Piata Asigurarilor In Romania Evolutii Si Perspective In Contextul Crizei Economice

PARTEA 1

Cuprins

1. Apariția și dezvoltarea asigurărilor în România

Volumul și structura pieței asigurărilor

in perioada 2003-2007

Evolutia pietei asigurarilor pe parcursul anului 2008

Evolutia pietei asigurarilor in primele trei trimestre ale anului 2009

Perspective de evolutie a pietei asigurarilor din Romania in contextul crizei economice mondiale

Bibliografie

16 pagini

PARTEA 2

CUPRINS

Cap.1. Istoric al asigurarilor

Cap.2. Primele forme de organizare

Cap.3. Tipuri de asigurari

Cap.4. Organizatii

Cap.5. Legislatie

Cap.6. Evolutia asigurarilor in Romania

Cap.7. Top-ul societatilor de asigurari

Cap.8. Analiza pietei de asigurari din Romania

Bibliografie

28 pagini

=== 1 Piata Asigurarilor in Romania – Evolutii si Perspective in Contextul Crizei Economice ===

Cuprins

1. Apariția și dezvoltarea asigurărilor în România

Volumul și structura pieței asigurărilor

in perioada 2003-2007

Evolutia pietei asigurarilor pe parcursul anului 2008

Evolutia pietei asigurarilor in primele trei trimestre ale anului 2009

Perspective de evolutie a pietei asigurarilor din Romania in contextul crizei economice mondiale

Bibliografie

Piata asigurarilor in Romania – evolutii si perspective in contextul crizei economice

Apariția și dezvoltarea asigurărilor în România

Deși țara noastră are o tradiție de peste 120 de ani în domeniul asigurărilor, în perioada sistemului totalitar asigurările de viață nu au prezentat interes pentru populație, iar numărul asiguraților a reprezentat sub 10% din numărul locuitorilor. În România, anterior 1989, prin monopolul de stat al ADAS s-a distorsionat conceptul de asigurare în cadrul mentalitații naționale. Pe teritoriul nostru au apărut primele forme de asigurare cu mult înainte de secolul 14 care au marcat debutul apariției incipiente ale sistemului de asigurări. Din cele mai vechi timpuri este menționată o forma de asigurare a animalelor, denumită Hopșa și care era de fapt o forma de întrajutorare a locuitorilor de la sate în cazul accidentării și sacrificării din necesitate a vitelor. În situația aceasta, localnicii puteau recupera totul sau în parte paguba deoarece carnea care rezulta din tăiere era impărțită între toți locuitorii comunei, iar fiecare contribuia cu o sumă pentru partea care îi revenea din carne. Breslele transilvane (primele forme moderne) înființate în secolul 14 au fost primele organizații cu caracter mutual de întrajutorare și este cunoscut că in perioada anilor 1744-1763 a funcționat la Brașov o casă de incendii la care fiecare membru cotiza trimestrial. Reticența a jumătate din proprietarii de imobile din Sibiu față de propunerea de a înființa o instituție de asigurare contra incendiilor a făcut ca în finalul demersului, această instituție să nu poată funcționa. În anul 1871 se înființează prima societate de asigurare – Dacia. În 1873 ia ființa în România, a doua societate română de asigurări, iar in 1882, cele două societăți fuzionează și se transformă sub denumirea de Dacia-România. În același an ia ființa societatea Națională care preia mai apoi portofoliul Asiența Asiguratrice din Trieste care funcționa deja în țară. Dezvoltarea asigurărilor în România acelor vremuri a influențat pătrunderea și dezvoltarea acestor sisteme și în Bulgaria unde societațile de asigurare au început ca filiale ale unor societați românesti. Lipsea însă riscul agricol și asigurarea de animale din portofoliul de servicii. În perioada interbelică pe piața asigurărilor pătrunde puternic capitalul străin. La acea vreme, mai pregnant era capitalul german. În anii ’40 sunt practicate in România toate formele de asigurare cunoscute pana la acea data. În perioada 1877-1915 riscul agricol și asigurările de animale erau oferite numai de către 2 societăți. Al doilea Razboi Mondial marchează o vizibilă recesiune a activității de asigurări. În 1945 mai funcționau în România doar 13 astfel de societăți, dintre care 5 cu capital străin. Anul 1948 aduce naționalizarea tuturor societăților de asigurare ce marchează începutul unei perioade care a durat până în 1990 care s-a manifestat prin regimul monopolului de stat al asigurărilor (ADAS). Perioada de după 1990 până în prezent reprezintă revenirea la reglementarea și funcționarea asigurărilor pe principiile de cerere și ofertă, liberalizare, desființându-se de altfel monopolul de stat. În temeiul Hotarârii nr.1279 din decembrie 1990 a Guvernului României, ADAS și-a încetat activitatea la 31 decembrie 1990 și au luat ființă trei societăți comerciale pe acțiuni cu capital de stat în domeniul asigurărilor, și anume “Societatea Asigurarea Româneasca S.A. – ASIROM S.A.”, “Societatea de Asigurări-Reasigurări – ASTRA S.A.” și “Agentia CAROM – S.A.” care au preluat în anumite cote activele și pasivele fostei ADAS. Piața românească a asigurărilor a cunoscut o evoluție interesantă în perioada ultimului deceniu.

Volumul și structura pieței asigurărilor

in perioada 2003-2007

În perioada 2003-2007 veniturile totale din primele de asigurare au înregistrat o creștere semnificativă. Primele subscrise în anul 2007 au fost în valoare de 1,44 miliarde lei, cu 26,46% mai mult decât în 2006, cea mai însemnată creștere înregistrându-se la nivelul clasei B1 – Asigurări de accidente (inclusiv accidentele de muncă și bolile profesionale) cu 122,3%. Având în vedere că ritmul de creștere din 2007 a fost cu mult peste nivelul consemnat în anul anterior (când a fost de 9,66%), putem aprecia că în 2007 a avut loc o relansare a asigurărilor de viață.

La fel ca în anul precedent, clasa I – Asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare și clasa III – Asigurări de viață și anuități legate de fonduri de investiții continuă să dețină cele mai mari ponderi, respectiv de 64,1% și 33,9%.

Figura 1. Evoluția primelor brute subscrise în perioada 2003-2007

Din graficul prezentat se poate observa o tendință de creștere a activității de asigurare, exprimată de creșterea volumului de prime. Astfel, comparativ cu anul 2003 în 2007 primele brute subscrise din asigurări de viață au înregistrat o creștere de peste 50%. Creșteri mai mari decât cea a întregii piețe de asigurări de viață au fost înregistrate în anul 2007 de:

clasa B1 – Asigurări de accidente și boală (cu o creștere de 174,87%)

clasa IV – Asigurări permanente de sănătate (cu un ritm de creștere de 37,83%)

clasa I – Asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare (cu 31,60%).

Figura 2. Structura pe clase a primelor brute subscrise din asigurări de viață în 2007

Pentru riscurile asigurate conform contractelor încheiate , societățile de asigurare achită asiguraților sume reprezentând indemnizațiile de asigurare în momentul producerii unor daune asigurate.

În anul 2007 indemnizațiile brute plătite au avut un trend crescător, ritmul de modificare înregistrând un nivel de 27,71% ajungând la 3,35 miliarde lei din care:

pentru asigurări generale – 3,17 miliarde lei (în creștere cu 27,61%). În total indemnizații, reprezintă 94,6%.

pentru asigurări de viață – 0,18 miliarde lei (în creștere cu 29,41%). În total indemnizații, reprezintă 5,4%.

