Perspectivele dezvoltării turismului rural în județul Dolj Coordonator științific : Lect.univ.dr. Amalia Bădiță Absolvent(ă): Andreea Ștefania Nică… [302757]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific :

Lect.univ.dr. Amalia Bădiță

Absolvent(ă):

Andreea Ștefania Nică

Craiova,

2016

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

Perspectivele dezvoltării turismului rural în județul Dolj

Coordonator științific :

Lect.univ.dr. Amalia Bădiță

Absolvent(ă):

Andreea Ștefania Nică

Craiova,

2016

INTRODUCERE

Noțiunea de rural (sau ruralitate) este un domeniu care nu a ajuns la o definire unanim acceptată până în prezent. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat] o formă complexă de presiune umană asupra peisajului său geografic.

Satul românesc prin bogăția resurselor și originalitate poate satisface o [anonimizat], fiind considerat un produs turistic unic.

[anonimizat] o [anonimizat].

Olăritul, cusăturile, picturile, [anonimizat] o [anonimizat].

[anonimizat] o regiune la alta prin forma și mărimea construcției dar și prin tipul de material folosit pentru construcție ( piatra- [anonimizat]- în Carpati și Subcarpați).

Gospodăriile rurale au beneficiat de îmbunătățiri în ultimii ani. Pentru a putea primi turiști trebuie să dețină un simbol (margareta) [anonimizat]. Gospodăriile țărănești pot să aibă 1-3 ,,margarete” în funcție de amenajările și calitatea acestora.

Care sunt condițiile minime pentru ca o localitate să poată deveni un sat turistic? ConformErdeli G., Istrate I., 1995, p. 266 apud Cândea M., și colab, 2003 [anonimizat], [anonimizat], existența unor resurse turistice bogate și posibil a fi valorificate prin desfășurarea unor activități culturale ce se desfășoară în sat. [anonimizat], simple ([anonimizat], baie). Totodată la sporirea calității unui sat turistic pot fi adaugate și alte elemente: [anonimizat] (mofete, [anonimizat], [anonimizat]), prezența unor monumente istorice și de artă, a unor vestigii arheologice valoaroase precum și a [anonimizat]-culturale.

Scopul lucrării ”Perspectivele dezvoltării turismului rural în județul Dolj” este de a oferi o percepție asupra potențialului turistic și valorificarea acestui potențial, a formelor de turism, a circulației turistice si a factorilor care alcătuiesc turismul rural din județul Dolj.

CAPITOLUL 1

[anonimizat], COMPONENTE

Acest capitol își propune să prezinte noțiunile de bază și informațiile necesare cu privire la conceptele definitorii ale turismului rural precum și componentele acestuia.

Malecot,1972, apud Erdeli G. și colab, 2006, p 80 afirma: ,, Turismul în zonele rurale, complementar altor forme de turism, contribuie la susținerea acestuia, oferidu-i condițiile necesare transformării turismului de circuit în turism de sejur. Această zonă poate și trebuie sa devină zonă turistică de sejur, o destinație pentru petrecerea concediului tot timpul anului, căci ea răspunde nu numai motivației turismului cultural și de cunoaștere, ci și altei cerințe moderne: aceea de petrecere a timpului liber în natură, fapt de altfel constatat și în alte țări; anchetele făcute printre vizitatorii monumentelor istorice demonstrează că atenția se îndreaptă nu numai asupra monumentelor, ci și asupra mediului lor înconjurător.

1.1. Spațiul rural-caracteristici

Spațiul rural presupune prezența unor componente care definesc complexul rural.

Componentele fundamentale ale sistemului rural sunt: populația, locul de muncă (moșia) și vatra.

Populația (componenta socială) deține atât trăsături calitative (obiceiuri și tradiții, relații sociale) dar și cantitative (mobilitate, dinamism, structură și densitate). Populația reprezintă un factor major care acționează direct asupra transformării mediului și a resurselor.

Locul de muncă ( componenta economico-teritorială) reprezintă locul unde populația își desfășoară îndeletnicirile reprezentând funcția productivă de bază din interiorul și exteriorul vetrei.

Vatra (componenta teritorială) reprezintă partea integrată a realității sociale. Constituie arealul ocupat cu anexe gospodărești , locuințe și dotări administrative.

1.2. Tipuri de turism specifice spațiului rural: turismul rural/agroturismul

În a doua jumătate a secolului al XX-lea, mai precis în ultimii 30-35 de ani, un nou tip de turism a apărut în cadrul civilizației serviciilor petrecerii timpului liber: turismul rural, ,,turismul în spațiu rural”, ,,turismul în mediul rural”, ”turismul verde”, ”turismul ecologic”etc. Studiul acestui fenomen social- turismul rural- este necesar pentru a înțelege și a putea explica conținutul lui și mai ales consecințele sale, permițând astfel celor care decid în problematica amenajării mediului rural și diverșilor operatori sau agenți economici să-și facă mai bine alegerile în domeniul afacerilor și să-și evalueze mai bine activitățile (Baltălungă, 2010, p. 78). În zona Rucăr-Bran au apărut primele forme de turism rural.

