Petrutiu Stefan Adrian (1) [617824]

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Studiu asupra relației dintre unii factori
favorizanți și afecțiunile parodontale

Doctorand: [anonimizat]

2

CUPRINS
INTRODUCERE 13

STADIUL ACTUAL AL CUNOA ȘTERII
1. Influența factorilor de risc asupra susceptibilității la boala
parodontală 19
1.1. Aspecte de epidemiologie microbiană în afecțiunile parodontale 19
1.2. Elemente de patogenie a le parodontitelor 20
1.2.1. Rolul leucocitelor polimorfonucleare neutrofile în
patogenia parodontitelor 22
1.2.2. Capcanele extracelulare ale leucocitel or polimorfonucleare
neutrofile 24
1.2.3. Rezoluția naturală a procesului inflamator 25
2. Factori modulatori ai inflamației parodontale, utilizarea terapiei
imunom odulatoare în parodontologie 27
2.1. Aspecte generale 27
2.2. Peptidele antimicrobiene 27
2.3. Probioticele 29
2.4. Medi atorii lipidici antiinflamatori 33
2.5. Modularea nutrițională a parodontitei 37
2.5.1. Vitamina C 37
2.5.2. Vitamina D și calci ul 38
2.5.3. Magneziul 39
2.5.4. Acizii grași polinesaturați 39
2.5.5. Diete alternative, extracte din legume și fructe 40

CONTRIBUȚIA PERSONALĂ
1. Ipoteza de lucru/obiective 43
2. Metodologie generală 45
3. Studiul I – Studiu asupra impactului factorilor comportamentali și a l
obiceiurilor de igienă orală asupra prevalenței parodontitei la un grup
de pacienți tineri din NV României 47
3.1. Introducere 47
3.2. Obiective 50
3.3. Material și metodă 50
3.4. Rezultate 57
3.5. Discuții 73
3.6. C oncluzii 79
4. Studiul II – Alterări degenerative ale complexului cemento -ligamentar
parodontal cu pierdere dentară prematură 81
4.1. Introducere 81
4.2. Ipoteza de lucru 82
4.3. Material și metodă 88
4.4. Rezultate 89

3

4.5. Discuții 93
4.6. Conclu zii 97
5. Studiul III – Gingivita spongioasă – o entitate clinică nou semnalat ă în
literatură 99
5.1. Introducere 99
5.2. Obiective 100
5.3. Material și metodă 101
5.4. Rezultate 102
5.5. Discuții 104
5.6. Concluzii 106
6. Concluzii generale 109
7. Originalitatea și contribuțiile inovative ale tezei 111

ANEXE 113
REFERINȚE 115

Cuvinte cheie: parodon tită, epidemiologie, adolescent , resorbție radiculară, cement, gingivită

4

INTRODUCERE

Cercetările derulate în cadrul prezentei teze de doctor at și-au dorit să deschidă un capitol căruia,
în țara noastră, nu i s -a acordat importanța necesară până în acest moment și anume acela al
epidemiologiei afecțiunilor parodontale. Datele legate de epidemi ologia unei afecțiuni sunt esențiale
pentru stabilir ea unei strategii naționale, regionale și locale de monitorizare a respectivei patologii. O
evaluare atentă permite identificarea factorilor de risc locali și generali specifici regiunii respective,
inclusiv maparea microbiologică, cu posibilitatea impleme ntării unor măsuri de screening eficiente și a
unei profilaxii primare axată pe acțiunea directă asupra factorilor de risc.
Stadiul actual al cunoașterii, relevat de literatura de specialitate pe această temă susține ideea
unor diferențe geografice import ante în ceea ce privește prevalența parodontitei, cu valori diferite ale
formelor agresive și cronice în funcție de grupurile populaționale. Din acest motiv datele
epidemiologice obținute în anumite regiuni nu pot fi extinse la nivel continental sau global .
Nediagnosticarea la timp a parodontitelor, mai ales a formelor agresive de boală, determină
distrucții osoase severe, cu consecințe dezast ruoase estetice și funcționale, cu diminuarea calității vieții
pacienților și costuri terapeutice mari.
În acest moment există numeroase date cu privire la influența unor factori generali asupra
parodonțiului, iar mecanismele prin care aceștia declanșează și întrețin afecțiunile parodontale sunt
parțial elucidate. De asemena există cazuri în care parodontita este aso ciată unor afecțiuni sistemice
fiind de fapt un semn al bolii de bază, care de cele mai multe ori este o afecțiune genetică. În cazul
acestora din urmă, medicul stomatolog poate fi primul care observă semne clinice specifice la nivel
odonto -parodontal, put ând direcționa pacientul spre servicii specializate.

