-un management eficace al relațiilor cu clienții presupune o abordare sistematică, integrativă pe ansamblul băncii a acestor relații, clienții având preferințe diferențiate referitoare la produsele și serviciile băncii.

Clienții, în calitatea lor de parteneri de afaceri ai băncii, vor adopta decizii financiare ce angajează fondurile puse la dispoziție de către bancă, decizii care vor avea consecințe și asupra băncii. încrederea consolidează siguranța clienților în adoptarea deciziilor, clienții fiind tentați să ia decizii în contextul ofertei de produse și servicii primite de-a lungul anilor din partea băncii.

Având în vedere că încrederea reprezintă piatra de temelie a activității bancare, climatul de neîncredere și incertitudine reprezintă un obstacol important în calea dezvoltării sistemului bancar în România.

Într-o economie modernă și eficientă, băncile trebuie să-și respecte partenerii -depunătorii sau debitorii, prin întâmpinarea necesităților rezultate din desfășurarea activităților specifice, economisirea timpului, activitate ce poate fi tradusă în bani, dar și oferirea de servicii precum cardul, scontarea instrumentelor de plată, forfaitingul, factoringul, etc. În prezent un semn bun îl reprezintă creșterea intereselor băncilor în maximizarea eficienței unor asemenea preocupări , prin lărgirea gamei de produse și servicii bancare puse la dispoziția clienților lor-persoane fizice sau juridice.

O rezolvare judicioasă a problemei legate de protejarea tuturor categoriilor de clienți și menținerea acestora în rândul clienților fideli constă în crearea băncilor de dezvoltare și înființarea fondurilor de investiții locale și respectiv a asociațiilor de credite. Acestea, combinate cu servicii de consultanță, pot rezolva atât probleme financiare, cât și de altă natură clienților.

O altă modalitate de respectare a intereselor partenerilor constă în concordanță atât cu posibilitățile clienților, dar și cu costurile ce le suportă băncile în procurarea de pe piața bancară.

Un sistem de măsurare a satisfacției clienților ar fi util pentru conceperea programelor de motivare și stimulare a personalului. Se va acționa cu grijă, pentru a se evita apariția riscului ca angajații să încerce manipularea cifrelor care ar sta la baza motivării salariilor mai mari, iar calitatea serviciilor oferite clienților să nu se amelioreze.

Pentru a putea culege informații cu privire la satisfacția clienților este necesar să se consulte dosarele, chestionându-i sau observându-i. Consultarea dosarelor presupune examinarea scrisorilor de reclamație, consultarea personalului care intră în contact direct cu clienții, scoaterea la iveală ineficientelor sau angajamentelor asumate și nerespectate, examinarea fiselor de întâlnire și urmărire a clienților, a anomaliilor sau întârzierilor care au impact direct asupra satisfacțiilor consumatorilor.

O metodă pentru a ancheta clienții în legătură cu satisfacția acestora în legătură cu serviciile și produsele bancare, ar putea fi expedierea unor chestionare pe adresa unui număr aleatoriu de clienți pentru a afla care este reacția lor asupra diferitelor aspecte din activitatea bancară. Chestionarele permit culegerea de informații precise dacă sunt bine construite, dar procentajul de răspuns ar putea fi scăzut. De aceea, procentul ar putea fi ameliorat, dacă chestionarul este propus cu ocazia unui eveniment semnificativ pentru client sau se oferă un premiu.

Pentru întărirea parteneriatului cu clienții, prin crearea unui climat de comunicare relaxat și interactiv, propun organizarea unor întâlniri periodice în toate orașele țării, atât pentru cunoașterea ofertei de piață a băncilor, dar și pentru dezbaterea unor probleme de interes general.

În ceea ce privește viteza de dezvoltare a '"business-ului" cu carduri mai depinde de cel puțin trei factori-cheie:

numărul noilor emitenți care apar în piață.

tipul acestora.

ușurința de a intra în piață.

În privința obstacolelor la intrarea în piață, indiferent că acestea se numesc insuficiența fondurilor pentru achiziționarea echipamentelor necesare sau, pur și simplu, lipsa de "know-how", se prefigurează soluții pentru noii emitenți. Una dintre ele este apariția companiilor menite să preia eforturile investiționale ale băncilor în crearea infrastructurii.