Asigurările de viață și anuități, care sunt legate de fonduri de investiții, au înregistrat cel mai mare ritm de creștere de peste 441%, iar cea mai mare pondere în volumul indemnițiilor brute plătite a continuat să o dețină clasa I Asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare de peste 94% în 2006 și de peste 86% în 2007.În primul trimestru al anului 2008 valoarea indemnizațiilor brute plătite a fost de 57,17 milioane de lei (în creștere cu 2,65% față de aceeași perioadă a anului trecut), reprezentând 5,7% din totalul indemnizațiilor plătite în aceasta perioadă.

Tabelul 1. Valoarea îndemnizațiilor brute plătite în perioada 2003-2007

Evolutia pietei asigurarilor pe

parcursul anului 2008

În primul trimestru din 2008, primele brute subscrise au fost în sumă de 416,66 milioane de lei în creștere cu 25,68% față de perioada similară din 2007, și au reprezentat 17,5 din total subscrieri.Un procent de 97,4% din primele brute subscrise a fost generat de două clase de asigurări : I – Asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare (61,5% din total asigurări de viață) și III – Asigurări de viață și anuități legate de fonduri de investiție (36,6% din total asigurări de viață).

Figura 3. Evoluția primelor subscrise în perioada 2001- trim.I 2008

Conform raportarilor transmise Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) de catre societatile de asigurare autorizate, principalii indicatori privind piata asigurarilor în 2008 se prezinta astfel:

Prime brute subscrise (PBS)

Volumul total al primelor brute subscrise în 2008 a fost de 8.872,81 milioane lei, în crestere nominala cu 23,65% fa†å de anul anterior. Acest ritm de crestere a fost comparabil cu cel din 2007, respectiv de 25,25%. În marime absoluta, valoarea PBS a consemnat o crestere cu 1.697,02 milioane lei în 2008 fata de 2007.

Exprimate în euro (la cursul mediu de schimb determinat de BNR pentru 2008, de 3,6827 lei/euro), primele brute subscrise în 2008 au fost în volum de circa 2.409,32 milioane euro, cu 12,05% mai mult decât în 2007.

Asigurari generale

Volumul PBS din asigurari generale a fost în 2008 de 7.074,35 milioane lei, reprezentând 79,7% din total PBS. Comparativ cu anul 2007, primele aferente asigurarilor generale au înregistrat o crestere nominala cu 23,53%. În termeni absoluti, PBS din asigurarile generale au fost cu 1.347,60 milioane lei mai mari decât în 2007. Din aceasta crestere absoluta, 70,7% provine din contractele de asigurari de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare (Casco).Datorita cresterii lor cu 36,37%, primele subscrise din asigurarile de tip Casco si-au majorat ponderea în PBS din asigurari generale pânå la 50,5% în 2008, fata de 45,7% în 2007.

Primele subscrise din asigurarile de raspundere civila auto (clasa 10) au crescut în 2008 cu 22,22%, evolutie care a facut ca ponderea acestora în PBS din asigurari generale sa ajunga la 25,9%.

Se remarca faptul ca ritmuri de crestere mai mari decât cel aferent întregii piete de asigurari generale au fost înregistrate de urmatoarele clase: clasa 15-asiguråri de garantii (+112,94%), clasa 12-asigurari de raspundere civila a mijloacelor de transport naval (+89,30%), clasa 11-asigurari de raspundere civila a mijloacelor de transport aerian (+51,96%), clasa 5-asigurari de mijloace de transport aeriene (+50,17%), clasa 8-asigurari de incendiu si calamitati naturale (+31,52%) si clasa 16-asigurari de pierderi financiare (+26,24%). De altfel, plusul de PBS adus de aceste 6 clase a reprezentat 17,2% din plusul câstigat de întreaga piata de asigurari generale.

Primele brute subscrise din asigurari de credite au continuat sa scada si în 2008, asiguratorii realizând o selectie mai atenta a riscurilor preluate în asigurare. Astfel, primele aferente asigurarilor de credite au înregistrat o scadere cu 51,79% fata de 2007, evolutie care a diminuat ponderea acestora în total PBS din asigurari generale pânå la 2,7% în 2008, fata de 6,9% în 2007 si, respectiv, 8,6% în 2006.

Figura 4. structura primelor brute subscrise din asigurari generale in 2008

Asigurari de viata

In 2008, asigurarile de viata au generat PBS în valoare de 1.798,46 milioane lei, reprezentând 20,3% din total PBS. La fel ca în 2007, si în acest an, asigurarile de viata au consemnat un ritm de crestere mai mare decât cel înregistrat de asigurarile generale, respectiv de 24,11%.

În valoare absoluta, PBS din asigurari de viata au fost cu 349,42 milioane lei mai mari decât în 2007, în principal datorita evolutiei pozitive a asigurårilor traditionale, încadrate la clasa 1 de asiguråri de viata.

Astfel, primele aferente clasei 1 au crescut în 2008 fata de anul precedent cu 34,07%, adicå cu 316,40 milioane lei în termeni absoluti, valoare care reprezinta 90,5% din cresterea pie†ei de asigurari de viata.

Primele aferente asigurarilor încadrate în clasa 3 (unit linked) au înregistrat o crestere cu 34,26 milioane lei fatå de 2007 (+7,02%), valoare care a reprezentat 9,8% din cresterea totala a pietei de asigurari de viata. De altfel, analiza pe ultimii 3 ani arata faptul ca asigurarile unit linked contribuie într-un procent din ce în ce mai redus la cresterea pietei de asigurari de viata.

Figura 5. Structura PBS din asigurari de viata in 2008

Indemnizatii brute platite

Indemnizatiile brute platite de asiguratori în 2008 au fost în valoare totalå de 4.391,27 milioane lei, în crestere cu 33,93% fata de anul 2007.

În temeiul contractelor de asigurari generale, asiguratorii au platit, în 2008, indemnizatii brute în cuantum de 4.187,36 milioane lei (95,4% din total IBP), cu 35,47% mai mult decât în 2007, ceea ce înseamna o crestere absoluta a acestui indicator cu 1.096,39 milioane lei.

Analiza structurii pe clase a IBP pentru asigurari generale arata ca indemnizatiile platite în temeiul contractelor de tip Casco reprezinta 59,6% (pondere mai mare cu 5 puncte procentuale decât în 2007), iar cele aferente clasei de asiguråri de raspundere civila auto reprezintå 29,5% (cu 2,4 puncte procentuale mai mult decât în 2007). Indemnizatiile platite pentru fiecare din aceste doua clase au înregistrat în 2008 cresteri nominale comparabile, respectiv de 47,30% la raspundere civila auto si 47,71% la Casco.

Desi detin înca o pondere relativ redusa în total IBP pentru asigurari generale, se remarca faptul ca IBP pentru clasa 13-asigurari de raspundere civila generala si pentru clasa 9-asigurari de daune la proprietati – asigurari orientate cu precadere pe segmentul corporate – au înregistrat în 2008 cresteri nominale semnificative fata de anul anterior, de 74,78% si respectiv de 55,40%. Indemnizatiile platite în temeiul contractelor de asiguråri de credite au urmat aceeasi tendintå de scadere ca si primele subscrise aferente acestei clase, scazând în 2008 cu 54,56% fata de anul precedent.

Conform contractelor de asigurari de viata, în 2008 asiguratorii au platit indemnizatii brute în cuantum de 203,91 milioane lei (în crestere cu 8,64% fatå de 2007), din care un procent de aproximativ 88% a fost aferent asigurårilor traditionale încadrate in clasa 1.