CONTRIBUȚIA PERSONALĂ

Ipoteza de lucru
Identificarea factorilor de risc locali și generali ai afecțiun ilor parodontale specifici pe grupe de
vârstă, regiune, gen etc . face posibilă crearea unor program e naționale de profilaxie primară a
afecțiunii , care vizează îndepărtarea sau cel puțin neutralizarea parțială a factorilor cunoscuți. Costurile
profilaxiei se consideră că sunt mult mai mici comparativ cu cele ale tratamentului curativ.
Obiectivele cerc etării
1. Evaluarea stării de sănatate parodontală într-un grup de populație tânără, reprezentativă pentru
regiunea NV a României
2. Perfectarea unui protocol clinic de screening minuțios, state-of the -art și reproductibil, care să
rămînă disponibil comunităț ii academice și clinice
3. Identificare a prevalenței parodontitelor în cadrul populație i investigate , folosind definiții de caz
validate de literatura de specialitate și care să permită comparația cu studii recente internaționale
4. Identificarea prevalenței for melor agresive de boală parodontală
5. Identificarea unor indicatori de risc socio -economici și comportamentali a subiecților cu
parodontita din regiunea de NV a României
6. Validarea metodologiei de screening (protocolului de screening parodontal și definiți a de caz)
7. Tratamentul cazurilor de parodontită identificate, folosind un algoritm terapeutic actualizat, care
a inclus terapia de modulare adjuvantă terapiei inițiale

5

8. Diseminarea informației și publicarea unor cazuri clinice particulare în vederea sensibi lizării
medicilor dentiști
Studiul I – Studiu asupra impactului factorilor comportamentali și a obiceiurilor de igienă orală
asupra prevalenței parodontitei la un grup de pacienți tineri din NV României
Introducere
Obiectivul principal a l studiului de f ață a fost de a investiga prevalența parodontitelor într -un
grup de populație tânără reprezentativă pentru regiunea de Nord -Vest a României.
Ca și obiective secundare , studiul a dorit diferențierea prevalenței parodontitei pentru cele două
forme: cronică ș i agresivă. De asemenea am urmărit și identificarea unor factori de risc socio –
economici, comportamentali și legați de obiceiurile de igienă orală pentru parodontită în acest grup
populațional.
Material și metodă
Acest studiu reprezintă o cercetare epid emiologică cross -secțională a populației din regiunea
nord-vestică a României . Subiecții incluși în lotul examinat au fost aleși prin randomizare dintre
studenți i a trei universități clujene și elevi ai Colegiului Na țional „Andrei Mureșanu” din Bistrița.
Aceștia au fost rugați să completeze chestionarul referitor la factorii socio -demografici,
economici și comportamentali . Ulterior s -a realizat examinarea endoorală .
Protocolul de examinare endoorală a cuprins examinarea la lumină naturală , cu înregistrarea
valorilor adâncimii la sondare, a recesiunii gingivale și a pierderii clinice de atașament .
Subiecții identificați cu parodontită au fost chemați ulterior la sediul disciplinei pentru realizarea
unei examinări parodontale complete și realizarea tratamen tului. S-a aplicat protocolul standard de
tratament al Disciplinei de Parodontologie din Cluj -Napoca, completat prin asocierea terapiei de
modulare.
Prevalența totală a parodontitelor a fost evaluată folosind definiții de boală complexe, recent
propus e de literatură și validat e prin utilizarea în studii largi, de către autorități de renume în domeniu.
Pentru selectarea cazurilor de parodontită agresivă din cele id entificate anterior s-au folosit
criteriile propuse de Susin and Albandar .
Baza de date a fost analizat ă folosind programul SPSS 16 (Statistical Package for Social
Sciences, versiunea 16) și Epiinfo 2000. Nivelul de sem nificație statistic ă a fost stabilit pentru o valoare
a lui p < 0.05.
Rezultate
În total au fost examinați 623 de subiecți cu vâ rste cuprinse între 16 și 35 ani. Vârsta medie a
subiecților examinați a fost de 20.49 ± 2.84 ani. Genul feminin a fost reprezentat într -un procent de
aproape două ori mai mare decât cel masculin. Majoritatea popu lației a fost din mediul urban .
Majoritatea subiecților chestionaț i s-au declarat nefumători sau fumă tori ocazionali.
Dintre cei 623 de subiecți incluși în studiu doar 517 subiecți au completat toate date le
chestionarului. Cei 106 rămași nu au răspuns la întrebarea legată de consumul de alcool ( întrebarea nr
5). Restul datelor solicitate precum și măsurătorile parodontale au fost disponibile la toți subiecții.
În ceea ce privește igiena orală o majoritate semnificativă a celor examinați au declar at realizarea
periajul ui dentar de minim 2 ori pe zi, își schimbă periuța trimestrial și a u beneficiat de o instruire în
ceea ce privește modalitatea corectă de realizare a igienei orale. Un procent semnificativ statistic mai
mare de studenți la medicină dentară declară că folosesc mijloace de igienă inter -proximală . Nu s -au
observat alte diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește mijloacele de igienă orală.
S-a obținut o prevalență a parodontitei de 0.96% (N=6). Din totalul de 6 pacienți identificați cu
parodontită jumătate au îndeplinit crit eriile de includere în lotul cu parodontită agresivă 0.48% (N=3).

