Piata Actiunilor

Cuprins

INTRODUCERE

O societate în special cele în tranziție își propune crearea și dezvoltarea unei piețe de capital, considerând dezvoltarea pieței de capital o componentă esențială a procesului de restructurare a economiei naționale.

R.Ghiliferdind afirmă că funcția esențială a burselor de valori constă în „crearea pieței pentru plasarea de capital financiar” și „mobilizarea capitalului”.

Piața valorilor mobiliare este componenta care contribuie la îndeplinirea următoarelor obiective:

finanțarea activității economice;

asigurarea mobilității capitalului;

minimizarea riscului investițional.

Importanța pieței valorilor mobiliare este de necontestat în societățile dezvoltate . Piața mondială a valorilor mobiliare, după cum s-a văzut în ultimi ani, poate fi sursa instabilității economice, a riscurilor macroeconomice și a frământărilor sociale.

În literatura de specialitate s-a lansat ideea că bursa de valori reprezintă un barometru al activității economice dintr-o anumită țară .

Cel mai important indicator al dezvoltării pieței bursiere este volumul tranzacțiilor bursiere efectuate la bursa de valori pe o anumită perioadă de timp.

Am ales tema ” Piața acțiunilor. Analiză comparativă FESE ” deoarece problemele cele mai importante le au piețele valorilor mobiliare în formare (printre care se numără și piața valorilor mobiliare națională).

În Capitolul 1 – este  prezentat cadrul teoretic privind piața de capital.

Formarea pieței valorilor mobiliare în România și dezvoltarea bursei de valori reprezintă componentele esențiale ale procesului de restructurare a sistemului economic în țara noastră și de creare a mecanismului și instituțiilor specifice unei economii de piață.

În Capitolul 2 – este  prezentată piața valorilor mobiliare în România. Performantele și realizarile Bursei de valori București (2007-2013)

În ultimul deceniu s-a remarcat o creștere a însemnătății burselor în țările dezvoltate (atât ca dimensiune cât și ca importanță). Acest fapt este ilustrat prin aceea că valoarea de piață a acțiunilor emise de companiile listate depășesc P.N.B. al țării respective. Acest fapt este evident în țări cum ar fi Canada, Franța, Japonia Suedia, Marea Britanie, SUA. În unele țări ca Finlanda, Olanda, Elveția, Hong Kong, capitalizarea pieței este mai mult decât dublu P.N.B. 

În Capitolul 3 – am încercat o analiză comparativă între Bursa de valori București și burselor de valori din Europa Centrală și de Est.

În ciuda unui început ezitant și a unor oscilații în activitatea ei, bursa de valori își consolidează poziția în mecanismul economiei de piață, urmând să joace un rol tot mai important în viitor. Piața valorilor mobiliare apare ca unul dintre mecanismele esențiale de atragere a resurselor bănești în scopul investițiilor, stimulării creșterii economice, modernizării economiei.

Cuvinte cheie: piața de capital, bursă de valori, tranzacții bursiere, , investitori, emitenți, intermediari, instrumente financiare.

ARGUMENT

Companies, especially those in transition, want crearea and development of capital markets because the capital markets are an essential part in restructuring the national economy.

R.Ghiliferdind states that the essential function of stock exchanges is to "create the market for the placement of financial capital" and "capital mobilization ".

The securities market is the component that contributes to the following objectives:

financing of economic activity;

ensuring mobility of capital;

minimizing investment risk.

The importance of stock exchanges, is undeniable, in developed societies. World stock exchanges, as seen in recent years, may be the source of economic instability, risk of macroeconomic and social unrest.

In the literature it is considered that the stock market is a barometer of economic activity in a given country.

The most important indicator of stock market development is the volume of stock transactions made on the stock exchange over a period of time.

We chose the theme "The market shares. Comparative analysis FESE "because emerging stock markets (including national stock markets) have the biggest problems.

In Chapter 1 – is presented theoretical framework on capital market . Training and development of securities market in Romania, is an essential component in the restructuring of the economic system in our country and the creation of specific mechanisms and institutions of a market economy.

In Chapter 2 – it is presented stock market in Romania. Performance and achievements Bucharest Stock Exchange (2007-2013)

In the last decade, observed increasing role, in developed stock markets (both in size and importance). This is illustrated by the fact that the market value of the shares issued by listed companies exceeds GNP of that country. This is evident in countries such as Canada, France, Japan, Sweden, UK, USA. In some countries such as Finland, the Netherlands, Switzerland, Hong Kong, market capitalization is more than double the GNP.

In Chapter 3 – I tried a comparative analysis between Bucharest Stock Exchange and Central and Eastern European Stock Exchange Group.

Despite a hesitant start and oscillat , stock exchange consolidates its position in the market economy mechanism and will play an increasingly important role in the future. Securities market appears as one of the essential mechanisms for : attracting investment , stimulating economic growth, modernization of the economy.

Keywords: capital market, stock exchange, stock transactions, investors, issuers, intermediaries, financial instruments.

CAPITOLUL 1

BURSA DE VALORI

1.1 ROLUL BURSEI DE VALORI

Bursa de valori este o piață organizată și controlată (supervizată) unde sunt realizate o serie de tranzacții cu instrumente financiare, pe baza unui set de reguli și a unui regulament de funcționare aprobate de instituțiile specializate. Vom folosi în continuare termenul de bursă de valori în sens larg, făcând, referire la întreaga rețea de dealeri, pe lângă instituția bursieră tradițională.

Instituția bursieră – este în mod obișnuit considerată ca fiind o piață unde agenții intermediari se pot întâlni într-un cadru economic organizat, guvernat de legi și de regulamente și unde se pun în corespondență ordinele vânzare/cumpărare ale investitorilor.

Bursa de Valori București (BVB) – este o instituție de interes public cu personalitate juridică ce își desfășoară activitatea pe principiul autofinanțării,

Ea a fost reînființată la 1 aprilie 1995, în baza unei decizii a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Bursa de valori este considerată o piață secundară.

În prezent Bursa de Valori București (BVB) este o companie publică ale cărei acțiuni sunt listate, începând cu 8 iulie 2010, pe propria piață reglementată la vedere.

Piața primară este spațiul unde noile acțiuni sunt oferite spre vânzare în mod public investitorilor, sub forma emisiunilor inițiale (IPO – Initial Public Offering) ale companiilor care devin societăți pe acțiuni.

Membrii bursei realizează tranzacțiile, pentru care sunt înstituiți, fie ca brokeri (agenți în numele investitorilor), fie ca dealeri (în cazul tranzacțiilor în nume propriu), sau pot juca ambele roluri, așa cum este cazul celor mai multe bănci de investiții.

Instrumentele financiare tranzacționate includ acțiuni, obligațiuni (bonds) și garanții (warrants).

Confirmarea tranzacțiilor și transferul efectiv de instrumente financiare și fonduri corespondente între participanți (investitori, agenți) se realizează prin intermediul unor instituții specializate în clearing, cum ar fi Depozitarul Central în România.

Aceste instituții au menirea de a realiza puntea informațională de legătură între bursă și membrii acesteia și ele trebuie să organizeze transferul de fonduri (plata) și respectiv instrumente financiare (livrare).

Pe multe piețe, pe lângă aceste instituții de facilitare a plăților, mai există și o așa-numită central counter-party (CCP) care se interpune între participanții la activitatea bursieră pentru a oferi garanții contractuale părților, oferind în același timp servicii de administrare a riscului participanților și de asigurare a desfășurării circuitului financiar fără sincope, furnizând, de asemenea, necesara anonimitate specifică tranzacțiilor bursiere, pentru operațiunile de după încheierea efectivă a tranzacției (generarea execuției) la bursă.

În România, Depozitarul Central este instituția care furnizează servicii de depozitare, registru, compensare și decontare a tranzacțiilor cu instrumente financiare precum și alte operațiuni în legătura cu acestea , astfel cum sunt definite în Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, având calitatea de administrator al unui sistem de plăți care asigură compensarea fondurilor și decontarea operațiunilor cu instrumente financiare, în conformitate cu prevederile Regulamentului BNR nr. 1/2005 privind sistemele de plăți care asigură compensarea fondurilor, modificat și completat prin Regulamentul BNR nr. 9/2005.

Pe lângă Depozitarul Central, Casa de Compensare București este instituția care efectuează operațiuni de înregistrare, garantare, compensare și decontare a tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate încheiate pe piața reglementata la termen (Piața Derivatelor) administrată de către Bursa de Valori București. Casa de Compensare București asigură derularea în mod corespunzător a operațiunilor menționate anterior prin îndeplinirea funcțiilor de casa de compensare și contrapante centrală, precum și administrând riscurile la care este expusă o casă de compensare prin utilizarea de mecanisme tehnice și instrumente specifice.

Totodată, Casa de Compensare București desfășoară activități cu privire la admiterea și menținerea calității de membru compensator și agent de compensare-decontare, precum și supravegherea activității acestora.

Se creează în acest fel un lanț de relații de afaceri între participanți, prin intermediul căruia se fluidizează capitalul social. Acțiunile sunt emise inițial de către companii la momentul când devin societăți publice pe acțiuni.

Odată ce acțiunile sunt disponibile pe piața secundară pentru a fi tranzacționate la bursă, ordinele de vânzare/cumpărare ale acestora sunt inițiate de către investitori, aceste ordine fiind plasate la bursă de către intermediari (brokeri).

Odată generată execuția de către motorul de împerechere al instituției bursiere (încheierea tranzacției de vânzare sau de cumpărare), această execuție este transmisă către:

• părțile participante la tranzacție (brokeri);

• instituția de confirmare a tranzacțiilor bursiere și de facilitare a plăților;

• central counter-party (CCP).

1.2 ELEMENTELE FLUXULUI

DE CAPITAL

1.2.1 Societățile pe acțiuni înregistrate la bursă

Așa cum am menționat anterior, termenul de piață primară se referă la companiile care emit acțiuni, odată cu înregistrarea lor ca societăți publice.

Societățile pe acțiuni pot emite acțiuni și după înființare, aceasta fiind una din modalitățile de atragere a capitalului social și de finanțare a activităților pe care compania intenționează să le desfășoare.

Trebuie să menționăm faptul că instituția bursieră însăși poate fi organizată ca societate pe acțiuni (cum este și cazul Bursei de Valori București), situație în care acțiunile acesteia sunt, de asemenea, tranzacționate la bursă.

O companie privată devine societate publică pe acțiuni printr-o emisiune inițială de acțiuni (IPO) și înregistrarea sa la o bursă de valori, o piață pe care aceste acțiuni se vor putea tranzacționa.

