Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT 161 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ–NAPOCA ȘCOALA DOCTORAL Ă FACULTATEA DE AGRICULTUR… [612157]
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
161
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE
ȘI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ–NAPOCA
ȘCOALA DOCTORAL Ă
FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă
Ing. PETRU BOLO Ș
TEZ Ă DE DOCTORAT
PhD Thesis
INFLUEN ȚA REGIMULUI DE IRIGARE ȘI A UNOR ELEMENTE
TEHNOLOGICE ASUPRA PRODUC ȚIEI LA VI ȚA DE VIE ÎN
COND ȚIILE DE LA MURFATLAR
(Rezumat al tezei de doctorat)
INFLUENCE OF IRRIGATION REGIME AND THE PRODUCTION O F
THE TECHNOLOGICAL ELEMENTS AT GRAPEVINE
IN CONDITIONS FROM MURFATLAR
(Summary of PhD Thesis)
CONDUC ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC:
SCIENTIFIC COORDINATOR
Prof. univ. dr. EMIL LUCA
CLUJ – NAPOCA
2011
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
2MINISTERUL EDUCA ȚIEI, CERCET ĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI
UNIVERSITATEA DE ȘTIIN ȚE AGRICOLE ȘI MEDICIN ă VETERINAR ă
CLUJ-NAPOCA
Str. M ănăș tur Nr.3-5, 400372 Cluj-Napoca, România
tel.+ 40-264-596.384; fax + 40-264-593.792
www.usamvcluj.ro
ȘCOALA DOCTORAL Ă
INVITA ȚIE
Cu respect Vă invit ăm în ziua de 07. 12. 2011, ora 09, la Universitatea de Știin țe
Agricole și Medicin ă Veterinar ă Cluj-Napoca, str. M ănăș tur nr. 3-5, s ă participa ți la
ședin ța public ă de sus ținere a tezei de doctorat intitulat ă “Influen ța regimului de
irigare și a unor elemente tehnologice asupra produc ției la vi ța de vie în condi țiile de
la Murfatlar” , elaborat ă de ing. Petru BOLO Ș, în vederea ob ținerii titlului știin țific de
DOCTOR ÎN AGRONOMIE.
Vă rug ăm, de asemenea, ca pân ă la data sus ținerii publice a tezei s ă depune ți la
secretariatul Școlii Doctorale aprecierea Dvs. asupra tezei.
Comisia de analiz ă și sus ținere a tezei de doctorat a fost numit ă prin
Decizia Rectorului USAMV Cluj-Napoca
Doctorand: [anonimizat],
Ing. Petru BOLO Ș Prof. univ. dr. Emil LUCA
Cluj-Napoca
2011
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
3
CUPRINS
CAPITOLUL I
IMPORTAN ȚA ȘI R ĂSPÂNDIREA VI ȚEI DE VIE ……………………………………………….. 7
1.1. IMPORTAN ȚA CULTURII VI ȚEI DE VIE ȘI A VINULUI ……………………………. .7
1.2. R ĂSPÂNDIREA VI ȚEI DE VIE PE PLAN MONDIAL………………………..……… .. 8
1.3. CULTURA VI ȚEI DE VIE ÎN ROMÂNIA ………………………………………………. 9
CAPITOLUL II
CULTURA VI ȚEI DE VIE ÎN PODGORIA MURFATLAR. STADIUL ACTUAL AL
CERCET ĂRILOR PRIVIND CULTURA IRIGAT Ă A VI ȚEI DE VIE …………………………10
2.1. SCURT ISTORIC AL PODGORIEI MURFATLAR…………………….. ……………………10
2.2. CARACTERIZAREA CENTRELOR VITICOLE DIN PODGORIA MURFATLAR……11
C A P I T O L U L I I I
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR, MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ȘI
CONDI ȚIILE DE EXPERIMENTARE ………………………………………………….……………..12
3.1. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR…………………………………..……12
3.2. MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ÎN CERCET ĂRI………………………………13
3.3. METODA DE CERCETARE…………………………………………………………….1 3
CAPITOLUL IV
CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL A ZONEI IN CARE S-A U DESF ĂȘ URAT
CERCET ĂRILE, CENTRUL VITICOL MURFATLAR …………………………………………16
4.1. A ȘEZAREA GEOGRAFIC Ă………………………………………………………..….. 16
4.2. CONDI ȚIILE CLIMATICE…………………………………………………………… ……….17
4.3. FACTORII EDAFICI……………………………….. …………………………………………… 17
4.4. FACTORII OROGRAFICI…………………………. ………………..………………………… 17
4.5. AL ȚI FACTORI CARE INFLUEN ȚEAZ Ă CULTURA VI ȚEI DE VIE ÎN STA ȚIUNEA
MURFATLAR…………………………………………………. ……………………………………..………… … …17
4.6. CARACTERIZAREA CLIMATIC Ă A PERIOADEI ANTERIOARE ORGANIZ ĂRII ȘI
REALIZ ĂRII CERCET ĂRILOR (2001-2005) ……………………………………. ………………………… 18
CAPITOLUL V
REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND INFLUEN ȚA UNOR ELEMENTE DE
TEHNOLOGIE – IRIGAREA, FERTILIZAREA ȘI DIFERITE ÎNC ĂRC ĂTURI DE ROD,
ASUPRA PRODUC ȚIEI, LA SOIURILE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON, IN
CONDI ȚIILE DE LA MURFATLAR ……………………………….……………………………..18
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
45.1. EVOLU ȚIA MATERIALULUI BIOLOGIC STUDIAT ÎN PERIOADA DE VEG ETA ȚIE
ACTIV Ă…………………………………………………………………………………………………18
5.2. INFLUEN ȚA IRIG ĂRII ȘI FERTILIZ ĂRII ASUPRA VIGORII DE CRE ȘTERE LA
SOIURILE DE VI ȚĂ DE VIE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON…………………………19
5.3. INFLUEN ȚA IRIG ĂRII ȘI FERTILIZ ĂRII ASUPRA GRADULUI DE FERTILITATE ȘI A
PRODUCTIVIT ĂȚ II LA SOIURILE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON, IN CONDI ȚIILE DE LA
MURFATLAR, 2007 – 2009…………………………………………………………………………2 0
5.4. INFLUEN ȚA IRIG ĂRII, FERTILIZ ĂRII ȘI A ÎNC ĂRC ĂTURII DE ROD ASUPRA
COACERII STRUGURILOR, A MATURIT ĂȚ II DEPLINE ȘI RECOLT ĂRII LA SOIURILE
COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON……………………………………………………..……21
5.5. INFLUEN ȚA IRIG ĂRII, FERTILIZ ĂRII ȘI A ÎNC ĂRC ĂTURII DE ROD ASUPRA
PRODUC ȚIEI DE STRUGURI ȘI A CALIT ĂȚ II ACESTEIA LA SOIURILE COLUMNA ȘI
CABERNET SAUVIGNON IN CONDI ȚIILE DE LA MURFATLAR………………………………23
5.6. REZISTEN ȚA SOIURILOR COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON LA
TEMPERATURI SC ĂZUTE, SECET Ă ȘI BOLI…………………………..…………………………30
CAPITOLUL VI
EFICIEN ȚA APLIC ĂRII IRIG ĂRII ÎN OB ȚINEREA PRODUC ȚIEI DE STRUGURI CA
MATERIE PRIM Ă PENTRU VINIFICARE LA SOIURILE COLUMNA ȘI CABERNET
SAUVIGNON …………………………………………………………………………………………31
6. 1. DETERMINAREA CONSUMULUI DE AP Ă, A NORMEI DE IRIGARE, A NORMELOR
DE UDARE ȘI STABILIREA SCHEMEI DE UDARE LA SOIURILE COLUMNA ȘI CABERNET
SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 – 2009………………………………….………… ……………31
6.2. EFICIEN ȚA IRIG ĂRII LA SOIURILE DE VI ȚĂ DE VIE COLUMNA ȘI CABERNET
SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 – 2009………………………………….………… ……..…….32
C A P I T O L U L V I I
CARACTERIZAREA ȘI ANALIZA SENZORIAL Ă A VINURILOR OB ȚINUTE LA SOIURILE
COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON IN FUNC ȚIE DE REGIMUL DE IRIGARE,
FERTILIZARE ȘI ÎNC ĂRC ĂTURA DE ROD ÎN CONDI ȚIILE DE LA MURFATLAR …….35
7.1. CONSIDERA ȚII CU PRIVIRE LA CALITATEA VINURILOR OB ȚINUTE LA
MURFATLAR, 2007 – 2009…………………………………………………………………..…… …35
CAPITOLUL VIII
CONCLUZII ……………………………………………………………..………………………..…37
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………..…….………………….43
.
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
5
CONTENTS
CHAPTER I
IMPORTANCE AND SPREAD OF VINES ……………………………………………………….…48
1.1. IMPORTANCE OF CULTURE OF VINES AND WINE………………… ………………48
1.2. GROWTH OF VINES ON THE WORLD………………………………………….. ……..49
1.3. VINES IN ROMANIA……………………………………………………………………..50
CHAPTER II
CULTIVATING GRAPEVINE IN MURFATLAR WINEYARD CURENT STATUS OF
RESEARCHES REGARDING IRRIGATE GRAPEVINE CROP …………………..……………51
2.1. BRIEF HISTORY OF MURFATLAR VINEYARDS…………………….. ………………51
2.2. CHARACTERIZATION OF MURFATLAR VINEYARD VINE CE NTRES……………52
2.3. CURRENT STATUS OF RESEARCH ON IRRIGATION VINES AT
MURFATLAR ……………………………………………………………………………………53
C H A P T E R I I I
PURPOSE AND OBJECTIVES OF RESEARCH, BIOLOGICAL MATE RIAL USED AND
CONDITIONS FOR EXPERIENCE ………………………………………………….……………..53
3.1. RESEARCH OBJECTIVES…………………………………………………..…………..53
3.2. THE BIOLOGICAL MATERIAL USED IN RESEARCH……………… ………………53
3.3. RESEARCH METHOD…………………………………………………………………..54
C H A P T E R I V
C H A R A C T E R I Z A T I O N O F T H E N A T U R A L H A B I T A T O F
T H E A R E A W H E R E T H E R E S E A R C H W A S M A D E ,
M U R F A T L A R V I N E C E N T E R ………………………………………………….56
4.1. GEOGRAPHICAL………………………………………………………………………..56
4.2. THE CLIMATE…………………………………………………………………….……..57
4.3. EDAPHIC FACTORS……………………………………………………………..……..57
4.4. OROGRAPHIC FACTORS……………………………………………………..………..5 7
4.5. OTHER FACTORS AFFECTING THE VINES AT MURFATLAR ……………………57
4.6. CHARACTERIZATION OF THE CLIMATE OF THE PERIOD BEFORE ORGANIZING
AND REALISING THE RESEARCH (2001-2005) ……………………………… …………………..58
C H A P T E R V
RESEARCHES RESULTS REGARDING THE INFLUENCE OF TEHNO LOGICAL
ELEMENTS – IRRIGATION, FERTILIZATION AND BUD LOAD, UPON YIELDS, AT
COLUMNA AND CABERNET SAUVIGNON, IN MURFATLAR CONDIT IONS ………….…58
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
65.1. THE EVOLUTION OF BIOLOGICAL MATERIAL STUDIED DURING THE ACTIVE
VEGETATION SEASON……………………………………………………………………………..58
5.2. IRRIGATION AND FERTILIZATION INFLUENCE ON GROWTH VI GOR AT
COLUMNA AND CABERNET SAUVIGNON VARIETIES…………………………… .…………59
5.3. INFLUENCE OF IRRIGATION AND FERTILIZATION ON T HE GROWTH VIGOR AT
CABERNET SAUVIGNON AND COLUMNA VARIETIES UNDER THE CONDITIONS OF
MURFATLAR, 2007 – 2009…………………………………………………………………………. .59
5.4. INFLUENCE OF IRRIGATION, FERTILIZATION AND THE FRUIT LOAD ON
GRAPES RIPENING, FULL MATURITY AND HARVESTING AT CA BERNET SAUVIGNON AND
COLUMNA VARIETIES……………………………………………………………………………..60
5.5. INFLUENCE OF IRRIGATION, FERTILIZATION AND THE FRUIT LOAD ON THE
PRODUCTION OF GRAPES AND ITS QUALITY FOR CABERNET S AUVIGNON AND
COLUMNA VARIETIES UNDER THE CONDITIONS OF MURFATLA R………………………62
C H A P T E R V I
THE EFFICIENCY OF APPLYING THE IRRIGATION IN ORDER TO OBTAIN THE GRAPE
PRODUCTION AS RAW MATERIAL FOR WINE AT COLUMNA AND CABERNET
SAUVIGNON VARIETIES ………………………………………………………………..………..69
6. 1. DETERMINATION OF WATER, IRRIGATION RULES, AND ESTAB LISHING A
SCHEME RULES WATERING WATERING VARIETIES THE COLUMN A AND CABERNET
SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 – 2009……………………………………………… …….…..69
6.2. THE EFFICIENCY OF IRRIGATION AT THE COLUMNA AN D CABERNET
SAUVIGNON VARIETIES, MURFATLAR, 2007 – 2009…………………… ……………………..69
C H A P T E R V I I
CHARACTERIZATION AND SENSORY ANALYSIS OF WINES OBTA INED AT COLUMNA
AND CABERNET SAUVIGNON VARIETIES ACCORDING TO THE R EGIME OF
IRRIGATION, FERTILIZATION AND FRUIT LOAD IN THE MUR FATLAR
CONDITIONS ………………………………………………………………………………………..71
7.1. CONSIDERATIONS ON THE QUALITY OF MURFATLAR WIN E, 2007 – 2009…..71
CHAPTER VIII
CONCLUSIONS …………………………………………………………………………….……….72
SELECTED BIBLIOGRAPHY………………………………………………………………………77
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
7
CAPITOLUL I
IMPORTAN ȚA ȘI R ĂSPÂNDIREA VI ȚEI DE VIE
1.1. IMPORTAN ȚA CULTURII VI ȚEI DE VIE ȘI A VINULUI
Înc ă din antichitate, vi ța de vie era apreciat ă ca simbol al fecundit ății și al s ănătății,
(TEODORESCU și colab.,1966). Dovezi în acest sens sunt nenum ărate descoperiri arheologice și
paleontologice, inscrip ții și scrieri vechi ale lui PLINIUS CEL B ĂTRÂN, HERODOT,
STRABON etc. și nu în ultimul rând, recomand ări ale medicilor greci și romani
DIOSCORIDE, CELSO, GALENUS ș.a., care au furnizat m ărturii din timpurile cele mai
îndep ărtate cu privire la valoarea și binefacerile produselor vi ței de vie (OPREA și MOLDOVAN,
2007).
În mod semnificativ, WILLIAMS 1951, (citat de OPREA și MOLDOVAN, 2007)
men ționa c ă agricultura cu multiplele ei ramuri de produc ție, între care și viticultura, au menirea
de a produce substan ță organic ă ce încorporeaz ă energia d ătătoare de via ță , atât omului cât și
societ ății în ansamblu. Imagina ția amplificat ă de misticismul oamenilor din timpuri îndep ărtate
au dus și la crearea de zeit ăți ale vinului, Osiris la egipteni, Dionisos la grec i și Bachus la
romani.