6

Analiza statistică a relevat că p arodontita s -a corelat moderat (p<0.05) cu neconsumul de alcool și
cu scăderea frecvenței de schimbare a periuței de dinți . De asemenea creșterea vârstei su biecțilo r s-a
corelat cu creșterea numărului de periaje dentare/zi și cu creșterea utilizării mijloacelor de igienizare
interproximală. Majoritatea obiceiurilor de igienă orală investigate s -au corelat pozitiv cu creșterea
venitului .
Concluzii
1. Dintre facto rii favorizanți comportamentali pozitiv corelați cu dezvoltarea parodontitei a fost
identificat intervalul mare de schimbare al peri utei de dinți
2. Cercetările au observat o corelație pozitivă între vârsta indivizilor și frecvența/intensitatea unor
factori favorizanți comportamentali ai parodontitei – consumul de alcool și tutun
3. Creșterea utilizării mijloacelor specifice de igienizare interdentară a fost semnificativ corelată cu
beneficierea de un instructaj specializat prealabil
4. Prevalența de 0,96% a parod ontitei este mai mică decât valorile precizate de literatură pentru
intervalul de vârstă studiat; totuși vârsta medie a grupului nostru se afla spre limita inferioară a
intervalului de raportare ceea ce ar putea explica valoarea mai redusă de afectare pent ru lotul nostru.
5. O treime din cazurile de parodontită au fost depistate la elevi, ceea ce subliniază necesitatea de
introducere a unor programe naționale de scr eening ale afecțiunii
6. Utilizarea unei definiții de boală care la momentul actual este indicată d e forurile specializate a fi
utilizată în studiile epidemiologice ale parodontitei oferă o valoare mare acestui studiu.
7. Este necesară implementarea unor programe de profilaxie adresate nu doar elevilor din ciclul
primar și gimnazial dar și celor de ci clul liceal pentru a preveni apariția afecțiunilor parodontale.
Studiul II – Alterări degenerative ale complexului cement o-ligament ar parodontal cu pierdere
dentară prematură
Introducere
Acest studiu a avut ca scop identificarea aspectelor histologice asocia te unui caz de exfoliere
dentară prematură la un caz de parodontită fără semne clinice inflamatorii, cu pungi parodontale și
pierdere clinică de atașament minimă .
Ipoteza de lucru
S-a plecat de la ideea unei investigări complexe a unui caz clinic, depista t la o pacientă tânără cu
o formă severă de mobilitate dentară și pentru care s -a considerat existența unei afecțiuni sistemice ca
substrat al manifestărilor parodontale.
S-a realizat analiza histologică a complexului dento -parodontal al unui dinte irecupe rabil.
Extracția s -a reali zat în anestezie loco -regională cu recoltarea unei bandele te de țesut atașată. S-a folosit
protoc olul standard de analiză histologică a țesuturilor dure dentare.
Rezultate
Examenul histologic al secțiun ilor realizate la nivelul complexului dinte -parodonțiu extras a
observat mutiple arii de resorbție parțială a cementului, de -a lungul întregii supra fețe radiculare. S -a
observat i nvaginarea țesutului conjunctiv de la nivelul desmodonțiului în aceste arii lacunare .
Ariile de reso rbție cementară s -au extins și la nivelul dentinei radiculare. Întregul complex astfel
format a avut un aspect lacunar. Nu s -au observat urme de cement neo -sintetizat.
Prezența țesutului conjunctiv bogat în celule a fost sugestiv pentru o activitate secret orie intensă
în zona desmodontală și la nivelul ariilor lacunare. A fost remarcată prezența fibrelor de colagen cu
dispoziție paralelă cu suprafața radiculară. Acestea nu erau inserate la nivelul cementului.
Nu a fost observată prezența inflamației la nive lul spațiului desmodontal. La nivelul laminei
propria gingivale s -a evidențiat prezența unui inte ns infiltrat inflamator .