Prețul inițial la care se oferă acțiunile spre vânzare printr-un IPO este un indicator al prețului inițial la care aceste acțiuni se vor tranzacționa la bursă.

Cu toate acestea, prețul inițial la care se tranzacționează acțiunile unei companii imediat după IPO poate diferi de prețul de IPO, reflectând acuratețea cu care prețul ofertei inițiale a fost determinat și presiunea pe care o exercită cererea și oferta pe piața secundară.

1.2.2 Bursa de valori – piață secundară

Bursa de valori este piață secundară. Instituția bursieră nu deține acțiuni ale companiilor listate și nu depozitează echivalente valorice ale acțiunilor în propriile conturi.

Principala responsabilitate a bursei este să ofere cadrul pentru o echilabilă întâlnirea cererii cu oferta și formare a prețului pentru acțiunile deja emise de companii, acțiuni care nu se consumă, ci mai degrabă se interschimbă între participanții la activitatea bursieră.

La bursă, prețurile se stabilesc prin respectarea strictă a regulilor și regulamentelor aprobate de instituții specializate în supravegherea activității bursiere.

În România acest rol este jucat de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM).

Bursa este o piață interactivă care este pusă în mișcare de informațiile care sunt vehiculate în mediul de afaceri și de volumul tranzacțiilor ce trebuie să-l susțină.

Obiectivul fundamental al bursei de valori este acela de a atrage lichiditățile din sfera financiară, de a executa ordinele de vânzare/cumpărare cu o viteză rezonabilă și la un cost minim și de a găsi cele mai potrivite prețuri pentru clienți (membri ai bursei și investitori) .

În vederea realizării acestui obiectiv fundamental, lucrul cel mai de preț este un portofoliu atractiv de companii înregistrate la instituția bursieră.

1.2.3 Investitorii

Din categoria investitorilor fac parte atât investitorii individuali cât și investitorii instituționali (fonduri de pensii, fonduri de investiții, companii de asigurări etc.) care doresc să cumpere și să vândă instrumente financiare și care, în acest scop, au deschise conturi la o agenție intermediară pentru depozitarea fondurilor și instrumentelor financiare de care dispun.

Trăsătura caracteristică a acestor participanți la activitatea bursieră este nevoia lor de lichiditate și de conservare a lichidității.

Investitorii sunt principala sursă a fluxului de ordine de vânzare/cumpărare de instrumente financiare și, prin aceasta, clienții primari ai bursei de valori.

1.2.4 Intermediarii

Intermediarii sunt membri ai bursei de valori care sunt fie brokeri, acționând ca agenți pentru investitori, fie dealeri, acționând în interes propriu, operând tranzacții la bursă în conturi proprii.

Un broker facilitează o tranzacție bursieră pentru un client, în timp ce un dealer participă la activitatea bursieră ca investitor în nume propriu. Acești intermediari sunt de obicei bănci și instituții financiare supervizate și cărora le sunt impuse prin regulament cerințe specifice de funcționare.

În multe piețe (economii naționale) există, de asemenea, și o altă instituție cu rol de intermediar, cu care brokerii-dealerii interacționează pentru efectuarea plăților.

Această instituție are rolul de a ține în custodie fondurile și instrumentele financiare ale investitorilor.

1.2.5 Organizațiile de facilitare a plăților

Organizațiile de facilitare a plăților asigură realizarea transferului de instrumente financiare (acțiuni, obligațiuni, garanții) și de fonduri între conturile investitorilor implicați într-o tranzacție bursieră.

Aceste transferuri de instrumente financiare și plăți trebuie să se realizeze într-o perioadă de timp predefinită, de la momentul încheierii tranzacției la bursă (generării de execuții pentru ordinele plasate): în mod normal două sau trei zile lucrătoare (T+2 sau T+3).

La nivelul tehnologic din zilele noastre, nu mai este vorba de un schimb fizic de bani și titluri de valoare, în condițiile în care însăși instituția bursieră este cu totul standardizată și dematerializată.

Transferurile de fonduri și respectiv de instrumente financiare sunt reprezentate prin modificări în conturile pe care investitorii le au deschise la instituția de facilitare a plăților, întreaga contabilitate fiind gestionată în format electronic.

Instituția de facilitare a plăților își asumă riscul nerealizării livrării de fonduri sau de instrumente financiare de către membrii bursei; aceștia, la rândul lor, asumându-și riscul incapacității de livrare a fondurilor sau a instrumentelor financiare de către clienții lor (investitori).

În acest scenariu, agenții economici intermediari joacă rolul de tampon pentru riscul implicat de activitatea bursieră. Așa cum am menționat anterior, în România acest rol este jucat de Depozitarul Central și de Casa de Compensare București.

Pe lângă aceste două instituții, în iunie 2005 a fost înființat Fondul de Compensare a Investitorilor, având ca scop compensarea investitorilor, în situația incapacității membrilor Fondului de a returna fondurile bănești și/sau instrumentele financiare datorate sau aparținând investitorilor, care au fost deținute în numele acestora, cu ocazia prestării de servicii de investiții financiare sau de administrare a portofoliilor individuale de investiții. Fondul de Compensare a Investitorilor este persoană juridică constituită sub forma unei societăți pe acțiuni, înființată conform Legii 31/1990 privind societățile comerciale, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile din Legea 297/2004 privind piața de capital și a Regulamentului CNVM nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea și funcționarea Fondului de Compensare a Investitorilor, cu modificările și completările ulterioare. Fondul are ca obiect principal de activitate colectarea contribuțiilor membrilor și compensarea creanțelor investitorilor provenind din incapacitatea unui membru de a restitui fondurile bănești și/sau instrumentele financiare datorate sau aparținând investitorilor, care sunt deținute și/sau administrate în numele acestora în cadrul prestării de servicii de investiții financiare, în limita plafoanelor stabilite în conformitate cu reglementările CNVM. Limita plafonului de compensare va crește gradual, pentru a ajunge la începutul anului 2012, la echivalentul în RON a 20.000 de EUR per investitor individual. În anul 2009 plafonul de compensare reprezinta echivalentul în RON a 9.000 de EUR per investitor individual.

1.3 DESCRIEREA FUNCȚIONALĂ A

FLUXULUI DE CAPITAL

Interacțiunea dintre participanții la activitatea bursieră este reprezentată schematic în Figura 1.1.

Relațiile care se stabilesc între participanți sunt descrise de următorul scenariu.

Să presupunem că un investitor C (cumpărătorul) dorește să cumpere un anumit număr de acțiuni ale unei companii listate la bursă, la un anumit preț, precizat în ordinul de cumpărare.

Ordinul cumpărătorului C ajunge la bursă prin intermediul unui membru al bursei (intermediar), care poate fi fie o bancă fie un broker.

La bursă, acest ordin de cumpărare este pus în corespondență cu un contra-ordin de vânzare, pe care un investitor V (vânzătorul) l-a plasat la bursă, de asemenea, prin mijlocirea unui intermediar (poate fi o altă bancă sau un alt broker, sau poate foarte bine să fie chiar același intermediar care a facilitat plasare la bursă a ordinului de cumpărare).

Sistemul de punere în corespondență a ordinelor de vânzare cu cele de cumpărare (order matching engine) reprezintă inima platformei electronice de realizare a tranzacțiilor pe care o deține instituția bursieră.

Algoritmii de împerechere a ordinelor de vânzare/cumpărare sunt în general fundamentați pe criterii de prioritate în ceea ce privește prețul ordinul și momentul la care aceste ajunge să fie înregistrat la bursă).

Figura 1.1 – Diagrama interacțiunii dintre participanții la activitatea bursieră

În principiu, ordinele cu cel mai agresiv preț (atât la vânzare, cât și la cumpărare) au prioritate, iar dacă mai multe ordine au fost plasate la același preț, atunci ele sunt luate în considerare de către algoritmul de împerechere și puse în corespondență pe baza ordinii temporale privind momentul înregistrării lor în sistem.

1.4 MISIUNEA BURSEI DE VALORI

Misiunea bursei de valori, ca și piață virtuală de instrumente financiare, implică obiective de diverse naturi și la diferite niveluri: macroeconomic; microeconomic; juridic; operațional; social.

Obiectivul macroeconomic: distribuirea capitalului

Buna funcționare a pieței de capital este o condiție necesară creșterii și dezvoltării oricărei economii de piață libere.

Companiile au nevoie de capital pentru a investi în proiecte profitabile și pentru a-și îmbunătăți performanța. Investitorii, pe de altă parte, urmăresc să-și construiască portofolii de acțiuni care oferă, atât o rată a profitului, cât și un nivel de risc atractive.

Ambele părți se întâlnesc, în mod indirect, pe piața creată prin existența bursei de valori. În acest context, rolul specific al bursei este acela de a furniza deținătorilor de acțiuni posibilitatea de a accesa piața secundară într-o manieră cât mai eficientă din perspectiva costurilor.

Numai sub aceste auspicii, investitorii vor cumpăra noile acțiuni emise pe piața primară. Atributele necesare pentru realizarea acestui rol sunt:

organizare eficientă a operațiunilor efectuate de bursă;

un set deschis și flexibil de reguli și regulamente;

o modalitate efectivă de supraveghere a activității bursiere de către autorități independente.

Gestiunea corespunzătoare a riscului, ca o componentă a protecției investitorului, este unul din obiectivele legislative majore pe care bursa de valori îl are în vedere.

Nevoia de informații de piață a investitorilor, precum și accesul la aceste informații, trebuie să fie satisfăcute de către bursă într-o manieră care să fie cât mai acoperitoare, să prezinte garanție și să fie pusă la dispoziția participanților în timp util. Pentru ca toate acestea să fie îndeplinite transparența operațională a bursei este critică.

Obiectivul microeconomic: formarea prețului

Participanții la activitatea bursieră pot avea perspective fundamental diferite în ceea ce privește motivul pentru care plasează un ordin la bursă și momentul când acest ordin este plasat.

De exemplu, managerul unui fond mutual poate fi dispus să aștepte mai multe zile pentru plasarea și executarea unui ordin de dimensiuni mari, în timp ce un investitor individual, specializat în tranzacții speculatorii de o zi, va dori să-și plaseze ordinul și să primească de la bursă rezultatele execuției acestuia într-un timp cât mai scurt.

Văzute din perspectiva pieței, toate aceste fluxuri sunt descompuse în tranzacții atomice care se întâlnesc, mai mult sau mai puțin în timp real, la bursă, formându-se astfel un preț al pieței care este făcut public și disponibil participanților imediat ce se formează.