Strugurii, mustul, vinul și alte produse derivate constituie pentru om o surs ă important ă de
hran ă bogat ă în zaharuri, acizi organici, s ăruri minerale, aminoacizi, microelemente, alcool,
vitamine etc., care promovate în procesele metaboli ce exercit ă un efect energetic reconfortant,
reactivant și mineralizant deosebit de important, mai ales pent ru refacerea și ridicarea capacit ății
de munc ă a celor ce le consum ă (OPREA și MOLDOVAN, 2007). În con ținutul relativ bogat în
zaharuri (între 15 și 25%), strugurii și mustul pot contribui la satisfacerea nevoilor pen tru glucide
și la asigurarea unei p ărți importante din energia necesar ă organismului uman (MONZO și
colab., 1967).
Fructul vi ței de vie poate reprezenta pentru organismul uman o surs ă important ă de acoperire
a unei p ărți din necesarul de vitamine, știut fiind c ă strugurii con țin între 0,43-12,3 mg vitamina
C la 100 g pulp ă proasp ătă; 0,25-1,25 mg vitamina B2 și 0,02-0,12 mg vitamina A la un kg de
struguri, (EN ĂCHESCU GEORGETA, 1962).
Prin con ținutul lor bogat și complex strugurii și mustul pot contribui direct sau indirect la
prevenirea și vindecarea unor boli, în rândul c ărora se înscriu afec țiuni ale ficatului,
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
8gastrointestinale, cardiovasculare, în maladii de n utri ție prin sporirea diurezei și eliminarea
excesului de s ăruri din organism, în ftizia incipient ă, în traumatisme, afec țiuni ale c ăilor
respiratorii și în diabetul zaharat (ALEXAN și colab. 1983, VALNET, 1987, cita ți de OPREA și
MOLDOVAN, 2007).
Valoarea terapeutic ă a vinului a fost descoperit ă înc ă din antichitate. Pe o t ăbli ță din
vechiul ora ș sumerian Nippur, aproape de Babilon, datând din ac eea și perioad ă, s-au g ăsit
indica ții precise cu privire la utilizarea vinului; astfel , sunt prezentate în detaliu peste 800 de
prescrip ții medicale (POPA, 2009).
Vinul este singura b ăutur ă ob ținut ă prin fermentare care con ține din abunden ță deriva ți ai
catehinelor, cunoscu ți sub numele de procianidine sau taninuri condensat e, cu rol benefic asupra
sta ții de s ănătate a omului (OPREA și MOLDOVAN, 2007).
Din tescovina r ămas ă de la prepararea vinului pichet sau de la distilar e, în amestec cu
îngr ășă minte minerale se poate ob ține un îngr ășă mânt organomineral apropiat de valoarea
gunoiului de grajd (MERJANIAN,1951 citat de OPREA și MOLDOVAN, 2007).
1.2. R ĂSPÂNDIREA VI ȚEI DE VIE PE PLAN MONDIAL
Luarea în cultur ă a vi ței de vie î și are originea în ținuturile din sudul M ării Caspice, în urm ă
cu 7.000 – 9.000 de ani. Omul preistoric a folosit- o mai mult ca ornament, apoi pentru hran ă.
Date certe cu privire la luarea în cultur ă sunt înc ă din antichitate – orânduirea sclavagist ă
(OPREA, 1995; POP NASTASIA, 2001).
În Mesopotamia (actualul Irak), via dateaz ă din mileniul al IV-lea î.e.n., respectiv din epoca
sumerian ă. Strabo (63 î.e.n. – 19 e.n.) consemneaz ă aici butuci de vi ță de vie atât de mari, încât
abia puteau doi oameni s ă-i înconjoare cu bra țele lor întinse. De la sumerieni s-a p ăstrat prima
denumire de origine (OPREA, 1995).
În ebraica veche se men ționeaz ă despre existen ța faimosului "strugure de Chanaan", care de
fapt este soiul de vi ță de vie Raisin de Palestina din zilele noastre.
Babilonienii o folosesc ca hran ă și ca peisaj. Egiptenii au creat zeit ăți -Osiris -, și s-au p ăstrat
de la ei date despre vinuri de mare marc ă – vinul de "Margatis" pe care îns ăș i Cleopatra i-1
servea lui Marcus Antonius. în Africa pe primul loc erau podgoriile din Egipt (Delta Nilului).
Un rol foarte important în r ăspândirea culturii vi ței de vie 1-au avut fenicienii (vechii
locuitori ai Siriei). Ace știa cultivau vi ța de vie și m ăslinul. Ei au fost cei care au introdus cultura
vi ței de vie în ță rile din nordul Africii, Algeria, Maroc, Tunisia (O PREA, 1995; POP
NASTASIA, 2001).
Romanii, ca și grecii, au perfec ționat tehnologiile, practicând: organizarea terenul ui (cu
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
9drumuri principale și secundare), m ăsuri de îmbun ătățiri funciare (irigare, drenaj); desfundat la
70 – 120 cm f ără r ăsturnarea brazdei, distan țe de plantare diferite (pentru cultura obi șnuit ă și cu
sus ținere pe arbori); fertilizare (cu îngr ășă minte organice, verzi, lichide) etc (OPREA, 1995).
În secolele XVIII – XIX s-a format și consolidat viticultura ca știin ță . Evenimentul major a
fost apari ția filoxerei în Europa (1863, Fran ța).
Apari ția filoxerei a marcat cele trei etape distincte în evolu ția viticulturii europene: etapa
prefiloxeric ă, filoxeric ă și postfiloxeric ă (OPREA, 1995; POP NASTASIA, 2001; OPREA și
MOLDOVAN, 2007).
Secolul XX a adus viticultura la nivelul cel mai în alt de dezvoltare. In majoritatea ță rilor
cultivatoare s-a renun țat la sistemul de cultur ă clasic jos, în favoarea celui înalt sau semiînalt.
Planta țiile sunt specializate pe direc ții de produc ție (soiuri pentru struguri de mas ă, pentru vin,
stafide etc.). S-a îmbun ătățit nivelul agrotehnic prin: folosirea erbicidelor, îngr ășă mintelor verzi,
înierbarea alternativ ă a rândurilor, simplificarea t ăierilor (practicându-se la majoritatea soiurilor
de vin sistemul de t ăiere scurt în cepi roditori – sperona ți) etc. S-au f ăcut progrese în combaterea
bolilor și d ăun ătorilor prin introducerea insecto-fungicidelor orga nice de sintez ă. S-a modernizat
sectorul pepinieristic prin promovarea tehnicilor i ntensive de producere a materialului s ăditor,
liber de viroze și de micoplasme. prin metode ale ingineriei genetic e (OPREA, 1995; POP
NASTASIA, 2001; OPREA și MOLDOVAN, 2007).
1.3. CULTURA VI ȚEI DE VIE ÎN ROMÂNIA
Cultura vi ței de vie este men ționat ă între primele culturi agricole pe teritoriul vechi i Dacii.
Exist ă dovezi c ă cele dintâi urme de activitate viticol ă pe teritoriul actual al României dateaz ă
din neolitic, când triburile de culeg ători și de vân ători devin stabile, practicând agricultura și
cre șterea animalelor (TUDOR, 1979).
Unii cercet ători consider ă c ă în unele p ărți ale Transilvaniei și în cele din Oltenia și
Muntenia aceasta dateaz ă din epoca bronzului (BULENCEA, 1975).
In epoca modern ă și în perioada de dup ă unire, propriet ățile viticole s-au extins
considerabil, ajungând în 1884 la 300.000 pogoane.
Dup ă întregirea ță rii, se în țelege c ă num ărul pepinierelor viticole de stat a crescut și mai
mult. Astfel, în anul 1925, pe lâng ă cele men ționate pân ă aici, mai existau pepiniere și vii
experimentale la Seini-Maramure ș; T ăș nad-Satu-Mare, Dr ăgăne ști-Olt, Bârlad, iar în Basarabia
la Bucov ăț-Orhei, Dealul Codrului și Costugeni-Lăpu șna, Ismail și Noul Caragagi-Cetatea Alb ă.
La nivelul anului 1927 erau circa 30 de pepiniere v iticole de stat și înc ă alte 400 particulare de
dimensiuni mai mici (COTEA și GRIGORESCU, 2002).
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
10 Patrimoniul viticol al României în secolul XX a osc ilat ca suprafa ță , în limite destul de
largi de la 82 960 ha, cât exista în 1907 în Vechiu l Regat, la 325 000 ha, suprafa ță maxim ă atins ă
în 1968. Pân ă la primul r ăzboi mondial, suprafa ța viticol ă a fost influen țat ă și de trecerea de la
planta țiile de vii nobile pe r ădăcini proprii la cele altoite. În perioada interbeli c ă, suprafa ța
viticol ă a ță rii a variat între 210 034 ha (1927) și 277 100 ha (1938). Dup ă 1950, suprafa ța
viticol ă a ță rii a crescut atingând maximum de 325 000 ha în 196 8. Produc ția medie de struguri
la unitatea de suprafa ță a variat în limite largi de la 2120 kg/ha în 1948 la 4240 kg/ha în 1990
(COTEA și GRIGORESCU, 2002).
Performan țele ob ținute în activitatea vitivinicol ă au fost atât de mari încât, în a doua
jum ătate a secolului XX, România figura printre marile ță ri viticole ale lumii, situându-se în
permanen ță , între primele zece. Vinurile române ști, apreciate în concursurile interna ționale și
solicitate pe pia ța extern ă, au m ărit aureola activit ății vitivinicole, a șezând-o pe un loc de prim ă
mărime în ierarhia mondial ă (OPREA, 1995; COTEA și GRIGORESCU, 2002) .
CAPITOLUL II
CULTURA VI ȚEI DE VIE ÎN PODGORIA MURFATLAR. STADIUL
ACTUAL AL CERCET ĂRILOR PRIVIND CULTURA IRIGAT Ă
A VI ȚEI DE VIE
2.1. SCURT ISTORIC AL PODGORIEI MURFATLAR
Tradi ția ancestral ă a vi ței de vie pe meleagurile Murfatlarului este eviden țiat ă de
numeroase vase de ceramic ă, amfore, unelte rudimentare de vin ărit (teascuri, linuri, etc.),
basoreliefuri, monede, cosoare, semin țe de struguri, etc., descoperite în localit ățile învecinate
(Valul lui Traian, Castelu) cât și în fortifica țiile de p ământ cunoscute sub denumirea Valul lui
Traian sau în carierele de piatr ă de la Basarabi, și care pot fi identificate atât la Muzeul Na țional
de Arheologie de la Constan ța cât și la filiala de la Societatea România Murfatlar – s ocietate pe
ac țiuni.
În Analele Academiei Române tom. XXXIV, Vasile Pârv an, afirm ă c ă pe numeroase
monumente laice și religioase g ăsite în zon ă apar personaje mitice încoronate cu l ăstari și
struguri, cele mai multe demonstrând cultul lui Dio nisos (Bacchus).
Pe acest fond de veche și str ălucit ă tradi ție, se pare c ă a ap ărut și podgoria Murfatlar
(COTEA D.V. și colaboratorii, 2000).
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
11 Denumirea de Murfatlar, versiunea cea mai plauzibil ă, vine de la mürüvetli (om generos),
apoi mürüvet (om curajos, cu inima deschis ă, calit ăți superioare, adic ă un om de omenie),
cuvinte din limba vechilor otomani, ce au ocupat și tr ăit vremelnic pe aceste meleaguri, cuvinte
care s-au metamorfozat cu timpul în „ murfat ", apoi în Murfatlar – adic ă urma șii lui Murfat
(MUJDABA F. și colaboratorii, 1977).
Dep ăș ind epoca st ăpânirii otomane (1877) și pe cea a consecin țelor atacului filoxeric,
podgoria Murfatlar și-a continuat din 1907 (data na șterii ei) dezvoltarea. Astfel suprafe țele
cultivate cresc continuu de la 10 ha în 1907, la 42 ha în 1939, la 68 ha în 1948 și la 256 ha în
1950.
Un moment important în dezvoltarea viticulturii în România l-a constituit înfiin țarea începând
cu 1929, a Institutului de Cercet ări Agronomice al României și organizarea ulterior pe țar ă, a re țelei
sta țiunilor experimentale subordonate acestuia, inclusi v Sta țiunea Murfatlar. Cu ajutorul acesteia s-a
intensificat și materializat ulterior dezvoltarea viticulturii în podgoria Murfatlar și în Dobrogea.
Un început în acest sens l-au constituit lucr ările de raionare și microraionare a soiurilor în
Dobrogea, finalizate în anii 1954 și respectiv 1962.
De asemenea un aport important la dezvoltarea vitic ulturii în podgoria Murfatlar l-a avut și
activitatea desf ăș urat ă de Școala Profesional ă (inferioar ă) viticol ă de la Basarabi care a format
mul ți viticultori între 1936 și 1948 și apoi tehnicieni prin transformarea ei în Liceu Ag ricol
(1948-1951).
Într-un termen relativ scurt, podgoria Murfatlar, î n ansamblul ei a intrat în competi ție cu
cele mai reprezentative podgorii ale ță rii și ale centrului european.
Autenticitatea și originalitatea vinurilor de Murfatlar s-au eviden țiat mai ales în ultimele
cinci decenii cu prilejul particip ării anuale la concursurile interna ționale și ob ținerea a peste 500
medalii.
Printre soiurile care și-au g ăsit condi ții pentru a-și exprima poten țialul lor oenologic în
cadrul podgoriei se num ără: Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel prezentat singur sau în
amestec tehnologic cu Pinot Gris și Riesling Italian, precum și soiurile ro șii: Cabernet
Sauvignon, Merlot și Pinot Noir.
2.2. CARACTERIZAREA CENTRELOR VITICOLE DIN PODGORIA MURFATLAR
Dezvoltarea podgoriei Murfatlar s-a petrecut și ea într-un ritm foarte dinamic. Plecând de
la nucleul ini țial al viilor de la Basarabi, planta țiile s-au extins an de an, în lungul v ăii Carasu
(azi canalul Dun ăre-Marea Neagr ă), pân ă la Cernavod ă. Ea cuprindea dup ă eviden ța oficial ă la
nivel de jude ț a Direc ției pentru Agricultur ă și Dezvoltare Rural ă și Oficiul de Cadastru
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
12 (O.C.P.I.) Constan ța, 5.471 ha la începutul anului 2005 (7.160 ha în 1 990) și include trei mari și
importante centre viticole: Murfatlar, Medgidia și Cernavod ă, oarecum asem ănătoare sub
aspectul condi țiilor naturale, al sortimentelor de soiuri și al calit ății vinurilor, a c ăror calitate,
incontestabil este asigurat ă în primul rând de clima și solul arealului.
De men ționat este faptul c ă din cele 11.065 ha total planta ții cu vi ță de vie cât de ținea la
sfâr șitul anului 2005, jude țul Constan ța, 5.471 ha (49,1 %) apar țineau podgoriei Murfatlar, din
acestea 2.785 ha (50,9%) centrului viticol Murfatla r, 1.705 ha (31,2%) centrului viticol Medgidia
și 981 ha (17,9 %) centrului viticol Cernavod ă.
Primele studii și cercet ări privind comportarea soiurilor de vin în cadrul p odgoriei au fost
ini țiate înc ă din anul 1937, dup ă cum se relateaz ă în lucrarea Viile experimentale din România,
autori prof. I. C. TEODORESCU, acad. prof. univ. dr . GH. CONSTANTINESCU, dr. S.
GOGALNICEANU și dr. C. V. OPREA ap ărut ă sub egida Institutului de Cercet ări Agronomice
al României în 1943.
Cercet ări mai ample cu rezultate deosebit de valoroase pri vind comportarea soiurilor din
sortimentul de baz ă al podgoriei Murfatlar în leg ătur ă cu anumite aspecte tehnologice le-au
abordat în ultimele patru decenii tezele de doctora t ale unor cercet ători de vaz ă și renume din
Dobrogea, respectiv de la Sta țiunea Viticol ă Murfatlar.