Turismul rural reprezintă un set de servicii turistice în zone rurale, de servire a mesei și cazare caracterizat printr-o gamă de oferte și servicii localizate în centre rurale mici. Se acordă o importanță deosebită gastronomiei tradiționale, punându-se mai puțin accent pe clădiri, ele prezintă mai mult un interes arhitectonic.

Tipuri de turism specifice spațiului rural sunt următoarele:

Turismul cultural

Se caracterizează prin existența caselor memoriale, monumentelor istorice, muzeelor

sau prin participarea la desfășurarea unor datini tradiționale (pelerinaje religioase) sau la activități sociale (nunți, hramuri). Categoriile de vârstă interesate de turismul cultural sunt în general cele tinere, remarcându-se studenți și elevi, sub forma turismului de cunoaștere și descoperire.

Turismul curativ

Pentru dezvoltarea sa, este nevoie de întrunirea anumitor condiții favorabile (aeroionizarea negativă, lipsa poluării, prezența calmului atmosferic), prezența apelor termale, izvoarelor de ape minerale, a salinelor, toate cu proprietăți terapeutice având un rol asociat cu remediile folosite în medicina populară (hidroterapia, fitoterapia).

Turismul sportiv, turismul de aventură

În mediul rural întreținerea activităților sportive reprezintă un spațiu important pentru:

sporturi de iarnă, alpinism, cicloturism, pescuit, speleoturism, orientare turistică. Turismul sportiv capătă unele accente de turism de aventură, fiind desemnate în literatura de specialitate ca și sporturi extreme (precum zbor fără motor, escaladele alpine, s.a.).

Turismul religios

Are un impact deosebit de important în dezvoltarea turismului rural. Sunt cunoscute pelerinajele religioase, de exemplu, Stonehenge în Marea Britanie și Lourdes în Franța, având efecte benefice. Așezămintele religioase din România sunt Voroneț, Moldovița, Putna, Sucevița, Humor, Tismana, Neamț, Agapia, și multe altele cărora li s-ar putea adăuga mănăstirile și bisericile din mediul rural al județului Dolj pentru o promovare corespunzătoare. Așezămintele religioase cuprind valori spirituale deosebite ce au intrat de mult timp în atenția atracției turistice.

Turismul de agrement

Turismul de agrement constituie petrecerea concediului cu familia sau individual, într-un spațiu de cazare rural: cazare la prieteni, rude, închirieri pe anumite durate de timp sau moștenire familială. Se practică sub formă neorganizată.

Turismul ecologic

Acest tip de turism se desfășoară în zone naturale cu o valoare ecologică ridicată.

Prezența unor organisme internaționale: Fondul Mondial pentru Ocrotirea Naturii, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii – UICN, Federația Europeană a Parcurilor Naturale, Fondul pentru Natura Sălbatică este benefică, deoarece este concepută ca un instrument favorabil pentru asigurarea culturilor valoroase și bunurilor naturale prin manifestări și politici speciale.

O formă specifică practicată pe spații virgine este ecoturismul. Aceste spații virgine încearcă să devină areale de protecție a valorilor umane perene și a naturii și aduc totodată un plus la evoluția comunităților locale.

Ecoturismul apare ca o manifestare practică, fiind aplicată pe întreg spațiul planetar pentru a materializa prevederile din Convenția de la Paris în ceea ce privește protecția patrimoniului natural și cultural, fiind primul document care a reușit o reconciliere asupra celor două elemente ale mediului înconjurător: culturală și naturală.

Printre primele țări din lume care a abordat protecția mediului înconjurător pentru turism a fost România. România a realizat crearea unui organism specializat: Societatea de Turism pentru Protecția Naturii, apărut la Sinaia unde marele iubitor de natura, Mihai Haret a fost mentor.

Agroturismul – turism ,,verde” este reprezentat prin deplasarea persoanelor într-o localitate rurală nepoluată, poziționată într-o zonă pitorească, cu specific agrar, prin șederea a cel puțin 24 ore și prin consumul de produse specifice spațiului rural.

În multe țări, ofertele de turism în mediul rural, sunt comercializate sub marca ,,Agroturism”. Acest termen creează nesiguranță, dezamăgește turiștii, fiindcă nu definește produsul oferit în realitate (Bran F., și colab., 1997, p. 15).

În esență, agroturismul presupune o valorificare superioară a valențelor economice, naturale și antropice ale spațiului rural și prin turism, punându-se accentul pe o intercondiționare a laturii tradiționale cu cerințele turismului modern, competitiv, coparticiparea și coabitarea reciprocă fiind elemente definitorii (Cândea M., și colab., 2003, p. 274).

Spre deosebire de turismul rural (petrecerea a vacanțelor la țară), agroturismul nu cuprinde decât activitățile prin care familia care primește turiști obține din acestea venituri, și nu numai din activitățile de găzduire și hrănire, ci la fel de bine din activitățile agricole. Desigur,uneori, poate fi vorba și de alte activități primare decât agricultura, cum ar fi pescuitul și exploatarea agricolă (Baltălungă A., A., 2010, p. 82).