7

S-au relevat arii dentinare cu distribuție neregulată a tubuli lor dentinari având aspect histologic
de dentină terțiară. Acestea alter nau cu arii de dentină cu structură fiziologică , fără a se evidenția un
raport al acestora cu ariile de resorbție cemental ă.
Concluzii
1. Lipsa resorbțiilor osoase severe și inflamației, precum și pierderea minimă de atașament apărute
în contextul unei mobili tăți dentare extreme au orientat diagnosticul cazului prezentat spre o formă de
afectare parodontală apărută în contextul unei manifestări patologice sistemice.
2. Modificările cementale cu caracter degenerativ, evidențiate de examenul histologic au determin at
o ancorare deficitară a fibrelor ligamentare desmodontale, constituindu -se astfel în factor favorizant de
inițiere al leziunilor la nivelul complexului dento -parodontal în condițiile unei încărcaturi ocluzale
fiziologice.
3. Prezența florei cu o parodonto -patogenitate extremă, în condițiile unor pierderi de atașament și
osoase minime este oarecum surprinzătoare și ar putea reprezenta doar o colonizare secundară a unor
locusuri cu distrucție minimă, inițiată de factorul favorizant reprezentat de structura d eficitară a
complexului dento -parodontal.
4. În situația clinică prezentă, realizarea investigațiilor suplimentare histologice au condus spre
orientarea unui diagnostic de modificare parodontală degnerativă.
Studiul III – Gingivita spongioasă – o entitate cl inică nou semnalat ă în literatură
Introducere
Scopul studiului de față a fost sensibilizarea clinicienilor, atât din sfera stomatologică cât și
pediatrică, asupra caracteristic ilor clinice ale unei nou raportate afecțiuni . S-a dorit de asemenea ,
observare a rezultatelor clinice ale terapiei clasice la care s -a asociat terapia de modulare a inflamației
prin modificarea dietei.
Material și metodă
S-a realizat examinarea clinică generală și locală a t rei pacienți cu tabloul clinic sugestiv pentru
gingivită spo ngioasă . Aceștia erau clinic sănătoși și nu au urmat un tratament medicamentos pe o
perioadă cu minim 6 luni înainte de prezentare și nici un tratament specific parodontal până la
prezentare.
Examinarea locală parodontală a cuprins realizarea parodontogr amei complete cu eval uarea
igienei orale și a indice lui de sângerare respectând metodologia disciplinei .
Diagnosticul de gingivită spongioasă juvenilă a fost pus pe baza criteriilor definite de literatură.
Tratamentul inițial a c onstat în realizarea unei igienizări profesionale cor espunzătoare. Deoarece
nu s-au obținut rezultatele scontate la reevaluare s -a realizat excizia formațiunilor mai voluminoase cu
trimiterea pieselor pentru examen histopatologic. Analiza histologică a fost folosită pentru validare a
diagnosticului clinic.
S-a folosit protocolul standard de analiză histologică. Secțiun ile au fost colorate cu hematoxilină –
eozină urmând protocolul standard de colorare .
În ceea ce privește tratamentul s -a continuat cu motivarea pacienților în ceea ce privește
igienizarea personală, cu refacerea instrumentării profesionale unde a fost nevoie. Ca tratament
adjuvant s -au folosit clătirile orale cu substanțe antiseptice – clorhexidină concentrație 0,2%
(Corsodyl® Glaxo SmithKline, GB) și asocierea terapiei de modulare.
Rezultate
Leziun ile au fost localizate la nivel vestibular, pentru toți pacienții examinați, la nivelul marginii
gingivale libere și a papilelor interdentare.

8

Toate probele analizate au prezentat digitații epiteliale lungi, edem marcat în st ratul epitelial și
lamina propria, cu caracter spongios. S -au mai observat pierderea cheratinizării și zone de hemoragie
intraepitelială .
În cazul primilor doi pacienți s -a evidențiat și un bogat infiltrat inflamator, aspect care a lipsit în
cazul celui de -al treilea pacient.
Rezultatele clinice au fost favorabile după instituirea faze i a doua de tratament asociată cu terapia
de imun omodulare. S -a obținut remiterea leziun ilor observate inițial , cu excepția a două leziuni la cel
de-al treilea pacient . S-a realizat excizia chirurgicală a acestora cu rezultate clinice satisfăcătoare.
Pacienții au fost incluși într -un program de supraveghere și terapie de susținere parodontală strictă.
Concluzii
1. Leziun ile de gingivită spongioasă descrise de prezentul studiu nu au cedat la terapia clasică, fiind
necesar ă asocierea pe termen scurt de substanțe antiseptice cu aplicare locală și de instituirea unei diete
modulatoare a inflamației.
2. Este dificil a determina ponderea în care terapia modulatoare a participat la r emiterea afecțiunii
3. Diagnosticul corect de gingivită spongioasă juvenilă necesită o corelare a datelor clinice cu cele
histologice, biopsia fiind singura modalitate de realizare a unui diagnostic diferențial
4. Afecțiunea trebuie avută în vedere de cătr e medicii stomatologi dar mai ales de către cei speciali ști în
ortodon ție și orto pedie dento -facială care se întâ lnesc cel mai frecvent cu astfel de ca zuri datorită
predilecției afecțiunii pentru vârsta pubertală.