2.4. STADIUL ACTUAL AL CERCET ĂRILOR PRIVIND IRIGAREA VI ȚEI DE VIE
LA MURFATLAR ȘI ÎN DIFERITE ECOSISTEME VITICOLE DIN ROMÂNIA
Ridicarea continu ă a produc ției de struguri se realizeaz ă prin aplicarea în complex a tuturor
măsurilor agrotehnice ra ționale, dintre care un rol important revine irig ării vi ței de vie.
Cercet ările întreprinse privind irigarea vi ței de vie în țara noastr ă s-au organizat pe baze știin țifice
exclusiv în re țeaua sta țiunilor experimentale viticole începând cu anul 195 9 coordonate pân ă la nivelul
ASAS respectiv de c ătre ICHV B ăneasa-Bucure ști, mai întâi și apoi de ICVV Valea C ălug ăreasc ă.
C A P I T O L U L I I I
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR, MATERIALUL
BIOLOGIC FOLOSIT ȘI CONDI ȚIILE DE EXPERIMENTARE
3.1. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR
Fa ță de trecut constat ăm c ă în ultimele decenii frecven ța anilor seceto și este
apreciabil mai mare, aceasta atât datorit ă cre șterii intensit ății activit ății solare cât și
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
13 datorit ă conjug ării acesteia cu amplificarea tot mai mare a gradulu i de poluare a mediului
(a atmosferei și solului).
Rarefierea stratului protector de ozon cât și efectul de ser ă tot mai prezent an de an se
resimte deja prin cre șterea deficitului de ap ă, element indispensabil vie ții animale și
vegetale.
Dac ă s-a ajuns la stadiul în care și vi ța de vie – o consumatoare mai moderat ă de ap ă fa ță
de multe alte specii de plante agricole (îndeosebi anuale) s ă resimt ă lipsa de ap ă trebuie categoric
tras un urgent semnal de alarm ă atât pentru gestionarea ra țional ă a resurselor cât și pentru
elaborarea și aplicarea unor noi tehnologii de cultur ă pe conceptul de lupt ă contra secetei, care s ă
restrâng ă la minimum evapotranspira ția și consumul neproductiv al apei și s ă m ăreasc ă
consumul productiv și specific al acesteia pentru sintetizarea substan ței uscate a recoltelor.
Ca urmare, s-a considerat oportun, actual și deosebit de stringent realizarea studiului de
fa ță pentru precizarea în condi ții de neirigare și irigare folosind înc ărc ături de rod diferite și
variante de fertilizare pentru stabilirea comport ării a dou ă soiuri de vin important directoare cu
mare perspectiv ă din sortimentul podgoriei, respectiv Columna creat la sta țiune și Cabernet
Sauvignon . Acest deziderat constituie de fapt scopul cercet ărilor întreprinse la Murfatlar și care
stau la la baza prezentei teze de doctorat.
3.2. MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ÎN CERCET ĂRI
Prezentarea principalelor caractere și însu șiri agrobiologice și tehnologice ale celor dou ă
valoroase soiuri de vin cu denumire de origine cont rolat ă perfect adaptate condi țiilor
ecopedoclimatice de la Murfatlar, respectiv Columna pentru vinuri albe și Cabernet Sauvignon clona
4 Is pentru vinuri ro șii s-au bazat pe datele existente rezultate din cer cet ările ampelografice ale
laboratoarelor de „Biologie – selec ție și ameliorarea vi ței de vie” ale sta țiunilor de cercetare de-a
lungul anilor.
3.3. METODA DE CERCETARE
Pentru realizarea studiului, în baza normelor de te hnic ă experimental ă și a condi țiilor reale
din teren, s-au ales și materializat urm ătoarele dispozitive – amplasament de cercetare ce i nclude
(cuprinde) câte 18 variante pentru fiecare soi disp use în 2 blocuri și 6 parcele experimentale
(tabelul 3.1.).
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
14 Tabelul 3.1
Dispozitivul de amplasare a experien țelor, Murfatlar, 2007 – 2009
Dispozitiv experimental Columna Cabernet Sauvignon
– nr. parcele
experimentale: 3 3
– nr. variante: 18 18
– nr. repeti ții (pe variant ă): 5 5
Nr. but. experimentali:
– pe repeti ție:
– pe variant ă:
– pe experien ță :
5
25
450
5
25
450
– experien ța este polifactorial ă dispus ă în 2 parcele distincte cu 3 factori respectiv:
met. irigare x fertiliz. x înc ărc ătur ă de rod
– suprafa ța efectiv ă mp: 1125 1080
Factorul A – Metoda de irigare cu 3 gradu ări:
a1. neirigat
a2. irigat prin aspersiune asigurând între 50-75% din I.U.A. aplicându-se în ultimul
deceniu, pentru soiurile de vin 800-1200 mc ap ă la ha (în func ție de condi țiile climatice);
a3. irigat prin picurare (localizat) cu norma de irigare p ăstrând IUA la nivelul minim de
50% și CC la nivel optim)
Factorul B – Metoda de fertilizare cu 2 gradu ări:
b1. nefertilizat
b2. fertilizat mineral cu N50,P50, K50 la ha odat ă cu ar ăturile anuale de toamn ă.
Factorul C – Înc ărc ătura de rod cu 3 gradu ări:
Tabelul 3.2
Gradu ările factorului C în experien țele de la Murfatlar, 2007 – 2009
Gradu ări Columna Cabernet
Sauvignon
– C1 – sarcin ă redus ă (75%) 27 ochi/ butuc 24 ochi/ butuc
– C2 – sarcin ă normal ă (100%) 36 ochi/ butuc 32 ochi/ butuc
– C3 – sarcin ă amplificat ă (125%) 45 ochi/ butuc 40 ochi/ butuc
Ambele soiuri au fost amplasate și studiate în blocuri experimentale de tip dreptung hi latin
cu dispunerea linear ă a celor 18 variante fiecare cu câte 5 repeti ții.
Num ărul butucilor studia ți (analiza ți) anual efectiv pe variante prin observa ții, determin ări și
analize au vizat 25 butuci respectiv câte 5 din fie care repeti ție în cadrul dispunerii lineare a acestora.
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
15 Stabilirea consumului de ap ă s-a f ăcut direct în câmp prin luarea de probe și analiza lor
folosind atât metoda gravimetric ă cât și în mod indirect, cu ajutorul evaporimetrului BAC clasa
A (în colaborare cu SCDI Valul Traian).
Pentru stabilirea ra țional ă a normelor anuale de iriga ție în mc/ha s-au luat în considera ție
caracteristicile pluviometrice multianuale cât și anuale din perioada studiat ă pe blocuri și parcele
experimentale valorile medii ob ținute pentru ambele soiuri în perioada de studiu (c ercetare) fiind
urm ătoarele (tabelul 3.4.)
Tabelul 3.4.
Caracteristicile pluviometrice de la Murfatlar, din perioada 2007 – 2009 și norma de irigare
calculat ă, în mc/ha
Anul Precipita ții Norma de irigare
calculat ă mc/ha Totale În perioada de vegeta ție
Multianuale* Anuale % Multianuale* Anuale % Aspersi une Localizat ă
2006/
2007 464,0 98,2 356,0 114,5 1200 800
2007/
2008 373,0 789 275,0 88,5 1200 800
2008/
2009 565,0 119,4 373,0 120,0 900 600
MEDIA
472,5 467,3 98,9 310,8 334,7 107,7 1100 750
*În perioada 1986-2005 (20 ani)
*Between 1986-2005 (20 years)
Norma de irigare anual ă administrat ă în intervalul 2006-2009 a fost cuprins ă la
irigarea prin aspersiune între 900-1200 mc iar la l ocalizat ă între 600-800 mc/ha
administrat ă în 3-4 ud ări (norme de udare) aplicate de regul ă în intervalul de vegeta ție al
lunilor mai-august (15.VI – 25.VIII) atât în cadrul metodei de irigare prin aspersiune cât și
a celei localizate prin picurare, normele anuale de irigare în cazul celei localizate fiind mai
mici (mai economice) situându-se între 600 și 800 mc/ha. Referindu-ne la metodele de irigare
folosite pentru a realiza studiul „privind efectul combinat al iriga ției, fertiliz ării și înc ărc ăturii de
rod asupra soiurilor Columna și Cabernet Sauvignon pentru vinuri de calitate supe rioar ă în
podgoria Murfatlar” am ales dou ă din cele mai frecvent folosite în zon ă respectiv – udarea prin
aspersiune și cea localizat ă prin picurare.
În cazul ud ării prin aspersiune s-a folosit echipamentul mobil cu conducte și aspersoare de
tip cu jet mijlociu din dotarea sta țiunii, montat alternativ de-a lungul rândurilor cu vi ță -de-vie la
aliniamentul de hidran ți amplasa ți în cadrul sistemului de irigare sub presiune din Valea Carasu.
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
16 La udarea localizat ă distribuirea apei s-a f ăcut în mod lent sub form ă de pic ături de-a
lungul rândurilor de vi ță -de-vie în zona r ădăcinilor plantelor folosind instala ția de tip PEHD 80D
50 mm ca aduc țiune pe distan ța de 230 m, alimentat ă dintr-un hidrant de 110 mm la maxim 3
atm. prev ăzut cu robinet de separare și dop de golire a coloanei de ap ă în timpul sezonului rece.
Pentru caracterizarea comport ării agrobiologice, tehnologice și oenologice a soiurilor
Columna și Cabernet Sauvignon 4 Is în cadrul studiului combi nat al înc ărc ăturii de rod,
fertiliz ării și irig ării folosind diferite metode, am organizat și executat în planta ții și laborator
urm ătoarele observa ții și determin ări care au fost executate conform metodologiei unit are a
ICVV Valea C ălug ăreasc ă prezentat ă în Buletinul nr. 7(2) din 1988 stabilit ă prin punerea de
acord cu normele IBPGR, OIV și UPOV pe plan interna țional.
Aprecierile anuale definitive asupra calit ății vinurilor ob ținute la cele dou ă soiuri studiate
au fost f ăcute în baza aprecierii organoleptice prin degustar ea acestora, respectiv a notelor medii
ob ținute acordate de c ătre 5 degust ători (persoane autorizate sau cercet ători oenologi) în lunile
ianuarie și iunie ale anului urm ător, un real suport în aprecierile organoleptice și olfactive
consituindu-l și caracteristicile fizico-chimice ale vinurilor det erminate anual.
Preciz ăm c ă în cadrul cercet ărilor întreprinse s-a folosit tehnologia de vinific are clasic ă, cu
sulfitarea mustuielii pe bo știn ă între 4- 5 zile, reglând temperatura de fermentare între 17-28șC și
aplicarea r ăcirii vinului la tragerea de pe bo știn ă. Opera ția de macerare-fermentare a fost
efectuat ă în c ăzi mici de lemn, iar separarea ravacului și presarea bo știnei scurse cu ajutorul
presei manuale în cadrul microcramei sectorului de cercetare. Finalizarea fermenta ției,
condi ționarea și stabilizarea vinului efectuându-se în damigene de 25, 30 și 50 litri, iar
îmbutelierea în sticle de 0,75 litri.
CAPITOLUL IV
CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL A ZONEI IN CARE S-A U
DESF ĂȘ URAT CERCET ĂRILE, CENTRUL VITICOL MURFATLAR
4.1. A ȘEZAREA GEOGRAFIC Ă
Centrul viticol Murfatlar se afl ă amplasat în partea central ă a platformei Dobrogei, de-a lungul
pantelor line ce str ăjuiesc Canalul Dun ăre Marea-Neagr ă. Fa ță de Ecuator și meridianul
Greenwich, podgoria este a șezat ă între 44 grade 11 minute latitudine nordic ă și 20 grade 23
minute longitudine estic ă, pe valea Carasu. Altitudinea variaz ă între 48 și 66 m.
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
17 4.2. CONDI ȚIILE CLIMATICE
Energia termic ă anual ă este, ca bilan ț, în medie de 3710 grade Celsius temperatura activ ă
și de 1613 grade Celsius temperatura eficace, în rap ort cu cerin țele minime de cultur ă ale vi ței de
vie stabilite la 2100-2500 grade Celsius (ca sum ă activ ă) de Marin T., în 1968 și permite cultura
economic ă a unui sortiment ce poate avea în structura sa atâ t soiuri semitimpurii cât și mijlocii și
chiar unele soiuri târzii ea corespunzând acestor c erin țe.
4.3. FACTORII EDAFICI
În cadrul podgoriei, tipurile de sol fac parte, cel e mai multe, din clasa molisolurilor și sunt
formate practic în acelea și condi ții ecopedogenetice.
Tipul de sol prezent în perimetrul câmpului experim ental este un Kastaniozom (b ălan
tipic).
Volumul edafic întrune ște valori destul de ridicate în sensul c ă arhitectonica sistemului
radicular exploateaz ă un mare volum de sol p ătrunzând pân ă la 100 cm. Circa 58,8% din masa
sistemului radicular determinat se afl ă pe profil în intervalul 10-70 cm adâncime, iar 74, 4% din
total este prezentat de cele active – fasciculate c u dimensiuni între 1-5 mm.
4.4. FACTORII OROGRAFICI
Planta țiile viticole ale Centrului Viticol Murfatlar sunt situate, în majoritate, pe
aliniamentul V ăii Carasu, cu dealurile și platourile ei ce separ ă și desparte podi șul Cobadin și
Tortoman, fiind considerat ă, geologic, o depresiune sinclinal ă, al c ărui fund s-a format ca urmare
a dren ării unui fost râu pierdut într-o zon ă ml ăș tinoas ă.
Caracteristic pentru aceast ă zon ă este îns ă lipsa total ă a alunec ărilor, care nu se pot forma
din cauza substratului litologic (loess și calcar).
Apele freatice au o mic ă influen ță datorit ă faptului c ă se afl ă situate la mare adâncime
(Oancea C. ș.a., 1978). Planta țiile amplasate pe unitatea geomorfologic ă a platformei dobrogene
au malul de obicei te șit pe partea dreapt ă a V ăii Carasu.
4.4. AL ȚI FACTORI CARE INFLUEN ȚEAZ Ă CULTURA VI ȚEI DE VIE ÎN
STA ȚIUNEA MURFATLAR
Canalul Dun ăre-Marea Neagr ă exercit ă o influen ță favorabil ă în ultimele dou ă decenii
de la darea lui în ex ploatare asupra vi ței de vie, concretizat ă printr-o higroscopicitate mai
ridicat ă a aerului și diminuarea varia ției anuale și zilnice a temperaturii și printr-o atenuare atât
a temperaturilor sc ăzute cât și ridicate.
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
18 Marea Neagr ă, la o distan ță medie de cca. 20-25 km , exercit ă pentru o mare parte din
teritoriul centrului viticol Murfatlar , rolul de regulator termic , care se manifest ă prin prim ăveri
și toamne mai întârziate , precum și veri mai pu țin caniculare.
Fluviul Dun ărea , în partea de vest la cca. 40-45 km distan ță , exercit ă o influen ță
benefic ă numai asupra climatului din centrul viticol Cernav od ă, în zona Cochirleni, Rasova,
Cernavod ă-Seimeni, favorabil ă culturii soiurilor de mas ă.
4.5. CARACTERIZAREA CLIMATIC Ă A PERIOADEI ANTERIOARE
ORGANIZ ĂRII ȘI REALIZ ĂRII CERCET ĂRILOR (2001-2005)
Sub raport termic global pe ansamblul anilor vitico li din intervalul 2001-2005, interval
premerg ător celui în care s-au organizat cercet ările care stau la baza prezentei
lucrări, p rincipalii indicatori ecoclimatici din Centrul Viti col Murfatlar, au fost relativ
asem ănători, dar cu unele particularit ăți evidente pe intervalele de vegeta ție.
