Perspectivele Turismului Montan Si Rural In Romania

CUPRINS

LISTA FIGURILOR ȘI IMAGINILOR………………………………………………………………..5

INTRODUCERE………………………………………………………………….……..6

CAPITOLUL 1

DATE GENERALE PRIVIND TURISMUL……………………………………………..7

1.1 Concepte și definiții……………………………………………………………………………….7

1.2 Începuturile turismului……………………………………………………………………………8

1.3 Dezvoltarea turismului în decursul ultimilor ani………………………………………..8

CAPITOLUL 2

ROMÂNIA TURISTICĂ…………………………………………………………………………11

2.1 Localizare România……………………………………………………………………………..11

2.2 Patrimoniului turistic deținut de România……………………………………………….17

2.2.1 Patrimoniu natural…………………………………………………………………..17

2.2.2 Componentele patrimoniului antropic……………………………………….19

2.3 Formele de turism………………………………………………………………………………..21

2.4 Protecția și conservarea mediului…………………………………………………………..23

2.4.1 Starea mediului………………………………………………………………………23

2.4.2 Impactul dezvoltării economice asupra mediului………………………..23

2.5 Promovarea eficientă a ofertei turistice pe timp de criză……………………………25

2.6.Tendințele turiștilor………………………………………………………………………………25

2.7 Analiza SWOT a României privită ca destinație turistică ……..…………..…26

2.7.1 Îmbunatatirea Imaginii țării-metode………………………….……27

2.8 Potențialul turistic……………………………………………………………28

2.8.1 Potențialul turistic natural …………………………………………………..28

2.8.2 Potențialul turistic antropic…………………………………………………29

2.9 Previziuni privind evoluția turismului…………………………………………………….30

CAPITOLUL 3

PARCUL NAȚIONAL RETEZAT-HUNEDOARA……………………….…35

3.1 Așezare- limite județul Hunedoara…………………………………………..35

3.1.1 Relieful……………………………………………………………..35

3.1.2 Obiective turiști ce…………………………………….……………36

3.2 Retezat-Parcul Național Retezat……………………………….…………….36

3.2.1 Caracterizare geografică a munților Retezat……………….………37

3.2.2 Istoria PNR…………………………………………………..……..37

3.2.3 Fauna……………………………………………………………….40

3.2.4 Vegetația……………………………………………….………..…42

3.2.5 Flora și comunități de plante……………………………….………43

3.2.6 Relieful……………………………………………….……….……44

3.2.7 Reteaua hidrografică…………………………………………..……45

3.2.8.Alcatuirea geologică……………………………………………….45

3.2.9 Clima……………………………………………………………….46

3.3 Ocrotirea naturii în Parcul Național Retezat………………………………….46

3.4 Sezonalitatea cererii și consumului turistic…………………………………47

3.4.1 Cauzele sezonalității………………………………………………..47

3.4.2 Strategii pentru echilibrarea cererii cu oferta turistică………….….47

3.5 Dezvoltarea durabilă………………………………………………………….48

3.6 Turismul rural………………………………………………………………..49

3.6.1 Evoluția turismului rural………………………………………..….50

3.6.2 Tendințele turismului rural românesc pentru 2013…………………50

3.6.3 Promovarea și importanța acesteia în turismul rural………………..50

3.7. “La Cărări” – turism rural……………………………………………..……52

CONCLUZII…………………………………………………………..……….54

PROPUNERI……………………………………………………………………56

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………..58

ANEXE………………………………………………………………………….59

LISTA FIGURILOR, IMAGINILOR ȘI ANEXELOR

Fig. 1.1. Forme de turism………………………………………………………………………….9

Fig. 2.1. Harta Europei de Vest…………………………………………………………………………………………11

Fig. 2.2. Forme de relief România…………………………………………………………………………………….12

Fig. 2.3. Podgoriile Romaniei…………………………………………………………………….14

Fig. 2.3. Harta România-Relief…………………………………………………………………………………………17

Fig. 2.4. Clima României…………………………………………………………………………………………………18

Fig. 2.5. Trepte de vegetație în România…………………………………………………………18

Fig. 2.6. Fauna României…………………………………………………………………………………………………19

Fig. 2.7. Rezervații Naturale-România………………………………………………………………………………19

Fig. 2.8. Analiza SWOT a României…………………………………………………………….26

Fig. 2.9. Sosiri turiști în România……………………………………………………………………………………..31

Fig. 2.10. Vizitatori străini în România……………………………………………………………………………..31

Fig. 2.11. Evoluția sosirilor în structurile de primire turistică……………………………………………….33

Fig. 2.12. Înnoptări în unitățile de cazare în 2012……………………………………………………………….34

Fig. 3.1. Hartă județul Hunedoara………………………………………………………………..35

Imag. 1.1. Potențialul turiști c al României………………………………………..…………… 10

Imag. 2.1. Delta Dunării…………………………………………………………………………13

Imag. 2.2. Rafting pe Jiu…………………………………………………………………………13

Imag. 2.3. Vanatoarea-formă de agreement………………………………………………………16

Imag. 2.4. Complexul Laguna Verde (Balotesti- Fieni)…………………………………………16

Imag. 2.5. Complexul Laguna Verde (Balotesti- Fieni)…………………………………………17

Imag.3.1.Mănăstirea Prislop…………………………………………………………………………………………….36

Imag. 3.2.Retezat-Drăcșanu……………………………………………………………………………………………..36

Imag. 3.3. Lacul Bucura………………………………………………………………………….39

Imag. 3.4. Fauna din Parcul Național Retezat……………………………………………………40

Imag. 3.5. Costum popular specific judetului Alba……………………………………….……..52

ANEXA 1-Hartă localizarea Văii Bucura în cadrul județului Hunedoara……………………….59

ANEXA 2- Hartă localizare Lacul Bucura în Munții Retezat………………………………..….60

ANEXA 3-Programul Național de Dezvoltare Rurală……………………………………………61

ANEXA 4- Exemplu de program de desfășurare a unui eveniment la Cărări……………………62

ANEXA 5- Pliant- Promovarea turismului rural, La Cărări……………………………………..63

INTRODUCERE

Din vechile timpuri au existat multiple preocupări pentru turism. Mai întai datorită necesitătii, oamenii find nevoiți să plece în diferite locuri pentru a putea muncii și trăii, apoi odata cu trecerea timpului și cu schimbările survenite de-a lungul vremurilor asupra existenței umane și a modului de viață această practică a devenit o preocupare binevenită, de plăcere ,fiind considerate un prilej bun pentru odihnă, petrecerea timpului liber, recreere.

Fiecare individ al societății este diferit în felul său față de restul oamenilor, fie prin domeniul de activitate, fie prin mediul unde locuiește și trăiește, lucru care lasă o importantă amprentă asupra comportamentului indivizilor; mai mult decât atât se face diferență și prin modul de gândire și prin multitudinea de opinii în ceea ce privește petrecerea timpului liber. Unii dintre ei preferă muntele, alții marea; unii preferă agitația, aglomerația, alții liniștea;din acest motiv se crează o mulțime de tipuri de turiști.

Astfel, tot mai mult se pune accentual în zilele noastre pe identificarea nevoilor oamenilor în ceea ce privesc serviciile turiști ce; o identificare corectă a “pretențiilor” turiștilor sau a potențialilor turiști constituie un punct de plecare important în satisfacerea corectă și completă a cererii turiști ce, și nu numai că atrage clieni noi; ci și mai important ii menține pe cei deja existenți. În România avem aproape tot ce ne trebuie pentru ca această țară să fie în topul destinațiilor turiști ce din Europa.Avem ingredientele necesare unei țări minunate care să ne ofere un turism variat ,în plus, și oamenii sunt minunați,primitori,amabili; dispuși să ofere informații despre locurile frumoase găzduite de teritoriul țării noastre,despre obiceiuri și istoria locurilor. Deci, odată ce le avem pe toate acestea,numai problema timpului mai este pană când România va deveni o destinație tot mai sus pe scara importanței în Europa.

Oamenii își doresc să depașească mediul cotidian, să caute locul potrivit pentru relexare,pentru acumularea de noi cunoștinte și să călătorească în locuri unde vor descoperii ce nu au mai văzut și nu au mai întâlnit încă.

Datorită civilizației contemporane turismul va contribui tot mai mult în scopul sensibilizării oamenilor față de locurile și oamenii vizitați, la cultivarea unui climat de bună întelegere între oameni,tocmai datorită puterii de convingere pe care contactul cu populația o are asupra turismului; populație existentă în locurile alese ca destinație în călătorii.

Am ales această temă deoarece turismul a devenit o sursă economică tot mai importantă pentru numeroase țări,inclusiv și pentru România. în afara acestui aspect, turismul pune în valoare frumusețile autohtone și ne îndeamnă să cunoastem spațiul în care trăim. Prin turism se crează o bună legatură între ținuturile țării,ele colaborând și împartășind tradiții specific fiecarei zone.

Acum sau peste câțiva ani România va valorifica potențialul turistic de care dispune și va reuși să fie prezentă pe harta turiști că a lumii ca fiind o importantă destinație,atat în scop de vacanță dar și în scopul organizării de evenimente.

CAPITOLUL I

1. DATE GENERALE PRIVIND TURISMUL

1.1. CONCEPTE ȘI DEFINIȚII:

Turismul din punct de vedere etimologic:

În limba greacă „tur” (tornos) are sensul de cerc – mișcare în jurul unui punct central, a unei axe; în limba latină „tur” (turnare). în limba engleză cuvantul „tour” a căpătat semnificația acțiunii de mișcare în cerc. în concluzie un „tur/tour” are semnificația de calatorie dus-întors, iar cel care o întreprinde poartă numele de „turist”.

Pentru conceptul de turism nu există o singură definiție, ci de-a lungul timpului au fost încercate mai multe variante.

În anul 1910 a fost scrisă o definiție a turismului , ca fiind: “fenomen care desemnează legaturi economice între rezidenții temporali și străini aflați într-o zonă turiști că”.

Turismul este călătoria ce se realizează cu scopul recreării, afacerilor sau pentru odihnă.

Organizația Mondială a Turismului (O.M.T) definește turistul ca fiind persoana care călătorește sau locuiește în afara zonei de reședință permanentă pentru o perioadă de cel puțin 24 de ore dar nu mai mare de un an consecutiv, în diferite scopuri precum recreerea, afacerile, sau orice altceva care nu au legatură cu activitățile remunerate în localitatea vizitată.

Turismul,se poate spune că a devenit activitatea de recreere la nivel global și de petrecere a timpului liber.

Pe plan mondial, turismul reprezintă cea mai puternică ramură economică, deoarece în anul 2004,conform Organizației Mondiale de Turism s-a obținut în acest sector o cifră importantă de venituri.

In anul 2008 s-a consemnat o creștere de 1,9% față de anul 2007 în ceea ce privesc veniturile din turism. Pe plan internațional încasările din turism au o evoluție pozitivă de la an la an. Printre avantajele oferite de această ramură economică se evidentiază și faptul că este unul din cei mai importanți angajatori.

Unii autori consideră că termenul de “turism” și termenul de “călătorie” sunt sinonime; acestea pot fi și sinonime dar se pot și diferenția atunci cand se referă la o destinație anume sau la un scop bine definit.

În urma recesiunii, după anul 2000 economia mondială a fost afectată, astfel că s-a produs o încetinire puternică a cererii turiști ce începand cu luna iunie a anului 2008, fapt manifestat prin scăderea sosirilor pe plan mondial cu 2% pe timpul verii. Această evoluție negativă s-a intensificat în 2009 foarte mult datorită apariției virusului AH1N1 producandu-se un declin mondial de 4% în 2009 cu 880 milioane de sosiri la nivel internațional, iar încasările din turism au scăzut cu 6%.

În foarte multe țări precum: Egipt, Grecia, Liban, Spania, și Tailanda turismul este vital, deoarece acesta are aport financiar considerabil realizat din afaceri cu bunuri și servicii associate turismului.

În ramura serviciilor turiști ce sunt incluse serviciile de transport: transportul aerian, croazierele,taxiurile; și serviciile ospitaliere.

1.2. ÎNCEPUTURILE TURISMULUI

Mai întâi au existat motivații practice (locuri bogate în vânat sau adecvate agriculturii, ținuturi aflate în imediata apropiere a apelor sau catastrofe naturale) ce i-au determinat pe oameni să se deplaseze, dar acestea s-au schimbat odată cu intervenția sedentarismului în viața oamenilor.

În Egiptul Antic și în alte culturi vechi de pe toate continentele existau, deja, pelerinaje la templele divinităților (ex: pelerinajul musulmanilor la Mekka/Mecca numit Hadsch sau întâlnirea hindușilor pentru baia rituală în Gange).

Alte motive de a călători au fost comerțul extern și menținerea relațiilor politice și economice cu coloniile sau cu alte ținuturi dependente. Încă din vremea romanilor existau localități celebre, renumite stațiuni pentru cei bogați (Baiae). Romanii bogați posedau proprietăți în provincii, pe care din timp în timp le vizitau. Nordicii călătoreau în Groenlanda și America, Arabii pe tot cuprinsul Oceanului Indian. Nu rareori, pe atunci, călătoriile erau percepute ca agresiuni de către localnici.

Europa și-a revenit lent după invazia barbarilor (motivul „călătoriei”: condiții mai bune de viață) din declinul politic și economic (în timp ce stabilitatea prevala în China și Japonia). Curând se dezvoltă în Europa un bogat turism religios. De-a lungul rutelor de pelerinaj și în localitățile favorizate de poziția lor geografică pe aceste trasee (porturi, intersecții de drumuri comerciale) s-au înființat pe toate continentele centre comerciale, care i-au readus pe comercianți.

Cuvântul turism/tourism este utilizat începând din anul 1811 iar cel de turist/tourist este atestat din 1840. În anul 1936, Liga Națiunilor a definit turistul străin ca fiind „cineva care călătorește în străinătate pentru o perioadă de timp mai lungă de 24 de ore.” Succesoarea acesteia Națiunile Unite, a completat această definiție specificând durata maximă de 6 luni.

1.3. DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN DECURSUL ULTIMILOR ANI

În ultimele decenii turismul a evoluat considerabil ,în special pe piața de lux bazându-se pe voiaje de scurtă durată. Această latură a turismului se manifestă în special pentru turiștii cu venituri ridicate,cu gusturi rafinate,educați și cu timp de odihnă considerabil. Calitatea superioară a serviciilor turiști ce face diferența în ceea ce privește cererea, fragmentând piața turiști că,astfel turiștii solocitând stațiuni liniștite pentru petrecerea concediilor în familie, pretinzând versiuni specializate. Diferite tipuri de turism au devenit mult mai accesibile datorită dezvoltării tehnologiei și a infrastructurii de transport: avioane cu reactive,linii de zbor low-cost, și aeroporturi mult mai ușor accesibile. Organizația Mondială a Sanatatii apreciază că în fiecare moment se află în avion peste 500.000 de persoane. Modificările în stilul de viață, de exemplu vârsta de pensionare au intervenit în susținerea turismului de-a lungul întregului an; acest fapt reducand sezonalitatea cererii. Pentru ca ofertele de pachete turiști ce să fie accesibile turiștilor unele site-uri au început să ofere pachete personalizate turiștilor. Nici regresiunile în turism nu sunt de neglijat; o astfel de situație a fost creată datorită atacului din 11 septembrie, amenințări teroriste destinate destinațiilor turiști ce, precum și tzunamiului din 26 decembrie 2004, și cutremurul din 2004 din Oceanul Indian , în urma căruia mulți turiști au avut de suferit sau chiar și-au pierdut viața,afectând astfel turismul din țarile asiatice.

Tendințe

În urma recesiunii din anul 2000, sosirile internaționale au suferit o mare scădere începând cu anul 2008. Ascensiunea din anii 2007, 2008 a fost de doar 3,7 procente pe primele 8 luni din 2008.

Ca rezultat al raporturilor, ramura hotelieră, de asemeni a semnalat o reducere, gradul de ocupare a camerelor fiind în continuu declin. Datorită deteriorării situației economice globale în mod dramatic în timpul lunilor septembrie și octombrie ca, era de așteptat ca trendul să continue în 2008 și 2009. Situatia aceasta s-a intensificat prin faptul că pe durata primelor 4 luni din anul 2009 numărul sosirile au scăzut la 8%, unele regiuni fiind afectate și mai mult, datorită influenței virusului AH1N1.

Forme de turism

În anul 1941, Hunziker și Krapf au definit turismul ca „sumă a fenomenelor și relațiilor ce provin din călătoriile și șederile non-rezidenților, atâta timp cât ele nu conduc la stabilire permanentă și nu au legătură cu nici un fel de activitate remunerată.”

În 1981, Asociația Științifică Internațională de Experți în Turism a definit turismul ca fiind activități particulare selectate benevol și manifestate în afara zonei de rezidență. În anul 1994.

Națiunile Unite în Recomandări privitoare la Statistica în Turism (Recommendations on Tourism Statistics) a clasificat turismul după cum urmează:

turism intern, referindu-se la rezidenții din țara respectivă care călătoresc în propria lor țară;

turism emițător, cu referire la turiștii rezidenți care călătoresc în țări străine;

turismul receptor, care implică non-rezidenții ce vizitează țara.

Fig. 1.1. Forme de turism

Turismul în România

România are un important potențial turiști c. Pornind de la o mare varietate de forme de relief precum: izvoare de apă minerală și termală, lacuri folosite pentru agrement, natație și pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat în păduri bogate de foioase și conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane ce depășesc 2.000 m la cele de câmpie întinsă și mănoasă, litoral cu plaje îmbietoare și valuri răcoroase și zone protejate ca cele din Delta Dunării) la care se adauga interesanta istoria a poporului român ce se reflectă în numeroase mărturii materiale și spirituale ( muzee, monumente, biserici, mânăstiri, cetăți antice și medievale, portul popular, țesături, ceramică, etc.) elementele patrimoniale românești atrag atenția a numeroși vizitatori din toate colțurile lumii.

În acest an peste 1/3 dintre europeni intenționează să meargă în călătorii sau în concediu. Un studiu Eurobarametru informează că în proporție de 41% dintre europeni doresc să își petreacă vacanțele în țara lor.

Imag. 1.1. Potențialul turiști c al României

Antonio Tajani, comisarul European pentru industrie și antreprenoriat consideră contribuția turismului promițătoare la sectorul economic.

Conform studiului mai sus menționat, 75% dintre europeni intenționează să plece în călătorie sau în concediu, iar 34% își vor adapta concediul la situația economică. Majoritatea (42%) intenționează să isi petreacă între 4 și 13 nopți de concediu în afara domiciliului actual.

În Malta, doar 48% dintre persoanele chestionate intenționează să plece în concediu; proporția urcă la 91% în Germania și la 90% în Austria.