Evolutia pietei asigurarilor in primele

trei trimestre ale anului 2009

Figura 6. Primele brute subscrise si indemnizatiile platite in primele trimester ale anului 2009 in comparative cu aceeasi perioada a anului 2008

Asigurări generale

Volumul primelor brute subscrise din asigurări generale în primele trei trimestre ale anului 2009 a fost de 5.492,82 milioane lei (în creștere cu 2,49% față de perioada similară din 2008), reprezentând 82,21% din total subscrieri. Dintre clasele de asigurări generale care au înregistrat creșteri ale primelor subscrise, în perioada analizată, se remarcă: -Asigurări de garanții (+238,58%), -Asigurări de protecție juridică (+39,80%), Asigurări de pierderi financiare (+18,43%), -Asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor (+17,62%), -Asigurări de incendiu și calamități naturale (+14,78%) si Asigurări de mijloace de transport aeriene 14,72%). Indemnizațiile brute plătite pentru asigurări generale în primele trei trimestre din 2009 au fost de 3.925,16 milioane lei (încreștere cu 36,70% față de 2008, aceeași perioadă), reprezentând 88,46% din totalul aferent asigurărilor generale și de viață. Peste 95% din indemnizațiile plătite pentru asigurări generale au fost aferente contractelor de asigurări încadrate în clasele III-Asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare (cu o pondere de 55,6%), X-Asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor (cu 30,2%), XIV-Asigurări de credite (cu o pondere de 5,1%) și VIII-Asigurări de incendiu și calamități naturale (cu 4,2%). Referindu-ne exclusiv la asigurările obligatorii de RCA – care reprezintă cea mai mare parte din clasa de asigurări generale X Asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor – din raportările tehnice specifice transmise de către asigurători pentru primele 9 luni din 2009 rezultă că primele brute subscrise au fost de 1.575,94 milioane lei, în creștere cu 15% față de perioada similară din 2008. În aceeași perioadă, asigurătorii au plătit peste 250.000 de dosare de daună RCA, volumul despăgubirilor acordate fiind de 1.105,92 milioane lei, adică cu 33% mai mult față de anul trecut, aceeași perioadă.

Asigurări de viață

După cum era de așteptat, asigurările de viață au consemnat o scădere a primelor brute subscrise, respectiv cu 9,65% în perioada ianuarie – septembrie 2009, până la un volum de 1.188,55 milioane lei. Aceasta în principal din cauză că primele brute subscrise la clasa I-Asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare (asigurări tradiționale), care reprezintă peste 65% din totalul aferent asigurărilor de viață, au înregistrat o scădere cu 12,33% în perioada ianuarie – septembrie 2009, față de aceeași perioadă din 2008. Plățile efectuate pentru asigurările de viață, cu titlu de indemnizații, maturități și răscumpări (atât totale, cât și parțiale), au însumat 512,12 milioane lei, cu 54,97% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din 2008. Din această valoare, sumele plătite cu titlu de răscumpărări totale au fost de 236,05 milioane lei (din care 61,04% pentru clasa III- Asigurări de viață și anuități legate de fonduri de investiții), iar cele plătite cu titlu de răscumpărări parțiale au fost de 85,09 milioane lei (din care 57,52% pentru clasa III- Asigurări de viață și anuități legate de fonduri de investiții).

Perspective de evolutie a pietei asigurarilor din Romania

in contextul crizei economice mondiale

Criza de pe pietele financiare mondiale, oficializata in septembrie 2008, prin falimentul LEHMAN Brothers, nu a ramas fara urmari pe pietele de asigurari, cel mai afectat fiind segmentul de life.
Conform estimarilor CEA (Comite Europeen des Assurances), primele brute subscrise de companiile care activeaza pe piata europeana s-au ridicat la 1.060 mld. EUR in 2008, ceea ce reprezinta o scadere anuala de 7% in termeni nominali. Spre comparatie, in 2007 fusese inregistrata o crestere de 7%. De asemenea, in timpul precedentei crize financiare (2000-2001), reducerea a fost de doar un punct procentual.
Scaderea de anul trecut a fost provocata in principal de declinul inregistrat de segmentul asigurarilor de viata, care a ajuns la 653 mld. EUR (11% in termeni nominali). Scaderea puternica a pietelor de capital a dus la restrangerea cererii pentru produse unit-linked si index-linked, ai caror titulari suporta riscul investitiei. Mai mult, produsele de asigurari de viata concurau cu produsele bancare, oferind randamente mai mari datorita inversarii curbei randamentului. Sectorul de asigurari generale s-a dovedit a fi mai stabil. Pe acest segment, subscrierile au fost estimate la 415 mld. EUR.
Privind in ansamblu, majoritatea asiguratorilor europeni au facut fata crizei financiare, datorita modelului lor de business bazat pe asigurari compozite. Cu toate acestea, cei mai multi au avut de suferit ca urmare a reducerii portofoliilor de investitii. Acest lucru nu a fost o consecinta a politicilor de investitii riscante (numai 1-2% din active au fost investite in ABS – titluri garantate cu active), ci a caderii pietelor de capital si a extinderii marjelor obligatiunilor si lichiditatilor.
De asemenea, sectorul asigurarilor este mai putin afectat de criza financiara, in comparatie cu sectorul bancar. Astfel, sectorul bancar mondial (cu exceptia companiilor finantate de stat) inregistra pierderi de peste patru ori mai mari fata de sectorul asigurarilor. Mai mult de o treime din pierderile sectorului de asigurari revin companiei AIG, cu sediul in SUA (90 miliarde USD).
In regiunea CEE, primul trimestru al anului 2009 a indicat o crestere moderata a primelor. Totusi, in cea mai mare parte, cresterea a fost eclipsata de efectele adverse ale deprecierii monedelor locale. In plus, in timp ce Republica Ceha si Polonia inregistrau o crestere pe segmentul non-life, Slovacia si Romania au raportat o diminuare a acestui segment. Sectorul asigurarilor de viata a crescut in Republica Ceha si in Slovacia, dar a scazut in Polonia si in Romania.
In evolutia pietei de asigurari din Romania din ultimele 12 luni, trebuie facuta o distinctie intre doua perioade  a doua parte a anului trecut, cand asigurarile de viata erau pe un puternic trend ascendent, ca efect al cresterii nivelului de informare financiara datorita lansarii pensiilor private si prima jumatate din 2009, cand au fost inregistrate primele scaderi din piata asigurarilor de viata, ca urmare a restrangerii consumului si a veniturilor populatiei.
Scaderile au fost in linie cu asteptarile, tinand cont si de ritmul de crestere a somajului inregistrat de la 4,4% in decembrie 2008 la 6,0% in iunie 2009. Spoecialistii considera ca in a doua parte a anului 2009 piata de asigurari de viata va stagna. Anul 2009, in afara faptului ca este marcat de recesiune economica, care a redus disponibilitatile financiare ale populatiei, a fost precedat de un an exceptional. Anul 2008 a fost impactat de recenta lansare a pensiilor private, cu un efect pozitiv asupra volumului vanzarilor de asigurari de viata astfel ca in anul 2009 volumul vanzarilor noi se va afla la cel mult jumatate fata de anul anterior. Referitor la perioada urmatoarelor 12 luni, piata asigurarilor va fi stimulata automat de revenirea pe plus a dinamicii PIB, prognozata de analisti pentru primul semestru din 2010, fiind momentul cand consumatorii isi vor relua comportamentul normal, atat de consum, cat si de economisire, considera analistii financiari.
In urmatoarele 12 luni piata asigurarilor va avea un trend nu neaparat pozitiv fata de perioada anterioara , dar peste cel al majoritatii segmentelor economice, asta si in contextul nedezvoltarii complete a pietei asigurarilor din Romania, in momentul inceputului crizei economice.