Cele mai mari provocări vizează crearea unui mediu favorabil competiției și transparenței, în scopul întăririi încrederii populației și al îmbunătățirii performanțelor sistemului bancar în ansamblu.

Pentru îmbunătățirea și perfecționarea activității desfășurate și obținerea unor rezultate economico-financiare superioare, băncile trebuie să elaboreze un program de activitate stabilind să acționeze pe direcții importante cum ar fi:

Definirea strategiei de dezvoltare a băncii în contextul restructurării sistemului
financiar- bancar corelat cu restructurarea sectorului real,

îmbunătățirea stucturii și calității portofelului de credite prin identificarea unor
posibilități de relansare a unor activități de producție, orientarea creditului spre
sectoarele viabile și profitabile ,

îmbunătățirea sistemului de decontări în vederea reducerii la maximum a duratei de la
inițierea operațiunilor, până la finalizarea acestora, prin introducerea unor instrumente
financiare specifice economiei de piață și utilizarea într-o măsură cât mai mare a
tehnicilor și mijloacelor electronice de teletransmisie și prelucrare.

Consider publicitatea o problemă extrem de importantă atât pentru bănci cât și pentru potențialii posesori de carduri. însă acest domeniu nu se bucură de prea mult sprijin din partea băncilor. Investiția băncilor la acest capitol este minimă. Băncile se rezumă doar la tipărirea de pliante care sunt distribuite numai la sediul băncilor în momentul în care se cer informații despre acest nou produs bancar. De fapt campania de publicitate pe care ar trebui să o mizeze fiecare bancă în parte a fost făcută de posesorii de card care bucurându-se de avantajele acestui instrument de plată și-au sfătuit și și-au îndreptat prietenii spre băncile atente. Băncile trebuie să creeze și o anumită dependență, aidoma celei întâlnite la consumatorii de tutun.

Introducerea acumulatorilor de puncte poate crea o asemenea dependență. Acest sistem determină deținătorii de card să cheltuiască mai mult, pentru că și bonusurile vor fi mai mari. ceea ce înseamnă că și cumpărăturile vor fi mai ieftine.

Un dezavantaj pentru dezvoltarea pieței cardurilor din România o reprezintă infrastructura atât la nivel de rețea de ATM și POS cât și la nivel de acceptanți comerciali.

Chiar dacă per total numărul de ATM-uri a început să crească sunt bănci – precum Banca Transilvania – care au o rețea sub limita insuficienței de a satisface serviciile propriilor săi clienți. Astfel clienții acestor bănci sunt nevoiți să folosească bancomatele altor bănci plătind comisioane mai mari.

O altă problemă care dă bătăi de cap atât posesorilor de carduri cât și băncilor emitente referitor tot la rețeaua ATM o reprezintă legăturile interbancare. Au fost situații când folosind un ATM al unei alte bănci decât a celei care ți-a emis cardul să ai surpriza să-ți debiteze contul de card fără ca respectivul ATM să-ți elibereze banii. O posibilă explicație pentru această situație ar putea fi că băncile se confruntă în condițiile în care ATM -urile sunt depășite moral și aceasta ar presupune suplimentarea fondurilor destinate modernizării rețelei de ATM-uri.

În vederea atragerii clienților bancari pentru a folosi ATM-urile se poate introduce, pe lângă plățile facturilor Conex. Dialog, și facilități cum ar fi: rezervare de bilete la cinema, rezervare la unele restaurante și hoteluri, cu plata fie completă, fie prin crearea unui depozit-garanție. Toate acestea ar putea fi combinate cu posibilitatea de fi informat asupra noilor servicii și facilități oferite de bancă și partenerii acesteia. Astfel. ATM-ul ar deveni un centru multimedia și multiserviciu, interfață între clientela băncii și o întreagă suită de prestatori de servicii afiliați în cadrul unui program care conferă siguranța confidențialității și seriozității întregului demers.

Consider că extinderea ariei de utilizare a cardurilor și atragerea unui număr tot mai mare de utilizatori va asigura un management corespunzător al resurselor bancare.

De aceea pe viitor se impune atragerea unui număr tot mai mare de acceptanți și deținători în sfera utilizării cardurilor, prin lărgirea infrastructurii și prin diversificarea ofertei de produse de tip card. însoțite de o companie puternică de publicitate a acestui instrument modern de plată care este cardul .