În ceea ce privește principala perioadă de concediu prevăzută pentru acest an, 27% dintre europeni înțeleg să meargă în altă țară a UE, iar 18% într-o țară din afara UE.

Pentru persoanele ce doresc să plece în alta tara pentru a-si petrece concediile cea mai cautata tara este Spania ,urmată de Italia și Franța, ca și în 2012. Anul trecut, 71% dintre europeni au călătorit fie în interes de serviciu, fie în concediu. Dintre cei care nu au plecat, 46% au invocat rațiuni financiare.

Acest studiul a fost realizat în luna ianuarie, 2013 în țările membre ale UE și în alte șapte state, pe un eșantion de peste 30.000 de persoane.

CAPITOLUL II

2. ROMÂNIA TURISTICĂ

2.1. LOCALIZARE ROMÂNIA

În sud-estul Europei este localizată România ,pe Dunărea inferioară. România este situată în sud-estul Europei, în nordul Peninsulei Balcanice, pe Dunărea Inferioară. Se află la paralela 45’ latitudine nordică și meridianul 25’ longitudine estică. Are ieșire spre Marea Neagră.

România se învecinează cu : Republica Moldova la est și nord-est, Ucraina la nord, Ungaria la vest și nord-vest, Iugoslavia la sud-vest și Bulgaria la sud. La sud-est România face vecinătate cu Marea Neagră. Între aceste limite, țara noastră se întinde pe o suprafață de 238.391 kmp. Potrivit ultimelor date publicate de Institutul National de Statistica, populatia stabila a Romaniei la 1 martie 2013 era estimata la:18.683.211 în scadere cu 22.870[] față de 1 februarie 2013.

Fig. 2.1. Harta Europei de Vest

Relieful este “stratificat” în trei trepte ce coboară dinspre arcul Carpaților spre Dunăre, Prut și granița de vest. Cele trei trepte de relief sunt ămpărțite în mod egal, și sunt dispuse sub formă de amfiteatru. munte, deal și câmpie. Punctele definitorii ale reliefului românesc sunt Munții Carpați, fluviul Dunărea și Marea Neagră.

Fig. 2.2. Forme de relief România

Litoralul ce aparține României are 244 km, mare parte din acesta servind ca plajă ce aparțin județului Constanța. Însă nici la capitolul munți nu stăm mai prejos, altitudinea maximă în țara noastră fiind de 2. 544 m în Vârful Moldoveanu din Făgăraș, întreg lanșul muntos măsurând peste sute de km.

Turismul în România se caracterizează prin sezonalitate. Clima și relieful favorizează acest aspect. Vara, turismul preferat este la litoralul Mării Negre,în Delta Dunării,și stațiunile balneo-climaterice de odihnă și tratament și cele montane. Iar iarna, turismul se restrânge la nivel montan.

Carpații dețin o impornantă varietate de roci: șisturi cristaline, granite, calcare, roci vulcanice etc., acestea dau naștere unei mari diversități de forme, goluri alpine, abrupturi, văi și circuri glaciare, versanți împăduriți, creste calcaroase și chei.

Carpații sunt divizați în 3 mari grupe: Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali, piesele acestei colecții geografice au și câteva bijuterii strălucitoare: Munții Rodnei cu forme ale glaciațiunilor din cuaternar; Rarău-Giumalău, cu ale sale „Pietrele Doamnei”; Ceahlăul, cu formele de legendă modelate în conglomerate, de vânt și de ploaie; calcarele Hășmașului Mare, cu mândrețea „Pietrei Singuratice” și cu strâmtoarea Cheilor Bicazului, vecine cu Lacul Roșu; Călimanii, cu spectacolul său unic în roci vulcanice de la „Cei 12 Apostoli”, precum și un alt munte vulcanic, Harghita, cu unicatul său, Lacul Sfânta Ana; Ciucașul, cu alte forme sculptate în calcare și conglomerate, ca și scunzii, dar atrăgătorii Munți ai Bârsei (Postăvarul și Piatra Mare), toate acestea adunându-se în lanțul Orientalilor.

În Carpații Meridionali se impun Bucegii, cu singuraticul lor Sfinx și cu bârfitoarele Babe, cu Valea Ialomiței cea cu multe chei; inegalabila Piatră a Craiului, leagănul garofiței și al caprei negre; crestele înalte, văile și lacurile glaciare ale Făgărașului, Parângului și Retezatului, dar și Cibinul, cu iezerele sale și Șureanul cel bogat în peșteri. Cât despre Carpații Occidentali, e de ajuns să spui „Apuseni” și să tresalte în tine un dor de ducă, gândind la chei, peșteri, culmi rotunde, abrupturi de calcar, stâncile Detunatei sau Târgul de Fete; dar nici Munții Banatului nu sunt de lăsat la o parte. La toți acești munți se adaugă și piticii Munți ai Măcinului, din Dobrogea, resturi ale lanțului hercinic, constituiți din roci granitice, care, în ciuda înălțimilor de deal, creează peisaje fascinante.

Râurile, în care România este foarte bogată, formează mai întâi chei și văi pitorești în zona muntoasă, ca apoi să fie domolite, de multe ori, în lacuri de acumulare, în care peștele abundă.

Oricând vrei, în afara normalelor perioade de prohibiție, poți vâna în păduri și în munți, poți arunca undița sau chiar năvodul în apa cristalină a unei ape de munte, în adâncul vreunui râu de câmpie sau pe luciul vreunui lac. Mulți pești fac mândria celor împătimiți: păstrăvul, lostrița, crapul, șalăul, știuca, bibanul, somnul, dar și sturionii de la Gurile Dunării.

Delta Dunării, formată între cele trei brațe prin care Dunărea se varsă în Marea Neagră, este un paradis nu doar prin abundența și puritatea naturală a vegetației și faunei, ci și prin varietatea speciilor de păsări și animale, inclusiv a celor de interes cinegetic.

Imag. 2.1. Delta Dunării

Fiecare etaj de relief își are vegetația să specifică, de la bradul și jneapănul înălțimilor la salcia râului de câmpie, având între ele fagul și stejarul. Pășunilor de munți le iau locul, mai jos, fânețele de stepă și întinsul câmpiilor cultivate sau al dealurilor acoperite cu podgorii.

Peste 400 de rezervații au fost create pentru a proteja această varietate naturală. Câteva dintre ele sunt rezervații de interes mondial: Delta Dunării, Parcul Național Retezat, rezervația Pietrosul Rodnei, Parcul Național Ceahlău, Parcul Național Munții Apuseni.

Munții, dar mai ales zonele de deal, prin izvoarele minerale și cele termale pe care le lasă să iasă la suprafață, au făcut posibilă apariția a numeroase stațiuni balneoclimaterice, între care unora le știi renumele chiar dacă nu le-ai cunsocut: Vatra Dornei, Borsec, Băile Tușnad, Călimănești-Căciulata. În zonele de câmpie, lacurile sărate au creat și ele posibilități specifice de tratament, valorificate în stațiuni (Amara, Balta Albă). Un loc aparte îl au stațiunile din fostele exploatări de sare, între care regină este Slănic Prahova.

Multe ape pot oferi celui care se încumetă, cu o barcă și vâsle, satisfacția unei expediții nautice.

Imag.2.2. Rafting pe Jiu

Câteva lacuri dispun și de „flote” de vaporașe de agrement, pentru excursii pe valuri. Dunărea este un loc excelent pentru astfel de croaziere, pe brațele sale, iar o excursie cu vaporașul în Deltă are un farmec crescut de priveliștile canalelor acoperite de stuf, din care zboară pelicani și zeci de alte feluri de păsări.

Câteva podgorii de renume se află pe dealurile subcarpatice și în podișuri: Cotnari, Panciu, Odobești, Ștefănești-Argeș, Drăgășani, Târnave, iar Murfatlarul și Nicoreștiul obțin vinurile lor din zonele mai joase.

Fig. 2.3. Podgoriile Romaniei.[]

O importantă parte a turismului românesc e datorată valorificării turiști ce a istoriei naționale. Locuit din preistorie (cultura de prund), generând câteva culturi neolitice reprezentative pentru Europa (Cucuteni, Hamangia etc.), pământul românesc are urme adânci din istorie.

Din secolele VII-VI î. Hr., țărmurile Mării Negre au fost ținta colonizatorilor greci, care au fondat aici orașe puternice, decăzute însă, în vreme. În secolul I î. Hr. ia naștere cel mai puternic stat al daco-geților care populau aceste meleaguri: Dacia, condusă de Burebista. Bogăția acestor locuri de la nord de Dunăre i-a ambiționat pe împărații romani să cucerească pământurile mănoase, dealurile cu sare și munții cu aur. În cele din urmă statul dac condus de Decebal a fost cucerit de armatele romane sub comanda împăratului Traian, în războiul din anul 106. O mare parte din Dacia va deveni provincie romană, cu rol important în apărarea imperiului în fața migrațiilor care începuseră să-i amenințe granițele. Capitala Daciei se va muta din Munții Orăștiei, unde existase un puternic complex de fortificații, spre zona deschisă a Ulpiei Traiana Sarmizegetusa.

După liniștirea valurilor de migrații, în fața cărora populația autohtonă a rezistat, încep să-și facă apariția primele forme de organizare statală, în zorii epocii feudale. Se va forma mai întâi Voievodatul Transilvaniei, în secolul X, iar în secolul XIV vor apărea și formațiunile statale de dincolo de Carpați: Moldova și Țara Românească. După nașterea lor, acestea au început să fie amenințate din sudul Dunării, unde ajunsese expansiunea Imperiului Otoman. Secole de continue lupte vor urma, în care Transilvania va intra sub suzeranitatea turcească, iar celelalte provincii românești își vor negocia cu sultanii condițiile subordonării, dar vor reuși să rămână neocupate. Mihai Viteazul va fi voievodul a cărui voință le va uni pentru scurtă vreme pe toate trei, în 1601, în matca vechii Dacii.

Au intervenit apoi și dominația habsburgică asupra Transilvaniei, Banatului și Bucovinei de Nord, precum și cea rusească asupra Basarabiei, la care se adăuga ocuparea Dobrogei de către Imperiul Otoman. Unirea din 1918 a fost ca un act reparatoriu, consfințită de lupta ostașilor români pe fronturile din Carpați.

O istorie atât de plină de evenimente a lăsat semne de neșters, situri istorice existând pe tot cuprinsul României, concentrate și mai evidente în zonele care necesitau o mai bună organizare civilă și o apărare mai eficientă. Așa că ne-au rămas pe tot cuprinsul țării cetăți, fortărețe, turnuri, curți domnești, ba chiar și biserici fortificate, dar și castele și, mai apoi, în vremuri mai liniștite și bogate, palate. Locurile așezărilor antice au, ca răspuns peste timp, orașele de azi; câmpurile bătăliilor de la Rovine, Podul Înalt, Călugăreni, Șelimbăr, au ca replică Oituzul, Mărăști și Mărășești din războiul de Reîntregire. Domeniile nobiliare sau boierești au fost împodobite cu castele și conace, care se păstrează intacte și astăzi.

Toți domnitorii cu credință în Dumnezeu au ctitorit, în timpul domniilor lor, biserici, schituri sau mănăstiri; la fel făceau și marii boieri. Folosind meșterii cei mai iscusiți ai vremii, zidari, zugravi, ei au lăsat peste veacuri comori de arhitectură, în același timp lăcașe de cult în care credința lor se perpetua. Ștefan cel Mare a rămas în legendă pentru obiceiul de a ctitori, după fiecare victorie și chiar înfrângere din războaiele sale, biserici și mănăstiri. Ne-au rămas de la el Mănăstirile Neamțului și Voroneț și încă vreo 40 de alte biserici. Astăzi, mănăstirile pictate din nordul Moldovei sunt un simbol turiști c național. Multe dintre mănăstirile ctitorite de ei au fost și au rămas puternice centre ale ortodoxiei.

Turismul de factură culturală se dezvoltă prin existența muzeelor, caselor memoriale și a monumentelor. E de ajuns să amintim că nu poți vedea Coloana Infinită, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului ale lui Brâncuși, decât la Tg. Jiu. Așa că, urcat în mașină sau în tren, poți umbla de colo-colo printre muzee. []

Pentru că moda retro prinde bine, s-au inventat, pe câteva trasee feroviare de un pitoresc deosebit, excursii cu trenuri de epocă trase de locomotive cu abur. Itinerarele respective, organizate de SNCFR, pleacă din Timișoara, Orșova, Sibiu, Suceava, Târgu Neamț și Târgu Mureș.

Iată cum, plecat în vacanță, ai oricând ce să vezi și ce să faci. Iar pentru cei ce nu au buzunarele foarte pline, campingurile și motelurile sunt cel mai avantajos mod de cazare; rulota sau cortul, hanul sau motelul, pot deveni adăposturi în excursiile prin județele țării.

Vanatoarea și pescuitul Doua forme de agrement ideale integrate în turism.Probabil ca nu intamplator pescuitul și vanatoarea au devenit astazi adevarate hobby-uri pentru multi dintre semenii nostri.

Acești împatimiți sunt dispuși să de-a oricât pentru a-și petrece timpul lor liber în mijlocul naturii, mergând pana la mari sacrificii pentru a-și vedea visul împlinit, fiind nevoiți să-și doteze propriul atelier, spatiu special destinat, cu ustensile, unelte de ultima oră, cât mai eficiente, ca efortul depus să fie răsplatit din plin.

Aceștia își îndreaptă pașii, care încotro, spre a-și încerca norocul, fie la pescuit, dovedindu-și îndemanarea, fie la vânatoare, pentru a-și dovedi dibăcia și sangele rece în lovirea prăzii.

Vânătoarea și pescuitul au reprezentat pentru om primele ocupații, dar au fost, în același timp, și singura sursă de hrană, vorbind, bineînteles, de perioada primitivă (formarea primelor comunități).

Arta vânătoarei a fost și singura metodă prin care își aparau propriile domenii sau își încercau forțele asupra altor triburi, pentru a le domina.

Imag. 2.3. Vânătoarea-formă de agrement

Atât vânătoarea cât și pescuitul sunt 2 forme de destindere, care dacă le folosim rațional, vom putea să ne bucurăm în continuare de avantajele lor, atat noi cât și generațiile care vor urma. Exploatarea lor excesivă și tehnologizată va duce în final la mutilarea ecosistemului în ansamblul său, din care facem și noi parte.

Ustensilele, uneltele, armele de vânătoare au devenit pentru cei care le folosesc adevarate bijuterii, care fac parte din viața lor. Din păcate sunt mulți neinstruiți, tratându-le ca simple obiecte – arme inofensive, iar mânuirea lor defectuoasă, îndeosebi a armelor de vânătoare, duce la accidentarea propriei persoane sau a celor din jur, având de multe ori rezultate nefaste, precum pierderi de vieți omenești și chiar împușcarea exemplarelor ocrotite de lege. Mai sunt cazuri în care mulți dintre noi uită să-și stăpânească propriile instincte animalice și se pretează la tot felul de activități ilegale, cum ar fi molestarea, capturarea, uciderea exemplarelor, cărora legiuitorul le acorda o mare protecție juridiă, declarându-le specii ocrotite de lege.

Pescuitul sportiv din țara noastră a cunoscut în ultimii 10 ani o revigorare vizibilă, proprietarii unor lacuri private avand un rol determinant prin investițiile făcute de aceștia an de an în dezvoltarea fondului piscicol al lacurilor, în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din zonă precum și prin amenajările turiști ce realizate în jurul lacurilor. Astfel, tot mai des întalnim lacuri și bălti care ofera pescarilor partide de pescuit memorabile dar și servicii de campare sau de cazare în căsute de lemn și vile, astfel încat partidele de pescuit se transformă încet – încet în mici concedii de odihnă și agrement pentru pescari și familiile acestora. Putem spune că, prin aceste proiecte individuale, în ultimii ani asistăm la dezvoltarea unei noi ramuri a turismului românesc, pe care noi am denumit-o în mod sugestiv turismul piscicol.

Imag. 2.4. Complexul Laguna Verde (Balotești- Fieni)

Imag.2.5. Complexul Laguna Verde (Balotești- Fieni)

2.2. PATRIMONIULUI TURISTIC DEȚINUT DE ROMÂNIA

2.2.1. PATRIMONIU NATURAL

Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turiști c atât prin valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă. Principalele atracții ale reliefului sunt generate de: – treptele și formele de relief (relieful glaciar, carstic, vulcanic); – stâncile cu formă bizară; – fenomenele geologice. Relieful se constituie atât ca atracție turiști că de sine stătătoare, stimulând practicarea drumeției, alpinismului, odihnei și recreerii, speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial (hidrografic, floră, faună).

Fig. 2.3. Harta România-Relief

Clima – contribuie la crearea ambianței favorabile călătoriei prin: – regimul precipitaților; – temperatura și umiditatea aerului; – nebulozitatea atmosferei; – brizele montane și marine; Clima constituie o condiție de bază pentru practicarea unor forme de turism: • sporturile de iarnă prin prezența, consistența și menținerea stratului de zăpadă; • cura heliomarină; • climatoterapia.

Fig. 2.4. Clima României

c) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivității unei zone turiști ce prin prezența următoarelor elemente de potențial turiști c: – râuri, fluvii, lacuri naturale și antropice; mări, delte și estuare; ape minerale și termominerale și favorizează practicarea turismului de sfârșit de săptămână, de pescuit, de cură heliomarină, de practicarea a sporturilor nautice, de tratament balnear.

d) Vegetația – reprezentată prin păduri, pajiște, arborete prezintă: – o atracție turiști că în sine: parcuri naturale ca destinații de vacantă, parcuri dendrologice, rezervații științifice; – un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului turiști c. Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă, recreere, agrement.

[]

Fig. 2.5. Trepte de vegetație în România

e) Fauna – prezintă din punct de vedere turiști c o importanță: – cinegetică și piscicolă – datorită bogăției și variații speciilor; – estetică – contribuind astfel la creșterea atractivității zonelor vizitate; – științifică – datorită existenței unor specii rare sau pe cale de dispariție protejate în rezervații ți parcuri zoologice și constituie o motivație pentru practicarea turismului de vânătoare și pescuit sportiv, științific, de cunoaștere.

[]

Fig. 2.6. Fauna României

f) Rezervațiile naturale – prezintă importanță: – sub aspect estetic – ca element de atractivitate; – cognitiv – științific ca bază a turismului profesional și de cunoaștere.