Bibliografie

www.csa-isc.ro

Buletin informativ nr.3/2007

Buletin informativ nr.4/2008

Buletin informativ nr.1/2009

Buletin informativ nr.2/2009

Buletin informativ nr.3/2009

www.wall-street.ro

www.asig1.ro

=== 2 Piata de Asigurari din Romania ===

CUPRINS

Cap.1. Istoric al asigurarilor

Cap.2. Primele forme de organizare

Cap.3. Tipuri de asigurari

Cap.4. Organizatii

Cap.5. Legislatie

Cap.6. Evolutia asigurarilor in Romania

Cap.7. Top-ul societatilor de asigurari

Cap.8. Analiza pietei de asigurari din Romania

Bibliografie

Cap.1. Istoric al asigurarilor

Aparitia ideii de asigurare
Putem spune, intr-un fel, ca asigurarea a aparut odata cu aparitia societatii umane. Avem cunostinta de doua tipuri de economii care au caracterizat societatea de-a lungul timpului: economiile de schimb (realizate cu elemente corespunzatoare: piete de schimb, bani, instrumente financiare diverse) si economiile naturale, in lipsa acestor elemente, acestea datand din timpuri mult mai vechi decat primele.

Intr-o astfel de economie naturala, putem privi conceptul de asigurare ca pe o forma de ajutorare intre indivizii din societate. De exemplu, daca o casa sufera un incendiu devastator, membrii comunitatii respective vor ajuta impreuna la reconstruirea casei; altfel, nu vor primi nici ei ajutor in viitor. Acest tip de asigurare a suprevietuit pana in zilele noastre in regiunile in care economiile de schimb moderne nu au patruns decat superficial (de exemplu in unele tari de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice)

Aparitia asigurarilor in adevaratul sens al cuvantului
Spre sfarsitul secolului al XVII-lea, cresterea importantei Londrei ca si centru comercial a dus, de asemenea, la aparitia unei cereri reale pentru asigurare (mai precis de asigurare maritima). La finalul anilor 1680, Edward LLOYD a deschis o cafenea care nu peste mult timp a devenit cel mai popular local printre proprietarii de nave, negutatori si capitanii de nave, si, automat, o importanta sursa de informatii in domeniu. Acesta era locul principal de intalnire dintre partile care doreau sa-si asigure navele si cele care erau dispuse sa subscrie riscurile aferente.

Astazi, LLOYD’s of London reprezinta, ca structura, liderul pietei de asigurari maritime si alte tipuri specializate, insa activitatea este destul de diferita fata de segmentul asigurarilor mai comune.

Asigurarea, asa cum este perceputa in zilele noastre are ca izvor de aparitie Marele Incediu din Londra din anul 1666, cand au fost distruse 13.200 de case. In urma acestui dezastru, Nicholas BARBON a deschis primul birou pentru asigurarea cladirilor. In anul 1680, englezul a infiintat prima companie de asigurari de incendii din Anglia, denumita«The Fire Office».

In Statele Unite, prima companie de asigurari a demarat activitatea tot prin incheierea asigurarilor pentru incendii, cu sediul in Charles Town, (orasul Charleston de astazi, Carolina de Sud), in anul 1732.

Benjamin FRANKLIN a contribuit la popularizarea si standardizarea practicilor de asigurare, in special pentru asigurarile impotriva incendiilor. In anul 1752, a fondat Philadelphia Contributionship for the Insurance of Houses from Loss by Fire, prima companie care colecta contributii in vederea prevenirii incendiilor. Aceasta organizatie nu numai ca lansa avertizari in cazul unelor incendii, dar, de asemenea, putea refuza asigurarea anumitor cladiri unde riscul de incediu era mult prea mare, ca de exemplu, in cazul caselor de lemn.

New York-ul nu este opera oamenilor, ci a asiguratorilor…

fara asigurari, n-ar exista zgaraie-nori, deoarece nici un muncitor n-ar accepta sa lucreze la o asemenea inaltime, riscand sa faca un plonjon mortal si sa-si lase familia in mizerie; fara asigurari, nici un capitalist nu ar investi milioane pentru a construi astfel de cladiri, pe care un singur muc de tigara le-ar putea transforma in scrum; fara asigurari, nimeni nu ar circula cu automobilul pe strazi.

Chiar cu un Ford, un bun sofer este constient de faptul ca in fiecare clipa risca sa dea peste un pieton."

Henry FORD

Cap.2. Primele forme de organizare

Contractele comerciale in evul mediu

      uropenii au invatat sa-si redacteze contractele pentru a se proteja impotriva unor intamplari ulterioare. Multe contracte comerciale derulate in Evul Mediu prevedeau si modalitati de impartire a riscului. Acestea erau absolut necesare comerciantilor angajati in comertul la distanta. Faptul ca bunurile puteau fi transportate mai usor a insemnat totodatat ca acestea puteau fi mai usor de pierdut sau de furat. Obtinerea unui profit implica, de asemenea, si un grad mare de risc.

Asocierea un mod de reducere a riscului

      el mai simplu mod de reducere a riscului este de a-l imparti. Pe baza contractelor comerciale s-au creat diverse tipuri de asocieri care ofereau protectie impotriva riscului. Cand unul din parteneri dorea sa transporte marfa, iar celalalt dispunea de o nava, ei se puteau asocia pentru a transporta marfurile la destinatie, a le vinde si a imparti profitul. Daca nava care efectua transportul nu ajungea la destinatie, partile imparteau pierderea.

Asigurarile maritime in evul mediu

      neori, riscul de dauna era transferat in schimbul achitarii unei prime, separat de cheltuielile implicate de transport. Desi reprezentau tranzactii individuale, aceste activitati erau atat de inrudite, incat deseori erau incheiate in momente si locuri apropiate. Contractele de asigurare maritima veneau in intampinarea necesitatilor comertului medieval, ele fiind utilizate doar in masura in care cele doua parti ajungeau la un acord asupra elementelor contractului. Era mai usor sa inchei asigurari intr-un oras in care exista o anumita experienta in domeniu. Aceste orase aveau reputatia unor piete de asigurare active. De-a lungul secolelor, pe masura ce schimbarile de ordin politic si tehnologic au influentat viata economica, centrele europene ale asigurarilor s-au orientat dinspre orasele italiene spre cele mai mari centre comerciale din nord-vestul Europei: Anvers, Amsterdam si Londra.

