PHP este un limbaj de programare. Acest nume provine din limba engleză și este un [603255]

1
CUPRINS
CAPITOLUL I. GENERALITATI PHP …………………………………………..2
CAPITOLUL II. BAZ E DE DATE MONGODB …………………………………..4
CAPITOLUL III . DESCRIEREA APLICATIEI ……………………………………5
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………..9

2
CAPITOLUL I. GENERALITATI PHP

„PHP este un limbaj de programare. Acest nume provine din limba engleză și este un
acronim recursiv: Php: Hypertext Preprocessor. În principiu, acest limbaj de programare este
folosit pentru crearea paginilor/aplicațiilor web dinamice, dar, începând cu versiunea 4.3.0,
poate fi folosit și în modul „linie de comandă”. Este unul din cele mai importante limbaje de
programare web open – source și server -side. PHP însemna inițial Personal Hom e Page.”
PHP rulează pe toate sistemele de operare importante, de la variante UNIX, incluzând
Linux, FreeBSD, Ubuntu, Debian și Solaris, până la Windows și MacOSX. Poate fi folosit pe
servere Apache, Microsoft IIS și Netscape/iPlanet.
Limbajul este unul fl exibil. Poate genera o mulțime de documente: PDF, GIF, JPEG și
PNG, dar și filme Flash. Una din caracteristicile importante ale PHP -ului este posibilitatea de
a comunica cu bazele de date. PHP poate fi integrat cu foarte multe tipuri de baze de date:
MySQL , PostgreSQL, Oracle, Sybase, MS -SQL, DB2. Chiar si sistemele de baze de date mai
recente sunt suportate de PHP, cum ar fi MongoDB.
PHP deține o librărie cu cod PHP pentru a ajuta programatorul să efectueze sarcini
obișnuite, cum ar fi conectarea la o bază de date, corectarea erorilor, etc. PHP este un limbaj
server -side. Un limbaj server -side este similat cu JavaScript și permite integrarea unor mici
programe (script -uri) în codul HTML al unei pagini/aplicații web. Cînd se execută, aceste
programe oferă u n control mai mare față de HTML, asupra a ceea ce va apărea în fereastra
browser -ului. Diferența esențială dintre JavaScript și PHP este stadiul de încărcare a paginii
web în care aceste programe sunt executate.[2]
Codul scris în limbaje client -side, cum a r fi JavaScript, este citit și executat de către
browser după ce pagina web este descărcată de pe server. În schimb, codul scris în limbajele
server -side(PHP), este executat de către serverul web, înainte de a trimite pagina web browser –
ului. În timp ce limbajele client -side oferă control asupra modului în care o pagină web se
comportă atunci când este afișată în browser, limbajele server -side permit generarea paginilor
personalizate înainte ca acestea să fie trimise către browser. După ce serverul web a e xecutat
codul PHP incorporat în pagina HTM, rezultatul ia locul codului PHP în pagină.” [3]
Rasmus Lerdorf a creat PHP în 1994, dar varianta actuală este foarte diferită de cea
inițială. Lerdorf a scris o serie de scripturi Perl Common Gateway Interface (C GI), pe care le
utiliza la administrarea propriului web -site. Aceste scripturi erau utilizate pentru a afișa diferite
informații, dar și pentru a înregistra traficul pe pagina sa personală. El a rescris aceste script –
uri în C pe motice de performanță, modificându -le astfel încât să poată lucra cu formulare web,
dar și pentru a se putea conecta la baze de date. A redenumit acest proiect „Personal Home
Page/Forms Interpreter” sau PHP/FI. PHP/FI putea fi utilizat pentru a construi aplicații web
simple, dinamice. Ulterior, când a lansat prima versiune, a adăugat și posibilitatea de a integra
sintaxa HTML. Sintaxa PHP era similară cu sintaxa Perl.
Zeev Suraski și Gutmans Andi au rescris limbajul în 1997 și astfel, au lansat PHP 3,
schmbând numele limbajului în acronimul recursiv PHP: Hypertext Preprocessor. După o
perioadă de testare, au lansat versiunea oficială în Iunie 1998. Suraski și Gutmans au început
să modifice nucleul PHP, producând motorul Zend în 1999. Au fondat Zend Technologies ,
având sediul in Ramat Gen, în Israel.
În august 2008, PHP 4 a fost lansat de către Zend. În iulie 2004, PHP 5 a fost lansat.
Această versiune a adus noi îmbunătățiri, suportând programarea obiect orientată. Sintaxa PHP
este foarte asemănătoare cu sintax a JavaScript, C, C++, C#, Objective -C, Java, Perl. Numele
claselor și funcțiilor definite de utilizator, precum și unele cuvinte cheie (echo, while, class)
sunt nu țin cont de majusculă (case -insensitive). Numele variabilelor sunt sensibile la
majusculă (c ase-sensitive).