Agroturismul mai presupune în afara celor menționate, următoarele aspecte:

modul de viață rural prin înlocuirea agrementului;

atractivitatea dată de elementele de peisaj inedite;

confortul turistic standard prin lipsa de prejudecăți;

dorința proprietarilor de a găzdui turiștii, potrivit înțelegerii directe, sejurul;

oaspeții, de comun acord, pot participa ca investitori sau asociați la locul respectiv pentru dezvoltarea turistică;

relații afective, directe, de durată.

1.3. Premisele dezvoltării turismului rural

Se pornește de la premisa că turistul necesită turismul rural, precum și satul are nevoie de turism rural. Turistul străin sau român își dorește să aibă parte de o vacanță liniștită scăpând în acest fel de viața agitată din marile orașe, unde în spațiul rural intră în contact direct cu natura și tradiționalul.

Turismul reprezintă o activitate economică, aflat în relații de interdependență cu toate domeniile, având un rol multiplicator. Poate fi abordat tridimensional și anume: sub aspectul cercetării identității profesionale; din perspectiva sistemului exploatației agricole – familie; prin prisma relațiilor economico-sociale din spațiul rural. ( Nistoreanu P., 1999, p. 12)

Etapele economiei sunt corelate cu cele ale dezvoltării durabile a turismului rural românesc, și presupun: dezvoltarea efectivă a turismului rural, orientarea spre activitățile din spațiul rural și stabilirea unor forme adecvate de organizare a turismului rural.

Spațiul rural reprezintă o problemă pe care Uniunea Europeană a conștientizat-o de mai bine de zece ani. Problemele rurale care există sunt legate de : reducerea veniturilor din agricultură,, pierderea tradițiilor,exodul rural, și de aceea se recomandă dezvoltarea turismului rural ca stimulator al economiei rurale.

În ultimul deceniu datorită conflictelor, civile, religioase și armate, turiștii sunt tot mai interesați de țara lor, iar creșterea tarifelor în turismul standardizat a favorizat orientarea aestora în spațiul rural spre localitățile pitorești și tradiționale. Toate aceste premise demonstrează că dezvoltarea turismului rural reprezintă o valorificare a potențialului local care pune în evidență bogăția resurselor turistice.

În Franța, o soluție a dificultăților întâlnite în agricultură este reprezentată de forma agroturismului, bazându-se în principal pe casele de vacanță; în Austria (turismul rural se găsește sub forma “stațiunii de odihnă”, satul turistic fiind catalogat o treaptă superioară în noile localități turistice datorate numărului mare de populație); în Germania (practicarea turismului rural, are un efect pozitiv în ceea ce privește comerțul și micile industrii); în Belgia, turismul rural iese în evidență prin predominarea fermelor; în Danemarca se întâlnesc “vacanțele active”, prin oferirea cazării sub forma campingurilor și apartamentelor independente; în Finlanda (desfășurarea activităților de agrement sub forma schiului, echitației); în Irlanda (turismul rural se practică pe litoralul vestic, aflându-se în zone tradiționale); în Portugalia (turiștii sunt atrași de diferite sporturi precum: pescuit, echitație, vânătoare, înot); în Bulgaria (se remarcă prezența unor “sate unicat”, menite turiștilor cu venituri destul de mari).

1.4. Motivațiile practicării turismului rural

-Cunoașterea și adeziunea temporară la grupurile de apartenență tipice zonelor rurale, dintre care menționăm: grupul folcloric, grupul de muncă, familia de tip patriarhal, etc.

În acest mod, turistul intră în legătură cu grupurile respective și are șansa de a participa la activități creatoare;

Cunoașterea, creativitatea și înțelegerea reprezintă contactul cu piese ale tezaurului folcloric, ale istoriei, obiceiurilor populare și ocupațiilor tradiționale prin care vacanțele petrecute în mediul rural se transformă într-un proces de acumulare a unor cunoștințe noi ce dau satisfacții plăcute turiștilor. Turiștii își pot expune astfel aptitudinile personale pentru a putea ieși din rutina lucrurilor cotidiene;

Reîntoarcerea la natură, fiind considerată o motivație puternică pentru orice categorie de vârstă, statut social, sex, profesie. Reprezentând o necesitate de relaxare, confort spiritual și fizic dar mai ales pentru sănătate. De aici, reiese faptul că omul modern nu se poate detașa de mediul natural, iar interacțiunea cu mediul rustic are rezultate pozitive în menținerea echilibrului funcțional;

Motivațiile estetice ce reiesdin nevoia de puritate, frumos, naturalețe, armonie, îndeamnă turiștii să viziteze satele pitorești și determină totodată ca aceștia să se considere privilegiați că se află în aceste locuri minunate, care atrag prin farmecul și frumusețea lor;

Curiozitatea, ce reiese din informații asupra ospitalității populare, ritualelor sătești, obiceiurilor și tradițiilor, gastronomiei, artizanatului folcloric determinând deplasarea turiștilor în aceste locuri pentru a descoperi și cunoaște aceste lucruri la fața locului, rămânând cu amintiri memorabile din vacanțele minunate petrecute într-un mediu nepoluat și curat;

Odihna, consumul de alimente proaspete, cura de aer și fructe, benefice turiștilor atenți la sănătatea lor, îmbinându-se plăcut în cercul așezărilor rurale, concurând adesea cu cele oferite de stațiunile balneoclimaterice, datorate particularităților asemănătoare;

Sportul, pescuitul sportiv, vânătoarea și drumețiile, sunt elemente pozitive care capătă o notă autentică ce lasă loc liber imaginației, inițiativei și înclinațiilor personale.( Cândea M., și colab., 2003, p. 278 )

Pornind de la aceste considerente, remarcăm prezența unei forme de turism – turismul rural- valorificând dotările și echipamentele, dar mai ales resursele turistice locale de care dispune mediul rural (culturale, naturale și economice). Turismul rural cuprinde o gamă largă de activități, evenimente, distracții și sporturi, toate acestea având loc într-un spațiu rural.