CAPITOLUL V
REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND INFLUEN ȚA UNOR
ELEMENTE DE TEHNOLOGIE – IRIGAREA, FERTILIZAREA ȘI
DIFERITE ÎNC ĂRC ĂTURI DE ROD, ASUPRA PRODUC ȚIEI, LA
SOIURILE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON, IN CONDI ȚIILE DE
LA MURFATLAR
5.1. EVOLU ȚIA MATERIALULUI BIOLOGIC STUDIAT ÎN PERIOADA DE
VEGETA ȚIE ACTIV Ă
Dezmuguritul. La nivelul soiurilor, mai timpuriu dezmuguritul a f ost declan șat la soiul
Cabernet Sauvignon cu 5 zile (la 19.IV.) în medie f a ță de soiul Columna (24.IV.). În cei trei ani
studia ți cel mai timpuriu dezmuguritul s-a realizat în anu l 2008 la 17.IV. la soiul Cabernet
Sauvignon și la 22.IV. la soiul Columna.
Înfloritul. Fenofaza s-a declan șat în medie anual pe total variante experimentale l a soiul
Columna la 9.VI., iar la soiul Cabernet Sauvignon l a 8.VI. Pe blocuri, în condi ții de neirigare, la
8.VI. (la Columna) și 5.VI. (Cabernet Sauvignon), la cele irigate prin aspersiune la 10.VI.
(Columna) și 9.VI. (Cabernet Sauvignon), iar la cele irigate l ocalizat la 9.VI. (Columna) și
10.VI. (la Cabernet Sauvignon).
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
19 Coacerea în pârg ă. Din datele prezentate reiese c ă aceast ă fenofaz ă de vegeta ție se
realizeaz ă pe ansamble la aceea și dat ă calendaristic ă respectiv la 15.VIII., de c ătre ambele soiuri,
situa ție ce este întâlnit ă și pe grupe de variante atât în cadrul blocurilor ex perimentale în condi ții
de neirigare, irigare prin aspersiune cât și la cel cu irigare localizat ă, respectiv datele
calendaristice de 15.VIII. (neirigate), 16.VIII. (a spersiune) și 14.VIII. fiind acelea și pentru
ambele soiuri.
Maturarea deplin ă a boabelor. Sub acest aspect, maturitatea deplin ă a boabelor la cele
dou ă soiuri în perioada studiat ă a fost realizat ă diferit. Pe ansamblul dispozitivului experimental
ea a fost realizate la 12.IX. de c ătre soiul Columna și la 14.IX. de soiul Cabernet Sauvignon, mai
timpuriu cu 7 zile de c ătre acesta, situa ția men ționându-se atât la analiza și interpretarea
calendaristic ă pe blocuri cât și pe parcele experimentale. Ca diferen țe în exprimarea timpuriet ății
realizat ă în atingerea acestei fenofaze de c ătre soiul Cabernet Sauvignon fa ță de soiul Columna
acestea descresc în cazul blocurilor experimentale de la 10 zile în cazul irig ării prin aspersiune la
6 zile la cel irigat localizat și respectiv la 4 zile în cazul blocului cu variante le neirigate.
Căderea frunzelor. Căderea frunzelor mai poate avea loc și în mod for țat datorit ă
înghe țurilor (brumelor) timpurii de toamn ă, situa ții ce pot interveni în unii ani și care determin ă
o derulare (restrângere) și înregistrare fortuit ă a duratei acesteia. În mod biologic normal c ăderea
frunzelor în ecosistemul viticol Murfatlar are loc anual, de regul ă, dup ă data de 30 octombrie,
situa ție în care se putea mai bine aprecia realizarea ace stei fenofaze pe soiuri și pe variante
experimentale.
5.2. INFLUEN ȚA IRIG ĂRII ȘI FERTILIZ ĂRII ASUPRA VIGORII DE CRE ȘTERE LA
SOIURILE DE VI ȚĂ DE VIE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON
Interpretând datele prezentate în lucrare, acestea confirm ă, pe ansamblul experimental, o
vigoare mijlocie-mare la soiul Columna și o vigoare mijlocie la soiul Cabernet Sauvignon ca re,
de fapt, sunt caracteristice din punct de vedere bi ologic soiurilor.
Pe blocuri și parcele experimentale cea mai mare vigoare de cre ștere o realizeaz ă butucii
de vi ță situa ți în blocuri irigate prin aspersiune și cu parcel ă fertilizat ă atât la soiul Columna cât
și la Cabernet Sauvignon (V7-13), cea mai mic ă vigoare înregistrându-se la blocurile neirigate și
cu parcelele nefertilizate (V16).
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
20 5.3. INFLUEN ȚA IRIG ĂRII ȘI FERTILIZ ĂRII ASUPRA GRADULUI DE FERTILITATE
ȘI A PRODUCTIVIT ĂȚ II LA SOIURILE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON, IN
CONDI ȚIILE DE LA MURFATLAR, 2007 – 2009
La soiul Columna
– cei mai mari coeficien ți de fertilitate absolu ți și relativi sunt înregistra ți de c ătre
variantele din blocul experimental la care irigarea s-a f ăcut localizat, în descre ștere cu valori
medii (intermediare), urmeaz ă cele cu irigarea prin aspersiune, iar valorile cel e mai mici la
variantele din blocul neirigat;
– în cadrul parcelelor experimentale coeficientul d e fertilitate absolut cel mai mare a fost
înregistrat de variantele care nu au fost fertiliza te, iar în ce prive ște coeficientul de fertilitate
relativ invers, respectiv variantele ce au fost fer tilizate;
– pe variante experimentale cele mai bune rezultate sunt eviden țiate la variantele la care
înc ărc ătura de rod pe butuc atribuit ă a fost redus ă (CFA – 1,29, CFR – 0,93) comparativ cu
cea normal ă (100% = 1,14 și 0,82) și cu cea amplificat ă (125% = 0,95 CFA respectiv 0,77
CFR). Este necesar de subliniat faptul c ă cele mai bune rezultate sunt ob ținute de c ătre
variantele V1, V4, V7, V10, V13 și V16 toate la care înc ărc ătura de rod a fost redus ă
indiferent c ă au fost sau nu fertilizate și irigate. Dintre toate cele 18 variante sub aspect ul
fertilit ății se deta șeaz ă ca valoroas ă V16 fertilizat ă, irigat ă localizat prin picurare și cu
înc ărc ătura de rod redus ă.
La soiul Cabernet Sauvignon
Din analizarea și interpretarea datelor prezentate pe blocuri exper imentale rezultatele cele
mai bune (chiar apropiate) sunt eviden țiate în cazul celor irigate localizat prin aspersiu ne, iar în
cadrul parcelelor experimentale la cele fertilizate , deci invers ca la soiul Columna, iar pe
variantele experimentale de cele la care înc ărc ătura de rod a fost redus ă (75%) ca și în cazul
soiului Columna.
Pe ansamblu la soiul Cabernet Sauvignon dintre cele 18 variante experimentale cea mai
valoroas ă se deta șeaz ă a fi varianta V16, aceea și ca și în cazul soiului Columna din blocul irigat
localizat, parcela fertilizat ă și cu înc ărc ătur ă redus ă de rod.
O fertilitate sc ăzut ă este considerat ă atunci când coeficien ții au o valoare sub 0,5 la cel
relativ și sub 0,8 la cel absolut (limitele minime fiind 0,3 și respectiv 0,6). O fertilitate bun ă se
consider ă atunci când valorile acestor coeficien ți (m ărimi cu valori constante, caracteristice
soiurilor de vi ță -de-vie) sunt de peste 0,7 la cel relativ și de peste 1,0 la cel absolut, maximele
putând dep ăș i la unele soiuri valorile de 1,0 la coeficientul r elativ și 2 la cel absolut.
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
21 Ca urmare, valorile ob ținute experimental în cei trei ani studia ți la ambele soiuri sunt
relativ bune, caracteristica însu șirilor lor biologice particulare în cadrul descrier ii și prezent ării
lor ampelografice.
Fertilitatea ca însu șire genetic ă ce marcheaz ă (define ște) poten țialul de fructificare al
fiec ărui soi este, în succesiune biologic normal ă, un element de baz ă, respectiv primordial, în
anticiparea productivit ății ini țiale, deci a produc ției soiurilor.
Cele mai multe variante cu rezultate valoroase sub aspectul productivit ății sunt cele la care
s-a folosit irigarea localizat ă cu pic ătura. Astfel din 25 variante eviden țiate cu rezultate valoroase
17 sunt cele la care s-a folosit irigarea localizat ă, 7 la care s-a folosit irigarea prin aspersiune și
numai o singur ă variant ă care s-a realizat în condi ții de neirigare (V1 la soiul Columna în
condi țiile determin ării I.P.R.). De asemenea cele mai multe variante va loroase se situeaz ă în
parcelele la care s-a folosit fertilizarea și înc ărc ătura de rod redus ă (75% din cea normal ă).
Cele mai slabe rezultate s-au remarcat la soiul Col umna în cazul V6 (77 la I.P.A.) în
condi ții de neirigare, cu fertilizare și înc ărc ătur ă de rod amplificat ă la 125% și la V3 (72 la IPR)
în condi ții de neirigare, nefertilizare și înc ărc ătur ă de rod amplificat ă la 125%, iar la soiul
Cabernet Sauvignon la V3 (81 la IPA și 59 la IPR) în condi ții de neirigare, nefertilizare și
înc ărc ătur ă de rod amplificat ă (125%) respectiv normal ă (100%).
5.4. INFLUEN ȚA IRIG ĂRII, FERTILIZ ĂRII ȘI A ÎNC ĂRC ĂTURII DE ROD
ASUPRA COACERII STRUGURILOR, A MATURIT ĂȚ II DEPLINE ȘI RECOLT ĂRII
LA SOIURILE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON
Realizarea maturit ății depline a strugurilor la soiurile Columna și Cabernet
Sauvignon
La soiul Columna . La nivelul soiului maturitatea deplin ă medie a fost realizat ă între 17-
26.IX, iar recoltarea s-a efectuat între 24.IX. și 3.X. mai timpuriu, aceasta având loc la blocul
neirigat (19.IX.), iar cel mai târziu la blocul iri gat (24.IX.) prin aspersie. Pe parcele mai timpuriu
la cele nefertilizate (20.IX.) fa ță de cele fertilizate (23.IX.), pe variantele experi mentale mai
timpurii la V3 (neirigat + nefertilizat și înc ărc ătura de rod amplificat ă) la data de 16.IX., iar cel
mai târziu la V11 la 26.IX. (irigat prin aspersie, fertilizat și înc ărc ătura de rod normal ă).
La soiul Cabernet Sauvignon. Maturitatea deplin ă a fost atins ă între 14-16 IX., iar
recoltarea s-a realizat între 20-23.IX., mai timpur ie la blocul experimental irigat prin aspersie
(14.IX.), iar cel mai târziu la blocul neirigat (16 .IX.), pe parcele la aceia și dat ă (14.IX.),
indiferent dac ă au fost sau nu fertilizate, iar pe variante mai ti mpuriu la V12 (irigat prin aspersie
+ fertilizat și cu înc ărc ătura de rod amplificat ă) și mai târziu la 3 variante V2 (neirigat +
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
22 nefertilizat și înc ărc ătura de rod normal ă), V5 (neirigat + fertilizat și înc ărc ătura de rod normal ă)
și V17 (irigat localizat + fertilizat și înc ărc ătura de rod normal ă).
Con ținutul în zah ăr și aciditatea total ă a mustului (boabelor) la maturitatea deplin ă
și recoltare
La soiul Columna. Pe blocuri, parcele și variante experimentale cele mai mari acumul ări
de zah ăr sunt realizate la irigarea localizat ă parcela fertilizat ă (V16-V18) ca medie, respectiv
189,5 g/l la maturitatea deplin ă și 203,8 g/l la recoltare. S-au eviden țiat variantele: V16 cu
înc ărc ătura de rod redus ă, și un con ținut de 184,0 g la maturitatea deplin ă, respectiv 208,5 g/l la
recoltare, urmat ă de V18 cu înc ărc ătura amplificat ă de 203,4 și 205,9 g/l și V17 cu înc ărc ătura
normal ă cu 181,1 g/l la maturitatea deplin ă respectiv 200,1 g/l la recoltare.
Cele mai mari acumul ări de zah ăr în intervalul celor 7 zile de la maturarea deplin ă la
recoltare, respectiv cel mai bun ritm diurn de cre ștere și depozi ție a zah ărului în boabe s-a
înregistrat la V16=3,5 g/l, urmând V17 cu 2,71 g/l, V5 cu 2,34 g/l, V10 cu 2,30 g/l și V11 cu
2,27, celelalte 13 variante neînregistrând valori a le ritmului sub 1,90 g/l. Ritmul mediu de
acumulare la nivelul soiului Columna pe toate cele 18 variante experimentale studiate fiind de
1,40 g/l.
În ceea ce prive ște con ținutul în aciditate total ă al mustului boabelor la recoltare acesta, ca
medie, s-a situat la nivelul mediu de 5,01 g/l H 2SO 4 cu amplitudinea de 4,53 g/l minim la V5 și
5,23 g/l H 2SO 4 maxim, acidit ățile fiind totdeauna ceva mai mari la variantele iri gate. Pe
ansamblu ele se pot cataloga normale, respectiv în concordan ță cu con ținutul în zah ăr și
caracteristice soiului și ecosistemului Murfatlar.
La soiul Cabernet Sauvignon. Cele mai bune rezultate privind acumul ările de zah ăr în
cadrul cercet ărilor polifactoriale la cele 18 variante studiate, cu înc ărc ături de rod diferite,
organizate în 3 blocuri și 6 parcele experimentale (3 cu fertilizare și 3 f ără fertilizare) au fost
ob ținute de c ătre variantele din blocul experimental neirigat și nefertilizat (V1-V3) ca medie,
respectiv 200,2 g/l la maturitatea deplin ă și 210,2 g/l la recoltare. S-au eviden țiat variantele: V2
cu înc ărc ătura de rod normal ă și un con ținut de 201,1 g/l la maturitatea deplin ă și 212,1 g/l la
recoltare, urmat ă de V1 cu înc ărc ătura redus ă și cu un con ținut de 196,2 g/l la maturitatea
deplin ă și 211,6 g/l la recoltare și V3 cu înc ărc ătura de rod amplificat ă cu 203,2 g/l la maturitatea
deplin ă și 206,9 g/l la recoltare. Rezultatele apropiate (ap roape identice) au ob ținut și variantele
V4-6 din parcela fertilizat ă precum și variantele V13-V18 din blocul irigat localizat și cele 2
parcele (fertilizat ă și nefertilizat ă), rezultatele din blocul irigat prin aspersie fiin d și ele de
asemenea bune, în apropierea celor men ționate mai sus.
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
23 Cele mai mari acumul ări de zah ăr în boabe la maturitatea deplin ă pân ă la recoltare
exprimate sintetizat prin ritmul diurn de cre ștere și acumulare al acestuia s-a realizat la V7=2,47
g/l, urmând V1 cu 2,20 g/l, V13 și V16 cu 1,95 g/l și V10 cu 1,91 g/l, celelalte 13 variante
realizând valori situate sub 1,75 g/l.
Ritmul mediu de acumulare a zah ărului la nivelul soiului Cabernet Sauvignon pe toat e cele
18 variante experimentale studiate fiind de 1,42 g/ l, aproape identic cu cel realizat la soiul
Columna (1,40 g/l).
