Perspectivele Politicii de Dezvoltare Rurala Pentru Perioada 2014 2020

Perspectivele politicii de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020

3.1 Noutăți ale PNDR pentru 2014-2020 față de perioada precedentă

Pentru a putea răspunde cât mai evicient și mai rapid provocărilor referitoare la zonele rurale, politica de dezvoltare rurală a UE a evoluat în mod continuu. PAC reprezintă cea mai recentă reformă, care vine la pachet cu un proces de revizuire mult mai amplu. Practic PAC s-a finalizăt în luna decembrie 2013, de îndată ce s-au aprobat normativele referitoare la perioada 2014-2020.

Pentru perioada 2014-2020 politica de dezvoltare rurală are în vedere trei axe pe care sunt onstruite obiectivele strategice pe termen lung, aliniate la Strategia Europa 2020 și la obiectivele PAC. Drept urmare ceea ce ăși propune este:

stimularea competitivității agriculturii

garantarea unei gestiuni durabile a resurselor naturale deținure și combaterea schimbărilor climatice

favorizarea dezvoltării teritoriale echilibrate a comunităților și economiilor din zonele rurale, inclusiv crearea și menținerea de noi job-uri.

La reforma din 2013 au fost păstrate multe dintre principiile politicii de dezvoltare rurală care a fost aplicapilă pentru perioada 2007-2013, un exemplu fiind programele naționale are vor reprezenta modalitatea de implementare la nivel național/regional, derulate pe loturi de cât șapt ani.

La gneral, shimbările produse prin intermediul reformei din 2013 sunt:

îmbunătățirea abordării strategice privind elaborarea de PDR-uri

consolidarea conținutului măsurilor aplicabile pentru dezvoltarea regională

simplificarea normelor ori reducerea sarcinii administrative aferente, în momentul în care exstă posibilitatea

corelarea și mai mare a politicii de dezvoltare rurală cu alte fonduri structurale și de investiții europene (ESI).

În momentul elaborării PNDR, statele membre sunt nevoite să aibă în vedere măcar patru din totalul celor șase axe prioritare:

promovarea inovării și a transferului de cunoștințe la nivel de agricultură, zone rurale și silvicultură

îmbunătățirea copetitivității ramurilor agricole și încurajarea utilizării de tehnologiilor agricole inovatoare, dar și gestionarea durabilă a fondului forestier

eficientizarea lanțului alimentar, precum și a bunăstării animalelor și totodată gestionarea riscurilor implicite ale sectorului agricol

consolidarea, refacerea și conservarea tuturor ecosistemelor relaționate cu agricultura șu silviultur

eficientizarea utilizării resurselor disponibile și direcționarea către o economice cu un nivel cât mai redus al emisiilor de carbon, precum și rezistența la schimbarile climatice care au loc în permanență

nu în ultimul rând incluziunea socială, care duce la reducerea gradului de sărăciei din zonele rurale.

În cadrul celor șase axe prioritare au fost încorporate o serie de domenii mai explicite. Fiecare stat membru, sau regiune, își va stabili propriile obiective cantitative, având în vedere fiecare arie de acțiune în parte, stabilită în funcție de nevoile identificate. Mai apoi, ele vor determina măsurile ce vor fi luat în vederea atingerii obiectivelor și mai ales ce fonduri se vor aloca fiecărei măsuri.

Bugetele disponibile sunt puse la dispoziție de catre FEADR din fonduri maționale sau private, în unele cazuri.

Monitorizarea și evaluarea impactului și a aplicării este realizată foarte atent.

3.2 Strategia PNDR pentru 2014 – 2015

România nu reușește să își atingă potențialul socio-economic la nivelul sectorului agro-alimentar. Conform analizei SWOT agricultura și spațiul rural au parte de provocări mari care se caracterizează prin:

structură duală în exploatații;

productivitate rdulă la nivel agricol, procentaj mare al populației împlicat în agricultura de (semi)subzistență, cu un nivel de pregătire agricolă și antreprenorială scăzută;

produsele agroalimentare cu valoare adăugată în pondere mică;

grad ridicat al fermierilor în vârstă, dotări ineficiente la nivelul exploatațiilor;

acces la infrastrutură și serviciile de bază situat sub nivelul zonelor urbane cu mult;

insuficienta dezvoltare a economiei rurale non-agricole ceea ce are efecte asupra nivelului de ocupare în mediul rural;

populație aflată în risc crescut de sărăciem de excluzine socială, dar și o serie de alte riscuri climatice sau de mediu ceea ce reprezintă o amenințare la adresa zonelor rurale și a întregului teritoriu.