În condițile actuale ale vieții economice românești, consider că o campanie puternică ar trebui să se ducă de către bănci pe problema acordării de credite pe card în condiții avantajoase cu dobânzi mici. atractive pentru posesorii de card.

În ceea ce privește acordarea de împrumuturi pe card propun ridicarea restricțiilor pentru virarea drepturilor salariale pentru împrumutant pe contul de card deschis odată cu contactarea împrumutului. Pentru creșterea responsabilității împrumutantului propun să se facă vărsarea de către acesta a dobânzii împreună cu rata de credit lunară fiind o măsură eficientă atât pentru cel care contractează împrumutul cât și pentru bancă.

Eliminarea restricționării în ceea ce privește condițiile de selectare a companiilor pentru ai căror angajați banca acordă credit pe card cum sunt ORANGE; CONEX; MOBIL ROM, în condițiile în care pe piață există companii cu credibilitate mare.

Pentru segmentul de potențiali clienți bancari care își desfășoară activitatea în domeniul maritim propun emiterea unui card cu posibilitatea alimentării cu valută din afara granițelor țării noastre, iar în țară soțiile sau o persoană împuternicită să poată ridica lei la bancomatele noastre. în acest mod s-ar evita aglomerațiile formate la ghișeele băncilor pentru îndeplinirea tuturor formalităților în vederea ridicării valutei.

Acest sistem ar fi avantajos pentru client, neexistând riscul de a merge la casele de schimb care percep comision în acest mod se diminuează suma primită, banca având posibilitatea obținerii unui curs bun . apropiat de cursul valutar al Băncii Naționale.

Pe aceeași linie propun acceptarea la documentația depusă pentru obținerea unui credit și a documentelor ce atestă obținerea veniturilor în străinătate prin practicarea meseriilor în acest domeniu.

O măsură cu consecințe pozitive ar fi aceea de a se asigura riscul de bancă în ceea ce privește asigurarea creditelor acelor categorii de persoane fizice care au drepturi salariale mici, dar care au posibilități de garantare a creditului cu bunuri imobiliare.

Alinierea structurii organizatorice a băncilor romanești după structura băncilor străine, care au dovedit performanțe, au demonstrat că se pot obține cu un număr înzecit mai mic se salariați și în condițiile diversificării portofoliilor de servicii și produse. O reducere de personal ar permite băncilor să-și majoreze profitabilitatea care. în prezent, este sugrumată atât de cheltuielile cu personalul, cât și de cele de întreținere și extindere, în unele cazuri, a rețelei. La nivelul anului 2002 cheltuielile cu personalul reprezentau 2.6% din activele băncilor, spre deosebire de situația din Germania, unde această pondere este de trei ori mai mică – 0,88%. Cuvântul cheie pentru menținerea profitabilității, în prezent. este reprezentat de reducerea costurilor.

Saltul de productivitate este rezultatul unui optim între reducerea personalului și intensificarea activității bancare. Din acest punct de vedere, perspectivele pieței muncii în acest domeniu nu sunt deloc optimiste

Sectorul bancar autohton se află într-o situație cât se poate de ingrată. România este una dintre țările europene cu cel mai redus număr de unități bancare la suta de mii de locuitori, ceea ce se impune extinderea rețelelor. în schimb, tocmai ineficienta unităților teritoriale determină ca personalul bancar să fie supradimensionat, iar o serie de bănci să-și restrângă numărul de sucursale și agenții.

Cauzele acestei situații, din punctul meu de vedere, au la origine diferențele foarte mari de dezvoltare economică între regiunile țării și faptul că activitatea economică este concentrată în București și în 10-12 orașe importante. în plus. localizarea unei jumătăți din populația țării în mediul rural a făcut foarte dificilă abordarea unui important segment de clientelă de către băncile comerciale, din cauza dispersiei teritoriale. Veniturile scăzute ale populației și nivelul ridicat al inflației au contribuit, de asemenea, la limitarea pieței de retail. cea ce a determinat ca productivitatea pe acest segment să fie mult diminuată. Creșterea gradului de stabilitate a prețurilor va oferi băncilor posibilitatea de a reduce ratele dobânzilor la niveluri care să susțină expansiunea creditelor pentru populație, astfel încât diferențele de productivitate existente să se atenueze.

