PIAłA BANCARĂ ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII PIAłA BANCARĂ ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII PIAłA BANCARĂ ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII PIAłA BANCARĂ ÎN CONTEXTUL… [607376]

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINłE ECONOMICE

PIAłA BANCARĂ ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII PIAłA BANCARĂ ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII PIAłA BANCARĂ ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII PIAłA BANCARĂ ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII
ECONOMIEI ROMÂNEȘTI ECONOMIEI ROMÂNEȘTI ECONOMIEI ROMÂNEȘTI ECONOMIEI ROMÂNEȘTI

Coordonator știinŃific:
Prof. Univ. Dr. H.C. Dan POPESCU

Doctorand: [anonimizat] 2009 –

CUPRINS

PARTEA I-A. PIAłA BANCARĂ: CONłINUT ȘI TRĂSĂTURI ÎN ECONOMIA MODERNĂ

INTRODUCERE…………………………………. …………………………………………… …………………………………………… …….5
SCURT ISTORIC AL PIEłEI BANCARE ÎN UE ȘI ÎN ROMÂNIA …………………………………………… …………….8
CAPITOLUL I. Radiografia pieŃei bancare………… …………………………………………… ……………………………………..14
I.1. RelaŃii intrat și interbancare…………… …………………………………………………………….. …………17
I.2. PiaŃa bancară internaŃională – înce puturi și evoluŃie…….………………………….. …………………………….18
CAPITOLUL II. Sistemul bancar contemporan – element e de funcŃionalitate…………………………. ………………….23
II.1. Principalele tipuri de bănci……………… …………………………………………..………………. …………23
II.2. ActivităŃile și funcŃiile îndeplin ite de bănci………………………………… ………………………………………….27
II.3. Structura organizatorică a unei bă nci – organigrama……………………………. ………………………………….29
CAPITOLUL III. Rolul Băncii Centrale ca instituŃie coordonatoare a pieŃei bancare………………… …………………33
III.1. Multiplele funcŃii îndeplinite de către Banc a Centrală………………………………….. ……………………….33
III.2. Obiectivele urmărite de Banca Cen trală și instrumentele de acŃiune utilizate pentru implementarea
acestora……………………………………. …………………………………………… …………………………………………… ……………..35
CAPITOLUL IV. PiaŃa bancară, componentă a pieŃei mo netare……………………………………… …………………………37
IV.1. Oferta de monedă……………… …………………………………………… …………………………………………… …….39
IV.2. Cererea de monedă…………….. …………………………………………… …………………………………………… …..41
IV.3. Multiplicatorul creditului…….. …………………………………………… …………………………………………… …..42
IV.4.Rezervele minime obligatorii–tehnic ă de control a pieŃei monetare………………… ………………………..45
CAPITOLUL V. OperaŃiunile bancare și gestiunea lor. …………………………………………… ……………………………….46
V.1. FuncŃiile active și pasive ale bănc ilor……………………………………….. …………………………………………..4 6
V.2. Gestiunea operaŃiunilor active și p asive………………………………………. …………………………………………47
V.2.1. Gestiunea operaŃi unilor active. Creditarea bancară……………… …………………………………47
V.2.2. Gestiunea operaŃi unilor pasive. Depozitele bancare……………… ………………………………..55
CAPITOLUL VI. Cuplul lichiditate – profitabilitate bancară. Gestionarea și controlul riscurilor
bancare…………………………………….. …………………………………………… …………………………………………… ……………..60
CONCLUZII………………………………….. …………………………………………… …………………………………………..6 7

PARTEA A-II-A. PIAłA BANCARĂ DIN ROMÂNIA – EVOLUłII ȘI INVOLUłII

CAPITOLUL I. Rolul băncilor în economia naŃională ș i mutaŃiile din sistemul bancar în perspectiva inte grării
europene……………………………………. …………………………………………… …………………………………………… …………….70
I.1. Geneza și transformările pieŃei bancare naŃio nale ………………………………………. …………………………..70
I.2. ConsideraŃii privind restructurarea sistemulu i bancar românesc în perioada de tranziŃie la econo mia
de piaŃă……………………………………. …………………………………………… …………………………………………… ………………73
CAPITOLUL II. Efectele modificărilor legislative as upra pieŃei bancare românești…………………. …………………78
II.1. Cadrul de reglementare a activităŃii bancare românești…………………………………… ………………………78
II.2.Reforma sistemului bancar – etapă îndeplinită în evoluŃia pieŃei bancare naŃionale…………… ………..89
II.3. Normele privind rezervele minime obligatorii în România………………………………….. ………………….91
II.4. Ratele medii ale dobânzilor practicate pe pia Ńa bancară românescă…………………………. ……………….96

CAPITOLUL III. Banca NaŃională a României – pilonul central în coordonarea sistemului bancar
românesc……………………………………. …………………………………………… …………………………………………… ………….105
III.1. Banca NaŃională a României, inst ituŃie coordonatoare cu rol de Bancă Centrală și de
emisiune……………………………………. …………………………………………… …………………………………………… …………..105
III.2. RelaŃiile de credit dintre BNR ș i băncile comerciale…………………………. …………………………………112
III.3. Stabilitatea financiară asigurat ă de către BNR………………………………. ……………………………………115
CAPITOLUL IV. InstituŃia bancară din România……. …………………………………………… ……………………………….117
IV.1.EvoluŃia și transformările ce au dus la moder nizarea instituŃiei bancare românești………….. ……….120
IV.2. Structura și dimensiunea sistemului bancar r omânesc…………………………………….. …………………..128
IV.2.1. Sectorul bancar românesc în perspectiva pr eaderării la UE – anul 2006. Modificări în
structura sistemului bancar românesc în anul 2007.. …………………………………………… ……………………….128
IV.2.2. Băncile din România în prezent……….. …………………………………………… …………………….143
CONCLUZII: Repere de actualitate privind situaŃia pieŃei bancare românești……………………… …………153

PARTEA A-III-A. INSTITUłIA BANCARĂ DIN ROMÂNIA DUPĂ 1989 ÎN PROCESUL
INTEGRĂRII ÎN SISTEMUL BANCAR EUROPEAN

CAPITOLUL I. ImportanŃa Băncii NaŃionale a Românie i pentru integrarea pieŃei bancare românești în pia Ńa
bancară europeană……………………………. …………………………………………… …………………………………………… ……..163
I.1. Implicarea BNR în procesul de integrare europe ană………………………………………… …………………….169
I.2. Rolul BNR în pregătirea participării la Eurosi stem……………………………………….. ……………………….173
CAPITOLUL II. InstituŃia bancară din România sub im pactul procesului de integrare………………… …………….177
II.1. Introducerea „leului greu” – fază premergătoa re a adoptării euro………………………….. ……………….177
II.2. Cunoașterea activităŃii de integrare european ă………………………………………….. ………………………….182
II.3. Angajamentele României în domeniul bancar și semnificaŃiile lor…………………………… …………….188
II.3.1. Acordul Basel și implicaŃiile sale……… …………………………………………… ……………………..188
II.3.2.Implementarea directivelor europene privind conglomeratele financiare……………………. 194
II.3.3. CerinŃele minime de acces și regimul de fun cŃionare ale instituŃiilor de credit din alte state
membre, precum și modalităŃile de supraveghere a ac estora……………………………………… …….196
II.4.Activitatea de reglementare bancară contabilă. …………………………………………… ………………197
CAPITOLUL III. Activitatea de autorizare, reglement are și supraveghere prudenŃială a pieŃei bancare
românești…………………………………… …………………………………………… …………………………………………… …………..199
III.1. Identificarea riscurilor în proc esul de supraveghere…………………………. ………………………………….203
III.2. Reguli generale și prudenŃa în c reditare……………………………………. ………………………………………..207
III.3. Rolul fondurilor de garantare a creditelor în cadrul sistemului financiartbancar di n
România…………………………………….. …………………………………………… …………………………………………… ………… 215
III.4.Instrumente de sprijin pentru sup ravegherea prudenŃială și stabilitatea financiară.. …………………..218
CAPITOLUL IV. Sistemul informatic și sistemul de de contări și plăŃi din România în vederea integrării
europene …………………………………… …………………………………………… …………………………………………… …………..221
IV.1. Sistemul informatic bancar românesc………. …………………………………………… …………………………..221
IV.1.1. EvoluŃii ale sistemului informatic bancar românesc……………………………………. ………….221
IV.1.2. Implementarea SEPA (Single European Payment Area )…………………………………………22 6
IV.2. Sistemul de decontări și plăŃi din România… …………………………………………… …………………………228
CONCLUZII…………………………………… …………………………………………… ………………………………………..238

PARTEA A-IV-A. SISTEMUL BANCAR EUROPEAN ȘI REVERBERA łIILE SALE PENTRU
ECONOMIA ROMÂNEASCĂ

CAPITOLUL I. PIAłA BANCARĂ EUROPEANĂ…………… …………………………………………… …………………..241
I.1.Sisteme bancare europene……………….. …………………………………………… ……………………………………247
I.1.1. Sistemul bancar britanic……………….. …………………………………………… …………………………247
I.1.2. Sistemul bancar german…………………. …………………………………………… ………………………..248
I.1.3. Sistemul bancar francez………………… …………………………………………… …………………………250
I.1.4. Sistemul bancar românesc……………….. …………………………………………… ………………………251
I.2. InstituŃii bancare cu vocaŃie europeană……. …………………………………………… ……………………………..252
I.2.1. Banca Reglementelor InternaŃionale (BRI)…. …………………………………………… ……………..252
I.2.2. Banca Europeană pentru ReconstrucŃie și Dezv oltare (BERD)……………………………….. …255
I.2.3. Banca Europeană de InvestiŃii (BEI)……… …………………………………………… ………………….257
CAPITOLUL II. ROLUL SISTEMULUI EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE ȘI AL BĂNCII
CENTRALE EUROPENE……………………………. …………………………………………… ……………………………………….261
II.1. Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) …………………………………………… ……………………..264
II.2. Banca Centrală Europeană (BCE)…………… …………………………………………… …………………………….265
II.3. Coordonarea și supravegherea bancară la nivel european…………………………………… …………………268
II.4. Coordonarea participării BNR la st ructurile/substruturile SEBC/BCE. Rolul BNR în preg ătirea
participării la Eurosistem……………………. …………………………………………… …………………………………………… ……270
CAPITOLUL III. ORIENTĂRI LA NIVELUL PIEłEI BANCARE EUROPENE……………………………………. 282
III.1. Aspecte privind integrarea în piaŃa bancară europeană…………………………………… ……………………282
III.2. SituaŃia actuală a pieŃei bancare europene.. …………………………………………… ……………………………283
CAPITOLUL IV. PIAłA BANCARĂ DIN ROMÂNIA. DEMERSURI PRIVIND INTEGRAREA
EUROPEANĂ…………………………………… …………………………………………… …………………………………………… …..290
IV.1. ImplicaŃiile integrării pieŃei bancare române ști………………………………………… …………………………294
IV.2. MutaŃii pe piaŃa bancară din România……… …………………………………………… …………………………..296
CAPITOLUL V. PIAłA BANCARĂ ÎN ROMÂNIA, ÎN UE ȘI PRO BLEMELE CRIZEI ECONOMICO –
FINANCIARE MONDIALE………………………….. …………………………………………… ……………………………………..299
V.1. Abordarea din punct de vedere istoric a crize i economicotfinanciare mondiale……………….. ………299
V.2. Măsurile întreprinse pe piaŃa bancară pentru rezolvarea problemelor crizei mondiale…………. ……302
V.3.Impactul crizei economicotfinanciare internaŃi onale asupra economiei românești………………. …….306
CONCLUZII ȘI CONSIDERAłII PERSONALE……………. …………………………………………… ……………312
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ……………………….. …………………………………………… ………………………….319
LISTĂ TABELE, GRAFICE, FIGURI ȘI CASETE……….. …………………………………………… …………….335
ANEXE……………………………. …………………………………………… …………………………………………… …………338

INTRODUCERE

Contextul istoric, economic și social al fiecărui s tat a influenŃat deta lungul timpului modul și stru ctura
de funcŃionare a sistemului bancar și a pieŃei banc are. Odată cu dezvoltarea capitalismului, a producŃ iei
industriale și a comerŃului, comerŃul de bancă și s istemele bancare naŃionale au cunoscut și ele o dez voltare
remarcabilă începând cu secolul al XXtlea.
Prin activitatea desfășurată de către bănci este in fluenŃată întreaga viaŃă economică contemporană.
Practic nu mai există domeniu al vieŃii economice ș i sociale care să nu aibă tangenŃă cu activitatea b ancară.
În prima parte „PiaŃa bancară: conŃinut și trăsătur i în economia modernă” am încercat o abordare
teoretică a pieŃei bancare, în general. Am pornit d e la un scurt istoric al activităŃii bancare europe ne și
românești, pentru a putea pune bazele următoarelor concepte necesare a fi definite în înŃelegerea tran sformărilor
survenite deta lungul timpului. Am insistat, în spe cial, pe caracteristicile pieŃei bancare contempora ne,
considerate a fi direcŃii de analiză a sectorului b ancar actual.

PARTEA I-A. PIAłA BANCARĂ: CONłINUT ȘI TRĂSĂTURI ÎN ECONOMIA MODERNĂ

SCURT ISTORIC AL PIEłEI BANCARE ÎN UE ȘI ÎN ROMÂNIA
Băncile au un trecut foarte îndepărtat, care nu poa te fi stabilit cu precizie. Se pune adesea întrebar ea
dacă băncile au putut apărea înaintea apariŃiei ban ilor. Unii autori, invocând mărturii istorice, ates tă faptul că
operaŃiunile bancare au apărut și stau dezvoltat în că cu mii de ani înaintea erei noastre, concomitent cu apariŃia
și dezvoltarea vieŃii sociale, ei bazândutși afirma Ńiile pe faptul că, în decursul timpului, băncile a sigurau
păstrarea unor obiecte de valoare, cum ar fi cele d in metale preŃioase.
O altă problemă ridicată este dacă baterea monedei, operaŃiunile de preschimbare de monedă de către
zarafi, ca și cele de acordare de credite de către cămătari sunt o ilustrare a prezenŃei bancare. Banc a nu este însă
o emanaŃie a AntichităŃii sau a Evului Mediu, ci ap ariŃia ei este legată de de punerea în circulaŃie a unui tip de
bani diferit de cel al monedei din metal preŃios sa u al monedei cu valoare intrinsecă prin crearea mon edei
fiduciare. Putem vorbi de apariŃia propriutzisă a b ăncilor doar din momentul în care acestea șitau pro pus
emisiunea de bilete de bancă.
După anul 1100, când comerŃul, schimbul, plăŃile și creditul încep să ia o mare dezvoltare, se poate
consemna începutul nașterii băncilor. Mai multe org anizaŃii bancare au apărut în secolele XIItXVI, pre cum
Banca de VeneŃia (1171), Banca de Barcelona (1341), Banca de San Giorgio (1407), Banca de Milano (1593 ),
însă băncile autentice pot fi considerate cele înce pând cu Banca de Amsterdam (1608), Banca de Hamburg
(1619), Banca de Stockholm (1650). Punctul culminan t în procesul apariŃiei băncilor moderne a fost ati ns odată
cu înfiinŃarea Băncii Angliei în anul 1694. Aceasta a apărut ca o societate pe acŃiuni privată, dar ca re acordând
împrumuturi mari statului, a primit de la acesta pr ivilegiul emisiunii bancnotelor.
Băncile au fost cele care au ajutat la colectarea ș i fructificarea capitalului, în epoca de formare a
capitalismului, concentrând micile și marile econom ii din toate straturile sociale, pentru a le pune s ub formă de
capital la dispoziŃia întreprinzătorilor. Tot ele a u jucat un rol important și în operaŃiunile de burs ă, în circulaŃia
capitalului internaŃional și în consolidarea econom ică a statelor ca organisme politice și sociale.
În Dacia Antică schimbul de produse dintre populaŃi a locală, a geŃilor dobrogeni, și negustorii greci a
presupus apariŃia echivalentului valoric. Întrto pr imă fază a schimbului stau utilizat obiecte din bro nz de dimensiuni
mici. Primele dovezi ale desfășurării activităŃii b ancare pe teritoriul naŃional au fost descoperite î ntre anii 1786
și 1855 (este vorba despre 55 plăci de piatră, desc operite în secolul al XVIIItlea întrto zonă de mine aurifere,
care conŃin detalii referitoare la contractul de în fiinŃare a unei instituŃii de credit).

Băncile au apărut în România încă din secolul al XI Xtlea 1. Ele au fost ajutate atât prin contribuŃia
capitalului străin (perioada cuprinsă între 1830 și 1880), dar și prin naŃionalizarea capitalului după 1880.
Regulamentul Organic din anul 1831 propunea întemei erea unei „Bănci NaŃionale”, care a și apărut în 18 56 sub
numele de Banca NaŃională a Moldovei.
Banca NaŃională a României a avut ca model Banca Na Ńională a Belgiei și este o întreprindere pe acŃiun i
cu capital subscris în proporŃie de 2/3 de acŃionar i particulari și 1/3 deŃinute de stat. Sectorul ban car românesc st
a dezvoltat foarte mult între cele două războaie mo ndiale, Banca NaŃională având un rol istoric de reg ulator al
vieŃii economice.

CAPITOLUL I. Radiografia pieŃei bancare
Pentru a putea înŃelege mai bine tema lucrării de f aŃă trebuie clarificate în prealabil anumite concep te,
precum și legăturile stabilite între acestea. PiaŃa bancară reprezintă un mod specific de confruntare dintre
producători și consumatori, proces care ia forma un or relaŃii specifice dintre creditori și debitori. Aparatul
bancar reprezintă ansamblul coerent al diferitelor catego rii de bănci care funcŃionează întrto Ńară, răspunz ând
cerinŃelor unui anumit mod de producŃie și unei anu mite etape de dezvoltare socialteconomică. În gener al, se
face distincŃie între aparat bancar si sistem bancar , acesta din urmă cuprinzând înlănŃuirea logică a o peraŃiilor
și tranzacŃiilor active și pasive efectuate de apar atul bancar 2.
PiaŃa bancară este formată din două mari componente :
• Banca Centrală – instituŃia bancară aflată în fruntea sistemului bancar, cu rol de supraveghere și organizare
a relaŃiior monetartfinanciare ale unui stat, atât pe plan intern, cât și în relaŃiile cu alte sisteme monetare;
• băncile comerciale – denumire generică dată celorlalte bănci, altele decât Banca Centrală, ce își desfășoară
activitatea atât pe plan intern, cât și internaŃion al
RelaŃiile intrabancare sunt relaŃiile ce au la bază operaŃiuni desfășurat e între unităŃi ce aparŃin aceleiași
bănci (bancatmamă și reŃeaua sa din străinătate).
RelaŃiile interbancare sunt relaŃii apărute între bănci diferite, privite ca persoane juridice independente.
Vom avea următoarele tipuri de relaŃii 3:
• relaŃii dintre bănci și Banca Centrală, derulate pr in intermediul conturilor curente deschise de bănci la
Banca Centrală;
• relaŃii interne sau relaŃii desfășurate între bănci le aparŃinând aceleiași pieŃe bancare, derulate pri n
intermediul sistemului de compensare interbancară s au utilizând relaŃiile de corespondent create;
• relaŃii externe dintre bănci ce aparŃin unor pieŃe bancare diferite, acestea sunt, în general, relaŃii de
corespondent sau de parteneriat cu bănci străine.
PiaŃa bancară internaŃională este constituită din totalitatea pieŃelor bancare naŃionale și, ca noŃiune
generică, reprezintă ansamblul instituŃiilor, regle mentărilor și relaŃiilor ce iau naștere în procesul atragerii și
plasării fondurilor disponibile și necesare la nive l internaŃional pe termen scurt.
Fenomenul internaŃionalizării bancare îi face pe un ii teoreticieni să vorbească de un sistem bancar
internaŃional sau de o industrie bancară internaŃio nală 4. AlŃi specialiști consideră însă, că în realitate nu putem
vorbi de sistem atâta vreme cât tehnicile folosite de bănci sunt diferite în funcŃie de instituŃie, ci rcuitele bancare
ale fluxurilor creditelor și dobânzilor se desfășoa ră doar în interiorul aceleiași bănci, fie ea și tr ansnaŃională, și
nu există nici reglementări care să stabilească nor mele internaŃionale de comportament ale băncilor în
desfășurarea operaŃiunilor dincolo de graniŃele sta telor sau ale modului de implantare și organizare a
activităŃilor pe teritoriul altor state 5.

48 coord. Bogdan Ioan t “ Tratat de management financiarkbancar ”, Ed. Economică, București, 2002
2 Costin C. KiriŃescu – “ Moneda: mica enciclopedie ”, Edit. ȘtiinŃifică și Enciclopedică, București, 1 982, p.20
3 Dedu Vasile, Enciu Adrian – “ Contabilitate bancară ”, Edit. Economică, București, 2001, p. 25
4 Gaftoniuc Simona – „ Practici bancare internaŃionale ”, Edit. Economică, București, 1995, p. 17
5 M. Gust – „ InternaŃionalizarea activităŃii bancare ”, Revista FinanŃe, bănci, asigurări, nr. 10t11/199 8, p. 29

InternaŃionalizarea pieŃei bancare a fost urmată de globalizarea bancară, adică răspâ ndirea mondială a
serviciilor bancare. Serviciile bancare universale presupun armonizarea reglementărilor bancare, secon dată de
eliminarea barierelor din calea unei concurenŃe des chise pe toate pieŃele. Putem afirma, astfel, că
internaŃionalizarea activităŃii societăŃilor bancar e reprezintă etapa premergătoare a globalizării ban care 6.
Universalizarea băncilor reprezintă o altă caracteristică a sistemului banca r internaŃional, care decurge
din intensificarea procesului de concentrare și cen tralizare bancară. Privită în corelaŃie cu celelalt e trăsături
caracteristice ale sistemului bancar, universalizar ea constă, pe de o parte, în aplicarea unor măsuri de înfiinŃare a
unor bănci de credit care să preia o parte din oper aŃiunile băncilor comerciale, iar, pe de altă parte , ea presupune
eliminarea deosebirilor dintre operaŃiunile pe care le efectuează diferite categorii de bănci.
Concomitent cu procesul de universalizare se desfăș oară, cu o intensitate mare, un proces contrar, cel de
dezintermediere bancară . În condiŃiile apariŃiei pe pieŃele financiare a n oi insituŃii financiare, a diversificării
portofoliului de titluri cu care se operează pe ace ste pieŃe și a noilor produse financiare, asistăm l a o schimbare
de mentalitate a celor ce economisesc, care, redesc operind o mai mare profiotabilitate pentru averile lor, devin
progresiv investitori. Procesul de dezintermediere bancară a fost iniŃiat de diferite cercuri industri ale, în scopul
obŃinerii de avantaje financiare 7.

CAPITOLUL II. Sistemul bancar contemporan – element e de funcŃionalitate
Din punct de vedere conceptual , banca poate fi definită a fi o firmă care mobiliz ează mijloace bănești
disponibile, finanŃează și creditează persoanele fi zice și juridice, organizează și efectuează decontă rile și plăŃile
în cadrul economiei naŃionale și în relaŃiile cu ce lelalte state în scopul realizării profitului banca r. Astfel, băncile
reprezintă firme particulare, societăŃi în nume col ectiv, societăŃi anonime sau ale statului care conc entrează
capitalurile disponibile din economia modernă și le pun la dispoziŃia operatorilor economici, inclusiv a statului,
sub formă de credite.
Din punct de vedere organizatoric , băncile își desfășoară activitatea în condiŃii as emănătoare cu cele ale
celorlalte societăŃi comerciale pe acŃiuni, iar sub aspect funcŃional, dimpotrivă, pot fi reŃinute anu mite
particularităŃi 8. Pe plan organizatoric, conducerea, administrarea și controlul sunt la fel ca la societăŃile pe
acŃiuni, băncile dispun de un for suprem de conduce re (adunarea generală), de structuri care îi asigur ă gestiunea
curentă (președintele, consiliul de administraŃie, comitetul de direcŃie) și de organe proprii de cont rol (comisia
de cenzori și controlul intern al băncii). Structur a organizatorică sau organigrama este o reprezentar e grafică a
activităŃilor pe care banca le desfășoară.
FuncŃional, băncile sunt obligate să se supună în activitatea lor reglementărilor emise de Banca Centrală
pentru aplicarea politicii monetare, de credit, val utare, de plăŃi, de asigurare a prudenŃei bancare ș i de
supraveghere a instituŃiilor bancare.

