Perturbații de tensiune Ghid de Aplicare – Calitatea Energiei Electrice [619979]

Perturbații de tensiune Ghid de Aplicare – Calitatea Energiei Electrice
5.2.3Perturbații de tensiune
Membră a
E U R E L œœœ œœœ œœœ œœœ Măsurarea nivelului de flicker
Gol de tensiune, ∆t >10 ms
Întrerupere de scurt ă
durată, ∆t < 3min
Tensiunea Fluxul luminos
Numărul variațiilor dreptunghiulare de tensiune într -un minut

Perturbații de tensiune

Măsurarea nivelului de flicker

Zbigniew Hanzelka & Andrzej Bien
AGH University of Science and Technology
Octombrie 2005

Acest ghid este realizat ca parte a Ini țiativei Leonardo pentru Calitatea Energiei Electrice, un
program european de educa ție și învățare, sub egida și cu suportul Comunit ății Europene (în
programul Leonardo da Vinci) și International Copper Association. Pentru alte informa ții
privind acest program a se vedea www.lpqi.org .

European Copper Institute (ECI)
European Copper Institute este un joint ventur e între ICA (International Copper Association) și industria european ă
de fabricate. Prin membrii s ăi, ECI ac ționează în numele celor mai mari produc ători de cupru din lume și a
principalilor prelucr ători din Europa, pentru promovarea cuprului în Europa. Ap ărută în ianuarie 1996, ECI are
suportul unei re țele de unsprezece Copper Development As sociation („CDAs”) în Benelux, Fran ța, Germania,
Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Rusia, Scandinavia, Spania și Regatul Unit.

Societatea Inginerilor Energeticieni din România
Societatea Inginerilor Energeticieni din România – SIER, constituit ă în 1990, este o asocia ție profesional ă,
autonomă, cu personalitate juridic ă, neguvernamental ă, apolitică, fără scop patrimonial. Scopul Societ ății este de a
contribui activ atât la cre șterea rolului și eficienței activității inginerilor energeticieni, cât și la stabilirea orient ărilor,
promovarea progresului tehnic și îmbunătățirea legisla ției în domeniul energetic. SIER promoveaz ă un schimb larg
de informa ții, cunoștințe și experien ță între speciali știi din domeniul energetic prin cooperarea cu organiza ții
similare na ționale și internaționale. În anul 2004 SIER a semnat un acord de parteneriat cu European Copper
Institute pentru extinderea și în România a programului LPQI (Leonardo Power Quality Initiative), program
educațional în domeniul calit ății energiei electrice, realizat cu suportul Co misiei Europene. În calitate de partener al
ECI, SIER se va implica în desf ășurarea unei ample activit ăți de informare și de consultan ță a consumatorilor de
energie electric ă din România.
Versiunea în limba român ă a prezentei bro șuri a fost realizat ă exclusiv de c ătre membrii SIER: traducerea a fost
efectuată de Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov iar verificarea de c ătre Prof. dr. ing. Petru Postolache , Dr. ing.
Fănică Vatră și Drd. ing. Ana Poida .

Atenționare
Conținutul acestui proiect nu reflect ă în mod necesar pozi ția Comunit ății Europene și nu implic ă nici o
responsabilitate din partea Comunit ății Europene.

European Copper Institute, AGH University of Science and Technology și Societatea Inginerilor Energeticieni din
România î și declină răspunderea pentru orice daune directe, indirecte, subsidiare sau incindentale care ar putea s ă
rezulte în urma utiliz ării informa țiilor sau a inabilit ății de a utiliza informa țiile și datele cuprinse în aceast ă
publicație.

Copyright© European Copper Institute, AGH University of Science and Technology și Societatea Inginerilor
Energeticieni din România.

Reproducerea prezentului document este permis ă numai sub forma sa integral ă și cu menționarea sursei.