PNDR 2014 -2020 reprezintă o oportunitate foarte bună pentru a aborda punctele slabe, prin prisma întăririi punctelor tari și folosirea opotunităților ivite, dar bineînțeles, fără a se neglija învățărutile trase de pe urma PNDR 2007-2013.

S-au înregistrat progrese importante în perioada 2007-2013, mai ales cu privire la modernizarea exploatațiilor agricole dar și a unităților procesatoare de la nivelul sectorul uiagro-alimentar, implementarea de practici, întinerirea generațiilor de fermieri și realizarea de investiții în armonie cu mediul, economii locale diversificate și o infrastructură locală dar prea puține in raport cu nevoile.

Promovarea utilizării în mod continuu și durabil a suprafețelor agricole și forestiere a început în 2007, când au luat naștre premisele păstrării patrimoniului natural și conservării valorii naturale din zonele rurale. Prin intermediul PNDR 2014-2020 se vor menține eforturile necesare pentru dezvoltarea spațiului rural, prin abordarea de obiective precum:

reorganizarea și modernizarea exploatațiilor agricole;

managementul durabil al resurselor naturale și încetinirea schimbărilor climatice;

modernizarea infrastruturii și serviciilor care ajută la îmbunătățirea calității vieții pentru persoanele din mediul rural, diversificarea activităților economice desfășurate, creare de noi locuri de muncă, în conformitate cu prevederile Acordului de Parteneriat.

Obiective sunt alineate cu cele definite prin intermediul strategiilor naționale, în special al Strategiei de dezvoltare din sectorul agroalimentar pe termen mediu și lung 2020-2030, cu PAC și Strategia Europa 2020.

Măsurile care au în vedere atingerea acestor obiective, se află în strânsă corelație cu principiile și obiectivele stabilite la convențiile internaționale sau directivele europene care se adresează conservării biodiversității, a habitatelor naturale precum și a speciilor de faună și floră sălbatică sau a managementului durabil privind resursele naturale.

Creșterea competitivității în agricultură, silvicultură sau în sectorul alimentar este esențială pentru dezvoltarea economică a spațiilor rurale și pentru generarea de noi locuri de muncă și prin urmare, reprezintă elementul central al strategiei..

Există potențial pentru majorarea productivității, substituirea importurilor, integrarea mai bună pe piață a producătorilor agricoli, creșterea exporturilor pe produsele cu valoare adăugată și modernizarea sectorului de procesare pentru produsele agricole. În particular, beneficii majore pot fi obținute din sporirea competitivității sectorului pomicol. Sectorul pomicol, care se află în declin de 25 de ani, atât în materie de suprafețe cultivate, cât și în materie de productivitate, va beneficia de un subprogram dedicat, pentru eliminarea problematicii structurale care afectează plasarea fructelor proaspete pe piața materie primă în procesarea și implicit competitivitatea sectorului în general.

Sprijinul, ajută la identificarea nevoilor specifice, în cazul unei analize a sectorului mai detaliată, maparea intervenției, eficientizarea operațiunilor pe tot lanțul, din productie și procesare până în zona de comercializare și creșterea interesului beneficiarilor, datorat conștientizării oportunităților oferite de sector.

Pentru a putea aborda obiectivele PNDR referitoare la protecția mediului și diminuarea schimbărilor climatice și mai ales adaptarea la ele, este necesar să se gestioneze eficient resursele naturale și măsurile de combatere a modificărlor climatice.

PNDR 2014-2020 dorește să păstreze valoare naturală la nivel înalt și starea bună a resurselor naturale cu ajutorul promovării utilizării într-un mod durabil al acestora, dar să și contribuie la îndeplinirea obiectivului național de menținere nivelui scăzut de emisii de GES în sectorul agricol, precum și la adaptarea la efectele cauzate de schimbările climatice.

Amenințările care pun în pericol mediul natural al României, care pentru a putea fi evitate au la dispoziție, în cadrul PNDR 2014-2020, o serie de măsuri propuse, au î vedre și riscurile ce survin de pe urma modificărilor climatice, care se manifestă prin fenomene extreme tot mai dese, precum și poluarea cauzată de sursele agricole.

În România, zonele rurale dețin un rol socio-economic foarte important, deoarece reprezintă o pondere mare a suprafeței totale a teritoriului, ele fiind locuite de aproape jumătate din populația României. Astfel, zenele rurale ar putea avea o bună dezvoltare a mediului de business, ceea ce poate genera noi locuri de muncă, astfel oferind oprtunități de ocupare și la nivelul populației active a mediului rural.