CAPITOLUL III. Rolul Băncii Centrale ca instituŃie coordonatoare a pieŃei bancare
Banca Centrală este instituŃia financiară răspunzăt oare pentru funcŃionarea fără perturbaŃii a pieŃei
bancare a unei Ńări și a altor instituŃii financiar e. Banca Centrală are o influenŃă din ce în ce mai mare în
economia contemporană, reprezentând interesul publi c general prin activitatea sa de supraveghere, cont rol și
asistenŃă 9.
Banca Centrală prezintă un dublu scop în realizarea obiectivelor sale, și anume: primul, conceperea și
aplicarea politicii monetare și, al doilea, suprave gherea sistemului de plăŃi.

6 Nicolae Petria – “ PieŃe financiare românești – conexiuni și interrela Ńii cu transformările regionale și globale ”, Edit. UniversităŃii
“Lucian Blaga” Sibiu, 2004, p.73t75
7 Teodor Roșca – „ Monedă și credit ”, ediŃia a IIta, Edit. Altip, Alba Iulia, 2003, p. 291
8 Elena Zaharciuc – „Contabilitatea societăŃilor bancare” , Edit. Teora, București, 2001, p.17
9„Central Banking Issues in Emerging Marketkoriented Economies” t A Symposium Sponsored by The Federal Reserve Ban k of
Kansas City, Jackson Hole, Wyoming, August 23t25, 19 90, p.1t8

Obiectivele politicii monetare în economia Ńărilor dezvoltate sunt asemănătoare, dar instrumentele de
acŃiune pot diferi în funcŃie de circumstanŃe. Cele mai în tâlnite instrumente folosite de către Banca Central ă
pentru a influenŃa oferta de lichidităŃi monetare s unt următoarele: operaŃiunile de tip opentmarket, p olitica ratei
dobânzii, modificarea ratei rezervelor minime oblig atorii, operaŃiunile cu devize, depozitele speciale , plafoanele
de împrumut, consolidarea creditelor și orientarea creditelor.

CAPITOLUL IV. PiaŃa bancară, componentă a pieŃei mo netare
PiaŃa monetară interbancară se definește ca o piaŃă continuă, în care se efect uează operaŃiuni de
atragere și plasare de depozite la vedere și la ter men, în moneda naŃională, la nivelurile ratelor dob ânzii
determinate liber de societăŃile bancare participan te.
PiaŃa monetară este o piaŃă specifică, care are dre pt obiect de tranzacŃie monedatnumerar, a cărei
emisiune revine Băncii Centrale și/sau banii de con t, crearea cărora este asigurată de băncile comerci ale. Deși
marfa monedă este omogenă, preŃul tranzacŃiei difer ă în funcŃie de termenul scadenŃei, de gradul de ri sc asumat
de creditor și de sumele tranzacŃionate. Tehnica rezervelor minime obligatorii permite întărirea influenŃei
Băncii Centrale pe piaŃa monetară internă prin bloc area unor părŃi din lichidităŃile bancare la Banca Centrală,
rezerve neremunerate, în general, ceea ce reduce po sibilitatea acestora de a acorda credite.
Sunt utilizate texte sub forma regulamentelor emise de Banca Centrală, dar și acordurile între Banca
Centrală și băncile comerciale. Impunerea rezervelo r minime obligatorii reprezintă un instrument al po liticii
monetare și de credit. Sistemul rezervelor minime o bligatorii, potrivit dimensiunilor sale stabilite p rocentual,
determină un anumit raport între volumul depozitelo r și volumul creditului ce se poate acorda în baza acestor
resurse de creditare. Creșterea rezervei minime con duce la restrângerea posibilităŃilor de acordare de credit de
către bănci, în timp ce reducerea rezervei minime a re ca efect creșterea posibilităŃilor de creditare.
Potrivit BNR, rezervele minime obligatorii 10 sunt disponibilităŃi bănești ale băncii/casei cent rale a
cooperativelor de credit, în lei și în valută, păst rate în conturi deschise la Banca NaŃională a Român iei.
LegislaŃia bancară permite BNR să stabilească regim ul rezervelor minime obligatorii pe care instituŃii le de
credit trebuie să le menŃină în conturile deschise la aceasta. Politica BNR de remunerare a rezervelor minime a
cunoscut în timp modificări în funcŃie de obiective le politicii monetare și de credit. Modificările di n ultimii ani
în ceea ce privește evoluŃia ratei dobânzii la disp onibilităŃi ale instituŃiilor de credit și ratele r ezervelor minime
obligatorii se pot observa în Tabelul nr.1.

Tabelul nr.1 – EvoluŃia ratei dobânzii la disponibi lităŃi ale instituŃiilor de credit și ratele
rezervelor minime obligatorii

Sursa: BNR

10 Regulamentul nr. 6 din 24 iulie 2002 privind regim ul rezervelor minime obligatorii, emitent BNR; publ icat în Monitorul Oficial nr.
566 din 1 august 2002

Multiplicarea creditelor este un concept (un instrument analitic) care perm ite exprimarea cantitativă a
creaŃiei monetare, și reprezintă procesul prin care băncile au posibilitatea creșterii volumului de cr edite acordate
pe baza acordării unor altor credite 11 . Constituirea de rezerve de către bănci face ca ac estea sătși sporescă
lichidităŃile, care mai departe vor duce la expansi unea creditelor. Multiplicatorul creditului este co respondentul
cantitativ al acestui concept 12 .

CAPITOLUL V. OperaŃiunile bancare și gestiunea lor
Serviciile financiartbancare, indiferent de forma d e proprietate a celor care le prestează, se desfășo ară pe
bază comercială, lucrativă. Băncile îndeplinesc dou ă categorii de funcŃii: active și pasive.
FuncŃia activă a băncilor și a celorlalte instituŃii financiare c onstă în acordarea de credite solicitanŃilor
care întrunesc condiŃiile de bonitate financiară (c apacitatea economică a unei persoane fizice sau jur idice de a
restitui, la scadenŃă creditele contractate împreun ă cu dobânzile aferente, dar și încrederea inspirat ă de către un
solicitant de credite).
FuncŃia pasivă a organizaŃiilor financiartbancare se referă la pr imirea spre păstrare a economiilor
populaŃiei și agenŃilor economici nonfinanciari (de pozitele), la primirea depunerilor unor clienŃi la ordinele
acestora, conducerea operaŃiunilor de casă ale într eprinderilor și instituŃiilor care solicită acest l ucru.
În economia contemporană, sistemul bancar mai exerc ită pe lângă funcŃiile tradiŃionale și o serie de
funcŃii noi, prioritar macroeconomice. Băncile coor donează, în prezent, toate plăŃile și economiile ce se
efectuează în întreaga economie naŃională. Ele se o cupă de gestionarea monedei naŃionale și de suprave gherea
relaŃiilor cu celelalte monede naŃionale. Băncile, precum și celelalte instituŃii financiare, îndeplin esc rolul de
intermediere financiară la nivelul economiei naŃion ale, dirijând economiile acumulate spre domenii de mare
interes pentru Ńară. PiaŃa bancară are rolul de a r estricŃiona creditul, impunând anumite condiŃii re strictive
pentru a limita riscul neacoperit al unor împrumută tori și pentru a asigura repartizarea lui relativ e gală asupra
tuturor debitorilor.
De asemenea, sistemul bancar are posibilitatea de a crea putere de cumpărare adiŃională, posibilitate c e
decurge din mecanismul transformării maturităŃii de pozitelor, al transformării depunerilor la vedere a le
agenŃilor economici nonfinanciari în credite pe ter men lung. Prin această posibilitate de transformare a
depunerilor la vedere în surse de creditare, băncil e selecŃionează proiectele pe care urmează să le su sŃină prin
credite, asigurând un pronunŃat rol de orientare ec onomică, de modificări în structurile economice ale unei Ńări.

CAPITOLUL VI. Cuplul lichiditate h profitabilitate bancară. Gestionarea și controlul
riscurilor bancare.
FuncŃionarea normală a unei bănci este structurată pe două principii de bază:
1. lichiditatea bancară , care reprezintă funcŃia principală de a asigura c onversia depozitelor în bancnote.
Ea depinde de: capacitatea de a colecta suficiente depozite, capacitatea de a se îndatora pe lângă cel elalte bănci
sau la Banca Centrală pentru obŃinerea resurselor c are îi lipsesc.
2. profitabilitatea bancară , care este legată în permanenŃă de problema lichid ităŃii. Se confruntă cu
următoarele situaŃii: creanŃele sunt de proastă cal itate sau au termene lungi, depozitele sunt instabi le sau
insuficiente etc.
O bancă este considerată că are lichiditate dacă ar e acces imediat, la costuri rezonabile, la fonduril e
necesare. Aceasta înseamnă că banca fie dispune de sumele respective, fie le poate procura prin împrum uturi
sau vânzare de active. Conducerea poate stabili o p olitică privind deŃinerea unui volum mai mare sau m ai mic
de lichidităŃi în funcŃie de necesarul anticipat de fonduri, de aversiunea faŃă de risc, de factorii d e risc și de alte
considerente.

11 Silviu Cerna – “ Sistemul monetar și politica monetară ”, Edit. Enciclopedică, București, 1996, p.74t75
12 Panfil Banc – “ Monedă și credit ”, Ministerul EducaŃiei, Cercetării și Tineretului , Univ. “1 Dec 1918”, Alba Iulia, 2004, p. 66t73

În crearea unei asemenea strategii conducerea trebu ie să ia în considerare și cuplul lichiditate –
profitabilitate. O bancă poate minimiza lichiditate a prin vânzarea activelor lichide și investirea fon durilor astfel
obŃinute pe termen lung în scopul maximizării profi tului. Acest fapt atrage însă un risc crescut, pe d e o parte, cel
de lipsă de lichiditate întrtun moment crucial pent ru bancă și, pe de altă parte, riscul ratei dobânzi i asociat
investiŃiilor pe termen lung. Invers, banca poate m aximiza riscul de lichiditate prin deŃinerea unei p ărŃi
importante a activelor în active lichide, dar profi tabilitatea va fi substanŃial afectată.

PARTEA A-II-A. PIAłA BANCARĂ DIN ROMÂNIA – EVOLUłII ȘI INVOLUłII

CAPITOLUL I. Rolul băncilor în economia românească
La noi a existat o reorganizare graduală a sectorului bancar . Reorganizarea declanșată în 1991 a fost
necesară nu numai ca urmare a schimbărilor fundamen tale în teoria și practica economică, ci și pentru faptul că
trebuia valorificat un potenŃial mare al activităŃi i bancare, mai ales sub aspectele:
• pregătirii foarte bune a specialiștilor bancari exi stenŃi;
• reŃelei teritoriale relativ dezvoltate;
• nevoii de continuitate mai ales în creditarea econo miei naŃionale, dar și în efectuarea plăŃilor, înlă turarea
blocajului financiar, diversificarea produselor și serviciilor bancare.
Odată cu începerea perioadei de tranziŃie în 1990 ș i cu restructurarea economiei românești, pentru a c rește
rolul băncilor în economia de piaŃă, printre primel e sectoare restructurate sta numărat cel bancar. Ac eastă
restructurare a vizat următoarele aspecte:
/checkbld desfiinŃarea monopolului statului asupra sectorului bancar;
/checkbld reorganizarea băncilor de stat ca societăŃi pe acŃi uni;
/checkbld capitalizarea băncilor;
/checkbld privatizarea băncilor de stat sau cu capital majori tar de stat;
/checkbld înfiinŃarea unui număr foarte mare de bănci;
/checkbld diversificarea tipurilor de bănci;
/checkbld diversificarea produselor și serviciilor bancare;
/checkbld extinderea reŃelei teritoriale;
/checkbld realizarea unui management performant, participativ și eficient;
/checkbld desfășurarea activităŃii bancare după strategii și statute proprii fiecărei bănci;
/checkbld informatizarea bancară;
/checkbld deschiderea către colaborarea cu băncile străine;
/checkbld sprijinirea activităŃii de investiŃii și de credita re;
/checkbld perfecŃionarea relaŃiilor cu clienŃii.
Luând în considerare modelul structurii europene al unui sistem bancar, a fost creat un sistem bancar pe
două nivele 13 . Sistemul bancar actual este organizat în formă pi ramidală, în vârful acestuia situândutse Banca
Centrală, cu rol de autoritate de reglementare și m onitorizare, și mai multe instituŃii bancare, consi derate a fi
organizaŃii de tip bancare secundare 14 .
SocietăŃile bancare din România se încadrează în ca tegoria băncilor comerciale de tip universal ce
efectuează toată gama de operaŃiuni bancare și oper ează pe întreg teritoriul Ńării. Pentru a se dezvol ta cât mai
mult fiecare bancă urmărește sătși extindă o reŃea de unităŃi proprii pe întreg teritoriul României.

13 V.T. Chirca – „ Managementul relaŃiei cu clienŃii în sistemul banca r din România ”, Edit. Economică, București, 2006, p.16
14 D.Dăianu, R. Vrânceanu – “ România și Uniunea Europeană ”, Edit. Polirom, București, 2002, p. 15

CAPITOLUL II. Efectele modificărilor legislative as upra pieŃei bancare românești
Restructurarea și reformarea sistemului bancar treb uie să aibă în vedere în cea mai mare măsură
creșterea capacităŃii acestuia de a potenŃa finanŃa rea proceselor economice generatoare de creștere ec onomică,
singura modalitate de a reduce decalajele existente între România și Ńările comunitare. Un prim pas în
reformarea si restructurarea pieŃei bancare este re prezentat de definitivarea legislaŃiei în domeniul activităŃii
bancare 15 . Cadrul legislativ de după 1990 reglementează și s upervizează activitatea bancară. În România
activitatea bancară se desfășoară Ńinând cont de:
• reglementările din dreptul comun: Legea nr.31/1990 privind societăŃile comerciale, Legea nr.26/1990
privind Registrul ComerŃului, Legea nr.33/1991 priv ind activitatea bancară, Legea nr.64/1995 privind
procedura reorganizării judiciare și a falimentului ;
• reglementările specializate: Legea bancară nr.58/19 98, Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii
NaŃionale a României, OG nr.10/2004 privind falimen tul instituŃiilor de credit;
• reglementările emise de Banca NaŃională a României sub formă de norme, adrese și curiculare;
• reglementările în materie de impozite, taxe și alte vărsăminte.
PiaŃa bancară pentru a încheia cu bine perioada de tranziŃie trebuie astfel structurată instituŃional încât să
faciliteze schimbările privind conŃinutul de ansamb lu al relaŃiilor ce definesc sectorul bancar, cum a r fi 16 :
modificarea unor condiŃii de creditare; îmbunătăŃir ea sistemului de decontări; sporirea prin credit a ofertei de
bunuri și servicii la nivelul cererii potenŃiale, r eprezentată prin fluxul monetar în circulaŃie; redu cerea
mijloacelor bănești, acumulate pe căi ilicite; tran sformarea în capitaluri productive a economiilor în stare latentă
ale populaŃiei, prin atragerea și depunerea sumelor respective în conturi bancare cu dobânzi și apoi i nvestite în
acŃiuni productive; stoparea investiŃiilor neproduc tive, întărirea rolului și funcŃiilor controlului b ancar etc 17 .
Procesul de remodelare a sistemului bancar românesc , specific unei economii de piaŃă, vizează
restructurarea sistemului bancar, reglementarea, au torizarea și supravegherea activităŃii bancare, dar și
armonizarea legislaŃiei românești cu aceea a Ńărilo r din UE. Procesul restructurării sistemului bancar românesc a
început la sfârșitul anului 1990 atunci când Banca Comercială Română nou înfiinŃată a preluat funcŃia
comercială pe care BNR o îndeplinea. Fostele bănci de stat specializate (Banca Română pentru ComerŃ
Exterior, Banca Agricolă, Banca de InvestiŃii) au f ost transformate în bănci comerciale, ele putând ef ectua toate
operaŃiunile bancare fără a mai Ńine cont de specia lizarea sectorială avută 18 .
Restructurarea pieŃei bancare românești sta realiza t prin parcurgerea următoarelor etape:
• restructurarea financiară: cuprinde măsuri de asanare a activelor bancare și r ecapitalizarea
băncilor;
• reconsiderarea managementului băncilor: se referă la crearea și consolidarea infrastructuri i
sectorului bancar, în special a sistemelor informat ice ;
• reformarea cadrului legislativ: sta realizat prin măsuri legislative, normative și instituŃionale, care
aua condus la crearea unui mediu stimulativ;
• privatizarea băncilor de stat: stau creat condiŃiile legislative, funcŃionale și f inanciare pentru
derularea procesului în condiŃii de efiecienŃă mutu ală.
Din dorinŃa de a crea un sistem bancar modern, imed iat după anul 1989, la începutul perioadei de
tranziŃie, în activitatea bancară din România stau produs niște modificări esenŃiale:
• BNR a fost reorganizată și șita asumat sarcinile sa le de Bancă Centrală;
• fostele bănci de stat pe bază de hotărâre a Guvernu lui au fost transformate în bănci comerciale, cu
capital de stat și autohton privat, și cu noi statu te de organizare și funcŃionare;
• stau înfiinŃat bănci cu capital privat autohton și străin, precum și sucursale ale unor bănci străine.

15 Nicolae Petria – “ PieŃe financiare românești – conexiuni și interrela Ńii cu transformările regionale și globale ”, Edit. UniversităŃii
“Lucian Blaga” Sibiu, 2004, p.149
16 Maricica Stoica t „Management bancar ”, Ed. Economică, Sibiu, 1999, p.11
17 Sterian Dumitrescu, Ana Bal t “ Economie mondială ”, Edit. Economică, București, 1999, p.221
18 Leontin Stanciu – „ Activitatea bancară de la internaŃional la naŃional ”, Edit. Alma Mater, Sibiu, 2005, p.127t139

CAPITOLUL III. Banca NaŃională a României – pilonul central în coordonarea sistemului
bancar românesc
Cadrul instituŃional bancar cuprinde Banca Centrală , cu rol de coordonare și supraveghere și băncile
comerciale. Potrivit Legii privind Statutul Băncii NaŃionale a României nr.312/28.06.2004, aceasta est e Banca
Centrală a României cu personalitate juridică și es te o instiutuŃie publică independentă, cu sediul ce ntral în
municipiul București și poate avea sucursale și age nŃii atât în municipiul București, cât și în alte l ocalităŃi din
Ńară 19 .
În înŃelegerea conceptului de firmă bancară , Banca NaŃională a României ocupă un loc deosebit, acela
de „primus inter pares” 20 . Banca Centrală este o bancă de stat și o „ bancă a băncilor ”. Este o bancă de stat
pentru că administrează fondurile statului, consimt e asupra anumitor limite ale avansurilor acordate
administraŃiilor publice și efectuează anumite oper aŃiuni de prestări de servicii către stat. În calit atea sa de
„bancă a băncilor”, Banca Centrală efectuează difer ite operaŃiuni cu instituŃiile de credit, cum ar fi : păstrarea
rezervelor de lichidităŃi ale băncilor; refinanŃare a băncilor; realizarea de tranzacŃii financiare naŃ ionale și
internaŃionale.
Banca NaŃională a României sprijină politica econom ică generală a statului, fără prejudicierea
îndeplinirii obiectivului său fundamental privind a sigurarea și menŃinerea stabilităŃii preŃurilor. Ba nca NaŃională
este o bancă cu capital integral de stat.
Alături de obiectivul fundamental de asigurare a st abilităŃii preŃurilor, băncilor centrale le revine,
derivând din atribuŃiile lor principale, un rol imp ortant în stabilitatea financiară. În sens larg, st abilitatea
financiară poate fi definită ca fiind capacitatea s istemului financiar de a aloca eficient resursele e conomice, de a
gestiona riscurile financiare și de a face faŃă șoc urilor sistemice pe bază durabilă. Acest rol natura l al băncilor
centrale este justificat în primul rând prin poziŃi a băncii centrale de unic furnizor de lichiditate p rimară în
vederea finalizării plăŃilor și de decident în orga nizarea și funcŃionarea sistemului de plăŃi. De ase menea, o
bancă centrală este interesată în cel mai înalt gra d în buna funcŃionare a sistemului bancar pentru as igurarea
eficacităŃii mecanismului de transmisie a impulsuri lor monetare. În ultimii ani, importanŃa asigurării stabilităŃii
financiare a crescut semnificativ, atât la nivelul autorităŃilor monetare, cât și la cel al instituŃii lor financiare
internaŃionale, reflectând, pe de o parte, expansiu nea și liberalizarea sistemelor financiare, iar pe de altă parte,
incidenŃa unor crize financiare sau șocuri exogene cu consecinŃe naŃionale și internaŃionale negative deosebit de
mari.
Prin statutul său, Banca NaŃională a României are a tribuŃii implicite în planul stabilităŃii financiar e prin
responsabilităŃile în domeniile reglementării și su pravegherii instituŃiilor de credit, în monitorizar ea sistemelor
de plăŃi, în asigurarea de lichiditate și prin rolu l de împrumutător de ultimă instanŃă pentru institu Ńiile de credit
în cazuri excepŃionale.
În mod explicit, autoritatea monetară din România ș ita asumat, de la finele anului 2004, responsabilit ăŃi
privind analiza și evaluarea stabilităŃii sistemulu i financiar și prezentarea, periodic, către public, a unui raport în
acest sens. Asumarea acestei noi atribuŃii reflectă preocuparea Băncii NaŃionale a României faŃă de po sibilele
riscuri asociate cu sistemul financiar intern, cu l iberalizarea financiară și cu evenimente economice externe sau
alte șocuri exogene.
Analiza sistemului financiar românesc din perspecti va capacităŃii sale de a aloca eficient resursele
economice, de a gestiona riscurile endogene și exog ene și de a face faŃă șocurilor sistemice indică o creștere a
abilităŃii acestuia de a îndeplini atributele esenŃ iale ale stabilităŃii financiare.
Expunerea sistemului bancar faŃă de populaŃie a cre scut în ultimii ani, evoluŃie în principiu dezirabi lă. În
paralel au sporit însă și riscurile din această exp unere, fără a fi de natură sistemică. Creșterea gra dului de
îndatorare a populaŃiei reprezintă, pentru bănci, v ulnerabilitatea cea mai vizibilă. Pe termen scurt e ste de
așteptat ca acest sector sătși sporească îndatorare a îndeosebi sub forma creditelor de consum, în timp ce pe

19 Academia Română – „ Cunoaște România – membră a Uniunii Europene ”, Edit. Economică, București, 2006, p.443
20 HoanŃă Nicolae t “ Mânuitorii de sfori – Bănci, bancheri, tehnici și o peraŃiuni bancare în economia de piaŃă”, Ed. Continent, Sibiu,
1993, p.25

termen lung se anticipează o sensibilă creștere a c reditului ipotecar. PopulaŃia este sectorul care pr ezintă un risc
valutar mai ridicat în condiŃiile în care se împrum ută în măsură importantă în valută și obŃine venitu ri
preponderent în monedă naŃională.
Caracteristicile macroeconomice ale României indică o tendinŃă favorabilă a stabilităŃii financiare, î n
special prin evoluŃia descrescătoare a inflaŃiei. B anca centrală are ca responsabilitate fundamentală stabilitatea
preŃurilor, la care se adaugă și rolul natural de p romovare a stabilităŃii financiare.