European Copper Institute
168 Avenue de Tervueren B-1150 Brussels
Belgium

Tel: 00 32 2 777 70 70
Fax: 00 32 2 777 70 79
Email: eci@eurocopper.org
Website: www.eurocopper.org
Societatea Inginerilor Energeticieni din România
No. 1, Lacul Tei Avenue, PO/BOX 30-33 020371 Bucharest Romania

Tel: 4 0722 36 19 54 Fax: (4 021) 610 52 83
Email: office@sier.ro
Websites: www.sier.ro
Membră a
E U R E L œœœ œœœ œœœ œœœ

Perturbații de tensiune

1

Măsurarea nivelului de flicker

Introducere

Tensiunea din re țeaua electric ă variază în timp datorit ă perturbațiilor care apar în procesul de generare, transport
și distribuție. Interac țiunea dintre sarcinile electrice și rețea determin ă deteriorarea ulterioar ă a calității energiei
electrice.

Sarcinile mari care absorb un curent electric fl uctuant, ca de exemplu motoarele electrice mari și cuptoarele cu
arc electric, determin ă variații ciclice, cu frecven ță redusă a tensiunii care conduc la:
♦ flicker al surselor de lumin ă, care poate conduce la un semnificativ disconfort fiziol ogic, stres fizic și
psihologic și chiar efecte patologice asupra oamenilor;
♦ probleme privind stabilitatea func ționării echipamentelor electrice și a circuitelor electronice.

În figura 1 este indicat modul în care o modificare redus ă a tensiunii determin ă un efect semnificativ asupra
fluxului luminos al unei l ămpi cu incandescen ță.

Modificări periodice reduse ale tensiunii determin ă fluctuații ale surselor de lumin ă. Acest efect este numit în
mod obișnuit „flicker” și este un indicator semnificativ al calit ătii energiei electrice. Un exemplu în care în
spectrul tensiunii de re țea apare flicker este indicat în figura 2. Sp ectrul indicat este tipic pentru tensiunea din
rețelele electrice care alimenteaz ă multe sisteme de ac ționare cu sarcin ă variabilă. O lampă cu incandescen ță
alimentată din acest nod va prezenta flicker cu o frecven ță de circa 1 Hz.

Flickerul este caracterizat de doi parametri: indicatorul pe timp scurt Pst și indicatorul pe termen lung Plt .
Măsurarea acestor parametri este analizat ă în continuare în acest document. Flux luminos
Tensiune
Fig. 1 – Modificarea fluxului lu minos ca rezultat al modific ării temporare a
tensiunii [1].
Fig. 2 – Spectrul tensiunii de re țea; în diagrama din dreapta componenta de 50 Hz a fost înl ăturată.

Măsurarea nivelului de flicker

2

Estimarea fluctua țiilor de tensiune

Fenomenul de flicker al surselor de lumin ă a fost cunoscut odat ă cu apariția rețelelor electrice de alimentare și
s-a intensificat rapid odat ă cu creșterea num ărului de sarcini și a puterii consumate. Studii ample au fost
efectuate pentru m ăsurarea și limitarea efectului de flicker. Pentru a cuantifica scala efectului de flicker al
surselor de lumin ă, cercetările efectuate au avut scopul de a con duce la dezvoltarea de echipamente de m ăsurare,
tehnici de control și de limitare a flickerului. Aceast ă secțiune prezint ă principiile de m ăsurare și principiile
generale de proiectare ale unui echipament de m ăsurare.

Inițial, proiectan ții de echipamente de m ăsurare s-au bazat pe simpla observare a fluxului luminos. Urm ătorul
pas fost dezvolarea unui model al reac ției omului − sub form ă de disconfort sau iritare − la variația fluxului
luminos. Modelul a fost bazat pe o lamp ă cu incandescen ță de 60 W, 230 V cu filament din wolfram, deoarece
era cea mai utilizat ă sursă de lumin ă din Europa la acel moment.

În figura 3 sunt indicate pragurile de percep ție a flickerului ca func ție de nivelul varia ției de tensiune în procente
(axa y) și de frecven ța de varia ție (axa x). Atunci când amplitudinea și frecvența variațiilor sunt deasupra curbei,
probabil c ă rezultă un efect de perturbare a observatorului uman, pe când sub curb ă acest efect este probabil
imperceptibil. Liniile punctate corespund l ămpilor cu incandescen ță cu filament din wolfram cu alte tensiuni
nominale.

