Perspectivele Evoluției Monedei Euro, In Contextul Actualei Conjuncturi Economice Si Financiare Globale

=== 64b615f416df32f1cece17f1ec59a78804a8d231_368874_1 ===

PERSPECTIVELE EVOLUȚIEI MONEDEI EURO ÎN CONTEXTUL ACTUALEI CONJUNCTURI ECONOMICE ȘI FINANCIARE GLOBALE

Euro reprezintă moneda unică adoptată de cele 19 state membre ale Uniunii Europene care alcătuiesc zona euro. Moneda euro a fost introdusă în anul 1999 și este un pas esențial pentru integrarea în Uniunea Europeană. Pentru început moneda euro a devenit oficială în doar 11 din cele 19 state europene. Ea a inlocuit treptat, prin două etape, monedele naționale ale primelor 11 state europene. Prima etapă a presupus introducerea monedei euro ca monedă virtuală fiind utilizată doar pentru efectuarea unor operațiuni care nu solicitau utilizarea fizică a monezii iar monezile naționale erau folosite pentru plățile cu numerar până la 1 ianuarie 2002 când s-a trecut la a doua etapă care a presupus introducerea în circulație a monedei euro care a substituit moneda națională pentru o parte din țările europene deoarece Danemarca și Regatul Unit nu doresc trecerea la moneda Euro și au menționat acest aspect în Tratat iar noile state membre împreună cu Suedia nu au îndeplinit încă criteriile pentru adoptarea monedei euro. Când vor face acest lucru, vor parcurge cele două etape și vor adopta moneda euro ca monedă națională.

Moneda euro nu este doar moneda zonei euro ci are o rezonanță puternică la nivel internațional. Ea reprezintă moneda prin care se stochează bogăția la nivel global impunându-se ca monedă internațională, a doua din punc de vedere al importanței după dolarul american pentru început însă de câțiva ani a luat locul acestuia la nivel global.

În zona euro, plățile făcute de guverne și de persoanele fizice și juridice se fac prin intermediul monedei euro. De asemenea moneda euro mai este folosită și pentru economii și/sau investiții. Faptul că dimensiunea, stabilitatea și mai ales solidaritatea economiei din zona euro este a doua în clasament după cea a Statelor Unite ale Americii, au generat depășirea și creșterea importanței monedei euro, dincolo de frontierele sale. Sectorul public și privat al terților achiziționează și folosesc moneda euro în scopuri comerciale sau ca monedă de rezervă motiv pentru care euro a devenit a doua monedă din punc de vedere al importanței sale clasată după dolarul american dar prima din punct de vedere al valorii sale la schimbul valutar ea fiind utilizată tot mai des în cadrul sistemului monetar și financiar la nivel internațional. Acest aspect dovedește cât de importantă este moneda euro la nivel global:

Moneda euro este folosită tot mai des împreună cu dolarul american. În anul 2015, mai mult de o cincime din rezervele existente la nivel mondial erau în euro.

Moneda euro este a doua monedă din punct de vedere al tranzacționării sale pe piețele schimbului valutar.

Moneda euro este folosită tot mai des la emiterea instrumentelor de datorie de către guverne și întreprinderi. În 2015, procentul care exprimă datoriea denominată în euro la nivel mondial a atins nivelul de aproximativ 40 %, fiind aproape la egalitate cu dolarul american.

Moneda euro este tot mai des utilizată ca monedă de facturare și de plată pentru comerțul internațional. Ea nu este folosită doar între țările membre și terți ci și între terți. Peste 50 % din importurile din zona euro și peste 65 % din exporturile din zona euro se facturează folosind moneda euro.

Unele state și-au conectat monedele naționale de euro sau folosesc moneda euro pur și simplu ca monedă de referință.

Recunoașterea monedei euro ca monedă globală, la care contribuie dimensiunea și importanța economică a zonei euro, factori care determină organizațiile economice internaționale, asemenea FMI și G7, să vadă și să trateze economia zonei euro ca o singură entitate. Acest aspect contribiue la creșterea influenței Uniunii Europene la nivel mondial.