Există și anumite anomalii ce se înregistrează în stabilirea dobânzii în funcție de asemenea priorități. în România, țară cu un sistem bancar modest în raport cu populația și nevoile ei. mecanismele de colectare și alocare a banilor nu sunt încă suficient de dezvoltate.

Mărirea paletei de servicii bancare și dezvoltarea pieței de capital ar trebui să fie unele dintre principalele obiective ale actului de guvernare.

Reconsiderarea sistemului bancar în totalitatea lui. eliminarea definitivă a activității neperformante și. implicit, a dificultăților băncilor de a acorda și administra credite după criterii strict economice și crearea posibilității apariției unui număr tot mai mare de bănci de dimensiuni mici poate oferi deschideri și acces la credite în special întreprinderilor mici. cât și profesiilor liberale

Prin aplicarea optimizărilor organizatorice – performanță, independență, responsabilitate, prin pregătirea profesională și specializare (mobilizarea potențialului de economii, dezvoltarea rețelei de filiale, descentralizarea finanțelor publice), se pot introduce Programe de credite orientate spre anumite grupuri de clienți ( promovarea acordării de credite mici și scurtarea proceselor decizionale, atragerea sectorului neoficial în economia finanțelor). Extinzând totodată gama de servicii oferite în prezent, crearea unei instituții sau consolidarea pe baza celor existente a unei autorități antitrust, care să controleze sectorul financiar privat, precum și piețele de capital, poate contribui la respectarea anumitor reguli de natură prudențială și la buna funcționare a unei adevărate economii de piață.

Fiscalitatea din acest moment consider că este unul dintre principalele obstacole în creșterea activității economice bancare. Alte cauze se referă la greutățile întâmpinate de bănci în readucerea încrederii publicului larg în sistemul bancar, încredere zdruncinată serios de scandalurile răsunătoare din anii precedenți, de capacitatea redusă de atragere a surselor de pe piață, de calitatea încă modestă a unei părți a agenților economici, de legislația care apără mai degrabă debitorii decât creditorii, precum și de unele slăbiciuni interne.

În legătură cu măsurile necesare pentru îmbunătățirea mediului bancar, întărirea cadrului legislativ și a supravegherii bancare. în concordanță cu standardelor impuse de Uniunea Europeană, se poate anticipa că va conduce la dezvoltarea unui sistem financiar sănătos.

Introducerea standardelor de contabilitate internaționale și noul regulament privind provizioanele vor sprijini dezvoltarea unui mediu financiar sigur, aliniat la standardele europene.

Aplicația Internet Banking furnizează suport pentru operații financiare de la distanță, ușurând atât activitatea clientului cât și a băncii.

Dezvoltarea Internet-Banking va duce la stoparea mișcărilor masive de numerar care e o caracteristică a gradului de dezvoltare a pieței negre.

Internet Banking se integrează fără greutate cu sistemul de management bancar existent și permite clientului să introducă de la distanță operații ca:

Ordine de plată

Vânzări-cumpărări de valută

Creare sau alimentare depozite

Autorizări sau verificări de operațiuni, etc

Soluția Web reduce la minim resursele necesare clientului, un simplu brawser web fiind suficient pentru accesarea și utilizarea serviciilor furnizate de bancă. Centralizarea datelor introduse de clienți oferă acestora un grad maxim de independență în operare, asigurându-se în același timp siguranța și confidențialitatea totală a tranzacțiilor prin utilizarea mai multor niveluri de securitate.

Beneficiile utilizării Internetului ca mediu pentru serviciile bancare, are avantaje pentru bănci dar și pentru clienți:

Pentru bancă :

Imagine bună pe piață. Băncile care oferă astfel de servicii sunt percepute ca lideri în
în implementarea tehnologiei, având o imagine mai bună pe piață.

Costuri reduse ale tranzacțiilor. Tranzacțiile bancare pe Internet au costurile cele mai
reduse dintre toate tipurile de tranzacții.

Răspuns rapid la cerințele pieței, Băncile vor avea o percepție mai rapidă a cerințelor pieței și vor avea nevoie de mai puțin timp pentru a dezvolta și livra produse către clienți.