Graficul nr. 1 2 Stabilitatea sistemului bancar rom ânesc

Sursa: Banca NaŃională a României

CAPITOLUL IV. INSTITUłIA BANCARĂ DIN ROMÂNIA
PiaŃa bancară românească este formată din ansamblul coerent al diferitelor categorii de instituŃii
financiartbancare, care funcŃionează în România, ră spunzând necesităŃilor unei etape a dezvoltării soc ialt
economice 21 .
Sistemul bancar autohton cuprinde:
/boxshadowdwn cadrul insituŃional , format din Banca NaŃională a României cu rol de c oordonare și supraveghere,
băncile comerciale și celelalte instituŃii financia re asimilate acestora;
/boxshadowdwn cadrul juridic , format din ansamblul reglementărilor care guverne ază activitatea bancară românească.
Sistemul bancar românesc, în evoluŃia sa, a parcurs anumite faze de specializare și sectorizare 22 . Pentru a
ajunge o economie bazată pe un mediu de afaceri ca re să favorizeze întreprinzătorii și în care concu renŃa și
performanŃa trebuie să fie componente obligatorii, pentru România au fost necesare:
• constituirea și dezvoltarea unui sistem bancar în c oncordanŃă deplină cu structurile și rigorile
economiei de piaŃă;
• promovarea și promulgarea unei legislaŃii specifice economiei de piaŃă și, în perspectiva integrării
economice a României, armonizarea acesteia cu cea a Ńărilor din Uniunea Europeană.
Structura sistemului bancar românesc înainte de 199 0 era în mare masură similară cu cea a celorlalte
economii din Europa Centrală și de Est, totuși, în anumite privinŃe era mai rigidă și a avut un rol pa siv în

21 Cincă Cristina t Tribuna Economică, nr.35, sept. 2 004, p. 67
22 coord. Daniel Dăianu t European Institute of Romani a t Study no. 2 t STRATEGIES OF MONETARY AND EXCHAN GE RATE
POLICY IN THE PERSPECTIVE OF ROMANIA’SACCESSION TO THE EUROPEAN UNION Romania’s Monetary Institutions
And Policy: Meeting The EU Challenge, p.33

economie. Sistemul bancar românesc dinainte de ref ormă consta din BNR, care juca rolul atât de Bancă
Centrală, cât și comercială și din băncile speciali zate pentru investiŃii, comerŃ exterior, agricultur ă și economii.
În perioada scursă din 1990, în pofida unor sincope ale câtorva bănci, receptate negativ de către
populaŃie, sistemul bancar românesc este vizibil ma i stabil și mai bine reglementat decât restul econo miei în
ansamblu. Putem observa și prezenŃa în sistemul ban car românesc a unor bănci străine alături de băncil e cu
capital mixt romântstrăin.
Reglementările cele mai importante în domeniul ban car adoptate în acea perioadă sunt cele legate de:
cerinŃele de capital minim stabilit de BNR; creare a Bursei de Valori; reglementările prudenŃiale; sis temele de
plată; asigurarea depozitelor populaŃiei la bănci; cerinŃele de rezerve minime obligatorii; constitui rea fondului
de rezervă și a provizioanelor specifice de risc, d eductibile fiscal; reglementările în domeniul valut ar;
înfiinŃarea sistemului de decontări interbancare pr in intermediul Casei de CompensaŃie.
Ca urmare a șocului resimŃit de industria bancară r omânească în urma dificultăŃilor majore întâmpinate
de unele bănci, cauzate și de retragerile masive al e depozitelor populaŃiei, Banca NaŃională a institu it Fondul de
Garantare a Depozitelor Bancare 23 .
Uniunea Europeană a adoptat un sistem descentraliza t de garantare a depozitelor caracterizat prin
existenŃa a trei elemente: Directiva nr.94/19/CE pr ivind schemele de garantare a depozitelor, reglemen tări
naŃionale în domeniul protecŃiei deponenŃilor și co operare și schimb de informaŃii între schemele de g arantare
naŃionale și agenŃiile de supraveghere relevante 24 . În anul 2008, pe parcursul procesului de emitere a Directivei
2009/14/CE de modificare a Directivei nr.94/19/CE p rivind sistemele de garantare a depozitelor, în cee a ce
privește plafonul de garantare și termenul de plată a compensaŃiilor, BNR sta implicat activ prin form ularea de
puncte de vedere cu privire la proiectul de directi vă în diferitele stadii de elaborare a acestuia. Pe ntru
implementarea la nivel naŃional a noilor cerinŃe pr evăzute de directiva mai sus menŃionată, BNR a real izat
analiza cadrului legal din domeniul garantării depo zitelor (OG nr. 39/1996 privind înfiinŃarea și func Ńionarea
Fondului de garantare a depozitelor în sistemul ban car) și a demarat un proiect de act normativ prin c are se va
asigura transpunerea directivei până la data de 30 iunie 2009 25 .
În anul 1996 a luat fiinŃă Fondul de Garantare a De pozitelor, finanŃat dintrto taxă administrativă de 1% din
capitalul băncilor, din contribuŃii anuale ale bănc ilor și din drepturile băncilor insolvabile, în sco pul protejării
deponenŃilor în cazul falimentului băncilor. Legea nr.88/1997 stabilește condiŃiile de funcŃionare a F ondului de
Garantare a Depozitelor Bancare, și anume resursele constituite la dispoziŃia acestuia provin din: con tribuŃii iniŃiale
ale societăŃilor bancare, contribuŃii anuale ale so cietăŃilor bancare, împrumuturi, venituri din lichi darea creanŃelor,
venituri din investirea resurselor.

Tabelul nr.2 2 Plafoanele de garantare a depozitelo r bancare 26
Data Suma
de la 01.01.2003 5.000 Euro
de la 01.01.2004 6.000 Euro
de la 01.01.2005 10.000 Euro
de la 01.01.2006 15.000 Euro
de la 01.01.2007 20.000 Euro
Sursa: Legea nr. 178/2004 pentru modificarea si com pletarea O.G. nr. 39/1996 privind înfiintarea si fu nctionarea Fondului
de garantare a depozitelor în sistemul bancar M.Of. 606 /06.07.2004

23 Legea nr. 178/2004 pentru modificarea si completar ea O.G. nr. 39/1996 privind înfiintarea si function area Fondului de garantare a
depozitelor în sistemul bancar M.Of. 606 /06.07.200 4
24 Cristian Bichi – „ ÎmbunătăŃirea schemelor de garantare a depozitelor” , PiaŃa Financiară, decembrie 2006, p.50
25 Raportul Anual BNR 2008
26 Nicolae Petria – “ PieŃe financiare românești. Conexiuni și interrelaŃ ii cu transformările regionale și globale ”, Edit. UniversităŃii
“Lucian Blaga” Sibiu, 2004, p.154

Din 01.07.2004 sunt garantate pe langa depozitele p ersoanelor fizice si depozitele I.M.M. si microt
intreprinderi. În prezent, suma garantată pe client se situează la nivelul de 50.000 eur. Conform dire ctivelor
europene aceasta va crește la 100.000 eur.
PiaŃa bancară românescă este caracterizată în preze nt de o creștere a segmentului de retail, cu cele d ouă
componente ale sale creditul de consum, respectiv c reditul imobiliar. Relaxarea graduală a restricŃiil or din
domeniul bancar face ca BNR să nu mai continue cons trângerea privind supracapitalizarea portofoliului de
credite. BNR a deschis sezonul liberalizărilor prin încetarea restricŃiilor de expunere provenită din creditarea în
valută și prin reducerea plafonului maxim al raport ului de solvabilitate de la 12% la 8%. Ce a urmat, în
momentul în care pe fondul unor conjuncturi interna Ńionale stabile și favorabile, a fost reducerea bru scă de către
BNR a ratei dobânzii de referinŃă până la nivelul d e 8 puncte procentuale.

Tabelul nr.3 2 Măsurile de politică monetară ale BN R, valabile înainte și
după aderarea României la UE
Ianuarie
2006 Ianuarie
2007 Martie
2007
Rata dobânzii de politică monetară % 7,5 8,75 8,0
Rata rezervelor minime obligatorii lei t % 16 20 20
Rata rezervelor minime obligatorii valută t % 35 40 40
Pragul minim de solvabilitate % 12 8 8
Pragul maxim al expunerii din credite în valută % 300 eliminat eliminat
Rata expunerii maxime admise la creditele de consum % 30 30 eliminat
Rata expunerii maxime admise la creditele ipotecare % 35 35 eliminat
Rata expunerii maxime admise totale % 40 40 eliminat
Avansul minim obligatoriu la creditele ipotecare % 25 25 eliminat
Avansul minim obligatoriu la creditele de consum % 25 30 eliminat
Sursa: revista PiaŃa Financiară 27
BNR a aprobat procedurile băncilor comerciale privi nd acordarea creditelor către persoanele fizice,
astfel încât ratele lunare ale clienŃilor să se înc adreze în anumite plafoane relativ la veniturile ne te. Fiecare
bancă poate acum sătși creeze propria segmentare a clientelei, conform cu studiile și analizele intern e.
De asemenea, sectorul bancar românesc se caracteriz ează printrto continuă luptă de creșterea a cotei d e
piaŃă, ceea ce duce la meŃinerea unui nivel încă ri dicat al raportului cost/venit. TendinŃa de expansi une a
reŃelelor de unităŃi din teritoriu este alimentată în continuare de dorinŃa de a continua creșterea po rtofoliului de
credite acordate populaŃiei.
BNR se află pe o poziŃie calitativă slabă în raport cu băncile comerciale din România, cea de debitor net.
Anticiparea trecerii treptate a băncii centrale spr e o poziŃie calitativ mai bună, de creditor net în raport cu
sistemul bancar și, în consecinŃă, interesul mai ma re al băncilor comerciale pentru atragerea de resur se
financiare interne, ar putea scurta, în termeni rel ativi, decalajele de preluare la nivelul economiei reale a
impulsurilor politicii monetare 28 .
Sistemul bancar românesc poate fi considerat a fi u nul matur din punct de vedere al produselor oferite ,
însă nu și în termenii reglementărilor existente și al modului de utilizare a produselor. În ultima pe rioadă, piaŃa
bancară românescă sta înscris întrto puternică trai ectorie ascendentă dată de coordonate ca dezvoltare a
creditului, competiŃia ascuŃită și preŃuri competit ive 29 . Odată cu aderarea la structurile europene și înlă turarea

27 Alexandra Popescu – “ Libertatea de după tranziŃie ”, PiaŃa Financiară, martie 2007, p.27
28 Frâncu Marin – “ Ghidul pieŃelor europene industriale ”, Edit. Tribuna Economică, București, 2008 p. 92
29 Feleagă Niculae, Ionașcu Ion – „ Tratat de contabilitate financiară ”, vol. II, Edit. Economică, Bicurești, 1998, p.424

barierelor de intrare pe piaŃă, asistăm la intensif icarea concurenŃei și consolidarea sistemului pe fo ndul unor
fuziuni și achiziŃii de amploare.
Activitatea bancară de pe piaŃa românească a parcur s o schimbare profundă a coordonatelor sale datorit ă
unor fenomene economice precum:
/square4 accentuarea concurenŃei între bănci în ceea ce priv ește realizarea unei cote de piaŃă cât mai mari;
/square4 diminuarea ratelor dobânzii active și pasive sub im pactul fixării unor Ńinte de inflaŃie anuale situat e între 5t
8%;
/square4 intensificarea preocupărilor societăŃilor bancare d e a fi listate la bursă;
/square4 diversificarea activităŃilor bancare specifice deru late de bănci;
/square4 apariŃia unor servicii bancare bazate pe utilizarea tehnolgiei avansate de prelucrare și transfer al i nformaŃiei;
/square4 dezvoltarea culturii de grup în cadrul instituŃiilo r de credit prin completarea activităŃii specific b ancare cu
operaŃiuni de leasing, asiguraretreasigurare sau op eraŃiunile derulate pe piaŃa de capital;
/square4 tendinŃele de expansiune ale băncilor prin dezvolta rea reŃelei de subunităŃi în teritoriu.
Structura de proprietate a sectorului bancar române sc a cunoscut transformări importante în cursul
ultimului deceniu. Încă de la începutul procesului de tranziŃie, autorităŃile române au încurajat desc hiderea
sectorului financiar, aceasta opŃiune de politică m aterializândutse în libertatea de intrare pe piaŃa bancară și
deschiderea faŃă de investiŃiile străine . În acest sens, legislaŃia bancară adoptată în 199 1 a permis înfiinŃarea
liberă de bănci comerciale, organizate sub formă de societăŃi pe acŃiuni, de către persoane fizice ș i juridice,
autohtone și străine, prin aceasta înlăturândutse b arierele de intrare pe piaŃa bancară, de natură să promoveze
structuri oligopoliste în cadrul sistemului bancar românesc. Totodată, spre deosebire de alte Ńări cen tralt
europene, băncilor străine li sta permis accesul l iber pe piaŃa bancară românească nu numai prin crea rea de
filiale, ci și prin intermediul sucursalelor, în c ondiŃiile îndeplinirii cerinŃelor de autorizare.
Deși numărul instituŃiilor bancare a crescut până î n prezent, sectorul bancar românesc continuă să se
caracterizeze printrtun grad relativ ridicat de concentrare , ceea ce denotă un nivel încă scăzut de competiŃie . În
România există o densitate scăzută a reŃelei bancare comparativ cu Ń ările Uniunii Europene și până în
prezent, competiŃia în domeniul activităŃii bancare de „retail” a fost scăzută. łinând însă cont de na tura în
schimbare a industriei bancare și de redefinirea ro lului agenŃiilor teritoriale sub impactul revoluŃie i informatice,
creșterea viitoare a reŃelelor băncilor românești v a fi contrabalansată de utilizarea altor canale de distribuŃie
(internet banking, telephone banking etc.).
În anii recenŃi, numărul conglomeratelor financiare a crescut semnificativ în România. Aceste
conglomerate îmbracă forma grupurilor bancare ce cu prind, în principal, filiale bancare, societăŃi de valori
mobiliare și societăŃi de leasing. Structura acesto r conglomerate este influenŃată de cadrul de reglem entare
existent ce nu permite băncilor să opereze direct p e piaŃa de capital. Totodată, legislaŃia bancară pr evede că
operaŃiunile de leasing financiar vor fi desfășurat e de bănci prin societăŃi distincte, constituite în acest scop.
Marile bănci comerciale șitau înfiinŃat societăŃi d e valori mobiliare pentru a putea opera indirect pe pieŃele de
valori mobiliare și sunt acŃionari principali la o serie de firme de leasing.
PiaŃa bancară românească a înregistrat progrese sem nificative și în evoluŃia indicatorilor care define sc
calitatea portofoliului de active. Politica de auto rizare a instituŃiilor de credit promovată de BNR a urmărit
consolidarea sistemului bancar prin atragerea de in vestitori puternici, capabili să exercite un contro l eficient. Pe
piaŃa bancară românească a anului 2006 a predominat procesul de achiziŃii, marcând astfel "anul preluă rilor" pe
segmentul bancar autohton 30 . PiaŃa bancară devine tot mai competitivă, în spec ial din cauza apariŃiei unor noi
jucători importanŃi, în primul rând prin preluarea Băncii Comerciale Române (BCR) de banca austriacă E rste
Bank, dar și prin implicarea unor bănci precum ATE Bank din Grecia, care a achiziŃionat peste 58% din
acŃiunile Mindbank, C.R. Firenze, care a preluat pe ste 56% din acŃiunile Daewoo Bank sau Leumi Bank, c are
deŃine 95% din Eurom Bank. De asemenea, MKB (Ungari a) a reușit sătși majoreze participaŃia, devenind
acŃionar majoritar la RomexterratBank.

30 Academia Română – „ Cunoaște România – membră a Uniunii Europene ”, Edit. Economică, București, 2006, p.455

Anul 2006 a marcat încheierea unui ciclu important din istor ia sistemului bancar românesc, respectiv
acela al preaderării la Uniunea Europeană. În ultim ii ani sistemul bancar românesc a demonstrat că rep rezintă
cel mai solid segment al economiei românești, înreg istrând o creștere constantă a ponderii activelor a gregate în
PIB 31 . Sub aspectul Ńării de origine a capitalului inves tit în instituŃiile de credit care funcŃionau pe pi aŃa bancară
românească la finele anului 2006 (Graficul nr.2), c ele mai importante mutaŃii se regăsesc în cazul Gre ciei și
Ungariei, ale căror ponderi, în capitalul agregat s trăin, au crescut cu 4,5%, respectiv 2,6% faŃă de a nul
precedent, continuând să se claseze în topul marilo r investitori din sectorul bancar românesc.
Graficul nr. 2 – Structura acŃionariatului străin l a nivelul anului 2006

Sursa: BNR

Gradul de concentrare în sectorul bancar (Tabelul nr.4) în ușoară creșter e, alături de majorarea ponderii
băncilor cu capital majoritar străin în sistem și a valorii indicelui HerfindahltHirschmann pot fi per cepute ca
semne de consolidare a sistemului bancar. Ponderea celor mai mari cinci instituŃii de credit în activu l agregat
situează România în imediata vecinătate a mediei în registrate de cele 25 de state membre UE la 31 dece mbrie
2006.

Tabelul nr. 4 – Concentrarea sistemului bancar româ nesc (primele cinci bănci din sistem)
łări Ponderea celor mai mari 5
instituŃii de credit Total active/Număr de
bănci mil euro
Austria 44 976
Belgia 84 10685
Bulgaria 50 697
Cehia 64 2013
Danemarca 65 4306
Finlanda 82 707
FranŃa 54 6910
Germania 22 3475
Grecia 66 5082
Italia 26 3461

31 Raportul Annual BNR 2006

Letonia 69 841
Lituania 83 225
Marea Britanie 36 24069
Olanda 85 5429
Polonia 47 262
Portugalia 68 2231
Spania 40 7146
Suedia 58 3793
Ungaria 54 442
Media UE 25 59 4362
România 2004 59 568
2005 59 874
2006 60 1310
2007 56 1653
* pentru Ńările din UE skau utilizat datele afer ente anului 2006
Sursa: BNR; BCE

Caracteristicile sectorului bancar și structura acŃ ionariatului în septembrie 2006 sunt reprezentate î n
următoarea figură:
– 37 de bănci (din care 6 sucursale ale unor bănci st răine)
– Total active bancare: 43 miliarde EUR (circa 54% di n PIB)
– 61% din activele bancare sunt concentrate în primel e 5 bănci din sistem
– Indicatorul de solvabilitate = 17,8%
– AcŃionariat reprezentat în majoritate de entităŃi s trăine

Figura nr.1 – Structura acŃionariatului în cadrul i nstituŃiilor de credit din România

Sursa: BNR
În anul 2007 , trendul descrescător consemnat în ultimii ani de raportul de solvabilitate agregat, calculat
pentru instituŃiile de credit sta accentuat, indica torul pierzând 5,4% comparativ cu nivelul înregistr at în
decembrie 2006, până la 12,7%. Principalul factor r esponsabil pentru această evoluŃie este continuarea
expansiunii creditului neguvernamental, în condiŃii le în care fondurile proprii ale instituŃiilor de c redit au
consemnat un ritm de creștere inferior. Raportul de solvabilitate se menŃine la un nivel corespunzător , fiind
superior pragului minim impus de reglementările de prudenŃă bancară aplicabile în România începând cu anul
2007 și, totodată, pe plan european și internaŃiona l (8 %).

Graficul nr. 3 2 EvoluŃia raportului de solvabilita te în perioada 2000 – 2007

În zona euro, nivelul agregat al acestui indicator urmează același trend descrescător, însă întrtun r itm
mult mai lent. Comparativ cu situaŃia din anii ante riori, când, pe fondul unui grad de intermediere re lativ redus,
raportul de solvabilitate agregat calculat pentru s istemul bancar românesc era semnificativ mai mare d ecât al
multor Ńări din regiune, anul 2007 situează România la niveluri comparabile cu celelalte state membre ale
Uniunii Europene.

Graficul nr.4 2 EvoluŃia comparativă a raportului de solvabilitate în Ńări din UE

Pe fondul dinamicii accelerate a creditului neguver namental, trendul de migrare a băncilor către palie re
mai scăzute ale raportului de solvabilitate (Grafic ul nr.4) a continuat și în 2007. Pentru prima dată în ultimii opt
ani, trei bănci au raportat un nivel al indicatorul ui de solvabilitate care se încadrează în intervalu l 8–10%, în
timp ce alte trei bănci au înregistrat un nivel cup rins între 10% și 12%. Cea mai mare concentrare se regăsește
în intervalul 12–16%, în care se încadrează indicat orul de solvabilitate raportat de un număr de 12 bă nci. La
finele anului 2007, numai 5 bănci mai înregistrau u n nivel al solvabilităŃii mai mare de 30%, comparat ive cu
situaŃia din decembrie 2006, când un număr de 8 băn ci raportau un astfel de nivel.
Întrto economie concurenŃială, care este guvernată de principiul profitabilităŃii, instituŃiile de cre dit din
peisajul bancar autohton au demonstrat că au dobând it aptitudini eficiente de gestionare a riscului fi nanciar. O
strategie bancară performantă cuprinde atât program e, cât și proceduri de gestionare a riscurilor banc are, care
vizează minimizarea probabilităŃii producerii acest or riscuri și a expunerii potenŃiale a băncii. Dina mica
indicatorilor financiartcontabili și prudenŃiali a fost influenŃată de ritmul mai lent al activităŃii de creditare, în
condiŃiile menŃinerii unor valori subunitare ale in dicatorilor privind creditele restante și îndoielni ce, de creșterea
volumului capitalului propriu, de menŃinerea unui n ivel acceptabil al solvabilităŃii, al lichidităŃii și al
indicatorilor de performanŃă financiară (ROA și ROE ).

Tabelul nr. 5 – Principalii indicatori de analiză a i sistemului bancar în perioada 1999 2 2007
Denumirea indicatorului 1999* 2000 2001 2002 2003 2004** 2005** 2006** 2007**
Raport de solvabilitate > 8% 17,9 23,8 28,8 25 21,2 20,6 21,1 18,1 13,8
Rata fondurilor proprii de nivel 1 (Fonduri
proprii de nivel/Total activ) 7,5 8,6 12,1 11,6 10,9 8,9 9,2 8,6 7,3
Credite restante și îndoielnice/Total portofoliu
de credite*** t 0,6 0,7 0,4 0,3 0,3 0,3 0,2 0,2
Total creanŃe restante și îndoielnice/Total
activ 2,4 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2 0,2 0,1 0,2
Total creanŃe restante și îndoilenice/Fonduri
proprii de nivel 1 **** 31,2 3,3 2,7 2,0 2,0 2,1 1,4 1,5 2,3
Total creanŃe restante și îndoielnice/Surse
atrase și împrumutate 2,6 0,3 0,4 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2 0,2
Rata riscului de credit 35,4 3,8 2,5 1,1 3,4 2,9 2,6 2,8 4,0
Rata generală de risc 40,7 38,7 39,7 42,9 50,7 47,0 47,6 53,0 56,9
* anul 1999 reprezintă începutul procesului de asan are și consolidare a sectroului bancar urmat de o p erioadă de stabilizare
a performanŃelor acestuia
** au fost incluse și sucursalele băncilor străine și CREDITCOOP
*** indicatorul a fost calculat în baza Circularei BNR nr 6/2000
**** fonduri proprii de nivel 1 raportate de bănci în situaŃia fondurilor proprii

Conform Raportului Anual al BNR 32 , principalele schimbări înregistrate în cursul anu lui 2008 în
sistemul bancar din România au fost următoarele:
/checkbld înfiinŃarea BCR Banca pentru LocuinŃe;
/checkbld deschiderea unei sucursale a băncii Depfa Bank din Irlanda;
/checkbld preluarea activităŃii Băncii di Roma – Sucursala Bu curești de către UniCredit łiriac Bank, ca urmare a
fuziunii la nivel european dintre acŃionarii celor două instituŃii (UniCredit Group și Capitalia);
/checkbld schimbarea denumirii Băncii Sanpaolo IMI Bank Român ia în Banca Comercială Intesa Sanpaolo
România, ca urmare a fuziunii dintre Intesa SpA și SanPaolo IMI SpA;
/checkbld modificarea denumirii C.E.C. în CEC Bank și a Bănci i Egnatia în MARFIN Bank;
/checkbld preluarea ABN Amro de către Royal Bank of Scotland.
Pentru anul 2009 , BNR șita propus îndeplinirea unor obiective în do meniul activităŃii de reglementare
prudenŃială bancară, cum ar fi:
• finalizarea propunerii legislative care asigură tra nspunerea în legislaŃia naŃională a Directivei
2007/44/CE privind achiziŃiile în sectorul financia r, precum și a cadrului de reglementare aferent;
• continuarea procesului de transpunere în reglementă ri ale Băncii NaŃionale a României a recomandărilor
formulate de Comitetul Supraveghetorilor Bancari Eu ropeni în cadrul ghidurilor emise, cu finalizarea
proiectelor aflate întrtun stadiu avansat la sfârși tul anului 2008, respectiv: regulamentul privind ca drul
intern de administrare a activităŃii, procesul inte rn de evaluare a adecvării capitalului la riscuri ș i
externalizarea activităŃilor instituŃiilor de credi t; regulamentul privind implementarea, validarea și
evaluarea abordării bazate pe modele interne de rat ing pentru instituŃiile de credit; regulamentul pri vind
implementarea, utilizarea, validarea și analiza abo rdării avansate de evaluare în scopul determinării
cerinŃei de capital pentru riscul operaŃional și ap robarea utilizării acestei abordări de către instit uŃiile de
credit;

32 Raportul Anual BNR 2008

• revizuirea cadrului legislativ și de reglementare p rudenŃială care prezintă relevanŃă în contextul
evoluŃiilor înregistrate pe piaŃa financiară autoht onă și internaŃională;
• modificarea/completarea cadrului de reglementare pr udenŃială în funcŃie de evoluŃiile înregistrate la
nivelul acquis tului comunitar.
În perspectiva anului 2010 , pentru piaŃa bancară românească se consideră că n u ar fi prea optimist un
ritm de creștere al activelor de 30% pe an (cum sta întâmplat în anul 2005), astfel încât să ajungă pe ste cinci ani
la circa 130 mld euro. Între bancherii români se co nsideră că un nivel normal de realizat în 2010 ar f i un
portofoliu de credite de circa 60 mld eur și depozi te atrase de circa 85 mld eur.