3
Un script PHP constă dintr -o serie de comenzi, instrucțiuni sau declarații. Fiecare linie
de comandă este o instrucțiune adresată server -ului web, pe care acesta trebuie să o execute
pentru a putea trece la următoarea instrucțiune. Fiecare comandă, instrucțiune sau declarație
este termintă cu simbolul „;”. O instrucțiune complexă folosește acoladele pentru a marca un
bloc de cod.
Simbolul „$” este folosit în multe limbaje de programare, sub diverse forme. În PHP,
acest simbol trebuie scris î naintea tuturor variabilelor. Acest lucru este necesar pentru a face
mai rapida parsarea codului. [3]
Spre deosebire de alte limbaje de programare, cum ar fi Python, care sunt stricte în
privința identării, PHP nu ține cont de acest lucru. Totuși, identare a codului este recomandată
pentru a -l înțelege mai bine și pentru a găsi mai ușor eventualele greșeli de sintaxă.
Funcțiile sunt utilizate pentru a separa secțiuni de cod care realizează o anumită
prelucrare a codului. Funcțiile sunt de obicei realizate în cazul în care aceeași operație se va
executa de mai multe ori în același program. Prin folosirea funcțiilor vom economisi timp și
linii de cod. Dacă nu vom transforma un anumit bloc de cod într -o funcție, iar acel bloc de cod
este folosit de mai multe ori în program, și vom decide să modificăm o instrucțiune, va fi destul
de greu pentru programator să modifice blocul de cod oriunde apare. Transformarea blocurilor
de cod identice în funcții scurtează codul sursă , îl face mai ușor de citit, dar și mai rapid. [2]
Dacă avem un program cu foarte multe linii de cod, este posibil să atribuim același
nume de variabilă de mai multe ori. Folosind PHP, avem posibilitatea de a decide în ce scop
putem declara și accesa o var iabilă. De exemplu, putem spune ca variabila $timp poate fi
utilizată doar în interiorul unei funcții. În PHP putem declara și variabile locale.

4
CAPITOLUL II. BAZE DE DATE MONGODB

MongoDB (numele provine de la „humongous” – enorm) este un sistem de baze de date
open – source orientat pe documente, dezvoltat de compania 10gen. Acest siste m de baze de
date face parte din familia NoSQL. Spre deosebire de sistemele de baze de date clasice
relaționale care stochează informția în tabele, MongoDB stochează datele sub forma
documentelor de tip JSON, având o schmemă dinamică. Mongo numește acest f ormat de
stocare BSON .
Acest sistem de stocare face ca înregistrarea datelor să fie mai ușoară, dar și mai rapidă.
10gen a început dezvoltarea acestui sistem de baze de date în octombrie 2007. MongoDB este
utilizat de MTV Networks, Craiglist, Foursquare si UIDAI Aadhaar. MongoDB este
cel mai popular sistem de baze de date din familia NoSQL. [8] MongoDB este ușor de învățat.
Există totuși similarități între conceptele bazelor de date .
MongoDB și conceptele bazelor de date de tip relațional. Dezvoltatorii care au utilizat
RDBMS și migrează către MongoDB pot întâmpina diverse probleme de adaptabilitate.
Implementează ideea unui design flexibil al bazei de date. Nu trebuie definită structura
bazei de date înainte de a stoca informațiile, ceea ce este folositor atu nci când trebuie să stocăm
date nestructurate. Acest sistem este foarte scalabil. Are foarte multe opțiuni pentru a menține
performanțe optime, în timp ce dimensiunea și traficul datelor cresc, fără efectua
schimbări în structura aplicației.
MongoDB este gratis și poate fi downloadat și utilizat fără a plăti. Are o documentație
foarte bine pusă la punct, iar utilizatorii acestui sistem de baze de date contribuie la dezvoltarea
lui în permanență.
MongoDB a fost creat de către fondatorii DoubleC lick, proiect care a fost cumpărat de
către Google pentru suma de 3.1 miliarde de dolari. După vânzarea acestui proiect, echipa a
început să lucreze la numeroase proiecte, dar au întâmpinat probleme de scalabilitate. [8]
În 2007 au fondat compania 10gen si au început să lucreze la o platformă pentru cloud,
asemănătoare cu Google App Engine. Platforma celor de la 10gen era dezvoltată server –
side, folosind JavaScript. Aceasta platformă a fost numită inițial „ed”, acest nume fiind compus
din inițiala numelor c elor 2 asociați – Elliot și Dwight, iar bza de date a fost numită „p”. În vara
anului 2008 au decis să schimbe numele acestor două proiecte, Sistemul de baze de date a fost
redenumit „Mongo”, iar platforma pentru cloud a primit numele „Babble”.
După un an d e zile au renunțat la platforma Babble și au transformat Mongo într -un
proiect open – source. După acest pas, sistemul de baze de date a început să devină popular
printer utilizatori. În ultimul an, MongoDB s -a dezvoltat foarte mult, deoarece numărul de
utilizatori a crescut exponențial. Fiind un sistem de baze de date open -source, utilizatorii au
customizat sistemul, creând proiecte proprii: Casbah, Morphia, MongoMapper, Mongoose,
CandyGram, MongoKit, Mongoid, Ming, MongoEngine, Pymongo -Bongo, ActiveMongo,
morph și MongoRecord. Utilizatorii integrează acest sistem de baze de date în numeroase
proiecte dej a existente: Drupal, Doctrine, Django, ActiveRecord, Lighttd sau NGINX.
Un server MongoDB găzduiește mai multe baze de date. Bazele de date pot fi comparate
cu niște containere și sunt independente unele de altele. O bază de date MongoDB conține una
sau mai multe colecții. O colecție reprezintă un set de documente. Acest concept este analog
din punct de vedere logic cu structurarea bazelor de date relaționale. Spre deosebire de tabelele
din bazele de date relaționale, în MongoDB nu trebuie să definim structura datelor ce urmează
să fie stocate în prealabil. Un document stocat într -o colecție este o unitate de date.