Concluz ii generale

1. Dintre factorii favori zanți comportamentali pozitiv corelați cu dezvoltarea parodontitei a fost
identificat intervalul mare de schimbare al peri utei de dinți, ca obicei de igienă orală, ceea ce ar putea
explica diminuarea eficienței de eliminare a factorului etiologic primar a l bolii -biofilmul dentar.
2. Cercetările au observat o corelație pozitivă între vârsta indivizilor și frecvența/intensitatea unor
factori favorizanți comportamentali ai parodontitei – consumul de alcool și tutun – ceea ce ar putea crește
riscul de producere al bolii la acesti indivizi, în timp, prin cumularea efectului.
3. Creșterea utilizării mijloacelor specifice de igienizare interdentară a fost semnificativ corelată cu
beneficierea de un instructaj specializat prealabil de igienizare, ceea ce subliniază, o dat ă în plus,
importanța educațională a implementării obiceiurilor optime de sănătate orală.
4. Prevalența de 0,96% a parodontitei este mai mică decât valorile precizate de literatură pentru
intervalul de vârstă studiat; totuși vârsta medie a grupului nostru se află spre limita inferioară a
intervalului de raportare ceea ce ar putea explica valoarea mai redusă de afectare pentru lotul nostru.
5. O treime din cazurile de parodontită au fost depistate la elevi, ceea ce subliniază necesitatea de
introducere a unor prog rame naționale de screening ale afecțiunii în liceu, în vederea identificării
cazurilor incipiente, pentru care tratamentul presupune eforturi mai mici și un prognostic mai bun față
de situațiile de distrucție severă.
6. Utilizarea unei definiții de boală car e la momentul actual este indicată de forurile specializate a fi
utilizată în studiile epidemiologice ale parodontitei oferă o valoare mare acestui studiu.
7. Este necesară implementarea unor programe de profilaxie adresate nu doar elevilor din ciclul
primar și gimnazial dar și celor de ciclu l liceal pentru a preveni apariția afecțiunilor parodontale.
8. Modificările sistemice care au fost considerate că au stat la baza dezvoltării afecțiunii parodontale
degenerative descrise de cercetarea prezentă au determinat alterări structurale ale parodonțiului,
constituindu -se în factor favorizant de inițiere al leziunilor parodontale.

9

9. În situația unei structuri parodontale deficitare, chiar în condițiile unei magnitudini fiziologi ce a
solicitărilor funcționale, capacitatea de adaptare a complexului dento -parodontal este depășită, cu
dezvoltarea consecutivă a leziunilor degenerative resorbtive.
10. Cercetarea derulată de teza prezentă a relevat că modificarea sistemică descrisă a avut o influență
atât de profundă asupra homeostaziei parodontale, încât manifestările parodontale observate au devenit
un semn al bolii de bază.
11. Terapia parodontal ă realizat ă a avut doar un caracter paleativ. Este esențială integrarea ei în
schema de tratament a afecțiunii sistemice.
12. Diagnosticul corect de gingivită spongioasă juvenilă necesită o corelare a datelor clinice cu cele
histologice, biopsia fiind singura modalitate de realizare a unui diagnostic diferențial
13. Tratamentele ortodontice pot fi îngreunate d e leziun ile specifice gingivitei spongioase juvenile
fiind necesară rezoluția afecțiunii înainte de tratamentul ortodontic.

10

SUMMARY OF THE PhD THESIS

Study on the relationship between some risk
factors and periodontal disease

PhD Student Ștefan -Adrian Petruțiu

PhD Advisor Prof.dr. Silviu Albu

11

TABLE OF CONTENTS
INTRODUCTION 13

THE CURRENT STATE OF KNOWLEDGE
1. The influence of risk factors on the susceptibility to
periodontal disease 19
1.1. Microbial epidemiology aspects in perio dontal disease 19
1.2. Insights in periodontal pathogenesis 20
1.2.1. The role of n eutrophil leucocytes in the
pathogenesis of periodontitis 22
1.2.2. Neutrofil extracellular traps 24
1.2.3. Natural resolution of inflammation 25
2. Modulatory fact ors of periodontal inflammation, the use of
host-modulating therapy in periodontology 27
2.1. General aspects 27
2.2. Antimicrobial peptides 27
2.3. Probiotics 29
2.4. Proresolving lipid mediators 33
2.5. Nutritional modulation of periodontal inflam ation 37
2.5.1. Vitamin C 37
2.5.2. Vitamin D and calcium 38
2.5.3. Magnesium 39
2.5.4. Polyunsatured fatty acids 39
2.5.5. Alternative diets, fruit and vegetable extract 40