Con ținutul în aciditate total ă a mustului boabelor la recoltare s-a situat la niv elul mediu de
4,71 g/l H 2SO 4 cu amplitudinea la minim de 4,24 g/l la V2 și la maxim de 4,68 g/l H 2SO 4 la V9,
ca și în cazul soiului Columna valorile fiind ceva mai mari la variantele irigate și categoric ceva
mai mici (inferioare) soiului Columna, dar îns ă caracteristice soiului Cabernet Sauvignon și
condi țiilor de ecosistem în care este cultivat.
Din datele prezentate, prelucrarea și interpretarea lor se pot sintetiza unele concluzi i
par țiale:
– calendaristic, realiz ările maturit ății depline ca fenofaz ă este mai timpurie la soiul
Cabernet Sauvignon, comparativ cu soiul Columna car e, genetic, are o pornire în vegeta ție și
maturitate deplin ă inclusiv recoltare, mai târzie;
– de asemenea, maturitatea deplin ă și implicit recoltarea este mai târzie la ambele soi uri la
variantele irigate îndeosebi la cea prin aspersie și nefertilizate și cu înc ărc ătur ă de rod normal ă și
chiar amplificat ă în condi țiile experimentale de fa ță , în concordan ță cu poten țialul biologic al
soiurilor și comportarea lor anterioar ă în ecosistem;
– cel mai ridicat ritm diurn de acumulare al zah ărului în supramaturare a fost eviden țiat
preponderent la variantele irigate, la cele fertili zate și cu înc ărc ătura de rod redus ă;
– în ceea ce prive ște aciditatea total ă a mustului boabelor, aceasta a fost mai mare la so iul
Columna comparativ cu soiul Cabernet Sauvignon și la variantele irigate și nefertilizate și cu
înc ărc ătura de rod normale și amplificate.
5.5. INFLUEN ȚA IRIG ĂRII, FERTILIZ ĂRII ȘI A ÎNC ĂRC ĂTURII DE ROD ASUPRA
PRODUC ȚIEI DE STRUGURI ȘI A CALIT ĂȚ II ACESTEIA LA SOIURILE COLUMNA ȘI
CABERNET SAUVIGNON IN CONDI ȚIILE DE LA MURFATLAR
Influen ța irig ării, fertiliz ării și a înc ărc ăturii de rod asupra produc ției de struguri,
2007 – 2009
Produc ția, respectiv recolta final ă, adic ă real ă, realizat ă pe baza proceselor de fertilitate și
productivitate de c ătre soiurile Columna și Cabernet Sauvignon, prezentate și analizate anterior
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
24 au fost determinate ini țial ca medie în kg/ butuc la maturitatea deplin ă a boabelor strugurilor prin
cânt ărire, pentru fiecare din cele 18 variante, în baza statisticii elementelor de rod și urm ăririi
mersului coacerii, conform metodologiei de tehnic ă experimental ă.
Pentru o bun ă și edificatoare analiz ă comparativ ă între soiuri, blocuri, parcele și variante
experimentale, produc ția medie de struguri pe butuc a fost extrapolat ă prin calcul la hectar pentru
fiecare din cele dou ă soiuri, în func ție de distan țele de plantare, respectiv num ărul de butuci la
hectar, pentru soiul Columna la 4000 but./ha iar pe ntru soiul Cabernet Sauvignon la 4630
but./ha.
Datele ob ținute sunt distinct prezentate pe blocuri /neirigat e, irigate prin aspersie, și irigate localizat
prin picurare), pe parcele (nefertilizate și fertilizate) și pe variante prin combinarea celor 5 factori
men ționa ți cu 3 înc ărc ături de rod diferite (normale, reduse și amplificate). Datele prezentate pot
fi analizate comparativ (ca medii multianuale, pe p erioada cercetat ă) atât între blocuri, parcele și
îndeosebi între variante.
Din datele prezentate pentru cele dou ă soiuri cea mai mare produc ție de struguri ca medie pe
perioada anilor cerceta ți (2007-2009) este realizat ă de variantele blocului irigat localizat prin picur are
(9388 kg/ha la Columna și 6939 kg/ha la Cabernet Sauvignon), urmeaz ă cele din blocul irigat prin
aspersie (8100 kg/ha la Columna și 6212 kg/ha la Cabernet Sauvignon), iar pe ultimul loc cel
neirigat, respectiv 7056 kg/ha la Columna și 5534 kg/ha la Cabernet Sauvignon.
Pe parcele produc țiile cele mai ridicate sunt realizate de cele ferti lizate (8518 kg/ha la soiul
Columna și 6626 kg/ha la Cabernet Sauvignon) fa ță de cele nefertilizate (7818 kg/ha la soiul
Columna și 5831 kg/ha la soiul Cabernet Sauvignon). Pe varia nte experimentale produc ția de
struguri ca amplitudine este cuprins ă între 6420 și 10700 kg/ha la soiul Columna și între 4537 și
7852 kg/ha la soiul Cabernet Sauvignon.
Dintre cele 18 variante experimentale, în ceea ce p rive ște produc ția de struguri realizat ă, cea
mai mare a fost la primele 5 variante (în ordine cr escând ă), astfel: la soiul Columna de c ătre V18
(10700 kg/ha), V17 (10212 kg/ha), V15 (9660 kg/ha), V14 (9592 kg/ha) și V11 (9120 kg/ha), iar la
soiul Cabernet Sauvignon de variantele V18 (7852 g/ ha), V17 (7584 kg/ha), V14 (6741 kg/ha), V15
(6676kg/ ha) și V11 (6667 kg/ha).
Sub aspectul combin ării factorilor cerceta ți variantele susmen ționate ca valoroase eviden țiaz ă,
la ambele soiuri, influen ța decisiv ă la nivelul produc ției ob ținute a folosirii iriga ției, fertiliz ării și a
repartiz ării unei înc ărc ături de rod ra ționale (normale), aspect ce este subliniat în m ărimea acestuia,
inclusiv de num ărul strugurilor pe butuc și greutatea medie a acestora. Pentru a atesta
autenticitatea și siguran ța datelor ob ținute din punct de vedere statistico-matematic am p rocedat,
pentru fiecare an în parte și în medie pe cei trei ani de experimentare, 2007 – 2009, la
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
25 valorificarea rezultatelor, efectuând testarea ipot ezelor privind diferen țele de produc ție între
variante și ob ținerea semnifica ției prin estimarea general ă a erorii, potrivit analizei varian ței, și
cu calcularea diferen țelor limit ă de 5%, 1% și respectiv 0,1%.
Tabel 5.21.
Determinarea analizei varian ței pentru produc ția medie de struguri la soiul Columna (t/ha)
(Murfatlar, date medii 2007-2009)
Cauza
variabilit ății SP GL SP/GL Proba F
0 1 2 3 4
TOTAL 7,08 17 0,39
Variante 5,84 8 0,73 6,71 (4,17)
Repeti ții 0,44 4 0,11
Eroare 0,80 5 0,16
Varianta Produc ția
ob ținut ă
(calculat ă) la
hectar/ tone Produc ția
relativ ă % Diferen țe + (-
) t/ha Semnifica ția
0 1 2 3 4
V18 10,70 139,10 3,01 xxx
V17 10,21 132,76 2,52 xxx
V15 9,66 125,58 1,97 xx
V14 9,59 124,70 1,90 xx
V11 9,12 118,55 1,43 xx
V16 8,82 114,66 1,13 –
V12 8,50 110,50 0,81 –
V8 8,06 104,8 0,37 –
V10 7,93 100,07 0,24 –
V9 7,82 101,66 0,13 –
MEDIA 7,69 100,00 – mt
V5 7,60 98,83 -0,09 –
V13 7,34 95,47 -0,35 –
V2 7,20 93,60 -0,49 –
V7 7,17 93,24 -0,52 –
V6 7,14 92,87 -0,55 –
V3 7,06 91,73 -0,63 –
V4 0,66 86,58 -1,03 –
V1 6,46 83,98 -1,23 –
DL 5% = 0,82 DL 1% =
1,40 DL 0,1% =
2,51
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
26 Tabel 5.25.
Determinarea analizei varian ței pentru produc ția medie de struguri la soiul Cabernet Sauvignon
(t/ha) (Murfatlar, date medii 2007-2009)
Cauza
variabilit ății SP GL SP/GL Proba F
0 1 2 3 4
TOTAL 6,45 17 0,28
Variante 4,72 8 0,59 5,67 (3,97)
Repeti ții 0,68 4 0,17
Eroare 1,05 5 0,21
Varianta Produc ția
ob ținut ă
(calculat ă) la
hectar/ tone Produc ția
relativ ă % Diferen țe +
(-) t/ha Semnifica ția
0 1 2 3 4
V18 7,85 126,07 1,62 xxx
V17 7,58 121,77 1,35 xx
V14 6,74 108,24 0,51 –
V16 6,72 108,00 0,49 –
V15 6,68 107,19 0,45 –
V11 6,67 107,05 0,44 –
V12 6,56 105,26 0,33 –
V6 6,55 105,12 0,32 –
V5 6,50 104,36 0,27 –
V8 6,28 100,80 0,05 –
MEDIA 6,23 100,00 – Mt
V9 6,11 98,14 -0,12 –
V13 6,06 97,24 -0,17 –
V10 6,01 96,48 -0,22 –
V7 5,65 90,76 -0,58 –
V2 5,33 85,64 -0,90 –
V4 5,19 83,41 -1,04 –
V3 5,09 81,77 -1,14 –
V1 4,54 72,85 -1,69 –
DL 5% = 0,53 DL 1% =
1,32 DL 0,1% =
1,60
Din datele prezentate rezult ă c ă numai produc țiile ob ținute la urm ătoarele variante sunt în
mod cert asigurate statistic, astfel: pentru soiul Columna, variantele V18 și V17 și pentru soiul
Cabernet Sauvignon, varianta V18 au realizat sporur i foarte semnificative fa ță de variantele martor;
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
27 pentru soiul Columna, variantele V15 și V14 și V11 și pentru soiul Cabernet Sauvignon, varianta
V17 au realizat sporuri distinct semnificative fa ță de variantele martor.
Toate celelalte 13 variante la soiul Columna și 16 la soiul Cabernet Sauvignon nu au fost
asigurate din punct de vedere statistico-matematic, diferen ța limit ă (DL) fiind sub 5%.
Calitatea produc ției. Din punct de vedere al calit ății materiei prime struguri exprimat ă în
primul rând prin con ținutul în zah ăr și a acidit ății totale a mustului boabelor la fenofaza maturit ății
depline, analiza varian ței, atest ă, în ce prive ște rezultatele medii, pe perioada 2007 – 2009, o
asigurare statistic ă doar par țial ă, dup ă cum urmeaz ă: pentru soiul Columna, varianta V18 și pentru
soiul Cabernet Sauvignon, varianta V3 au realizat s poruri distinct semnificative fa ță de variantele
martor; pentru soiul Columna, variantele V12 și V15 și pentru soiul Cabernet Sauvignon, varianta
V2 au realizat sporuri semnificative fa ță de variantele martor. Restul variantelor nu au avu t
asigurare statistic ă.
Întrucât calitatea produc ției de struguri ca materie prim ă pentru vinificare se evalueaz ă
și din punct de vedere al însu șirilor tehnologice, am executat, în acest scop, det ermin ări
anuale.
Acestea au constat din analiza fizic ă a 1 kg struguri la care s-a determinat greutatea
ciorchinilor, num ărul și greutatea boabelor, cantitatea mustului exprimat ă în greutate și
volum, de asemenea greutatea tescovinei, a semin țelor și a restului de pieli ță și miez (din
tescovin ă).
Concomitent s-a efectuat de asemenea și analiza la 100 boabe la care s-au determinat
greutatea total ă, greutatea pieli ței, a pulpei (miezului), a semin țelor și num ărului acestora
precum și greutatea a 100 semin țe.
Cunoa șterea parametrilor acestor elemente tehnologice ce aprofundeaz ă calitatea
strugurilor pentru vinificare s-au folosit la calcu larea principalilor indici tehnologici,
respectiv: Indice de alc ătuire a strugurelui = masa boabelor /masa ciorchini lor; Indice de
alc ătuire (compozi ție) a bobului = masa miezului / masa pieli ței; Indicele bobului = nr. boabe la
100 g struguri; Indice de randament al strugurelui = greutatea mustului / greutatea tescovinei
(pieli ță + semin țe + ciorchine).
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
28 Tabel 5.29.
Determinarea analizei varian ței pentru concentra ția în zaharuri a strugurilor la soiul Columna
(g/l) (Murfatlar, date medii 2007-2009)
Cauza
variabilit ății SP GL SP/GL Proba F
0 1 2 3 4
TOTAL 5,98 17 0,35
Variante 5,11 8 0,64 5,74 (4,87)
Repeti ții 0,32 4 0,08
Eroare 0,55 5 0,11
Varianta Produc ția
ob ținut ă
(calculat ă) la
hectar/ tone Produc ția
relativ ă % Diferen țe + (-)
t/ha Semnifica ția
0 1 2 3 4
V18 203,4 108,65 16,2 xx
V12 194,6 103,95 7,4 x
V15 193,9 103,58 6,7 x
V9 191,7 102,40 4,5 –
V6 191,5 102,29 4,3 –
V8 188,7 100,80 1,5 –
V4 188,3 100,58 1,1 –
V3 187,6 100,21 0,4 –
MEDIA 187,2 100,00 – Mt
V11 186,7 99,73 -0,5 –
V1 184,8 98,72 -2,4 –
V5 184,7 98,66 -2,5 –
V16 184,0 98,29 -3,2 –
V10 183,5 98,02 -3,7 –
V14 183,5 98,02 -3,7 –
V2 182,0 97,22 -5,2 –
V17 181,1 96,74 -6,1 –
V13 180,9 96,63 -6,3 –
V7 179,0 95,62 -8,2 –
DL 5% = 5,2 g/l DL 1% =
10,7 g/l DL 0,1% =
16,8 g/l
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
29 Tabel 5.33.
Determinarea analizei varian ței pentru concentra ția în zaharuri a strugurilor la soiul Cabernet
Sauvignon (g/l) (Murfatlar, date medii 2007-2009)
Cauza
variabilit ății SP GL SP/GL Proba F
0 1 2 3 4
TOTAL 5,44 17 0,32
Variante 4,20 8 0,52 4,48 /3,78)
Repeti ții 0,49 4 0,12
Eroare 0,75 5 0,15
Varianta Produc ția
ob ținut ă
(calculat ă) la
hectar tone Produc ția
relativ ă % Diferen țe + (-
) t/ha Semnifica ția
0 1 2 3 4
V3 203,2 103,09 6,1 xx
V2 201,1 102,03 4,0 x
V15 199,8 101,36 2,7 –
V8 199,3 101,12 2,2 –
V6 199,1 101,01 2,0 –
V14 198,6 100,76 1,5 –
V4 198,3 100,60 1,2 –
V5 197,5 100,20 0,4 –
MEDIA 197,1 100,00 – Mt
V17 196,9 99,89 -0,2 –
V12 196,8 99,85 -0,3 –
V1 196,2 99,54 -0,9 –
V18 196,0 99,44 -1,1 –
V16 195,6 99,24 -1,5 –
V11 195,5 99,19 -1,6 –
V13 195,1 98,98 -2,0 –
V10 194,5 98,68 -2,6 –
V9 194,2 98,53 -2,9 –
V7 190,6 96,70 -6,5 0
DL 5% = 3,2 g/l DL 1% = 4,5
g/l DL 0,1% =
8,3 g/l
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
30 5.6. REZISTEN ȚA SOIURILOR COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON LA
TEMPERATURI SC ĂZUTE, SECET Ă ȘI BOLI
Rezisten ța în general la vi ța de vie este considerat ă o însu șire fiziologic ă complex ă,
manifestat ă prin capacitatea de a asigura o desf ăș urare normal ă a proceselor de cre ștere și rodire
fa ță de influen țele d ăun ătoare din mediul înconjur ător, temperaturi sc ăzute, secet ă, umiditate în
exces, con ținutul solului în calcar, boli, d ăun ători etc.