PARTEA A-III-A. INSTITUłIA BANCARĂ DIN ROMÂNIA DUPĂ 1989 ÎN PROCESUL
INTEGRĂRII ÎN SISTEMUL BANCAR EUROPEAN

CAPITOLUL I. ImportanŃa Băncii NaŃionale a României pentru integrarea pieŃei bancare
românești în piaŃa bancară europeană

Acordul European reprezintă cadrul legal de desfășu rare a relaŃiilor dintre România și Uniunea
Europeană. Documentul a fost semnat la data de 1 fe bruarie 1993 și ratificat prin Legea nr. 20/1993. P rin
ratificarea Acordului European, România șita exprim at interesul de a deveni membru UE și de a întrepri nde
măsuri graduale în vederea atingerii acestui obiect iv 33 . Acordul European a intrat în vigoare la data de 1
februarie 1995, România depunând cererea de aderare la UE la data de 22 iunie 1995.
CerinŃele UE privind statele candidate la aderare s e bazează pe concluziile Consiliului European de la
Copenhaga (1993) care au stabilit condiŃii foarte c lare, numite ulterior "Criteriile de la Copenhaga " pe care
statele candidate trebuie să le îndeplinească pentr u a deveni membre ale UE 34 :
• stabilitatea instituŃiilor ce garantează democraŃia , statul de drept, drepturile omului și protecŃia
minorităŃilor;
• existenŃa unei economii de piaŃă funcŃionale și cap acitatea de a face faŃă presiunii concurenŃiale
și forŃelor pieŃei din Uniunea Europeană;
• capacitatea de asumare a obligaŃiilor de stat membr u, inclusiv cele privind aderarea la
obiectivele uniunii politice, economice și monetare .
Participarea la procesul de integrare europeană pre supune un sistem politic pluralist și o economie de
piaŃă pentru Ńările din Europa Centrală și de Est. Putem aprecia că Uniunea Europeană reprezintă, până în
prezent, cea mai complexă și avansată formă de real izare a integrării economice și de globalizare a ec onomiilor
naŃionale 35 .
În urma semnării Tratatului asupra Uniunii Europene în februarie 1992 (Tratatul de la Maastricht),
Uniunea Europeană sta îndreptat către un grad și ma i sporit de integrare 36 . Dinamica UE este dată de
transformarea ei întrto adevărată comunitate europe ană prin primirea de noi state membre.
Începând cu anul 1989, România iese din economia de tip totalitar și parcurge o perioadă de tranziŃie
economică ce are drept scop trecerea la economia de piaŃă liberă și integrarea europeană. În momentul de faŃă
economia românească este încă extensivă, căci fără privatizare, restructurare și concurenŃă nu sta put ut trece la

33 F. Iordache t “ ReconstrucŃia sistemului financiarkbancar românesc în perspectiva integrării europene ”, Studii și cercetări
economice, vol.9t10, Centrul de Informare și Docume ntare Economică, București, 2002, p.53
34 BCE – „ Banca Centrală Europeană. Eurosistemul. Sistemul Eu ropean al Băncilor Centrale ”, aprilie 2008, p. 4
35 Victor Duculescu – “ Dreptul integrării europene. Tratat elementar ”, Edit. Lumina Lex, București, 2003, p. 448
36 D. Chalmers, C. Hadjiemmanuil, G. Monti, A. Tomkin s – “ European Union Law. Text and Materials ”, Cambridge University Press,
New York, 2006, p. 20

o economie intensivă. ConcepŃia generală a integrăr ii europene vizează o politică monetară unică corel ată cu o
libertate pronunŃată a Ńărilor membre în derularea politicilor economice. Dar unitatea politicii monet are cere și o
corelare a politicilor economice pe multiple planur i.
Preocupările actuale și de perspectivă privind dezv oltarea regională la nivel naŃional și evoluŃia int ernă
de până acum a pieŃei bancare românești aduc în ate nŃie principalele elemente care pledează pentru ado ptarea
unei strategii regionale în domeniul bancar și impl icit a unor politici similare de produs și de reŃea :
/head2right disparităŃile intra și interregionale – analiza acestora permite stabilirea elementelor economicotsociale
reprezentative în particularizarea regională a ofer tei bancare și a politicii sale de reŃea;
/head2right accentuarea concurenŃei în domeniul bancar , cu accent pe latura calitativă, atât în privinŃa gamei de
produse/servicii oferite, cât și a reŃelei de unită Ńi teritoriale.
BNR sta ocupat de monitorizarea și implementarea an gajamentelor asumate în procesul de negociere
pentru capitolele aferente ariei sale de responsabi litate și competenŃe, în vederea pregătirii aderări i României la
Uniunea Europeană 37 . Conform acestor angajamente, în septembrie 2006 a fost finalizată liberalizarea contului
de capital, eliminândutse restricŃiile referitoare la operaŃiunile cu instrumente de piaŃă monetară.
Odată cu adoptarea monedei unice europene la 1 ianu arie 1999, sistemul multilateral ERM I a fost
înlocuit cu unul bilateral, ERM II , prin care fiecare monedă participantă are definită o paritate centrală
comparativ cu euro, menŃinândutse aceiași bandă de fluctuaŃie de ±15%. Dacă apar unele presiuni asupra
cursului de schimb, Banca Central Europeană are obl igaŃia de a acorda sprijin băncii centrale naŃional e,
intervenind automat atunci când nivelul cursului at inge marginile benzii și are posibilitatea să susŃi nă
intervenŃiile băncii centrale naŃionale atunci când se situează în interiorul benzii de fluctuaŃie.
Portivit Tratatului de la Maastricht privind conver genŃa cursului de schimb, Ńările candidate care ade ră la
UE devin state membre cu o derogare temporară în ce ea ce privește moneda comună. Ulterior aderării, no ile
state membre intră în ERM II, iar apoi, condiŃionat de îndeplinirea criteriilor de convergenŃă nominal ă, vor
adopta moneda euro
În anul 2006, Banca NaŃională a României a contribu it la primul Program NaŃional de ConvergenŃă
elaborat de Guvern. Conform acestui document, intra rea în mecanismul cursului de schimb ERM II este
prevăzută pentru anul 2012, iar adoptarea euro, pen tru anul 2014. Acest orizont de timp a fost conside rat
necesar pentru realizarea convergenŃei nominale, da r și pentru asigurarea sustenabilităŃii acesteia pr in avansarea
suficientă a convergenŃei reale. De asemenea, BNR a fost solicitată să contribuie, conform domeniului său de
activitate, la întocmirea Programului NaŃional de R eforme 2007t2010 (Strategia Lisabona), a Strategiei Postt
Aderare 2007t2013, precum și a Strategiei NaŃionale de Dezvoltare Durabilă (SNDD), documente care
conturează traiectoria economiei românești pe terme n mediu.
După adoptarea euro, responsabilitatea conducerii p oliticii monetare revine BCE care practică o
strategie bazată pe doi piloni: unul cantitativ , dat de prognoza evoluŃiei masei monetare în sens larg (a cărei
relaŃie cu inflaŃia este considerată stabilă și pre dictibilă pe termen lung) și unul calitativ care ia în considerare
mai mulŃi indicatori financiartbancari 38 (evoluŃiile pieŃelor financiare, evoluŃia acŃiunil or și a activelor reale,
evoluŃia așteptărilor inflaŃioniste).
Conform obiectivelor urmărite în domeniul integrări i europene, Banca NaŃională a României a acŃionat
în concordanŃă cu demersurile susŃinute ale Românie i privind ajustarea instituŃională, structurală și
operaŃională a economiei românești la cerinŃele com unitare . BNR a continuat să acorde o atenŃie deosebită
reformei sistemului bancar și accelerării procesulu i de integrare financiară, în conformitate cu norme le și
principiile aflate la baza politicilor europene 39 .
Astfel, obiectivele majore urmărite de BNR sunt:
/checkbld respectarea angajamentelor asumate faŃă de UE;

37 LucianatAlexandra Ghica – “ Enciclopedia Uniunii Europene ”, Edit. Meronia, București, 2006, p. 276
38 BCE – Buletin lunar, martie 2009
39 D. Dăianu, R. Vrânceanu – “ România și Uniunea Europeană ”, Edit. Polirom, București, 2002, p. 29

/checkbld perfecŃionarea mecanismului instituŃional intern pe ntru o pregătire mai eficientă a procesului de
integrare, pe domeniile specifice sistemului bancar .
Respectarea angajamentelor asumate prin documentele oficiale de poziŃie a necesitat elaborarea și
implementarea de către BNR a unor strategii specifice domeniului financiarSbancar . Aceste strategii
corespund următoarelor trei capitole ale acquistulu i comunitar: Capitolul 3 t "Libera circulaŃie a ser viciilor",
Capitolul 4 t "Libera circulaŃie a capitalurilor" ș i Capitolul 11 t "Uniunea Economică și Monetară".
Pentru realizarea efectivă a preluării acquistului comunitar, BNR a acŃionat concomitent în două direc Ńii:
armonizarea legislaŃiei bancare românești cu cea co munitară și întărirea capacităŃii administrative a BNR .
Abordarea pragmatică a procesului de integrare a Ro mâniei în UE presupune îndeplinirea obiectivelor și
priorităŃilor prevăzute în Planul de Măsuri Prioritare pentru Integrare Europe ană , nu numai ca premise ale
integrării, dar mai ales ca deziderate naŃionale. P reocuparea permanentă a BNR pentru întărirea capaci tăŃii sale
instituŃionale sta concretizat, pe de o parte, în e ficientizarea activităŃii de supraveghere bancară, iar pe de altă
parte, în întărirea cadrului legislativ și de regle mentare pentru sectorul bancar.
BNR participă direct și nemijlocit, în strânsă cola borare cu Ministerul Integrării Europene, Comisia
NaŃională pentru Prognoză și Ministerul FinanŃelor Publice, la elaborarea secŃiunilor corespunzătoare politicii
monetare și de curs de schimb, echilibrului extern, activităŃii de reglementare, autorizare și suprave ghere
prudenŃială a instituŃiilor de credit, de promovare și monitorizare a bunei funcŃionări a sistemelor d e plăŃi din
următoarele documente cu caracter naŃional:
Programul Economic de Preaderare (PEP) reprezintă un instrument de participare la procedu rile de
coordonare a politicilor comunitare, înainte de ade rare. Prin intermediul PEP, România își asumă conti nuarea
proceselor de transformare a economiei în vederea r ealizării criteriilor economice de la Copenhaga.
Pregătirea BNR pentru aderarea la SEBC a reprezentat o prioritate de maximă atenŃie pentr u
conducerea BNR. Odată cu semnarea Tratatului de Ade rare a României la UE, BNR este implicată tot mai
activ, cu statut de observator în toate structurile și substructurile aferente SEBC, dar și în structu rile instituŃiilor
comunitare. Ca urmare, colaborarea dintre BCE și BN R a căpătat noi dimensiuni, prin abordări concrete și
pragmatice de pregătire a participării la reuniunil e de lucru ale comitetelor, grupurilor de lucru și grupurilor de
lucru speciale din structura SEBC.
Desemnată ca unitate de coordonare, DirecŃia Integrare Europeană și RelaŃii Externe are sarcina de a
monitoriza și coordona, la nivel centralizat, între g procesul de pregătire pentru participarea la reun iunile de
lucru din cadrul SEBC.
Unul dintre obiectivele prioritare ale băncii centr ale în ultimii ani a fost reprezentat de preluarea
aquisului comunitar în reglementările BNR, obiectiv cuprins în strategia dezvoltării pe termen mediu a
sistemului bancar, parte integrantă a Strategiei na Ńionale de dezvoltare economică a României pe terme n mediu.
Astfel, Legea bancară nr.58/1998 este armonizată c u prevederile Directivei nr.2000/12/EC privind înfi inŃarea și
desfășurarea activităŃii instituŃiilor de credit, i ar cea mai mare parte a reglementărilor prudenŃiale emise de BNR
sunt compatibile cu prevederile acestei directive. În acest sens, BNR a acŃionat în concordanŃă cu dem ersurile
Guvernului privind pregătirea pentru aderarea la UE , contribuind la respectarea angajamentelor asumate de
România prin Acordul European și în cadrul negocier ilor de aderare la capitolele corespunzătoare domen iului
său de activitate.
Obiectivul central al activităŃii de autorizare, re glementare și supraveghere prudenŃială este menŃin erea
stabilităŃii și viabilităŃii întregului sistem banc ar. Reglementările elaborate de BNR sunt aliniate l a standardele
internaŃionale în materie, fiind în concordanŃă, at ât cu principiile generale stabilite de Comitetul d e la Basel
privind activitatea de supraveghere bancară, cât și cu Directivele Uniunii Europene privind reglementa rea
activităŃii instituŃiilor financiare și de credit. Ansamblul acestor reglementări are un caracter deos ebit, întrucât se
pornește de la un nou mod abordare a rolului BNR, c are este fundamental diferit de acel practicat în e conomiile
centralizate.

CAPITOLUL II. InstituŃia bancară din România sub im pactul procesului de integrare
Unul dintre obiectivele esenŃiale ale pieŃei bancar e românești a fost reprezentat de activitatea de
integrare în structurile europene, principalele acŃ iuni întreprinse de BNR încadrândutse în două categ orii
complementare exhaustive:
/boxshadowdwn finalizarea procesului de pregătire a sectorului ba ncar pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE);
/boxshadowdwn pregătirea pentru funcŃionarea eficientă ca o bancă centrală cu drepturi depline, membră a Sistemului
European al Băncilor Centrale (SEBC).
Deoarece ultimii ani au fost caracterizaŃi printrto moderare substanŃială a declinului leului pe fondu l
ameliorării atât a politicilor, cât și a structuril or economiei, înainte de adoptarea de către România a monedei
unice europene trebuia parcursă etapa denominării l eului din anul 2005 și considerată a fi una de pret aderare la
euro. Anul 2005 a reprezentat anul punerii în circu laŃie a noii emisiuni monetare – cea a leului nou realizată în
baza Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naŃionale. Totodată, a fost anul lansării în circu laŃie a
ultimei serii de monede și bancnote românești înain tea trecerii la moneda unică, euro.
Denominarea leului a reprezentat acŃiunea de reduce re a valorii nominale a însemnelor monetare, prin
tăierea a patru zerouri, 10.000 lei vechi devenind 1 leu nou, începând cu data de 1 iulie 2005. Aceast ă
operaŃiune de denominare a leului este una tehnică, prin aceasta stau simplificat evidenŃele economice , însă cele
care au avut cel mai mult de suferit au fost băncil e, deoarece au trebuit adaptate programele informat ice.
Un alt aspect pozitiv al denominării este dat de fa ptul că trecerea la euro se va face mult mai ușor d acă
raportul între leu și euro va fi, de exemplu, 1:3 d ecât 1:30000. Banca NaŃională a României șita direc Ńionat
intervenŃiile punctuale pe piaŃa valutară în cazuri le în care acestea au fost cerute de buna funcŃiona re a pieŃei
valutare pentru a evita fluctuaŃiile majore ale ace steia.
Pe piaŃa românescă, tranziŃia la moneda unică europ eană are implicaŃii asupra propriului mediu
financiartbancar. Odată cu adoptarea euro la 1 ianu arie 1999, agenŃii economici români au fost obligaŃ i să
efectueze plăŃile către partenerii din UE în noua m onedă. Pentru România, începând cu data de 3 martie 2003,
euro a devenit monedă de referinŃă. Întreprinderile românești stau adaptat din mers, întrucât contract ele
precedente introducerii euro, erau semnate în alte monede naŃionale europene. Primele care stau adapta t, în
acest nou context, au fost instituŃiile bancare. So cietăŃile bancare sunt cele care au iniŃiat agenŃii economici în
utilizarea noii monede. Băncile au avut libertate d e mișcare și iniŃiativă, iar BNR a asigurat coordon area
procesului de trecere la euro în Ńara nostră, Ńinân d permanent legătura cu BCE, în vederea informării rapide
asupra eventualelor modificări ale programului de i ntroducere a monedei euro.
Reglementarea sectorului financiarkbancar în UE a c unoscut trei faze distincte: impunerea unei
reglementări stricte, care a atins un punct de maxi m la sfârșitul anilor 1970; un proces de liberalizar e deka
lungul anilor 1980 și corelarea internaŃionalizării operaŃiunilor financiar bancare cu impunerea și ac centuarea
supravegherii prudenŃiale (anii 1990).
Au fost adoptate pentru reglementarea domeniului fi nanciart bancar 40 : prima directivă bancară (a
definit conceptul de instituŃie de credit), a doua directivă bancară (în anul 1989 a detaliat condiŃiile necesare
care trebuiau îndeplinite pentru acordarea autoriza Ńiei), directiva ratei de solvabilitate (in anul 1989 a stabilit
reguli de supraveghere prudenŃială), directiva privind spălarea banilor (în 1991), directiva privind
expunerile la riscuri de mari proporŃii (în 1992 și stipulează obligaŃiile instituŃiilor b ancare de a avea
proceduri administrative și contabile sănătoase și un sistem de control intern eficient), o directivă complexă (în
anul 1993 privind firmele care efectuează investiŃi i cât și societăŃile bancare), directiva privind garantarea
depozitelor (în anul 1994).
Obiectivele pe termen scurt în domeniul bancar sunt: transpunerea directivelor comunitare în
reglementările naŃionale; adaptarea normelor existe nte la specificul organizaŃiilor cooperatiste de cr edit;
continuarea reformei sectorului bancar în scopul îm bunătăŃirii eficienŃei și performanŃelor acestuia, reducerii
costului capitalului și îmbunătăŃirii accesului înt reprinderilor la creditul bancar; întărirea capacit ăŃii instiuŃionale

40 Teodora Barbu, Georgeta Vintilă t “ Consolidarea supravegherii bancare în contextul unu i sistem bancar paneuropean ”, Revista
AGER “Theoretical and Applied economics” t economi e teoretică și aplicată, anul XIV, nr.3 (508), mart ie 2007, p.54

a băncii centrale, la nivelul standardelor necesare participării la Sistemul European al Băncilor Cent rale;
întărirea capacităŃii de supraveghere a BNR.
Pe termen mediu , un obiectiv important este continuarea armonizări i legislaŃiei din domeniul bancar cu
cea comunitară în materie pentru eficientizarea act ivităŃii de supraveghere bancară, inclusiv prin coo perarea cu
alte autortăŃi de supraveghere. În acest sens este necesară emiterea de noi reglementări care să asigu re
armonizarea deplină cu directivele UE și preluarea recomandărilor Comitetului de la Basel pentru Supra veghere
Bancară. Realizarea acestor obiective va apropia pi aŃa bancară românească de standardele UE, Ńinând co nt de
faptul că restructurarea completă a sectorului fina nciar a fost percepută ca fiind necesară pentru con servarea
încrederii populaŃiei și a investitorilor români și străini. Acordul Basel II permite o evaluare mai b ună a
expunerii la riscuri, introducând în ecuaŃie riscul operaŃional și pe cel de piaŃă, expunerile la risc fiind evaluate
conform unor metode bazate pe observaŃii istorice 41 .
Un alt angajament asumat în cadrul negocierilor cu UE este cel referitor la implementarea Directivei
2002/87/CE privind conglomeratele financiare. În ac est sens, sta constituit un grup de lucru intermini sterial,
având ca sarcină corelarea strategiilor sectoriale din domeniul financiar și aplicarea noului cadru le gislativ la 1
ianuarie 2007. Pentru acest proiect, BNR beneficiaz ă de asistenŃă tehnică în cadrul ConvenŃiei de twin ning
încheiate cu un consorŃiu de bănci centrale (FranŃa , Italia, Olanda), precum și de experienŃa speciali știlor
comunitari în cadrul unor activităŃi finanŃate din fonduri TAIEX (Technical Assistance and Information
Exchange).
Un alt angajament a vizat preluarea dispoziŃiilor D irectivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE, realizată pri n
adoptarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 99 /2006. Aceasta definește cerinŃele minime de acces și
regimul de funcŃionare ale instituŃiilor de credit din alte state membre, precum și modalităŃile de su praveghere a
acestora. Transpunerea aspectelor de natură tehnică din directivele menŃionate a fost realizată în cad rul
reglementărilor prudenŃiale emise în comun de Banca NaŃională a României, Comisia NaŃională a Valorilo r
Mobiliare și Comisia de Supraveghere a Asigurărilor . În contextul îndeplinirii sarcinilor ceti revenea u potrivit
pachetului legislativ privind creditul ipotecar, BN R a modificat cadrul de reglementare existent, apli cabil
instituŃiilor de credit, astfel încât să permită in cluderea în sfera de aplicare a acestuia și a bănci lor de credit
ipotecar.
EvidenŃa contabilă joacă un rol deosebit în activit atea de ansamblu a unităŃilor bancare, fiind un
instrument indispensabil în procesul îndeplinirii c u competenŃă a funcŃiilor atribuite, în creșterea r olului băncilor
în viaŃa economică a Ńării 42 . EvidenŃa bancară este mijlocul de reflectare a ac tivităŃii unei bănci, de urmărire a
fluxurilor financiare și monetare ale băncii și est e organizată la nivel ierarhic (centrală, sucursale , filiale,
agenŃii) după criterii unitare, la scara economiei naŃionale, prin DirecŃia contabilităŃii generale di n centrala
fiecărei bănci.
Sistemul contabil aplicabil băncilor este, în gener al, armonizat cu standardele europene în materie. A u
fost emise reglementări contabile armonizate cu Dir ectivele UE și cu Standardele InternaŃionale de Con tabilitate
aplicabile instituŃiilor de credit.
Pornind de la evoluŃiile înregistrate în domeniul c ontabil pe plan european și internaŃional, unde se
manifestă tot mai evident tendinŃa de a se asigura un cadru comun, internaŃional agreat, de întocmire și
prezentare a situaŃiilor financiare prin care să se ofere informaŃii relevante și credibile, precum și în baza
angajamentelor asumate faŃă de Uniunea Europeană pr in Documentul de PoziŃie Complementar II, inclusiv a
obiectivelor cuprinse în Strategia de Ńară pentru i mplementarea Planului de acŃiune pe Ńară, Banca NaŃ ională a
României a continuat armonizarea reglementărilor na Ńionale în domeniu, aplicabile instituŃiilor de cre dit, cu
acquistul comunitar.