1.5. Caracteristicile turismului rural european

În țările Uniunii Europene (UE), turismul rural nu este un fenomen nou. El poate reprezenta un instrument al viitorului prin crearea unor de locuri de muncă noi prin conservarea naturii, a culturii și artei sătești. Turismul rural poate fi considerat un stimulent pentru dezvoltarea infrastructurii, care la rîndul ei duce la dezvoltarea altor ramuri economice. Începând cu anul 1970 turismul rural din Europa se remarcă prin schimbări în cerințele consumatorilor care optează pentru destinații autentice, creșterea interesului pentru sănătate, sport și elemente naturale care au dus la trecerea de la turismul de masă la cel individual. În Europa de Vest turismul rural este unul dintre formele de turism în plină ascensiune, tot mai mulți turiști vest-europeni căutând să se bucure de experiențele vacanțelor la țară. În Europa de Vest, turismulrural are vechi tradiții datorită condițiilor de organizare a structurilor organismelor neguvernamentale naționale și regionale. (Simon T., și colab, 2009, p. 69).

Obiectivele cheie în dezvoltarea turismului rural european sunt:

– economice; turismul rural oferă o oportunitate pentru crearea de venituri și locuri de muncă;

– protecția mediului înconjurător; mediul are o importanță majoră pentru turismul rural. O abordare echilibrată a planificării și o legislație adecvată precum și adoptarea unor bune practici sunt puncte esențiale pentru ca mediul rural să fie protejat;

– cadrul legal; o condiție primordială pentru dezvoltarea turismului rural este stabilirea unor legislații corespunzătoare dar și implicarea unui număr de departamente guvernamentale este necesară;

– calitatea vieții; fluxul de turiști duce la sporirea calității vieții populației gazdă prin menținerea serviciilor existente ( ex. magazine);

– conservarea culturii și tradiției; cauza principală este importanța tradiției și culturilor locale, jucând un rol deosebit de important pentru turiști dar și în conservarea lor pe o perioadă lungă de timp.

– tranziția la economia de piață; turismul poate duce la facilitarea tranziției fostelor economii centrale la o economie de piață.

Conform studiului realizat de OMT ”Rural tourism in Europe: experiences and perspectives”, viziunea participaților asupra turismului rural s-a bazat pe următoarele principii:

-alternativa la masa pieței de turism; deoarece turismul atrage tot mai mult turiștii de nișă, cu un interes pentru cultura și mediul înconjurător;

– dezvoltarea durabilă; turismul rural reprezintă o abordare durabilă a dezvoltării economice. Ea poate juca un rol important în dezvoltarea spațială a economiilor și răspândirea beneficiilor în regiunile subdezvoltate;.

– strategie de planificare comună – parteneriatelor public/privat; în încercarea de a dezvolta turismul rural există o oportunitate de a iniția o strategie de planificare comună. O astfel de inițiativă poate servi drept catalizator pentru parteneriat între sectorul public și sectorul privat;

– armonizarea standardelor; turismul rural oferă oportunitatea pentru armonizarea standardelor de cazare, de furnizare a infrastructurii, furnizarea de informații, de îndrumare și de îngrijire a clientului;

-echilibru între forțele " împingere și tragere " pentru operatorii de turism rural. Stimulente pot fi oferite sub formă de subvenții pentru operatorii care își dezvoltă produsele la standarde ridicate. Operatorii care nu reușesc să ridice standardele lor, pot fi excluși din listele de cazare;

– rolul grupurilor cheie în societate; grupurile cheie din cadrul societății vor beneficia de oportunitățile de angajare generate prin intermediul turismului rural. Printre acestea se numără femei, tineri și persoane defavorizate.

Studii de caz

Asociația de Turism din Țara Letonă: un studiu de caz național

Asociația de Turism din Țara Letonă a fost înființată între anii 1991 și 1993. Înființarea acestei ascociații s-a datorat schimbărilor economice și politice în Europa de Est și Centrală. Aceasta a fost înființată de oameni care împărtășesc aceleași valori ale turismului rural. Ea nu se limitează doar la agro-turism, ci acoperă întreaga gamă de activități. Oferă:

crearea unor pachete personalizate pentru persoane fizice si grupuri;

rezervarea de cazare și servicii: conace, hoteluri precum și ferme;

rezervarea de ghizi de turism;

închirierea bicicletelor, mașinilor, autobuzelor precum și de bărci;

transferul bagajelor către cazare;

descrierea rutelor.