Acest proces de formare a prețului pe piață poartă denumirea de proces de descoperire a prețului (price discovery), datorită faptului că în procesul de întâlnire a cererii cu oferta, ambele părți vor primi o informație nouă cu privire prețul instrumentului financiar pe care îl tranzacționează.

Procesul de descoperire a prețului pieței este fundamentul operațional al bursei de valori. Realizarea acestuia într-o manieră echitabilă, prin respectarea regulilor și regulamentelor convenite pentru instituția bursieră este elementul esențial în câștigarea și menținerea încrederii pieței în procesul de descoperire (formare) a prețului, care are loc la bursă.

Gestiunea pozițiilor (ordinelor plasate la bursă) participanților și algoritmul de împerechere a unor poziții date trebuie să respecte cel puțin următoarele criterii:

tratament egal în ceea ce privește transparența, accesul la informație (atât din punct de vedere tehnic, cât și funcțional) și disponibilitatea acesteia;

furnizarea de informații în timp real cu privire la companiile listate la bursă;

transparența în ceea ce privește pozițiile luate de participanți (ordinele plasate) – aceasta nu este în totalitate posibilă, de obicei numai cele mai apropiate poziții de prețul pieței sunt disponibile membrilor bursei, aceștia având oricum prin regulament acces la mai multe informații decât investitorii;

un algoritm de împerechere predefinit, cu reguli consistente și care sunt făcute cunoscute tuturor participanților la activitatea bursieră, astfel încât, dându-se un anumit flux de ordine de vânzare/cumpărare prețul care se formează pe piață să poată fi anticipat (eventual reprodus);

acces ușor și rapid, atât în ceea ce privește felul cum se percepe acest aspect de către participanți, cât și în ceea ce privește cerințele tehnice de implementare;

exactitatea informațiilor cu privire la tranzacțiile efectuate, care trebuie puse la dispoziția participanților în timp util.

Una dintre cele mai delicate probleme care apar în procesul formării prețului este aceea a integrării ordinelor de dimensiuni foarte mari (constând în sute de mii de acțiuni, sau chiar mai mult) și a celor de dimensiuni mici (în jur de o sută de acțiuni, sau chiar mai puțin).

Pentru a rezolva această problemă, acțiunile fiecărei companii listate la bursă se tranzacționează în loturi de dimensiuni specifice, în funcție de prețul acțiunii: acțiunile cu prețuri mai mari se tranzacționează în loturi mai mici, în timp ce acțiunile cu prețuri mai mici se tranzacționează în loturi mai mari.

Dimensiunea lotului reprezintă numărul minim de acțiuni ale unei companii listate pe care un ordin de vânzare/cumpărare îl poate conține. Mai mult decât atât, ordinele trimise la bursă trebuie să aibă întotdeauna dimensiunea unui multiplu întreg de loturi (blocuri de tranzacționare).

Așa cum am arătat, dimensiunea lotului (numărul de acțiuni) este specifică pentru fiecare companie listată.

Instituțiile bursiere în general fac eforturi continue de a încurajare companiilor listate, ale căror preț pe acțiune este relativ ridicat și care se tranzacționează în loturi de dimensiune mare, să reducă dimensiunea lotului tranzacționabil, pentru a facilitata accesul investitorilor individuali, care în prezent sunt descurajați de valoarea investițională implicată de achiziționarea fie și a unui singur lot din anumite acțiuni.

Pe alte piețe sunt acceptate și ordine care sunt mai mici decât dimensiunea unui lot (special pentru a accepta prelucrarea ordinelor de dimensiuni mici, venite de la investitorii individuali), sau care nu sunt în mod necesar multiplu al dimensiunii lotului (odd-lot orders).

De exemplu, la New-York Stock Exchange (NYSE) și la Deutsche Börse se acceptă astăzi și ordine având ca număr de acțiuni multiplu de unu (dimensiunea minimă a lotului este de o acțiune – round-lot one).

Obiectivul juridic: protecția participanților

Protecția investitorilor, așa cum este prevăzută de legislație și implementată prin regulile și regulamentele de funcționare a bursei, este de o importanță critică pentru întregul proces de tranzacții bursiere. Este într-adevăr un aspect extrem de important nu numai pentru investitorul individual, dar pentru întreaga piață secundară ca sistem.

Protejarea pieței înseamnă:

formarea corectă și echitabilă a prețului pe piață;

transparență în ceea ce privește modul de formare a prețului (price discovery) și în ceea ce privește informațiile despre companiile listate;

modalitate eficientă de confirmare a tranzacțiilor efectuate și de realizare a plăților;

platforme informatice robuste și eficiente pentru susținerea activității de trading, pentru transmiterea confirmărilor către clienți și efectuarea decontărilor;

costuri cât mai mici asociate tranzacțiilor.

În zilele noastre, fiecare piață națională sau federală dispune de o legislație specifică pentru reglementarea activității bursiere. Regulile și regulamentele de funcționare a oricărei burse care intră sub incidența acestui cadru legislativ trebuie să se bazeze pe acesta din urmă.

În mod normal, există instituții specializate care asigură și urmăresc respectarea legii, regulilor și regulamentelor în vigoare: de exemplu SEC (Securities and Exchange Commission) în Statele Unite ale Americii, FSA (Financial Services Authority) în Anglia și Japonia, sau CNVM (Comisia Națională a Valorilor Mobiliare) în România.

În condițiile contemporane, dinamica mediului economic este atât de rapidă, încât este foarte dificil ca regulile, regulamentele și legislația să țină pasul cu evoluția pieței de instrumente financiare.

De aceea, într-o anumită măsură, instituția bursieră însăși este pusă în situația de a-și controla singură activitatea, un anume grad de autonomie este incontestabil necesar, ea fiind cea mai aproape de manifestările concrete și imediate ale pieței, fără însă a încălca principiile fundamentale expuse anterior.

Obiectivul operațional: siguranța în funcționare și încrederea investitorilor

Siguranța în funcționare înseamnă performanță, protecție, un sistem ușor de accesat și de întreținut.

De asemenea, înseamnă un sistem care să fie tolerant în caz de situații critice, care să ofere posibilitatea recuperării cu ușurință a datelor în caz de erori în funcționare; presupune, de asemenea, o implementare care să lase posibilitatea integrării de extinderi și îmbunătățiri ulterioare.

În acest sens, un set acoperitor de cerințe trebuie să fie specificat de la bun început pentru garantarea siguranței în funcționare a sistemului informatic al bursei. Aceste cerințe tehnice sunt conținute în specificațiile funcționale ale sistemului informatic al bursei și în mod generic trebuie să includă următoarele aspecte:

Integritate – securitatea accesului la date este o componentă esențială în menținerea integrității și confidențialității datelor cu privire la tranzacții. În mod normal, în această direcție instituția bursieră face continuu investiții și implementează noi proiecte care au menirea de a furniza cel mai înalt nivel de securitate a datelor pe care tehnologia existentă îl poate pune la dispoziție.

Toleranță la erori, reziliență – în orice instituție bursieră se desfășoară continuu un proces de monitorizare și verificare a capacității sistemului informatic de a face față situațiilor critice: indisponibilitatea temporară sau definitivă a unor echipamente de calcul, erori în programele sistemului informatic etc. În această direcție, se fac cu regularitate teste și simulări de situații critice pentru sistem, scenarii în care întregul sistem informatic este rulat pe o platformă auxiliară (failover on the secondary hot-standby), se recuperează apoi datele și se trece înapoi pe platforma principală (fall-back on the primary) etc.

Continuitatea – este de o importanță critică, pentru întregul circuit al capitalului, ca instituția bursieră să fie disponibilă pe toată durată programului de funcționare, să nu existe discontinuități în ceea ce privește acceptarea ordinelor investitorilor și furnizarea rezultatelor execuțiilor. De obicei, există planuri detaliate de măsuri ce trebuie luate de către instituția bursieră în caz de accidente cu repercusiuni dezastroase, calamități naturale, atacuri teroriste etc. Aceste planuri prevăd o locație secundară a sediului bursei cu tot echipamentul de tehnică de calcul necesar pentru o rapidă reluare a activității bursiere în caz de necesitate (atunci când locația principală a bursei a devenit inoperabilă). Se fac periodic teste și verificări pentru disponibilitatea în orice moment a acestei locații secundare a bursei și a sistemului informatic aferent acesteia.

Recuperarea datelor – acest aspect privește mecanismele de stocare și regăsire rapidă a datelor (redundanța stocării acestora) astfel încât să se poate oricând reface o anumită stare/configurație a pieței, în caz că acest lucru este dictat de o situație critică, din cele menționate anterior.

Disponibilitatea – este în strânsă legătură cu cel de asigurare a continuității în funcționare, însă se referă la incidente minore, dar care pot afecta activitatea bursieră pe parcursul unei zile de tranzacționare. În mod normal, sistemul informatic al burselor europene, trebuie și a dovedit că a fost disponibil pentru mai mult de 99.998% din timpul normal de funcționare pe an. Aceasta se traduce prin câteva minute de lipsă de funcționare pe întreg anul. Măsuri tehnice speciale sunt luate în acest sens încă din faza de definire a cerințelor și de proiectare a sistemului informatic al bursei.

Capacitatea de prelucrare – aceasta este dată de numărul maxim de tranzacții, ordine, execuții, rapoarte de confirmare către clienți, pe care sistemul informatic al bursei îl poate suporta (se are în vedere întotdeauna și o marjă de rezervă, pe lângă aceste maxime).

Adaptabilitate – sistemul informatic al bursei trebuie să fie proiectat de așa manieră încât să poate răspunde în mod flexibil schimbărilor care pot apărea în mediul tranzacțional al bursei: volum crescut al tranzacțiilor, noi linii de comunicare cu clienții, cerințe noi în ceea ce privește confirmarea tranzacțiilor etc.

Timpul de răspuns – acest timp se referă la timpul, în secunde, necesar trimiterii către participanți a confirmării de primire, pentru un ordin recepționat. Trebuie să fie calculat și făcut cunoscut participanților atât timpul de răspuns mediu, cât și timpul de răspuns pentru intervalele de vârf tranzacțional.

Timpul de execuție – este timpul necesar pentru găsirea unui ordin corespondent pe piață (împerechere a ordinelor de către sistemul de matching), pentru un ordin dat, primit de la un client, generarea unui mesaj de execuție și returnarea acestui mesaj către client.

Cerințe generale – acestea se referă la caracteristici ale sistemului informatic bursier cu privire la portabilitate (utilizarea de standarde și componente prefabricate, acolo unde este posibil), ușurință în întreținere și exploatare (costuri reduse prin evitarea complexității), posibilitatea de a putea fi urmărit și verificat de către instituțiile îndrituite cu monitorizarea respectării regulilor și regulamentelor de funcționare a instituției bursiere (de exemplu SEC, FSA, CNVM).