Fig. 2.7. Rezervații Naturale-România

2.2.2. COMPONENTELE PATRIMONIULUI ANTROPIC

România dispune de un bogat și valoros potențial antropic, rezultat al existenței și istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spațiu geografic. Componentele potențialului turiști c antropic, care se evidențiază prin atractivitatea și valoarea lor, se grupează în:

A) Potențialul cultural – istoric: • Vestigii arheologice și monumente istorice și de artă; • Elemente de etnografie și folclor; • Instituții și evenimente cultural – artistice;

B) Potențialul tehnico – economic

C) Potențialul socio – demografic.

A. Patrimoniul cultural – istoric

1. Vestigii arheologice și monumente istorice și de arta:

a)Vestigiile arheologice existente pe teritoriul României sunt numeroase, de mare valoare atât pentru istoria, cultura și civilizația poporului nostru, cat și pentru cele universale. Dintre acestea pot fi enumerate: – cetățile dacice: Sarmizegetusa, de la Costești și Blidaru din munții Orăștiei; – cetățile daco – romane: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi, Drobeta, unde se afla și ruinele podului Traian, Dierna Orsova; Napoca (Cluj Napoca), Potaissa (Turda); – cetățile medievale: Sighișoara, Neamț, Suceava, Curtea Veche – Palatul Voievodal din București, Alba Iulia, Targoviște; – cetăți țărănești fortificate: Depresiunea Brașovului, „Tara Bârsei” Rășnov, Bod, Feldioara, Prejmer, Teliu Maierus.

b) Monumentele istorice și de arta de o mare varietate reflecta evaluarea culturii și civilizației autohtone, dar și influentele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat în contract intre cele mai reprezentative se număra: – mănăstirile Bucovina- Sucevița, Moldovița, Voroneț, Humor, Putna, Arbore, Dragomirna, Neamț – Agapia, Varatec, Neamț, Oltenia – Tismana, Horezu, Govora, Cozia; – bisericile: Biserica Neagra din Brașov; „Biserica Trei Ierarhi” din Iași. – bisericile din lemn din Maramureș; Dragomiresti; Rozavlea – castele și palate ca: Bran, Peles, Corvineștilor – Hunedoara, Mogoșoaia, Cotroceni. – monumentele de arta: Ansamblul Sculptural al lui Brancusi de la Marasesti, Turnul Chindiei de la Târgoviște și altele.

2. Elementele etnografice și folclorice: caracterizate prin originalitate, bogăție și varietate, reprezintă o atracție inedita a României. Acestea includ: – arhitectura și tehnica populara specifica, cele din zonele Bucovinei, Tarii Moților, Maramureș, Dornelor; – creație artistica, producția mestesugareasca și artizanul se remarca prin centrele de ceramica de la Horezu, Corund, Oboga, Marginea și altele; centrele de prelucrare a lemnului, încondeierea ouălor, țesutul covoarelor, cojocaritul; – obiceiuri, tradiții populare exemplu: Târgul de Fete de pe Muntele Găina, Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarna de la Sighetu Marmatiei; – costumele populare din zonele Argeș, Muscel, Moldova, Oltenia, Transilvania.

3. Instituțiile și evenimentele cultural – artistice reflecta intensitatea vieții spirituale, tradiția și modernismul în cultura. – edificiile unor instituții culturale ca: Ateneul roman, Operele din București, Timișoara, Cluj, Palatul Culturii din Iași, Bibliotecile din Oradea, Alba Iulia, Casa Sfatului din Brașov; – muzeele și casele memoriale cu profile diverse: științele naturii, istorice, știința și tehnica etnografica și arta. – evenimente culturale de tipul festivalurilor muzicale: George Enescu, Cerbul de Aur, ale filmului, ale teatrului, expoziții și târguri, serbări (Serbările Marii, Serbările Zăpezii); – Case memoriale Ipotești, Mircești, Stupca; – Muzee: Muzeul Brukinthal – Sibiu, Muzeul „Antipa” Suceava; – Palate: Palatul Culturii – Iași; – Biblioteci: biblioteca Bathyaneum – Alba Iulia; – Sate turiști ce: Rucar, Bran, Fundata, Bogdan – Vodă; – Sate cu tradiții folclorice: Huda, Certeze, Prislop. d) Potențialul tehnico – economic include: – baraje de acumulare: Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru, Porțile de Fier; – poduri: Podul de la Cernavoda; – Transfagarasanul și alte elemente tehnico – economice care pot constitui atracții. e) Potențialul socio – demografic cuprinde: – orașele care sunt atractive prin arhitectura specifica, prin valorile de arta pe care le adăpostesc sau evenimentele pe care le găzduiesc: București, Cluj Napoca, Timișoara, Alba Iulia, Oradea, Sighișoara, Iași, Bistrița. – localitățile rurale care pe lângă aceste valori oferă și condiții naturale deosebit de atractive pentru petrecerea timpului liber.

2.3. FORMELE DE TURISM

Formele de turism sunt definite în funcție de mai multe criterii care își pun pecetea asupra individualizării fenomenului turiști c la scara detaliilor sale.

Astfel de criterii sunt:distanța, durata,proveniența turiștilor,numărul practicanților,gradul de organizare,modul de desfășurare,mijlocele de transport utilizate,vârsta turiștilor, și aportul social.

Principalele forme de turism derivate din aplicarea criteriilor susmenționate sunt ilustrate în modelul alăturat:

A. Distanța ca factor al derulării formelor de turism impune trei variante de practicare, și anume: turismul de distanță mică, turismul de distanță mare și turismul de distanță foarte mare.

Turismul de distanță mică ocupă, prin numărul participanților, intensitatea și orientarea fluxurilor primele poziții între formele enumerate. Pentru habitatele urbane, turismul de mică distanță se limitează frecvent la deplasări scurte, cu o durată de câteva ore pana la 1 – 2 zile în zona periurbană. Turismul de distanță are, în principal, un caracter recreativ deși, acolo unde apar resurse curative sau edificii cu funcție atractiva, poate îmbrăca și trăsăturile celorlalte tipuri. Sunt căutate mai ales pădurile, marginile apelor, pajiștile sau poienile. Datorită duratei reduse această formă de turism se practică la sfârșitul săptămânii, dar și în intervalul de câteva ora de la sfârșitul fiecărei zile. Pentru țările din zona temperată maximum-ul se înregistrează vara, când „ieșirile la iarba verde” sunt numeroase. Al doilea maxim, mai atenuat, apare iarna, anotimpul schiului și săniuței. Turismul la distanță mică este foarte sensibil la factorii climatici, vremea frumoasă fiind o condiție esențială a desfășurării lui. Este dificil de estimat practicanții după vârsta, deoarece practică toate categoriile, de la tineri pana la bătrâni. în schimb, din punct de vedere profesional, predomina ușor grupurile sociale cu condiții de uzură psihică mai accentuată. Turismul de distanță mică are un caracter de masă și o eficiență economică rezultată din servicii. Sezonalitatea este pronunțata. Vârfurile cererii în anumite zile și intervale influențează negativ condițiile recreerii prin supraaglomerare.

Turismul de distanță mare cuprinde activitățile desfășurate în afara zonei periurbane sau a localități de reședință, cu mijloace de transport modern. Pentru țările mijloci ca suprafața, el poate fi asimilat cu turismul desfășurat în interiorul granițiilor naturale. Presupune deplasări de sute de km și o durata medie sau lungă. Predomină turismul cultural și de îngrijire a sănătății. Din punct de vedere al provenienței turiștilor este un turism mixt, intern și internațional și antrenează mase largi de persoane în fluxuri orientate spre regiuni sau obiective cu zestre atractivă importantă.

Turismul la distanță foarte mare se desfășoară la nivel continental, de obicei în interiorul unei țări cu o suprafață deosebită (Canada, SUA, Brazilia, China). Este practicat de un număr limitat de persoane, cu venituri superioare mediei și utilizând mijloace de transport rapid sau foarte convenabile. Sunt vizitate resurse și infrastructuri turiști ce de marca (Hawai, Florida, Coasta de Azur). Eficiența acestei forme este foarte ridicată datorită prețurilor foarte mari ale serviciilor și produsului turiști c în general.

B. Durata călătoriei sau sejurului își pune și ea pecetea asupra formelor de practicare a turismului. Dacă distanța la care se deplasează turiștii este dependentă de mărimea veniturilor și a timpului liber, durata actului turiști c este impusă, înainte de orice, de capacitatea de satisfacere în timp a nevoii umane de recreere, refacere și informare. Se detașează, după criteriul temporal, trei forme de turism și anume:

– turismul de scurtă durată (1 – 3 zile) este specific sfârșitului de săptămâna sau unor mici intervale din concediul anual. Predomină în zona periurbană și antrenează cele mai largi grupe de populație. Prin recurgerea la mijloace moderne de transport acest turism se poate practica la distanțe mari (weekend-urile europene în Azore săi în insulele Marii Egee). Ponderea majoră o deține latura recreativă, dar numărul excursiilor cu tentă culturală este în creștere.

– turismul de durată medie corespunde concediului anual, foarte diferit, ca durată, de la o țară la alta îmbracă toate cele patru tipuri descrise, iar deplsările se realizează la mari și foarte mari distante. Practicându-se în concedii și vacanta generoasa, mai ales vara, mari suprasolicitări ale infrastructurii. O mare din activitățile proprii se desfășoară în afara granițelor naționale.

– turismul de durată lungă, peste 30 de zile, este apanajul grupelor de populație cu un timp liber excelent. Predomină turismul curativ. Tot în această formă trebuie inclus turismul de vizitare a rudelor și prietenilor. Actul turiști c se poate desfășură în aceeași localitate, sau localități diferite.

C. După zona de proveniență se individualizează pregnant după forme de turism: inter și internațional.

Turism intern își are aria de desfășurare în interiorul granițelor politico – administrative ale unei tari. Sub raportul numărului de practicanți, acestuia îi revine majoritatea covârșitoare a turiștilor ce vizitează anual țara respectivă (85% Anglia, 30% Franța). Faptul se explică prin acțiunea unui ansamblu cauzal din care nu lipsesc influențele costului, timpul liber, cunoașterea limbii. Turismul intern determină o ierarhizare riguroasă a ofertei fiecărei țari, o diversifică și o testează, recomandând-o turismului internațional.

Turismul internațional presupune desfășurarea activităților din sfera analizată dincolo de hotarele țării de proveniență a turiștilor săi. Cauzele amplificării fluxurilor internaționale de vizitatori sunt multiple. Printre acestea se numără ridicarea gradului de civilizație și bunăstare în numeroase tari; dorința de cunoaștere a unor realități și fenomene noi, vizitarea rudelor și prietenilor din străinătate; modernizarea căilor și mijloacelor de transport; facilitățile oferite de noile state venite pe piața turiști ca a lumii. Pe plan financiar, turismul internațional, prin aportul de valuta, joaca un rol foarte important în balanța economica a tarii receptoare. Unele state precum Spania, Austria, Elveția, datorează acestei forme de turism ceea mai mare parte a intrărilor valutare. Turismul internațional presupune și reclama totodată pe lângă sub fond atractiv aparte, o infrastructura și servicii de înalta calitate. Fiind foarte sensibil la propaganda turiști ca și stabilitatea politica generala.

D. în funcție de numărul rezultatului participanților deosebim turismul individual și turism de grup.

Turismul individual este practicat de o anumită categorie de persoane cu venituri mai mari, ilustrată și în posesia unui mijloc de transport propriu, ceea ce le asigură o independență totală de deplasare. Optând pentru aceasta variantă, turistul se preocupă personal de organizare și efectuarea excursiei, reducându-se comoditatea dar având posibilități să-și modifice traseul și opțiunile de parcurs. Este necesară o distincție între turismul izolat, care călătorește de unul singur, și turistul individual care interprinde călătoria cu membrii familiei sau un grup restrâns de prieteni.

Turismul în grup se caracterizează prin:

Neimplicarea turiștilor în planificare și organizarea actului recreativ, ceea ce sporește comoditatea;

Turiști beneficiază de tarife mai reduse prin facilități de ordin social;

Antrenează categorii diverse ale populației cu cerințe mai modeste față de oferta turistică.

E. în strânsa dependenta cu modul de desfășurare, activitățile turiști ce pot fi: continue, sezoniere sau de circumstanță. Turismul continuu este definit prin luarea în considerare a particularităților de funcționare a infrastructurii și nu opțiunile practicanților. în consecință, putem semnala prezenta unor baze utilizate în tot timpul anului, cum sunt cele din marile orașe, din nodurile principale de transport sau sunt situate de-a lungul unor importante artere de circulație. Turismul sezonier – este specific latitudinilor mijlocii, cu două sezoane optime deplasărilor și recreerii. Desfășurându-se cu predominanță în aer liber, el este dependent de mediul climatic ale cărui însușiri le valorifica de altfel. Pentru Europa, în general apar două variante ale turismului sezonier și anume: turismul estival, cu doua subvariante litoralul și montan și turismul hibernal preponderent montan.

F. Mijlocele de transport reușesc, la rândul lor sa-si pună o pecete proprie asupra modului de desfășurare a activităților turiști ce. Întâlnim, ca urmare, turismul terestru, rutier, feroviar, aerian și naval.

G. în funcție de vârsta turiștilor se evidențiază un turism practicat de elevi și studenți cu tenta recreativa și culturala, de câtre persoanele mature și turismul vârstei a treia, preponderent creativ.

2.4. PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI

2.4.1. STAREA MEDIULUI

Exceptând calamitățile naturale(cutremure,alunecări de teren,inundații, seceta prelungită,etc.) și unele cauze cu caracter conjunctural și episodic(ex: confruntările armate pe unele teritorii), degradarea mediului și a resurselor turiști ce naturale provine de la doua mari grupe de factori:

-factori care sunt urmarea directă e dezvoltării economice;

-factori care provin din folosirea mediului ambient pentru turism și agrement.

2.4.2. IMPACTUL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ASUPRA MEDIULUI

Prima grupă de factori sunt rezultați, în principal, din intensificarea activitatilor industriale, agricole și transport, care afectează atât mediul cât și cadrul general de desfașurare a activităților turiști ce cu componentele potențialului turiști c luate ca entități aparte ,respectiv aerul, apa, solul, vegetați, fauna, peisajele, monumentele naturii și de arhitectură, etc.

* Poluarea aerului produsă de industrie, sursele de impurificare cu repercursiuni asupra potențialului turiști c fiind considerate în ordine descrescătoare a nocivității urmatoarele: industria energetică, metalurgică, chimică, petrochimică, a materialelor de construcție, prelucrarea lemnului, alimentară pot polua resursele ce stau la baza desfășurării de activități specifice tuismului balnear, de odihnă și recreere, cultural, de vânătoare și pescuit sportiv, etc.

În multe din zonele turiști ce importante sursele poluante ale aerului distrug vegetația și peisajul,alungă fauna,atacă clădirile și monumentele pe care se depun.

*Poluarea apei: are implicații grave în cazul poluării apelor mării, lacurilor, râurilor și Deltei Dunării, prin reducerea efectelor relaxante ale acestora și producerea unei scăderi a proprietăților biostimulatorii sau terapeutice. Exemple de această natură le constituie lacurile terapeutice Techirghiol, Nuntași, Amara, Balta Albă, poluarea apelor freatice dulci sau minerale etc.

*Poluarea solului cu poluanți proveniți atât din apa ploilor contaminate cu diferite substanțe echimice, cât și direct, prin deversări de deșeuri, pesticide, îngrășăminte chimice etc. are pe lângă urmările de ordin economic și socio-sanitar și consecințe pentru turism prin degradarea apelor freatice și a oglinzilor de apă utilizate în balneoturism și agrement.

*Poluarea sonoră, pe lângă factorul de risc pe care îl prezintă pentru sănătatea oamenilor,are implicații și asupra turismului, prin disconfortul pe care îl provoacă oamenilor dornici de liniște și odihnă la diversele destinații de sejur.

*Poluarea peisajului se manifestă prin ansamblul factorilor poluanți care are acțiuni distructive asupra elementelor sale componente (vegetație, faună, rețea hidrografică etc.) la care se adauga defrișările nedirijate a pădurilor, depozitarea necontrolată a deșeurilor industrial și menajare, realizarea de construcții neautorizate sau neadaptate la stilul specificarhitectonic zonei etc.

Turismul mai mult ca oricare domeniu de activitate, este dependent de mediul înconjurător, aceasta reprezentând „materia să prima”, obiectul și domeniul de activitate și de desfășurare a sa, purtătorul resurselor sale. Dezvoltarea societății presupune mediul înconjurător la doua tipuri de de gradări:

Unul ca urmare directa a exploziei demografice, a expansiunii orașelor, creșterii considerabile și intr-un ritm rapid înregistrate în industrii, agricultura și alte domenii de activitate amplificării sistemelor de transport, comunicații, exploatări intensive a resurselor naturale

Altul mai puțin agresiv cu caracter sezonier care decurge din folosirea mediului înconjurător pentru activități de turism și agrement.

Aceasta este rezultatul:

concepție greșita de valorificare a unor resurse turiști ce, zone, puncte sau obiecte turiști ce;

presiuni directe a turiștilor asupra peisajului, florei, faunei sau a altor obiective turiști ce pe care le poate deteriora total sau parțial.

În ceea ce privește protecția și conservarea mediului, în România este creat un cadru juridic solid, reflectat în sistemul de legi, hotărâri și alte acte normative care stabilesc principiul, normele generale și speciale, precum și răspunderile ce revin societăților, persoanelor fizice și chiar organelor centrale și de control în acest domeniu. Zonele și stațiunile turiști ce beneficiază de priorități pentru ameliorarea și protecția mediului înconjurător prin măsura și programe speciale, care vizează asigurarea și încurajarea dezvoltării turismului. Când turismul și mediul înconjurător coexistă în armonie, mediul beneficiază de pe urma turismului.

Există multe exemple de acest gen, majoritatea intrând în unul din cele două tipuri: conservarea și reabilitarea mediului.

2.5. PROMOVAREA EFICIENTĂ A OFERTEI TURISTICE PE TIMP DE CRIZĂ

În scopul înțelegerii ideii de promovare pe deplin, pentru început vom face o abordare teoretică a acestei noțiuni.

Totalitatea activităților de marketing care au ca scop simularea și crearea cererii definesc notiunea de promovare, acestea au loc prin intermediul comunicațiilor informative și persuasive ale pieței cu ofertanții.

Patru tipuri de activități alcătuiesc promovarea: în primul rând este publicitatea, apoi vânzarea cu ajutorul eforturilor personale, promovarea prin activități specializate și relațiile publice.

Promovarea are următoarele scopuri: de a răspândi ideile, de a convinge și influența clienții, eficientizarea strategiilor de marketing în scopul atragerii segmentelor noi de piață.

O promovare puternică este foarte importantă în asugurarea succesului de marketing, iar în completare este nevoie și de un preț și un canal corespunzător și evident un bun produs. Cu toate că parcurgem epoca supertehnologiei, când banii ocupă locul I, în multe cazuri evoluția ascendentă a marketingului se datorează ofertei de produse sau servicii bine definite, contra unui cost tangibil și exact, însă este și o altă metodă de actualitate pe piața de criză, numită promovarea Barter.