3.3 Analiza contextului economic, ca stă la baza implementării PNDR 2014-2020

În planul dezvoltării economice, România deține o poziție codașă în UE-27. La nivelul UE, în 2012, deținând ponderea în PIB de doar 1%. Deși după 2010 PIB-ul per capita a avut un trend crescător, dacă, raportăm la media UE-27 exprimat în PPS/locuitor, repezintă doar 49%.

Exită u potențial de cretere destul de mare în economia rurală și în agicultură, la noi în țară, dar care nu sunt exploatate la nivel maxim. Un procentaj de 6.01% din VAB a fost generat de agricultură, adică 6924.752 milioane Euro. Analizând evoluția înregistrată de distribuția VAB în funcție de sectoarele de activitate se poate observa faptul că în 2012 ponderea agriculturii a scăzut la 6.0%, comparativ cu 2005, când aceasta a fost de 9.52%, spre deosebire de sectorul secundar, care a înregistrat majorări, 42.3% în 2012 comparati cu 35.9% în 2005 și cel terțiar care a scăzut la

Chiar dacă fenomenul indică un proces de apropiere a economiei românești față de cea existentă în restul SM, sectorul agricol își păstrează ponderea, care este de peste 300% mai mare comparativ cu UE27-1,74% în 2012.

La nivelul lui 2012, productivitatea muncii în pescuit, agricultură și silvicultură era de 2464 Euro per persoană ocupată, adică de cca 5 ori mai mică decât media națională, care era de 12.527 Euro per persoană ocupată. În schimb sectoarele secundar și terțiar, au avut valori cu 50% și respectiv 30% mai mari.

Analiza IMM-urilor aflate în spațiul rural scoate la iveală capacitatea redusă a acestora de a răspunde necesității de a furniza noi locuri de muncă adresate populației din aceste zone. Extinderea micilor afaceri este recunoscută ca fiind sursa cea mai importantă de noi locuri de muncă sau de obținere de venituri în spațiul rural, nu doar pentru economiile dezvoltate deja, ci și pentru cele aflate în curs de dezvoltare.

Doar 18.1% din totalul IMM-urile active cu profil non-agricol de la nivel național, figurau în mediul rural îm 2011, lucru ce denotă un grad redus de IMM-uri în zona rurală ce au implicație directă în desfășurarea de activități non-agricole (precum turism rural, industrie sau servicii.

Chiar dacă între 2005-2011, IMM-urile cu profil non-agricol din zonele rurale au crescut cu 16%, în pondere, efectele crizei economie s-au resimțit în analiaza ultimilor trei ani analizați, când s-a înregistrat o diminuare cu 7492 a acestor unități, ajungându-se astfel la 77 315 IMM-uri non-agricole (pentru sectorul secundar și cel terțiar) în 2011.

Deși microîntreprinderile șin mediul rural au desfășurat activități non-agricole ele au primit sprijin și prin intermediul PNDR 2007-2013, astfel la nivelul anului 2011 cele mai multe dintre proiectele finanțate cu sprijinul măsurii 312, adică 56,5% dintre ele vizau activități de prestare servicii care erau conexe ariculturii. Cu toate acestea densitatea IMM-urilor la 1 000 de locuitori, în zona rurală este mai redusă decât cea națioală (9,64 comparativ cu 23,66 în anul 2011).

La nivelul turismului rural nu există o dimensiune unică, precum localizarea în spațiul rural, ci deține dimensiuni agricole, ecologice, culturale și tradiționale care sunt reprezentate de componente ca: turism ecumenic și turism de agrement, agroturism și ecoturism. Referitor la infrastructura turistică, la nivel național capacitatea de cazare s-a majorat cu 6,13% în 2012 față de 2005, hotelurile avândând 60% din totalul capacității de cazare.

Raportându-ne la capacitatea de cazare deținută de pensiunile agroturistice din mediul rural, în perioada analizată aceasta s-a dublat, generândând o majorare de 59,4% fapt datorat, preponderent, sprijinului financiar acordat prin intermediul fondurilor europene.

Chiar și cu acest suport, turismul rural nu a reușit să atingă un nivel de dezvoltare satisfăcător, mai ales din punct de vedere al calității serviciilor și infrastructurii.