Obiectivul social: tratarea în manieră onestă și echitabilă a participanților

În contextul pieței de capital, tratamentul onest și echitabil se referă, pe de o parte, la relația dintre investitori și intermediari (membri ai bursei de valori) și, pe de altă parte, la interacțiunea dintre intermediari și instituția bursieră. Onestitatea și tratamentul nepreferențial este un obiectiv nobil (în mod special în industria financiară de astăzi), discuții filosofice asupra acestor aspecte mergând înapoi în timp până la Immanuel Kant și Aristotel.

În ceea ce privește activitatea desfășurată de instituția bursieră, tratamentul onest și echitabil al membrilor bursei înseamnă următoarele:

nimeni nu este dezavantajat în ceea ce privește accesul la interfața sistemului bursier;

în cadrul acestei interfețe, participanții sunt tratați în mod egal în ceea ce privește rularea, stocarea și execuția ordinelor de vânzare/cumpărare;

informații exacte și distribuite ne-preferențial participanților (ca și conținut și moment al diseminării acestora), cu privire la formarea prețului pieței;

membrii bursei sunt tratați în mod egal în ceea ce privește performanța timpilor de execuție, volumul acceptat, procedurile de recuperare a datelor în caz de erori și/sau defecțiuni ale sistemului.

Când vorbim de membrii bursei (participanți) și de tratamentul onest și echitabil al investitorilor, aceasta presupune că:

informațiile publice sunt făcute disponibile la același moment în timp pentru toate părțile care ar putea fi interesate de aceste informații; dacă se ajunge la situația în care se creează un dezechilibru cu privire la publicarea unor informații emise de către bursă, atunci activitatea tranzacțională trebuie suspendată, până când acest echilibru este restabilit;

investitorii individuali trebuie să beneficieze de un tratament egal în ceea ce privește accesul la sistemul bursier; aceasta este în totalitate responsabilitatea participanților la activitatea bursieră, care intermediază tranzacțiile clienților lor.

CAPITOLUL 2

BURSA DE VALORI BUCUREȘTI

ÎN PERIOADA 2007-2013

2.1. BURSA DE VALORI BUCUREȘTI

ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară a autorizat BVB – Bursa de Valori București ca o piață de capital și operator de sistem.

Potrivit normelor europene , BVB administrează:

piață de capital reglementată BVB;

RASDAQ (o secțiune de piață) ;

și ATS – un sistem de tranzacționare alternativ.

”BVB- Piața Reglementată

Principalele instrumente financiare de pe piața reglementată BVB sunt acțiuni și drepturi (ale entităților interne și internațională ), obligațiuni (corporative, municipale și titluri de stat) doar din România, și obligațiuni corporative internaționale, UCIT (acțiuni și unități de fond), produse structurate și ETF-uri.

Compania înaintea listării pe piața reglementată, trebuie să îndeplinească anumite cerințe :

Capital proprii de cel puțin un milion de euro și să fie societate pe acțiuni ; fie mai mare sau egal cu 25 % .

Acțiuni care nu sunt deținute de companie sau de investitori strategici ( free-float) de minim 25% .

Si posedă rapoarte financiare pe 3 ani (activă cel puțin trei ani) .

ATS – Sistemul alternativ de tranzacționare

El listează instrumentelor financiare emise de start-up-uri și IMM-uri din România și tranzacționarea acțiunilor emise de companii din străinătate și listate pe alte piețe. ” (BVB,2014) Se deosebește de ate sisteme de tranzacționare :

Sistemul este utilizat de orice tip de firmă (nu contează data înființării. și mărimea .

Pe acest sistem se pot tranzacționa instrumente financiare care nu satisfac cerințelr unei piețe reglenentate (acțiuni și obligațiuni).

Pentru a de tranzacționa nu e nevoie de un prospect ci o prezentare.

Obligațiile de raportare sunt mai mici decât pe o piață reglementată.

Aici companiile își pot crește free-float-ului pentru a-și pregătii pătrunderea pe piața reglementată,

În 2014 companiile cele mai mari (în funcție de capitalizare ) listate la BVB au fost : OMV Petrom S.A., SC Fondul Proprietatea SA – București,  BRD – Groupe Societe Generale S.A, Banca Transilvania S.A., Electrica S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A. New Europe Property Investments plc.

Bursa de Valori București cu sigla BVB este listată pe propria piață în anul 2010. Ea are o clasă de acțiuni comune cu o valoare nominală de 10 lei/acțiune.. Acțiunile sunt plătite în totalitate. . Free-float-ul acțiunilor BVB este ăn procent de 100%. Cei care participă la bursă primesc informații (prețuri, date de tranzacționare) în timp real.

Pune la dispoziția participanților la bursăde valori:

ArenaXT- ea oferă investitorilor și traderii implicați în activitatea de tranzacționare informații din piață eficiente, în timp real, ușor de utilizat.

Terminal on line – Cu ajutorul lui se pot vedea online date despre acțivitatea de tranzacționate inclusiv , se pot urmării cotații bursiere on line..

Piața RASDAQ

Această piață e urmare a programul de privatizare în masă și a început activitatea în 1996. Ea are acțiuni emise din România. După trei ani la RASDAQ. Se listau cici mii de companii.

În 2014 piața RASDAQ se dizolvă, dar se lasă un timp în care această piață poate să promoveze pe o piață reglementată sau pe ATS – Sistemul alternativ de tranzacționare dacă îndeplinesc cerințele de admitere.

Bursa de Valori București a dezvoltat 7 indici bursieri..

BET ”este primul indice bursier BVB , un indice de referință al pieței de capital, un indice ponderat cu capitalizarea free-float-ului.

BET – reprezintă denumirea indicelui Bucharest Exchange TradingIndex.

BET arată evoluția acțiunilor a 10 companii listate pe piața reglementată a BVB, fără SIF-urilor – 5 societăți de investiții financiare .

Selecția este este lichiditatea acțiunilor. ” ( S.C. BURSA DE VALORI BUCURESTI S.A., 2012).

Cele 10 companii sunt : SC Fondul Proprietatea SA – București; OMV Petrom S.A.; Banca Transilvania S.A.; S.N.G.N. Romgaz S.A.; BRD – Groupe Societe Generale S.A; Electrica S.A.; S.N.T.G.N. Transgaz S.A.; C.N.T.E.E. Transelectrica; S.N. Nuclearelectrica S.A.; SC Bursa de Valori București SA.” ( S.C. BURSA DE VALORI BUCURESTI S.A., 2012)

BET-FI – „BET-FI reprezintă denumirea indicelui Bucharest Exchange Trading Investment Funds;

BET-FI arată evoluția prețurilor societatilor de investiții de pe Bursa de Valori București.

Metoda de calcul este la fel ca indicii BET și BET-C.

BET-TR ” BET Total Return conțin acțiunile din indicele BET și este în legătură cu dividendele aprobate ale companiilor incluse în indice.

Indicele BET-TR reflecta atat evolutia preturilor companiilor componente, cat si dividendele oferite de acestea.

Ca si in cazul BET, criteriul principal de selectie al societatilor este lichiditatea, indicele cuprinzand cele mai tranzactionate 10 companii listate la BVB, exclusiv societatile de investitii financiare (SIF-uri).

Companiile componente ale BET-TR reprezinta in prezent peste 86% din capitalizarea companiilor locale inregistrata de BVB si au generat pe parcursul primelor 8 luni ale anului aproximativ 75% din valoarea totala a tranzactiilor de pe piata reglementata. ” ( BVB, 2014 COMUNICAT DE PRESA 2, site BVB )

BET-XT – ”reprezintă denumirea indicelui Bucharest Exchange Trading Extended și arată evoluția prețurilor celor mai tranzacționate 25 de companii de pe piața reglementată a BVB, inclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri).

BET-XT este un indice ponderat cu capitalizarea free-float-ului.

Ponderea maximă a unui simbol este de 15%.” (S.C. BURSA DE VALORI BUCURESTI S.A., 2014)

BET-NG –reprezintă denumirea indicelui Bucharest Exchange Trading Energy & Related Utilities; arată evoluția companiilor listate pe piața reglementată a BVB.

BET-NG are domeniul principal de activitate energia și utilitățile aferente.

BET-BK –”reprezintă denumirea indicelui Bucharest Exchange Trading Benchmark;

El este un indice ponderat cu capitalizarea free-float-ului.

Indicele BET-BK este un indice ce poate fi folosit ca referință de administratorii de fonduri, și investitori instituționali, și reflectă cerințele legale și limitele de investiții ale fondurilor.

BET Plus –Indicele BET Plus este un indice ponderat cu capitalizarea free float-ului a societatilor incluse in cosul indicelui, ajustata in conformitate cu principiile prezentate in acest document.

ROTX – “ reprezintă indicele denumit “The Romanian Traded Index;

Indicele arată modificările rapid acțiunilor “blue chip”.

Este un indice tranzacționabil, fiind un suport pentru produsele derivate și structurate.

2.2 EVOLUȚIA PIEȚEI DE CAPITAL DIN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007-2012

2.2.1. PIAȚA DE CAPITAL BVB ÎN ANUL 2007

În anul 2007:

s-a împlinit 125 de ani de la înființarea primei instituții bursiere în România; a avut loc Aderarea României la Uniunea Europeană; a debutat Bursa de Valori București ca operator bursier în cadrul pieței financiare unice europene; investitorii străini au început să creadă în economia românească și în dezvoltare sa în viitor și implicit în Bursa de valori București .

Toate acestea au condus la modificarea diverselor segmente ale pieței financiare românești :

moneda națională și-a continuat tendința de apreciere față de principalele valute, dobânzile din piața monetară interbancară au coborât destul de rapid ; investitorii străini au devenit mult mai prezenți pe piața bursieră romanească și de asemenea au crescut apreciabil ponderea lor în rulajul total al pieței bursiere din anii trecuți. indicii pieței bursiere au atins maxime istorice.

Spre jumătatea anului 2007 , situația piețelor financiare internaționale intrate între timp într-o perioadă dificilă, au influiențat în mod negativ piață românească astfel :

s-a ridicat costul accesul investitorilor la finanțare și acest lucru a determinat scăderea numărului investitorilor; dar pe finalul anului au debutat

tranzacțiile cu drepturile de alocare care au însoțit acțiunile emise de către Transgaz S.A. în cadrul ofertei publice primare inițiale.