Primele instrumente de m ăsurare a flickerului includeau o lamp ă cu incandescen ță tipică de 60 W, 230 V, un
senzor de flux luminos și un model analogic pentru simularea reac ției umane. Ulterior în cadrul studiilor din anii
'80, activitatea în domeniul evalu ării flickerului s-a co ncentrat, fiind bazat ă pe activitatea UIE. A rezultat un
modelul normalizat de instrument complet electronic; acesta m ăsoară nivelul fluctua țiilor de tensiune și
simulează atât răspunsul sursei de lumin ă cât și reacția umană. Au derivat dou ă tipuri de m ăsurători: una pentru
efectul de flicker pe termen scurt, pe baza m ăsurătorilor pe un interval de timp de 10 minute Pst și una pentru
efectul pe termen lung Plt care are rolul de a media valorile Pst pe un interval de timp de dou ă ore.

Măsurarea nivelului de flicker pe termen scurt

Schema bloc a instrumentului propus de lucrarea UIE este indicat ă în figura 4. M ăsurarea fluctua țiilor de
tensiune este realizat ă pe baza unui model al fluxului luminos în func ție de caracteristicile de tensiune ale unei
lămpi cu incandescen ță cu filament din wolfram și a unui model al reac ției umane la fluctua țiile fluxului
luminos. Astfel se ob țin valori instantanee ale nivelului de flicker. Totu și, având în vedere faptul c ă persoane
diferite reac ționează diferit la varia ția fluxului luminos, valorile Pst sunt obținute pe baza unui model statistic,
stabilit experimental pentru un grup mare de indivizi.
Num ărul variațiilor dreptunghiulare de tensiune într-un minut
Fig. 3 – Caracteristica de percep ție a flickerului pentru varia ții dreptunghiulare ale curbei de
tensiune, aplicate unei l ămpi de 60 W. ∆

Măsurarea nivelului de flicker

3

Schema bloc de detaliu a instrumentului este indicat ă în figura 5. Modul de procesare a semnalului de tensiune în
schema propus ă de UIE este definit într-un standard [2]. Realizarea instrumentului conform acestui document
trebuie să redea caracteristicile indicate în figura 3 cu o incertitudine mai mic ă de 5%.

Convertorul analog-numeric este utilizat numai în varianta numeric ă a instrumentului. Convertorul p ătratic și
următoarele filtre redau modelul l ămpii cu incandescen ță de 60 W, 230 V cu filament din wolfram. Filtrul trece
sus de 0,05 Hz serve ște doar la eliminarea componentei continue deoarece sunt m ăsurate numai varia țiile
fluxului luminos, iar filtrul trece jos de 35 Hz reprezint ă caracteristicile dinamice ale l ămpii cu incandescen ță.

Al doilea rând din figura 5 modeleaz ă răspunsul uman la varia țiile de flux luminos. Reac ția ochiului și cea a
creierului este modelat ă utilizând un filtru trece band ă având urm ătoarea form ă:

)/s()/s(/s
s ss k)s(K
4 32
2
121
1 11
2 ω ωω
ωλω
+⋅++⋅
+⋅⋅+⋅⋅= ,

Modelul l ămpii cu
incandescen ță Tensiunea din
rețea

Modelul reac ției
omului

Prelucrarea
statistică a senzației
instantanee de flicker Pst
Fig. 4 − Operații pentru determinarea nivelului de flicker P st .
Convertor A/N
(versiune
numerică) Tensiunea
din rețea

Convertor
pătratic
Filtru trece – sus
Filtru trece – jos
Varia ția fluxului luminos
Filtru de ponderare

Convertor
pătratic
Filtru trece – jos
Nivelul de flicker

Evaluare curb ă
CPF

Evaluare Pst Pst
Fig. 5 − Structura instrumentului UIE pentru m ăsurarea nivelului de flicker.