In plus este nevoie de consultanță de lucru și proiecte. ECEAT și EUROPARC Consulting GmbH Life + Proiectul POLPROP-NATURA EU (LIFE07 ENV / LV / 000981), în Parcul Național Slītere, au produs o serie de materiale valoroase la nivel mondial, nu doar în Letonia. De asemenea față de activitățile care au fost menționate anterior, Asociația oferă și o serie de activități de consiliere, formare, marketing, de control al calității și a publicațiilor. (OMT ”Rural tourism in Europe: experiences and perspectives”)

Asociația de ferme turistice din Slovacia

Asociația a fost înființată în anul 1997. Aceasta deține în Slovenia 398 de ferme turistice cu aproximativ 2200 de paturi și scaune. A luat naștere în urma falimentului celei mai mari agenții de turism Vas. Liderii agricoli au cerut ajutorul serviciului sloven agricol consultativ, folosind această consultanță tehnică și au creat asociația. Începând cu anul 1997 gradul de ocupare a crescut cu 50 % .

Principale activități incluse sunt:

reprezentarea tuturor fermelor turistice din Slovenia și intereselor membrilor;

organizarea de cursuri de formare;

activități de comunicare și marketing;

actualizarea și informarea membrilor.

Conform studiului realizat de OMT ”Rural tourism in Europe: experiences and perspectives” este o organizație non-profit. Veniturile totale în 2011 au fost de 77040 €. Calitatea de membru este limitată la ferme. Există 7 consilieri de turism agricoli plătiți de către Serviciul de consiliere agricolă. Consiliul de Turism al Sloveniei este susținut și acoperă 50% din costurile de producție ale cataloagele promoționale. Alte link-uri includ asociațiile din mediul rural / agro-turism din Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Letonia și cu EuroGites. Asociația suferă de concurență pe canalele de internet. Speranțele de viitor includ cercetarea de piață mai bună asupra așteptărilor consumatorilor, mai multe activități de marketing, inclusiv vizite de studiu pentru jurnaliști, mai multe articole de PR și noi canale de atragere a consumatorilor. Acestea ar avea nevoie de toate fondurile suplimentare. Un obiectiv cheie este de a ridica ratele de ocupare la nivelul actual de 75 de zile pe an, până la 90 de zile pe an. La fel ca în Letonia, piața de origine din Slovenia nu este mare; 55% dintre vizitatori provin din Slovenia, 15% din Germania, 12% din Italia, iar 10% din Croația.

Turismul gastronomic: studiu de caz din două parcuri naționale daneze

Au existat creșteri în domeniul turismului legate de produsele alimentare deoarece turiștii caută produse proaspete, noi și experiențe autentice alimentare. Acest lucru a contribuit la dezvoltarea turismului rural, în general, și ferma, în special, alimentele patrimoniu fiind deosebit de importante. S-a constat că produsele alimentare din mediul rural sunt responsabile pentru vizitele la țară, turiștii venind cu bucurie pentru ale gusta si a le cumpăra.

Conform studiului realizat de OMT ”Rural tourism in Europe: experiences and perspectives” Hjalager & Johansen au studiat intențiile agricultorilor în parcurile naționale daneze Skjern Adal și Mols Bjerge unde au obținut 126 de interviuri; 81 % au fost interesați în diversificarea producției lor agricole, 74 % au considerat că a existat o cerere de vizitatori pentru evenimente direct legate de produsele alimentare, 88 % au considerat că ar trebui să existe o mai bună interpretare a producției de alimente, în timp ce 46 % au considerat că mai multe cafenele și restaurantele sunt necesare în mediul rural.

CAPITOLUL 2

ANALIZA GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI DOLJ

În cadrul acestui capitol se vor analiza următoarele aspecte: așezarea geografică, cadrul natural, cadrul socio-economic și analiza de tip SWOT a județului Dolj.

2.1. Așezarea geografică

Județul Dolj este așezat în partea de sud-vest a României, între 44°42’ latitudine nordică, 43°43’ latitudine sudică, 22°50’ latitudine vestică și 24°16’ latitudine estică. Este cel mai mare județ din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Județul Dolj este traversat de râul Jiu, de la nord la sud, de la care își trage numele (Doljiu sau Jiul de Jos). Reședința județului Dolj este Craiova.(fig. 2.1.). În Județul Dolj se află 3 municipii, 4 orașe și 104 comune.

Suprafața este de 7413 km2, ocupând 3,1% din teritoriul național și 25,4% din Regiunea Sud-Vest Oltenia. ( Strategia de dezvoltare economico-socială a Județului Dolj 2007-2013)

Fig. 2.1. Așezarea geografică a județului Dolj în România (sursă: www.cdep.com, www.pe-harta.ro)

Atât în nord, vest și est, județul Dolj se învecinează cu restul județelor ce aparțin regiunii Sud-vest Oltenia și anume Mehedinți (vest), Gorj (nord), Vâlcea (nord-est) și Olt (est). La sud, se extinde până la granița de sud a României, marcată de fluviul Dunărea pe o distanță de aproximativ 150 km. Cele două porturi principale, în orașele Calafat și Bechet marchează trecerea la regiunile învecinate din Bulgaria.