Creșterea veniturilor. Băncile pot utiliza site-urile web pentru a vinde produsele lor, dar și produsele unor terțe părți, diversitatea de produse și servicii ducând la creșterea veniturilor.

Creștere numărului de clienți. Ca urmare a beneficiilor menționate.

Pentru clientul individual:

Costuri reduse pentru accesul și folosirea diferitelor produse și servicii bancare.

Comoditate. Toate tranzacțiile bancare pot fi efectuate din birou sau de acasă, tară a fi
necesară deplasarea până la sediul băncii.

Viteza. Răspunsul mediului este foarte rapid, astfel încât clientul poate aștepta până în
ultimul minut pentru a iniția un transfer de fonduri.

Pentru clientul instituțional:

Costuri reduse pentru accesarea și utilizarea diferitelor produse și servicii. Solicitarea de credite, etc.

Acces la informații. Corporațiile pot avea acces la informații, putând vedea situația
conturilor printr-un simplu click de mouse.

Administrarea lichidităților. Serviciile bancare prin Internet permit clienților
instituționali să transfere bani dintr-un cont într-altul pentru a face plăți, având și o
imagine permanentă asupra lichidităților.

Un simplu transfer electronic de bani dintr-un cont într-altul oferă băncilor posibilitatea de a câștiga un comision mic. dar care nu imobilizează fondurile proprii.

Pentru cei care utilizează serviciile bancare prin Internet trebuie pus la punct un plan de securitate cu un conținut standard și obiective de control. Cele mai importante proceduri în cadrul acestui plan ar trebui să se refere la integritatea tranzacțiilor și protecția datelor – care se referă la datele clientului din serverele băncii.

Înainte, clientul mergea la bancă pentru a obține un credit, prilej cu care i se prezentau și celelalte produse. Acum principala atracție pentru clienți o reprezintă posiblitatea de a efectua plăți rapid și , abia apoi. tranzacțiile cu titluri de valoare și facilitățile de credit.

Spre deosebire de creditare, intermedierea plăților oferă băncilor șansa de a obține venituri fără a fi necesară constituirea unor rezerve de capital pentru a respecta cerințele privind raportul de solvabilitate. In aceste condiții, instituțiile financiare își pot majora rentabilitatea fără a avea nevoie de noi surse de finanțare.

O soluție pentru reducerea costurilor legate de efectuarea plăților, este oferită de SWIT care este cel mai utilizat serviciu de transmitere a mesajelor privind tranzacțiile la nivel internațional.

Noutatea pe care o aduce SWIFT Net este legată de faptul că noua platformă este orientată către internet, ceea ce conferă participanților posibilitatea unei comunicări interactive, și nu doar de a primi sau transmite mesaje. Un alt avantaj constă în faptul că băncile vor putea transmite mult mai eficient fișiere care să cuprindă câteva sute de mesaje în întreaga lume. ceea ce va reduce semnificativ costurile față de varianta transmiterii fiecărui mesaj în parte.

O dată cu dezvoltarea pieței de retail va crește foarte mult. în parale cu baza de clienți din sistem, și riscul și. în viitor lucrurile nu vor mai putea fi soluționate doar de Centrala Riscurilor Bancare și. respectiv. Centrala Incidentelor de Plată.

În aceste condiții, crearea unui birou de credit este esențială, în scopul gestionării corecte a riscurilor financiare de către creditori, dar și pentru a preveni consumatorii să ajungă supraîndatorați..

Impunerea transparenței în administrarea informațiilor și serviciilor publice prin mijloace electronice înseamnă în primul rând o dovadă, prin acțiune concretă, nu prin declarații politicianiste, ca procedurile folosite în prezent în relația dintre administrație și cetățeni sau mediul de afaceri pot fi îmbunătățite, aducând beneficii în privința creșterii transparenței, a diminuării birocrației și limitării condițiilor care favorizează apariția actelor de corupție.

Fiecare cetățean trebuie să poată avea acces la informații și servicii publice și prin mijloace electronice: să poată primi, dar și solicita, informații, să poată formula cereri și să beneficieze de o rezolvare rapidă a acestora, în condițiile unui control riguros al modului de interacțiune cu administrația.