Unele regiuni și țări terțe sunt și mai strâns legate de moneda euro. Sistemul monetar stabil pe care se axează moneda europeană este atractiv pentru aceste țări, mai ales pentru acele state care au încheiat înțelegeri speciale cu Uniunea Europeană, cum ar fi acordurile comerciale preferențiale. Prin conectarea monedei lor naționale de moneda euro, aceste țări își întăresc securitatea și stabilitatea economică.

Moneda Euro este adesea folosită în statele și regiunile învecinate cu zona euro cum ar fi sud-estul Europei. Unele state precum Andorra, Monaco, San Marino și Cetatea Vaticanului, folosesc moneda euro ca monedă oficială, în urma încheierii unor acorduri monetare specifice cu UE și pot chiar emite propriile monede euro, fără a depăși anumite limite cantitative.

Politica economică urmărește o creștere constantă a economiei zonei euro și crearea de noi locuri de muncă în cadrul Uniunii Europene. Ea apelează la provocări pe termen scurt și lung în domenii cum ar fi finanțele publice.

Procedura semestrului european pentru anul 2016 a început în luna noiembrie a anului 2015, odată cu prezentarea analizei anuale a creșterii. Comisia Europeană consideră că prioritățile economice și sociale ale analizei anuale a creșterii stabilite pentru 2015 trebuie să rămână valabile iar prioritățile pentru 2016 reprezintă doar actualizare a lor. Actualizarea cuprinde informațiile legate de progresele realizate până în prezent și de noile provocări cu caracter urgent cum ar fi: necesitatea de a relansa investițiile, necesitatea de a continua reformele structurale și necesitatea de a aplica politici fiscale responsabile.

Factorii tehnologici, costurile scăzute ale transportului și liberalizarea politicilor în interiorul UE și în alte state terțe au generat intensificarea schimburilor comerciale la scară largă și a circulației fondurilor între state. Acest aspect conduce către rezultate importante asupra funcționării economiei Uniunii Europene. Deși fenomenul globalizării este o sursă care aduce multe beneficii și oportunități, asta presupune ca Europa să invingă o concurență foarte puternică, atât din partea Chinei și Indieicare au o economie cu costuri reduse, cât și din partea SUA care au economii inovatoare.

Creșterea nivelului de integrare economică internațională, sau, altfel spus globalizarea, oferă multe oportunități. Întreprinderile din UE au acces mult mai ușor la noi piețe aflate în continuă dezvoltare, la surse de finanțare menite să sprijine dezvoltarea economică și la resurse tehnologice de ultimă generație. Consumatorii aflați pe teritoriul Uniunii Europene au acces la o multitudine de produse, la prețuri foarte reduse. Acest aspect îi oferă Uniunii oportunitatea de a obține câștiguri semnificative în termeni de creștere a productivității și a salariilor reale. Politica comercială a Uniunii Europene reprezintă un element important pentru orientarea către liberalizarea comerțului mondial.

Când publicul aude de globalizare se duce imediat cu gândul la disponibilizări și la presiuni care vor afecta negativ salariile și condițiile de muncă. Aceste griji se datorează factorului de teamă. Ei consideră că o concurență mai mare provenită de la statele care aplică salarii mai mici fac o presiune mult prea mare asupra producătorilor care vor închide fabricile și se vor reloca în statele cu salarii mai mici pentru a-și crește câștigurile și astfel forța de muncă locală va fi puternic afectată. Aceste temeri nu mai reprezintă de mult o noutate însă ele au luat amploare odată cu apariția Chinei și a Indiei pe scena comerțului mondial deoarece aceste țări practică această tactică. Utilizarea la capacitate mare a tehnologiei informației afectează limitele care stabilesc ceea ce poate sau nu poate fi comercializat.

Găsirea unei soluiții pentru fenomenul globalizării este cea mai mare și mai complexă provocare pentru economiile dinamice. Ele trebuie să facă față schimbărilor economice structurale. Pentru a face față cu brio pentru ca apoi să adune și să se bucure de roadele globalizării, trebuie parcurse câteva etape de adaptare. Astefel vor reuși treptat să treacă de la întreprinderile care nu pot face față concurenței la cele care tratează concurența ca pe o oportunitate și profită de ea. Deși s-a demonstrat deja că globalizarea nu este cauza fenomenului general al disponibilizărilor, ajustarea structurilor economice resupun diverse costuri privenite dun transferul resurselor între întreprinderi și activități. Aceste costuri sunt tot mai ridicate pe măsură ce piețele sunt mai rigide. Acest aspect se poate resimți puternic în anumite sectoare sau în anumite regiuni.