Capitalizarea cumulată bursieră BVB în 2007 (Valoarea de piață a capitalului social al unei companii  ) este primul indicator al gradului de dezvoltare al pieței de capital. Warren Buffet a definit acest indicator ”ca fiind probabil unica și cea mai bună formă de a evalua în orice moment a dimensiuni „ capital”.

Tabelul nr. 2.1

Capitalizarea cumulată bursieră – BVB 2007

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Figura nr. 2.1.

Ponderea capitalizării bursiere în PIB – BVB 2007

Sursa: realizat de autor

Capitalizarea cumulată a celor două piețe administrate de către Bursa de Valori București (segmentul BVB și piața RASDAQ) a crescut cu +31% față de anul 2006, și astfel a depășit valoarea de 100 miliarde de lei .

Companii tranzacționate au fost în număr de 59 pe segmentul BVB și 2019 pe piața RASDAQ.

Structura tranzacțiilor bursiere

Structura tranzacțiilor bursiere este un alt indicator al dezvoltării pieței de capital, care reflectă diversitatea instrumentelor financiare existente pe piață și al gradului de interes manifestat de investitori

Tabelul nr. 2.2

Structura tranzacțiilor bursiere – BVB 2007

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Creșterile înregistrate de capitalizarea bursieră și de valoarea tranzacțiilor au fost mai ridicate în cazul pieței Rasdaq.

În aceste condiții rezultă că fuziunea realizată în urma cu doi ani între Bursa de Valori București și Bursa Electronică Rasdaq a reușit .

Figura nr. 2.2.

Structura tranzacțiilor bursiere –BVB 2007

Sursa: realizat de autor

Creșterule înregistrate de capitalizarea bursieră și de valoarea tranzacțiilor au fost mai ridicate în cazul pieței Rasdaq.

În aceste condiții rezultă că fuziunea realizată în urma cu doi ani între Bursa de Valori București și Bursa Electronică Rasdaq a reușit .

Fuziunea a adus pe lângă plus valoare și un plus de vizibilitate pentru titlurile tranzacționate pe piața Rasdaq.

Valoarea trazacționată la BVB și numărul de intermediari financiari

Tabelul nr. 2.3

Valoarea trazacționată și numărul

de intermediari financiari (acțiuni) – BVB 2007

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Valoarea tranzacțiilor negociate pe parcursul anului 2007 a crescut cu aproximativ 70% fată de anul 2006 depășind 18 miliarde de lei.

Media zilnică a operațiunilor bursiere (acțiuni) s-a situat la cele 2 segmente de piață la valoarea de 55,2 milioane lei pe zi , respectiv valoare de 17 milioane lei pe zi.

Indici bursieri

Indicele bursier este un factor care ajută la evaluarea unei burse în ansamblu. El este utilizat în principal de furnizorii de știri și de companiile de servicii financiare pentru evaluarea fondurilor de investiții.

În 2007 au fost puse la dispoziția investitorilor primele instrumente financiare derivate ca activ suport indicii BET si BET-FI.

Tabelul nr. 2.4

Evoluția indicilor bursieri- BVB 2007

Sursa: realizat de autor, calcule BVB

Figura nr. 2.3

Evoluția indicilor bursieri- BVB 2007

Sursa: realizat de autor

Toți indicii bursieri au încheiat anul 2007 la valori superioare celor de start. Indicii pieței bursiere BVB au atins în 2007 maxime istorice.

2.2.2. PIAȚA DE CAPITAL BVB ÎN ANUL 2008

Anul 2008 a avut loc unele evenimente pozitive, dar și unele negative pe piața BVB. Evenimente pozitive:

S-a lansat Arena Gateway – o nouă versiune a sistemului de tranzacționare al BVB,. Această aplicație are rolul de a asigura un nivel tehnologic superior schimbului de informații între sistemele intermediarilor și cele ale BVB. El se realizează prin utilizarea unei interfețe programabile API (Application Programming Interface). În acest fel se optimizează fluxul operațional cu platformele de tranzacționare on-line administrate de intermediari, toate funcțiile operațiunilor de tranzacționare din sistemul central devin accesibile și se pot integra în sistemele participanților. Eficiența în utilizarea capacității liniilor de comunicație dintre sistemul BVB și participanții la piața a crescut.

Apar trei noi servicii de date oferite de BVB pentru a facilita accesul participanțăților la piața de valori și a publicului larg la informații bursiere.

”Web Mobile” –accesul la site-ul BVB în format standard de telefon mobil.

”Web Free Membership Application” – permite preluarea cu un mecanism automat a informațiilor bursier.

Corporate Data Web Services acesta permite preluarea datelor corporative pentru emitenții listați la BVB.

Anul 2008 a reprezentat pentru Bursa de Valori București una dintre cele mai complicate perioade din istoria modernă a pieței de capital din România.

Evoluțiile ale cotațiilor bursiere înregistrate pe parcursul anului au fost nefavorabile.

Tabelul nr. 2.5

Capitalizarea cumulată bursieră-BVB 2008

Sursa: BVB, calcule proprii

Figura nr 2.4

Ponderea capitalizării bursiere în PIB- BVB 2008

Sursa: realizat de autor

Evoluția principalilor indicatori ai pieței în 2008: Capitalizarea bursieră a coborât de la nivelul de aproape 57,8 Ron în decembrie 2007 la 11 miliarde euro . În 2008 au fost transferate pe piața reglementată 5 dintre cele mai lichide companii de pe piața Rasdaq, (Dafora, Condmag, Transilvania Constructii, Romcarbon, Ves).

Tabelul nr. 2.6

Structura tranzacțiilor bursiere – BVB 2008

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Schimbări pozitive au avut loc și în structura tranzacțiilor bursiere :

Apar la tranzactionare pe piata administrată de către BVB primelor acțiuni emise de o companie straină, (Erste Bank), Se diversifică produselor derivate disponibile la tranzacționare: astfel, participanții la piața au dispus și de contracte futures cu activ suport pe acțiuni și pe valute. Se listează primului fond pe piața relementată BVB la categoria Organisme de plasament colectiv.

Figura nr. 2.5

Structura tranzacțiilor bursiere – BVB 2008

Sursa: realizat de autor

Tabelul 2.7

Valoarea trazacționată și numărul

de intermediari financiari (acțiuni) – BVB 2008

Sursa: realizat de autor, calcule BVB

Prețurilor acțiunilor listate la BVB s-a depreciat , iar valoarea tranzacțiilor în 2008 ș-a micșorat foarte mult .

Valoarea totală de tranzacționare a scăzut cu aproximativ -52,86% în 2008 ( prețurile, numărul total de tranzacții și volumul de acțiuni a scăzut).

Indicii BVB au înregistrat pierderi printre cele mai ridicate dintre piețele bursiere europene. Astfel, indicele de referință al pieței BET a scăzut cu cel puțin 70% sub valoare de start 01-2008. Configurația investitorilor a suferit schimbări în sensul reducerii ponderii investitorilor străini în totalul rulajelor în 2008.

Indicii bursieri în 2008 au fost intens corelați cu cei ai burselor internaționale, cauzând astfel o volatilitate extrem de ridicată a pieței autohtone.

Tabelul 2.8

Evoluția indicilor bursieri – BVB 2008

Sursa: realizat de autor, calcule BVB

Schimbări pozitive au avut loc și în cazul indicilor bursieri.

În 2008 se lansează indicii : BET-XT, BET-NG. Se dorește vizualizarea transformărilor în piață a prețutilor a 25 de companii printre care și SIF-urile , în principalele cele asociate sectorului energetic.

2.2.3. PIAȚA DE CAPITAL BVB ÎN ANUL 2009

Pe piața bursieră în anul 2009 după derularea unui ciclu de 11 ani, a urmat o perioadă de revenire a pieței de capital.

Tabel nr. 2.9

Capitalizarea cumulată bursieră- BVB 2009

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Anul bursier 2009 ar putea fi numit “anul instrumentelor financiare cu venit fix”.

Tranzacțiilor cu obligațiuni s-a apropiat în anul 2009 de pragul de 1.000 de operațiuni, iar rulajul pe piaîa obligatară a înregistrat un record absolut: peste 300 de milioane de euro (de aproape cinci ori mai mare decât valoarea tranzacțiilor cu obligațiuni din anul anterior ).

Figura nr. 2,6

Ponderea capitalizării bursiere în PIB – BVB 2009

Sursa: realizat de autor

Tabelul nr. 2.10

Structura tranzacțiilor bursiere – BVB 2009

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Figura nr. 2.7

Structura tranzacțiilor bursiere – BVB 2009

Sursa: realizat de autor

În 2009: au fost listate :

trei companii noi : Farmaceutica Remedia, COMCM, BOROMIR PROD;

unități de fond: primul fond de investiții de tip închis cu capital garantat – OTP WiseRO;

Obligațiuni internaționale: emisiunea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare;

Obligațiuni municipale: 13 noi emisiuni; prima emisiune de obligațiuni a unei comune.

Titluri de stat: au fost două emisiuni noi ;

Tabel nr. 2.11

Valoarea trazacționată și numărul

de intermediari financiari – BVB 2009

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor cu acțiuni s-a apreciat cu foarte puțin în 2009.

Tabelul 2.12

Evoluția indicilor bursieri – BVB 2009

Sursa: realizat de autor, calcule BVB

Tot în 2009 BET-C are cea mai mică valoare multianuală de 1887 puncte.

BET-C (indice de compoziție ) a crescut cu 37.3% și a fost în acest an peste media europeană, pozitionând astfel piața bursieră din România printre cele mai dinamice din Europa. El s-a apreciat din cauza creșterii prețurilor de tranzacționare ale titlurilor deja listate și a creșterii numărul tranzacțiilor.

S-au făcut modificări la :

”mecanismele de piață BVB: eliminarea suspendării pieței în funcție de variația indicelui BET, calcularea prețului de referința ajustat, extinderea limitei zilnice de variație a prețului, conturile contingente, pregațirea noului model operațional, reducerea perioadei de fixing, testarea soluției de back-up, pregătirea produselor structurate, a sistemului alternativ de tranzacționare .”(BVB.2010)

Piața la termen: introducerea în premieră a serviciilor de market-making, RBS BANK România devenind market pe contractul futures Euro/Ron.