Analiza SWOT

3.4 Nevoiele identificate în urma analizei contextului economic, ca stă la baza implementării PNDR 2014-2020

Nevoile pe care statul dorește să le acopere, cu ajutorul PNDR 2014 – 2020 sunt:

Cunoștințele corecte pentru fermieri

Servicii de calitate și adecvate pentru de consilierea și consultanța agricolă

Activități de cercetare adaptate nevoilor deținute de fermieri si procesatori

Capital și tehnologie suficiente pentru a realiza activități agricole foarte moderne

Programe de modernizare pentru sectorul de procesare al produselor agricole și adaptarea la standardele aflate la nivelul UE

Generații de fermieri mai tineri

Ferme mic mai moderne și mai bine organizate, orientate către piață

Organizații și grupuri pentru producători, care să fie funcționale

Lanțuri pentru aprovizionare funcționale și mai ales funcționale

Managementul riscului la nivelul agriculturii și silviculturii

Instrumente financiare adecvate fermierilor, procesatorilor, și micilor antreprenori care activează în zonele rurale mai facil de acceat

O diversitate biologică și valoare a mediului pentru terenurile agricole și forestiere menținute bine

Managenetul durabil, aplicat la nivelul pădurilor

Suprafețelor împădurite din ce în ce mai multe

Resurse de apă menținute și îmbunătățite

Resurse de sol protejate

Adaptarea la efectele cauzate de schimbările climatice

Emisii de GES la nivel mic în sctorul agricol, tranziția spre economia fără emisii de caron

Grad de sărăcie și excluziune socială diminuate

O infrastructură de bază și de servicii adecvate zonelor rurale

Locuri de muncă în zonele rurale mai multe

Conservarea patrimoniului local

Prgramul LEADER la baza abordării la nivel local

Rețeaua națională funcținală pentru dezvoltarea rurală

Acces facil la infrastructura modernă de tip TIC

Invătământul agricol cu infrastructura dezvoltată

3.5 Condiții generale de aplicabilitate a măsurilor PNDR 2014-2020

Aria de aplicabilitate a măsurilor și sub-măsurilor

Ariile de aplicabilitate indicate în fișele tehnice concepute pentru mășurile și submăsurile PNDR 2014-2020 pofi fi:

pe întreg teritoriul României: M.1, M.2, M.4; sM.6.1, sM.6.3, sM6.5, M.8.1, M.9, M.10, M11, M.13, M.14, M.15, M.16, M.17.

în zonele rurale (constituite din comunele aflate la o unitate administrativ-teritorială. Din punct de vedere administrativ-teritorial, comunca este cea mai mică unitate, ea aflându-se la nivel NUTS 5. La nivelul țării noastre, la ora actuală există 2861 comune) sM6.2, sM6.4, M7;

la nivel de LEADER, ca spațiu eligibil, absolut toate masurile indicate de strategii trebuie implementate prin intermediul programului.

Tipurile de beneficiari

Conform fișelor tehnice, printre cei care pot deveni beneficiari de fondurilor nerambursabile, din cadrul PNDR 2014-2020 și a R(UE) nr. 1305/2013, se numără:

Instituții publice ori private, chiar și asociațile acestora – persoane juridice ce dețin competențe cu privire la formarea profesională, informarea, serviciile de consiliere și promovare

Fermieri, conform condițiilor din fișele fiecărei măsuri în parte

Fermieri tineri așa cum prevede definiția de la art. 2 din R (UE) nr. 1305/2013;

Persoanele Fizice Autorizate

Unități administrativ-teritoriale diverse și comunele ori asociațiile acestora

Grupuri de producători, cooperative, constituite conform legislației în vigoare, inclusiv cele din sectorul pomicol

Grupuride companii

Parteneriate realizate între companii

Propietarii de teren agricol și neagricol împreună cu asociațiile lor

Deținători ai pădurilor sau a asociațiilor acestora

Administratorii fondului forestier statal

Federațiile/organizațiile utilizatorilor de apă, proprietarii/deținătorii terenurilor agricole care au fost constituite sub auspiciile legii actuale

ONG-urile

Unitățile de cult

Fondurile mutuale adresate agriculturii constituite conform legislației naționale ca și asociații juridice, care sunt non-profit, și acreditate de autoritățile competente;

PPP-uri de tip GAL

Agențiile de Plată, Autoritatea de Management și Agențile de Plată, și alte organisme implicate în mod direct în implementarea PNDR.

Art.111 din R (UE) nr.1306/2013 ne indică normele care stau la baza publicării raportului anual ex-post, cu beneficiarii programelor de finanțare oferite de PNDR.

Art.113 din R (UE) nr.1306/2013 indică faptul că pentru a menține interesele UE protejate, vor fi anunțați în timp util cu privire la publicarea datelor menționate de art. Anterior, pentru a putea fi prelucrate de către organismele de audit și investigare pe care UE le deține. Eferitor la datele cu caracter personal, Directiva 95/46/CE meționează faptul că beneficiarii trebuie să își dea acordul pentru prelucrarea loc, iar nerespectarea lor poate atrege consecințe grave.