Provocarea politică presupune capacitatea de a transforma posibilele beneficii ale fenomenului globalizării în oportunități de câștig, reducând totodată costurile sociale generate de fenomenul globalizării. Măsurile adoptate cu scopul îmbunătățirii funcționării piețelor Uniunii Europene și măsurile pentru creșterea performanțelor în ceea ce privește inovarea vor reduce considerabil durata procesului de ajustare. Unele măsuri active cum ar fi cele de finanțare prin Fondul european de ajustare la globalizare, vor fi un sprijin important pentru lucrătorii afectați de acest proces. UE nu se confruntă doar cu probleme interne referitoare la acest proces complex ci și cu probleme externe care solicită soluții politice pentru soluționarea lor. Acestea sunt:

încurajarea comerțului la nivel mondial și menținerea statutului Europei ca principal bloc comercial la nivel mondial

gestionarea imigrației folosind-o ca sursă de mână de lucru, și tratând-o ca fiind un răspuns la fenomenul îmbătrânirii populației și luând-o ca un avantaj în favoarea dezvoltării nu ca o amenințare

păstrarea poziției Uniunii Europene ca sursă și destinație principală a investițiilor străine directe (ISD)

soluționarea problemelor referitoare la dezechilibrele din economia globală în parteneriat cu celelalte state.

Comisia Europeană are un rol esențial în elaborarea unei strategii politice coerente, cre să răspundă eficient provocărilor referitoare la fenomenul globalizării. Ea are sarcina de a analizeaza atent evoluția principalelor tendințe ale comerțului la nivel mondial și ale fluxurilor investițiilor străine directe și performanțele Uniunii Europene în ceea ce privește globalizarea. Ea analizează continuu impactul generat de fenomenul globalizării asupra performanței economice a Uniunii Europene și oferă consultanță politică în funcție de rezultatele acestei analize.

Comisia Europeană sprijină finanțarea investițiilor din Europa prin intermediul unor programe și instrumente financiare.

Prioritățile politicii economice a Uniunii Europene se axează pe trei piloni: investițiile, responsabilitatea bugetară și reformele structurale.

Din punct de vedere al investițiilor, Comisia Europeană, a lansat un plan de investiții pentru Europa, care are ca principal obiectiv să genereze investiții de peste 315 miliarde de euro în următorii trei ani și să stimuleze în primul rând activitatea sectoarelor care generează locuri de muncă și contribuie la creșterea economică. Planul de invastiții trebuie să elimine obstacolele care apar în calea investițiilor asigurând o mai bună vizibilitate și asistență tehnică necesară pentru proiectele de investiții și să stimuleze folosirea inteligentă a resurselor financiare.

Comisia Europeană mai implementează și o serie de programe și instrumente cu scopul de a finanța investițiile utilizând un efect de pârghie al resurselor bugetare ale Uniunii Europene, nu doar în interiorul UE, cât și în exteriorul său. Finanțarea se face prin intermediul instituțiilor financiare internaționale (IFI), al băncilor naționale de promovare și al agențiilor publice ale statelor membre, dar și prin intermediul programelor specializate, cum sunt cele care vizează IMM-urile și rețelele transeuropene.

Principalele instituții financiare internaționale (IFI) participante sunt:

Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) în care este cuprins și Fondul european de investiții (FEI),

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB).