În cadrul cercet ărilor întreprinse am considerat necesar și am efectuat, ca urmare
observa ții respectiv și determin ări pentru a aprecia rezisten ța soiurilor în perioada de vegeta ție la
temperaturi sc ăzute, secet ă și fa ță de principalele boli criptogamice.
Rezisten ța la temperaturi sc ăzute . Aceasta s-a determinat având în vedere faptul c ă
gerurile din timpul iernii afecteaz ă, deopotriv ă, ochii și lemnul corzilor, iar prim ăvara mugurii,
lăstarii și inflorescen țele, iar valorile de frig sub 14șC din timpul înflo ritului, procesul
fecunda ției.
Interpretând not ările potrivit sc ării metodologice de bonitare folosite rezult ă c ă ambele
soiuri au demonstrat o rezisten ță bun ă (4) și foarte bun ă (5) la toate variantele cercetate la soiul
Columna și foarte bun ă (5) la toate variantele soiului Cabernet Sauvignon .
Rezisten ța la secet ă. Seceta se refer ă în general la un interval de timp, în special din
prima perioad ă de vegeta ție a vi ței de vie (mai-iulie inclusiv) când precipita țiile sunt foarte
pu ține sau care lipsesc total.
Perioadele de secet ă pot fi scurte (când timp de 20-30 zile nu cad ploi peste 2 mm la mp)
sau lungi (mai mult de 30 de zile f ără precipita ții), perioade în general caracteristice podgoriei
Murfatlar. Asemenea intervale s-au înregistrat în p erioada de cercetare și au fost concludente
pentru a analiza aceast ă însu șire.
Din datele prezentate rezult ă c ă la toate variantele neirigate (V1-V6) rezisten ța la secet ă a
fost bun ă spre foarte bun ă la soiul Columna (nota 8) și bun ă (nota 7) la soiul Cabernet
Sauvignon.
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
31 CAPITOLUL VI
EFICIEN ȚA APLIC ĂRII IRIG ĂRII ÎN OB ȚINEREA PRODUC ȚIEI DE
STRUGURI CA MATERIE PRIM Ă PENTRU VINIFICARE LA SOIURILE
COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON
6. 1. DETERMINAREA CONSUMULUI DE AP Ă, A NORMEI DE IRIGARE, A
NORMELOR DE UDARE ȘI STABILIREA SCHEMEI DE UDARE LA SOIURILE
COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 – 2009
În cadrul cercet ărilor întreprinse în condi ții de irigare folosind metodele de irigare prin
aspersie și localizat ă prin picurare ne-au interesat: regimul de irigare, influen ța acestuia în
ecosistemul viticol și particularit ățile de cultur ă a soiurilor Columna și Cabernet Sauvignon în
condi ții de irigare.
Consumul mediu zilnic de ap ă, pe faze de vegeta ție, la soiurile de vi ță de vie Columna și
Cabernet Sauvignon , Murfatlar, 2007 – 2009, este prezentat în tabelul 6.1.
Tabelul 6.1.
Consumul mediu zilnic de ap ă, pe faze de vegeta ție, la soiurile de vi ță de vie Columna și
Cabernet Sauvignon , Murfatlar, 2007 – 2009
Fazele de vegeta ție Columna Cabernet Sauvignon
– de la plâns pân ă la dezmugurire 1,71 1,82
– de la dezmugurire pân ă la terminarea înfloritului 2,45 2,54
– cre șterea boabelor pân ă la pârga strugurilor 3,26 3,27
– de la intrarea în pârg ă pân ă la recoltarea strugurilor 1,46 1,38
TOTAL 8,88 9,01
Durata medie a perioadei de vegeta ție active (dezmugurit – maturitatea deplin ă a
strugurilor) a celor dou ă soiuri, conform cercet ărilor întreprinse în intervalul de studiu 2007-
2009, a fost de 163 zile la soiul Columna și de 159 zile la soiul Cabernet Sauvignon inclusiv
intervalele de plâns la dezmugurit și de la maturitatea deplin ă pân ă la recoltare, respectiv 10 zile
(3+7 zile).
În aceast ă situa ție consumul mediu total în perioada de vegeta ție la cele dou ă soiuri studiate a
fost:
– Soiul COLUMNA 8,88 mm x 163 zile = 1447,44 mm, ia r la
– Soiul CABERNET SAUVIGNON 9,01 x 159 zile = 1432,5 9 mm, deci
consumuri apropiate, aproximativ egale.
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
32 Rezerva apei în sol din perioada de repaus a vi ței și precipita țiile c ăzute în timpul vegeta ției, în
baza cercet ărilor întreprinse în intervalul de studiu 2007-2009 este urm ătoarea:
Tabelul 6.2.
Rezerva apei în sol din perioada de repaus a vi ței și precipita țiile c ăzute în timpul vegeta ției
(mm/ha), Murfatlar, 2007 – 2009
Anul
Rezerva de ap ă în
intervalul XI-III
Precipita ții utile (>10 mm) c ăzute în intervalul
lunilor IV-IX, de la:
Dezmugurit –
înflorit Cre șterea
boabelor – pârg ă Pârg ă –
maturitate
deplin ă
2007 107,8 61,3 135,8 76,2
2008 98,3 98,3 36,7 30,6
2009 192,0 192,0 181,2 59,8
MEDIA
2007-2009 132,7 117,2 117,9 52,9
288,0
În func ție de aceste date și cunoa șterea ETP și ETR și a raportului ETR/ETP la cele dou ă
soiuri s-a determinat norma medie de irigare anual ă pe intervalul celor trei ani inclusiv m ărimea
și num ărul normelor de udare în corela ție cu precipita țiile utile lunare înregistrate.
Drept urmare schema regimului de irigare stabilit p entru cele dou ă soiuri în intervalul
cercetat a fost urm ătoarea:
Tabelul 6.3.
Schema regimului de irigare stabilit pentru soiuril e de vi ță de vie Columna și Cabernet
Sauvignon , Murfatlar, 2007 – 2009
Elementele regimului de irigare Media
2007-2009 Din care:
2007 2008 2009
Adâncimea de umezire a solului (m) 0,50
Ud ări în timpul vegeta ției (mc/ha)
1. Norma de udare – aspersie 300 300 300 300
– localizat ă 200 200 200 200
2. Schema ud ărilor
– aprilie 1 1 1 –
– mai 1 1 1 –
– iunie 1 1 1 2
– iulie 1 1 1 1
3. Norma de irigare – aspersie 1100 1200 1200 900
– localizat ă 750 800 800 600
6.2. EFICIEN ȚA IRIG ĂRII LA SOIURILE DE VI ȚĂ DE VIE COLUMNA ȘI
CABERNET SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 – 2009
Pentru a aprecia modul de folosire a apei de irigar e de c ătre soiurile Columna și Cabernet
Sauvignon în realizarea produc ției și calit ății acesteia a fost necesar ă calcularea „coeficientului de
valorificare a apei de irigare”, respectiv a indice lui de productivitate al acesteia. Raportând produc ția
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
33 ob ținut ă la norma de irigare folosit ă am stabilit productivitatea apei de irigare sau „ randamentul unitar”
respectiv „indicele de eficien ță a valorific ării apei de irigare” sau pe scurt „eficien ța apei”.
Din datele prezentate rezult ă o valorificare și productivitate net superioar ă a apei de irigare
la ambele soiuri în cazul variantelor experimentale V11 la irigarea prin aspersie și V18 la
irigarea localizat ă, variante la care consumul de ap ă ce revine pe kg de struguri este cel mai
redus, iar cel de struguri ce revine pe mc de ap ă cel mai mare. Între cele dou ă metode de irigare
rezultatele cele mai valoroase sunt ob ținute la variantele irigate localizat prin picurare , indiferent
de faptul dac ă parcela a fost sau nu fertilizat ă, dar totdeauna rezultatele fiind mai bune la
variantele din parcela fertilizat ă.
În ceea ce prive ște sarcina de rod (înc ărc ătura) atribuit ă butucilor rezultatele cele mai bune
sunt ob ținute de variantele cu înc ărc ătura normal ă (100%) și amplificat ă (125%). Pe soiuri
rezultatele sunt mai bune la soiul Columna comparat iv cu cele ob ținute la soiul Cabernet
Sauvignon. Privind efectul combinat al irig ării, fertiliz ării și înc ărc ăturii de rod pe primele patru
locuri, în ordinea descrescând ă a rezultatelor celor mai bune la cele dou ă soiuri studiate se pot
eviden ția urm ătoarele variante:
Tabelul 6.6.
Valorile coeficien ților de valorificare a apei și productivitatea apei de irigare pe variante
experimentale la soiurile Columna și Cabernet Sauvignon
(Murfatlar, date medii 2007-2009)
Soiul Nr.
crt. Varianta Coeficient de
valorificare
m3/kg Productivitate
kg/m 3
Columna 1 V18 – Irig.localiz. x fertilizat x amplificat.
(125%) 0,07 14,27
2 V17 – Irig.localiz. x fertilizat x normal ă (100%) 0,07 13,62
3 V15 – Irig.localiz. x nefertilizat x amplif.
(125%) 0,08 12,88
4 V14 – Irig.localiz. x nefertilizat x normal ă
(100%) 0,08 12,79
Cabernet
Sauvignon 1 V18 – Irig.localiz. x fertilizat x amplif. (125%) 0,09 10,47
2 V17 – Irig.localiz. x fertilizat x normal ă (100%) 0,10 10,11
3 V14 – Irig.localiz. x nefertilizat x normal ă
(100%) 0,11 8,99
4 V15 – Irig.localiz. x nefertilizat x amplific.
(125%) 0,11 8,90
Primele dou ă variante clasate la fiecare soi se pot recomanda a fi introduse, verificate și
ulterior generalizate în marea produc ție.
Evaluarea eficacit ății aplic ării combinate a irig ării, fertiliz ării și înc ărc ăturii de rod în
condi țiile tehnologiei stabilite și aplicate în cei trei ani de cercetare la soiurile Columna și
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
34 Cabernet Sauvignon se constituie în practica vitivi nicol ă ca una din verigile de baz ă în aprecierea
rezultatelor ob ținute în ceea ce prive ște calitatea și cantitatea produc ției de struguri.
Aceasta se refer ă strict la determinarea, în vederea realiz ării maturit ății depline a boabelor
strugurilor pe butuc și la hectar, în mod direct, a produc ției de struguri, a cantit ății de must ce a
rezultat, a randamentului acestuia și indirect a cantit ății de zah ăr (dedus ă prin calcul) ce ar
rezulta în mod real.
Cantitatea este exprimat ă sub forma unui indice ce exprim ă sintetic și unitar, în cazul de
fa ță , cele patru elemente sus amintite (struguri/ must, randament și zah ăr) care se înl ănțuie într-
un tot unitar prin interdependen ță și deductibilitatea lor exprimat ă în cantitatea de zah ăr ob ținut ă
la hectar.
Din interpretarea datelor prezentate se eviden țiaz ă, ca valoroase, sub aspectul m ăririi
acestui indice, în mod deosebit, valoarea celui ob ținut de variantele experimentale V18, V15,
V17, V14, V11, V12 și V16, în cazul soiului Columna și respectiv de c ătre V18, V17, V14, V16,
V15, V12, V6, V5 și V8 pentru soiul Cabernet Sauvignon, variante ce d ep ăș esc media valorii
elementului ce exprim ă cantitatea de zah ăr ob ținut ă la hectar pe întreg corpul experimental de
1107 zile la soiul Columna și de 903 kg/ha la soiul Cabernet Sauvignon.
Pe primele trei locuri, în ordinea m ărimii valorii acestui element foarte important ce
completeaz ă și define ște eficien ța tehnologiei aplicate privind efectul combinat al iriga ției,
fertiliz ării și înc ărc ăturii de rod, se situeaz ă variantele V18, V15 și V17 la soiul Columna și V18,
V17 și V14 la soiul Cabernet Sauvignon. Dup ă cum se constat ă varianta V18, la ambele soiuri,
se situeaz ă pe primul loc, ea apar ținând tehnologiei irig ării localizate prin picurare, fertilizare și
cu înc ărc ătur ă de rod amplificat ă (125%). Valoarea indicelui privind produc ția de zah ăr la hectar
realizat ă este de 1586 kg/ ha la soiul Columna și de 1139 kg/ha la soiul Cabernet Sauvignon.
Ca urmare, pe ansamblul experimental, sub acest asp ect, se eviden țiaz ă pozitiv, din punct
de vedere tehnologic privind efectul combinat al ir ig ării, fertiliz ării și înc ărc ăturii de rod
diferen țiate la ambele soiuri, m ăsurile tehnologice privind aplicarea irig ării localizate prin
picurare, a fertiliz ării și a repartiz ării prin t ăierea de rod prim ăvara a unor înc ărc ături de rod
exprimate în ochi (muguri) pe butuc normale sau amp lificate. Acest sistem tehnologic aplicat în
cele dou ă planta ții experimentale a determinat, în final – putem con cluziona – , ob ținerea celor
mai bune rezultate.
Cantit ățile mai mari de zah ăr realizate la hectar de c ătre soiul Columna sunt exclusiv
determinate de productivitatea sa biologic ă mai bun ă, respectiv de produc țiile ob ținute la hectar
mai mari (8181 kg/ha) fa ță de soiul Cabernet Sauvignon (6228 kg/ha) care îns ă atenueaz ă, în
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
35 mare parte, aceast ă diferen ță prin calitatea sa de a avea un poten țial de acumulare a zah ărului mai
mare și realizarea unui randament struguri/must superior acestuia.
Al ături de indicii prezenta ți și analiza ți anterior, respectiv coeficientul de valorificare a
apei de irigat și cel de productivitate a apei de irigare, indicele de produc ție exprimat de cele
patru elemente respectiv struguri/must/randament/za h ăr completeaz ă tabloul analitic al
elementelor de sintez ă și apreciere a eficien ței m ăsurilor tehnologice aplicate în cazul cercet ărilor
întreprinse și d ă în acela și timp o siguran ță și certitudine a posibilit ății de extrapolare a
rezultatelor în produc ția vitivinicol ă.
C A P I T O L U L V I I
CARACTERIZAREA ȘI ANALIZA SENZORIAL Ă A VINURILOR
OB ȚINUTE LA SOIURILE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON IN
FUNC ȚIE DE REGIMUL DE IRIGARE, FERTILIZARE ȘI
ÎNC ĂRC ĂTURA DE ROD ÎN CONDI ȚIILE DE LA MURFATLAR
7.1. CONSIDERA ȚII CU PRIVIRE LA CALITATEA VINURILOR OB ȚINUTE LA
MURFATLAR, 2007 – 2009
În cadrul cercet ărilor întreprinse privind „Influen ța regimului de irigare și a unor elemente
tehnologice asupra produc ției la vi ța de vie”, am folosit tehnologia de vinifica ție clasic ă
prezentat ă la începutul lucr ării, în cadrul subcapitolului 2.3/2.3.2. (pag. 91) intitulat „Observa ții,
determin ări și analize efectuate în cadrul cercet ărilor”.