PERSONAL CONTRIBUTION
1.Working hypothesis/Objectives 43
2. General me thodology 45
3. Study I – Study on the impact of behavioral factors and oral
hygiene habits on the prevalence of periodontitis in a group of
young patients from NV Romania 47
3.1. Introduction 47
3.2. Objectives 50
3.3. Material and method 50
3.4. Results 57
3.5. Discussion 73
3.6. Conclusions 79
4. Study II – Degenerative alterations of the cementum –
periodontal ligament complex with early tooth loss 81
4.1. Introduction 81
4.2. Working hypothesis 82
4.3. Material and method 88
4.4. Results 89
4.5. Discussion 93

12

4.6. Conclusions 97
5. Study III – Spongiotic gingivitis – a new clinical entity
reported in literature 99
5.1. Introduction 99
5.2. Objectives 100
5.3. Material and method 101
5.4. Results 102
5.5. Discussion 104
5.6. Conc lusions 106
6. General conclusions 109
7. Originality and innovative contributions of the thesis 111

APPENDICES 113
REFERENCES 115

Key words: periodontitis, epidemiology, adolescent, root resorbtion, cementum, gingivitis

13

INTRODUCTION

The term periodontal disease comprises a variety of clinical forms, including chronic
periodontitis and aggressive periodontitis that touches teenagers and young adults. Aggressive
periodontitis affects a minority of periodontitis patients, but the disease is stil l highly significant: if left
untreated it can lead to early edentulism, and poor oral health -related quality of life.
Different microbial profiles are associated with distinct host tissue response, leading to different
forms of periodontal disease, such as chronic or aggressive periodontitis. Distinct microorganism
results in different rates of bone loss. Furthermore, combinations of periodontal bacterial species have
been shown to have synergistic effects on tissue destruction.
Geographical differences i n the composition of subgingival biofilms have been reported. To
date, there is insufficient data to explain the basis of these differences.
An actual strategy for adult health care in developed countries is to strengthen the surveillance
systems that mon itor health status of adults at the national, state, and local levels, and to evaluate public
health strategies for prevention.
An actual strategy for adult health care in developed countries is to strengthen the surveillance
systems that monitor health st atus of adults at the national, state, and local levels, and to evaluate public
health strategies for prevention
Some risk factors associated with periodontitis are well known. In the majority of cases the
underlying mechanisms driving to bacterial -induced destruction in periodontitis associated with
systemic diseases, the affected patients exhibit the classical signs associated with periodontitis. There
are some cases where periodontits is the first visible clinical sign of the systemic disease. This is a
particularity of genetic diseases and may offer the chance of an early diagnosis if it is well interpreted

PERSONAL CONTRIBUTION

Working hypothesis
General and local risk factors play a determinate role in the development of periodontitis. Their
exact ide ntification is mandatory in order to neutralise or at least reduce their effect, leading to a lower
incidence of the disease. This will have a good effect on oral health status of the population.
Objectives
1. To evaluate the periodontal health status in a young population group representative for the
North -Western part of Romania
2. To perfect a state of art clinical screening protocol for periodontitis
3. To evaluate the periodontitis prevalence for the above population, using case definitions validated
by literature and allowing comparison with recent international studies
4. To identify social, economical and behavioral periodontal risk factors in a group representative
for the North -Western part of Romania
5. To validat the screening protocol and case definit ions used
6. To treat the identified periodontitis cases using un updated treatment protocol that includes host
modulating therapy
7. To d isseminat e certain clinical cases in order to raise awareness of particular condition among
dental specialists
Study I – Study on the impact of behavioral factors and oral hygiene habits on the prevalence of
periodontitis in a group of young patients from NV Romania

14

Introduction
This study aimed to investigate the prevalence of periodontal disease in a young population
representative for the North -Western part of Romania and to assess the association of several
demographic, socioeconomic, behavioural and oral hygiene parameters with the occurrence of
periodontitis in this group of population.
Material and method
This study is a cross -sectional epidemiological survey on a population of North -Western
Romania. The subjects were randomly chosen from students at three universities from Cluj -Napoca and
a high school situated in a neighbouring city , in order to have a group rep resentative for this region of
the conutry .
Examinations included the completion of a socio -behavioural and dental -related questionnaire,
and periodontal examinations.
The oral health screening was conducted in natural light. A full -mouth periodontal exa mination,
measuring only three sites per tooth was performed.
Clinical attachment loss (CAL), probing depth (PD) and gingival recession (GR) were assessed at
mid-buccal, mesio -buccal and disto -buccal sites at all teeth excluding wisdom teeth.
The patients diagnosed with periodontits were treated at the Periodontology Department in Cluj
Napoca, using un upgrade of the standard treatment protocol that associated a host modulating therapy .
The total burden of periodontitis was evaluated using the definition of the disease as developed
by the Centre for Disease Control – American Academy of Periodontology ( CDC -AAP ).
In order to distinguish aggressive periodontitis cases from other forms of periodontal disease, two
classification criteria of aggressive periodontitis were used.
Data were analyzed using SPSS 16 (Statistical Package for Social Sciences, version 16) and
Epiinfo 2000. The level of statistical significance was established for a v alue of p < 0.05.