2.6.Tendințele turiștilor

În urma crizei economice pachetele turiști ce sunt mai ieftine,iar comportamentul turiștilor s-a modificat chiar dacă numărul lor a rămas la fel de mare privind plecările în vacanțe.

Mai jos vor fi menționate câteva schimbări de comportament:

Aleg destinațiile all-inclusive:

Datorită perioadei economice dificile turiștii preferă destinațiile all- inclusive, conform specialiștilor în turism.

Prin all-inclusive elimină necunoscuta prețurilor dintr-o anumită desinație. Nu se mai gândesc la câți bani le trebuie pentru mâncare sau cât costă o cafea acolo conform directorului unei agenții care are în principal clienti cu venituri medii și peste medii.

Își reduc durata vacanței: O altă tendință născută în criză este reducerea perioadei vacanțelor lungi cu cateva zile. Astfel, dacă înainte de criză un turist pleca în vacanță pentru 2 săptămani, acum își ia o vacanță de 10 zile sau daca pleca 10-12 zile, reduce durata la 7-8 zile.

O altă schimbare este diminuarea numarului de vacanțe. Cei care plecau de cateva ori pe an în strainatate mai înlocuiesc un sejur cu o vacante de week-end sau chiar au renuntat la o ieșire.

Caută reducerile când vine vorba de shopping

Specialiștii spun că bugetele turiștilor români pentru distracțiile neincluse în prețul vacanței rămân încă mai mari decat ale vesticilor, în ciuda crizei, dar că aceștia sunt mai orientați să economisească prin diferite metode cum ar fi căutarea discount-urilor atunci când fac cumpărături.

Turiștii romani au în general bugete de peste 150 euro pentru activități extra în vacanțe, iar banii de buzunar se duc cu preponderență spre sesiunile de shopping și activitățile de entertainment, cluburi sau spectacole.

Vânează ofertele speciale

Turiștii au început să fie din ce în ce mai interesați de rezervarea de vacanțe la oferte speciale, chiar last-minute, spunând chiar că în 2010 au asteptat mai mult ca niciodata ofertele de ultima clipă.

În general și pe partea de turism intern clienții au fost extrem de orientați după pachetele ieftine, iar agențiile au venit în întâmpinarea lor cu un lanț de programe speciale anul trecut. De altfel, oficialii Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) au declarat în mai multe rânduri că ofertele speciale au ținut afacerile companiilor pe linia de plutire în această perioadă.

Turiștii de lux mai taie din “extravaganțe”

Și turiștii români de lux au redus bugetele de vacanță în ultimii doi ani, dar au menținut strandardele intacte.

Printre elementele taiate de pe lista cererilor turiști lor de lux s-au numarat ambarcațiunile private sau mașinile scumpe utilizate pentru transferul de la aeroport la hotel.

2.7. Analiza SWOT a României privită ca destinație turistică

Fig. 2.8. Analiza SWOT a României

Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului internațional al României este necesară o analiză a situației actuale a României, ca destinație turiști că internațională din perspectivă de marketing, pentru a putea identifica zonele de acțiune și modalitățile de intervenție.

Punctele forte: constau în potențialul natural: Munții Carpați – diversitate peisagistică, accesibilitate, potențial speologic bogat, complexitate; zona dealurilor subcarpatice și a podișurilor; zona de câmpie; litoralul; Delta Dunării; hidrografie; clima; vegetația; fauna.

Poate fi considerat un punct forte și potențialul antropic: vestigiile arheologice; monumente istorice, de artă și arhitectură; instituții și evenimente cultural-artistice; arta și tradiția populară.

Potențialul balnear, crearea de noi produse turiști ce precum și dezvoltarea și diversificarea capacității de cazare și alimentație sunt de asemenea puncte forte ale României.

Printre punctele slabe: principalele lacune ale turismului, din cauza cărora țara noastră suferă se numără slaba dezvoltare a serviciilor, lipsa utilităților și lipsa investițiilor, a infrastructurii și promovării.

S-a constatat că România nu are o strategie de marketing și promovare coerentă pentru dezvoltarea turismului incoming. De asemenea, România are una dintre cele mai slabe infrastructuri rutiere, hoteliere și aeroportuare din estul Europei și un deficit important în oferta de petrecere a timpului liber în multe regiuni.

România s-a bucurat de numeroase oportunități, cea mai importanta este situarea ei în centrul Europei, o poziție favorabilă, astfel putându-se realiza un turism de tranzit. Oportunități pot fi considerate și intrarea în NATO, aderarea la Uniunea Europeană și siguranța României, comparativ cu alte state europene receptoare de turiști.

Printre amenințările cu care se confruntă România se numără și deteriorarea situației economice din ultima perioada.

“Ceea ce nu se vede (promovează), nu există”.

Investțtia în promovare trebuie facută cu scopul de a prezenta România ca o destinație plină de viață și de culoare. Spre exemplu, la ITB Berlin, standul României a fost negru, complet negru. Dupa parerea mea, acest lucru ne-a facut un deserviciu pentru ca tour-operatorii caută locuri de vacanță, unde turiștii lor să se distreze – «să trăiască viața în roz».Un exemplu în acest sens este și prezentarea standului Romaniei la ITB Berlin. Acesta a fost decorat complet în negru, fiind un dezavantaj pentru că tour-operatorii caută locuri pentru vacanță în care să se distreze turiștii lor,să traiască viața în roz,nicidecum în negru.

Românilor nu trebuie să le mai fie frică de asociarea cu Dracula, personajul putând atrage o mulțime de turiști.

Românii se simt jenați când imaginea României este asociată cu personajul care datorită lui Bram Stoker a devenit celebru, și nu înteleg de ce. în toată lumea, exista milioane de oameni care au citit acest roman sau au vazut ecranizarile lui și care și-ar dori să viziteze România ca să afle mai multe despre această formidabilă legendă. Ne-am putea folosi mai mult de Dracula ca să tragem turiști străini în țară și să le prezentăm atât locurile asociate cu legenda, cât și Delta Dunarii, Transilvania și Bucovina, într-un mod creativ.

În plus, pentru îmbunatățirea turismului românesc numarul agențiilor de turism ar trebui dimensionat corespunzator și conditiile de licențiere înăsprite.

În zilele noastre există 2.500 de agenții de turism pentru 19 milioane de locuitori în condiția în care doar 15% dintre ei călătoresc,este foarte mult ,fiind și dezavantajul turiștilor care pot să fie pacaliți foarte usor. De aceea,un număr de maximum 10 agenții mari și 100-200 de agenții locale ar fi suficiente. Condițiile de licențiere ar trebui să fie mai restrictive, astfel încât turiștii să aibă garanția că vacanțele lor sunt organizate de profesioniști.

2.7.1. ÎMBUNĂTĂȚIREA IMAGINII ȚĂRII-METODE

Întâi de toate trebuie să fie pusă România pe harta turiști că mondială, deoarece acum ea nu este prezentă acolo. Totodată, trebuie îmbunatațită legislația, eliminată birocrația, organizate evenimente, construite autostrazi, aeroporturi, drumuri, hoteluri cu săli de conferințe pentru sute de persoane, piscine, parcuri și locuri de distracție. Trebuie organizate oficii de turism și califict personalul – nu doar ageții de turism, recepționerii, cameristele, persoanele din companiile aeriene, dar și șoferii de taxi, vânzatorii, într-un cuvant toate persoanele care intra în legatură cu turiștii. Trebuie prezentat patrimoniul tangibil și intangibil românesc, conservate și renovate centrele și cladirile istorice și trebuie păstrată țara curată și asigurată siguranța atat în trafic, cât și în orașe și sate.

Agențiile de turism trebuie să fie transparente și ofertele să aiba mereu elemente de noutate și inedit și evident trebuie să investim în marketing și promovare mai mult decât țările cu tradiție în turism ca destinații receptoare.

Principalele obiective turiști ce din România care au potențial de a atrage turiști străini se numară Delta Dunarii, Bucovina, Maramureș, Valea Prahovei, București, Sighisoara și Marea Neagră.

Mai devreme sau mai târziu, România va reuși să valorifice uriașul sau potențial turiști c și va reuși să fie poziționată pe harta turiști că mondială ca o destinație importantă atat pentru organizarea de evenimente, cât și pentru vacanțe.

2.8. POTENȚIALUL TURISTIC

2.8.1. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

Este pus în evidență mai întâi prin varietatea peisajelor din regiunile deluroase și de la contactul cu spațiul montan, iar pe de altă parte de unele obiective aparținând reliefului, hidrografiei și vegetației.

Structura orografică a Subcarpaților:

Se caracterizează printr-un ansamblu de culmi care scad în înălțime de la 900-1200 m în vecinătatea muntelui la 300-400 m înapropierea câmpiei. Înfățișarea lor este foarte diferită fiind determinată de alcătuirea petrografică și de fragmentare de unde și varietatea peisajelor, accesibilitatea și potențialul de habitat ridicat.

În sectoarele alcătuite din gresii, microconglomerate s-au individualizat culmiînalte, vârfuri conice, versanți abrupți (dealurile nord subcarpatice), iar în sectoarele cu roci marno-argiloase, argile, nisipuri slab consolidate au apărut culmi joase cu versanți brăzdați de alunecări, forme de șiroire.

La cele două situații se adaugă pe de-o parteinfluența structurii geologice caracterizată fie printr-o cădere monoclinală spre sud (între Topolog și Râul Doamnei), fie prin cute cu dimensiuni și grad de faliere diferite, iar pe dealtă parte o rețea secundară de pârâuri și râuri cu direcții transversale și oblice. Ele au determinat apariția unor peisaje reliefogene diferite de la un sector la altul dominate desimetrii și asimetrii ale formelor orografice.

De asemenea, eroziunea diferențială a dus lao dezvoltare de depresiuni în care se află cele mai multe și mai mari așezări și la sectoareînguste de vale la sud adesea cu caracter de chei (Prahova, Dâmbovița, Râul Târgului).Ele se succed de la nord la sud în lungul văilor principale, dar se înscriu și pe douăaliniamente de la est la vest (depresiunile la contactul cu muntele și cele din centrulregiunii deluroase).

Văile principale (Argeș, Prahova, Ialomița) se deschid larg sprecontactul cu câmpia, au în lungul lor mai multe terase (unele cu extensiune deosebită), deunde și dispunerea în amfiteatru a elementelor de peisaj.Rama montană limitrofă pune în evidență alte aspecte: abrupturi de sute de metri pe aliniamente de falie sau de contact petrografic evident (Ghițu, Iezer, Bucegi), culmidomoale și mai joase dezvoltate pe fliș grezos (M. Gurguiatu) sau pe roci cristaline(M.Leaota); un relief ruiniform cu turnuri, coloane, polițe structurale ( în sudul Munților Bucegi); depresiuni de eroziune diferențială (Arefu) sau structurale (Câmpulung)încadrate de sectoare de chei.

Formele de relief:

Atât în Subcarpați cât și la marginea muntelui prin fizionomie auvaloare turiști că deosebită. Între acestea mai însemnate sunt: în lungul Argeșului, sectorul de chei (6 km) tăiate în roci cristaline între MunțiiGhițu și Munții Frunți, între barajul de la Vidraru și depresiunea Arefu; se impunversanții aproape abrupți secționați de ravene și torenți, un ansamblu de interfluviiascuțite, creste, albia îngustă a râului;- sectoare de chei cu dimensiuni mai mici pe văile Vâlsan (în roci cristaline), Bughea și Râul Târgului (în gresii), Dâmbovița la Cetățeni ( în conglomerate și gresii), Ialomița, Brătia (în calcare și conglomerate), Prahova la Posada și Nistorești (în marno-calcare); versanți cu pantă mare alcătuiți din argile roșii (bogate în oxizi de fier) pe careșiroirea a creat un relief de badlands (Râul Doamnei, Ialomița, Prahova etc.; forme carstice pe calcare (sudul M.Bucegi) sau pe gipsuri (la Nucșoara, bazinulRâul Doamnei), și există mai multe rezervații geologice (granitul și calcarele de la Albești), paleontologică (plante și pești din oligocen).

Lacurile, izvoarele minerale și rețeaua de ape curgătoare:

Constituie unități geografice de care se leagă activități turiști ce însemnate. Pe cele mai mari râuri (Argeș, Ialomița, Dâmbovița în munte dar și în dealuri) s-au construit baraje în spatele cărora seîntind lacuri cu lungimi variabile. Cel mai mare lac în munți este Vidraru (14 kmlungime) căruia în dealuri îi urmează Oești, Cerbureni, Curtea de Argeș, Zigoneni,Vâlcele, Budeasa, Bascov și două la intrarea în câmpie (Ștefănești și Călinești). Altelacuri de baraj sunt pe Râul Târgului (Lerești), Dâmbovița (în munți), Ialomița (în munțiși la Pucioasa), Doftana (la Paltinu). Există și lacuri naturale (de tasare în formațiunilegipsifere la Nucșoara sau salifere-Brebu) sau pe amplasamentul unor foste ocne de sare prăbușite (Telega, Doftana, Câmpina). În mai multe locuri prezența unor izvoare mineralecu debite bogate a facilitat prin amenajarea lor dezvoltarea unor stațiuni balneoclimaterice de interes local (Bughea, Vulcana Băi, Poiana Câmpina, Telega) saunațional (Breaza, Pucioasa). Pe cursurile râurilor ce străbat abrupturile de la limita munților cu Subcarpațiexistă praguri peste care apele formează cascade.

Vegetația:

Constituie un însemnat component al peisajului cu valențe distincte în turism. În apropierea orașelor de la contactul cu câmpia sunt pâlcuri de păduri dequercinee folosite ca locuri de week-end. În dealuri și munți sunt păduri de foioase (pânăla 1000 m) și de conifere(la peste 1000m). Pe crestele munților sunt pajiști secundare iar pe culmile de peste 1800m pajiști cu specii subalpine și alpine unele specii endemice.În Munții Bucegi a fost legiferat un parc național, din care o bună parte se întinde lacontactul cu Subcarpații. Se adaugă Rezervația de anin de la Sinaia (Cumpătu); Rezervația forestieră din bazinul Secăria, Parcul dendrologic de la Mihăești.

2.8.2. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

Este la fel de complex, urmare a unei îndelungate locuiri și istorii bogate în fapte și în înfăptuiri materiale și spirituale. Există așezări din perioada daco-romană, ruine de cetăți din sec.XIV-XX realizate în stilurile specific epocilor respective, edificii impunătoare din sec.XIX-XX cu elemente specifice regiunii dar și case și gospodării tradiționale satelor de munte, din depresiunile subcarpatice sau de la contactul cu câmpia, apoi numeroase monumente istorice, de artă, închinate unor personalități etc.Cea mai mare parte a lor se află concentrate în orașe dar sunt și altele răspândite în unele localități sau în afara acestora. Multe dintre ele sunt cunoscute și incluse în programme turiști ce locale sau care vizează deplasări itinerante ce se desfășoară în lungul culoarelor văilor principale și spre spațiul montan.

2.9. PREVIZIUNI PRIVIND EVOLUȚIA TURISMULUI

Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) previzionează că turismul internațional va continua să se dezvolte cu un procent anual de 4%. Cu apariția e-comerțului, produsele turiști ce au devenit unul dintre cele mai comercializate articole de pe internet. Produsele și serviciile turiști ce au devenit disponibile prin mijlocirea intermediarilor, deși furnizorii de turism (hotelurile, companiile de transporturi aeriene, etc.) își pot vinde direct serviciile. Aceasta a exercitat presiune asupra intermediarilor atât din partea comercianților on-line cât și din partea celor tradiționali.

S-a sugerat faptul că există o corelație puternică între cheltuielile pe cap de locuitor din turism și gradul de implicare al respectivei țări în contextul global. Nu numai ca rezultat al contribuției economice importante la industria turiști că, dar și ca indicator al gradului de încredere cu care cetățenii globali impulsionează resursele de pe glob pentru beneficiul economiilor locale. Acesta este motivul pentru care oricare estimare a evoluției în turism poate servi ca un indiciu a influenței relative pe care fiecare stat îl va exercita pe viitor.

Se preconizează că turismul spațial va demara în primul sfert al secolului al XXI-lea, deși prin comparație cu destinațiile tradiționale numărul turiștilor care vor zbura pe orbita spațială va rămâne redus, până când tehnologii moderne ca „elevatorul spațial” (space elevator) vor contribui la ieftinirea călătoriei în spațiu.

Optimizarea tehnologică va face posibilă cazarea în nave spațiale-hotel, amenajate pe aeroplane bazate pe putere solară sau sau în dirijabile de mari dimensiuni. Hoteluri subacvatice, cum este Hydropolis din Dubai, vor mai fi construite. Pe oceane, turiștii vor fi așteptați pe mari vase de croazieră sau chiar în orașe plutitoare.

Număr turiști sosiți în România în 2011:

În anul 2011 s-au înregistrat peste șapte milioane de sosiri în unitățile de primire turiști că, sosiri în urcare cu un procent de 16 % comparativ cu anul 2010, conform Institutului Național de Statistică.

Același an a înregistrat număr relativ apropiat de anul 2010, în ceea ce privește numărul turiștilor români primiți în unități de cazare și cel al turiștilor străini veniți în țara noastră. Statisticile arată că 78,4 % din totalul turiștilor sosiți au fost români, iar turiștii străini au reprezentat 21,6 % din numărul total de sosiri.

Fig 2.9. Sosiri turiști în România

Sosirile în hoteluri dețin în anul 2011 o pondere de 76,7% din numărul total de sosiți în structurile de primire turiști că. În comparație cu anul 2010, sosirile în hoteluri în 2011, sunt în creștere cu 16,8%.

Înnoptările înregistrate anul trecut au însumat 17.914.100, în creștere cu 12,2% față de cele din 2010. Înnoptarile turiștilor români au reprezentat 82,9% din numarul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 17,1%.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2011 a fost de 26,4% pe total structuri de cazare turiști că, în creștere cu 1,1 puncte procentuale față de anul 2010. Hotelurile dețin un loc fruntaș cu un prcentaj de (31,6%).

Peste 90% dintre turiștii străini sunt europeni.

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2011 de 7.611.100, în creștere cu 1,5% față de 2010. Majoritatea vizitatorilor străini provin din țări situate în Europa (94,3%).

Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 57,7% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din: Ungaria (35,2%), Bulgaria (18,2%), Germania (8,7%), Italia (8,0%) și Polonia (5,7%).Transportul aerian a înregistrat în anul 2011, comparativ cu anul 2010, cea mai mare

creștere (24,1%).