41 S. Frederic Mishkin – “ The Economics of Money, Banking and Financial Marke ts ”, Third Edition, 1992, Mishkin Economics, Inc.,
p.234

42 Gabriel Popeangă, Gabriela Slusariuc – „ Contabilitatea bancară ”, Edit. Focus, Petroșani, 2002, p. 3

CAPITOLUL III. Activitatea de autorizare, reglement are și supraveghere prudenŃială a pieŃei
bancare românești
Activitatea de autorizare, reglementare și supraveg here prudenŃială a societăŃilor bancare are ca obie ctiv
principal menŃinerea stabilităŃii și viabilităŃii î ntregului sistem bancar. Reglementările elaborate d e BNR sunt
aliniate la standardele internaŃionale în materie, fiind în concordanŃă atât cu principiile generale s tabilite de
Comitetul de la Basel privind activitatea de suprav eghere bancară, cât și Directivele Uniunii Europene privind
reglementarea activităŃii instituŃiilor financiare și de credit 43 .
Procesul de supraveghere prudenŃială a sectorului b ancar românesc sta realizat pe trei planuri, legislativ,
instituŃional și operaŃional 44 . În plan legislativ, stau emis reglementări privit oare la adecvarea capitalului,
clasificare activelor, aplicarea legii falimentului bancar etc.
În plan instituŃional, sta creat Fondul de Garantar e a Depozitelor, Centrala Riscurilor Bancare, Centr ala
Incidentelor de plăŃi etc. În plan operaŃional, sta ameliorat climatul bancar prin îmbunătăŃirea indic atorilor de
performanŃă bancară și scăderea creditelor neperfor mante.
Supravegherea bancară din România este caracterizat ă în prezent de o adaptare la noile condiŃii ale
tehnologizării informatice din sectorul bancar, imp unândutse o verificare onSsite , cât și o evaluare de tip offS
site , adaptarea managementului contabilităŃii bancare ș i controlului intern la cerinŃele diversificării pr oduselor și
serviciilor bancare 45 .
În linii mari putem spune că sistemul bancar române sc este consolidat, deși încă se mai pot înregistra
fuziuni și achiziŃii pe piaŃa bancară cu scopul deŃ inerii unei puteri mai crescute și anihilării concu renŃei. Odată
cu eliminarea băncilor neviabile de pe piaŃa bancar ă românească sta înregistrat o explozie a creditelo r bancare
datorită ameliorării mediului economic și a unei ne voi din ce în ce mai acute, dar nedublate de ofertă . Deoarece
evidenŃa creditelor bancare nu se putea face strict , sta înfiinŃat Biroul de Credite , care a degrevat de unele
sarcini Centrala Riscurilor Bancare , aceasta putândutși concentra activitatea asupra î ntârzierilor de plată și
lărgirii bazei de date cu privire la debitori și fr aude privind cardurile.
Centrala Incidentelor de PlăŃi este o structură care gestionează informaŃia speci fică incidentelor de
plăŃi atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont), cât și din punct de vedere soc ial (furt,
falsificare de cecuri, cambii, bilete la ordin). In formaŃiile existente în baza de date a Centralei I ncidentelor de
PlăŃi sunt utilizate, în primul rând, pentru activi tatea de supraveghere a pe care o desfășoară Banca NaŃională a
României.

CAPITOLUL IV. Sistemul informatic și sistemul de de contări și plăŃi din România în vederea
integrării europene
PiaŃa bancară existentă în Ńara noastră este rezult atul unei evoluŃii rapide pe parcursul anilor
postrevoluŃionari. De la câteva bănci specializate existente în 1989, ulterior transformate în societă Ńi pe acŃiuni,
sta ajuns în prezent la un număr semnificativ de so cietăŃi bancare, ale căror unităŃi bancare acoperă cea mai
mare parte a unităŃilor administrativtteritoriale a le Ńării. Activitatea de informatică bancară a cuno scut o evoluŃie
marcată de condiŃiile noi create de trecerea la sis temul economiei de piaŃă. O schimbare semnificativă a fost
renunŃarea la sistemul de prelucrare a datelor banc are de către centrele teritoriale de calcul. CondiŃ iile
concurenŃiale noi, pătrunderea masivă pe piaŃa româ nească a calculatoarelor personale au permis consti tuirea la
nivelul unităŃilor bancare a unor compartimente res ponsabile cu prelucrarea automată a datelor. Caract eristica
principală a unui sistem informatic bancar modern e ste nivelul de conectivitate asigurat între factori i implicaŃi
în activitatea bancară.

43 Stoica Maricica – „ Management bancar ”, Edit. Economică, București, 1999, p. 13
44 Florin Coman – “ Activitatea bancară – profit și performanŃă ”, Edit. Lumina Lex, București, 2000, p.30t32
45 Studii și cercetări economice vol. 9t10 – „ ReconstrucŃia sistemului financiarkbancar românesc în perspectiva integrării europene ”,
Centrul de Informare și Documentare Economică, Bucu rești, 2002, p. 39

Un sistem informatic bancar este astfel conceput în cât să automatizeze un set cât mai mare din operaŃi ile
curente ale băncii și să asigure informaŃiile strat egice, tactice și operaŃionale necesare procesului decizional.
În anul 2004, sistemul bancar românesc a dat în fun cŃiune sistemul naŃional de plăŃi electronice .
Interconectarea la circuitul bancar european înseam nă și introducerea unor coduri care presupun cheltu ieli
financiare importante, în special pentru băncile ro mânești deoarece filialele celor străine au avut as tfel de
coduri, ce au trebuit doar a fi adaptate la Ńara no astră. BNR a introdus astfel în anul 2004 codul sta ndard IBAN
(International Bank Account Number ) necesar în vederea introducerii sistemului de plăŃ i electronice.
Standardizarea este utilă în identificarea conturil or pe care le are deschise fiecare client și este n ecesară în
plăŃile externe.
Astfel se poate remarca faptul că în băncile române ști există o mare varietate de sisteme informatice,
utilizarea serviciilor bancare bazate pe tehnici mo derne este încă întrtun stadiu incipient. Acest luc ru poate
constitui un avantaj deoarece se pot alege de la bu n început soluŃiile optime verificate de practica b ancară
internaŃională. Implementarea metodelor moderne în activitatea bancară românească necesită nu doar efo rturi
financiare deosebite, ci trebuie depășite mentalită Ńi care încă mai persistă, atât la nivelul factoril or decizionali,
cât și la nivelul consumatorului de servicii bancar e 46 . Introducerea metodelor moderne în sistemul bancar
trebuie să fie rezultanta a două tendinŃe convergen te. Pe de o parte, societăŃile bancare urmăresc cre șterea
operativităŃii prin introducerea tehnicii de calcul și a metodelor moderne. ÎnfiinŃarea unor noi socie tăŃi bancare
și extinderea ariei de cuprindere a celor existente , în condiŃiile în care numărul clienŃilor rămâne relativ
constant, accentuează caracterul concurenŃial al ac tivităŃii bancare. Pe de altă parte, un rol determi nant revine
Băncii NaŃionale a României care are puterea oferit ă de lege pentru a impune societăŃilor bancare nive luri
minimale privind dotarea tehnică și serviciile banc are oferite.
BNR are atribuŃia statutară de a promova funcŃionar ea fără perturbări a sistemelor de plăŃi, în scopul
asigurării stabilităŃii financiare și menŃinerii în crederii publicului în moneda naŃională. Principalu l instrument
prin care se realizează acest obiectiv, în afara fu ncŃiei de reglementare, autorizare și supraveghere a sistemelor
de plăŃi, constă în operarea unor sisteme de plăŃi și de decontare proprii ale băncii centrale, în măs ură să asigure
toate condiŃiile pentru dezvoltarea la nivel naŃion al a unor sisteme de plăŃi și de compensare eficien te și
sănătoase și pentru implementarea cu succes a polit icii monetare a băncii centrale.
Sistemul de plăŃi, privit atât din perspectiva volu mului de tranzacŃii, cât și ca număr de instrumente ,
precum și ca gamă a acestora, atestând modernitatea și calitatea sa, constiutuie un criteriu important pentru
analiza performanŃei sistemului financiartbancar, c ât și a economiei unui stat sau a întregii uniuni d e state. Dacă
facem o analiză asupra vitezei de rotaŃie a banilor , putem remarca faptul că zona euro se află ca medi u sub
nivelul înregistrat de statele industriale dezvolta te.
Din punct de vedere al instrumentelor electronice d e plată, care exprimă gradul de modernitate în
structura sistemului de plăŃi și, extinzând, în fun cŃionarea sistemului bancar, ca principal participan t la
tranzacŃiile economicotfinanciare, zona euro se sit uează la un nivel considerabil mai scăzut decât SUA , Canada
și Japonia. Numărul de operaŃiuni, măsurat ca medie ponderată pe locuitor, arată intensitatea activită Ńii
economice și, prin comparaŃie, zona euro se situeaz ă aproximativ la același nivel cu unele state europ ene care
nu au aderat la moneda unică, dar sub nivelul SUA ș i Canda.

46 Romanian Academy National Institute of Economic Res earch „Victor Slăvescu” Institute of Financial and Monetary Research –
Silviu Marius Șeitan t „ International Banking Standards. Issues on Banking Regulation in Economies in Transition – A Study on
Romania’s Situation ”, Centre for Economic Information and Documentatio n, Bucharest, 2001, p.24t25

PARTEA A-IV-A. SISTEMUL BANCAR EUROPEAN ȘI REVERBERA łIILE SALE PENTRU
ECONOMIA ROMÂNEASCĂ

CAPITOLUL I. PIAłA BANCARĂ EUROPEANĂ
PiaŃa bancară europeană este constituită din totali tatea pieŃelor bancare naŃionale și, ca noŃiune gen erică,
reprezintă ansamblul instituŃiilor, reglementărilor și relaŃiilor ce iau naștere în procesul atragerii și plasării
fondurilor disponibile și necesare la nivel europea n pe termen scurt.
Principalele bănci de depozit ce își desfășoară act ivitatea pe piaŃa bancară europeană sunt, în Marea
Britanie: Barclays, Lloyds, Midland și Westminster; în Germania: Deutsche Bank AG și Commerzbank AG; î n
FranŃa: Credit Agricole, Banque Nationale de Paris, Credit Lyonnais și Societe Generale, la care se ad augă
băncile populare, care aparŃin sectorului cooperati st 47 . Sistemelor bancare din Europa continentală le est e
specific faptul că acestea realizează activităŃi ca re le sunt interzise în alte Ńări (operaŃiunile de plasament și de
achiziŃionare a acŃiunilor pe piaŃa de capital). Bă ncile europene de depozit sunt specializate pe acor darea
creditelor întreprinderilor nefinanciare, mai ales cu scadenŃă pe termen scurt, creditele pe termen me diu și lung
fiind accesibile întreprinderilor de la băncile de afaceri.
Sistemul bancar în statele membre UE au un grad mul t mai mic de concentrare decât în statele de tip
anglotsaxon. Deși se constată o tendinŃă evidentă d e concentrare prin fuziunea unor bănci sau absorbŃi a unor
societăŃi bancare de către alte insituŃii financiar tbancare, în Europa se poate remarca existenŃa unei mari
diversităŃi de bănci, răspândite pe tot teritoriul Ńării respective și cu filiale și sucursale în alte Ńări. Pe lângă
sistemul bancar autohton, pe teritoriul fiecărei Ńă ri funcŃionează mai multe sau mai puŃine sucursale ale unor
bănci străine în funcŃie de cât de atractivă este e conomia Ńării respective și de concurenŃa pe care o întâmpină pe
această piaŃă. De exemplu, în Germania numărul de b ănci de retail este considerabil, sucursalele bănci lor străine
reprezentând o pondere nesemnifcativă. De cealaltă parte se situează însă Marea Britanie, unde unităŃi le unor
bănci străine reprezintă aproximativ jumătate din t otalul societăŃilor bancare, dintre care o bună par te aparŃin
unor state din afara UE, ceea ce arată deschiderea economiei englezești nu numai către celelalte state ale UE,
dar și către alte state din afara Uniunii.
Activitatea desfășurată pe piaŃa bancară europeană se concretizează, în principal, în atragerea de
depozite și acordarea de credite, acest fenomen dat orândutse nerestricŃionării în ceea ce privește con stituirea de
sucursale și filiale, astfel încât instituŃiile ban care europene deŃin reŃele vaste, atât la nivel naŃ ional, cât și la
nivelul Uniunii Europene.
Modul de caracterizare al sistemului bancar și rolu l băncilor în mediul economic și financiar al Ńăril or cu
economie bazată pe concurenŃă este întregită de ana liza pieŃei financiare 48 . Unul dintre indicatorii care au
relevanŃă în acest sens este capitalizarea bursieră . Ratele dobânzii practicate explică atractivitatea resimŃită de
investitori faŃă de plasamentul în active fizice sa u financiare pe termen scurt sau mediu. Astfel, atâ t rata
dobânzii pe piaŃa monetară, cât și rata dobânzii fă ră risc stau situat în zona euro, cel puŃin până în anul 2000,
sub ratele practicate pe pieŃele americane. În zona euro, ratele de dobândă practicate de statele memb re au fost
coroborate cu ratele de referinŃă practicate, ca se mnal de BCE, care funcŃionează cu rolul de bancă ce ntrală
pentru ansamblul Uniunii.
Rentabilitatea și riscul mediu pe pieŃele bancare a le statelor dezvoltate din zona euro arată că sta
respectat nivelul convenit privind rata de solvabil itate. În ceea ce privește politica monetară adopta tă de către
băncile centrale, se observă că pe ansamblul UE est e considerată ca model Bundesbank, deoarece aceasta se
bucură de un grad mare de independenŃă faŃă de auto rităŃile guvernamentale, ceea ce a făcut din aceast ă bancă
modelul de referinŃă cu ocazia înfiinŃării BCE.

47 Probleme economice – „ Sistemul bancar românesc: caracteristici, evoluŃii, tendinŃe și comparaŃii internaŃionale ”, Berea, A., vol.
152t153, București, 2005, p.13
48 IMF Working Paper – „ Banking Crises and Bank Resolution Experiences in S ome Transition Economies ”, ENOCH, C., GULDE,
A., HARDY, D., International Monetary Fund, 2002, p .50

În statele membre ale UEM se aplică o politică mone tară unică care este de competenŃa BCE.
Responsabilitatea aplicării politicii monetare revi ne băncilor centrale naŃionale care sunt bine ancor ate în
realitate și în practicile locale. BCE și Băncile C entrale NaŃionale în exercitarea funcŃiunilor și sa rcinilor lor nu
primesc instrucŃini venite din partea altor institu Ńii ale ComunităŃii sau de la guvernele statelor me mbre.
IndependenŃa deplină a BCE este una din condiŃiile ce trebuie urmate de Ńările membre și este prevăzut ă în
Tratatul de la Maastricht. Se realizează, în acest mod, stabilitatea și disciplina ca însușiri princip ale ale Europei
unificate.
Pe linia stabilităŃii financiare din Ńările Uniuni i Europene, între autorităŃile cu responsabilităŃi, au fost
încheiate trei acorduri, având drept obiectiv crear ea unui cadru de colaborare transfrontalier în dome niul
managementului crizelor financiartbancare:
/boxshadowdwn Acordul de cooperare între autorităŃile cu responsa bilităŃi de monitorizare a sistemelor de plăŃi și
autorităŃile de supraveghere bancară, în stadiul al treilea al Uniunii Economice și Monetare (2001);
/boxshadowdwn Acordul de cooperare între autorităŃile de supraveg here bancară și băncile centrale din Uniunea
Europeană în domeniul gestionării situaŃiilor de cr iză (2003);
/boxshadowdwn Acordul de cooperare între autorităŃile de supraveg here bancară, băncile centrale și ministerele de
finanŃe din Ńările Uniunii Europene în domeniul sit uaŃiilor de criză financiară (2005).
PiaŃa bancară europeană se caracterizează prin prez enŃa a două sisteme bancare, cel continental și cel
anglotsaxon. Modelul anglotsaxon (sau modelul fonda t pe pieŃele de capital) se bazează pe manifestarea liberă a
cererii și ofertei de produse financiare, pe pieŃel e de capital, care prezintă instituŃii, instrumente și operatori
specifici.
Fiecare sistem bancar naŃional prezintă particulari tăŃile lui, în ceea ce privește denumirea băncilor și
tipurile de activităŃi cuprinse sub acestă denumire49 . Transformările de pe piaŃa bancară europeană stau
manifestat cu precădere în structura operaŃiunilor bancare reflectate în situaŃiile financiare. Analiz a succintă a
unor sisteme bancare europene de referinŃă pune în evidenŃă principalele trăsăsturi caracteristice, pr ecum și
noile tendinŃe în evoluŃia băncilor pe plan europea n.

CAPITOLUL II. ROLUL SISTEMULUI EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE ȘI AL
BĂNCII CENTRALE EUROPENE
Ca și instituŃii monetare în cadrul UE au fost: Ins titutul Monetar European care a fost înlocuit cu Ba nca
Centrala Europeană, Sistemul European al Băncilor C entrale format din Banca Europeană și băncile centr ale
naŃionale.
Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) este alcătuit din Banca Centrală Europeană și din
Băncile Centrale NaŃionale ale statelor membre ale Uniunii Economice și Monetare. În același timp,
Eurosistemul cuprinde Banca Centrală Europeană și b ăncile centrale naŃionale din statele membre ale UE care
au adoptat euro. În cadrul SEBC sta stabilit o divi ziune a muncii conform căreia responsabilităŃile su nt împărŃite
după cum urmează:
/head2right BCE răspunde de elaborarea politicii monetare comun e pentru toate statele membre ale zonei euro. Ea
este aceea care ia hotărâri privind emisiune de eur o, rata de schimb a euro, precum și nivelul ratei d obânzii;
/head2right BCN participă la punerea în practică a politicii mo netare europene, ele desfășurând o activitate
prudenŃială de supraveghere a instituŃiilor bancare comerciale șin Ńările respective. BCN cedează o pa rte din
rezervele lor valutare și de aur, în beneficiul BCE .
Banca Central Europeană (ECB) consfinŃește că la 1 ianuarie 2007 Uniunea Europeană sta extins prin
aderarea a două noi state membre, respectiv România și Bulgaria. Începând cu această dată, Banca NaŃio nală a
României a fost integrată în Sistemul European al B ăncilor Centrale (SEBC). Totodată, guvernatorii ace steia au
devenit membrii ai Consiliului General al Băncii Ce ntral Europene (BCE).

49 Negruș, M., TOMA, R. – “ InstituŃii bancare internaŃionale ”, Edit. Alma Mater, Sibiu, 2002, p.255

Obiectivul principal al SEBC este reprezentat de me nŃinerea stabilităŃii preŃurilor50 . La data de 13
octombrie 1998, Banca Central Europeană a definit s tabilitatea preŃurilor prin progresia indicelui arm onizat al
preŃurilor de consum (IAPC) în zona euro să fie sub 20%. În măsura în care acest obiectiv nu este înde plinit,
SEBC trebuie să susŃină politicile generale ale UE.
Alte obiective ale SEBC sunt reprezentate de: defin irea și implementarea politicii monetare unice în
zona euro; conducerea operaŃiunilor de schimb valut ar; menŃinerea și administrarea rezervelor valutare oficiale
ale statelor membre; promovarea unui sistem de plăŃ i eficient.
Eurosistemul contribuie la coordonarea politicilor autorităŃilor competente privind supravegherea
prudenŃială a instituŃiilor de credit și asigurarea stabilităŃii sistemului financiartbancar. Cu scopu l de a îndeplini
obiectivele propuse, BCE împreună cu băncile centra le naŃionale trebuie să colecteze informaŃiile stat istice
necesare, fie de la autorităŃile naŃionale competen te, fie direct de la agenŃii economici. Eurosistemu l este
independent, în realizarea obiectivelor sale, nici BCE, nici băncile centrale naŃionale sau un alt mem ru al
organelor de decizie neputând primi instrucŃiuni di n partea unui organism extern.
BCE elaboreză și aplică politica privind cursul de schimb în zona euro, emite reglementări privind
monitorizarea și controlul tranzacŃiilor valutare ș i al altor operaŃiuni specifice 51 . În data de 1 ianuarie 1999,
cursurile de schimb ale monedelor statelor particip ante au fost fixate irevocabil în raport cu euro. D e la această
dată, zona euro menŃine o politică unică a ratei de schimb în relaŃiile cu terŃe valute, politică form ulată prin
regulamentele Consiliului BCE și Comisiei Europene. La 1 ianuarie 1999 băncile din zona euro erau efec tiv
pregătite să opereze în euro. Odată cu dispariŃia m onedelor naŃionale ale statelor participante la Uni unea
Monetară Europeană multe bănci corporatiste șitau r edus numărul relaŃiilor de corespondent bancar și a l
conturilor pe care le deŃineau în diferite monede l a alte bănci. Acest proces de reducere a continuat până în
martie 2002 când toŃi agenŃii economici au fost obl igaŃi sătși aleagă banca care să opereze în euro.
Efectul introducerii euro asupra băncilor din Ńăril e în curs de dezvoltare este considerabil. Formarea unor
grupuri bancare mari și competitive în Europa presu pune că pentru atși demonstra calitatea serviciilor oferite
clienŃilor ele trebuie să ofere o acoperire interna Ńională largă.
O serie de aspecte pot fi scoase în evidenŃă din pu nct de vedere al devenirii supravegherii bancare, c a
urmare a procesului emergent de edificare a UEM. În primul rând, se prezintă ca importanŃă latura inst ituŃională
a supravegherii bancare. Este evidenŃiat rolul bănc ilor centrale din statele naŃionale europene în cal itatea lor de
creditor de ultimă instanŃă, precum și importanŃa m odului împărŃirii responsabilităŃilor între autorit ăŃile bancare
naŃionale, pe de o parte, și BCE, pe de altă parte.
În al doilea rând, se poate vorbi de experienŃa sta telor europene cu privire la schemele și combinator ica
garantării depozitelor bancare. În al treilea rând, se pune problema privind locul și rolul supraveghe rii bancare
în contextul liberalizării sectorului bancar 52 .
Integrarea sistemului bancar european și a pieŃelor financiare prezintă importanŃă atât pentru băncile
centrale naŃionale prin creșterea lichidităŃii și s căderea costurilor pe care le presupune operarea în mai multe
Ńări, cât și pentru BCE, prin creșterea eficienŃei și implementarea corespunzătoare a politicii moneta re unice.
În momentul de faŃă se poate vorbi despre un sistem bancar unic în zona euro , caracterizat prin: o
piaŃă monetară integrată pentru transferurile în eu ro, interconectarea băncilor naŃionale printrto inf rastructură de
plăŃi comună, integrarea pieŃei de capital și a ser viciilor financiare. La nivel de piaŃă cu amănuntul , băncile
naŃionale trebuie să trateze fiecare Ńară ca o piaŃ ă individuală, acesta datorită localizării cererii, produsele
bancare specifice fiecărei Ńări și diferenŃele în c eea ce privește regulile de protecŃie a consumatori lor și practicile
de reglementare și supraveghere.
La nivel european, provocarea pentru băncile centra le și autorităŃile de supraveghere este aceea de a
răspunde unui sistem bancar unic cu scopul de a men Ńine stabilitatea financiară. ExistenŃa unei monede și a unei

50 BCE – “ History, Role and Functions ”, by HANSPETER K. SCHELLER SECOND REVISED EDITION 2006, p.45
51 Toma, Ramona – „ Euro, moneda unică: între naŃional și internaŃional ”, Edit. Continent, Sibiu, 2004, p. 251
52 A. Nagy – „ Reglementarea serviciilor financiare europene ”, Probleme Economice, vol. 209 Centrul de Informar e și Documentare
Economică, București, 2006, p.14

bănci centrale comune determină un sistem bancar un ificat. Accesul la o sursă comună de lichiditate și pe o
piaŃă monetară unică duce la creearea unor legături puternice între băncile centrale care operează în zona euro.
De asemenea, o piaŃă bancară comună implică pentru autorităŃi două provocări majore pentru realizarea
stabilităŃii financiare: vulnerabilitatea la șocuri comune și potenŃialul contagios al problemelor cu care se
confruntă diferite state. Integrarea determină opor tunităŃi de creștere și contribuie la sporirea rezi stenŃei
sistemului. Ea aduce surse de finanŃare, nivelul di versificării riscurilor crește, dar în acelașă timp integrarea
implică o expunere mai mare la șocurile comune ale instituŃiilor financiare. Pentru marile bănci, risc urile zonei
afectează liniile specifice ale dezvoltării mai mul t decât riscurile caracteristice fiecărui stat în p arte.
În prezent băncile europene pot să se împrumute pes te graniŃe în loc să apeleze la băncile centrale
naŃionale. PiaŃa monetară unică poate absorbi mai m ulte distorsiuni decât înainte. Băncile care operea ză în
sistemul comun formează o reŃea care facilitează o propagare rapidă a șocurilor în zonă.
Integrarea pieŃei bancare românești, în general, și a instituŃiei supravegherii bancare, în special, s e
circumscriu relaŃiilor biunivoc stabilite cu BCE. D e aceea sunt luate în considerare aspectele circums crise
fundamentării și aplicării principiului recunoașter ii Ńării de origine, adică subsidiaritatea, văzută din perspectiva
financiartbancară.
În perspectiva integrării României la UE, permanent stau efectuat modificări legislative în domeniul
financiartbancar. Sta regândit poziŃia BNR, ca banc ă centrală a statului român cu personalitate juridi că, în
cadrul structurilor de decizie economică, ca și în cadrul sistemului bancar în general 53 . În conformitate cu
cerinŃele impuse prin reglementările Tratatului de la Maastricht, Statutul BNR asigură independenŃa BN R, astfel
încât ea nu este subordonată Guvernului. Independen Ńa băncii centrale constituie un factor de creștere a
credibilităŃii politicii monetare în asigurarea sta bilităŃii preŃurilor.