2.2.4 Piața de capital BVB în anul 2010

”În 2010 există semnale de revenire a lichidității tuturor tipurile de instrumente financiare tranzacționate la BVB;

Tot în 2010 se produce listarea Bursei de Valori București pe propria piață reglementată la vedere , a primelor emisiuni de produse structurate listate la BVB ( Erste Bank AG) și de Raiffeisen Centrobank AG ;

În 2010 se produce lansarea ARENA XT – o platformă pentru societățile de brokeraj, cu funcționalități de middle și back-office, care poate fi utilizată atât de clienți care își administrează propriile investiții, cât și de brokeri ce admistrează investițiile clienților lor.” (B.V.B. 2011)

Tabel nr. 2.13

Capitalizarea cumulată bursieră – BVB 2010

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Figura nr. 2.8

Ponderea capitalizării bursiere în PIB – BVB 2010

Sursa: realizat de autor

Tabelul nr. 2.14

Structura tranzacțiilor bursiere- BVB 2010

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Figura nr. 2.9

Structura tranzacțiilor bursiere – BVB 2010

Sursa: realizat de autor

Tabel nr. 2.15

Valoarea trazacționată și numărul

de intermediari financiari – BVB 2010

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

”Se înregistrează câteva recorduri la BVB:

cea mai importantă creștere – la nivelul pieței instrumentelor financiare cu venit fix ; Trei companii provenite de pe Rasdaq, admise la tranzacționare pe piața reglementată, 6 emisiuni de obligațiuni corporative, o emisiune de unități de fond, o emisiune de drepturi de preferință; 

În 2010 s-a tranzacționat o valoare de tranzacționare, într-o ședință de tranzacționare a fost un record (104.4 milioane RON). Aceasta s-a realizat pe piețe de tip Deal și order-driven.

record piață a derivatelor – 23 tranzacții, cu 307 contracte EUR/RON Futures tranzacționate, din care 164 contracte cu scadență în luna martie 2010 ; ” (B.V.B, 2011)

Tabel nr. 2.16

Evoluția indicilor bursieri- BVB 2010

Sursa: realizat de autor, calcule BVB

Aproape toți indici bursieri calculați la BVB – SEGMENTUL BVB au o variatie pozitiva confirmânf dinamica pieței bursiere BVB .

2.2.5 PIAȚA DE CAPITAL BVB ÎN ANUL 2011

Anul 2011 s-a caracterizat prin: piețe financiare europene și internaționale, cu volatilitate crescută , volatilitate transferată și piaței românești de capital.

Valoarea de 81 de miliarde de Ron a fost capitalizarea bursiere în 2011.

Tabel nr. 2.17

Capitalizarea cumulată bursieră – BVB 2011

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Figura nr. 2.10

Ponderea capitalizării bursiere în PIB- BVB 2011

Sursa: realizat de autor

Tabelul nr. 2.18

Structura tranzacțiilor bursiere- BVB 2011

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Figura nr. 2.11

Structura tranzacțiilor bursiere – BVB 2011

Sursa: realizat de autor

Tot în 2011 acțiunile a trei companii străine – E.ON AG, Deutsche Telekom AG și Bayer AG străine au fost introduse la tranzacționare.

” Prin companiilor de brokeraj participante la sistemul de tranzacționare al BVB și care sunt market maker s-a efectuat accesul investitorilor locali la lichiditatea asociată acțiunilor străine introduse la tranzacționare pe ATS – Secțiunea Internațională .” (B.V.B, 2012).

Tabel nr. 2.19

Valoarea trazacționată și numărul

de intermediari financiari – BVB 2011

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Tabelul nr. 2.20

Evoluția indicilor bursieri- BVB 2011

Sursa: realizat de autor, calcule BVB

Îndicele blue chips BET a scăzut cu 18% sub valoarea de start. O evoluție negativă descendentă au avut și ceilalți indici bursieri calculați de BVB.

Fondului Proprietatea s-a listat la BVB în 2011, constituind um moment important pentru BVB.

Procesul de transfer pe piața reglementată a unor acțiuni tranzacționate pe piața Rasdaq a continuat .

” În 2011 au fost listate pe piața reglementată primul instrument financiar REITs – Real Estate Investment Trusts de New Europe Property Investments plc.” (B.V.B. 2012)

2.2.6 PIAȚA DE CAPITAL BVB ÎN ANUL 2012

În anul 2012 s-a reluat privatizărilor companiilor din portofoliul Statului., până acum având loc oferte publice inițiale la Nuclearelectrica (10% din acțiunile companiei) și Romgaz (15% din acțiunile companiei).

Oferta Romgaz a fost cel mai mare IPO din istoria Bursei, prin care s-au atras 1,7 miliarde lei, tranșa micilor investitori fiind putenic suprasubscrisă (valoarea subscrierilor depășind 1 miliard de euro).

Statul și-a diminuat participațiile la Transgaz și Transelectrica, deruland oferte publice secundare de vânzare a 15% din acțiunile fiecareia din companiile de utilități, printre efectele pozitive numărându-se creșterea freefloat-ului și a lichidității acestor acțiuni.

Listare a companiilor Statului ar putea stimula interesul companiilor private de a se lista la BVB,

Tabel nr. 2.21

Capitalizarea cumulată bursieră – BVB 2012

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Figura nr. 2.12

Ponderea capitalizării bursiere în PIB – BVB 2012

Sursa: realizat de autor

Structura tranzacțiilor bursiere

Structura tranzacțiilor bursiere este un alt indicator al dezvoltării pieței de capital, pentrua reliefa diversitatea instrumentelor financiare existentepe piață și al gradului de interes manifestat de investitori.

Tabelul nr. 2.22

Structura tranzacțiilor bursiere- BVB 2012

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Figura nr. 2.13

Structura tranzacțiilor bursiere –BVB 2012

Sursa: realizat de autor

Tabel nr. 2.23

Valoarea trazacționată și numărul

de intermediari financiari – BVB 2012

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Tabel nr. 2.24

Evoluția indicilor bursieri- BVB 2012

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

2.2.7 PIAțA DE CAPITAL BVB ÎN ANUL 2013

Anul 2013 nu s-a deosebit foarte mult de anul 2012.

Tabel nr. 2.25

Capitalizarea cumulată bursieră- BVB 2013

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Structura tranzacțiilor bursiere

Structura tranzacțiilor bursiere este un alt indicator al dezvoltării pieței de capital, pentrua reliefa diversitatea instrumentelor financiare existentepe piață și al gradului de interes manifestat de investitori.

Tabel nr. 2.26

Structura tranzacțiilor bursiere-BVB 2013

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Figura nr. 2.14

Structura tranzacțiilor bursiere –BVB 2013

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Tabel 2.27

Valoarea trazacționată la BVB și numărul

de intermediari financiari – BVB 2013

Sursa: realizat de autor, calcule proprii

Tabel nr. 2.28

Evoluția indicilor bursieri- BVB 2013

Sursa: realizat de autor, calcule BVB

În a doua jumatate a anului 2013, a fost constituit un grup de lucru format din reprezentanți ai BVB, ASF, ai Băncii Naționale a României, Ministerului de Finanțe, ai intermediarilor, investitori și alți participanți la piața de capital, pentru identificarea elementelor cheie necesare reclasificării, de către MSCI, a României din categoria Piețelor de Frontieră în cea a Piețelor Emergente.

CAPITOLUL 3

3.1. PIETELE DE CAPITAL DIN EUROPA CENTRALA ȘI

DE EST – ANALIZA COMPARATIVA

Bursa de Valori București încă de la înfințare a dorit construirea celei mai performante piețe de capital din regiune, în scopul integrării cu succes a României în Uniunea Europeană, ”o piață eficientă, cu reguli corecte, atractivă și compatibilă cu standardele europene, care să devină un factor de influență a tendințelor economice și instituționale și să se constituie într-un mediu de dezvoltare și inițiativă antreprenorială prin oferirea de servicii, mecanisme și norme pentru mobilizarea, atragerea și alocarea eficientă a resurselor financiare, în condiții de transparență și siguranță” (Raport anual BVB).

În anul 2003 Bursa de Valori București a devenit membru cu drepturi depline al Federației Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS) și a menținut statutului de membru corespondent la Federația Europeană a Burselor de Valori (FESE) și la Federația Internațională a Burselor de Valori (WFE).

BVB în 2013 a încheiat un acord de cooperare cu Bursei de Valori din Atena pe un segment de piață “new market”, predestinat emitenților – companiilor noi inființate și cu cu potențial de creștere.

” Ea a semnat cu Centrul din Salonik al Bursei de Valori din Atena un acord de cooperare pentru crearea la BVB a unui segment de piață – new market, destinat emitenților – companii nou inființate dar cu potențial de creștere.”(B.V.B. 2015)

În data de 29.11.2006 s-a desfașurat, la Frankfurt/Main ” Adunarea Generală a Federației Europene a Burselor de Valori (FESE)” care a hotărât admiterea Bursei de Valori București ca membru cu drepturi depline al acesteia, începând cu data de 1 ianuarie 2007. 

Federația Europeană a Burselor de Valori (FESE) reprezintă operatorii de pe piețele reglementate europene. FESE reprezintă 36 schimburi ( în acțiuni, obligațiuni, derivate și produse de bază), prin 19 membri cu drepturi depline,  din 30 de țări, precum și 1 membru afiliat și 1 membru observator .

Membrii FESE au o structură distinctă de piață de capital și funcționează în conformitate cu reguli bine stabilite. Acest lucru este verificat de autoritățile de reglementare FESE și strict aplicate de către echipe FESE de supraveghere a pieței.

FESE realizează o statistică a Federației Europene a Burselor de Valori și emite rapoarte anuale statistice privind piețele de capital europene . ”Raportul European Exchange” reprezintă o sursă valoroasă de informații asupra industriei de schimb din Europa și este realizat de Federația European Securities Exchanges (FESE). În raportul de schimb european , cifrele cheie ale fiecărui operator de piețe reglementate sunt cuprinse pe o declarație de o pagină și permit compararea ușoară și transparentă a cifrelor financiare importante din activitatea lor.

În continuare vom compara 4 burse de valori din Europa pe o perioadă de 3 ani 2011-2013 având în vedere ”Raportul European Exchange” 2011, 2012, 2013.

Cele 4 burse alese sunt:

Dimensiunea celor 4 operatori FESE

Cifra de afaceri este – Un indicator relevant pentru randamentele viitoare, este P/BV (price/book value sau pret/capital propriu – n. a.). Indicatorul era funcțional în anii anteriori crizei. O cifră de afaceri mică este de dorit, deoarece cheltuielile investitorului sunt mai mici. (ex. aceasta înseamnă că investitorul

plătește mai puțin în comisii de brokeraj).

Tabel nr. 3.1

Cifra de afaceri (4 operatori FESE)

(milioane euro)

Sursa : www. fese.be

Figura nr. 3.1

Cifra de afaceri – milioane euro (4 operatori FESE)

Sursa : www. fese.be

Tranzacții bursiere 

In sens larg, tranzacțiile bursiere încadrează totalitatea actelor de vânzare-cumpărare realizate atât în interiorul bursei, cât și în afara acesteia, pe piața extrabursieră. În sens restrâns, tranzacțiile bursiere fac referire exclusiv la tranzacțiile efectuate în cadrul bursei de valori.