Fig. 2.10. Vizitatori străini în România

Plecările vizitatorilor români în strainatate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în 2011 de 10.936.200, în creștere cu 0,3%, comparativ cu anul 2010. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinatate, reprezentând 72,4% din numarul total de plecări. Comparativ cu anul 2010, cea mai mare creștere în anul 2011 s-a înregistrat la transportul aerian (15,1 %). comparativ cu anul 2010. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinatate, reprezentand 72,4% din numarul total de plecări. Comparativ cu anul 2010, cea mai mare creștere în anul 2011 s-a înregistrat la transportul aerian (15,1 %).

Litoralul a fost și în 2011 cea mai cerută destinație a turiștilor români, însă perioada sejurului s-a scurtat pe fondul austerității impuse de situația economică a României, potrivit unei retrospective a Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT).

"Weekend-urile din vârf de sezon (20 iulie – 20 august) au beneficiat de grad de ocupare de 100%, dar în timpul saptamanii stațiunile au fost pline numai în proporție de mai puțin de 50%. Pe întregul sezon, ca medie, hotelurile de la Marea Neagă au fost ocupate în proporție de aproximativ 50%-60%, încasările rezultate fiind insuficiente pentru ca hotelierii să îmbunatățească infrastructura hotelieră și să reziste și în perioadele de extra-sezon", se precizează în comunicatul ANAT.

Potrivit sursei citate, peste 60% din turiștii care au ales destinații românești au cumpărat ofertele speciale precum cele din campania “Vacanță în țara mea” sau din programele „Înscrieri timpurii” sau „Zile gratuite de vacanță”.

De asemenea, au existat destinații interne care au avut o creștere importantă, precum Delta Dunării iar turismul de incoming (sosirile de turiști străini), deși încă aflat la valori mici, a avut creșteri sensibile. Pe de altă parte, vacanțele de tip sejur pe Litoral au scazut în medie cu 15-20%, în timp ce achizitionarea pachetelor balneare s-a bucurat de o ușoară creștere.

În 2011 a crescut importanța social-media și a on-line-lui ca și canal de distribuție, mulți dintre membrii ANAT facând investiții substanțiale în platforme online.

Mai muți turiști străini
Potrivit ANAT, chiar dacă, în primele noua luni ale anului România a atras cu 12,6% mai mulți turiști străini față de anul trecut, țara nu a atins gradul de atractivitate scontat pentru turiștii străini.
Cei mai mulți turiști străini în România au provenit din Germania, Italia și Franta, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Preferintele turiști lor străini care au circulat în România prin intermediul agentiilor de turism în anul 2011 s-au indreptat catre circuite culturale, turismul balnear, Delta Dunarii, croazierele la Marea .
Majoritatea turiști lor care au ales circuitele culturale provin din Germania, Austria, Franta, Spania, Marea Britanie, Italia, dar și din pietele estice, respectiv Polonia, Cehia, Republica Moldova, Rusia, Ucraina. Media de varstă a străinilor care aleg circuitele în România este de 55+, iar interesul lor se referă, în special, la obiectivele aflate în patrimoniul UNESCO.
În ceea ce privește turismul balnear, majoritatea turiști lor provin din Germania, Franta, Israel. Potrivit ANAT, anul 2011 a înregistrat un plus de 16,5% turiști străini față de 2010 pe acest segment.
În Delta Dunării, anul acesta s-a înregistrat un plus de 45,2% față de 2010, Germania, Italia, Franta și Ungaria fiind țările ale căror turiști manifestă cel mai mare interes pentru această destinație.
Pentru croazierele la Marea Neagră care au atras, în special, turiști din Germania, Austria și SUA, 2011 a adus cu 20% mai mulți străini față de 2010.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turiști în anul 2012 au însumat peste 7,65 milioane, în creștere cu 9,3% față de cele din anul 2011, potrivit datelor publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).

Fig. 2.11. Evoluția sosirilor în structurile de primire turiști

Sosirile în hoteluri dețin în anul 2012 o pondere de 75,5% din totalul sosirilor în structurile de primire turiști cu funcțiuni de cazare. față de anul 2011, sosirile în hoteluri sunt în creștere cu 7,7%”, informează INS.

În ceea ce privește înnoptările înregistrate în structurile de primire turiști ca în anul 2012, acestea au însumat 19,091 milioane, în creștere cu 6,6% față de cele din anul 2011.
Înnoptarile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat în anul 2012 82,8% din numarul total de înnoptari, în timp ce înnoptarile turiștilor străini au reprezentat 17,2%.

Fig. 2.12. Înnoptări în unitățile de cazare în 2012

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2012 a fost de 25,9% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de anul 2011. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în anul 2012 s-au înregistrat la hoteluri (32,1%) și la vile turistice (19,6%)", mai arată datele Institutului.
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2012 de 7,936 milioane, în creștere cu 4,3% față de anul 2011. Majoritatea vizitatorilor străini provin din tari situate în Europa (94,2%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 58,9% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România.
Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (33,1%), Bulgaria (20,2%), Germania (9,4%), Italia (7,3%) și Polonia (6,4%). Transportul naval și rutier a înregistrat în anul 2012, comparativ cu anul 2011, cea mai mare creștere, respectiv 12,9% și 6,9%.

"Plecările vizitatorilor români în străinatate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2012 de peste 11,148 milioane, în creștere cu 1,9%, comparativ cu anul 2011. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecarile în străinatate, reprezentând 75,9% din numarul total de plecări. Comparativ cu anul 2011, cele mai mari creșteri în anul 2012 s-au înregistrat la transportul naval (12,9 %) și la cel rutier (6,9%)".

CAPITOLUL III

3. PARCUL NAȚIONAL RETEZAT

-HUNEDOARA-

“Tăcerea spune totul”

3.1. AȘEZARE- LIMITE JUDETUL HUNEDOARA:

Hunedoara este localizată în partea central-vestică a României, și se învecineaza cu județele: Alba la nord-est și est, Vâlcea la sud-est, Gorj în sud, Caraș-Severin și Timiș în vest, Arad în vest și nord-vest.

Fig. 3.1. Hartă județul Hunedoara

Județul nostru deține o suprafață de 7063 km2, reprezentând 2,9 % din teritoriul României; este compus din 7 municipii, 7 orașe și 456 așezări rurale. Municipiul Deva este reședința de judet.

La Nordul Munților Retezat se află depresiunea joasă a Hațegului.

Spre răsărit Munții Retezat se învecinează valea Râului Bărbat până mai sus de gura văii Murgușa la gura pârâului Curmăturii, spre partea vestică al depresiunii Petroșani, în apropiere de orașul Uricani..De aici, o denivelare mare între confluența văilor Pilugu și Buta cu Jiul de Vest ii separă de Depresiunea Petroșani.

3.1.1. RELIEFUL

Este muntos în cea mai mare parte, fiind incluși în întregime Munții Retezat,având o înaltime maximă care depașește 2500 m, precum și porțiuni din Munții Parâng, Munții Țarcu, Munții Poiana Ruscă, Munții Godeanu, Munții Metaliferi și Munții Zarandului. Depresiunile existente contribuie la alcătuirea varietății reliefului.Este vorba despre depresiunile intramontane : Hunedoara, Hațeg, Petroșani, Simeria și Brad. Județul Hunedoara este străbătut de râul Mureș și de principalii afluenti ai sai.

3.1.2. OBIECTIVE TURISTICE

De ce să alegem Hunedoara?

Numeroase obiective turistice ale judetului Hunedoara își asteaptă turiștii în orice perioadă a anului.

Mai jos sunt amintite doar câteva:

– Castelul Huniazilor;
– Cetatea Devei;
– Biserica ortodoxă Strei;
– Mănăstirea Prislop;

– Biserica Reformată-Calvină din Sântămărie Orlea;
– Biserica și Cetatea Colț;
– Biserica ”Sfântul Nicolae” din Densuș;
– Parcul Național Retezat;
– Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina;
– Sarmizegetusa Regia și Sarmizegetusa Ulpia Traiana;
– Peștera Bolii.

Imag.3.1.Mănăstirea Prislop

Imag.3.2.Retezat-Drăcșanu

3.2. RETEZAT-PARCUL NATIONAL RETEZAT

Retezatul este un munte potrivit pentru turiștii de toate vârstele, putând să fie vizitat în oricare anotimp, care face o bună impresie turiștilor vizitatori mai ales prin frumusețea peisajelor.

În timpul verii,circulația turistică atinge cote de varf, iar unitațile de cazare devin neîncapatoare, muntele îmbracă haina multicolora a florilor, în care lacurile cu irizații verzi albăstrui accentuează și mai mult căldările glaciare.

Sezonul “alb”, când stratul gros de zăpada acoperă toate asperitățiile reliefului, Retezatul devine lumea de basm a schiorilor, iar soarele îi amplifică strălucirea prin cristalele de gheață.

În munți, primăvara nu se grabește să apară, fiind mai scurtă decât în calendar și mai târzie; acesta fiind un prilej bun pentru pasionații de ski care încă mai pot profita de prelungirile iernii.

Printre culmile crestate,Retezatul ascunde valori,unele dintre ele unice în lume. Pe langă peisaje unice, turiștii dornici de aventură pot avea parte chiar și de urletul înfiorator al lupilor ce rasună în întuneric; nici zgârieturile în pinii înalti facute de urși cu ghearele lor ascuțite,sau râșii cățătați printre stânci nu lipsesc. Un procent important din marile carnivore ale Europei ce sunt adapostite în munți ajută la păstrarea uneia din cele mai bogate ecosisteme.

Retezatul deține o importantă bogăție peisagistică, ce se caracterizează prin originalitate și unicitate, iar flora și fauna îmbogațesc peisajul, astfel interesul pentru turism și pentru cercetări turiști ce reprezintă un interes deosebit. Aceste minunății ale naturii au condus la instituirea Parcului Național Retezat, ce deține o rezervație științifică care este protejată integral. Protecția mediului înconjurăror , fiind o preocupare susținută cu mare interes și în țara noastră, impune o conduită responsabilă turiștilor în ideea protejării naturii.

3.2.1. CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ A MUNȚILOR RETEZAT

Munții Retetezat sunt cei mai înalți și mai stâncoși munți aflați între Jiu și Dunăre, și aparțin Munților Meridionali. Două creste alpine, poziționate, una la nord, și cealaltă la sud aproape paralel, fac legătura între Vf. Păpușa și Vf. Custură, această creastă având o lungime de 2, 5 km este locul numai bun pentru o largă vedere de ansamblu. Punctele de interes deosebit pentru cei mai mulți dintre turișii ajunși în Retezat sunt: Vf. Păpușa cu 2508 m, Vf. Peleaga cu 2509 m, și Vf. Retezat cu 2482 m.

Falnicele piscuri nu reprezintă singura atracție a Munților Retezat, ci acesta se face remarcat și prin existența văilor îmbrăcate de vegetație diversă și căldări și lacuri glaciare aflate la diverse altitudini,ș.a.

Rezervația științifică numită Parcul Național Retezat a luat ființă, datorită minunățiilor peisagistice existente în Munții Retezat.

3.2.2. ISTORIA PNR

Cunoașterea trecutului unei regiuni constituie avantaje importante, deoarece o remarcantă istorie poate fi un atuu în dezvoltarea turistică.

Înainte de anul 1922, exista un fond de vânătoare ce aparținea Casei Majestății Sale Regale pe una din parțile Masivului Retezat. Acesta era administrat de Direcția Vânătorilor Regale, aflat în proprietatea indiviză a Statului Român și a familiei grofului Kendeffy.

Cu un an mai târziu în mare parte a golului alpin se atribuie în mod definitiv, prin Reforma Agrară, în urma exproprierii, unor sate/comune, cu drept de folosire pentru pășunat, cu anumite restricții, stabilite la înființarea PNR în 1935. Administrator al acestor pășuni a fost numit Consilieratul Agricol al Județului Hunedoara, în baza instrucțiunilor primite de la Direcția Islazurilor Pendinte din Ministerul Agriculturii.

În 1927, printr-un Procesul verbal din 17 iulie, Consilieratul Agricol al Județului Hunedoara predă Muzeului Botanic Cluj cca 1500-1800 iugăre în zona Aradeș, Zănoguța pentru includere în Parcul Național Retezat. Nu se cunoaște localizarea exactă a acestei suprafețe.

Din 1931 Casa Autonomă a Pădurilor Statului (CAPS) a preluat în administrare fondul forestier, până atunci proprietate indiviză a Statului Român și a familiei Kendeffy.

În anul 1935 se declară Parcul Național Retezat pe 100 km2.

În 1947, prin Legea pentru apărarea patrimoniului forestier, pădurile sunt trecute în proprietate de stat, fapt confirmat prin naționalizarea din 1948.

În anul 1955 ia naștere Rezervația Științifică Gemenele – Tău Negru,ce are o suprafață de 1840 ha.

În același an Comisia Monumentelor Naturii și Direcția Agricolă Hunedoara au hotarat care sunt zonele pe care se interzice total pășunatul.

Înainte de înființarea Parcului Național Retezat (1935), zona era rezervație de vânătoare pentru capre negre aparținând Casei Majestății Sale Regelui, fiind administrat de Direcția Vânătorilor Regale, "care și-a luat angajamentul celei mai mari ocrotiri."

Responsabilii parcului au populat cu pastrav Râul Mare și lacul Zănoaga,chiar dinainte de înființarea Parcului. Aceasta actiune de populare a fost continuată și de ocoalele silvice și de administratorii terenurilor de vânătoare după 1948 a lacurilor alpine și a cursurilor de apă cu păstrăv. Una din problemele cu care se confruntau proprietarii Parcului la începutul secolulul XX , era datorata existentei turmelor de ovine care, odata cu limitarea zonei protejate nu mai aveau voie să pasuneze în zona, astfel dorind să reduca efectivele de ovine, de cca 30.000 exemplare anual.Astfel s-a incercat protejarea locurilor preferate de capra neagra.

Aceeasi perioada a secolului XX aducea noi reguli privind accesul la pasunat în rezervatie; pentru prima data s-a incercat pășunatul cu vite mari, o astfel de pășune a fost pășunea Slăvei.

Pășunatul din Parcul Național pe care a fost permis doar pentru vitele cornute și caii proprietarilor acelor teritorii,a exclus total prezența oilor ,iar o altă condiție era aceea că nu au permisiune în zona decat animalele aparținând comunelor de la poalele Retezatului, împroprietărite în Retezatașa cum se arată în Procesul verbal de constituire a Parcului.

Ocoalele silvice sunt cele în grija cărora a rămas administrarea pășunile alpine între anii 1986 – 1990. În acest interval de timp se elaborează amenajamentele silvo-pastorale, în baza cărora se reglementează pășunatul.

Consiliile locale au preluat dupa anii ’90 pășunile din munți, chiar dacă prevederile amenajamentelor silvo-pastorale nu au mai fost respectate. Administratorii pășunile le închiriau altora decât proprietarii. Suprapășunatul a devenit ,astfel o mare problemă în ceea ce privea popularea cu animale pentru pășunare deoarece un control eficient al acestor activități a fost superficial tratat. În conformitate cu normele silvice în vigoare în perioada respectivă s-a realizat gospodărirea pădurilor aflate în afara zonei incluse în 1935 în Parcul Național, dar care după 1990 au fost incluse în suprafața Parcului.Practicarea turismului în Retezat dateaza inca din anii 1930; o dovada în acest sens este harta elaborată de Touring-Clubul României în anul ‘36, pe care este reprezentata cabana cu rol de cabana turiști ca, denumita Casa Pietrele.

Parcul Național Retezat dispune de o suprafață de 54400 ha (1935) și o altitudine cuprinsa intre 800 și 2509 m. Este situat în Carpații Meridionali (Judetul Hunedoara) . Aproximativ 40 de vârfuri depășesc altitudinea de 2200 m, contrat de circul glaciar Bucura.

În centrul masivului este situată frumoasa zonă protejată.

Zona I este integral protejată și interzice orice fel de exploatere: minieră, pașunat, vânat , pescuit , culegerea fructelor , turism camping; Aceasta are o întindere de 11466 ha și este destinată cercetărilor știintifice.

Zona II impune un grad mai redus de rigurozitate în ceea ce privesc exploatările , permițându-se totuși pe o perioada de două luni din an pașunatul . În cazul primei zone, trecerea în “interiorul” ariei protejate se face doar în baza unui acord din partea Comisiei Monumentelor Naturii. Rezervație a biosferei este denumirea definitorie pentru Parcul Național Retezat.

Masivul Retezat are o structură geologică complexă fiind alcătuit din roci cristaline și calcare . Datorită altitudinii sale mari ( Vf. Peleaga 2509 m ), activitatea ghețarilor s-a desfășurat amplu , identificându-se urmele a 18 ghețari . În afara ghețarilor de circ (Bucura, Custură, Judele) s-au mai pastrat resturile celui mai intins ghetar de vale ( Lapusnicul ), precum și cel mai mare numar de lacuri glaciare din țară.

Cele mai frumoase lacuri glaciare din țară, pot fi admirate în inima munților Retezat. La acest capitol, masivul Retezat are numeroase superlative: cel mai întins lac glaciar (Bucura – 8,9 hectare), cel mai adânc (Zănoaga – 29 de metri), lacul aflat la cea mai mare altitudine (Tău

Agățat – 2.250 de metri).

La poalele Munților Retezat se afla Lacul Bucura ( 2041 m ) , cel mai întins lac din zona alpina româneasca(10,5 ha).

Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar din România. (Vezi ANEXA 1 [])

Sub Varful Peleaga și Șaua Bucurei, la o altitudine de 2.040 m, lacul Bucura se întinde pe o suprafață de 8,90 ha. Volumul estimat este de 625.000 m3, iar lățimea medie de 160 m.
Adancimea maximă a apei lacului este de 15,5 m, în dreptul intrării Izvorului Pelegii în lac. Lacul este alimentat de 5 izvoare principale. Apa lacului deversează printr-un singur emisar ce o trimite spre Lacul Lia, cu un debit de aproximativ 250 l pe secundă. Populația piscicolă este autohtonă, în lac nefăcându-se populări artificiale.

Imag. 3.3. Lacul Bucura

Cum poți ajunge la Lacul Bucura? (Vezi ANEXA 2 )

Pornind de la șoseaua Hateg – Caransebeș, de la km 61 (Carnesti), prin Clopotiva – Grebla – Gura Zlata – Gura Apei, 35 km pe drum asfaltat. De aici în continuarea traseului se adaugă drumul forestier ce se oprește la Drăcșanu, pe o distanța de 14 km. Apoi, trecând pe la cascada Fetele Voilesei, urmărind valea Lăpușnicului Mare, până la Gura Bucurii, și trecând pe lângă Lacul Lia se ajunge la Bucura.