Măsurarea nivelului de flicker

4

în care, pentru o lamp ă incandescent ă de 60 W, 230 V:
k = 1,74802
λ = 2⋅π⋅4,05981
ω1 = 2⋅π⋅9,15494
ω2 = 2⋅π⋅2,27979
ω3 = 2⋅π⋅1,22535
ω4 = 2⋅π⋅21,9

Acest filtru a fost proiectat pe baza st udiilor psiho-fiziol ogice privind influen ța variațiilor fluxului luminos
asupra omului. Studiile au inclus analiza efectelor frecven ței și amplitudinii varia țiilor fluxului luminos asupra
omului. Convertorul p ătratic și filtrul trece jos de 0,53 Hz modeleaz ă efectul de iritare determinat de varia țiile de
flux luminos.
În figura 6 este redat r ăspunsul, ca amplitudine, al tuturor filtrelor utilizate în acest instrument.

Cel de al treilea rând din figura 5 indic ă zona de procesare statistic ă numerică. Evaluarea valorii P
st se bazeaz ă
pe determinarea curbei de probabilitate cumulat ă (CPF – Cumulative Probability Function ) pe durata de
observație. Metoda de evaluare a curbei CPF este indicat ă în figura 7.

Filtru trece sus de 0,53 Hz
Filtru trece jos de 35 Hz
Filtru de ponderare
Filtru trece jos de 0,53 Hz 1,2

1,0

0,8

0,6

0,4

0,2 Amplificare
10 20 30 40 50
Frecvența [Hz]
Fig. 6 −Răspunsul în amplitudine al filtrelor unui flickermetru.
s(t)
t1 t2 t3 t
Intervalulul de observare (s) T= 10 min
Nivelul flickerului instantaneu Intervalul procentual de timp Intervalul procentual de
în care semnalul este între timp în care s(t) a depășit
praguri pragurile corespunz ătoare

Fig. 7 − Procesul de evaluare a curbei CPF t1 + t2 + t3
T ⋅100 %

Măsurarea nivelului de flicker

5

Curba din partea stâng ă indică nivelul de flicker instantaneu (axa y) în funcție de timp (axa x), pentru o durat ă de
observare de 10 minute. Linile orizontale reprezint ă pragurile care sunt utilizate pentru a grupa datele m ăsurate,
care sunt indicate în partea dreapt ă a figurii. Aici axa x reprezint ă valori procentuale din intervalul de observare
în care valorile discrete instantanee dep ășesc pragurile corespunz ătoare (a se vedea grupul cel mai de jos).

În practic ă, după ce au fost colectate e șantioanele pentru intervalul de observare de 10 minute, pragurile sunt
setate pentru valorile procentuale, care sunt dep ășite cu o probabilitate de 0,1% ; 1% ; 3% ; 10% și 50% din
durata intervalului de observare de 10 minute. În continuare în text, aceste valori procentuale sunt notate P0,1 ;
P1 ; P3 etc. iar indicele „s” (de exemplu P1s , P3s) indică faptul că a fost făcută medierea pe baza urm ătoarelor
relații
3533
80 50 30 5017 13 10 8 6 104 3 22 331 1 70 1
/)P P P( P/)P P PP P( P/)PP P( P/)PP P( P
ss, s, , s
++=++++=++=++=

Pst se calculeaz ă din relația
s s s , st P, P , P , P , P50 3 1 10 080 06570 05250 01340 ⋅+⋅+⋅+⋅ =

Valorile Pst sunt utilizate pentru evaluarea valorii Plt pe un interval lung de observare, pe baza rela ției
313
NP
PN
isti
lt∑
==
în care N este num ărul de intervale Pst pe durata de timp a intervalului de observare a valorii Plt , adică 12 valori
Pst (10 minute) care sunt ne cesare pentru calculul m ărimii Plt (2 ore).

În figura 8 sunt indicate valori m ăsurate ale m ărimii Pst într-un nod al re țelei electrice în care a fost conectat un
cuptor cu arc electric. Se poate observa faptul c ă condițiile de func ționare ale cuptorului influen țează valorlle
mărimii Pst . În acest caz, valorile Pst variază în raport de 15:1.