Results
Overall, 623 subjects aged 16 –35 years were evaluated . On average, the subjects were 20.49
±2.84 years old.
A large part of the subjects (70,4%) declared themselves as being non -smokers or occasional
smokers.
Only 517 individual s completed all items of the socio -demographic questionnaire. The remaining
106 subjects responded only partially – they did not fill in the alcohol -consumption -related item in the
questionnaire. Periodontal parameters were available for all 623 subjects.
Regarding the oral health behavior and habits, a significant majority of the subjects from all
investigated students brushed their teeth twice a day, changing the toothbrush every 3 months and
practiced a supervised oral hygiene. Significantly more dental students used interdental auxiliary
hygiene devices when compared with other student categories. No other differences related to oral
hygiene or dental care behaviors were observed.
The total burden of periodontitis was 0.96% ( n = 6), including all three forms of severity. Among
the six patients diagnosed with periodontitis, half (0.48%) were considered as having aggressive
periodontitis according to the appropriate definition criteria
Overall, when all social, behavioral and periodontal parameters were t aken into consideration and
compared in all subjects, periodontal disease moderately correlated ( P < 0.05) with no consumption of
alcohol and with the decrease of frequency of toothbrush changing. Moreover, the older the subjects,
the more frequent tooth b rushing, dental visits, and use of interproximal hygiene devices. The older and
wealthier the subjects, the more frequent the tobacco and alcohol consumption addiction. Most of the

15

oral hygiene habits correlated well with an increased income ( P < 0.05). The present epidemiological
survey was validated by the publication in an ISI Thompson idexed journal.
Conclusions
1. A longer interval of toothbrush change was positively correlated with periodontitis
2. A positive correlation between the age of the subjects an d the frequency/intensity of some
periodontal risk factors such as alcohol and tobacco use was observed
3. Patients who reported having oral hygiene supervised were significantly using more frequent
interproximal hygiene aids
4. A periodontitis prevalence of 0. 96% is less than the values specified in literature for the studied
age range; however, the average age of our group is located at the lower end of the range and that could
explain the lower burden for our group.
5. One-third of cases of peri odontitis were identified in high -school students, which underlines the
necessity of introducing national screening programs
6. The fact that the research used a case definition presently considered as a gold standard by
specialised forums gives a high value to this study
7. Periodontal prevention programs focused on oral health behaviour are mandatory not only in high
schools but also in junior -high schools in order to prevent or reduce the prevalence of periodontitis in
this and similar Romanian population groups.
Study II – Degenerative alterations of the cementum –periodontal ligament complex with early
tooth loss
Introduction
This study aims to present th e histological aspects associated with early tooth loss in a case of
periodontal disease developed without clinical inflammatory signs and with minimal periodontal
pockets and attachment loss.
Working hypothesis
The complex analysis (including the microbi al fingerprint) of a clinical case with excessive tooth
mobility was scheduled in order to investigate the existence of a systemic disorder as substrate for
periodontal manifestations.
The extraction of the irretrievable tooth was realized under local anaesthesia. Using a #15 blade a
incision was performed in order to detach the attached soft tissue together with the extracted tooth. The
tooth underwent routine histological procedures. A paleative treatment was provided our patient.
Results
The partial resorption of the cementum in multiple areas of the entire root surface with the
connective tissue of the desmodontium invading the lacunae defects was recorded.
The resorption of the cementum extended into the dentine suggesting the aspect of resor bed
lacunae onto the root surface. New synthesized cementum lining resorptive areas could not be
observed.
The connective tissue rich in cells suggesting an increased secretory activity of the periodontal
fibers occupied the periodontal ligamentar space an d the resorptive areas. Collagen fibers did not
properly insert into cemental resorptive areas.
Ligament fibers run parallel with cemental surface. An intense inflammatory infiltrate was
noticed in the gingival lamina propria . This case was published in a n ISI Thompson idexed journal.
Conclusions
1. The lack of severe bone resorption and inflammation as well as a minimal clinical attachment
loss in the context of extreme dental mobility have lead the diagnosis towards a periodontal disorder as
a manifestation of a systemic disease .