Lacul Bucura este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Apuseni, obiectiv pe care nu ar trebui ratat de cei care se află în apropiere.

Zona calcaroasă este cuprinsă între culmile Albele , Dracșanu , Scocul Mare . în acest perimetru se întalnesc și fenomene carstice – văi seci , doline, avenul Piule , peșterile Dalma cu Brazi , Piatra Iorgovanului .

3.2.3. FAUNA

Fauna este diversă,Parcul Național Retezat găzduind 55 de specii de mamifere dintre care 22 din ele sunt ocrotite prin lege .Rezervația oferă condiții optime pentru adăpostirea celor mai importante dintre marile carnivore din Europa, de exemplu lupii și rîșii. Nici caprele negre, cerbii și capriorii nu sunt neglijate în ceea ce privește protejarea lor în munte. Urșii își fac barlogul ideal, adapostindu-se pe timpul iernii în porțiunea calcaroasă a masivului.

Pisicile sălbatice fac și ele parte din bogăția faunistică a zonei la care, recent, s-au adăugat și marmotele (20 de exemplare de marmotă alpină din Alpii Austrieci au fost introduse în Parc în urma unei acțiuni a Academiei Romane, în zona Lacului Gemenele. Acum, marmote se pot întalni în toate văile și căldarile glaciare importante ale masivului). Numarul total al speciilor de animale care trăiesc în Parcul Nașional Retezat este de ordinul miilor.

Imag. 3.4. Fauna din Parcul Național Retezat

Primele studii ale faunei de vertebrate și de nevertebrate din Retezat au fost efectuate de Bielz și Csato, în a doua jumătate a secolului XIX. În secolul următor, numeroși cercetători au studiat fauna masivului.

Parcul Național Retezat, datorită habitatelor sale foarte diverse, naturale, sau puțin modificate de intervenția umană, adăpostește o faună deosebit de bogată atât în ceea ce privește numărul de specii cât și în numărul mare de exemplare care alcătuiesc populațiile acestor specii.

Spre deosebire de vegetație, fauna pune problema mai complexe de localizare datorită, pe de o parte, mobilității viețuitoarelor, pe de altă parte, caracterului sezonier al unor specii. Fauna Munților Retezat este diversă și oferă multe elemente de interes cinegenetic pentru studiul specialiștilor. Începand de la poalele munților și până pe culmile înalte vom putea găsi o seamă de specii, unele pe suprafețe restrânse, altele extinse în funcție de etajele de vegetație.

Nevertebratele, reprezentate prin mii de specii încadrate în toate grupele taxonomice caracteristice habitatelor carpatice, cu toate că au fost mult studiate sunt încă puțin cunoscute.

În rândul nevertebratelor se găsesc cele mai multe endemite animale din Retezat, fiind identificate până în prezent 9 subspecii endemice de fluturi de zi, cel puțin 6 specii endemice de plecoptere și 4 de tricoptere. Ultimele două grupuri sunt în mod particular asociate cursurilor superioare ale apelor din zona alpină. Viermii inferiori (nematode) au fost bine studiați, având mai mult de 143 de specii găsite în această zonă (incluzând 8 endemite).

În Retezat se întalnesc, de asemenea, o seamă de fluturi viu colorați, gândaci cu colorit metalic, calugărițe, lacuste, furnici, păienjeni, precum și licuriciul ce străluceșe noaptea.

Ca o recunoaștere a importanței pe care o are Retezatul pentru conservarea fluturilor, Lunca Berhina a fost declarată Arie de Importanța Lepidopterologica Europeană.

Adăugându-se eforturilor făcute de către cercetători în anii trecuți, programul de inventariere a faunei și florei din cadrul proiectului „Conservarea și Managementul Biodiversității din România” început în anul 2000 aduce în fiecare an date noi despre nevertebratele parcului, inclusiv descoperiri de specii noi pentru România.

Vertebratele au în parc reprezentanți din toate clasele întâlnite în România.

Dintre ciclostomi, în râuri întâlnim cicarul, Eudontomyzon danfordi, unul dintre cele trei specii de agnate din România, a cărui prezență reprezintă încă o dovadă a calității apelor Retezatului.

Peștii sunt reprezentați prin 11 specii, între care și nisiparița.

În anii ‘60-’70 ai secolului trecut au fost introduși în câteva lacuri din Parcul Național Retezat păstrăvii de lac. Se fac studii pentru a se vedea dacă această subspecie a fost unul dintre factorii care au cauzat scăderea populațiilor de amfibieni care utilizează ca locuri de înmulțire lacurile glaciare.

Mai mult de jumătate din numărul de specii de amfibieni întâlnit în România, totalizând 10 specii, se pot întâlni în Retezat.

Dintre acestea, 8 specii sunt considerate, de către specialiști, rare și vulnerabile la nivel național.

Broasca roșie de munte Rana temporaria, se consumă în unele localități din apropierea Parcului, multe exemplare, majoritatea femele, fiind colectate pentru consum în perioada de reproducere.

Reptilele sunt reprezentate în parc prin 9 specii, aproape 40% din reptilele terestre ale României. Cu toate că doar o specie este considerată rară la nivel național, șase sunt considerate vulnerabile.

Cu toate că s-au semnalat foarte puține cazuri de mușcături de viperă în zonă, acestea sunt de multe ori omorâte de turiști și localnici.

Numărul speciilor de păsări întâlnite în parc și în zonele apropiate, pe văile mari ale masivului și în zona lacurilor de acumulare din apropiere, este mare pentru o zonă montană. Acestea însumează 185 de specii, reprezentând aproximativ jumătate din speciile de păsări ale României. Din acestea 122 sunt specii cuibăritoare în parc și în zonele apropiate.

Aici se pot întâlni specii rare cum sunt acvila de munte Aquila chrysaetos (reprezentată și pe sigla parcului), acvila țipătoare mică Aquila pomarina, șerparul Circaetus gallicus, șoimul călător Falco peregrinus, cocoșul de munte Tetrao urogallus, buha Bubo bubo, cucuveaua pitică Glaucidium paserrinum, barza neagră Ciconia nigra și multe alte specii rare.

Mamiferele determinate până în prezent în Parcul Național Retezat în număr de 55 de specii reprezintă peste 23% din mamiferele terestre ale Europei ceea ce arată încă o dată diversitatea habitatelor naturale prezente aici. Parcul oferă condiții pentru supraviețuirea celor mai importante dintre carnivorele mari europene: lupul Canis lupus, ursul Ursus arctos și râsul Lynx lynx.

Dintre mamifere, ursul (Ursus arctos) stăpanește muntele și își face simțită prezența fie sus la goluri de munte, mai ales vara în preajma stânelor, fie la poalele munților, mai ales toamna cand poate fi surprins chiar în livezile mai mărginașe de la poalele muntelui. Este un animal mare care preferă pădurile liniștite, puțin umblate sau încalcișiul doborâturilor de vânt în care își face bârlogul.

De asemenea se întâlnesc în parc ierbivore mari cum sunt capra neagră Rupicapra rupicapra, cerbul Cervus elaphus și căpriorul Capreolus capreolus. Carnivorele de mai mici dimensiuni cum sunt pisica sălbatică Felis silvestris și mustelidele găsesc în diversele habitate ale parcului micromamifere care le asigură o parte din hrană.

Peșterile din Retezatul Calcaros sunt folosite de urși pe timpul iernii, iar liliecii găsesc aici condiții bune pentru hibernare sau retragere în timpul zilelor de vară. În Parc au fost identificate 13 specii de lilieci printre care Rhinolophus ferrumequinum, Vespertilio murinus și Pipistrellus pygmaeus.

Vidrele Lutra lutra pot fi întâlnite pe unele râuri ale Retezatului folosind resursele bogate în pește.

În anul 1973, o echipă de la Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române a introdus 20 de exemplare de marmotă alpină provenită din Alpii Austrieci. Marmotele au fost eliberate în căldarea lacului Gemenele, iar în prezent se pot întâlni în toate văile și căldările glaciare de sub Șaua Custurii până în căldarea lacului Zănoaga. Nu se cunoaște încă impactul pe care aceste rozătoare mari, îl au asupra vegetației și solului.

Douăzeci și două dintre speciile de mamifere din Retezat necesită o protecție strictă. Diversitatea mare a faunei din Parcul Național Retezat se corelează cu existența unor habitate naturale puțin afectate de activitatea umană.

3.2.4. VEGETAȚIA

Munții Retezat sunt caracterizați printr-o vegetație bogată și variată cu multe zone ce dețin specii rare datorită masurilor speciale privind protecția acestora. Munții Retezat sunt dominați de păduri și pajiști alpine împletindu-se cu terenul stâncos și zone cu lacuri numeroase. Pe suprafața montană au fost identificate peste 1050 specii de plante.

Cele mai importante habitate pentru conservare sunt reprezentate de pășunile alpine și subalpine, stâncăriile, jnepenișurile, aninișurile, pădurile de conifere boreale și subalpine, respectiv pădurile de foioase montane, habitatele acvatice și tufărișurile de pe văile râurilor.

Retezatul face parte din Ecoregiunea Carpatică, considerată prin proiectul Global 200 a Fondului Mondial pentru Natură (World Wide Fund for Nature – WWF) ca având statut de ecoregiune importantă din punct de vedere al biodiversității la nivel global.

Habitatele sunt asociate cu zonele de altitudine, dar se pot observa relativ frecvent inversiuni de vegetație, cum ar fi cele de pe valea Jiului de Vest și în zona Stănuleți.

Pădurile acoperă aproximativ 49% din suprafață. Cele mai răspândite specii sunt fagul, molidul, jneapanul, bradul, paltinul, mesteacanul, aninul, ulmul, scorușul de munte.

Populația de zâmbru este probabil cea mai reprezentativă din Munții Carpați.

Cele mai răspândite păduri sunt cele de rășinoase, făgetele, și amestecurile de rășinoase cu fag. Pădurile de fag se găsesc între 800-1200 m, cele de amestec între 1200-1400 m, iar molidișurile între 1400-1800 m.

Pădurile virgine și cvasivirgine însumează o suprafață de peste 4800ha și reprezintă 26% din suprafața de pădure arondată în prezent Parcului National.

Limita superioară a pădurii se află în medie la 1800 m, dar uneori urcă la 1900 m (de exemplu pe Pârâul Șesele).

Pădurile din Retezatul Mic prezintă o situație aparte, având în vedere caracteristicile abiotice din zonă (substratul calcaros, umiditate redusă, temperatură mai ridicată, etc.).

Pășuni alpine și subalpine ocupă aproximativ 11% din suprafața Parcului la altitudini cuprinse între 1700-2300 m. Aici se întâlnesc specii ocrotite, cum ar fi: Rhododendron myrtifolium, Gentiana acaulis, G. punctată, G. lutea, Soldanella, etc.

Grohotișurile și stâncăriile acoperă un procent de 11% din suprafața PNR, atât în partea cristalină, cât și în cea calcaroasă. Habitatele caracteristice sunt populate de puține specii, mai multe în partea calcaroasă, printre care amintim lichenii saxicoli, nevertebrate, reptile, păsări.

Jnepenișurile sunt situate la limita superioară a pădurii de unde urcă până la 2000-2200 m, acoperind zona dintre pădurile de molid și pășunile alpine. Printre speciile caracteristice pentru zona jnepenișurilor se regăsesc: afin,merișor,etc.

În Parcul Național Retezat se pot distinge trei categorii de habitate acvatice:

lacuri, pârâie și bălti, în care trăiesc populații importante de nevertebrate acvatice, pești și amfibieni. În cadrul unor grupe de nevertebrate (tricoptere și plecoptere) există specii endemice. Ultimele studii indică o biodiversitate mai ridicată în pâraiele Stânișoara și Galeșu, comparativ cu celelalte văi.

mlaștinile de turbă; cele de la Zănoaga-Judele au fost mai mult studiate și prezintă interes special din punct de vedere palinologic.

lacul de acumulare Gura Apei, pe limita de vest a Parcului, este un habitat acvatic artificial, existând din 1984. Nu există studii referitoare la impactul lacului asupra zonelor adiacente, nici despre flora și fauna existente în lac.

3.2.5. FLORA ȘI COMUNITĂȚI DE PLANTE

Din cele aproximativ 3450 de specii de plante cunoscute în România, în jur de 1990 dintre ele se pot regăsii în Retezat, reprezentând o treime din flora țării noastre, motiv pentru care Retezatul este renumit pentru diversitate.

În cea de a doua jumătate a sec. XVIII, botaniștii au manifestat un imteres deosebit pentru flora din Parcul Național Retezat. Predominante sunt proveniențele eurasiatice, reprezentînd un procent de 44%, din ponderea florei din acest munte. Acesta se completează cu elemente circumpolar 13%, europene 12%, alpine 9%, sudice 6%, orientale 5%, endemic 7,2%, 3,4% policore și 1,4 % adventives.

O zonă vulnerabilă pășunatului este zona Retezatului Mic, pentru că există 60 de asociații vegetale de cormofite, prinse în zece clase de vegetație, lucru ce denotă încă odata diversitatea bogată a Munților Retezat. În pajiștile alpine se pot regăsii specii de floră alpină cum ar fi Gentiana/Gentianella, Potentilla, Pulsatilla precum și floarea de colț (Leontopodium alpinum) dar și altele.

Jneapănul este o specie protejată în țara noastră ce se întâlnește de regulă pe pantele abrupte ale muntelui, astfel susține grohotișurile. Ca localizare poate fi present la limita între o zonă stâncoasă și o pajiște alpină. Alături de el se întâlnește Rhododendronul și Zâmbrul apare dispus mai compact decât pe alte massive

Florile de Rhododendrom, florile de colț, ciupercile comestibile sau muguri de brad pot fi colectate de către localnici în funcție de sezon.

Unele zone ale Parcului Național Retezat permit exploatări forestiere, în conformitate cu prevederile legale.

Flora din Retezatul Mic poate avea de suferit de pe urma modernizării drumului de acces ce duce spre Herculane, DN 66A, dacă nu va funcționa correct un system de control și supraveghere, aplocabil în teren.

3.2.6. RELIEFUL

Deasupra Depresiunii Hțegului își fac apariția impunătorii și stâncoșii Munții Retezat. Una din priveliștile cele mai interesante în care ne oferă fara rezerve frumusețea acestor munți este aceea care se desfasoară de pe înalțimile dealului Orlea, lângă Subcetate sau din poenile dealului Piatra Ohabei. De pe aceste înalțimi având la picioarele noastre “Tara “ Hațegului, se ridică contraforturi puternice, împădurite, rânduite armonios. Ele sprijină parca zidurile albite uneori de nea ale custurilor și piscurilor înmănuncheate și zimțuit profilate pe azurul cerului.

De aici se disting lesne cele mai înalte și mai vestite piscuri, mai deosebit fiind trunchiul de piramida al vârfului Retezat (2482 m) ;spre est se afla piscurile Bucura (2433 m), Peleaga (2509 m), Papusa (2508 m) și vârful Mare (2463 m). Priveliște unica în felul ei, are darul de a atrage irezistibil pe drumeții dornici să cunoască în mai mare măsura relieful ținutului de legendă al Retezatului.

Suprafața Munților Retezat este de cca. 700 km2 mai mică decât a Munților Făgăraș, dar mai mare decât a Bucegilor.Aceasta suprafață poate fi impartita în doua zone importante : prima mai înaltă este ocupata de Retezatul propriuzis, a doua mai scundă și mai restrânsă, este ocupată de masivul Puiule-Iorgovan(Retezatul mic).

În peisajul munților Retezat, circurile (căldările) și văile glaciare ocupa un loc deosebit de însemnat. Mulțimea căldărilor glaciare, unele din acestea adăpostind lacuri, au imprimat acestor munți un pitoresc rar întâlnit în Carpati. Căldările sau circurile glaciare, numite de localnici zănoage, reprezintă depresiuni circulare formate din eroziunea ghețarilor montani, la obarșia văilor glaciare sau pe versantii acestora, adesea suspendate deasupra văilor glciare principale. Ele sunt un rezultat al activitatii ghețarilor cuaternar care s-a întipărit adânc în relieful Masivului Retezat.

Pe fundul căldărilor chiar și mai jos, pe văile glaciare întâlnim adesea blocuri mari de stanca transportate de ghețari și depuse pe pante la dispariția acestora. Văile glaciare sunt create prin acțiunea sculpturala a ghețarilor.

Ca un ținut al contrastelor, Retezatul nu oferă numai stâncăria arida a căldărilor și abrupturilor, ci și pajiști smăltuite cu flori viu colorate, pâlcuri de jneapăn sau oglinzile lacurilor. La un loc, acest mănunchi de frumuseți contrastante a adus munților Retezat faima cunoscuta.

3.2.7. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

Munții Retezat sunt caracterizați printr-o rețea deasă de ape curgatoare, cu un debit bogat și permanent.

Cel mai important curs de apa este Râul Mare, cu un bazin de 894 km2 și o lungime de 65,8 km.

Culmile nordice ale Retezatului sunt fragmentate de o rețea bogată de ape curgatoare, care își adună izvoarele din caldările glaciare sub creste semețe.

Lacurile din Muntii Retezat majoritatea de origine glaciară, sunt podoabe prețuite și dau un farmec aparte peisajului. Prin numărul lor foarte mare (cca.100), din care 40 de lacuri mari și mijlocii, 18 lacuri marunte dar permanente și cca. 40 ochiuri mici de apa care în verile secetoase seaca, acesti munti se compara în Carpati doar cu muntii Fagaras.Lacurile isi au originea în cuveta provenită prin dăltuirea reliefului de către ghețarii care acopereau odinioara înaltimile munților. Căldările glaciare acumulau în caușul lor enorme mase de gheata și zapada. Dupa retragerea ghetarilor, pe fundul lor s-au format lacuri glaciare, cu ape reci și limpezi, oglinzind cerul, norii, custurile și piscurile.

Din aceste lacuri vom menționa doar pe cele care prezintă un deosebit interes turistic:

Lacul Bucura

Lacul Stevia

Lacul Stănișoara

Lacul Pietrele

Lacul Groapele

Lacul Ghimpele sau Peleaga etc.

3.2.8. ALCATUIREA GEOLOGICĂ

Munții Retezat se caracterizează geologic prin cele două mari blocuri granitice și granodioritice, unul poziționat pe creasta de nord principal, iar celălalt este de-a lungul crestei de sud.

Granitul de Retezat sau Granodioritul are aspect cristalin, alb. Această rocă intră în componența piscurilor Vârfului Mare, continuând până spre Bucura.

Șisturile cristaline se dezvoltă în fașie continuă în partea de nord a Munților Retezat, intercalate intre fasiile de granodiorit din zona de nord și cele din Tarcu-Petreanu.