Pst
Timp [minute]
Fig. 8 − Valorile P st determinate pe durata func ționării unui cuptor cu arc
electric.

Măsurarea nivelului de flicker

6

Calibrarea și verificarea instrumentului pentru m ăsurarea
nivelului de flicker

Măsurarea nivelului de flicker este, a șa cum s-a ar ătat anterior, un proces complex. Dac ă se cere ca instrumente
realizate și proiectate de diferi ți producători să determine rezultate coerente la m ăsurători în teren, atunci este
necesar să fie realizate corect testul de conformitate și procedura de calibrare.

Testul de conformitate necesit ă validarea proiectului, adic ă verificarea corectitudinii model ării și acuratețea
calculelor statistice, la aplicarea unui semnal test predeterminat și monitorizarea semnalului de ie șire
corespunz ător. Semnalul de testare trebuie definit ca o curb ă modulat ă (sinusoidal sau dreptunghiular) ca
amplitudine și frecvență, astfel ca aceasta s ă fie bine reproductibil ă și predictibil ă.

Calibrarea necesit ă reverificarea fiec ărui echipament cu semnale de intrare predeterminate, pentru a se asigura c ă
rezultatul indicat este suficient de precis. Produc ătorii trebuie s ă indice cât de frecvent trebuie repetat ă calibrarea
și să ofere elementele necesare pentru aceasta.

Măsurarea și evaluarea nivelului de flicker în re țeua electric ă
de alimentare

Așa cum s-a men ționat în introducere, principala surs ă de fluctua ții ale tensiunii ( și în consecin ță flickerul
surselor de lumin ă) sunt sarcinile electrice mari.

Mecanismul este prezentat în figura 9.

Tensiunea în punctul de conectare a sarcinii este ma i mic decât tensiunea sursei de alimentare datorit ă căderii de
tensiune.
Zn sarcina Zn Z I U ⋅=
în care
Isarcină – curentul de sarcin ă și
ZZn − impedanța rețelei, văzută din punctul de conectare a sarcinii (a,b).

Deoarece tensiunea între punctele (a, b) este
Zn n ab U U U−=
trebuie observat faptul c ă o variație a curentului de sarcin ă Isarcina , în special componenta sa reactiv ă, determin ă
o variație nedorit ă a tensiunii Uab .

În rețelele electrice reale acest fenomen este mult mai complex, îns ă acest principiu este corect.

De multe ori problema apare fie atunci când este planificat ă conectarea la re țeaua electric ă a unei sarcini care
determină flicker, fie atunci când nivelul de flicker dep ășește limitele prescrise. Solu ția la aceast ă problemă
depinde de parametrii re țelei electrice și de sarcinile conectate, care pot determina efecte negative.

Isarcină
sarcină a
bUab Un
ZZn
Fig. 9 − Influența sarcinii asupra re țelei electrice.

Măsurarea nivelului de flicker

7

Deoarece efectul nu poate fi m ăsurat înainte de conectare, acesta trebuie s ă fie estimat. Problemele de
compatibilitate se rezolv ă conform documentului de standardizare CEI 61000-3-3 [5], în care se consider ă ca
impedanță de referin ță a sursei ZZn cu Re( ZZn) = 0,4 Ω și Im( ZZn)= 0,25 Ω .

În plus, standardul indic ă o metodă pentru îmbun ătățirea evalu ării luând în considerare profilul de modulare a
tensiunii de alimentare, adic ă se calculeaz ă cazul cel mai defavorabil al modul ării pătratice și se impun
modificări pentru alte forme ale curbei de modulare.