5
CAPITOLUL III . DE SCRIEREA APLICATIE I

Aplicatia contine o pagina de inregistrare pentru inregistrarea noilor utilizatori, o pagina
de conectare pentru utilizatorii inregistrati, o pagina de start dupa momentul in care utilizatorul
se conecteaza . Mai cuprinde doua pagi ni denumite “register_action ”, respective “login_action ”
pentru gestionarea date lor din paginile “register ” si “login ”. Ea are restric tii de acces la pagin a,
impuse , folosind sesiune a astfel incat un utilizator logat nu poate accesa pagina de autentificare
sau de inregistrare , iar un utilizator care nu este conectat nu poate accesa pagina de start.

Dupa dezar hivarea fisierului s e porneste start_mongo si UniController astfel: dublu
click – Start Apache

Dupa executarea celor spuse mai sus, se deschide notepad++ pentru scrierea de co d.
Pentru conectarea la ba za de date Mongodb, am atribuit codul urmator , prin care se
realizeaza crearea unui noi baze de date denumita “loginre g”.
Imagin ea 1. Deschidere UnitController
Imaginea 2 .Codul susrsa atribuit conectarii la baza de date

6
Pagina denumit a “register ” cuprinde un formular alcatuit din campurile: nume,
prenume, email, parola si confirmare parola . Pe langa acestea mai este adaugat un buton , prin
care se realizeaza inregistrarea si un “checkbox ” pentru bifarea sexului persoanei respective .
Pagina ce se deschide in urma inregistrarii, este pagina de autentificare. Aceasta contin e
la randul ei un formular format dintr -o adresa de email si o parola. Autentificarea se va face cu
ajutorul datelor de la pa sul anterior. Codul sursa atribuit acesteia este urmatorul:

Imaginea 3. Codul sursa atribuit paginii "register"
Imaginea 4. Codul su rsa atribuit paginii de autentificare

7
Dupa autentificare, se va deschide o noua pagina de numita “home ”. Ace asta cuprinde
un mesaj de intampinare si un buton pentru delogare. Codul atribuit este:

Afisarea aplicatiei dupa r ularea acesteia:
Imaginea 5. Codul sursa atribuit paginii de dupa autentificare
Imaginea 6. Pagina de inregistrare

8

Prin apasarea butonului de delogare, pag ina ce va fi afisata este cea de dinaintea
pasului, respectiv de autentificare.

Imaginea 7. Pagina de autentificare
Imaginea 8. Pagina de dupa autentificare

9
BIBLIOGRAFIE

1.http://php.net/manual/en/mongodb.createcollection.php
2.http://php.net/manual/ro/class.mongodb -driver -query.php
3.https://www .youtube.com/watch?v=xit3lUyUWD8
4.http://php.net/manual/ro/faq.general.php
5.https://docs.google.com/viewer?a=v&pid=sites&srcid=ZGVmYXVsdGRvb
WFpbnxub3NxbHVwZ3xneDo2YzI1YjhkMTRjMGMyMWNj