Administrarea informațiilor și serviciilor publice prin intermediul mijloacelor electronice conduce la o puternică debirocratizare a procesului administrativ, la o reducere a costurilor administrației și la optimizarea utilizării fondurilor publice, la scăderea semnificativă a actelor de corupție (prin eliminarea condițiilor care predispun la apariția acestora), la transformarea modului de operare al instituțiilor publice prin utilizarea tehnologiei informației.

Orice cetățean al României are dreptul să dispună rapid și direct la informațiile de care are nevoie pentru a obține orice act care îi este necesar, după cum este îndreptățit să primească răspuns rapid la solicitările sale, inclusiv prin mijloace electronice.

Standardizând astfel oferta de informații și nu va mai fi neapărat nevoie de „expertul" de la instituție, pe la care trebuie să treacă toată lumea ca să afle cum trebuie formulata o cerere sau ce documente sunt necesare într-un dosar. Procesarea cererilor prin mijloace va face posibil controlul timpului de răspuns, va simplifica activitatea și va crea premise pentru rezolvarea mai rapidă a solicitărilor cetățeanul trebuie să aibă posibilitatea să-și rezolve cererile și fără să fie nevoit să apeleze la .,drumul scurt".

Strategia de dezvoltare a comerțului electronic ar putea fi dezvoltarea de proiecte pilot de comerț electronic cu implicarea băncilor emitente de carduri.

CONCLUZII

Potențialul introducerii plăților pe baza de cărți de plată a însemnat un pas înainte spre o nouă eră a dezvoltării sectorului bancar.

O primă observație ar fi că atunci când pornești de la zero, în primii doi-trei ani este firesc să ai o creștere exponențială. Faptul că. după această primă etapă, emiterea de carduri continuă să se mențină la cote foarte ridicate se datorează forței financiare și strategiilor potrivite/coerente de piață ale băncilor emitente. în România, privatizarea a contribuit din plin la acest lucru.

Exemplul cel mai elocvent este Banca Română pentru Dezvoltare, care dacă până la momentul privatizării, de-a lungul a patru ani de activitate, banca a pus în circulație numai 1.000 de carduri de credit "Prima", din noiembrie 1999 și până în iunie 2001 aceasta a depășit 400.000 de carduri. Ulterior, toate cardurile emise de sistemul bancar românesc au fost lansate sub o marcă internațională. Noul acționar majoritar. Grupul Societe Generale, și-a pus inevitabil amprenta asupra modului în care Banca Română pentru Dezvoltare trebuie să dezvolte această afacere..

Cu cât numărul băncilor care vor să opereze cu carduri va fi mai mare. cu atât și numărul deținătorilor de carduri se va apropia mai mult de cel al titularilor de conturi bancare, care se situează în jurul a zece milioane.

În al doilea caz, este vorba de emitenții care nu vor fi neapărat bănci, dar care vor conduce la o înăsprire a concurenței ce va genera creșterea calității serviciilor. Astfel, lanțurile hoteliere, rețelele de supermarketuri sau alte tipuri de companii, inclusiv de telefonie, vor trece la emiterea propriilor carduri. Deja. compania Shell România. în colaborare cu ING Barings. e emis primele 10.000 de carduri destinate cumpărării de combustibil, accesorii auto și orice alte produse din stația de alimentare.

De asemenea companiile de telefonie vor putea trece la emiterea de cartele inteligente, care cumulează o serie de funcții, inclusiv financiare, nu doar minutele aferente abonamentului. Posibilitatea emiterii reprezintă doar o chestiune de timp și este mult mai probabilă în domeniul telefoniei celulare, unde există deja primele două aplicații de "mobile banking" la Banca Comercială Romană. Banca Română de Dezvoltare. Banc Post. Acum este posibilă consultarea soldului contului de card și se fac transferuri și plăți folosind același telefon mobil.

Una dintre ele este apariția companiilor menite să preia eforturile investiționale ale băncilor în crearea infrastructurii. Se prefigurează un nume în lumea bancară, "Pay Net", companie ce va pune la dispoziția băncilor, mai ales a celor mici, parcuri naționale de ATM/POS și care chiar va emite carduri pentru băncile respective.

O altă soluție o reprezintă Romcard, care și-a manifestat intenția de a trece la emiterea de carduri, compania aflându-se în faza discuțiilor cu băncile doritoare.