Informația privind tranzacțiile bursiere se utilizează ca indicațor de eficiență a pieței de capital.

Tabel nr. 3.2

Tranzacții–acțiuni (4 operatori FESE)

Sursa : www. fese.be

Figura. nr. 3.2

Tranzacții –acțiuni (4 operatori FESE)

Sursa : www. fese.be

Capitalizarea bursieră

Capitalizarea bursieră este calculată ca produs între prețul curent al unei acțiuni și numărul total de acțiuni emise de companie.

Ea reprezintă valoarea de piață a unei companii cotate la bursă și redă valoarea netă a companiei, fiind un factor determinant în evaluarea acțiunilor. Nu reflectă întotdeauna valoarea reală a companiei, așa cum se întâmplă în cazul ofertelor de preluare sau de achiziție.

Capitalizarea bursieră este unul din cei mai buni indicatori ai lichidității, relevând ușurința cu care se pot tranzacționa titlurile companiei respective, mai ales din perspectiva unui investitor care a imobilizat sume mari de bani în acțiuni și dorește să știe în ce măsură i se oferă posibilitatea să găsească o contraparte în cazul în care dorește să vândă acțiunile respective. Această trăsătură devine foarte importantă pentru selecționarea titlurilor din structura unui portofoliu în funcție de capitalizarea lor bursieră.

Tabel nr. 3.3

Capitalizarea bursieră în valoare absolută- (milioane euro)

Sursa : www. fese.be

Figura nr. 3.3

Capitalizarea bursieră în valoare absolută- (milioane euro)

Sursa : FESE

Numărul de companii listate este un indicator de dimensiune al pieței de capital.

Tabel nr. 3.4

Companii listate –acțiuni (4 operatori FESE)

Sursa : www. fese.be

Figura nr. 3.4

Companii listate –acțiuni (4 operatori FESE)

Sursa : www. fese.be

Tabel nr. 3.5

Rezultate financiare – Veniturile burselor de valori

Sursa : Sursa : www. fese.be

Tabel nr. 3.6

Rezultate financiare – Costurile burselor de valori

Sursa : Sursa : www. fese.be

Rezultate financiare ale celor 4 burse de valori sunt bune. Toate cele 4 burse de valori mobiliare au avut profit.

Concluzie

Principala problema a pietei de capital autohtone este lipsa emitentilor atractivi care să poată absorbi sume importante ale investitorilor străini. Situația economiei la nivel mondial dă semne clare de ieșire din criză, iar încrederea investitorilor privind plasamentele în acțiuni este pe un trend ascendent.

3.2. COMPARAȚIE ÎNTRE EVOLUȚIA INDICILOR BVB

ȘI CEI REGIONALI FAȚĂ DE MAXIMELE DINAINTEA CRIZEI

Criza  financiară  mondială,  urmată  de  criza  datoriilor  suverane  ale  statelor  europene,  au  afectat și economia României. Economia avea carențe structurale și era vulnerabilă la schimbarea condițiilor de pe piețele externe.

În acest context analizarea burselor din est-europene în contextul crizei financiare reprezintă un subiect de actualitate. În perioade de criză , pe piața de capital apar schimări pe care încercăm să le marcăm. Momentul vizibil al Crizei economice mondială a început în S.U.A odată cu prabușirea băncii americane Lehman Brothers, primele semne însă au apărut cu un an și jumătate înainte.

”Este momentul de la care nu s-a mai putut ascunde nimic, dar și momentul extrem de discutabil în care s-a pus problema pachetelor de salvare, adică perfuzia din bani publici pentru acești coloși financiari care erau considerați too big to fail” (Dăianu, 2010).

Legăturile pe care acești coloși financiari le aveau pe plan mondial cu instituții financiare, investitori importanți a determinat găsirea pe moment a unor soluții de salvare cu ajutorul bugetelor naționale.

Primele consecințe ale crizei au fost : creșterea deficitelor și a datoriilor publice, creșterea galopantă a șomajului, riscul unei crize de lichiditate , respectiv a unei crize de insolvență.

Presați de rezultatele negative și de societatea civilă , guvernele și-au nuanțat foarte mult poziția în legătură cu finanțare din bani publici.

Efectele crizei financiare la nivel global s-a manifestat și în România : la nivelul piețelor financiare și de capital, dar și la nivelul instituțiilor de reglementare și supraveghere (băncilor centrale naționale și al autorităților piețelor de capital).

În consecință.întărirea regulilor prudențiale în paralel cu cele de transparență au constituit primele măsuri care s-au adoptat la nivel mondial și, implicit, în România.

Primele afectate de criza financiară au fost societățile de intermediere al căror număr a scăzut constant în perioada 2008-2011.

Intermediarii financiari sunt : institutii , bănci. companii de asigurare, fonduri mutuale de investitii, fonduri de pensii etc. – care transferă fondurile bănești de la agenți economici, inclusiv de la persoanele individuale, care au surplus bănesc, către agenții economici cu deficit bănesc.

Tabel 3.7

Numărul de societăți bursiere BVB în perioada 2008-2010

Sursa: BVB

Capitalizarea bursieră – indicator descris de Warren Buffet ca fiind probabil unica și cea mai bună formă de a evalua în orice moment a dimensiuni unei piețe de capital.

Tabel 3.8

Capitalizarea bursieră în valoare absolută BVB- milioane euro

Sursa: www. fese.be

În urma analizării capitalizării bursiere pe cele 4 piețe bursiere se observă o scădere bruscă în 2008 a acesteia , urmată de o creștere lentă pe toate cele 4 piețe bursiere.

Urmărind evoluția capitalizării bursiere în perioada crizei financiare, observă că cea mai accentuată scădere a capitalizării bursiere s-a înregistrat la Warsaw Stock Exchange, dar acestă bursă s-a redresat până în anul 2010. Acest lucru s-a realizat printr-o politică de susținere a pieței de capital. Privatizărilor companiilor de stat au fost continuate prin intermediul pieței de capital, a crescut încrederea și interesul investitorilor de retail, dar și a celor instituționali pentru această piață.

Bursa din București, Sofia și din Budapesta nu a reușit să ajungă la valoarea inițială (valoarea din anul 2007) nici în anul 2011.

Tabel 3.9

Capitalizarea bursieră BVB raportată la PIB (%)

Sursa: BVB/CNVM/ W.B raport 2011(www.trading economics.com).

Figura 3.5

Capitalizarea bursieră BVB raportată la PIB (%)

Sursa: proprie

Obiectivul fiecărei burse este ca % capitalizării bursieră raportată la PIB-ul național să fie cât mai mare, având în vedere că capitalizarea bursieră, în țările dezvoltate, cu burse de valori importante au depășit de mult PIB-ul național.

Cel mai mult s-a mărit % capitalizării bursieră raportată la PIB în Polonia (40,6%), urmată de Ungaria (21,25%) și România (20,4%). Piața de capital din Polonia rămâme un model pentru țările est-europene.

Creșterea economică înregistrată în întreaga zonă a Europei în anul 2007 este reflectată și în ponderea importantă pe care o reprezenta capitalizarea bursieră în produsul intern brut al statelor analizate. Consumul în 2007 era mare, ceea ce a generat un PIB mare, dublat însă și de o dorință al populației de a investi pe piața de capital.

Criza financiară s-a declanșat în anul 2007 . Ea a condus la o scădere a investițiilor și a consumului, anul 2008 fiind un an de declin în toate cele patru state analizate în raport cu perioada anterioară. Deși o scădere semnificativă s-a înregistrat în cazul Poloniei, având în vedere avansul mare pe care această piață de capital îl avea față de celelalte piețe analizate, Bursa din Varșovia se menține pe primul loc în statele din regiune. România, cu un procent de 9,96%, se situează în continuare pe ultima poziție.

Anul 2009 a indicat o revenire a întregului sector financiar, însă nivelul existent înainte de declanșarea crizei financiare este departe de a mai fi atins, anul 2010 marcând o tendință de stabilizare.

Anul 2010 indică Polonia ca fiind piața cu cea mai mare pondere a capitalizării bursiere în PIB (40,6%), cu o revenire spectaculoasă, confirmând poziția de leader în regiune. România devansează Bulgaria în privința ponderii capitalizării bursiere în PIB cu o cotă de 20,4%.

Evoluția valorii tranzacțiilor pe piețele europene

Tabel 3.10

Evoluția valorii tranzacțiilor pe piețele europene (mil euro)

Sursa: BVB/CNVM

Evoluția valorii tranzacțiilor pe piețele europene (mil euro) analizate în perioda crizei a fost descendentă.

Numărul companiilor admise la tranzacționare pe piețele reglementate:

Tabel nr. 3.11

Companiilor admise la tranzacționare

pe piețele europene (număr)

Sursă: www.fese.be

Figura 3.6

Companiilor admise la tranzacționare

pe piețele europene (număr)

România se află pe locul 3 în ierarhia celor 4 state referitor la – numărului de companii listate. Numărului de companii listate, pe primele două locuri se situează Polonia și, surprinzător, Bulgaria, care deși are un număr mare de companii admise la tranzacționare, capitalizarea bursieră, așa cum arătam anterior, este însă mică.

România și nici celelalte state din regiune, nu au reușit o promovare susținută a pieței de capital și atragerea de noi companii care să se finanțeze prin această modalitate, ceea ce a făcut ca, în paralel cu efectele crizei pentru bursa ca piață secundară, nivelele capitalizării să fie la valori mici.

Tabelul 3.12

Numărul de noi societăți admise la tranzacționare

ca urmare a derulării unei IPO pe pițele europene

Sursa: CNVM

Bursa poloneză a ocupat locul secund, după London Stock Exchange, în ceea ce privește valoarea ofertelor publice inițiale (IPO). De exemplu, în anul 2009, numărul ofertelor a fost de 38, iar valoarea acestora a fost de aproximativ 1,6 miliarde de euro.

Indici bursieri europeni

Tabel 3.13

Evoluția principalilor indici bursieri europeni în anul 2007-2110

Sursa: BVB/CNVM

Indici bursieri în 2008 au scăzut foarte mult: BET Index (-70,5) – piața BVB, urmată de BUX Index – piața bursieră din Ungaria – care a scăzut cu -53,3 și WIG20 Index – piața bursieră din Polonia care a scăzut cu 48,2.