Caracteristicile vinurilor ob ținute. Vinul se deosebe ște de must (sucul fermentat al
strugurelui) nu numai prin arom ă, gust și densitate ci și prin compozi ția lui chimic ă.
Din cele circa 500 de componente care intr ă în alc ătuirea vinului asociate într-o manier ă
extrem de complex ă și inconstant ă, unele provin din struguri în stare neschimbat ă, altele se
formeaz ă în timpul fermenta ției alcoolice, sau a altor procese fermentative, ia r o alt ă parte se
formeaz ă pe baza reac țiilor care au loc între substan țele non constituite sau pe baza celor
existente (V.D. Cotea, 1985).
Toate aceste substan țe fiind sub form ă solvit ă fac ca vinul s ă fie considerat o solu ție
hidroalcolic ă cu un num ăr foarte mare de componente ce se g ăsesc în diferite st ări (molecule,
ioni, macromolecule sau particule coloidale).
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
36 Întrucât rezultatele ob ținute în urma vinific ării variantelor experimentale prezint ă diferen țe
mici, foarte apropiate între ele, nesemnificative d in punct de vedere al asigur ării lor statistice, s-a
considerat mai oportun ă însumarea și prezentarea lor ca medie, grupat pe parcele și blocuri
experimentale
Analizând valorile medii ob ținute la cele 11 elemente cercetate putem sintetiza c ă din
punct de vedere al con ținutului în alcool, al restului de zah ăr r ămas, extractului nereduc ător,
precum și în ceea ce prive ște intensitatea colorant ă (Is) la soiul Cabernet Sauvignon, toate
vinurile ob ținute în to ți cei trei ani cerceta ți la toate variantele se încadreaz ă normelor de
produc ție a vinurilor cu denumire de origine controlat ă (DOC).
De asemenea caracteristicile de compozi ție realizate în perioada de cercetare privind
con ținutul în glicerol, în polifenoli totali (PFT), aci d tartric, prezint ă valori normale categoriilor
vinurilor de calitate superioar ă, cu denumire de origine, iar valorile con ținutului în bioxid de sulf
liber și total subliniaz ă corecta lor vinificare.
Analiza senzorial ă, caracterizarea și aprecierea organoleptic ă a vinurilor ob ținute .
Scopul de control al evolu ției vinului se materializeaz ă prin degustarea acestuia periodic,
precedat ă de un control prin analize fizico-chimice. În mod normal verificarea se face lunar, dar
în cazul cercet ărilor abordate s-a f ăcut la dou ă luni.
Aprecierea organoleptic ă a vinurilor ob ținute a fost f ăcut ă de dou ă ori pe an, la sfâr șitul
lunilor ianuarie și iunie de c ătre un colectiv de cinci degust ători, doi autoriza ți și trei cercet ători
cu experien ță din cadrul sta țiunii de cercetare.
Dintre sistemele de aprecieri s-a folosit „metoda p ozitiv ă cu scara de notare mai larg ă de
20 de puncte”, respectiv 0-2 puncte pentru culoare, 0-2 puncte pentru limpiditate (aspect), 0-4
puncte pentru arom ă-buchet, 0-10 puncte pentru gust și 0-2 puncte pentru tipicitate. Potrivit
acestei metode vinurile notate cu mai pu țin de 14 puncte sunt considerate respinse, ele fiin d
nevaloroase.
Aprecierea vinurilor ob ținute în cei trei ani se refer ă la anii cerceta ți, iar notarea propriu-
zis ă s-a efectuat în anul calendaristic urm ător și anume, pentru anul 2007 în anul 2008, iar pentru
anul 2008 în 2009, și pentru anul 2009 în anul 2010.
Rezultatele medii de apreciere a vinurilor ob ținute pe perioada de studiu (2007-2009) sunt
men ționate în tabelul 7.2. (coloana 12).
Interpretând datele medii ob ținute atât în ceea ce prive ște caracteristicele fizico-chimice cât
și organoleptice pe perioada de cercetare pe parcele în interiorul blocurilor experimentale cât și
între blocuri la ambele soiuri, se eviden țiaz ă pozitiv din punct de vedere oenologic variantele
parcelelor fertilizate în condi ții de irigare localizat ă prin picurare și cu înc ărc ătura de rod redus ă
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
37 (75%), și normal ă (100%), rezultatele fiind mai favorabile soiului C abernet Sauvignon datorit ă
poten țialului s ău oenologic mai bun.
Tabelul 7.2.
Analiza senzorial ă, caracterizarea și aprecierea organoleptic ă a vinurilor ob ținute din soiurile
Columna și Cabernet Sauvignon în condi ții tehnologice folosind irigarea, fertilizarea și diferite
înc ărc ături de rod (Murfatlar, date medii 2007-2009)
Soiul Par-
cela Blo-
curile Elemente chimice determinate:
**Not ă
de
aprec.
(puncte) Alco-
ol
g/l Rest
za-
hăr
g/l Aciditate g/l Ex-
tract
nere-
duc ă-
tor
g/l Glice-
rol
g/l Acid.
tartric ă
g/l Polife-
noli
total
mg/l Inten-
sitate
color.
IS S=2 mg/l
To-
ta-
lă Vola-
til ă li-
ber To-
Tal
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
COLUMNA NF* NI* 11,2 2,4 5,0 0,31 22,7 7,2 17,5 298 – 38 80 17, 7
IR* 11,4 3,0 5,1 0,31 22,7 7,4 17,5 297 – 44 92 17, 2
CABERNET
SAUVIGNON NF NI 12,3 3,0 4,3 0,37 24,8 8,1 15,1 319 – 33 78 17,8
IR 12,0 3,5 4,5 0,33 24,5 8,5 15,8 325 – 34 83 17,6
COLUMNA F NI 11,6 3,2 4,8 0,40 23,0 7,4 16,8 286 – 41 89 18,3
IR 11,8 3,8 5,0 0,36 22,7 7,6 17,3 300 – 45 93 17,9
CABERNET
SAUVIGNON F NI 12,4 3,2 4,3 0,34 25,0 8,4 15,1 324 – 36 80 18,6
IR 12,1 3,7 4,5 0,33 24,7 8,8 16,3 329 – 32 83 18,2
*NF – nefertilizat, F – fertilizat; NI – neirigat; IR – irigat prin aspersie, localizat prin picurare;
** – baremul minim al cotei de apreciere – 14 punct e
CAPITOLUL VIII
CONCLUZII
În urma finaliz ării cercet ărilor privind influen ța regimului de irigare și a unor elemente
tehnologice asupra produc ției la vi ța de vie, cercet ări efectuate la Murfatlar, în perioada 2007 –
2009, se pot sintetiza urm ătoarele concluzii, în ceea ce prive ște:
8.1. PARCURGEREA ȘI DURATA PERIOADEI DE VEGETA ȚIE ACTIV Ă
1. Dezmuguritul la nivelul soiurilor a fost declan șat mai timpuriu la soiul Cabernet
Sauvignon cu 5 zile în medie anual în perioada de c ercetare (la 19.IV.) fa ță de soiul Columna
(24.IV.); pe blocuri experimentale la cel neirigat la data de 20.IV., la cel irigat prin aspersie la
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
38 24.IV., iar la cel irigat localizat prin picurare l a 21.IV., iar pe parcele la 23.IV. la cele
nefertilizate și la 20.IV. la cele fertilizate, soiul Cabernet Sau vignon dezmugurind în medie pe
cele 18 variante experimentale cu 4 zile mai devrem e;
2. Înfloritul s-a realizat în medie anual, la nivel de soiuri, pe total variante experimentale,
la soiul Columna la 9.VI., iar la soiul Cabernet Sa uvignon la 8.VI., diferen ța fiind de 3 zile în
cadrul blocului neirigat și de 1 zi la cel irigat prin aspersie în favoarea s oiului Cabernet
Sauvignon, iar la cel irigat localizat tot de 1 zi dar în favoarea soiului Columna. Pe parcele
fertilizate sau nefertilizate diferen țele fiind între 1-3 zile mai timpuriu, dar numai pe ntru soiul
Cabernet Sauvignon;
3. Coacerea în pârg ă a avut loc la ambele soiuri anual între 14 și 16.VIII., la 14.VIII. la
blocul irigat localizat, la 15.VIII. la cel neiriga t și la 16.VIII. la blocul irigat prin aspersiune, iar
în cadrul parcelelor în medie la 14.VIII. la cele n efertilizate și la 16.VIII. pentru cele fertilizate.
Putem vorbi, în cazul celor dou ă soiuri, de o egalizare biologic-calendaristic ă a declan șă rii și
parcurgerii vegeta ției de la dezmugurit la pârg ă;
4. Maturitatea deplin ă a boabelor strugurilor, ca medie pe ansamblul expe rimental, în
perioada de cercetare la ambele soiuri, a fost real izat ă diferit, la 21.X. la soiul Columna și la
14.IX. de Cabernet Sauvignon, mai timpuriu cu 7 zil e, situa ția men ținându-se atât pe blocuri
(irigate sau nu) cât și pe parcele (fertilizate sau nu). Timpurietatea re aliz ării de c ătre soiul
Cabernet Sauvignon descre ște în cazul blocurilor de la 10 zile în cazul irig ării prin aspersiune la
6 zile la cel irigat localizat și respectiv la 4 zile în cazul blocului cu variante neirigate, aceea și
situa ție men ținându-se și în cadrul parcelelor experimentale (fertilizate s au nu);
5. Căderea frunzelor a avut loc mai timpuriu în medie an ual pe perioada de cercetare cu 2
zile la soiul Cabernet Sauvignon fa ță de soiul Columna pe ansamblul experimental. Pe par cele ea
s-a realizat la aceea și dat ă, 15.X., la cele nefertilizate, la ambele soiuri ma i târzie, la 20.X. la
soiul Columna și 16.X. la soiul Cabernet Sauvignon;
6. Durata vegeta ției efective (dezmugurit la maturitatea deplin ă a boabelor strugurilor) a
fost, în medie, pe blocurile experimentale, în peri oada de cercetare, de 151 de zile la soiul
Columna și de 147 de zile la soiul Cabernet Sauvignon, la so iul Columna aceea și la toate
blocurile, și de peste 145 zile la cel irigat prin aspersie, de 148 zile la irigare localizat ă, și de 149
de zile la blocul neirigat la soiul Cabernet Sauvig non. Pe cele 18 variante îns ă, datele ob ținute
sunt nesemnificative și nu pun în eviden ță diferen țe care s ă exercite vreo influen ță pozitiv ă sau
negativ ă în evaluarea efectului combinat al factorilor cerc eta ți asupra produc ției și calit ății
acesteia.
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
39 8.2. VIGOAREA DE CRE ȘTERE
Pe ansamblul experimental soiul Columna confirm ă o vigoare de cre ștere mijlocie-mare,
iar soiul Cabernet Sauvignon mijlocie în discordan ță cu însu șirile lor biologice și caracteristicile
lor ampelografice. Pe blocuri și parcele experimentale cea mai mare vigoare este r ealizat ă în
blocurile irigat prin aspersie și cu parcel ă fertilizat ă (V7-13) la ambele soiuri, iar cea mai mic ă la
blocul neirigat și cu parcela nefertilizat ă (V16). Pe variante vigoarea cea mai mare a fost
realizat ă în toate blocurile și parcelele la care înc ărc ătura de rod a fost amplificat ă, iar cea mai
mic ă la cele cu înc ărc ătura redus ă.
8.3. FERTILITATEA ȘI PRODUCTIVITATEA BUTUCILOR
1. Valorile medii ale fertilit ății butucilor, respectiv coeficientului de fertilita te absolut și
relativ în intervalul perioadei de cercetare la amb ele soiuri au fost relativ bune, caracteristice
însu șirilor lor biologice particulare conform descrierii și prezent ării lor ampelografice;
2. Productivitatea butucilor realizat ă și exprimat ă prin valoarea celor doi indici de
productivitate absolut și relativ realiza ți pe cele 18 variante experimentale grupate în 3 bl ocuri și
6 parcele, în perioada 2007-2009, a fost în general bun ă, rezultate mai bune fiind ob ținute de
variantele la care s-a folosit irigarea localizat ă cu pic ătura, care au fost fertilizate și c ărora li s-a
atribuit înc ărc ătura de rod redus ă (75%), cele mai slabe rezultate fiind înregistrate la variantele
neirigate, nefertilizate și cu înc ărc ătura de rod amplificat ă (125%);
8.4. COACEREA STRUGURILOR, REALIZAREA MATURIT ĂȚ II DEPLINE ȘI
RECOLTAREA PRODUC ȚIEI OB ȚINUTE
1. Maturitatea deplin ă a boabelor strugurilor a fost atins ă între 17-26.IX. la soiul Columna
și între 14-16.IX. la Cabernet Sauvignon. Este deci mai timpurie la soiul Cabernet Sauvignon
comparativ cu soiul Columna. Variantele irigate pri n aspersie, nefertilizate, cu înc ărc ătura de rod
normal ă și amplificat ă au determinat o întârziere în atingerea maturit ății depline și în ce prive ște
recoltarea strugurilor;
2. Cel mai ridicat ritm diurn de acumulare a zah ărului în supramaturare s-a înregistrat la
variantele irigate, fertilizate și cu înc ărc ătura de rod redus ă;
3. Aciditatea mustului boabelor a fost mai mare la soiul Columna comparativ cu soiul
Cabernet Sauvignon și la variantele irigate, nefertilizate și cu înc ărc ătura de rod normal ă și
amplificat ă.
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
40 8.5. PRODUC ȚIA DE STRUGURI ȘI CALITATEA ACESTEIA
1. Produc ția de struguri, ca medie, pe perioada anilor cercet a ți, este realizat ă de variantele
blocului irigat localizat prin picurare, urmeaz ă cele din blocul irigat prin aspersie, iar pe ultim ul
loc se situeaz ă variantele blocului neirigat.
Pe parcele produc țiile cele mai ridicate sunt realizate de cele ferti lizate, iar pe cele 18
variante experimentale de cele cu înc ărc ătura de rod normal ă sau amplificat ă;
2. Testarea statistico-matematic ă a ipotezelor privind diferen țele de produc ție între
variante, din punct de vedere experimental, prin me toda „varian ței” a demonstrat c ă numai cinci
variante prezint ă asigurare statistic ă respectiv la soiul Columna variantele V18 și V17 cu notarea
ca „foarte semnificative” și V15, V14 și V11 cu notarea„distinct semnificativ ă”, iar la soiul
Cabernet Sauvignon, V18 ca „foarte semnificativ ă” și V17 ca „distinct semnificativ ă”, toate
aceste variante f ăcând parte din blocurile irigate, toate celelalte v ariante nefiind asigurate
statistico-matematic;
3. Analiza mecanic ă a 1 kg struguri și a probei de 100 boabe la maturitate deplin ă cu
determinarea indicilor tehnologici de structur ă (alc ătuire) a strugurelui, al compozi ției bobului, al
bobului și a celui de randament al strugurelui, împreun ă cu con ținutul mustului în zah ăr și
aciditatea total ă a eviden țiat ca foarte bun ă pretabilitatea celor dou ă souri la vinificare pentru
ob ținerea vinurilor superioare de calitate cu denumire de origine controlat ă.