Londra si cafeneaua asigurarilor

      n evul Mediu, Anglia era considerata o natiune de comercianti. Comertul cu continentul european s-a concentrat in jurul porturilor din SE tarii si al capitalei, Londra. In secolul XV s-au utilizat modele de contracte de asigurare maritima de origine italiana. Comerciantii londonezi subscriau contracte de asigurare maritima de origine italiana si contracte de asigurari negociate de brokeri. Notarii intocmeau si eliberau politele si tot ei tineau registrele tuturor politelor incheiate. In anul 1576 a fost infiintata o Camera de Asigurari care a impus pana in 1690 ca toate politele semnate sa fie inregistrate la Royal Exchange. Printr-o hotarare a Parlamentului din 1601 se stabilea statutul legal al contractelor de asigurare maritima. Conform acestei hotarari, despagubirile din asigurare erau supuse sanctiunilor legale, iar guvernul urma sa impuna executia contractelor de asigurare si sa rezolve disputele. La sfarsitul secolului al XVII-lea, persoanele interesate in transporturi, sau care doreau sa investeasca in asemenea activitati, se intalneau la Cafeneaua Edward LIoyd's de pe strada Lombard, langa Royal Exchange. Se obisnuia ca cei adunati acolo sa incheie contracte de asigurare reciproce impotriva pericolelor marine la care erau expusi transportatorii. In rubrica de observatii se descria nava, incarcatura, proprietarul, echipajul si destinatia. Participantii la asigurare isi completau numele si procentul de risc asigurat, dupa descrierea transportului pe care-l efectuau. Din acest motiv, cei care asigurau au devenit cunoscuti sub numele de subscriiptori. Fiecare subscriiptor garanta cu activele personale partea specificata din oricare pierderi asigurate. Pentru o perioada de timp, Lloyd a editat un ziar, "lloyd's news" care prezenta noutatile din transport maritim. Datorita legaturilor sale cu transportul maritim, cafeneaua era considerata centrul pietei asigurarilor maritime, fiind cunoscuta in secolul al XVIII-lea sub numele de London Lloyd's. Cu toate ca avea statutul unei asociatii a subscriitorilor individuali, Lloyd's

Cap.3. Tipuri de asigurari

 n aspect esential in viata si evolutia omului, inca din cele mai vechi timpuri l-a constituit grija fata de viitor, teama combinata cu precautie si intelepciunea cu siguranta unui lucru implinit.
Asigurarea exprima in principal o protectie financiara pentru pierderile suferite de oameni sau companii datorate unor diverse riscuri.

      Acordul de vointa este primul principiu de baza care permite realizarea unui contract intre asigurat si asigurator, prin care asiguratul beneficiaza de protectie pentru riscurile pe care si le-a asumat asiguratorul. Asiguratorul printr-un contract de asigurare se obliga sa plateasca contravaloarea daunelor in cazul producerii unuia din riscurile asumate.

      n alt principiu pe care il are asigurarea este principiul mutualitatii prin care fiecare asigurat contribuie cu o suma de bani, numita prima de asigurare, la crearea fondului de asigurare din care asiguratorul acopera daunele suferite de asigurati.

      Contractul incheiat intre un asigurat si asigurator este denumit contract de asigurare sau polita de asigurare. Sub aspect juridic acesta prezinta caracteristicile unui contract:

    consensual

          datorita faptului ca aceasta se incheie numai prin acordul partilor;

    sinalagmatic

          prin faptul ca fiecare parte are anumite obligatii;

    aleatoriu

          reprezentat de faptul, ca la incheierea asigurarii asiguratul si asiguratorul nu cunosc efectele, avantajele, sau pierderile ce vor rezulta;

    adeziune

          prin acceptarea lui de catre asigurat cu toate ca a fost redactat de catre societatea de asigurari, asiguratul avand posibilitatea de a respinge;

    oneros

          pentru ca fiecare parte urmareste sa obtina un avantaj sau o facilitate pentru prestatia pe care o face sau se obliga sa o faca.

    succesiv

          datorita valabilitatii pentru o perioada mai lunga de timp prima se poate plati in mai multe rate, protectia fiind continua din partea asiguratorului.

      Asigurarea transfera riscurile si totodata daunele unei persoane catre o societate de asigurari oferind securitate financiara.

      Transferul riscului prin distributie a fost determinat in antichitate de catre navigatori si transportatori ai bunurilor pe apa prin impartirea marfurilor pe mai multe nave, acesta fiind un mod de protectie.

      Metodele de asigurare s-au dezvoltat o data cu nevoile de protectie existente la un moment dat pentru oameni si afacerile acestora. Astfel oamenii de afaceri au inteles sa foloseasca asigurarea pentru a micsora riscurile ce pot aparea in tranzactiile comerciale si cele legate de protectia patrimoniului.

Asigurari de autovehicule
RCA
Casco
Carte Verde
Cargo

Asigurari de bunuri
Locuinte si bunuri
Echipamente electronice
Birouri si magazine

Asigurari de raspundere civila
Generala
Unitati turistice si hoteliere
Unitati de service auto
Transportatori
Producatori

Asigurari de persoane
Viata si pensie privata
Accidente ale angajatilor
Asistenta medicala pentru calatorii in strainatate

Asigurari de raspundere profesionala
Medici, asistenti, farmacisti
Avocati
Notari
Experti contabili si contabili autorizati
Traducatori si interpreti
Contabili autorizati
Arhitecti si proiectanti
Cadre didactice
Administratori juridici si lichidatori

asigurarea RCA asigurari privind echipamentul electronic

asigurari casco asigurari medicale pentru calatorii in strainatate

asigurari privind bunurile asigurari privind cladirile apartinand persoanelor fizice

carte verde conditii generale privind asigurarea de raspundere civila legala

asigurari de viata

Cap.4. Organizatii

AGENTUL DE ASIGURARI

      gentul de asigurare este persoana fizica sau juridica abilitata, in baza autorizarii unui asigurator, sa negocieze sau sa incheie in numele si in contul asiguratorului contracte de asigurare cu tertii, conform conditiilor stipulate in contractul de mandat incheiat, fara sa aiba calitatea de asigurator sau broker de asigurare.

      Agentii de asigurare reprezinta un mod de distributie al societatilor de asigurare pentru vanzarea politelor de asigurare.

           – Agentii de asigurare vand politele de asigurare ale unui asigurator sau in anumite situatii pot sa vanda polite ale mai multor asiguratori dar numai pentru un singur tip de asigurare de la fiecare asigurator.

Agentii reprezinta interesele societatii de asigurare primind in schimb un comision sau salariu. Sunt anumite cazuri cand acestia sunt platiti in functie de un plan de realizari dinainte stabilit de catre societatea de asigurari.
o alta forma de organizare a agentilor de asigurare este ca persoana fizica autorizata care poate lucra full-time sau part-time pentru societatea de asigurari pe care o reprezinta.

MODALITATE DE ACTIUNE

 sigurarea compenseaza financiar efectele unui eveniment nefavorabil. Fondurile pentru compensarea financiara a asiguratului sunt create de asigurator din primele platite de persoanele sau organizatiile care au cumparat asigurari.

      Asiguratul prin despagubirile primite este repus in situatia financiara pe care a avut-o inainte de producerea unui eveniment asigurat. Acest lucru exprima scopul principal al unei asigurari, compensarea pierderilor suferite si nu obtinerea unui profit.

      In schimbul primelor de asigurare alocate unor fonduri speciale, asiguratorul accepta riscul unor despagubiri, in cazul in care detinatorul politei va suferi un prejudiciu.

      Asigurarea este o metoda de transfer al riscului de la persoanele fizice si juridice catre societatile de asigurari care isi asuma riscul.

      Daunele materiale si financiare sunt despagubite de catre societatea de asigurari persoanei asigurate, titularului asigurarii din fondurile special create prin primele de asigurare platite de asigurati.

      Despagubirile se platesc asiguratului in urma producerii unor pagube din riscuri asigurate ce au fost stipulate prin contractul de asigurare.