CAPITOLUL III. ORIENTĂRI LA NIVELUL PIEłEI BANCARE EUROPENE
Necesitatea și cerinŃele integrării bancare europen e au fost concepute deta lungul anilor, încurajate și
promovate, pe baza unor studii de anvergură care au angajat puternice colective de specialiști și prin rezultatele
lor au creat o platformă de sprijin pentru concept, dar și pentru procedeele și soluŃiile propuse 54 .
Argumentele principale pentru integrarea europeană se relevă pe trei planuri:
• libertatea mișcării capitalului este necesară pentr u înfăptuirea pieŃelor total integrate pentru toate
bunurile și serviciile și, de asemenea, pentru prom ovarea mișcării libere a forŃei de muncă peste
frontiere;
• libertatea mișcării capitalurilor va acŃiona ca un puternic stimulent pentru guverne pentru a adopta
politici macroeconomice care să conducă la stabilit atea preŃurilor și cursurilor de schimb;
• deschiderea pieŃei de capital integrată va promova libertatea de alegere a investitorilor europeni și va
contribui la o eficientizare a alocării economiilor .
În acest sens grupează acŃiunile întreprinse de fac torii legislativi în 5 etape:
/checkbld dereglementarea pieŃelor interne între 1957 și 1973 ;
/checkbld diversele încercări către armonizarea reglementăril or bancare între 1973 și 1983;
/checkbld directiva privind o singură autorizare, controlul i ntern, recunoașterea reciprocă și liberalizarea
serviciilor bancare t1992;
/checkbld creearea unei singure monede în 1999;
/checkbld planul de AcŃiune privind Serviciile Financiare (20 01t2005).
PiaŃa bancară din Ńările Europei Centrale și de Est rămâne dominată de bănci internaŃionale importante ,
investitori pe termen lung cu o strategie de poziŃi onare bine definită. La sfârșitul anului 2006, cota de piaŃă a
băncilor internaŃionale a continuat să crească pe f ondul unui nou val de privatizări în Ńările din Eur opa de Sud
Est, urcând de la 78% în 2005, la 82% în 2006 (excl usiv Rusia, Turcia și Ucraina). Cu puŃine privatiză ri și

53 Studii și cercetări economice – “ ReconstrucŃia sistemului financiarkbancar românesc în perspectiva integrării europene ”, vol. 9t10,
coord. Iordache, F., București, 2002, p. 23
54 Liviu C. Andrei – “Euro ”, Edit. Economică, București, 2003, p.131t135

oportunităŃi de achiziŃii rămase pe pieŃele mai sta bile din Europa Centrală și de Est, investitorii in ternaŃionali
încep să se concentreze spre est, către pieŃe ca Ru sia, Ucraina, Georgia și Kazakstan. În Rusia, Turci a și Ucraina
există cea mai mică proporŃie de bănci internaŃiona le din regiune, deci sunt posibile consolidări ulte rioare în
această zonă.
Băncile internaŃionale continuă să joace un rol sem nificativ în ECE, considerând această regiune drept
piaŃă de creștere. Unele bănci au început să se ext indă gradat către zone noi, în curs de dezvoltare. Specialiștii
previzionează faptul că viitoarea transformare a pe isajului bancar va avea legătură cu două motive maj ore: pe de
o parte, concentrarea permanentă la nivel domestic în statele din ECE. Pe de altă parte, și mai import ant,
concentrarea în piaŃa ECE ar putea fi importată. Ac easta poate fi consecinŃa unui obiectiv mai amplu p entru
fuziunile și achiziŃiile transfrontaliere în Europa de Vest, căci doar trei dintre grupurile financiar e internaŃionale
din ECE sunt jucători semnificativi în privinŃa dim ensiunii pe scena bancară europeană.
Toate sistemele bancare din regiunea ECE sunt carac terizate de jucători moderni și dinamici, în
contextul unei presiuni competitive accentuate. Înt regul sector bancar din regiune cuprinde 2.600 de b ănci, cu
active totale de aproximativ 1.400 miliarde euro, c are reprezintă circa 5,6% din bilanŃul financiar co nsolidat al
tuturor băncilor din Zona Euro.
Marile bănci europene vor continua să preia institu Ńii financiare mai mici și să investească pe pieŃel e
emergente, înainte de a trece la fuziuni importante . În ultima vreme, fuziunile transfrontaliere din E uropa stau
accelerat, însă au implicat aproape întotdeauna pre luarea unor bănci mai mici.
Sectorul bancar este cel mai greu de uniformizat di n rândul pieŃelor financiare ale zonei euro. Una di n
priorităŃile Agendei de la Lisabona, crearea unei p ieŃe financiartbancare unice panteuropene rămâne în că o Ńintă
îndepărtată în ceea ce privește sectorul bancar. BC E face apel la autorităŃile naŃionale din Ńările zo nei euro să
elimine obstacolele care stau în calea uniformizări i sistemului financiartbancar.
În structura pieŃei bancare europeane întâlnim bănci mari (capabile să opereze atât pe teritoriul naŃional
cât și pe cel al întregii Uniuni Europene, numite b ănci comunitare), bănci de mărime medie (activând
preponderent pe piaŃa internă, dar având o acoperir e naŃională, numite bănci naŃionale, fără însă să a ibă vreo
legătură cu activitatea de bancă centrală), bănci zonale mici (în principal bănci regionale și doar ocazional
operând la nivelul întregii Ńări) și bănci locale (dezvoltate de regulă la nivel de localitate, dar unde se presupune
că reușesc cel mai bine să se apropie de clienŃi, m ai ales de clienŃii persoane fizice, cărora reușesc să le
cunoască nevoile și să le satisfacă cerinŃele), nu se poare considera că sectorul bancar românesc core spunde
unei asemenea descrieri, posibil de întâlnit doar î n cazul sistemelor bancare dezvoltate, din Ńări ca FranŃa, Marea
Britanie sau Germania.

CAPITOLUL IV. PIAłA BANCARĂ DIN ROMÂNIA. DEMERSURI PRIVIND INTEGRAREA
EUROPEANĂ.

PiaŃa bancară românească a cunoscut, în ultimii ani o serie de mutaŃii, care au condus la transformare a
sa, dintrto piaŃă bancară specifică unei Ńări cu ec onomie de comandă, întrto piaŃă bancară funcŃională , specifică
unei economii de piaŃă. Transformările nu au fost î ntotdeauna line, nu au venit întotdeauna din interi orul
sistemului, BNR având în acest proces o misiune dif icilă și un rol hotărâtor, pe linia reglementărilor și prin
supravegherea bancară exercitată, în ultimii ani cu tot mai multă eficienŃă.
Nu trebuie omis faptul că de puŃină vreme băncile r omânești stau integrat în piaŃa bancară europeană,
odată cu intrarea României în Uniunea Europeană 55 . Dincolo de latura legislativă, esenŃială ca punct de plecare,
semnificând adoptarea acquistului comunitar, trebui e urmărită cu mai multă atenŃie latura funcŃională, și
evaluate posibilele efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar românesc, dar și identific area

55 M. Paja – „ Datoria externă – opŃiuni referitoare la perfecŃion area structurii, gestionării și a managementului ”, Probleme
Economice, vol. 176, Centrul de Informare și Docume ntare Economică, București, 2005, p.46t47

factorilor și măsurilor a căror implementare să per mită băncilor noastre să se dezvolte în noul contex t, mult mai
concurenŃial.
Libera mișcare a capitalurilor la nivelul pieŃei un ice europene este de natură să ducă la creșterea
oportunităŃilor de plasament, din perspectiva pieŃe i bancare românești. În consecinŃă, băncile trebuie să ofere
alternative atractive pentru disponibilităŃile băne ști ale cetăŃenilor români, astfel încât aceștia să nu fie tentaŃi în
perspectivă de ofertele băncilor occidentale.
PiaŃa bancară românească este foarte atractivă pent ru grupurile financiare străine, în condiŃiile în c are
statisticile spun că la sfârșitul anului 2005 gradu l de penetrare bancară în România era de doar 40%. În ultimii
ani, piaŃa bancară a cunoscut o evoluŃie spectaculo asă. Spre exemplu, numai în anul 2006 în România au fost
deschise peste 1.100 de noi sucursale bancare, unde au fost angajate circa 7.000 de persoane. În 2007, în Ńară a
fost planificată deschiderea a 600t700 de noi unită Ńi bancare, care au angajat 2.000t3.000 de persoane . Targetul
băncilor este acum reprezentat și de localităŃile c are au sub 50.000 de locuitori. Primul pas făcut în sectorul
bancar românesc este reprezentat de instruirea anga jaŃilor pentru obŃinerea de performanŃe.
ImplicaŃiile integrării europene, pentru băncile ro mânești, sunt pe multiple planuri: din perspectiva
modificării structurii sistemului bancar (creșterea ponderii capitalului privat, și în special a celui străin,
intensificarea activităŃii de retail banking, conso lidarea structurii de tip supermarket financiar/gru p financiar,
creșterea gradului de concentrare a capitalului), d in perspectiva creșterii stabilităŃii sistemului ba ncar (odată cu
întărirea cerinŃelor prudenŃiale, creșterea mărimii capitalului social, implementarea unor formule pen tru
scăderea ponderii creditelor neperformante, de genu l Biroului de Credite), din perspectiva rezultatelo r
financiare (prin creșterea ponderii veniturilor non tdobândă, prin lărgirea gamei de produse și servici i bancare)
etc.

CAPITOLUL V. PIAłA BANCARĂ ÎN ROMÂNIA, ÎN UE ȘI PRO BLEMELE CRIZEI
ECONOMICO – FINANCIARE MONDIALE
Sectorul bancar european trece printrto perioadă de criză începută în vara lui 2007 în afara graniŃelo r
europene. Începutul a fost dat de piaŃa bancară ame ricană prin falimentul băncii Lehman Brothers 56 . Peste 50 de
cazuri de ajutor de stat acordat băncilor sau siste melor bancare din Ńările membre au intrat în atenŃi a Comisiei
Europene din iulie 2008. Printre beneficiari se num ără bănci celebre precum Dexia, Fortis sau Erste, d ar și
întregi sisteme financiare din Austria până în Mare a Britanie, din Letonia până în Italia.
O serie de măsuri consistente au fost întreprinse p entru diminuarea consecinŃelor crizei financiare,
reducerii influenŃei ei asupra sectorului real, nea dmiterii transformării ei în una economică de propo rŃii , de
către autorităŃile financiare ale SUA, apoi și cele ale UE, ale Japoniei, Coreei de Sud, Australiei, C anadei,
Chinei etc., dintre care amintim:
/square4 formarea unor fonduri publice, precum și publictpri vate, pentru a sprijini anumite instituŃii financia re
aflate în dificultate, prin achiziŃionarea de acŃiu ni ale acestora;
/square4 declanșarea unui proces de etatizare a băncilor (pa rŃiale, majoritare sau integrale), simultan cu stop area
procesului de privatizare a lor, și a unor instituŃ ii financiare importante;
/square4 majorarea plafoanelor de garantare a depozitelor ba ncare pentru a evita retragerile massive (în SUA
plafonul este de 250.000 dolari, iar în UE de cel p uŃin 50.000 eur);
/square4 fuzionarea diferitelor structuri economice și finan ciare pentru creșterea capacităŃii de rezistenŃă a
acestora în condiŃii de instabilitate;
/square4 diminuarea ratelor dobânzilor de politică monetară în Ńările de bază și contribuirea la creșterea
investiŃiilor.
Criza financiară, monetară și bancară din 2008 a în ceput ca o problemă de creditare subprime numai în
Statele Unite în trimestrul al IItlea și sta întins cu repeziciune în trimestrul al IIItlea în vestul Europei, apoi în
trimestrul al IVtlea în centrul și estul Europei și chiar în îndepărtata Asie. Principalele moduri de manifestare

56 Problèmes économiques. Banques – “ Quelle banque après la crise?”, mercredi 10 décembre 2008, nr. 2960, p. 1t10

ale sale sunt: lipsa lichidităŃilor de pe piaŃa fin anciară și bancară, precum și scăderea importantă a valorilor
acŃiunilor pe piaŃa bursieră.
În condiŃiile crizei financiare mondiale, care a at ins acum și Europa, băncile din România, deŃinute î n
majoritate de grupuri financiare europene, își schi mbă rapid strategiile de afaceri, creditele fiind p rimele vizate.
După ce în ultima perioadă instituŃiile financiare stau concentrat pe atragerea de cât mai multe resur se de la
populaŃie, acum sunt foarte prudente în privinŃa ac ordării de împrumuturi, mai ales când vine vorba de cele în
valută. InstituŃiile bancare sunt tot mai prudente în acordarea de credite, iar leul ar putea reveni î n preferinŃele
clienŃilor. Astfel, băncile comerciale vor transmit e BNR, începând cu 18 mai 2009, informaŃii despre c lienŃii la
care a început procedura de insolvenŃă, în termen d e 2 zile lucrătoare de la momentul în care aceștia au
îmștiinŃat instituŃia de credit 57 .
Băncile românesti pot fi acum recunoscătoare Băncii NaŃionale, care a iniŃiat măsuri de restricŃionare a
creditelor și de reducere a riscurilor aferente. În prezent, în condiŃiile unei crize financiare mondi ale tot mai
accentuate, care afectează și Ńara noastră, băncile românesti au început sătși ia măsuri de precauŃie, inclusiv cu
privire la strategia de acordare a împrumuturilor. Prima grijă a băncilor a devenit, după cum este și firesc,
prudenŃa sporită cu privire la resursele proprii, a stfel încât se gândesc acum de două ori înainte de a acorda o
finanŃare.
Din cauza crizei de lichidităŃi în euro, a normelor BNR care descurajează creditarea în valută, precum și
a volatilităŃii foarte mari a cursului valutar, sol icitanŃii de credite au început să prefere în următ oarea perioadă
împrumuturile în lei, iar acolo unde este posibil, cu dobânzi fixe. De altfel, decalajul dintre dobând a unui credit
în lei și al unuia în euro sta redus substanŃial în ultima perioadă: dobânzile la lei au scăzut perman ent, ca urmare
a concurenŃei din piaŃa bancară, deși BNR a urcat î n acest an dobânda de politică monetară, în timp ce dobânzile
la împrumuturile în euro stau majorat, ca urmare a creșterii substanŃiale a costurilor de refinanŃare a băncilor de
pe piaŃa internaŃională.
PrudenŃa determină băncile să adopte și noi strateg ii cu privire la vânzarea de noi produse, pentru a
putea compensa scăderea de pe alte categorii, precu m creditele. Din punct de vedere al crizei instalat e pe plan
mondial, piaŃa bancară românească prezintă și unele părŃi bune:
• Băncile românești deŃin rezerve minime obligatorii semnificative la banca centrală (18% în lei și 40% în
valută). Acest lucru demonstrează faptul că BNR are destule lichidităŃi la dispoziŃie pentru a le pute a
pompa treptat în sistem în caz de criză de lichidit ăŃi.
• Indicatorii de prudenŃialitatea și profitabilitate, deși stau deteriorat ușor, arată că sistemul banca r
românesc este unul solid.
• Începând cu data de 15 octombrie 2008, plafonul de garantare pe deponent garantat persoană fizică și p e
instituŃie de credit sta majorat la echivalentul în lei al 50.000 euro, în timp ce plafonul de garanta re pe
deponent garantat persoană juridică și pe instituŃi e de credit a rămas la același nivel, respectiv
echivalentul în lei la 20.000 euro.
• Noile reguli de creditare au micșorat apetitul de c reditare al românilor, prin faptul că băncile au fo st
nevoite să devină mai restrictive în acordarea cred itelor, pornind de la calitatea clienŃilor în primu l rând.
• Rezerva valutară a BNR este una consistentă fiind gata oricând când nevoia o cere de a fi aruncată în
piaŃă pentru a calma spiritele.
• Politica de comunicare a BNR este una din ce în ce mai activă, guvernatorul colaborând cu guvernul și
președenŃia în transmiterea de mesaje către public. Există o relaŃie de colaborare fructuasă în ultima
perioadă între BNR și AsociaŃia Română a Băncilor.
• Activitatea Biroului de Credit sta intensificat, ex istând o evidenŃă din ce în ce mai cuprinzătoare a
debitorilor.

57 Al. Rizea – „ Sistemul bancar sub impactul restrângerii activităŃ ii companiilor și veniturilor populaŃiei ”, revista Economistul ,
nr.2872, 15t16 mai 2009, p.4

• Băncile românești nu au investit până în prezent în „produse toxice”, în special pe piaŃa europeană.
PosibilităŃile de creștere economică și de dezvolta re ale Ńarii noastre pot atrage în continuare inves titori
străini, dornici de plasamente mai bune.
PărŃile negative însă sunt și ele prezente:
• Aproximativ 57% din credite sunt acordate în valută , ceea ce face sensibil la variaŃiile cursului de
schimb portofoliul băncilor.
• Unii indicatorii macroeconomici au tendinŃe de dete riorare, ceea ce poate determina o instabilitate la
nivelul fluxurilor de capital extern.
• Cea mai mare banca din sistem, BCR a fost retrograd ată de Standard&Poor’s de la BBBt la BB+,
tendinŃa putând să se menŃină și pentru celelalte b ănci;
• Gradul de concentrare a activităŃii bancare în Româ nia, deși în scădere, este unul destul de ridicat..
• Conjunctura internaŃională, în special evoluŃiile d e pe pieŃele valutare din regiune, fac vulnerabilă
România, în special în privinŃa atacurilor speculat ive.
• Publicul pierde din încredere în sistemul bancar, d atorită comportamentului neetic al anumitor bănci, în
special în perioada actuală, destul de tensionată.
• ExistenŃa unor produse bancare cu dobânzi promoŃion ale și variabile ulterior, care ar putea afecta
capacitatea de rambursabilitate în viitor a unor cl ienŃi.
• O posibilă reașezare a preŃurilor pe piaŃa imobilia ră, care ar putea afecta garanŃiile imobiliare.
• Posibilitatea de faliment ale unor bănci din străin ătate, care au sucursale sau achiziŃii și în Români a.
• Datorită crizei de lichidităŃi din străinătate, une le bănci mamă vor pompa mai puŃini bani în subsidia rele
din România.
PiaŃa bancară din România nu traversează o criză de lichiditate, ci una de încredere. Sunt bănci care au și
lichiditate, și titluri de stat. Sunt însă și bănci care nu au de nici unele. Băncile din prima catego rie nu intră în
relaŃii de schimb cu băncile din a doua categorie, ceea ce creează impresia că piaŃa nu este lichidă.
Se preconizează că România nu va depăși criza actua lă până în 2011, dar oferă mai multe oportunităŃi c a
alte state din Uniunea Europeană și este una dintre cele mai solide Ńări din punct de vedere al sector ului bancar.

CONCLUZII GENERALE

PiaŃa bancară a fost supusă în ultimele decenii uno r modificări substanŃiale, determinate de factori
precum: evoluŃiile economiei moderne; schimbarea at itudinii beneficiarilor de servicii bancare; politi cile
monetare curente și de perspectivă; modificarea leg islaŃiei bancare; modernizarea sistemului informati c și al
telecomunicaŃiilor.
InteracŃiunea acestor factori a făcut ca piaŃa banc ară contemporană să capete anumite particularităŃi ale
activităŃii curente:
/head2right universalizarea activităŃii băncilor
/head2right modificarea structurii activelor deŃinute
/head2right dezetatizarea și liberalizarea băncilor
/head2right manifestarea tendinŃei de concentrare
/head2right informatizarea tehnicilor și activităŃilor bancare
În economia modernă, fenomenul specializării se men Ńine, chiar au apărut și alte bănci specializate, c a
urmare a unor facilităŃi fiscale oferite de către s tat. Chiar și așa, tendinŃa universalizării bancare își pune
accentul. Marile bănci de afaceri nu se mai limitea ză numai la operaŃiuni de creditare pe termen mediu și lung al
investiŃiilor, a industriei, ci emit și cumpără acŃ iuni, concurează casele de economii în atragerea
disponibilităŃilor bănești ale populaŃiei.
Perioada de după al IItlea război mondial a fost ma rcată de imixtiunea statului în activitatea băncilo r
private. În economia contemporană asistăm la un pr oces de dezetatizare și liberalizare a băncilor , principalele
forme de intervenŃie ale statului fiind naŃionaliză rile băncilor private și instituirea controlului st atal în sfera
operaŃiunilor bancare.
Concentrarea capitalurilor bănești sta concretizat întrto creștere a puterii marilor bănci atât pe plan
naŃional, cât și internaŃional. Marile bănci dispun de reŃele extinse de unităŃi operaŃionale, ceea ce le conferă
avantaje considerabile sub raportul posibilităŃilor de atragere a depunerilor și realizare a plasmente lor, în
condiŃiile unei profitabilităŃi ridicate.
Fuziunile, achiziŃiile și alianŃele sunt procese ex trem de provocatoare. Dovezile de până acum arată c ă
prin fuziuni și achiziŃii, băncile stau consolidat la nivel naŃional. Strategiile lor sunt de a atinge o dimensiune
suficient de mare pentru a le permite să se angajez e în cumpărari internaŃionale. Între timp, cum bănc ile
fuzionează la nivel naŃional, concentrarea crește, ceea ce se manifestă în mai puŃină, nu mai multă co ncurenŃă.
AlianŃele bancare reprezintă o alternativă la modur ile de creștere tradiŃionale și ele pot lua forme d iverse, de la
acorduri de distribuŃie a serviciilor financiare pâ nă la crearea unei noi entităŃi. Suprabancarizarea, scumpirea
resurselor bancare atrase, absenŃa economiilor de s cară semnificative, apariŃia supraefectivelor sub e fectul
informatizării, supracapacitatea de interemediere b ancară au determinat băncile după anii ’70 sătși re strângă
reŃelele. AlianŃele, ca formă elaborată de partener iat, au înlocuit progresiv primele tentative de coo perare, care
se limitau la acorduritcadru. Principalele dificult ăŃi, mai ales în cazul alianŃelor transfrontaliere, sunt generate
de diferenŃele culturale și de dorinŃa guvernelor d e a proteja băncile naŃionale de preluările externe .
Informatizarea tehnicilor și activităŃilor bancare reprezintă rezultatul a două acŃiuni simultane:
asimilarea și introducerea în tehnica bancară propr iutzisă a celor mai moderne produse și instrumente bancare;
achiziŃionarea celor mai performante echipamente de informatică.
Banca viitorului este considerată a fi banca fără ghișee, banca la domiciliu. EvoluŃia tehnicilor de
transfer al fondurilor prezintă avantaje, precum: s implificarea operaŃiunilor, reducerea costurilor și creșterea
operativităŃii, dar și dezavantaje legate de riscur ile de fraudă și înstrăinării tot mai accentuate a clientului de
banca sa.
În contextul integrării europene restructurarea sis temului bancar românesc reprezintă o necesitate
stringentă. În primii zece ani de tranziŃie la econ omia de piaŃă, se poate spune că sectorul bancar ro mânesc a
fost substanŃial dominat de vechile bănci specializ ate. Sistemul bancar românesc este încă subdezvolta t, dar mai
avansat decât celelalte ramuri economice. Procesul de integrără europeană este echivalent cu procesul de
dezvoltare a României pe calea reformei, luând în c onsiderare modelul existent al statelor europene.