2.2. Cadrul natural

Relieful

Județul Dolj este un județ de câmpie și face parte din categoria județelor dunărene, deoarece fluviul Dunărea reprezintă agentul principal care a generat formele de relief din cadrul județului. Mai detaliat, relieful cuprinde câmpia, zona de deal și zona de luncă a Dunării, altitudinea crește de la 30 la 350 m față de nivelul mării, din sud spre nordul județului (fig. 2.2.).

Fig. 2.2. Distribuția suprafețelor pe trepte de relief în județul Dolj (sursă: Contract cercetare 118/28.07/2010, UCV, www.ciuperceni-desa.ro)

Principalele unități de relief ale județului Dolj sunt:

Dealurile Amaradiei, cu altitudini maxime de 250-325 m, intră în unitatea de relief de rang superior numită Piemontul Oltețului, care se desfașoară pe teritoriile județelor Gorj și Vîlcea. Reprezintă singura unitate de relief cu aspect deluros, rezultat în urma erodării apelor curgătoare în adâncime și lateral.

Câmpia colinară înaltă a Bălăciței este plasată în partea sudică a Piemontului Getic de la vest de Jiu. Partea sa estică se întâlnește în județul Dolj. Are altitudini cuprinse între 180 și 250 m și este formată din două subunități: Câmpia colinară a Argetoaiei și Câmpia înaltă a Desnățuiului.

Câmpia Băileștilor aparține integral județului Dolj și deține o înșiruire de trepte de relief, deoarece aici se desfășoară sistemul de 8 terase ale Dunării.

Lunca Dunării – este treapta cea mai joasă a reliefului, desfășurându-se în lungul fluviului. La formarea reliefului luncii a participat acțiunea fluviului dar la fel de importantă a fost și contribuția vântului. Se disting 5 sectoare de luncă: Cetate-Basarabi, Calafat-Rast, Rast- Gighera, Gighera-Bechet și ultimul Bechet – Dăbuleni.

Lunca Jiului traversează județul începând de la Filiași la Bechet. La formarea sa, spre deosebire de lunca Dunării a participat doar fluviul. Lunca Jiului prezintă 3 sectoare caracteristice luncilor mari: unul plasat lângă albia râului, deținând grinduri nisipoase,unul central, neted și unul marginal cu caracter depresionarși cu conuri de dejecție. (Badea L., 1974, p.32).

Rețeaua hidrografică

În cadrul județului Dolj se află două bazine hidrografice principale: Jiul (140 km) și Dunărea (150 km). Dunărea curge la marginea sud-vestică și sudică a județului, între localitățile Cetate și Dăbuleni.Jiul străbate județul Dolj de la Filiași la Zăvalu. Afluenții ce aparțin Dunării sunt: Balasan, Desnățui, Baboia, Ciutura, Jieț iar cei ce aparțin Jiului sunt: Amaradia, Plosca, Raznic, Gilort, Meresel și Mascot. Majoritatea seacă în timpul verilor secetoase (Badea L., 1974, p.32) (fig. 2.3.).

Fig. 2.3. Bazinele hidrografice din județul Dolj (sursă: Contract cercetare 118/28.07/2010, UCV)

Lacurile sunt numeroase, apar atât în lunca Dunării căt și pe terasele fluviatile. Lacul Bistreț este un lac natural și reprezintă cel mai important și cel mai mare lac, având o suprafață totală de 1.867 ha și un volum de 28 milioane de m3, apoi cele de la Maglavit, Ciuperceni, Golenți, Fântânele, Rast, Caraula, Vârtop și Ripa Roșie. Un alt lac este Ișalnița ( lac de amenajare).

Solul

În Județul Dolj se remarcă un sol fertil, prielnic pentru culturile agricole. Tipologiile de sol întâlnite în județul Dolj sunt următoarele:

soluri nisipoase;

soluri aluviale;

sol tip cernoziom;

soluri neevoluate;

soluri de pădure brun și roșu-brun;

soluri argiloase (fig. 2.4.).

Fig. 2.4. Harta solurilor din județul Dolj (sursă: www.stucas.ro)

Regiunea Sud-Vest Oltenia este afectată grav de o gestionare a deșeurilor necorespunzătoare (ex. depozitarea deșeurilor industriale și municipale neconformă contaminează solurile, apele de suprafață și apele subterane ), ceea ce afectează compoziția chimică a solurilor (concentrația de nitrați, azoturi și substanțe organice nedescompuse), precum și cele rezultate din activitățile industriale, toate acestea afectează calitatea solului, județul Dolj confruntându-se cu un îngrijorător proces de deșertificare, fiind cel mai afectat județ din România.

Subsolul

Multă vreme județul Dolj era considerat, precum și alte județe de câmpie, lipsit de resurse minerale utile. O importanță locală prezentau rocile folosite ca și materiale de construcție precum: pietrișurile, nisipurile și argilele. Necesitatea din ce în ce mai mare a acestor materiale pentru susținerea ritmului de dezvoltare a construcțiilor de tot felul, a determinat intensificarea exploatării acestor resurse. Ca materiale de construcții, subsolul județului Dolj este bogat în argile, luturi argiloase și balast, care pot fi găsite în diferite localități din județ, inclusiv Calafat, Filiași, Bârca, Cernele, Lipov, Ișalnița.