      Cheltuielile necesare reparatiei unui bun asigurat sau inlocuirii acestuia pot cuprinde in limita sumei asigurate din polita, costul la data daunei al reparatiilor, refacerii, restaurarii, reconditionarii sau inlocuirii partilor avariate sau distruse, precum si al manoperei.

BROKERII DE ASIGURARI

 rokerul de asigurare este persoana juridica romana sau straina ori societatea mutuala autorizata in conditiile legii, care, pentru clientii sai, negociaza sau incheie contracte de asigurare si acorda alte servicii in legatura cu protectia impotriva riscurilor sau cu regularizarea daunelor.

      Importanta pe care o acordam faptului cã producerea unui risc care a fost ignorat atrage dupã sine pierderi financiare, reprezinta esenta intelegerii activitatii desfasurate de profesionistii in asigurari.
      Consecintele pe care le manifesta expunerea la risc inseamna mult mai mult decat valoarea unui transfer al riscului catre o societate de asigurari.

      Practic numai o analiza specializata poate arata dimensiunea costurilor financiare initiale ce inlocuiesc pierderile posibile in cazul producerii unui risc asigurat.

      Relatia pe care o are un broker de asigurari cu un client al sau este o relatie de parteneriat, brokerul reprezentand interesele asiguratului in fata societatilor de asigurari.

      Forma de organizare a unui broker de asigurari este ca persoana juridica specializata in transferul riscului prin activitatea de asigurare.

      Brokerul de asigurare asista clientul in relatia cu societatea de asigurari pentru cumpararea unei polite de asigurare sau pentru conceperea unui program special adaptat analizei de management al riscului.

      Pentru un program de asigurare deja existent al unui asigurator, brokerul poate verifica sau chiar negocia conditiile contractuale si prima de asigurare pe care o plateste clientul sau.

      Un alt serviciu important pe care il poate face un broker este consultanta sau chiar asistenta in cazul dosarelor de dauna pentru clientii sai.

      Veniturile unui broker sunt de obicei din comisionul primit de la societatea de asigurari pentru asigurarile pe care acesta le cumpara in numele clientilor sai.Pentru seviciile pe care le face un broker acesta este platit de catre de catre societatea de asigurari sau de reasigurari prin aplicarea unei cote procentuale asupra primei de asigurare sau de reasigurare pe care o plateste clientul.

      In lume exista foarte multi brokeri care lucreaza la nivel international pentru a fi mai aproape de interesele clientilor si pentru a cunoaste permanent situatia pietelor de asigurari si reasigurari in special in marile centre financiare ale lumii.

      Stabilirea unei strategii pentru gasirea unei solutii optime la o situatie concreta porneste de la identificarea riscurilor, evaluarea acestora, continuand cu elaborarea unui program de acoperire a riscului iar in final gestionarea si controlul acestora pe intrega durata a protectiei.

      Brokerii de asigurare prin serviciile de consultanta oferite au un rol foarte important in reducerea cheltuielilor privind acoperirea riscului si monitorizarea unui program de asigurare, fiind astfel considerati experti in asigurari.

ORGANIZATII

 Organizatii de asigurare de tip mutual

      ceste organizatii efectueaza operatii de asigurare pentru membrii lor, potrivit institutelor acestora, avand la baza principiul mutualitatii. Ele nu urmaresc obtinerea de profit ci ajutarea membrilor lor.

      Fiecare membru al unei organizatii mutuale este in acelasi timp asigurat si asigurator. In calitate de asigurat fiecare membru al grupului participa la formarea fondului comun de asigurare cu contributia ce a fost stabilita. Din acest fond se acopera daunele suferite la asigurarile de bunuri si de raspundere civila si se achita sumele asigurate la asigurarile de persoane.

      La sfarsitul anului se procedeaza la regularizarea contributiilor in functie de marimea reala a daunelor si, respectiv, a sumelor asigurate, achitate ori ramase de plata, majorandu-se sau micsorandu-se dupa caz.

      In unele tari in situatia in care anumite organizatii mutuale cum ar fi cele din domeniul agriculturii, nu-si pot acoperi integral cheltuielile de asigurare din propriile contributii, in completarea acestora primesc subventii de la stat.

Tontinele

      ceste asociatii se constituie pentru o perioada determinata de timp, in decursul careia membrii asociatiei varsa la fondul comun o cotizatie anuala care variaza in functie de varsta. La expirarea termenului pentru care a fost constituita suma rezultata din capitalizarea cotizatiei de-a lungul anilor se imparte intre membri supravietuitori. Asociatii asemanatoare se organizeaza si pentru cazuri de deces.

Societatile cooperatiste

      cestea sunt un alt tip de societati de asigurare care au fost constituite cu un scop precis, de a face asiguararea disponibila pentru o anumita organizatie sau grup de entitati in schimbul unor prime. Aceste organizatii cuprind societatile captive, grupurile de retinere a riscului si grupurile de achizitie.

      Societatile captive in esenta lor asigura riscul proprietarilor societatii. Scopul urmarit este acela de a finanta despagubirile cuvenite pentru daunele suportate de proprietari. Aceasta metoda se mai numeste si autoasigurare formalizata.

      Unele state au promulgat legi specifice pentru a facilita constituirea si functionarea organizatiilor captive, in cadrul jurisdictiei respective.

      De asemenea exista o legislatie specifica si pentru constituirea grupurilor de retinere a riscului si grupurilor de achizitie.

Organizatiile fratesti

      ceste organizatii seamana cu societatile mutuale numai ca ele combina rolul de asigurator cu o functie sociala sau de investitie. In primul rand acestea se ocupa de asigurarile de viata si medicale.

Alte societati de asigurare

      nele din societatile de asigurare nu se pot incadra exact in nici una din categoriile amintite. De exemplu, o organizatie de ocrotire a sanatatii poate fi o organizatie nonprofit, sau poate urmari obtinerea unui profit. In ambele cazuri, organizatia ofera o anumita lista de servicii medicale, in schimbul unei plati periodice facute de catre membii acesteia.

      Cotizatia de membru este platita lunar si nu depinde de starea de sanatate a membrului platitor sau de volumul seviciilor medicale folosite pentru unele servicii se pot solicita plati suplimentare. Organizatiile Blues (Blue Cross si Blue Shield) sunt si ele greu de incadrat intr-o anumita categorie. Ambele sunt organizatii nonprofit. Ele au fost constituite initial de catre asociatiile spitalicesti pentru a asigura plata facturilor de spitalizare.

      Organizatiile Blue Shield asigura taxele chirurgicale. Initial, au fost infiintate de asociatiile medicale, dar nu mai sunt controlate de acestea. In ultimii ani au patruns pe piata asigurarilor sau au inceput sa concureze cu asiguratorii si alte institutii financiare. In unele state, bancile de economii mutuale s-au lansat in afaceri cu asigurari de viata. Acestea actioneaza ca asiguratori si nu ca agenti sau brokeri. Legile federale si unele legi statale interzic bancilor si holdingurilor bancare sa activeze ca asiguratori, desi in anumite conditii acetstea pot functiona ca agenti sau brokeri de asigurare.

      Cateva holdinguri bancare detin, alaturi de bani sau societati de imprumut sau economii, si societati de asigurari. Unele banci concureaza cu societatile de asigurari, folosind instrumentele bancare bancare traditionale pentru a indeplini functii traditionale ale asigurarilor. de exemplu, unele banci promoveaza scrisorile de credit in locul obligatiunilor garantate.