Secretul bursei de valori Varșovia de ieșire din criză

Analiști consideră că reveniriea spectaculoasă a Bursei din Varșovia după momentul declanșării crizei din 2007 și atingerea nivelului de capitalizare bursieră anterior crizei se datorează în primul rând aducerii pe piață a unui număr mare de noi emitenți, copleșitor mai mare decât în celelalte state analizate din regiune. Bursa de la Varșovia este bursa ofertelor publice inițiale, grație politicii guvernului polonez de a desfășura operațiunile de privatizare utilizând mecanismele pieței de capital.

.

Considerații finale

Am ales tema ” Piața acțiunilor. Analiză comparativă FESE ” deoarece problemele cele mai importante le au piețele valorilor mobiliare în formare.

În Capitolul 1 – este  prezentat cadrul teoretic privind piața de capital. Formarea pieței valorilor mobiliare în România și dezvoltarea bursei de valori reprezintă componentele esențiale ale procesului de restructurare a sistemului economic în țara noastră și de creare a mecanismului și instituțiilor specifice unei economii de piață.

În Capitolul 2 – este  analizată Bursa de valori București în perioada (2007-2013).

În anul 2007 a debutat Bursa de Valori București ca operator bursier în cadrul pieței financiare unice europene; investitorii străini au început să creadă în economia românească. Valoarea tranzacțiilor negociate pe parcursul anului 2007 a crescut cu aproximativ 70% fată de anul 2006. Au fost puse la dispoziția investitorilor primele instrumente financiare derivate ca activ suport indicii BET și BET-FI. Creșterule înregistrate de capitalizarea bursieră și de valoare a tranzacțiilor au fost mai ridicate în cazul pieței Rasdaq.

Până la mijlocul anului 2008 a durat etapa de maturizare a pieței de capital , când piețele internaționale și-au pus amprenta pe piața națională. Evoluțiile ale cotațiilor bursiere înregistrate pe parcursul anului au fost nefavorabile . BET a scăzut cu cel puțin 70% sub valoare de start 01-2008. Valoarea totală de tranzacționare a scăzut cu aproximativ -52,86%. Prețurilor acțiunilor listate la BVB s-a depreciat. Tot în 2008 s-a lansat Arena Gateway ( o nouă versiune a sistemului de tranzacționare al BVB) , apar trei noi servicii de furnizare date bursiere , apar la tranzactionare primelor acțiuni emise de o companie straină, Se diversifică produselor derivate disponibile la tranzacționare: contracte futures cu activ suport pe acțiuni și pe valute, Se listează primului fond pe piața relementată BVB la categoria Organisme de plasament colectiv. Se lansează indicii : BET-XT, BET-NG. Se dorește vizualizarea transformărilor în piață a prețutilor a 25 de companii printre care și SIF-urile , în principal asociate sectorului energetic.

În anul 2009 – a urmat o perioadă de revenire a pieței de capital. Anul bursier 2009 ar putea fi numit “anul instrumentelor financiare cu venit fix”. Tranzacțiilor cu obligațiuni s-a apropiat de pragul de 1.000 de operațiuni, iar rulajul pe piață obligatară a înregistrat un record absolut: peste 300 de milioane de euro (o creștere de peste 5 ori ). BET-C(indice de compoziție ) a crescut cu 37.3% și a fost în acest an peste media europeană, pozitionând astfel piața bursieră din România printre cele mai dinamice din Europa. El s-a apreciat din cauza creșterii prețurilor de tranzacționare ale titlurilor deja listate și a creșterii numărul tranzacțiilor

În 2010 există semnale de revenire a lichidității tuturor tipurile de instrumente financiare tranzacționate la BVB; se produce lansarea ARENA XT – o platformă pentru societățile de brokeraj; se înregistrează câteva recorduri la BVB – la nivelul pieței instrumentelor financiare cu venit fix , la valoare de tranzacționare, record într-o ședință de tranzacționare. Record de piață a derivatelor.

Anul 2011” s-a caracterizat prin: piețe financiare europene și internaționale, cu volatilitate crescută , transferată și piaței românești de capital. În 2011 au fost listate pe piața reglementată primul instrument financiar REITs – Real Estate Investment Trusts de New Europe Property Investments plc.” (B.V.B. 2012)

În anul 2012- s-a reluat privatizările companiilor din portofoliul Statului. Până acum având loc oferte publice inițiale la Nuclearelectrica (10% din acțiunile companiei) și Romgaz (15% din acțiunile companiei).

Anul 2013 nu s-a deosebit foarte mult de anul 2012. În a doua jumatate a anului 2013, a fost constituit un grup de lucru format din reprezentanți ai BVB, ASF, ai BNR și alți participanți la piața de capital, pentru identificarea elementelor cheie necesare reclasificării, de către MSCI (Firma americană – printre cei mai mari furnizori de indici de acțiuni la nivel mondial) , a României din categoria Piețelor de Frontieră în cea a Piețelor Emergente.

În Capitolul 3 – am încercat o analiză comparativă între Bursa de valori București și burselor de valori din Europa Centrală și de Est.

Federația Europeană a Burselor de Valori (FESE) reprezintă operatorii de pe piețele reglementate europene . FESE realizează o statistică a Federației Europene a Burselor de Valori și emite rapoarte anuale statistice privind piețele de capital europene . Bursa de Valori București devine membru cu drepturi depline al acesteia, începând cu data de 1 ianuarie 2007. În continuare am comparat 4 burse de valori din Europa (Bucharest stock exchange; Budapest Stock Exchange; Warsaw Stock Exchange) Bulgaria Stock Exchange.pe o perioadă de 3 ani 2011-2013 având în vedere ”Raportul European Exchange” 2011, 2012, 2013.

În genral cifra de afaceri a burselor de valori analizate au un trend descrescător, relevând o eficientizare a activității acestora (2011-2013). Tranzațiile pe piețele de capital analizate au un trend descrescător. Acest lucru relevă faptul bursele de valori nu au depășit în totalitate criza economică din anii trecuți. Capitalizarea bursieră în cei trei ani a crescut cu excepția pieței de capital din Bulgaria. Numărul companiilor listate pe piețele de capital analizate sunt în creștere , dar au încă valori mici față de alte piețe europene. Toate cele 4 burse de valori mobiliare au avut profit.Dar principala problema a pietei de capital autohtone este lipsa emitentilor atractivi care să poată absorbi sume importante ale investitorilor străini.

Analizarea burselor est-europene în contextul crizei financiare, pe piața de capital apar în perioda de criză apar schimbări semnificative cu influiențe asupra dezvoltării economiei, schimbări pe care am încercat să le subliniez.

Criza financiară mondială s-a declanșat în anul 2007 și a fost urmată  de  criza  datoriilor  suverane  ale  statelor  europene,  datorii care au  afectat și economia Românie. În acel moment România avea carențe structurale și vulnerabilității la schimbarea condițiilor de pe piețele externe. Momentul vizibil al Crizei economice mondială a început în S.U.A odată cu prabușirea băncii americane Lehman Brothers. Este momentul extrem de discutabil în care s-a pus problema pachetelor de salvare, adică perfuzia din bani publici pentru acești coloși financiari . Legăturile pe care acești coloși financiari le aveau pe plan mondial cu instituții financiare, investitori importanți a determinat găsirea pe moment a unor soluții de salvare cu ajutorul bugetelor naționale.

Efectele crizei financiare și a soluției prin finanțare cu bani publici la nivel global au venit imediat și s-a manifestat și în România : la nivelul piețelor financiare și de capital, dar și la nivelul instituțiilor de reglementare și supraveghere (băncilor centrale naționale și al autorităților piețelor de capital).

Primele afectate de criza financiară au fost societățile de intermediere (institutii , bănci. etc ) al căror număr a scăzut constant în perioada 2008-2011 (ex. SIF-uri 70 – în anul 2008, 61- în anul 2010 și 54 – în anul 2011. În urma analizării capitalizării bursiere- indicator de evalua în orice moment dimensiunea unei piețe de capital, pe cele 4 piețe bursiere (Bursa de Valori Bucuresti, Budapest Stock Exchange, Warsaw Stock Exchange, Bulgaria Stock Exchange )se observă o scădere bruscă în 2008 a acestuia(momentul vizibil al crizei) , urmată de o creștere lentă pe toate cele 4 piețe bursiere. De asemenea se observă că cea mai accentuată scădere a capitalizării bursiere s-a înregistrat la Warsaw Stock Exchange, dar acestă bursă s-a redresat până în anul 2010. Acest lucru s-a realizat printr-o politică de susținere a pieței de capital. Privatizărilor companiilor de stat au fost continuate prin intermediul pieței de capital, a crescut încrederea și interesul investitorilor de retail, dar și a celor instituționali pentru această piață.

Obiectivul fiecărei burse este ca % capitalizării bursieră raportată la PIB-ul național să fie cât mai mare, având în vedere că capitalizarea bursieră, în țările dezvoltate, cu burse de valori importante au depășit de mult PIB-ul național. Cel mai mult s-a mărit în % (capitalizării bursieră raportată la PIB) în Polonia (40,6%- 2010 ), urmată de Ungaria (21,25%-2010) și România (20,4%-2010). Piața de capital din Polonia rămâme un model pentru țările est-europene.

Evoluția valorii tranzacțiilor pe piețele europene (mil euro) analizate în perioda crizei a fost descendentă pe cele 4 piețe bursiere analizate în perioada (2007-2011) . Indici bursieri în 2008 au scăzut foarte mult: BET Index (-70,5) – piața BVB, urmată de BUX Index – piața bursieră din Ungaria – care a scăzut cu -53,3 și WIG20 Index – piața bursieră din Polonia care a scăzut cu 48,2. România se află pe locul 3 în ierarhia celor 4 state referitor la numărului de companii listate (82-în anul 2013) , pe primul loc se situează Polonia (895-în anul 2013)

România și celelalte state din regiune deși au crescut ca valoare la toate capitolele de dezvoltare a pieței bursiere , nu au reușit o promovare susținută a pieței de capital și atragerea de noi companii care să se finanțeze prin această modalitate, ceea ce a făcut ca, în paralel cu efectele crizei pentru bursa ca piață secundară, nivelele capitalizării să se mențină la valori mici.

Crizei economică mondială începută în 2008 , pentru piața de capital, a însemnat: scăderea cotațiilor instrumentelor financiare și a volumelor de tranzacționare; modificarea comportamentului investitorilor care, în aceste momente , își modifică opțiunile investiționale ( retrag banii de pe această piață în favoarea depozitelor bancare, a obiectelor de artă sau a metalelor prețioase etc.). Una din soluțiile redresării ar fi repunerea economiilor pe baze corecte, regândirea sistemului de reglementare și supraveghere a sectorului financiar, revenirea la problematica grupurilor financiare.