Instrumente financiare

Pentru a veni în sprijinul antreprenorilor care îți desfășoară activitatea în zonele rurale și mai ales a fermierilor, PNDR propune utilizarea unor instrumente financiare car au fost create special pentru a le asigura partea de cofinanțare de care ei au nevoie.

În cadrul Mimisterului Agriculturii și Dezvoltării Regionale se elaborează evaluaea ex-ante, pentru instrumentele financiare, așa cum este prevăzut și în art. 37, alin. 2 din R (UE) nr. 1303/2013. Rezultatele preliminare ale evaluării a indicat faptul că este necesasră combinarea instrumentelor financiare cu o serie de granturi oferite pentru a veni în sprijinul beneficiarilor de proiecte de învestiții private ce beneficiază de cofinanțare, astfel: M 4 „Investiții privind activele fizice”, sM 4.1 „Investiții privind exploatațiile agricole”, și sM 4.2 „Investiții pentru procesarea/marketingul produselor agricole”,

M 6 „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor”, sM6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea microîntreprinderilor și întreprinderilor mici non-agricole”,

sM 4.1 și 4.2 din cadrul sub-programului tematic pentru pomicultură,

Proiectele cu finanțare din LEADER care răspund la obiectivele submăsurilor prezentate mai sus.

Instrumentele financiare finale vor vea la bază reglementările art. 38 (1) b din R (UE) nr. 1303/2013, la momentul actual analizându-se oporunitățile și capacitățile de răspundere la nevoile identificate, prin instrumentul de finanțare și prin cel de creditare. Acestea două urmând a fi aplicate de către MADR în sprijinul beneficiarilor de proiecte finanțate prin intermediul Programului.

Având în vedere stadiul la care se află ân momentul de față evaluarea ex-ante pentru instrumentele financiare, până la adoprarea Programului va fi posibilă finalizarea analizei și bineînțeles introducere instrumentelor de finanțare încă de la momentul Lansării perioadei de implementare pentru PNDR 2014-2020. În urma finalizării evaluării ex-ante, realizată în conformitate cu art. 37 alin. 2 din R (UE) nr. 1303/2013, dar și a deciziei de aducere de contribuții din Program la instrumentele financiare dispinibile, alocarea bugetară 180 pentru măsurile ce vor putea aplica instrumente financiare va constitui obiectul de contribuție asupra instrumentelor financiare, prin aplicarea art. 59, alin. 4 lit (d) din R (UE) 1305/2013.

Abia după transmiterea rezultatelor obținute în urma evaluării ex-ante se va decide ce metotă va fi utilizată pentru alegerea intermediarilor financiari și a gestionarilor.

Principiile de selecție

La secțiunea „Descrierea măsurilor selectate” pentru PNDR 2014-2020 au fost incluse și principiile care vor fi folosite în procesul de determinare a criteriilor de selecție a proiectelor și strategiilor de dezvltare locală, avându-se în vedere o serie de obiective relevante.

Principiile de selecție sunt descrise la general, dar în mod suficient de clar încât să reflecte exact viziunea sprijinului financiar, care sunt potențialii beneficiari sau grupuri de beneficiari, și să permită mai apoi și elaborarea criteriilor selective pentru fiecare măsură în parte.

Comitetul de Monitorizare, împreună cu Autoritatea de Management sunt cele două organisme care stabilesc, prin consultare, care sunt criteriile de selecție ce vo ajuta la prioritizarea și ierarhizarea cererilor de finanțare în așa fel încât proiectele care corespund cel mai bine necesităților identificate să primească spijinul financiar necesar. Fiecărui criteriu de selecție i se va acorda și un punctaj în funcție de importanța pe care o are, ceea ce va permite ulterior, asocierea unui punctaj obținut cu importanța proiectului.

La nivel național, legislația subsecventă este cea care va detalia criteriile de selecție, dar se vor respecta prevederile art. 49 al R (UE) nr. 1305/2013, referitoare la tratamentul egal al solicitanților, utilizarea eficiență a resurselor deținute și direcționarea măsurilor corespunzător cu prioritățile pe care UE le are în ceea ce privește dezvoltarea rurală.

Proiectele vor fi selectate în conformitate cu o procedută bine pusă la punct și transparentă, care va fi elaborată în conformitate cu criteriile de selecție și a regulilor prevăzute de capitolul 15, Setiunea 5. Este necesară selecția proiectelor în cazul măsurilor 4, 6, 7, 8, 15 și 16, dar trebuie avut în vedere și principiul proporționalității cu privire la dimensiunea oerațiunii.