BIBLIOGRAFIE

http://ec.europa.eu/economy_finance/international/globalisation/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/economy_finance/euro/world/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/economy_finance/euro/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/economy_finance/financial_operations/index_ro.htm

Similar Posts

  • Cancerul de Prostatadocx

    === Cancerul de prostata === Cuprins Introducere Neoplasmul de prostată este forma cea mai frecvent întâlnită de cancer masculin. Afecțiunea aceasta poate pune face foarte dificilă o relație de cuplu pentru cei mai mulți bărbați. O depistare a neoplasmului de prostată este grea atât pentru pacient, cât și pentru medic. Metoda cea mai frecvent folosită…

  • Denteologie

    INTRODUCERE Termenul de "deontologie" a fost folosit pentru prima dată de juristul și moralistul englez Jeremy Bentham (1748-1832) în lucrarea sa "Deontologia sau știinta moralității", în care scrie: "baza deontologiei este principiul după care o acțiune este bună sau rea, demnă sau nedemnă, merituoasă sau blamabilă, în raport cu tendința ei de a spori sau…

  • Campanii Publicitaredoc

    === Campanii publicitare === UNIVERSITATEA TRANSILVANIA GESTIUNEA CAMPANIILOR DE IMAGINE ANUL I CAMPANII PUBLICITARE Masterand: Bădescu Mihail Brașov, 2015 1. Asimetria nevoie-dorință Alegeți 4 reclame (postere) în care conceptul este transmis în următoarele variante: -nevoia ca nevoie -dorința ca dorință -nevoia ca dorință -dorința ca nevoie Argumentați (min 100 de cuvinte) fiecare alegere, menționați motivul…

  • Atitudinea Studentilor Petroseneni Fata de Morala Crestina

    === 6ffd916904c480b6e1bf5fc0ec9e0dba1c04ec04_61819_1 === ATITUDINEA STUDENȚILOR DE LA UNIVERSITATEA PETROȘANI FAȚĂ DE MORALA CREȘTINĂ CUPRINS Capitolul 1. Biserica și morala creștină – delimitări conceptuale Capitolul 2. Funcțiile religiei Capitolul 3. Educația și morala creștină Capitolul 4. Percepția românească în raport cu educația și morala creștină Studiu de caz Bibliografie Anexe CAPITOLUL 1. BISERICA ȘI MORALA CREȘTINĂ…

  • Analiza Performantei Leadershipului In Cadrul Grupului Hotelier Marriott

    === c294b01c0e66051f3aceee59d977672d36989f4c_47412_1 === Cuрrіnѕ 1. Іntrоducеrе…………………………………………………………………………………………………………4 2. Lіtеrɑturɑ dе ѕреϲіɑlіtɑtе……………………………………………………………………………………7 2.1 Dеfіnіrеɑ реrfоrmɑnțеі/nоn-реrfоrmɑnțеі, lеɑdеrѕһірuluі șі ɑ іnduѕtrіеі һоtеlіеrе…….7 2.2 Εlеmеntеlе/Сɑrɑϲtеrіѕtіϲі/Τrăѕăturі ɑlе реrfоrmɑnțеі…………………………………………….9 2.3 Εlеmеntеlе lеɑdеrѕһірuluі/Рrеzеntɑrеɑ ѕtіlurіlоr dе lеɑdеrѕһір……………………………..11 2.4 Νеϲеѕіtɑtеɑ ϲulturіі оrgɑnіzɑțіоnɑlе șі ɑ lеɑdеrѕһір-uluі реntru ɑtіngеrеɑ реrfоrmɑnțеlоr……………………………………………………………………………………………………….13 2.5 Dеѕϲrіеrеɑ іndіϲɑtоrіlоr ΚРΙ în іnduѕtrіɑ һоtеlіеră……………………………………………….19 3. Меtоdоlоgіе dе cеrcеtɑrе șі ɑnɑlіză ɑ dɑtеlоr……………………………………………………21 3.1 Рrеzеntɑrеɑ…

  • Relatia Dintre Ratiune Si Credinta Reflectata In Opera Filosofica a Lui Gottfried Wilhelm Leibnizdocx

    === Relatia dintre ratiune si credinta reflectata in opera filosofica a lui Gottfried Wilhelm Leibniz === Cuprinsul Lucrării Capitolul I 1. Introducere…………………………………………………………………………………………………………..2 2. Epoca modernă și noile paradigme ale gândirii………………………………………………………….3 3. G. W. Leibniz – repere biografice……………………………………………………………………………8 4. Prezentare sumară a operei……………………………………………………………………………………12 5. Diverse interpretări ale filosofiei leibniziene……………………………………………………………13 Capitolul II Concepția leibniziană despre Dumnezeu…………………………………………………………………15 Despre…