Pe versanții stâncoși se găresc câteva peșteri foarte frumoase. Ele prezintă galerii și denivelări ce relaționează prin puțuri vertical.

3.2.9. CLIMA

Clima este temperat-continentală, umedă și răcoroasă, iar media precipitațiilor se încadrează în intervalul 540-1400 mm/mp.

Stațiile meteo din Hunedoara, Petroșani și Parâng ajută la determinarea temperaturilor din Munții Retezat, pentru că acolo nu există.In Muntii Retezat nu exista statii meteorologice, clima fiind determinata prin interpolarea datelor obținute la stațiile meteo Parâng, Petroșani și Hunedoara.

Clima aspră și umedă este caracteristică Retezatului. Temperatura medie anuală este de -2 grade Celssius, la peste 2000 m altitudine. Precipitațiile sunt bogate, atat sub formă de ploaie cât și de ninsoare.

Aproximativ 250 de zile pe an în Retezat apare înghețul, iar zilele în care ninge depășesc adesea 80/ an și zăpada poposește în medie 160 de zile pe an. Chiar dacă zăpada începe să se topească din luna mai, pe versanții nordici și pe văile umbrite aceasta poate fi văzută până spre sfârșitul lunii iunie.

3.3. OCROTIREA NATURII ÎN PARCUL NAȚIONAL RETEZAT

"Omule, daca mergi pe munte,NU LASA decat urma pasilor tai, NU LUA decat imagini, NU UCIDE decat timpul!" []

Munții Retezat au reușit să rămână la fel de frumoși, cu relief și cu o vegetație foarte variată și bogată chiar și după diferite activități umane desfășurate acolo, deoarece acestea s-au utilizat rațional, atât tăierile de păduri cât și pășunatul.

În scopul eficientizării ocrotirii naturii pe termen lung, s-a înființat Parcul Național Retezat în anul 1935, iar în anii ’80 acesta s-a alăturat rețelei mondiale a rezervaților biosferei, din cadrul programului inițiat de UNESCO : “Omul și biosfera”. În acest cadru legal, Parcul Național retezat constituie obiectul unei actiuni tot mai intense de protejare a naturii.

O suprafață de aproximativ 20000 ha aparține PNR, dintre care rezervație științifică este o supratață de aprox. 1800 ha.

Floarea de colt, sangele voinicului, strugurii ursului sau diverse gentiane, pentru că sunt declarate monumente ale naturii, culegerea sau distrugerea lor este interzisă.

Ca aceste plante minunate să poată fi admirate de către câți mai mulți turiști, trebuie protejate, lucru posibil doar datorită educației turișilor cu privire la ocrotirea naturii.

În timp ce dezvoltarea economică prinde tot mai mult avânt,mediul este amenințat tot mai mult. Se poate spune că cele mai bogate resurse sunt fie sub pământ,fie răsar din el,iar impactul asupra paradisului montan este din ce în ce tot mai costisitor. Mii de defrișări ilegale au loc în fiecare an, miza economică fiind întotdeauna mai presus decât ocrotirea naturii, ceea ce cu timpul va devenii o tragedie.

3.4. SEZONALITATEA CERERII ȘI CONSUMULUI TURISTIC

Reprezintă trăsătura dominantă a activității turiști ce având implicații deosebite în activitatea prestatorilor de servicii din acest domeniu. Așa cum am amintit anterior, una din particularitățile pieței turiști ce o constituie concentrarea în timp a cererii și consumului turistic. Distribuirea inegală în timp a acestora conduce la identificarea a trei perioade de-a lungul anului calendaristic:

Sezonul plin (de vară sau de iarnă) caracterizat printr-o intensitate maximă a activității turiști ce în vârful de sezon;

Sezonul intermediar (perioada de început/presezon sau de sfârșit de sezon turistic/ postsezon) când volumul activității crește, respectiv descrește treptat în funcție de creșterea sau reducerea intensității circulației turiști ce;

Extrasezonul – perioadă în care scade gradul de exploatare a obiectivelor turiști ce sau are loc chiar sistarea prestărilor de servicii turistice.

Majoritatea cererii turiști ce anuale este, așadar, concentrată în sezonul de vârf, atunci când se înregistrează un volum ridicat al circulației turistice.

3.4.1. CAUZELE SEZONALITĂȚII

Identificarea cauzelor sezonalității activității turiști ce prezintă o deosebită importanță pentru a înțelege specificul pieței turiști ce și pentru a putea concepe strategii de atenuare a efectelor negative legate de această particularitate a cererii și consumului turiști c.

Analiștii turismului prezintă două categorii de cauze care determină sezonalitatea: naturale și sociale.

Pe parcursul unui an calendaristic pot fi identificate patru sezoane turiști ce în funcție de influența factorilor naturali:

sezonul de recreație generală, care coincide cu perioada de vegetație din natură (ca timp, perioada dintre înflorire și căderea frunzelor);

sezonul de baie, când temperatura apei este peste 18° C sau media zilnică a temperaturii aerului este peste 15° C;

sezonul de iarnă, când media zilnică a temperaturii este sub 0° C;

sezonul de vânătoare și pescuit, de obicei respectând ciclurile reproductive ale animalelor (acesta este frecvent stabilit de autoritatea publică centrală).

Consecințele negative ale sezonalității

Concentrarea sezonieră a cererii și consumului turiști c generează o serie de inconveniente pentru prestatorii de servicii turiști ce, pentru turiști și pentru alte sectoare economice.

3.4.2. STRATEGII PENTRU ECHILIBRAREA CERERII CU OFERTA TURISTICĂ

Există două categorii de strategii,după cum urmează: strategii de răspuns primare și secundare.

Strategiile primare vizează acțiunea asupra cauzelor sociale ale sezonalității turistice: structura anului școlar, preferința oamenilor de a-și lua concediu în perioada estivală. În vederea extinderii sezonului turistic pot fi luate hotărâri administrative de eșalonare a vacanțelor școlare și a concediilor plătite ale angajaților, însă mai ales acestea din urmă nu sunt agreate de către populația activă. De asemenea, pot fi intensificate acțiunile de promovare a turismului în perioada de extrasezon de către autoritatea publică centrală în domeniu (în România – Oficiul pentru Promovarea Turismului) sau pot fi adoptate acte normative care să stabilească reducerea fiscalității în turism în perioadele din afara sezonului plin.

Strategiile secundare de creștere a cererii turiști ce în extrasezon se referă la adoptarea unei politici de diferențiere a prețurilor și tarifelor practicate în turism. Aceasta presupune oferirea unor prețuri atractive (reduse) și facilități de tarife pentru serviciile turiști ce prestate în afara perioadei de sezon.

3.5. DEZVOLTAREA DURABILĂ

Pe plan internațional datorită dezvoltării intensive, uneori necontrolate, și a unor factori generați de modalități diferite de percepere și practicare a mijloacelor utilizate pentru dezvoltare, mediul înconjurator s-a deteriorat.

În speranța refacerii acestuia sau măcar a menținerii sale în stadiul actual s-a trecut la dezvoltarea durabilă a tuturor genurilor de activitate, inclusiv a turismului. Dezvoltarea durabilă este forma de creștere economică care satisface nevoile societății în termeni de bunăstare pe termen scurt, mediu și lung. Ea se fundamentează pe considerentul că dezvoltarea trebuie să vină în întampinarea nevoilor prezente fară să puna în pericol pe cele ale generațiilor viitoare. Mediu este ansamblu de condiții și elemente naturale ale Terrei: apa, aerul, solul și subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele materiale în acțiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale și spirituale.

Desi sistemul economiei de piată și stilul de viată tind să creeze un mediu omogen, tradițiile culturale strict legate de resurse locale și de nevoile reale impuse de factorii naturali au un rol important în păstrarea sănătații, a diversității parametrilor ecologici locali. De aceea, dezvoltarea durabilă trebuie să prezinte anumite soluții, modele de dezvoltare alternative, tehnici curate, nepoluante, schimbarea modelelor de producție și de consum actuale care contribuie la distrugerea echilibrelor geobiochimice ale Terrei.

Dezvoltarea durabilă corespunde cerințelor prezentului fără să compromită posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități.[]

Se poate spune că pământul aparține fiecarei generații pe durata existenței sale, care i se cuvine pe deplin și în întregime, nici o generație nu poate face datorii mai mari decat pot fi plătite pe durata propriei existențe.[]

Durabilitatea se referă la capacitatea unei societăți, ecosistem, sau orice asemenea sistem existent de a funcționa continuu într-un viitor nedefinit, fără a ajunge la epuizarea resurselor cheie.[]

Mulți oameni consideră că este mai bine ca astfel de probleme să fie tratate prin metode de abordare mai cooperante , deoarece asemenea probleme sunt confuze, multidisciplinare, multiorganizationale, cu mize multiple și multisectoriale în natura lor.[]

Durabilitatea este doctrina de urgenta prin care dezvoltarea și progresul economic trebuie să aibă loc și să se mentină de-a lungul timpului, în limitele stabilite de ecologie.[]

TURISMUL RURAL

“Tradiția adevarată e singura merinde sufletească." Liviu Rebreanu

Turismul rural este o forma de turism care se desfașoară în mediul rural, valorificând resursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca și dotările și echipamente turistice, inclusiv pensiunile și fermele agroturistice.

În cadrul Munților Retezat, așa cum aminteam în capitolul anterior,există rezervația naturală Parcul Național Retezat declarată cu mulți ani în urmă, ariile protejate interzic total sau parțial pășunatul ovinelor. În locurile unde pășunatul este permis, oierii practică în fiecare an ceea ce numim transhumanță.

Transhumanța reprezintă migrația periodică a păstorilor și a turmelor (de oi), primăvara de la șes la munte sau de la sud spre nord și toamna de la munte la șes sau de la nord spre sud, în vederea asigurării hranei pentru animale.

Atât oierii județului Hunedoara cât și din județul Alba străbat dealuri și văi zile multe până ce ajung în munți cu turmele lor.

Fiind o iubitoare a drumețiilor la “aer curat” am decis să îmi ofer o porție zdravănă de aer tare de munte din Retezat, într-un sfârșit de săptămână. Ajunsă sus, la cota 2018 la vârful Drăcșanu am fost plăcut surprinsă să văd că la”o palmă distanță” de cer sunt oameni și cu altă treabă, decât turiștii dornici de noutate și liniște. Erau păstorii a câtorva sute, chiar mii de oi împărțite în câeduri ce stăpâneau fiecare vârf de munte. Am avut prilejul , împreună cu grupul care mă însoțea să trecem prin preajma cornutelor, să le admirăm, să le luăm cu noi în poze, să ne bucurăm de peisajul extraordinar și să ne temen ce e drept de paznicii fioroși ai stăpânului, câinii. Am reușit totuși să stăm de vorbă și cu un cioban. Schimbând câteva vorbe am aflat că vine cu turma lui tocmai de la Cărări-Loman, județul Alba, locul minunat unde “tradiția se păstrează tradițional”. Ne-am oprit, și ascultam muți de uimite relatarea omului despre greutățile și bucuriile vieții grele pe care o duce în munți de primăvara pînă toamna, ocazie cu care ne-a spus și câteva legende legate de acele locuri.

Așa cum el spune, legendă fiind că a fost odată în Țara Hațegului un uriaș care înainte de a murii a împarțit Țara Hețegului celor doi copii ai sai, fată și băiat. Fetei i-a dat vârful Rusca, aflat spre apus de Retezat , iar băiatului Vârful Retezat care atunci se numea altfel. față de invidie că partea ei nu este la fel de frumoasă cu poieni și păduri multe și frumoase precum al fratelui sau, ci mai stancos a luat un fier de plug și aruncându-l spre frate, nu l-a nimerit ci a nimerit în vârful muntelui pe care l-a retezat. De aceea se zice că i-a rămas numele și forma de Retezat.Se spune că în Țara Hațegului din județul Hunedoara își făcuseră sălaș niște uriași. înainte de moartea sa,căpetenia uriașilor împărți țara celor doi copii ai lui, un băiatși o fată.Ca să vadă mai bine cât de mare este partea lor dinmoștenire, cei doi se urcară pe câte un munte: feciorul pemuntele Retezat (care atunci avea alt nume), iar fata pe vârful Rusca, spre apus de Retezat.Fetei i s-a părut că partea de țară a fratelui său estemai mare și mai frumoasă decât a ei, care era plină de stânciși nu avea prea multe păduri și poieni frumoase.De ciudă, fata a luat un fier de plug și l-a aruncat sprefratele său, care era pe celălalt vârf. Fierul nu l-a nimerit peflăcău, dar a retezat vârful muntelui, care de atunci a rămas

retezat.

De aceea i se spune muntele Retezat.

EVOLUȚIA TURISMULUI RURAL

Operatorii din turismul rural și specialiștii estimează creșteri de peste 15% pentru anul 2013, în contextul unei creșteri generale a turismului intern.

Turismul rural așteaptă în acest an atât turiști români, cât și turiști străini mai mulți decât anul trecut. După un an mai putin spectaculos din punct de vedere al sosirilor, operatorii din turismul rural au început să simtă o revigorare în 2013.Va fi înregistrată și pe acest segment, al străinilor care aleg turismul rural din România, o creștere cuprinsă între 5 și 7%.

Nu trebuie uitat însă faptul că, în general, în vacanțe citadinul dorește să facă altceva decat ceea ce traiește zi de zi. Turistul(orășanul) își dorește noi cunoștinte,experiențe,dezvoltarea unor noi aptitudini,deprinderea de noi abilități și chiar acunularea de noi informații.

Frumusetea locurilor vizitate nu poate fi descrisa în cuvinte , deci turistii pentru a se convince de frumusețea României trebuie să meargă,să călătorească,să “vadă”.

Programul Național De Dezvoltare Rurală vine în sprijinul proprietarilor de pensiuni și agropensiuni prin proiecte finanțate din bani europeni care se încadrează în masura 313-"Încurajarea activităților turistice”. (Vezi ANEXA 3)

Numeroși specialiști în turism rural au identificat România ca fiind țara cu potențialul cel mai mare din Europa în ceea ce privește dezvoltarea turismului rural ca o sursă de venit importantă atât pentru investitori cât și pentru bugetul țarii.

Cu toții ne dorim câți mai mulți turiști în unitățile de cazare, pentru că asta ne aduce satisfacție în munca noastră și beneficii financiare.

TENDINȚELE TURISMULUI RURAL ROMÂNESC PENTRU 2013

Anul 2013 aduce estimări pozitive în ceea ce privește opțiunea turiștilor doritori de practicarea turismului rural, apreciindu-se creșteri generale a turismului intern,iar cu privire la alegerile truriștilor români, aceștia vor opta un procent de 15% mai mare decât anul anterior pentru turism rural.

În anul trecut, 2012, numărul turiștilor străini veniți în România nu a înregistrat o creștere remarcabilă, însă pentru 2013 specialiștii în statistic previzionează creșteri cuprinse între 5% și 7%. Potențialii vizitatori de bază sunt din țările vecine, cum ar fi Ungaria, dar și Germania, Franța, practicând turism individual, iar turism de grup- Japonia și Israel.

Turismul rural este la mare căutare în regiunile României precum:Mărginimea Sibiului, Brașov-Bran, Moeciu, Fundata, Râșnov, Cristian, Bucovina și Maramureș.

3.6.3. PROMOVAREA ȘI IMPORTANȚA ACESTEIA ÎN TURISMUL RURAL

Vizibilitatea turismului în publicitate a înregistrat în primele patru luni ale anului o evoluție pozitivă din punct de vedere al numrului de reclame difuzate de media, potrivit unei analize MediaTrust.

Pentru a atrage turiștii către o pensiune sau hotel trebuie să aplicăm câteva practici de marketing ale turismului.

Mai jos vor fi prezentați câțiva din pașii care trebuiesc parcurși pentru a atrage turiștii către unitățile de cazare:

1) Înțelegerea pieței:nevoile/așteptările clienților (cererea),oferta/concurența,raportul cerere-ofertă;

Metode ieftine/facile de culegere a informațiilor: lecturare studii de piată realizate de autoritățile publice (consilii județene, primării etc.),discuții cu reprezentanți ai primăriilor,observarea / vizitarea pensiunilor existente în localitate/zonă,discuții cu turiști i,investigații telefonice de tip “cumparatorul misterios”,cautare pe internet (portaluri/cataloage de pensiuni) etc.

2) Ajustarea ofertei la condițiile pieței:nr. camere și dotări,tarife practicate,activități/servicii turistice și conexe.

Suport ieftin/facil în fundamentarea acestor decizii:analiza informațiilor colectate în pasul 1,discuții cu experți în turism,povești de success.

3) Promovarea:să ne facem cunoscuti printre clienții potențiali / țintă,să facilităm accesul către locația pensiunii,să atragem clienți noi și să-i determinăm să reîntoarcă pe cei vechi,să ne prezentăm cât mai bine,sa ne diferențiem de concurență.

Metode ieftine/facile de promovare:inscriere în portaluri turistice,elaborare website de prezentare și optimizarea pentru motoare de căutare (SEO),anunțuri / linkuri sponsorizate în Google (Adwords),semne / indicatoare plasate în punctele cheie / cu trafic mare de clienți potențiali,organizare de mici evenimente culturale (taraf, dansuri etc.)

4) Canale de distribuție/vânzări:să accesăm un grup mult mai larg de clienți potențiali,să creștem vânzările/gradul de încărcare al pensiunii, să ne putem concentra pe activitatea de bază

Metode ieftine/facile de dezvoltare a rețelei de distribuție/vânzari: colaborări cu agenții de turism / turoperatori, colaborari cu firme de training și organizatori de tabere excursii/copii,

rezervări online/telefonice, parteneriate/plată comisioane către persoane ce ne pot aduce clienți.

Acestea sunt câteva din tehnicile de marketing ale turismului pe care trebuie urmate pentru a atrage turiști . Nu sunt greu de aplicat aceste tehnici iar rezultatele vor apărea foarte rapid.

Turiștii străini ar vrea să vadă Munții Carpați și peisaje cât mai salbatice, au răspuns vesticii la un chestionar realizat de compania angajată de stat ca să ne facă un brand turitic. Interesul acestora ar fi un avantaj pentru turismul rural.

Promovarea este importantă pentru orice business. Fie este promovare online, fie promovare printată, sau promovare prin viu grai (recomandare), aceasta este benefică oricărui business. Pentru agenții de prestări servicii turistice promovarea aduce clienți mai mulți, branding, încasări mai mari. Idiferent că promovăm un hotel de 5 stele sau o pensiuni de 2 stele, promovarea trebuie efectuată bine și menținută tot timpul. Lipsa promovării unității turistice duce de obicei la insucces.