Având în vedere tendinŃele și standardele internaŃi onale și necesitatea îmbunătăŃirii structurii și
funcŃionării sistemului bancar românesc în contextu l integrării europene, chiar sistemul bancar contin ental va
impune și băncilor românești, ca viitoarea structur ă a sistemului bancar românesc să cuprindă următoar ele:
/head2right bănci mari competitive, cu reŃele naŃionale bine de zvoltate și susŃinute de parteneri strategici, care vor
efectua operaŃiuni pe teritoriul Ńării noastre, în cadrul UE ca și în afara acesteia;
/head2right bănci de mărime medie (bănci naŃionale) care vor ac tiva cu prioritate pe piaŃa bancară din România, ca re
pot fi universale sau specializate;
/head2right bănci zonale mici care vor fi preponderent bănci un iversale;
/head2right bănci locale foarte mici cu caracter preponderent d e bănci universale și care vor acŃiona întrto local itate și
cel mult în zonele limitrofe acesteia.
Această posibilă structură piramidală a sistemului bancar românesc va avea dezavantaje, dar și avantaj e.
Dezavantajul principal se referă la faptul că se în cetinește viteza transferurilor, iar avantajele sis temului privesc
activitatea de reglementare și control de către org anismele financiartbancare care va fi mult mai ușor de
efectuat. Această posibilă configuraŃie a structuri i sistemului bancar românesc este aceiași cu cea di n Ńările
europene, care la rânduti este relativ asemănătoare cu cea din sistemul bancar american.
În ciuda dezvoltării puternice a sectorului bancar din ultimii ani, România are, în continuare, un
potenŃial imens de creștere a acestei pieŃe, inclus iv în privinŃa volumului de credite și de servicii bancare
acordate populaŃiei. PotenŃialul de dezvoltare pute rnică a pieŃei bancare românești, dar și din alte Ń ări din Europa
Centrală și de Est, este determinat de gradul încă foarte scăzut de intermediere financiară din Ńara n oastră, mai
precis de volumul de credite și depozite, raportat la numărul de locuitori. România are cele mai redus grad de
bancarizare din regiune, ceea ce înseamnă că există încă un potenŃial foarte mare pentru bănci de atși dezvolta
noi unităŃi și de a acorda noi credite.
Anul 2009 va fi unul foarte dificil pentru bănci, î n special pentru cele mici, care nu au un public de nisă.
Scăderea drastică a profiturilor prognozate pentru 2009 ar putea duce la concedieri si restrângerea ac tivităŃii
unor bănci. În România există multe instituŃii de c reditare de dimensiuni mici, care intră întrto comp etiŃie
inegală cu colosi precum BCR, BRD, Raiffeisen sau U niCredit, în timp ce băncile de nisă se numără pe d egete,
apreciază specialistii.
Majoritatea instituŃiilor de credit mai mici concur ează direct cu marile bănci universale. Băncile mar i nu
sunt foarte interesate de preluarea unei reŃele de mică anvergură.
Băncile care stau bătut în ultima perioadă pentru c âstigarea unei cote de piaŃă cât mai mari ar putea fi
depăsite de situaŃie. În căutarea de cotă de piaŃă, multe bănci au sacrificat profitul, mizând pe fapt ul că acesta va
veni mai târziu. Această situaŃie a dus la concentr area unei mari părŃi a profitului bancar în mâinile câtorva
jucători puternici. Conform datelor BNR, primele tr ei instituŃii de creditare românesti în funcŃie de active, BCR,
BRD si Raiffeisen Bank, au acumulat, în prima parte a acestui an, un profit de 421 milioane de euro,
reprezentând peste 80% din profitul total al sistem ului bancar, de 522 milioane de euro.
Probabil pe piaŃa bancară vor avea loc o serie de f uziuni sau preluări de bănci, un fenomen cauzat de
dificultăŃile prin care trec instituŃiile de credit , unele dintre ele urmând a fi nevoite sătsi strâng ă rândurile pentru
a putea face faŃă crizei.
Doar câteva bănci mari din piaŃă, printre care BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit, Alpha Bank sau
CEC Bank mai sunt dispuse să împrumute populaŃia, i ar cel puŃin 10 instituŃii de credit au suspendat a cordarea
de credite imobiliare. Băncile mari au avantajul că sunt susŃinute de grupuri bancare europene puterni ce, fiindut
le mai usor să se refinanŃeze în condiŃii de criză.
Gradul de concentrare a primelor cinci bănci române sti se află la un nivel asemănător celui din alte Ń ări
din regiune, însă avem destul de multe bănci cu cot e de piaŃă foarte reduse. În România, există 29 de bănci, 12
sucursale ale unor instituŃii de credit din statele membre si trei bănci de economisire si creditare î n domeniul
locative.
Prin aderarea României la Uniunea Europeană, piaŃa bancară românescă se implică activ în proiectul
zonei unice de plăŃi în Euro, al cărui obiectiv est e crearea unei economii europene mai transparente ș i mai
competitive.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

CĂRłI:
1. ALBU, D. Alexandru – „ Cooperarea economică internaŃională – tehnici, virt uŃi, oportunităŃi ”, Edit.
Expert, București, 1995
2. ANDONE, Ioan, łUGUI, Alexandru t “Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanŃekbănci
și marketing” , Edit. Economică, București, 1999
3. ANDREI, C. Liviu – „ Euro ”, Edit. Economică, București, 2003
4. ANDRONACHE, Virgil – „ Banca și operaŃiunile comerciale. SpeŃe și soluŃii practice în raporturile
dintre bancă și client ”, Edit. Universitară, București, 2006
5. coord. ANGELESCU, Coralia, CIUCUR, Dumitru t „ Economia României și Uniunea Europeană ”, vol.
I, II, Edit. ASE, București, 2005
6. coord. ANGELESCU, C., CIUCUR, D., DOBROTĂ, N., GAVR ILĂ, I., GHIłĂ, P.T., POPESCU, C.,
TÂRHOACĂ, C. – „ Economie ”, ediŃia a Vta, Edit. Economică, București, 2000
7. ANGHELACHE, Constantin – “ România 2000 ”, Edit. Economică, București, 2000
8. ANGHELACHE, Constantin – „România 2006. Starea economică înaintea aderării” , Edit. Economică,
București, 2006
9. ANGHELACHE, Constantin t „ ComerŃul exterior. FinanŃare și analiză financiarkb ancară ”, Edit.
Economică, București, 1999
10. ARTIS M., BANERJEE A., MARCELLINO M. – “ The Central and Eastern European Countries and
the European Union ”, Cambridge University Press, United Kingdom, 2006
11. AUERBACH, D. Robert – „ Money, Banking and Financial Markets ”, Third Edition, Macmillan
Publishing Company, 1988
12. BAL, Ana t „ Economie mondială ”, Edit. ASE, București, 2006
13. BALDWIN Richard, WYPLOSZ Charles t „ Economia integrării europene ”, Edit. Economică,
București, 2006
14. BALDWIN Richard, WYPLOSZ Charles – „ Economia integrării europene ”, Edit. Economică,
București, 2006
15. BANC, Panfil t „ Monedă și credit ”, Ministerul EducaŃiei, Cercetării și Tineretului, Alba Iulia, 2004
16. BARI, Ioan t “ Globalizare și probleme globale ”, Edit. Economică, București, 2001
17. BARI, Ioan t “ Probleme globale contemporane ”, Edit. Economică, București, 2003
18. BASNO C., DARDAC C. – “ Management bancar” , Edit. Economică, București, 2002
19. BASNO, C., DARDAC, N. – „ Integrarea monetarkbancară europeană ”, Edit. Didactică și Pedagogică,
București, 1999
20. BASNO, Cezar – „ Monedă, credit, bănci ”, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1994
21. BAUMAN, Zygmunt t “ Globalizarea și efectele ei sociale ”, traducere, Edit. Antet
22. BLANCHARD O., DORNBUSCH R., KRUGMAN P., LAYARD R., SUMMER L. – „ Reform in
Eastern Europe ”, The Mit Press Cambridge, Massachuttes, London, E ngland, 1991
23. BOGDAN, Ioan t “ Tratat de management financiarkbancar ”, Ed. Economică, București, 2002
24. BONDREA, Aurelian, STANCU Radu – Culegere legislati vă „ Activitatea bancară. Fondurile de
investiŃii. Bursele de valori. TranzacŃii nebursier e cu valori mobiliare. ”, Edit. FundaŃiei „România de
Mâine”, București, 1995
25. BRAN Paul, COSTICĂ Ionela – “ RelaŃii financiare și monetare internaŃionale ”, Edit. Economică,
București, 1999
26. BRICK R.J. t „ Commercial Banking ”, Text and Readings, Systems Publications, Inc., M ichigan, 1984
27. BROYLES F., PETERSON P., PETERSON D. – „ Study Guide. Corporate Finance. Concepts and
Applications .” Kent Publishing Company, A Division of Wadsworth , Inc., Belmont, California, 1985
28. BURCIU Aurel, SANDU Petru, SANDU Gheorghe t „ Activitatea bancară internaŃională ”, Edit.
Economică, București, 2000

29. BUSUIOC Andrada t “ Retail bankingul și contrastele Europei ”, PiaŃa Financiară, nr.6/2008
30. CAMPBELL D. Colin, CAMPBELL Rosemary – „ An Introduction to Money and Banking ”, Fourth
Edition, The Dryden Press, Hinsdale, Illinois, 1981
31. CAPANU Ion, ANGHELACHE Constantin – „ Indicatori economici pentru managementul micro și
macroeconomic k calcul, prezentare, analiză ”, Edit. Economică, București, 2000
32. coord. CÂMPEANU V., MUNTEANU G., ALBU C., RĂDULESCU O. – “ Conjunctura economiei
mondiale 2007 ”, Academia Română institutul NaŃional de Cercetăr i Economice, editat de Institutul de
Economie Mondială, București, 2007
33. CERNA, Silviu – “ Sistemul monetar și politica monetară ”, Edit. Enciclopedică, București, 1996
34. CHABOT, N. Christian – „ Euro moneda europeană ”, Edit. Teora, București, 2000
35. CHALMERS D., HADJIEMMANUIL C., MONTI G., TOMKINS A. – “ European Union Law. Text
and Materials ”, Cambridge University Press, New York, 2006
36. CHIRCĂ, Sergiu I. – “ Mecanismele economice ”, Edit. Economică, București, 1999
37. CHIRCA, Valentin Titus – „ Managementul relaŃiei cu clienŃii în sistemul banca r din România ”, Edit.
Economică, București, 2006
38. CLAUDE, Simon t „ Băncile ”, traducere, Edit. Humanitas, București, 1993
39. COMAN Florin – „Activitatea bancară: profit și performanŃă” , Edit. Lumina Lex, București, 2000
40. COMAN, Florin – „ Control și audit bancar ”; Edit. Lumina Lex, București, 2000
41. CRECANĂ, Cornel – „Analiza afacerilor” , Edit. Economică, București, 2002
42. coord. DAVIDESCU, Nicolae Dumitru t “Sisteme informatice financiar k bancare : AplicaŃi i ”, vol.2,
Edit. All Beck, București, 1999
43. DAVIDESCU, Nicolae Dumitru t ” Sisteme informatice financiarkbancare. Concepte fun damentale.
Modelare prin metoda Merise. ”, vol. 1, Edit. All Beck, București, 1998
44. Coord. DĂIANU D., ISĂRESCU M. t ColecŃia Biblioteca Băncii NaŃionale – “ Noii economiști despre
tranziŃia în România ”, Edit. Enciclopedică, București, 2003
45. DĂIANU D., VRÂNCEANU R. – “ România și Uniunea Europeană ”, Edit. Polirom, București, 2002
46. DĂIANU, Daniel – „ Pariul României. Economia noastră: reformă și integ rare ”, Edit. Compania,
București, 2004
47. DĂNILĂ Nicolae, BEREA Aurel Octavian – „Managementul bancar. Fundamente și orientări” , Edit.
Economică, București, 2000
48. DEDU, Vasile t “ Gestiunea bancară ”, Centrul Editorial Poligrafic ASE, București, 199 5
49. DEDU, Vasile t „Management bancar” , Ed. Mondan, București, 1997
50. DEDU, Vasile, Enciu Adrian t “ Contabilitate bancară ”, Edit. Economică, București, 2001
51. DIACONESCU, Mariana – „ Băncile. Sisteme de plăŃi. Riscuri ”, Edit. Economică, București, 2000
52. DIACONESCU, Mirela – „ Economie Europeană ”, Edit. Uranus, București, 2002
53. DicŃionar t “ ABC–ul economiei de piaŃă moderne k concepte, mecan isme, aplicaŃii practice k ”, Casa de
Editură și Presă „ViaŃa Românească”, București, 199 1
54. DOBRESCU, Vasile – „Istoria băncilor românești din Transilvania în epo ca modernă 1872k1918” ,
Univ. Tehnică Târgu Mureș, 1994
55. DOBROTĂ, NiŃă – „ Economie politică k Economics ”, Edit. ASE, București, 1992
56. DOBROTĂ, NiŃă – „ Economie politică – o tratare unitară a problemelor vitale ale oamenilor ”, Edit.
Economică, București, 1997
57. DRAGOȘ, Dacian Cosmin – “ Uniunea Europeană. InstituŃii k Mecanisme ”, EdiŃia a IIta, Edit. All Beck,
București, 2005
58. DRĂGOESCU, Elena – „ Fondul Monetar InternaŃional ”, Edit. Dimitrie Cantemir, 2000
59. DRUCKER, Peter – „ Management strategic ”, Edit. Teora, București, 2001
60. DUCULESCU VICTOR – “ Dreptul integrării europene – Tratat elementar ”, Edit. Lumina Lex,
București, 2003
61. DUMITRESCU Sterian, BAL Ana t “ Economie mondială ”, Edit. Economică, București, 1999

62. ELtAGRAA, Ali M. – “ The European Union ”, Cambridge University Press, UK, 2007
63. FELEAGĂ Niculae, IONAȘCU Ion – „ Tratat de contabilitate financiară ”, vol. II, Edit. Economică,
Bicurești, 1998
64. Coord. FERREOL Gilles – “ DicŃionarul Uniunii Europene ”, Armand Colin/HER, Paris, 2000
65. FRÂNCU, Marin – “ Ghidul pieŃelor europene industriale ”, Edit. Tribuna Economică, București, 2008
66. FRÂNCU M., MOCEANU R. – „ Ghidul firmei românești pe piaŃa europeană unică ”, Edit. Tribuna
Economică, București, 2006
67. GAFTONIUC, Simona t „ FinanŃe internaŃionale ”, Edit. Economică, București, 2000
68. GAFTONIUC, Simona t „ Practici bancare internaŃionale ”, Edit. Economică, București, 1995
69. GEORGESCU Florin t „Perspectivele sistemului bancar după aderarea Româ nie la Uniunea
Europeană” , Forumul Bancar Român, București, 2006
70. GHICA LUCIANA A. – “ Enciclopedia Uniunii Europene ”, Edit. Meronia, București, 2006
71. GHICA, L. – “ România și Uniunea Europeană ”, Edit. Meronia, București, 2006
72. GUP E. Benton, FRASER R. Donald, KOLARI W. James – „ Commercial Bank Management ”, 1989, by
John Wiley&Sons, Inc., Canada
73. GUST, M. t „ InternaŃionalizarea activităŃii bancare ”, revista FinanŃe, bănci, asigurări, nr. 10t11/199 8
74. HADJIMICHALAKIS Michael and Karma t “Contemporary Money, Banking and Financial Markets”
Theory and Practice , Richard D. Irwin Series in Economics, INC., 1995
75. HARDWICK Philip, LANGMEAD John, KHAN Bahadur t „ An Introduction to Modern Economics ”,
traducere, Edit. Polirom, Iași, 2002
76. HARTULARI, C., PĂUN, M., PĂUN R.M. – „ Analiza, diagnoza și modelarea sistemelor financiar k
bancare ”, Edit. ASE, București, 2005
77. HEMPEL G., SIMOSON D., COLEMAN A. t “Bank Management” Text and Cases , Fourth Edition,
John Wiley&Sons, INC., New Jork, 1996
78. HEN CHRISTIAN, LEONARD JACQUES – „ Uniunea Europeană ”, EdiŃia a 10ta, Editions La
Decouverte, 1998, 1999, 2001, 2002
79. HEN, C., LEONARD, J. – “ Uniunea Europeană ”, Editions La Decouverte, traducere GLIGOR, I., Ed it.
CNI Coresi SA, București
80. Hennie van GREUNING, Sonja BRAJOVIC BRATANOVIC t „A nalyzing and Managing Banking
Risk: A Framework for Assessing Corporate Governanc e and Financial Risk”, traducere, Edit. Irecsnon,
București, 2004
81. HEłEȘtGAVRA, Iosif – “ Organizarea și operaŃiunile băncilor ”, Edit. Orizonturi Universitare,
Timișoara, 2003
82. HIRSCH Fred – “ Money International ”, Doubleday&Company, Inc., Garden City, New York, 1969
83. HOANłĂ, Nicolae t “ Mânuitorii de sfori – Bănci, bancheri, tehnici și o peraŃiuni bancare în economia
de piaŃă ”, Edit. Continent, Sibiu, 1993
84. IANCU Aurel – „ Tratat de economie. ȘtiinŃa economică și interferen Ńele ei ”, vol. I, Edit. Economică,
București, 1993
85. IGELHORST, Frank t ” Ökologie als strategisches Geschäftsfeld für Banken ”, Edit. RoschtBuch,
Hallstadt, Wiesbaden, 1995
86. ILIE, Mihai t „ Tehnica și managementul operaŃiunilor bancare ”, Ed. Expert, București, 2003
87. IRIMIA, Horia – „ BogaŃi și săraci în Europa. Problema disparităŃilor ”, Edit. Mirton, Timișoara, 2006
88. ISĂRESCU, Mugur – „ România: drumul către euro ”, ConferinŃa organizată de Colegiul Academic al
UniversităŃii „Babeș Bolyai”, ClujtNapoca, 2004
89. IVAN, Ion – „Strategii de prevenire a riscului bancar” , FinanŃe. Bănci. Asigurări, nr.1, ianuarie 2007
90. JUCAN Cornel Nicolae t „Băncile private și mixte din România” , Casa de Presă și Editură „Tribuna”,
Sibiu, 2000
91. JUCAN Nicolae Cornel – „Managementul asigurării creditelor și plasamentelo r financiare” , Edit.
Alma Mater, Sibiu, 2005

92. JUCAN, Cornel t “ Managementul asigurării creditelor și plasamentelor financiare”, Ed. Alma Mater,
Sibiu, 2005
93. KIRIłESCU, Costin t “Moneda: mica enciclopedie” , Edit. ȘtiinŃifică și Enciclopedică, București, 19 82
94. LĂZĂRESCU, Vasile – „ Băncile comerciale în economia de piaŃă din România ”, Edit Agora, Bacău,
1998
95. coord. LIłOIU Valentin t “Sisteme informatice financiarkbancare ”, Reprografia UniversităŃii din
Craiova, 1999
96. LLOYD B. Thomas – „ Money, Banking and Economic Activity ”, JR. 1979 by PretincetHall Inc.,
Englewood Cliffs New Jersey
97. MARIN, Dinu t “ Economie contemporană. Ce este globalizarea? ”, Edit. Economică, 2000
98. MARIN, Dinu t “ Globalizarea și aproximările ei ”, Edit. Economică, București, 2004
99. MATEI V. – “ RelaŃii valutarkfinanciare internaŃionale ”, Edit. FRM, București, 2004
100. MANOLESCU G. – “ Moneda și politicile monetare ”, Edit. FRM, București, 2006
101. coord. MARINESCU, Cosmin – “ Economia de piaŃă – fundamentele instituŃionale ale prosperităŃii ”,
Edit. ASE, București, 2007
102. MAYER T., DUESENBERRY J., ALIBER R. t “Money, Banking and the Economy” Sixth Edition,
W.W. Norton&Co., London, 1998
103. MILLER R. L., PULSINELLI R. W. – “ Modern Money and Banking ”, 1985, McGraw Hill, Inc., USA
104. MISHKIN S. Frederic – “ The Economics of Money, Banking and Financial Marke ts ”, Third Edition,
1992, Mishkin Economics, Inc.
105. MOCEANU Răzvan – „ Standardizarea pe piaŃa europeană ”, Edit. Tribuna Economică, București, 2008
106. MOGA, Ilie t „ Moneda, băncile și creditul ”, suport de curs, Univ. „Lucian Blaga”, Sibiu
107. MOISUC C. (coordonator) – “ RelaŃii valutarkfinanciare internaŃionale ”, Edit. FRM, București, 2002
108. NEGREA Radu – “ Banii și puterea ”, Edit. Humanitas, București, 1990
109. NEGRUȘ M., TOMA R. – „Politici și tehnici bancare” , Edit. Alma Mater, Sibiu
110. NEGRUȘ Mariana, TOMA Ramona t “ Spre o nouă arhitectură monetarkfinanciară internaŃ ională ”,
Edit. Univ. “Lucian Blaga”, Sibiu, 2005
111. NEGRUȘ Mariana, TOMA Ramona t „Asigurarea creditelor și plasamentelor financiare ”, Ed. Alma
Mater, Sibiu, 2003
112. NEGRUȘ, M., TOMA, R. – “ InstituŃii bancare internaŃionale ”, Edit. Alma Mater, Sibiu, 2002
113. NICA D., NEAGU T. – “ Bănci Europene și InternaŃionale ”, Edit. FRM, București, 2006
114. NICOLESCU, VERBONCU I. t „ Management ”, Edit. Economică, București, 1997
115. NIłĂ, I – „ Integrarea României în Uniunea Europeană ”, Edit. Lumina Lex, București, 2005
116. PĂUN, Nicolae – „ Bani și bănci în structuri europene ”, Edit. Bibliteca Apostrof, ClujtNapoca, 1995
117. PECICAN, Eugen Ștefan – „ PiaŃa valutară, bănci și econometrie ”, Edit. Economică, București, 2000
118. PETRIA, Nicolae – “ Monedă, credit, bănci și burse ”, Edit. Alma Mater, Sibiu, 2001
119. PETRIA, Nicolae – „ PieŃe financiare românești: Conexiuni și interrelaŃ ii cu transformări regionale și
globale ”, Edit. UniversităŃii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2004
120. PINTEA Alexandru, RUSCANU Gheorghe – „Băncile în economia românească 1774k1995” , Edit.
Economică, București, 1995
121. POPA, Ana, OPRIłESCU, Marin – „ InstituŃii financiare ale economiei concurenŃiale ”, Edit.
Universitaria, Craiova, 2002
122. POPEANGĂ, Gabriel, SLUSARIUC, Gabriela – „ Contabilitatea bancară ”, Edit. Focus, Petroșani, 2002
123. POPESCU, Dan, POPESCU Carmen t „ Globalizarea între istorie și realitate ”, Edit. Continent, Sibiu,
1999
124. POPESCU, Dan – „ Istorie economică – Istoria economiei naŃionale ”, Edit. Continent, Sibiu, 2002
125. POPESCU, Dan t „ Cetatea liberă: de la o civilizaŃie a temerilor spr e o civilizaŃie a speranŃei ”, Edit.
Continent, Sibiu, 2000
126. POPESCU, Dan, TRĂUȘAN, Bianca – „ Economia dezvoltării durabile ”, Edit. Continent, Sibiu, 2004