      De asemenea, scrisorile de credit inlocuiesc asigurarea pentru obligatiunile municipale, care protejeaza investitorii in cazul in care municipalitatea nu poate sa-si onoreze platile catre detinatorii de obligatiuni. Totusi acest tip de concurenta nu este deocamdata foarte important pentru domeniul asigurarilor.

UNSAR – Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania

UNSAR – s-a constituit in anul 1994 ca organizatie profesionala, neguvernamentala, apolitica, independenta, cu caracter nelucrativ, creata in scopul dezvoltarii, extinderii, colaborarii si cooperarii in domeniul asigurarilor si reasigurarilor pe plan intern si international.

UNSICAR – Uniunea Nationala a Societatilor de Intermediere si Consultanta in Asigurari din Romania

UNSICAR a luat fiinta in Septembrie 2000, la initiativa unui grup de 12 societati de intermediere si consultanta in asigurari, ca organizatie non-profit,neguvernamentala si apolitica, avand personalitate juridica in conformitate cu O.G. nr. 26/2000

B.A.A.R. – Biroul Asiguratorilor Auto din Romania

B.A.A.R. reprezinta asociatia profesionala care este membra a Consiliului Birourilor si care este formata din toate societatile de asigurare

din Romania autorizate sa practice asigurarea de raspundere civila auto obligatorie si, dupa caz, si mandatate sa elibereze documente de asigurare de raspundere civila auto "Carte Verde"

Institutul de Asigurari

Institutul de Asigurari a fost infiintat ca persoana juridica in data de 15 septembrie 2001, in conformitate cu prevederile Ordonatede Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 26/11 ianuarie 2000.

ARA – Asociatia Romana de Actuariat

ARA este o organizatie infiintata in toamna anului 1999, activitatile sale educationale incepand  insa in anul 1998.

ADAR – Asociatia de Drept a Asiguratorilor din Romania

ADAR – Asociatia de Drept al Asigurarilor din Romania a fost infiintata in anul 1991 de un grup de juristi care activau in domeniul asigurarilor.

Cap.5. Legislatie

LEGEA Nr. 698 din 10 februarie 2006

      privind pensiile facultative
      Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Ordonanta de urgenta Nr. 201 din 22 decembrie 2005

      pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor
      Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1191 din 29 decembrie 2005

Ordonanta de urgenta Nr. 189 din 21 decembrie 2005

      pentru stabilirea unor masuri privind vehiculele rutiere înmatriculate din 21 decembrie 2005
      Publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1179 din 28 decembrie 2005

LEGE Nr. 313 din 10 noiembrie 2005

      pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

LEGE Nr. 283 din 5 octombrie 2005

      privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 61/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania
      Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Ordonanta de Urgenta nr. 61/2005 din 23 iunie 2005

      pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in România
      Publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr.562 din 30 iunie 2005

Legea Nr. 503 din 17 noiembrie 2004

      privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare
      Publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1193 din 14 decembrie 2004

Legea Nr. 403 din 11 octombrie 2004

      pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor
      Publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 976 din 25 octombrie 2004

Legea Nr. 249 din 9 iunie 2004

privind pensiile ocupationale
   Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Legea Nr. 240 din 7 iunie 2004

      privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte.
      Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Legea Nr. 212 din 27 mai 2004

      privind asigurarile private de sanatate.
      Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Legea Nr. 172 din 14 mai 2004

      pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile în România Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Legea nr. 76 din 12 martie 2003

      pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor
      Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Legea 32 din 03 apr 2000

      privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 148 din 10 aprilie 2000.
      Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Legea 136 din 29 dec 1995

      privind asigurarile si reasigurarile in Romania. Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 303 din 30 decembrie 1995.
      Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Cap.6. Evolutia asigurarilor in Romania

    ctivitatea din domeniul asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila, desfasurata in tara noastra, se intinde pe o perioada de peste 130 de ani, care poate fi impartita in trei etape distincte

 Asigurarile in perioada 1871 – 1948 – Societati de asigurari private

 Asigurarile in conditiile economiei planificate 1949-1990

Asigurarile dupa 1990

Asigurarile in perioada 1871 – 1948 – Societati de asigurari private

martie 1871 a fost constituita prima societate de asigurare "Dacia" cu un capital social de 3 milioane de lei si avand ca membrii fondatori personalitati marcante ale vietii politice, sociale si economice: B. Boerescu, T.F. Negroponte, G. Gh. Cantacuzino, Menelas Ghermani, Th. Mehedinteanu, St. Ioanide, C. Deroussi, V.C. Porumbaru si Alexandru Zissu.

      1873 a fost infiintata societatea de asigurari "Romania" cu un capital social de 2 milioane lei. Aceasta s-a bucurat de sprijinul unor personalitati de prim rang: Beizadea D. Grigore Ghica, principele Al. B. Stirbei, Mihail Kogalniceanu.

      1881 cele doua societati "Dacia" si "Romania" au fuzionat si au creat societatea "Dacia-Romania" care a devenit una din cele mai puternice societati de asigurare din tara noastra din acea perioada.

      1882 a fost infiintata societatea de asigurari "Nationala" cu un capital de 3 milioane lei. Printre fondatorii societatii se pot enumera: I. Marghiloman, D. Sturza, P. Gradisteanu, Gh. C. Filipescu, J. M. Elias, Emil Constantinescu, Menelas Ghermani, Teodor Rosetti, N. I. Crissoveloni, Ioan S. Bratianu si altii.

      1897 a fost infiintata la Braila, societatea "Generala", de cercurile comerciale din Braila si Galati, cu colaborarea bancii Marmorosch, Blank & Co.

      1907, a fost infiintata societatea "Agricola", care practica asigurari legate de agricultura si alte tipuri de asigurari; in 1930 a fuzionat cu "Fonciera" – Cluj, devenind astfel "Agricola -Fonciera".

      1920, s-a constituit societatea "Steaua Romaniei", cu un capital de 2 milioane de lei, care in 1932 a fuzionat cu "Ancora", ajungand la 12 milioane de lei capital; in 1936 a preluat portofoliul romanesc al societatii "Phoenix" din Viena, aflata in lichidare, majorand capitalul la 20 de milioane.

      1923, a fost infiintata societatea "Asigurarea Romaneasca", cu un capital de 4 milioane de lei; extinderea activitatii sale in asigurarile de viata fara examinare medicala (asigurari populare) i-a adus bune rezultate. Conform datelor din acea perioada, societatea se afla in anul 1937 in topul societatilor de asigurari

Asigurarile in conditiile economiei planificate 1949-1990

      in iunie 1948, activitatea de asigurare a fost organizata pe baze noi. Societatile de asigurari au trecut in proprietatea statului cu toate activele si pasivele lor. Institutiile publice de asigurari au fost incorporate si ele in noile structuri organizatorice ale economiei nationale planificate. In domeniul asigurarilor, a fost creata societatea "Sovrom-Asigurare".

      n anul 1952, a fost organizata Administratia Asigurarilor de Stat – ADAS, cu capital integral roman, institutie specializata in operatiuni de asigurari, reasigurari si comisariat de avarie. Crearea ADAS marcheaza instituirea monopolului de stat in domeniul asigurarilor. Pe teritoriul Romaniei a functionat un singur asigurator, in locul multiplelor societati private de asigurari, cate fiintasera in deceniile anterioare.