Numărul acceptanților la plata cu cardului a început să prezinte un trend crescător tot mai îmbucurător, aceștia realizând eficacitatea acestui mod de plată. Dar de vină nu sunt numai comercianții ci și posesorii de carduri care nu sunt obișnuiți cu acest nou sistem de plată.

Având în vedere evoluția utilizării cardurilor în scurt timp din ce în ce mai mulți comercianți vor înțelege, în scurtă vreme, că acceptarea este bună pentru afacerea lor -înseamnă mai multe vânzări și mai puține costuri pentru administrarea numerarului, de asemenea, prin acceptarea cardurilor, un comerciant oferă servicii mai calitative clienților, iar un client fericit este un client fidel.

Băncile din România recunosc potențialul pieței de carduri. Acestea încearcă să rezolve problemele de acceptare și diversificare a portofoliilor de produse demonstrând că doresc și au abilitatea să dezvolte o infrastructură modernă de plată în România, în acest proces modernizând și economia românească totodată.

În legătură cu plățile interjudețene și naționale între parteneri mai puțin dotați logistic și fără sucursale în țară putem spune că circuitul maximal la ordinul de plată este de 5 zile, dar rar se întâmplă să se ajungă la acest termen. Dacă cele două bănci implicate nu sunt automatizate deloc, decontarea durează 4 zile bancare. Sunt foarte puține bănci care nu au implementat sisteme informatice astfel încât să-și accelereze transferurile de fonduri.

În orice etapă de dezvoltare a sistemului bancar, există nevoia comercializării serviciilor deja existente și promovarea celor noi prin adoptarea de metode moderne de marketing. Fundamental pentru orice metodă modernă de marketing este conceptul de segment de piață. Fiecare individ are propriile sale preferințe, specifice. Un produs sau un serviciu este apreciat diferit de diversele grupuri de clienți, în funcție de nevoile sale proprii sau de puterea lor de cumpărare. De exemplu, cei bogați doresc doresc facilități de investiții, în timp ce persoanele cu venituri mici preferă facilități de economisire sau împrumut. Același principiu este valabil atât pentru persoane fizice cât și pentru persoanele juridice. Cei cu surplus de fonduri vor dori să depoziteze aceste fonduri, astfel încât să câștige o dobândă avantajoasă, în timp ce întreprinderile care dezvoltă produse noi vor dori să obțină credite de la bancă.

Băncile pot orienta produsele și serviciile lor pe segmente de piață pentru a atinge anumite obiective. O politică bună de marketing poate fi orientată chiar în direcția piețelor alese de către o companie. Trebuie avut în vedere un aspect important și anume . promovarea produsului în direcția celor care îl vor utiliza. Nu are sens dezvoltarea celui mai bun produs din lume. dacă nimeni nu știe cum și unde îl poate obține.

Un sistem de plăți electronic este vital și reprezintă o prioritate pentru sistemul bancar românesc, mai ales în contextul în care în viitor segmentul de retail va deveni „câmpul de luptă” al băncilor.

Un serviciu foarte important care urmează să fie dezvoltat de tot mai multe bănci va fi "debitul direct". Acest serviciu presupune o convenție care se stabilește între bancă și client, prin care clientul autorizează banca să-i plătească anumite facturi de utilități sau alte servicii. O asemenea abordare a pieței bancare a retailului presupune o infrastructură deosebită în ceea ce privește plățile.

Începând cu anul trecut concurența dintre bănci a devenit din ce în ce mai evidentă, orice client în plus fiind la mare căutare.

Pe lângă extinderea rețelei de sucursale, băncile au devenit mult mai agresive, atât prin lansarea de produse și servicii noi. cât- mai ales- pe plusarea pe creditare.

Cu mici excepții, majoritatea băncilor au anunțat că vor ținti un loc cât mai sus în top pe piața de retail. sacrificând pentru asta chiar și profituri.

Până de curând, sucursala bancară era considerată principalul canal de livrare pentru serviciile bancare, în ultimii ani însă canalele neconvenționale au câștigat teren în preferințele clienților, datorită în special :

Costurilor crescute pentru construirea sucursalelor bancare

Costurilor de livrare mari prin canale convenționale

Scăderii costurilor comunicațiilor și echipamentelor

Cererii crescute pentru servicii mai bune și mai facile

Canalele neconvenționale au dus la apariția conceptului de Bancă Virtuală, definită ca banca în care contactul poate fi făcut printr-o varietate de canale, dar menținând aceeași interfață și accesând aceleași servicii".