Pe lângă aceste resurse, o cercetare mai profundă a subsolului a pus în ultimele două decenii în evidență importante zăcăminte de hidrocarburi (gaze naturale și țiței). În ceea ce privește zăcămintele de țiței acestea se întâlnesc în: Brădești, Melinești, Șimnicu de Sus, Almăj, Ghercești, Pielești, Malu Mare, Coșoveni, Cârcea; gaze naturale la Ghercești, Șimnicu de Sus, Ișalnița, Coșoveni și Pielești.

Pot fi menționate și unele resurse de ape minerale, deocamdată sunt nevalorificate sau insuficient nevalorificate. Așa sunt izvoarele de la contactul terasei cu lunca Dunării de la Gighera, ce aduc din stratele pliocene ape minerale la suprafață. O a doua categorie o formează unele lacuri (Desa, Urzicuța), a căror apă s-a mineralizat treptat, prin acumularea unor săruri spălate de pe suprafețele din jur.

Clima, vegetația și fauna

Ca întreaga țară, Doljul aparține zonei climatice temperate, dar poziția sa sudică, sud- vestică în cadrul țării și caracterul depresionar al regiunii pe care o ocupă în apropriere de curbura lanțului muntos carpato-balcanic determină apariția unor nuanțe climatice deosebite față de cea mai mare parte a teritoriului României. Este vorba, în ansamblu, de o climă mai caldă decât în partea centrală și nordică a țării (Cetățeanu și colab., 1981, p. 22).

Regimul temperaturii aerului

Temperatura medie anulă este cuprinsă între 10o și 11,5o C în cea mai mare parte a județului, numai în dealurile Amaradiei scade sub 10oC. Izoterma de 11oC trversează județul de la vest la spre est, pe linia localităților Plenița-Galicea Mare-Segarcea-Dobrești-Amărăști și mai ales pe cea a Jiului (până în apropiere de Craiova) ( http://www.cjdolj.ro/geografiadolj.html).

În 2005, temperatura medie anuală a fost de 11,3°C cu 0,9° mai mică decât în anul 2004 și cu 1,1°C mai mică decât în anul 2001. Media lunară cea mai scăzută s-a înregistrat în luna februarie (-3,3°C), iar cea mai ridicată în luna iulie (+23,1°C). Temperatura maximă absolută anuală a fost în 2005 de 36,8°C la 31 iulie și 1 august, iar minima absolută de -24°C la 10 februarie (INS, Anuarul Statistic al Județului Dolj 2006 ).

Regimul de precipitații

Din punct de vedere pluviometric, Doljul se caracterizează prin cantității medii anuale mici. Cea mai mică cantitate medie anulă de 480 mm s-a înregistrat în Bechet și Cetate, iar cele mai mari ( 530-550 mm) în unele centre aflate în jumătatea nordică a județului.

Vegetația

Vegetația în ultimele două secole a suferit modificări însemnate, datorate intervenției omului, determinând despădurirea câmpiei prin defrișarea pădurilor de pe suprafețe întinse.Habitatele naturale specifice județului Dolj sunt stepa și silvostepa. Pădurile de cer și gârniță se întâlnesc în partea de nord, colinară dar și alte tipuri de pădure în care este prezent gorunul, se plasează pe întreaga jumătate nordică a Podișului Getic. În pădurile din Dealurile Amaradiei apare mai frecvent gorunul, alături de gârniță și cer. Păduri de stejar pufos și stejar brumăriu apar în Câmpia Băileștilor, în partea centrală a județului. Lunca Dunării a fost afectată de transformările majore create prin desecări, îndiguiri și irigații.

Fauna

Transformarea mediului de viață datorat ca urmare a intervenției omului dar și pescuitului și vânatului abuziv a avut în timp consecințe nefaste asupra faunei terestre si acvatice. Datorită acestui fapt numeroase specii au dispărut, altele s-au înmulțit considerabil. În ultimul timp, se fac încercări pentru protejarea și înmulțirea unor specii precum căprioarele, fazanii de interes cinegetic și nedăunătoare și distrugerea altor specii pentru a putea limita acțiunile lor dăunătoare mediului precum: rozătoarele (șoareci, șobolani), răpitoarele (vulpe,dihor,lup). Fauna județului este specifică zonei de stepă.

Pe suprafețe întinse de culturi se găsesc răpitoare mici (nevăstuică, dihor), răpitoare mari (vulpe, lup) dar și rozătoare mici (popândăul, șoarecele de câmp) risipite în diverse zone ale județului. Păsările de baltă sunt: pescăruși, corcodei, becaține, bâtlani, fluierari, găinușe de baltă, rațe sălbatice, berze ce populează bălțile din Lunca Dunării. ( L. Badea ,1974, p. 50-51)

Din categoria păsărilor regăsim: prigoria, potârnichea, prepelița, presura, lăstunul (pe malurile lutoase), iar ca păsări ale zăvoaielor: pițigoiul, mierla, privighetoarea. Dintre speciile cu valoare economică, amintim: somn, șalău, crap, caraș, știucă.