Asigurarile dupa 1990

      n locul Administratiei Asigurarilor de Stat, care si-a incetat activitatea pe data de 31 decembrie 1990, au luat fiinta trei societati cornerciale pe actiuni in domeniul asigurarilor:

      -Societatea "Asigurarea Romaneasca S.A.", care a preluat activele aferente asigurarilor facultative de viata, cele aferente asigurarilor obligatorii, asigurarilor facultative de autoturisme si altor asigurari in suma de 1 000 milioane si, in limitele acestora, pasivele corespunzatoare, precum si bunurile imobile apartinand ADAS, incluse in capital;

      -Societatea "Astra S.A." a preluat activele societatilor mixte, cu participarea ADAS din strainatate, cele aferente asigurarilor si operatiilor de reasigurare in relatiile cu strainatatea, in suma de 3 000 milioane de lei, si, in limitele acestora, pasivele corespunzatoare;

      -Agentia "Carom S.A." a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea si plata despagubirilor in cazurile de pagube produse in Romania, cand raspunderea revine unor asigurati la societati de asigurari din strainatate. In anul 1991 a fost adoptata Legea nr. 47 privind constituirea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor iar in anul 1995 Legea nr.136 privind asigurarile si reasigurarile.

      -In luna septembrie 1990 a fost infiintata prima societate cu capital integral privat din Romania, UNITA S.R.L cu sediul la Timisoara.

      -Guvernul Romaniei a infiintat Banca de Export Import a Romaniei S.A. – EXIMBANK, avand capital integral de stat. Aceasta societate practica asigurari pentru credite la export impotriva riscului de neplata.

      -In anul 1992 s-au infiintat societatile AGRAS, ASIGURARE REASIGURARI ARDAF, ROUMANIE ASSURANCE INTERNATIONAL.

      -In anul 1993 s-au infiintat societatile ASIGURAREA ANGLO – ROMANA, GENERALA ASIGURARI.

      -In anul 1994 cel mai mare grup de asigurari si servicii financiare din lume, AIG – American International Group a venit in Romania prin divizia de asigurari generale.

      -In anul 1994 a fost infiintata UNSAR – Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania.

      -In anul 1994 s-au infiintat societatile ASITRANS, ASIGURARI ION TIRIAC – ASIT care in anul 2000 si-a schimbat denumirea in ALLIANZ TIRIAC ASIGURARI.

      -In anul 1995 s-au infiintat societatile ASIGURAREA POPULARA ROMANA, OMNIASIG, SARA – ASIG (care in anul 1996 si-a schimbat numele in SARA MERKUR).

      -In anul 1996 s-au infiintat societatile ASIBAN SOCIETATE DE ASIGURARE SI REASIGURARE, ATLASSIB SOCIETATE DE ASIGURARI.

      -In anul 1997 s-a infiintat societatea Nationale Nederlaneden Asigurari de Viata care in prezent are denumirea ING Nederlanden Asigurari de Viata, GARANTA.

      -In anul 1999 a fost infiintat, in Craiova, brokerul de asigurari ROMASIG INVEST S.R.L.

      -In anul 1999 s-a infiintat AIG Life Asigurari Romania S.A., divizia de asigurari de viata si pensie privata a companiei AIG.

      -In anul 2001 s-a infiintat CSA – Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

Cap.7. Top-ul societatilor de asigurari

Cap.8. Analiza pietei de asigurari din Romania

 rimele 3 societati, Asirom, Omniasig si Allianz Tiriac, au platit impreuna un volum de despagubiri de 1.378.906,7 mil. lei, adica 55,38% din totalul despagubirilor platite de societatile de asigurari anul trecut. Primele 3 societati, Asirom, Omniasig si Allianz Tiriac, au platit impreuna un volum de despagubiri de 1.378.906,7 mil. lei, adica 55,38% din totalul despagubirilor platite de societatile de asigurari anul trecut.

  in datele prezentate mai sus rezulta urmatoarele:
       – cresteri importante ale volumului de prime au inregistrat societatile: Grup As, volumul primelor incasate de aceasta crescand anul trecut cu 352,05% fata de 1999 (prin deflatare, rezultand o crestere reala cu 221,29%) pana la 130.896,81 mil. lei si societatea Asirag, care a incasat 31.672 mil. lei, cu 99,49% mai mult decat in anul anterior (in crestere cu 41,78% in termeni reali).
       – lidera clasamentului a continuat sa ramana Asirom S.A., cu un volum de prime incasate de 582.987,39 milioane lei..
       – si societatile Astra si Omniasig au inregistrat cresteri ale primelor incasate, de 55,91%, respectiv 42,99%, influenta ratei inflatiei determinand cresteri, de 10,8% si respectiv 1,56%.

Clasamentul primelor 20 companii de asigurare din Romania pe primul semestru al anului 2006

TOP 20 – Prime brute subscrise asigurari de viata si non viata in primul semestru al anului 2006

Violeta CIUREL
General Manager
European and
International Affairs
ING Group

Problema sistemelor nationale de pensii se agraveaza din ce in ce mai mult, in tot mai multe tari din lume. Sistemele de pensii pay-as-you-go (PAYG), bazate exclusiv pe solidaritatea dintre generatii, se confrunta cu probleme tot mai dificil de rezolvat.

Originea acestora se afla in evolutia si tendintele demografice privind imbatranirea populatiei concomitent cu reducerea natalitatii, cresterea duratei medii de viata, inflatie, in costurile tot mai mari necesitate de perioada post-activa, in pensionarea timpurie, in cresterea calitatii vietii si, nu in ultimul rand, in reducerea ratei de dependenta (respectiv scaderea numarului de contribuabili si cresterea numarului pensionarilor).

Cu astfel de situatii se confrunta majoritatea tarilor lumii. Daca ne referim numai la Uniunea Europeana, schimbarile demografice vor remodela intreaga economie si societate. Tendintele rezultate din reducerea natalitatii, cresterea duratei medii de viata si a sperantei de viata la nastere, precum si imbatranirea generatiei "baby-boom" contribuie la fenomenul de imbatranire a populatiei. In acelasi grup de tari se estimeaza ca, intre anii 2005-2050, se va modifica fundamental structura populatiei pe grupe de varsta.

Cei cu varste de peste 65 de ani vor reprezenta in anul 2050 peste 30% din totalul populatiei, fata de 17% in prezent, in timp ce ponderea populatiei de 24 de ani, se va reduce in acelasi interval de timp, de la 30% la 23% (Vezi The European Commission's magazine on employment and social affairs, Social Agenda, A Europe of all Ages, May 2005). Acest proces va fi asemanator in multe alte tari, Japonia si Coreea de Sud fiind primele in acest clasament.

Toate aceste fenomene genereaza presiuni foarte mari asupra bugetelor de asigurari sociale, care nu mai pot face fata nivelurilor de cheltuieli pe care le implica plata pensiilor. Este vorba atat de nivelul acestora, cat si de durata mult mai mare in care pensiile trebuie platite celor in drept. De aceea, in multe tari sunt deja ingrijoratoare consecintele financiare ale tendintelor demografice si se incearca gasirea unor solutii care sa fie echitabile pentru toate generatiile existente la un moment dat in societate, precum si pentru generatiile viitoare.

Bibliografie

Ciurel, Violeta-Asigurari si reasigurari: abordari teoretice si practice internationale, Ed.All Beck, Bucuresti, 2000

Constantinescu, D.A. s.a.-Tratat de asigurari, S.C. Nationala S.A.,Bucuresti, 1999

Legea 136/2005-   privind asigurarile si reasigurarile in Romania. Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 303 din 30 decembrie 1995.

Legea 32/2000 – privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 148 din 10 aprilie 2000.

www.asigurari.ro