16

2. Degenerative cemental modifications revealed by the histological analyses have caused a poor
anchorage of the periodontal fibres , acting as a risk factor for the initiation of periodontal lesions even
in the presence of physiologi cal occlusal forces .
3. The presence of periodontal pathogens associated with minimal clinical attachment loss is
surprising.
4. In the present clinical case the histological analyse orientated the diagnosis towards a
degenerative periodontal modification
Study III – Spongiotic gingivitis – a new clinical entity reported in literature
Introduction
The aims of this study were to introduce juvenile spongiotic gingivitis to the dental and pediatric
communities, to report some cases based on clinical and histopathological findings and to discuss the
most common clinical differential diagnoses.
We also wanted to investigate the clinical response to a treatment protocol that includes a host
modulation therapy approach.
Material and method
Patients wit h gingival lesions corresponding to the features described for juvenile spongiotic
gingivitis were addressed our department in the last 3 years. Medically, the patients were healthy and
reported no medication use. They had never received periodontal therap y.
The cases were clinically documented at baseline: full mouth periodontal examination, oral
hygiene evaluation, bleeding on probing, following a strict protocol.
For each case the clinical diagnosis was based on the characteristics described by the literature.
The first treatment approach was the personal and professional plaque control. Because of the
lack of a good clinical response to conventional therapy, excisional biopsies were performed and
submitted for histopathological examination. The his tological evaluation was used to further confirme
the supposed diagnosis.
The samples underwent routine histological procedures. Biopsy specimens were examined by
light microscopy using hematoxylin and eosin –stained 5 -mm tissue sections.
Plaque control w as reinforced including the professional mechanical debridement and additional
antiseptic local treatment was administered to the patients (Corsodyl® Glaxo SmithKline, GB). A host
modulating therapy , by diet adjustment, was associated.
Results
For all the patients the lesions were localized only on the buccal aspect of the gingiva and
interdental papillae were touched.
In all patients, the microscopic examination showed long epithelial rete pegs, marked edema in
the epithelial layer and lamina propria (spo ngiosis), loss of keratinization, and intense intraepithelial
hemorrhage. Only for two of the specimens was neutrophil infiltrate present. For patient no 3 the same
histopathological picture was observed apart from the presence of the inflammatory cells
Clinical results revealed a real improvement of the local gingival conditions (reduction of plaque
and bledding indeces and of probing depth and the obtaining of a normal volumetric aspect) for all the
patients after the reinforcement of periodontal therapy. However, in patient no 3 some elevated, bright
reddish tissue masses persisted on the attached gingiva corresponding to the maxillary canines. The
lesions were treated by surgical excision associated with a good clinical outcome. The patients were
included in a very strict maintenance program.
Conclusions
1. The gingival lesions described by the present study have been reduced by the reinforcement of oral
hygiene, short -term use of topical antimicrobial agents and association of h ost modulating therapy.

17

2. It is difficult to appreciate the value of the host modulation therapy in the resolution of the local
inflamation
3. The diagnosis of juvenile spongiotic gingivitis requires clinical pathological correlations; the biopsy
is an appropriate approach to establish the diagnosis and to rule out other periodontal pathologies.
4. The presented cases might raise awareness of this condition among orthodontic specialists, as an
orthodontic treatment could not be applied until the resoluti on of the gingival pathology.

General conclusions

1. A longer interval of toothbrush change was positively correlated with periodontitis which is
explainable by the decrease of the efficacy of plaque removal.
2. A positive correlation between the age of the sub jects and the frequency/intensity of some
periodontal risk factors such as alcohol and tobacco use was observed, which could increase the risk for
periodontitis over the years by a cumulative effect
3. Patients who reported having oral hygiene s upervised were significantly using more frequent
interproximal hygiene aids, which underlines once more the importance of prophylaxis programs at a
young age
4. A periodontitis prevalence of 0.96% is less than the values specified in literature for the studi ed
age range; however, the average age of our group is located at the lower end of the range and that could
explain the lower amount of damage for our group.
5. One-third of cases of periodontitis were identified in high -school students, which underlines the
necessity of introducing national screening programs
6. The fact that a case definition that at the moment is indicated as a gold standard by specialised
forums gives a high value to this study
7. Periodontal prevention programs focused on oral health behaviour are mandatory not only in high
schools but also in junior -high schools in order to prevent or reduce the prevalence of periodontitis in
this and similar Romanian population groups.
8. The lack of severe bone resorption and inflammation as well as a minimal cl inical attachment
loss in the context of extreme dental mobility have lead the diagnosis towards a periodontal disorder as
a manifestation of a systemic disease
9. Degenerative cemental modifications revealed by the histological analyses have caused a poor
anchorage of periodontal fibres, acting as a risk factor for the initiation of periodontal lesions even in
the presence of physiological occlusal forces
10. The systemic disease, in the clinical case reported, had a major effect on the periodontal
homeostasis leading to periodontal destruction that became a specific sign for the systemic disease
11. For periodontal diseases as a manifestation of a systemic involvement, the p eriodontal therapy
need s to be integrated in the general treatment plan of the systemic disease
12. The diagnosis of juvenile spongiotic gingivitis requires clinical pathological correlations; the
biopsy is an appropriate approach to establish the diagnosis and to rule out other periodontal
pathologies .
13. The presented cases might raise aw areness of this condition among orthodontic specialists, as an
orthodontic treatment could not be applied until the resolution of the gingival pathology.