Clientul are libertatea de a alege dintr-o gamă de canale ca: ATM. telefon, terminal de la distanță, terminal POS, Video Kiok, telefon mobil, Internet.

Prin intermediul internetului, o persoană poate avea acces 24 de ore- 7 zile pe săptămână la conturile sale și poate realiza tranzacții, fiindu-i necesar pentru aceasta doar un

PC conectat la Internet și un browser. De asemenea, serviciile bancare prin Internet pot fi accesate și prin dispozitivele mobile și Wap.

Datorită extinderii sale rapide, Internetul aduce noi oportunități pentru industria bancară. Posibilitățile de dezvoltare sunt uriașe

Băncile ar trebui să fie o sănătoasă și principală sursă de finanțări pentru afacerile mici.

Criteriile conform cărora se acordă împrumuturi firmelor mici variază de la o bancă la alta. și pot varia chiar de la un ofițer de credite la altul. Chiar instituțiile bancare și toți ofițerii de credite iau în considerare aproximativ aceleași criterii, importanța care le este acordată fiecăruia în parte poate fi diferită.

Unii creditori pot să se bazeze mult pe garanții, alții pe cifra de afaceri, expertiza și experiență, pentru alții cel mai important factor în decizia de acordare a unui împrumut este impresia generală pe care o faci ca proprietar al societății comerciale.

Un eveniment salutar ar fi lansarea pe piață a creditului ipotecar. Suntem într-un moment în care, după doi ani de studiu al legislațiilor pe această temă, și după un an de la lansarea primelor credite ipotecare, a devenit evident un salt calitativ în ceea ce privește cadrul de reglementare. în acest moment, în acest context, oportunitatea punerii în discuție a unor probleme noi cum ar fi refinanțarea prin mecanismele pieței de capital, este evidentă.

Este incontestabil faptul că temelia industriei ipotecare este piața primară, pe baza căreia se creează produsul ipotecar. Dimensiunea și robustețea acesteia dau măsura funcționalității și a viabilității pieței secundare.

Demonstrându-și clar potențialul impresionant de creștere, creditul ipotecar rămâne o temă de stringentă actualitate, a cărui dezvoltare sănătoasă va putea face în viitor dovada unei economii românești viabile, compatibile cu standardele Uniunii Europene.

Se constată o reticență a comercianților de folosi POS -ului datorită faptului că ar implica din partea comercianților o investiție pentru achiziționarea aparatului. Pe lângă aceasta trebuiesc plătite anumite comisioane tot de către aceștia băncii. însă problema cea mai mare ar fi că tot ceea ce se comercializează prin POS trebuie înregistrat în evidențele contabile, și știm că. încă se mai practică la noi vânzarea mărfurilor tară a fi înregistrate în contabilitate. Aceasta ar diminua substanțial „profitul negru'" obținut pe această cale.

Pentru cumpărătorii, posesori de carduri, ar fi la îndemână evitându-se astfel ridicarea de numerar de la ATM-uri și apoi mersul la cumpărături cu un volum mare de numerar.

Prin reducerea numerarului în circulație se reduc mult costurile și cu cât vor fi mai mulți cei care utilizează plata prin card, cu atât vor fi mai puține sume care circulă sub formă de numerar, deci vor scădea sau vor dispărea diverse cheltuieli care există în acest moment, cum este cea pentru asigurarea securității magazinelor.

în calitate de cetățean, trebuie să am dreptul să aleg să plătesc așa cum vreau ,nu doar taxele și impozitele locale, ci și telefonul, utilitățile sau alte servicii, acestea însemnând, de fapt, o situație de normalitate. Nu mi se pare normal să fiu constrâns să pierd o zi pentru a-mi achita obligațiile către stat. Firesc mi se pare ca statul, care este interesat să mă motiveze să plătesc, la timp, să creeze cele mei comode sisteme pentru încasarea impozitelor. Și întreținerea ar trebui achitată tot prin card, ca să evităm situațiile neplăcute. Prezentate permanent de presă. în care cineva fuge cu banii de întreținere ai unui întreg bloc de locuințe sau obține foloase necuvenite din dobânzi depunând sumele respective într-un cont personal.

BIBLIOGRAFIE