În figura 10 este prezentat un profil, tipic pentru un motor de ac ționare [5], indicându-se modul în care sunt
determinate varia țiile mari de tensiune ∆U pentru calculul valorii d = ∆U/U
ab . Valorile parametrilor echivalen ți
depind de m ărimile t1 ; t2 , t3 etc., așa cum este indicat în standard. Calculul valorii efective a tensiunii este
efectuat pe fiecare semiperioad ă.
Standardul [5] impune :
♦ valoarea indicatorului de flicker de scurt ă durată P
st ≤ 1 ;
♦ valoarea indicatorului de flicker de lung ă durată Plt ≤ 0,65 ;
♦ valoarea sta ționară a variației relative a tensiunii d ≤ 3% ;
♦ valoarea maxim ă a variației relative a tensiunii dmax ≤ 4%.
♦ valoarea m ărimii d pe durata varia ției de tensiune nu trebuie s ă depășească 3% pentru o durat ă mai mare
de 200 ms.
În cazul în care sarcina determin ă variații ale tensiunii U
ab cu o frecven ța mai mic ă de o dată pe oră sau dacă
variațiile au loc datorit ă unor comuta ții manuale, atunci valoarea admis ă crește până la 33%. Este important de
reținut faptul c ă este considerat ă o tensiune constant ă a rețelei, adică în absen ța sarcinii de verificat, nu apar
fluctuații ale tensiunii re țelei electrice.

Fenomenul de flicker nu este aditiv − nu pot fi realizate opera ții matematice asupra rezultatelor m ăsurătorii
mărimilor Pst sau Plt .

Concluzii

Flickerul a fost o problem ă în rețelele electrice de la apari ția lor. Din anii 1980, progresele în în țelegerea
fenomenului și a procesului de percep ție au condus la standardizarea metodelor de m ăsurare și a instrumentelor,
ceea ce a permis m ăsurarea veridic ă a flickerului. Instrumentele moderne, folosind tehnici de procesare numeric ă
rapidă a semnalelor permit în prezent evaluarea și rezolvarea rapid ă a problemelor de flicker. Uab
10 ms Timp t ∆U
∆Umax
Fig. 10 − Exem plu de profil de sarcin ă [5].Tensiunea de alimnetare

Măsurarea nivelului de flicker

8

Bibliografie
[1] *** Guide to Quality of Electrical Supply for Industrial Installations, Part 5, Flicker and Voltage
Fluctuations, Power Quality Working Group WG2, 2000.

[2] *** IEC 60868 , Flickermeter, Functional and Design Specifications, 1986 .

[3] *** IEC 60868-0, Amendment 1, Flickermeter, Functional and Design Specifications, 1990 .

[4] *** IEC 61000-4-15:1997 , Electromagnetic Compatibility (EMC) – Part 4: Testing and Measurement
Techniques – Section 15: Flickermeter – Functional and Design Specifications.

[5] *** IEC 61000-3-3:1995 , Electromagnetic compatibility (EMC) – Pa rt 3: Limits – Section 3: Limitation
of Voltage Fluctuations and Flicker in Low-voltage Supply Systems for Equi pment with Rated Current
≤ 16A .

[6] Mombauer W: EMV Messung von Spannugs-sc hwankungen und Flickern mit dem IEC-Flickermeter, VDE
VERLAG, Berlin und Offenbach 2000.

Parteneri de Referin ță & Fondatori*

European Copper Institute* (ECI)
www.eurocopper.org

ETSII – Universidad Politécnica de Madrid
www.etsii.upm.es

LEM Instruments www.lem.com

Akademia Gorniczo -Hutnicza (AGH)
www.agh.edu.pl

Fluke Europe
www.fluke.com

MGE UPS Systems
www.mgeups.com

Centre d'Innovació Tecnològica en
Convertidors
Estàtics i Accionaments (CITCEA)
www-citcea.upc.es

Hochschule für Technik und Wirtschaft*
(HTW) www.htw-saarland.de

Otto-von-Guericke-Universität
Magdeburg www.uni-magdeburg.de

Comitato Elettrotecnico Italiano (CEI)
www.ceiuni.it

Hogeschool West-Vlaanderen Departement PIH
www.pih.be

Polish Copper Promotion Centre*
(PCPC)
www.miedz.org.pl

Copper Benelux*
www.copperbenelux.org

International Union for Electricity Applications (UIE)
www.uie.org

Università di Bergamo*
www.unibg.it

Copper Development Association* (CDA UK)
www.cda.org.uk

ISR – Universidade de Coimbra
www.isr.uc.pt

University of Bath
www.bath.ac.uk

Deutsches Kupferinstitut* (DKI)
www.kupferinstitut.de

Istituto Italiano del Rame* (IIR)
www.iir.it
University of Manchester Institute of
Science and Technology (UMIST)
www.umist.ac.uk