8.6. RELA ȚIA PRODUC ȚIE, CALITATE ȘI SUPRAFA ȚA FOLIAR Ă A
BUTUCILOR
1. Datele ob ținute privind suprafa ța foliar ă ce revine în medie pe butuc (mp/butuc) și cea
necesar ă ce revine pentru ob ținerea unui kilogram struguri atest ă dimensiuni și valori
caracteristice limitei optime determinate experimen tal pentru soiurile de vin de calitate
superioar ă;
2. Rapoartele sunt mai bune la soiul Columna datori t ă însu șirilor sale biologice comparativ
cu soiul Cabernet Sauvignon care prezint ă o cre ștere inutil ă mai mare. Cele mai bune rezultate în
cei trei ani cerceta ți au fost ob ținute la ambele soiuri în blocul irigat localizat p rin picurare de
către variantele 17, 18 și 16 care se reg ăsesc în limitele valorilor optime pentru produc ția viti-
vinicol ă și condi țiile ecosistemului Murfatlar.
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
41 8.7. REZISTEN ȚA SOIURILOR LA TEMPERATURI SC ĂZUTE, SECET Ă ȘI
PRINCIPALELE BOLI
1. În ce prive ște rezisten ța la temperaturi sc ăzute atât pe timpul iernii cât și la
desprim ăvărare soiul Columna, în urma cercet ărilor, a demonstrat o rezisten ță bun ă și foarte
bun ă, iar soiul Cabernet Sauvignon foarte bun ă la toate variantele experimentale;
2. Fa ță de secet ă rezisten ța a fost bun ă spre foarte bun ă la toate variantele neirigate la soiul
Columna și bun ă la soiul Cabernet Sauvignon;
3. Rezisten ța la man ă, f ăinare și mucegaiul cenu șiu în acelea și condi ții de produc ție
fitosanitar ă a fost bun ă la variantele blocului neirigat parcela fertilizat ă și cele ale blocului irigat
localizat în totalitate, iar not ările cele mai mici (mijlocie/bun ă, mijlocie, satisf ăcătoare/ mijlocie
și chiar satisf ăcătoare) la man ă la blocul irigat prin aspersie atât datorit ă normei de irigare mai
mare și dispersiei apei care creeaz ă și men ține o atmosfer ă umed ă mai persistent ă în mediul
ambiant cât și pe plante.
8.8. EFICIEN ȚA APLIC ĂRII IRIG ĂRII ÎN OB ȚINEREA PRODUC ȚIEI DE
STRUGURI
1. Consumul mediu de ap ă anual în perioada de vegeta ție activ ă a fost aproximativ egal la
cele dou ă soiuri studiate, respectiv de 1447 mm la soiul Col umna și de 1433 mm la soiul
Cabernet Sauvignon;
2. Norma de irigare anual ă calculat ă și aplicat ă pe intervalul celor trei ani, la ambele soiuri,
luând în considera ție consumul, precipita țiile c ăzute și raportul dintre evapotranspira ția real ă și
poten țial ă a fost de 1100 mc/ha la irigarea prin aspersie și de 750 mc/ha la cea localizat ă prin
picurare cu unele mici diferen țe pe ani: 1200 mc/ha în anii 2007-2008, respectiv 9 00 mc/ha în
anul 2009 la irigarea prin aspersie și 800 mc/ha respectiv 600 mc/ha la irigarea localiz at ă;
3. Schemea de irigare stabilit ă și realizat ă a inclus un num ăr de 4 ud ări în anii 2007 și 2008
în intervalul aprilie-iulie și 3 ud ări în anul 2009, 2 ud ări în luna iunie și una în luna iulie cu
norme de udare de 200 mc/ha la irigarea prin aspers ie și respectiv 200 mc/ha la irigarea
localizat ă prin picurare;
4. Eficien ța irig ării la ambele soiuri a fost urmat ă și exprimat ă prin analiza modului de
valorificare a apei de irigare și al productivit ății acesteia. Coeficientul de valorificare al apei d e
irigat determinat pe fiecare variant ă experimental ă în intervalul de ani studiat indic ă net o mai
eficient ă (superioar ă) valorificare la variantele irigate localizat comp arativ cu cele prin aspersie
și în mod deosebit la cele din parcela fertilizat ă, rezultaltele cele mai bune eviden țiindu-se la
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
42 variantele V17 și V18 cu un consum de 0,07 mc/ha struguri la soiul Columna și de 0,10 respectiv
0,09 mc/ha la soiul Cabernet Sauvignon;
5. Privind eficien ța irig ării și prin indicele productivit ății apei de irigare determinat, acesta
a înregistrat, de asemenea, cele mai mari valori ex primate prin kg struguri ce revin la mc de ap ă
consumat ă la acelea și blocuri irigat localizat și variante, la care el se ridic ă la 14,27 kg/mc la
V18 și de 13,62 kg struguri/mc de ap ă consumat ă la soiul Columna și respectiv 10,11 kg/mc și
10,47 kg struguri la mc de ap ă consumat ă;
6. În ceea ce prive ște atribuirea înc ărc ăturii de rod pe butuc rezult ă c ă cele mai bune
rezultate sunt ob ținute de variantele cu înc ărc ătura normal ă și amplificat ă, iar pe soiuri de c ătre
Columna comparativ cu soiul Cabernet Sauvignon;
7. Pe primele trei locuri, în ordinea m ărimii valorii indicelui de produc ție determinat ca
expresie cumulat ă a cantit ății și calit ății produc ției realizate exprimat ă sintetic, în final, prin
cantitatea de zah ăr posibil ă de ob ținut la hectar se situeaz ă variantele V18, V15 și V17 la soiul
Columna și V18, V17 și V14 la soiul Cabernet Sauvignon, toate apar ținând blocului
experimental cu irigare localizat ă prin picurare, deopotriv ă parcelelor fertilizate (V17, V18) sau
nu (V14-V15) și în exclusivitate variantelor cu înc ărc ătura de rod normal ă (V14, V17) și
amplificat ă (V15, V18). Al ături de ceilal ți indici de valorificare și productivitate a apei de irigare
indicele de produc ție exprimat prin patru elemente respectiv struguri/ must/ randament/ zah ăr
completeaz ă tabloul analitic al elementelor de sintez ă și apreciere a eficien ței m ăsurilor
tehnologice aplicate.
8.9. CARACTERIZAREA ȘI ANALIZA SENZORIAL Ă A VINURILOR OB ȚINUTE
1. Din punct de vedere al calit ății vinurilor ob ținute la toate variantele experimentale
potrivit caracteristicilor de compozi ție și analizelor senzoriale bianuale efectuate prin deg ust ări
asupra partizilor realizate pe intervalul (de ob ținere-păstrare-analize) 2007-2009, toate acestea au
fost deopotriv ă apreciate întrucât ele s-au încadrat în normele de producere a vinurilor de calitate
superioar ă cu denumire de origine controlat ă;
2. Diferen țele privind caracteristicile de compozi ție, fizico-chimice și organoleptice de
apreciere între variante, blocuri și parcele experimentale sunt atât de mici încât nu sunt
semnificative ca s ă putem departaja și eviden ția unele variante. Singura deosebire dar pu țin
evident ă ar fi cea de apreciere organoleptic ă prin degustare unde, în general, rezultatele ob ținute
în condi ții de neirigare au fost notate ca ceva mai mult dar care, note finale, nu au dep ăș it 0,38
puncte, aspect complet nesemnificativ.
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
43 BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă
1. Alexandrescu I., 1972, Fertilizarea planta țiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin,
Editura Redac ția Revistelor Agricole, Bucure ști;
2. Antoce Oana Arina, 2007, Oenologie și analiz ă senzorială. Asocia ția degust ătorilor
autoriza ți din România, Editura Universitaria, Craiova;
3. Ardelean M., 2009, Metodologia elabor ării tezelor de doctorat, Ed. Academicpress, Cluj-
Napoca;
4. Balliere J.M., P. Benard, 1986, Exemple d’interpret ation des rezultats de degustation.
Conaisance de la vigne edu vin, no. 10, Bordeaux;
5. Bechet Șt., 1972, Influen ța iriga ției și îngr ășă mintelor asupra soiului Afuz Ali, Revista
„Horticultura și Viticultura” nr. 5, Bucure ști;
6. Botzan M., 1972, Bilan țul apei în solurile irigate, Editura Academiei RS R omânia,
Bucure ști;
7. Bulencea A., 1953, Raportul între vigoare și cantitatea-calitatea produc ției în cultura vi ței
de vie. Revista „Gr ădina, via și livada” nr. 2, Bucure ști;
8. Constantinescu Gh., V. Juncu, 1967, Viticultura și vinifica ția, Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, Bucure ști, 1967;
9. Cotea D.V., V.V. Cotea, M. Macici, R. Macici, 1995, Principaux facteurs naturels et
technologiques pour l’obtention des vins types. Luc r ări știin țifice, Univ. Agronomic ă,
Ia și, vol. 38, Seria Agronomie;
10. Cotea Victoria, V.V. Cotea, 1996, Viticultur ă, ampelografie și oenologie, Editura
Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști;
11. Cotea D.V., C. Grigorescu, 2002, Performan țe române ști în viticultur ă și enologie în
secolul XX, în Secolul XX – performan țe în agricultur ă (sub red. Davidescu D. și
Velicica Davidescu), Editura Ceres, Bucure ști;
12. Grumeza N., O. Dr ăgănescu, 1983, Iriga ții prin picurare, Editura Ceres, Bucure ști;
13. Hera Cr., Z. Borlan, 1980, Ghid pentru alc ătuirea planurilor de fertilizare, Editura Ceres;
14. Ionescu Adolf, 1982, Viticultura Dobrogei și a jude țului Constan ța în pragul veacului al
XX-lea. Comunicare Simpozionul Na țional de Istorie și Retrologie Agrar ă al României,
vol. Lucr ări prezentate, Arad;
15. Ionescu Adolf, 1984, Viile experimentale de la Murf atlar, Simpozinul Na țional de Istorie
și Retrologie Agrar ă al României, vol. Lucr ări prezentate, Constan ța;
16. Ionescu-Sise ști Vl.,1982, Irigarea culturilor, Editura Ceres, Bu cure ști;
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
44 17. Luca E., și colab., 2004, Tehnologii ecologice pentru cultura plantelor, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca;
18. Luca E., și colab., 2008, Exploatarea sistemelor de îmbun ătățiri funciare, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca ;
19. Luca E., Z. Nagy, 1999, Irigarea culturilor, Editur a Genesis Tipo, Cluj-Napoca;
20. Macici M., și colab., 1996, Tipuri de vinuri ro șii cu denumire de origine și arealele pentru
producerea acestora în România. Analele ICVV. Lucr ări știin țifice, vol. V.;
21. Martin T., 1972, Viticultur ă general ă, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști;
22. Metaxa Gh., 1974, Unele aspecte ale rela ției cantitate-calitate sub influen ța factorilor
agrotehnici de micro și fotoclimat la vi ța de vie. Analele ICVV, Lucr ări șt., vol. V;
23. Mihalache L., și colab., 1994, Cercetarea efectului combinat al un or verigi tehnologice
asupra soiurilor Vinifera pentru vinuri de calitate superioar ă în principalele podgorii și
centre viticole din România. (Studiu sintez ă 1986-1992). Analele ICVV, vol. XIV;
24. Mujdaba F., 1972, Studiu privind comportarea soiuri lor negre pentru vinuri ro șii în
condi țiile de cultur ă din podgoria Murfatlar. Tez ă de doctorat, Biblioteca I.A.N.B.,
Bucure ști;
25. Mure șan D., și colab., 1992, Iriga ții, desec ări și combaterea eroziunii solului, Ed.
Diactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști;
26. Nagy Z., 1982, Curs de irigarea culturilor, Tipo Ag ronomia, Cluj-Napoca;
27. Nagy Z., E. Luca, 1994, Irigarea culturilor, curs, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca;
28. Oprea A., Indreas Adriana, 2000, Viticultura, Editu ra Ceres, Bucure ști;
29. Oprea Ș., S. D. Moldovan, 2007, Ameliorarea vi ței de vie în România, Editura Poliam,
Cluj-Napoca;
30. Oslobeanu M., și colab., 1980, Viticultura general ă și special ă, Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, Bucure ști;
31. Păltineanu Gr. și colab., 2000, Dobrogea, condi țiile pedoclimatice, Editura Ex Ponto,
Constan ța;
32. Pintilie C. și colab., 1980, Agrotehnica și tehnica experimental ă, Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, Bucure ști;
33. Ple șa I. și colab., 1974, Irigarea cuturilor, Editura Ceres, Bucure ști;
34. Pomohaci N. și colab., 2000, Oenologie, vol. I. Prelucrarea stru gurilor și producerea
vinurilor. Editura Ceres, Bucure ști;
35. Pop Nastasia, 2001, Viticultura, Editura AcademicPr es, Cluj-Napoca
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
45 36. Popa Cr., N. Grumeza, I. Alexandrescu, 1976, Cercet ări privind consumul de ap ă la vi ța
de vie prin diferite metode și aplicarea rezultatelor în prognoza și avertizarea ud ărilor.
Analele ICVV, vol. VII;
37. Popescu I.C., 1975, Culturi irigate. Editura Didact ic ă și Pedagogic ă, Bucure ști;
38. Ranca Aurora, I. Toncea, 2011, Cultura vi ței de vie și vinifica ția în sistem ecologic,
Editura Totol Publishing, Bucure ști;
39. Rădulescu E., A. S ăvescu, 1986, Îndrum ător de protec ția plantelor, Editura Agrosilvic ă
Bucure ști;
40. Sălăgeanu N., 1972, Fiziologia plantelor, Editura Agros ilvic ă;
41. Săulescu N.A., N.N. S ăulescu, 1963, Câmpul de experien ță , Edi ția a II-a, Editura
Agrosilvic ă, Bucure ști;
42. Sipo ș Gh. și colab., 1977, Consumul de ap ă și regimul de irigare la principalele culturi
agricole. Revista „Produc ția vegetal ă” nr. 5, Bucure ști;
43. Sonea V. și colab., 1983, Mic ă enciclopedie de horticultur ă, Editura Știin țific ă și
Enciclopedic ă, Bucure ști;
44. Stoev K., 1979, Fiziologia vi ței de vie, Editura Ceres, Bucure ști;
45. Stoian V., 2001, Marea carte a degust ării vinurilor – degustarea pe în țelesul tuturor.
Editura Artprint, Bucure ști;
46. Tudosie A., A.L. Tudosie, 1997, Dic ționar vitivinicol, Editura Semne, Bucure ști;
47. Țâra G., P. Ionescu P., Gh. Metaxa, 1980, Aspecte bi ochimice în cadrul rela ției dintre
mărimea suprafe ței foliare a butucului, cantitatea și calitatea recoltei de struguri. Analele
ICVV, Lucr ări știin țifice, vol. IX;
48. Țârdea C., G. Sârbu, Angela Țârdea, 2001, Tratat de vinifica ție, Editura Ion Ionescu
dela Brad, Ia și;
49. XXX – Buletinele ICVV nr. 1-3/1986, 4-5/1987, 6-8/1 988, Valea C ălug ăreasc ă
50. XXX – Analele ICVI, Valea C ălug ăreasc ă 1980-2001;
51. XXX – Jurnale, fi șe centralizate și registre de observa ții meteorologice de la sta ția
SCDVV Murfatlar și SC Murfatlar – România pe perioada 1950-2009;
52. XXX – 2005 – Strategia dezvolt ării și adapt ării viticulturiii din România pentru
perioada 2005-2015 elaborat ă de O.N.I.V.;
53. XXX – Vinurile cu denumire de origine – Cadrul regl ementar de producere, Editura
Ager, Oficiul Na țional al denumirilor de origine – ICDVV Valea C ălug ăreasc ă 2005.
Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT
46
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Petru BOLO Ș TEZ Ă DE DOCTORAT 161 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ–NAPOCA ȘCOALA DOCTORAL Ă FACULTATEA DE AGRICULTUR… [612157] (ID: 612157)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.