127. POPESCU, Dan t “Economie politică” , Edit. Continent, Sibiu, 2000
128. POPESCU, Dan – „ Economia ca spaŃiu deschis. În ochiul Ciclonului .”, Edit. Continent, Sibiu, 2002
129. POPESCU, Dan – „ Jurnal economic. Dileme și speranŃe pentru o lume î n schimbare. Spre un model
economic al planetei ”, Edit. Continent, Sibiu, 2007
130. POSTELNICU Gheorghe, POSTELNICU Cătălin t „ Globalizarea economiei ”, Edit. Economică,
București, 2000
131. RĂCHITAN, Raluca Flavia – “ Does the Internet know too much? ”, ConferinŃa ȘtiinŃifică InternaŃională
ediŃia a IXta, Sibiu, 2002
132. RĂCHITAN, Raluca Flavia – “ The Right Country in the Right Time ”, ConferinŃa Economică
InternaŃională din 2004 “România – exigenŃe în proc esul dezvoltării, din perspectiva integrării în anu l
2007”, Sibiu
133. RIFKIN, J. – „ The European Dream – How Europe’s Vision of the Fut ure is Quietly Eclipsing the
American Dream ”, Edit. Penguin, 2004
134. ROTARU, Constantin t ” PerformanŃa bancarã ”, Editura Expert, București, 2000
135. ROȘCA, Teodor – „ Monedă și credit ”, ediŃia a IIta, Edit. Altip, Alba Iulia, 2003
136. SANDU, Gheorghe t „ Monedă și credit ”, Edit. UniversităŃii Suceava, 2001
137. SĂVOIU, V. – „ Banca centrală și sistemele de plăŃi de interes naŃ ional ”, Edit. Enciclopedică,
București, 1998
138. SILBERSTEIN, I. – „Banca NaŃională a României. De la organ al adminis traŃiei centrale la insituŃie
publică independentă ”, Edit. Hamangiu, București, 2006
139. SIMON, Claude – „ Les Banques ”, Editions La Decouverte, Paris, 1984, traducere d in limba franceză de
Cornelia Atudosiei
140. SINKEY F. Joseph – „ Commercial Bank. Financial Management in the Financ ial Services Industry ”,
Third Edition, Jr. Macmillan Publishing Company 198 9, New York
141. STANCIU, Leontin – „ Activitatea bancară de la internaŃional la naŃional ”, Edit. Alma Mater, Sibiu,
2005
142. STIGLITZ, Joseph E. t “ Globalizarea: speranŃe și deziluzii ”, Edit. Economică, București, 2005
143. STOICA, Maricica t „Management bancar ”, Ed. Economică, Sibiu, 1999
144. STROE Radu, ARMEANU Dan t „ FinanŃe ”, ediŃia a IIta, Edit. ASE, București, 2004
145. SZASZ, Andre – „ Calea unificării monetare a Europei ”, Edit. PandoratM, Târgoviște, 2002
146. ȘEITAN, SilviutMarius – „International Banking Standards. Issues on Banki ng Regulation in
Economies in Transition – A Study on Romanian’s Sit uation” , Centre for Economic Information and
Documentation, Bucharest, 2001
147. The Department of the Treasury t „ Modernizing the Financial System. Recommendations f or Safer,
More Competitive Banks ”, february 1991
148. TOMA, Ramona – „ Euro, moneda unică: între naŃional și internaŃional ”, Edit. Continent, Sibiu, 2004
149. TSOUKALIS, Loukas – “ Noua economie europeană ”, Edit. Arc, Chișinău, 2000
150. TSOUKALIS, Loukas – “ What kind of Europe ?”, Oxford University Press, 2005
151. TURCU, Ion – „ OperaŃiuni și contracte bancare. Introducere în teo ria și practica dreptului bancar ”,
Edit. Lumina Lex, București, 1994
152. TURCU, Ion – „ OperaŃiuni și contracte bancare ”, Edit. Lumina Lex, 1995
153. TURLIUC, V., COCRIȘ, V., BOARIU, A., STOICA, O., DO RNESCU, V., CHIRLEȘAN, D. –
„Monedă și credit ”, Edit. Economică, București, 2005
154. VĂCĂREL, Iulian – „ RelaŃii financiare internaŃionale ”, Edit. Academiei Române, București, 1995
155. coord. VĂCĂREL, Iulian – „ Cunoaște România ”, Academia Română, Edit. Economică, 2006
156. ZAHARCIUC, Elena – „Contabilitatea societăŃilor bancare” , Edit. Teora, București, 2001
157. coord. ZAHARIE Dorin Z t “ Sisteme Expert: Teorie și aplicaŃii ”, Edit. Dual Tech, București, 1999

STUDII:
1. CAIET DE STUDII NR.15 t „Creditul neguvernamental în România: perspective ș i implicaŃii” ,
NEAGU F., MĂRGĂRIT A., COPACIU M., RACARU I., MIRCE A R., ANDRASSY A., DirecŃia
Studii și PublicaŃii, februarie 2006
2. COLECłIA „BIBLIOTECA BĂNCII NAłIONALE” – „ ConvergenŃa reală și convergenŃa nominală în
procesul aderării României la Uniunea Europeană ”, ConferinŃa tinerilor economiști, Edit.
Enciclopedică, București, septembrie 2004
3. coord. Daniel Dăianu t European Institute of Romani a t Study no. 2 t STRATEGIES OF MONETARY
AND EXCHANGE RATE POLICY IN THE PERSPECTIVE OF ROMA NIA’S ACCESSION TO THE
EUROPEAN UNION Romania’s Monetary Institutions And Policy: Meeting The EU Challenge
4. ConferinŃa știinŃifică internaŃională Economia româ nească – “ Criză, adaptare, integrare euroatlantică” ,
Sibiu, 16t18 mai 1996, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de ȘtiinŃe, Catedra de Știin Ńe
Economice, Edit. Continent, Sibiu
5. Simpozion ȘtiinŃific NaŃional – „ Relansarea creșterii economice în România ”, Edit. Economică,
București, 2000
6. Simpozionul de istorie și civilizaŃie bancară „Cris tian Popișteanu” – „ Primul deceniu al reformei
bancare din România ”, vol. I și vol. II, București, 22t23 noiembrie 20 02
7. The International Economic Conference, Section 3: Monetary and Financial Structures in East and
Central Europe , Sibiu, 2006
8. „Central Banking Issues in Emerging Marketkoriented Economies” t A Symposium Sponsored by The
Federal Reserve Bank of Kansas City, Jackson Hole, Wyoming, August 23t25, 1990
9. ROMANIAN BANKING INSTITUTE – „ The Economic and Monetary Environment ”, 2007
10. Romanian Academy National Institute of Economic Res earch „Victor Slăvescu” Institute of Financial
and Monetary Research – Silviu Marius Șeitan t „ International Banking Standards. Issues on Banking
Regulation in Economies in Transition – A Study on Romania’s Situation ”, Centre for Economic
Information and Documentation, Bucharest, 2001

DOCUMENTE LEGISLATIVE ȘI OFICIALE:
1. LegislaŃia bancară, actualizat ianuarie 2005, Edit. All Beck, București, 2005
2. Standardele InternaŃionale de Raportare Financiară (IFRS’s) incluzând Standardele InternaŃionale de
Contabilitate (IAS’s) și Interpretările lor de la 1 ianuarie 2006
3. Regulamentul nr. 1 (r1) din 30/03/2000 privind oper aŃiunile de piaŃă monetară efectuate de Banca
NaŃională a României și facilităŃile permanente aco rdate de aceasta participanŃilor eligibili Republicat în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 84 din 01/02/2008
4. Regulamentul Nr. 11 din 13 noiembrie 2007 privind a utorizarea instituŃiilor de credit, persoane juridi ce
române, și a sucursalelor din România ale instituŃi ilor de credit din state terŃe Publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 837/06.12.2007
5. OUG nr. 98 din 06.12.2006 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1023 d in 22.12.2006 privind
supravegherea suplimentară a instituŃiilor de credi t, a societăŃilor de asigurare și/sau de reasigurar e, a
societăŃilor de servicii de investiŃii financiare ș i a societăŃilor de administrare a investiŃiilor di ntrtun
conglomerat financiar
6. OUG nr. 99 din 6.12.2006 privind instituŃiile de cr edit și adecvarea capitalului Publicată in Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 1027 din 27/12/2006
7. LEGEA nr.70 din 8 mai 1934 pentru organizarea și re glementarea comerŃului de bancă publicată în
M.Of. nr. 105/8 mai. 1934
8. LEGEA nr.31 din 16 noiembrie 1990 cu privire la act ivitatea de comerŃ interior M.Of. nr.126 t 127/17
noi.1990
9. LEGEA nr.83/21 mai 1997 cu privire la privatizarea societăŃilor bancare la care statul este acŃionar,
publicată în M.Of. nr. 98/23 mai 1997

10. LEGEA nr. 58/5 martie 1998 privind activitatea banc ară publicată în M.Of. nr. 121/23 mar. 1998
11. LEGEA nr. 178/2004 pentru modificarea si completare a O.G. nr. 39/1996 privind înfiinŃarea și
funcŃionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar M.Of. 606 /06.07.2004
12. BNR – Buletine lunare, 2006 t 2008
13. BNR – Rapoarte anuale 2000 – 2008
14. BNR – Rapoarte asupra stabilităŃii financiare 2006 – 2008
15. Anuarul Statistic al României 2006, 2007
16. Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană , ediŃia I, Best Publishing România, septembrie
2006
17. DIRECTIVA 2000/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18/09/2000 privind iniŃierea,
exercitarea și supravegherea prudenŃială a activită Ńii instituŃiilor de bani electronici
18. DIRECTIVA 2002/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16/12/2002 privind
supravegherea suplimentară a instituŃiilor de credi t, a societăŃilor de asigurare și a societăŃilor de
investiŃii întrtun conglomerat financiar
19. DIRECTIVE 2006/48/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 14 June
2006 relating to the taking up and pursuit of the b usiness of credit institutions (recast)
20. DIRECTIVE 2006/49/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 14 June
2006 on the capital adequacy of investment firms an d credit institutions (recast).
21. DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 12 decembrie 2 008 de stabilire a măsurilor necesare
pentru contribu ția la valoarea acumulată a capitalului propriu al B ăncii Centrale Europene și pentru
ajustarea crean țelor băncilor centrale na ționale echivalente activelor din rezervele valutare transferate
(BCE/2008/27) (2009/57/CE)
22. DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 15 decembrie 2 008 de stabilire a măsurilor necesare
pentru vărsarea capitalului Băncii Centrale Europen e de către băncile centrale na ționale neparticipante
(BCE/2008/28) (2009/58/CE)
23. ORIENTAREA BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 11 septembr ie 2008 privind colectarea datelor
referitoare la euro și func ționarea Sistemului de informa ții privind numerarul 2 (BCE/2008/8)
(2008/950/CE)
24. Aviz al Băncii Centrale Europene din 1 august 2007 la solicitarea Băncii NaŃionale a României cu
privire la un proiect de circulară referitoare la r egimul rezervelor minime obligatorii (CON/2007/22)
25. BCE t “ The Single Monetary Policy in the Euro Era ”, april, 2002
26. BCE t “ Review of the International Role of the Euro ”, December, 2004
27. BCE t “ The Monetary Policy of the ECB ”, 2004
28. BCE – Annual Report 2003t2006
29. BCE – “ Indicators of Financial Integration in the Euro Are a ”, 2005
30. BCE – “ Zona Unică de PlăŃi în Euro – SEPA. O piaŃă integra tă de plăŃi de mică valoare ”, 2006
31. BCE – “ History, Role and Functions ”, by HANSPETER K. SCHELLER SECOND REVISED
EDITION 2006,
32. BCE – “ Statistics ”, April 2008
33. BCE – „ Banca Centrală Europeană. Eurosistemul. Sistemul Eu ropean al Băncilor Centrale ”, apr.2008
34. BCE – “ Banca Centrală Europeană. Eurosistemul. Sistemul Eu ropean al Băncilor Centrale ”, 2008
35. BCE – “ Financial Integration in Europe ”, 2008
36. BCE – “ Implementarea politicii monetare în zona euro. Docu mentaŃia generală privind instrumentele și
procedurile de politică monetară ale Eurosistemului ”, noiembrie 2008
37. BCE – Buletin lunar a 10ka aniversare a BCE 1998k2008
38. BCE – Raport anual 2008
39. BCE – Buletin lunar, martie 2009
40. BCE – Research Bulletin , No 8, March 2009
41. BCE – Statistics. Pocket Book , April 2009

REVISTE ȘI PERIODICE:
1. ROMANIAN ECONOMIC RESEARCH OBSERVER – „ International Banking Standards. Issues on
Banking Regulation in Economies in Transition – A S tudy on Romanian’s Situation ”, ȘEITAN, S.M.,
Centre for Economic Information and Documentation, Bucharest, 2001
2. IMF Working Paper – „ Central Bank Losses and Experiences in Selected Cou ntries ”, DALTON, J.,
DZIOBEK, C., International Monetary Fund, april 200 5
3. IMF Working Paper – „ Consolidation and Market Structure in Emerging Mark et Banking System ”,
GELOS, R.G., ROLDOS, J., International Monetary Fun d, november 2002
4. IMF Working Paper – „ Banking Crises and Bank Resolution Experiences in S ome Transition
Economies ”, ENOCH, C., GULDE, A., HARDY, D., International M onetary Fund, 2002
5. Journal of World Business – „ The evolving role of cooperation among multinationa l corporations and
indigenous organizations in transition economies: A migration away from confrontation”, Paula
Danskin, Clay Dibrell, Ben L. Kedia, Volume 40, No. 3, August 2005
6. Journal of World Business – „ National cultural distance and initial foreign aqui sition performance: The
moderating effect of integration ”, Arjen H.L. Slangen, Volume 41, No.2, June 2006
7. The Economist , dintre care:
o “Ghidul indicatorilor economici ”, Edit. Teora, București, 2001
o „The End of the Cash Era” , february 17th, 2007
8. Problèmes économiques. Banques – “Quelle banque après la crise?”, mercredi 10 déc embre 2008, nr.
2960
9. Revista AGER “Theoretical and Applied economics” t economie teoretică și aplicată
o CETINĂ, Iuliana, MIHAIL, Nora – “Price Strategies in Banking Marketing ”, anul XIV, nr.1 (506),
ianuarie 2007
o EREMIA, Alexandra, STANCU, Ion – „ Activitatea bancară pentru dezvoltare durabilă ”, anul XIV,
nr.1 (506), ianuarie 2007
o SOCOL, Cristian, SOCOL, Aura – “ Adoptarea euro: costuri sau beneficii? ”, anul XIV, nr.1 (506),
ianuarie 2007
o BARBU, Teodora, VINTILĂ, Georgeta t “ Consolidarea supravegherii bancare în contextul unu i
sistem bancar paneuropean ”, anul XIV, nr.3 (508), martie 2007
10. ColecŃia FinanŃe.Bănci.Asigurări . t 2005t2009, dintre care:
o GIOGA, Stere – „ Unicredit preia HVB – cea mai mare tranzacŃie banca ră transfrontalieră realizată
în Europa ”, FinanŃe. Bănci. Asigurări, nr. 7, iulie 2005
o TOBĂ, Daniel, SIMION, Dalia – „ UE și iontroducerea monedei unicekeuro ”, FinanŃe. Bănci.
Asigurări, nr. 7, iulie 2005
o GYORGY, Attila – „Cum se acomodează mediul rural cu cardurile?” , FinanŃe. Bănci. Asigurări,
nr. 7, iulie 2006
o MORANCIU, Paula – „Externalizarea în sectorul bancar” , FinanŃe. Bănci. Asigurări, nr. 9,
septembrie 2006
o MATIȘ Dumitru, PALFI Cristina – „Creditul ipotecar în România în ultimii 10 ani” , FinanŃe.
Bănci. Asigurări, , nr.11, noiembrie 2006
o IVAN, Ion – “ Strategii de prevenire a riscului bancar ”, FinanŃe.Bănci. Asigurări., nr.1, ianuarie
2007
o TĂNĂSESCU P., IACOB M. – „Asigurarea riscului operaŃional – concept nou pe p iaŃa bancară
românească” , FinanŃe. Bănci. Asigurări., nr.1, ianuarie 2007
o „ BNR în Sistemul European al Băncilor Centrale ”, nr.1, ianuarie 2007
o CIOCHINĂ I., GUST M., PANOIU L., ANDREI A t „Banca la distanŃă” FinanŃe. Bănci. Asigurări,
nr.3, martie 2007

o BOULESCU, Mircea – “ Sistemul European al Băncilor Centrale ”, FinanŃe. Bănci. Asigurări, nr. 11,
2008
10. ColecŃia PiaŃa Financiară 2006 – 2009, dintre care:
o BICHI, Cristian – „ ÎmbunătăŃirea schemelor de garantare a depozitelor” , PiaŃa Financiară,
decembrie 2006
o POPESCU, Alexandra – „Dincol de hotarele capitalei, peisajul bancar refl ectă contrastele
României” , PiaŃa Financiară, decembrie 2006
o POPESCU, Alexandra – „Credite la metru pătrat” , PiaŃa Financiară, februarie 2007
o POPESCU, Alexandra – „ Libertatea de după tranziŃie ”, PiaŃa financiară martie 2007
11. ColecŃia Tribuna Economică 2006 t2009, dintre care:
o VOICAN, Răzvan t „În marș spre active de peste 100 mld eur” , Ziarul Financiar. Anuarul de
business al României – 2006. Cei mai buni jucători din economie, iunie 2006
o COCOARĂ, Mihai – „Controlul modificărilor la legea societăŃilor come rciale” , Tribuna
Economică, nr.17, 25 aprilie 2007
o TREAPĂT, LaurenŃiu Mihai – „ Acordul Basel II. Elemente de noutate și modalităŃi de abordare ”,
Tribuna Economică nr. 13/2008
12. Revista Business Standard 2008 t 2009
13. Seria „Probleme economice ”
o vol. 83t84 – „ Modelul structural și funcŃional al sistemului fina nciar românesc ”, coord. M.
DIMITRIU, Centrul de Informare și Documentare Econo mică, București, 2003
o vol. 152t153 t „ Sistemul bancar românesc: caracteristici, evoluŃii, tendinŃe și comparaŃii
internaŃionale ”, BEREA, A., Centrul de Informare și Documentare E conomică, București, 2005
o vol. 161t162 – „ EvoluŃia financiarkmonetară a ComunităŃii Europene ”, C. ALEXANDRU, Centrul
de Informare și Documentare Economică, București, 2 005
o vol. 174 – „ InstituŃii financiare implicate în managementul dat oriei externe ”, M. PAJA, Centrul de
Informare și Documentare Economică, București, 2005
o vol. 176 – „ Datoria externă – opŃiuni referitoare la perfecŃion area structurii, gestionării și a
managementului ”, M. PAJA, Centrul de Informare și Documentare Eco nomică, București, 2005
o vol. 198t199 – „ Conduita politicii monetare în contextul strategiei Ńintirii inflaŃiei ”, POP, N.,
Centrul de Informare și Documentare Economică, Bucu rești, 2006
o vol. 202 – „ Globalizarea pieŃelor și spălarea banilor ”, G.D. POPA, Centrul de Informare și
Documentare Economică, București, 2006
o vol. 206t207 t „ Coordonate ale dezvoltării economicoksociale region ale cu impact în activitatea
bancară ”, R.O. POPESCU, Centrul de Informare și Documentar e Economică, București, 2006
o vol. 209 – „ Reglementarea serviciilor financiare europene ”, A. NAGY, Centrul de Informare și
Documentare Economică, București, 2006
o vol. 225 t „ Procedura codeciziei în cadrul Uniunii Europene. Pr evederile Tratatelor de la
Maastricht și Amsterdam ”, C. Dumitrescu, Centrul de Informare și Documenta re Economică,
București, 2006
14. Seria „Studii și cercetări economice ”
o vol.9t10 t “ ReconstrucŃia sistemului financiarkbancar românesc în perspectiva integrării europene ”,
coord. IORDACHE, F., Centrul de Informare și Docume ntare Economică, București, 2002
o vol.11t12 – „ Strategia fiscalkbugetară a României în perspectiva integrării în structurile europene ”,
Centrul de Informare și Documentare Economică, Bucu rești, 2002
o vol.5 – „ Reforma instituŃională a Uniunii Europene extinse ”, Centrul de Informare și Documentare
Economică, București, 2003
15. ColecŃia Euroeconomia XXI 2007 t 2009
o POPESCU, Dan – „ Criza economicokfinanciară mondialăkmarginaŃii și s emnificaŃii ”, nr.211, 17
aprilie 2009

o POPESCU, Dan t „ Keynes contra Friedman?kbasculări între etica econo mică și economia de
speculaŃie ”, nr.210, 10 aprilie 2009
o POPESCU, Dan – „ În culisele principiale ale crizei economicokfinanc iare – de ce „pentru” bursă t
”, nr.190, 31 octombrie 2008
o SUCIU, Dan – „ Sfârșitul convergenŃei EstkVest? ”, nr.209, 3 aprilie 2009
o PETRAȘCU, Daniela – „ Încă o sirenă în concertul de alarmă al crizei fina nciare mondiale: limitele
riscului creditului bancar ”, nr.204, 27 februarie 2009
o MĂRGINEAN, Silvia – „ George Soroș: De la criza capitalismului global la criza creditelor
ipotecare ”, nr.194, 28 noiembrie 2008
o IORDĂNESCU, Eugen – „ Criza economică în România ”, nr.189, 24 octombrie 2008
16. ColecŃia Economistul 2008 – 2009
o RIZEA, Al. – „ Sistemul bancar sub impactul restrângerii activităŃ ii comapniilor și populaŃiei ”, nr.
2872, 15t16 mai 2009
o RIZEA, Al. – „ Sistemul bancar sub impactul acordului de împrumut cu CE ”, nr.2871, 14 mai 2009
o MIHAI, Ilie – „ Acordul de împrumut al României cu FMI și CE ”, nr. 2869, 12 mai 2009
o MIHAI, Ilie – „ Uniunea Europeană în confruntare cu efectele crizei globale ”, nr. 2867, 8t9 mai
2009
17. ColecŃia Capital 2007 t 2008
18. ColecŃia Info Economic 2007
19. ColecŃia Ziarul Financiar 2007 t 2008
20. ColecŃia Money Express 2007

SITESURI WEB:
www.smartbank.ro
sitekurile oficiale ale instituŃiilor de credit din România
www.thebanker.com
www.banking.ro
www.bnro.ro
www.standard.ro
www.mie.ro
www.mae.ro
www.efinance.ro
www.ecb.int
www.cerope.int
www.eurklex.europa.eu
www.europarl.eu.int
www.ue.eu.int
www.europa.eu.int
www.curia.eu.int
www.eca.eu.int
www.eib.eu.int
www.ces.eu.int
www.cor.eu.int
www.oanda.com
www.bis.org
www.wto.org
www.wikipedia.org
www.forbes.com
www.arb.ro