O promovare a unității de cazare bine făcută ne va umple cu clienți unitatea de cazare indiferent de sezon. Dacă știm cum să creăm pachete de servicii turistice și să le adaptăm sezonului și situației economice împreună cu promovarea turistică ne vor aduce beneficii atât financiar cât și moral. Promovarea este un angajament pe termen lung, care trebuie menținut, în care sunt implicați atât proprietarii unitățiilor de cazare cât și prestatorii de servicii de promovare.

Deci promovarea este importantă pentru orice afacere, pentru succesul acesteia, pentru încasări mai mari.

3.7. “LA CĂRĂRI” – TURISM RURAL

Mi-am îndreptat atenția spre un eveniment ce a avut loc,într-o zonă deosebită, la Cărări în judetul Alba,ce poartă denumirea “Tocmitul Băcițelor”. Acesta a avut loc prima saptămână după Paști, în 12 mai 2013,și a avut ca scop promovarea crescătorilor de animale și a produselor gastronomice tradiționale locale, păstrarea tradițiilor și obiceiurilor legate de creșterea animalelor.

La Cărări, se întâlnesc mai multe drumuri și își află limitele trei comune: Pian, Săsciori și Șugag. Coboară în acest loc drumuri care fac legătură cu Cugirul, Valea Nirajului, Valea Pianului, urcând pe creste și coborând de pe ele, prin vaduri și locuri de o rară frumusețe.

Și în acest an, conform tradiției, Consiliul Județean Alba, împreună cu Primăria comunei Săsciori și Asociația Crescătorilor de Ovine din Județul Alba au lansat invitatii pentru participare la Cărări în decorul minunat al Carpaților Meridionali, iar oaspeții au fost întâmpinați cu spectacole de cântece și dansuri populare susținute de iubiți și renumiți artiști locali. La buna dispoziție au contribuit și merindele specifice locului: balmoșul, sloiul, “înturnatul” și plăcintele precum și gama deja binecunoscută a brânzeturilor din zona Văii Sebeșului.

Imag. 3.5. Costum popular specific judetului Alba

Un bun exemplu în ceea ce privește păstrarea tradițiilor este și Maria Cîndea, o localnică din satul Loman, care s-a făcut cunoscută prin prepararea tradițională a brânzeturilor specifice Văii Sebeșului.

Băcița este, conform dicționarului explicativ al limbii române, femeia care conduce stâna, soția baciului, dar nu neapărat ci poate fi și angajată fiind responsabilă de gospodărirea stânei, singură sau alături de alte băcițe.

Băcița moștenitoare a tradiților din familie, a reușit datorită priceperii deosebite, să înregistreze ca și produs tradițional, cașul care este preparat după o rețetă proprie. Astfel, la târgurile de specialitate, a început să devină foarte cunoscut standul ce prezintă cu mândrie numele satului Loman, principala atracție fiind „cașul Loman” atestat în anul 2008 ca produs tradițional, produs cu care a impresionat până și pe francezi la un târg desfășurat în Lion, Franța.

La sarbatoare au fost prezenti peste 1000 de oameni, un numar considerabil în conditiile actuale, veniti atat din judet cat și de pe alte meleaguri să simta românește alături de oamenii locului, de feciori și fete îmbrăcați în straie populare, de ciobani cu fluier la brâu, de băcițe rumene în obraji și emanând prin toți porii sănătate și energie. Minunata admosferă, minunate locuri.

Porturile populare pe care le poartă oamenii locului au fost vedetele evenimentului. La Cărări se poatră deosebitul costum tradițional specific județului Alba. Unul dintre cele mai de fală moment este îmbrăcarea acestuia, pentru că mare parte din ținute sunt moștenite din generație în generație, având zeci de ani unele chiar depațesc o sută de ani vechime.

Femeile au costumul popular alcătuit din: batic negru cu ciucuri, ie brodată, pieptar brodat,brâu, poale, cătrință și opinci de piele.

Bărbații poartă clop pe cap, ie brobată, pieptar de piele, șerpar(chimir),cioareci, opinci sau cizme de piele. Ca și accesoriu ce completează ținuta este traista. De menționat este faptul că se utilizează doar temacică alb-negru în portul popular din zona Cărări. Excepție făcând firele de ață aurii sau argintii pentru brodat. Poalele atât pentru femei cât și pentru bărbați trebuie împăturite la distanțe egale, formîan astfel zeci de împaturiri.

“Tocmitul băcițelor” reprezintă o acțiune ce marchează începutul sezonului în activitatea de oierit, cu precădere alegerea oamenilor care vor avea grija trurmelor și grija preparării produselor lactate. Această manifestare are ca scop atât promovarea tradițiilor și obiceiurilor populare ce au loc în legătură cu urcatul în pășunatul alpin al oilor, cât și activități de promovare și sprijinire al membrilor asociațiilor crescătorilor de animale, în special ovine din județul Alba, fermieri începători sau deja cu experiență și multă vechime în activitatea de oierit.

Denumirea locului ce găzduiește acest eveniment Tocmitul Băcițelor, este foarte sugestiv datorită faptului că la Cărări este, așa cum îi spune și numele se întâlnesc mai multe drumuri- cărări , ce adună crescătorii de animale de pe văile vin Munții Sebeșului și Cugirului, iar în zilele noastre datorită evoluției turismului montan și rural, se alătură adesea un număr remarcabil de turiși, pasionați de natură, munte și mâncare tradiționala, ecologica și imposibil de refuzat. Frumuseții și amplitudinii locului i se adaugă și caracterul deosebit de primitor al oamenilor, aerul curat și tare de munte, astfel se crează spațiul ideal pentru interesații de tradiții populare, de relaxare, de odihnă și bună dispoziție

În cadrul evanimentului au participat diferite generații de crescători de animale, care prin muncă multă și strădanie au reușit să conserve cea mai veche indeletnicire, și anume: creșterea oilor, fiind prezenți bunici, copii, nepoți, chiar și strănepoți, toți păstrători de tradiții. Exemplu de evenimente “La Cărări”:

Tocmutul băcițelor : duminica I după Paște.

Coborâtul oilor : duminica cea mai apropiată de sărbătoatea Înălțarea Sfintei Cruci.(vezi anexa 4).

Datorită unei promovări eficiente, evenimentul s-a bucurat de un adevărat success, lucru confirmat de numărul mare de turiști prezenți acolo. În ceea ce privește viitorul turismului la Cărări se poate menționa faptul că se așteaptă o evoluție tot mai bună a promovării zonei.

CONCLUZII

Un lucru știm sigur că țara noastră oferă fără zgârcenie bogății nenumărate în ceea ce privește turismul, lucru confirmat de către toți autorii care au binevoit să dezvolte și să facă cunoscută această ramură economică , de altfel extrem de importantă în economia țarii și în schimbarea și promovarea imaginii acesteia, într-o imagine pozitivă, de care să ne mândrim că suntem români; dar nu este de neglijat faptul că și turiștii plăcut surprinși de lucruri și locuri deosebite contribuie la pozitivismul prezentat tuturor, atât românilor cât și cetățenilor din alte țări. Cu o atitudine pozitivă, vom reuși să facem ca țara noastră, România să nu mai fie criticată în mod negative chiar de proprii ei locuitori.

România se caracterizează foarte bine prin verbul “a avea”.

-are munți deosebiți

-are Dunăre/Delta Dunării

-are litoralul Mării Negre

-are râuri navigabile, pentru rafting și pescuit

-are lacuri

-are păduri pentru vânătoare și excursii

-are peșteri

-are cascade

-are animale/păsări/reptile, specii rare

-are zone istorice bogare,ect. și lista ar putea continua.

Noi ,oamenii suntem responsabili atât pentru prezentul cât și pentru viitorul nostru, dar și pentru al celor cu care interactionăm. Așadar este timpul să conștientizăm puterea extraordinară pe care o avem, capacitațile noastra pentru modelarea lumii în care trăim.

Cu toții ne dorim țara cu adevarat frumoasă, cu adevarat îngrijită; un spațiu al bucuriei, al fericirii însă pentru acestea trebuie să contribuim fiecare dintre noi, primul de la care să porneasca schimbarea să fim noi înșine.

Precum o vorbă veche din popor spune că“ întotdeauna este loc de mai bine” și în cazul prezentat se poate atribuii situației.

În condițiile actuale de turism, România ne promite o evoluție ascendentă și spectaculoasă în urmatorii ani, datorită cererilor tot mai crescute din domeniul turistic.

Evoluția în acest sector economic va cunoaște trepte înalte; natura e foarte darnică în România, și ne uimește de fiecare dată constatând că defapt cunoaștem foarte puțin din marele potențial existent. În acest sens o promovare eficientă ar rezolva o parte din problemele încă existente.

Așadar promovarea are un rol important în dezvoltarea turismului rural,punând la dispozitia turiști lor informatii utile și totodata atrăgătoare spre locuri mai puțin știute ,cu oameni de la țară primitori,cu bucate alese preparate de gazede cu multă dăruire, la care se adaugă și peisajele rar întalnite ,și nu în ultimul rând obiceiurile,tradițiile,porturile populare păstrate cu sfințenie de oamenii locului.

Datorită vieții tot mai agitate din zilele noastre turismul montan și rural vin în sprijinul soluționării acestei problem. Acesta este din ce în ce mai căutat în România în ultima vreme, dovadă fiind cifrele statisticilor care confirmă numărul mare de turiști dornici de practicarea turismului montan și rural și evoluția ascendentă a acestui trend. Cu toate că acest tip de turism se dezvoltă la nivel general, turismul a avut și de sufetit pe urma diverșilor factori precum: criza economică ce a afectat România și în acest sector economic sau apariția virusului AH1N1.

România este o țară cu perspective pozitive în ceea ce privește turismul montan și rural, datorită bogățiilor splendide ale naturii,rarități peisajistice, obiceiuri și tradiții unice,istorie și legende, toate acestea îmbinate formează unicitatea României. Însă acest lucru nu este întotdeauna suficient, ci este nevoie și de influență antropică pentru ca turismul montan și rural să existe, să fie cunoscut, căutat și apreciat.

Deci, turismul montan și rural se îndreaptă spre evoluție ascendentă, conform specialiștilor se estimează pentru acest an, 2013 creșteri de peste 15% în ceea ce privește numarul de turiști sosiți în unitățile de cazare în medil rural românesc.

Așadar, odată cu dezvoltarea acestei importante ramuri economice se dezvoltă și arta alegerii locului potrivit și ideal pentru petrecerea timpului liber. În acest sens, criteriile turiștilor în alegere diferă, adaptându-se la posibilitățile fiecăruia. Fie aleg să călătorească în perioade de reduceri, fie vânează oferte speciale ale pachetelor turiști ce, sau în cazul turiștilor de lux, aceștia reduc extravaganțele, ori la îndemână sunt destinațiile all-inclusive, iar în cel mai restrictiv mod își reduc numărul de vacanțe sau durata acestora.

În concluzie, România dispune de perspective promițătoare în domeniul turismului montan și rural. Ceea ce țara ne oferă cu dărnicie vom folosi, pentru ca turiștii să beneficieze de frumusețile existente ce așteaptă să fie cunoscute și apreciate.

PROPUNERI

Datorită faptului că infrastructura fie este deficitară fie lipsește, numărul turiștilor este vizibil influențat de acest aspect. Buna desfășurare a evenimentelor deja cu tradiție depinde chiar de starea vremii, ceea ce nu este pe placul nimănui. Calea de acces până la Cărări nu dispune de asfaltare, astfel nefiind posibil urcatul fără dificultate în zonă. Așa cum ar spune oamenii locului, „e la mila Domnului”, dacă plouă evenimentele la Cărări nu pot fi desfașurate pentru că accesul este îngreunat.

O altă dificultate se întâmpină în desfășurarea unor astfel de evenimente, precum cel prezentat în lucrarea de față “Tocmitul băcițelor”. După o privire aruncată către oamenii trudnici ai locului am constatat că ar fi nevoie de amenajarea unor spații, cu rol de standuri de prezentare unde “băcițele” să își poată expune bucatele alese în condiții corespunzătoare, meșteșugarii populari și chiar bunicuțele venite să exemplifice turiștilor diferite practici și îndeletniciri păstrate din generație în generație, precum croșetatul, sau țesutul să se desfășoare în spații amenajate de autoritățile locale, cel puțin la fel de frumoase cum sunt cele unde “mai-marii” satului se ospătează, ceva mai departe de văzul curioșilor.

În condițiile actuale, expozanții sunt nevoiți să își instaleze propriile corturi drept stand de prezentare și vânzare a produselor tradiționale excepționale și să privească spre cer ca nu cumva să înceapă ploaia sau vântul, des venite când speri mai puțin.

Eficientă consider că ar fi organizarea unor cursuri de educare/informare a locuitorilor. Oamenii ar fi încântați ca cineva să le explice care este importanța turismului rural,cum să îl practice la nivel înalt, cum să își pună munca în valoare, să afle care sunt așteptările turiștilor și cum să face pe plac acestora “ca la carte”. Cursurile să nu impună limită de vârsta, astfel oricine este interesat de noutăți privind bunele practici în turismul rural, dacă dorește să participe. În acest fel localnicii vor fi mai informați și mai pricepuți în crearea de bună dispozitie a turiștilor.

De la an la an promovarea locului și evenimentelor se desfășoară din ce în ce mai bine, însă nu suficient.

Din interes pentru tradiție și în scopul promovării, m-am străduit să creez un obiect reprezentativ pentru zona județului Alba, la Cărări, și anume o traistă în miniatură o creație simbolică, însă care reprezintă identic varianta originală de traistă folosită și în scop util, dar și ca accesoriu completând ținuta portului tradițional.

Este foarte necesară o publicitate mai bună, mai insistentă și mai eficientă, prin diferite căi, fie prin anunțuri publicitare la ziar, la TV posturile locale și nu numai, internet, radio.

Natura este foarte darnică, însă dacă nu sunt prezentate suficient aceste meleaguri deosebite, riscă să rămână cunoscute doar de oamenii locului care muncesc din greu acolo, ele nu vor nu vor putea beneficia de admirație și valorificare corespunzătoare.

Una din ideile mele ca propunere în scopul promovării este de a se utiliza metoda publicitară prin intermediul pliantelor, care să fie răspândite în cât mai multe locuri aglomerate cu oameni dornici de „liniște și aer curat”, locuri intens tranzitate de potențiali doritori de practicarea turismului rural. Am realizat un model de pliant, ce sper să stimuleze privitorii să își rupă puțin din programul obișnuit și să urce „La Cărări”. (Vezi ANEXA 5)

Referitor la păstrarea tradițiilor și obiceiurilor locale și la practicarea meșteșugurilor populare , un minim de interes există din partea noii generații, interes suficient ca viața modern să nu cuprindă complet și definitive istoria vremurilor trecute. Cu toate acestea la îndemână: tradiții bogate și tineri interesați nu lipsește decât bunăvoință și răbdare din partea bunicuțelor și bunicilor de a le explica pe-ndelete procesele tehnologice necesare creării diverselor obiecte. Într-un cadru organizat cu tineri pe de o parte și cu oameni ceva mai învârstă pe de altă parte, dar neapărat cunoscători , să aibă loc lecții cu cuprins meșteșugăresc. Nu este nevoie în acest caz de un cadru didactic care să predea chestiuni teoretice, ci de o bunicuță cu un fuior, cu un război de țesut, cu câteva ace de croșetat, sau altele, cu care să poata face demonstrații practice în prezența interesaților; sau un bătrânel priceput care ar putea dezvalui câteva secrete privitor la prelucrarea lemnului, a lutului, tehnica de a cânta la fluier,etc.

Când propun această activitate benefică păstrării tradițiilor, în garantarea succesului mă bazez pe curiozitatea noii generații, caracteristică avantajoasă în acest caz.

Bibliografie

Oroian Maria și Marinela Ghereș ”Economia și managementul turismului”, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2013

Nistoreanu Puiu „Economia turismului,teorie și practică”, Biblioteca digitală ASE,accesat în martie 2013.

Cândea Melinda, Tamara Simon,Elena Bogdan “Patrimoniul turiști c al României” Ed. Universitară 2012

Ilenicz Mihai, Laura Comănescu; “ Turism. Teorie și Metodologie” Ed. Universitară 2013

Baron P. N. Neacsu O. Snak, , “Economia turismului”, Ed. Expert, Bucuresti, 2001.

Cândea Melinda, Florina Bran “Spatiul geografic românesc-organizare, amenajare, dezvoltare” -, Ed. Economica, Bucuresti, 2001

Cocean Pompei „Geografia turismului”, Editura Focul Viu, 2004

Glavan Vasile “Turismul în România”, Ed. Economica, Bucuresti, 2000.

Hapenciuc Cristian Valentin “Cercetarea statistica în turism”, Ed. Didactica și Pedagogica, Bucuresti,2003.

Ioncica M.“Strategii de dezvoltare a sectorului tertiar”, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004,

Neacsu N. “Turismul și dezvoltarea durabila”, Ed. Expert, Bucuresti, 2000.

Nedele Al. a “Politici de marketing în turism”, Ed. Economica, Bucuresti, 2003.

Nedelea Alex “Piata turiști ca”, Ed. Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 2003.

Nistoreanu P “Ecoturism și turism rural”, Ed. ASE – Bucuresti, 2003.

Nistoreanu Puiu, V. Dinu și Alex Nedelea “Productia și comercializarea serviciilor turiști ce” -, Ed. Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 2004.

Stanescu Ion “Potential turiști c românesc”, Ed. „Paco”, 2002..

Stănculescu G„Tehnologia turismului”. ,Editura Oscar Print, București 2003

Țigu Gabriela “Turism montan”, Ed. Uranus, Bucuresti, 2002.

PUBLICAȚII

Ed. House of Guides “Biserici-manastiri-schituri”-, apr. 2003, (244 asezari religioase).

Publirom Advertising “Ghidul turiști c al Românie”i, editia VI.

SITE-URI WEB

“dailybusiness.ro”

“http://ro.wikipedia.org/wiki/Turism” “http://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia”

“http://www.business24.ro/elena-udrea/stiri-elena-udrea/România-se-indreapta-in-directia-buna-organizatia-mondiala-a-turismului-1493004” “http://www.insse.ro/cms/rw/pages/turism_rom.ro.do”

“http://www.referate.k5.ro/referate/referat/Turismul–notiuni-si-definitii/982/ ““http://www.Româniaturistica.ro/lectia-de-istorie.php”

“http://www.scribd.com/doc/57738632/Economia-Serviciilor-Perspectivele-Serviciilor-de-Turism-in-România-in-Perioada-2004-2008”

“http://www.stiriturism.eu/2011/04/11/cum-a-schimbat-criza-comportamentul-turistilor-romani-top-5-tendinte”

“http://www.sutalasutaturism.ro/bibliografie-turism/”