Engineering Consulting & Design* (ECD)
www.ecd.it

Katholieke Universiteit Leuven* (KU Leuven)
www.kuleuven.ac.be

Wroclaw University of Technology*
www.pwr.wroc.pl

EPRI PEAC Corporation
www.epri-peac.com

Laborelec
www.laborelec.com

Consiliul de redac ție

David Chapman (Chief Editor) CDA UK david.chapman@copperdev.co.uk
Prof Angelo Baggini Università di Bergamo angelo.baggini@unibg.it
Dr Araceli Hernández Bayo ETSII – Universidad Politécnica de Madrid ahernandez@etsii.upm.es
Prof Ronnie Belmans UIE ronnie.belmans@esat.kuleuven.ac.be
Dr Franco Bua ECD franco.bua@ecd.it
Jean-Francois Christin MGE UPS Systems jean-francois.christin@mgeups.com
Prof Anibal de Almeida ISR – Universidade de Coimbra adealmeida@isr.uc.pt
Hans De Keulenaer ECI hdk@eurocopper.org
Prof Jan Desmet Hogeschool West-Vlaanderen jan.desmet@howest.be
Dr ir Marcel Didden Laborelec marcel.didden@laborelec.com
Dr Johan Driesen KU Leuven johan.driesen@esat.kuleuven.ac.be
Stefan Fassbinder DKI sfassbinder@kupferinstitut.de
Prof Zbigniew Hanzelka Akademia Gorniczo-Hutnicza hanzel@uci.agh.edu.pl
Stephanie Horton LEM Instruments sho@lem.com
Dr Antoni Klajn Wroclaw University of Technology antoni.klajn@pwr.wroc.pl
Prof Wolfgang Langguth HTW wlang@htw-saarland.de
Jonathan Manson Gorham & Partners Ltd jonathanm@gorham.org
Prof Henryk Markiewicz Wroc law University of Technology henryk.markiewicz@pwr.wroc.pl
Carlo Masetti CEI masetti@ceiuni.it
Mark McGranaghan EPRI PEAC Corporation mmcgranaghan@epri-peac.com
Dr Jovica Milanovic UMIST jovica.milanovic@umist.ac.uk
Dr Miles Redfern University of Bath eesmar@bath.ac.uk
Dr ir Tom Sels KU Leuven tom.sels@esat.kuleuven.ac.be
Prof Dr-Ing Zbigniew Styczynski Universität Magdeburg Sty@E-Technik.Uni-Magdeburg.de
Andreas Sumper CITCEA sumper@citcea.upc.es
Roman Targosz PCPC cem@miedz.org.pl

European Copper Institute 168 Avenue de Tervueren
B-1150 Brussels
Belgium

Tel: 00 32 2 777 70 70 Fax: 00 32 2 777 70 79 Email: eci@eurocopper.org
Website: www.eurocopper.org
Societatea Inginerilor Energeticieni din România
No. 1, Lacul Tei Avenue, PO/BOX 30-33
020371 Bucharest
Romania

Tel: 4 0722 36 19 54 Fax: (4 021) 610 52 83
Email: office@sier.ro
Websites: www.sier.ro

Membră a
E U R E L œœœ œœœ œœœ œœœ
Dr eng Andrzej Bien

AGH-UST Al. Mickiewicza 30 30-059 Kraków
Poland
Tel: (012) 617 28 73 Fax: (012) 633 22 84
Email: abien@uci.agh.edu.pl
Web: www.agh.edu.pl Prof Zbigniew Hanzelka

AGH-UST Al. Mickiewicza 30 30-059 Kraków
Poland
Tel: (012) 617 28 78 Fax: (012) 633 22 84
Email: hanzel@uci.agh.edu.pl
Web: www.agh.edu.pl