În cadrul Județului Dolj, privind speciile de plante și animale din flora și fauna sălbatică, există un număr de 75 de specii de plante și 50 de animale rare, care sunt aflate și în pericol de dispariție.

2.3. Cadrul socio-economic

Cadrul social

În ceea ce privește tendințele demografice, zonele rurale se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației. Analiza populației începând cu anii `90 arată că județul Dolj se confruntă cu o perioadă de depopulare accelerată a zonelor rurale. Începând cu anul 1994 populația urbană a depășit-o pe cea rurală (fig. 2.5.).

Fig. 2.5. Populația rurală rezidentă la 1 ianuarie (sursă: prelucrare date INSEE, 2016)

În graficul de mai sus este analizată populația rezidentă la 1 ianuarie pe grupe de vârstă, sexe și medii de rezidență în județul Dolj în perioada anilor 2012, 2013, 2014 și 2015. Din analiza graficului reiese faptul că populația de sex feminin o depășește ușor pe cea de sex masculin. Graficul prezintă o tendință de scădere demografică, acest lucru datorându-se problemelor cu care se confruntă populația în zonele rurale.

Valoarea maximă(160.363) o deține populația de sex feminin în anul 2012. La populația de sex opus valoarea maximă este 156.500 în anul 2013. În anii ce urmează populația se află în regres numeric. Această scădere a populației se datorează sărăciei cu care mediul rural se confruntă, deoarece nivelul de trai este scăzut și determina migrarea populației. Cele mai mici valori le deține anul 2015.

Județul Dolj este relativ omogen din punct de vedere etnic, în ceea ce privește populația rromă județul Dolj aceasta reprezintă 4,29% din populația județului ( Planul local de acțiune pentru învățământul profesional și tehnic Dolj 2013-2020). Nivelul de instruire al populației rurale rămâne la fel de scăzut pe când numărul persoanelor cu studii superioare a crescut în mediul urban.

În graficul 2.6.sunt analizate unitățile școlare pe niveluri de educație pe cei 5 ani de referință 1999, 2003, 2006, 2010, 2014.

Fig. 2.6. Numărul unităților școlare pe niveluri de educație în Dolj (1999-2014) (sursă: prelucrare date INSEE, 2016)

Unitățile școlare nu mai sunt la fel de numeroase deoarece de-a lungul timpului a scăzut populația școlară și au avut loc comasări ale unităților; acestea sunt împărțite pe niveluri de educație în următoarele categorii: pentru învățământul preșcolar numărul acestora a fost de 309 de unități în anul 1999, urmând ca aceste unități să scadă considerabil în anii următori. În ceea ce privește învățământul primar și gimnazial în anul 1999 numărul este 129 și 179, în următorii ani scad. La celelalte unități numărul înregistrat este mic.

În graficul 2.7 este redat numărul personalului didactic în anii 1999, 2003 2006, 2010 și 2014 pe niveluri de educație.

Fig 2.7. Numărul personalului didactic pe niveluri de educație (1999-2014)

(sursă: prelucrare date INSEE, 2016)

Cele mai mari valori il deține personalul didactic din învățământul gimnazial. Valoarea maximă este înregistrată în anul 2006, cu peste 1600 de profesori. Valori de asemenea mari au fost înregistrate și la învățământul primar. Cele mai mici valori ale personalului didactic fiind înregistrate în învățământul profesional cu doar 5 profesori în anul 2014 și la învățământul postliceal și de maieștri unde valorile sunt 0. Cauza primară pentru care profesorii aleg sa plece de la catedră fiind salarizarea insuficientă dar și dezinteresul elevilor față de învățătură.

În graficul de mai jos, fig. 2.8., sunt analizate unitățile sanitare și anume spitalele întâlnite în doar două comune din județul Dolj, Bucovăț și Poiana Mare.

Fig. 2.8. Unitățile sanitare-spitale din județul Dolj-zona rurală (sursă: prelucrare date INSEE, 2016)

După cum reiese din analiza graficului a fost înregistrat doar câte 1 spital pentru fiecare comună menținut constant de-a lungul anilor. Infrastructura sanitară în mediul rural este precară datorită situației economice slab dezvoltate din zona rurală a județului Dolj.

În ceea ce privește cadrele medicale se observă că numărul acestora este în creștere (fig. 2.9.), cea mai mare valoare de 36 de medici fiind înregistrată în anul 2014 la Bucovăț.

Fig. 2.9. Numărul cadrelor medicale din spitalele rurale din județul Dolj

(sursă: prelucrare date INSEE, 2016)

Cea mai mică valoare de 4 medici a fost înregistrată în anul 1999 la Poiana Mare. Tendința de creștere a personalului medical se datorează faptului că foarte mulți tineri în ziua de azi optează pentru a face facultatea de medicină dar și pentru faptul că s-au facut majorări de salarii în sectorul sanitar.

Cadrul economic

Ca urmare a transformărilor revoluționare petrecute în domeniul social-politic, economic și ideologic, județul Dolj prezintă astăzi tabloul unei moderne economii, unde industria asigură un dinamism social și economic al întregului județ, devenită în timp o ramură conducătoare. La nivelul județului activitatea economică deține domeniile următoare:

-industria construcțiilor de mașini, tractoare și mașini electrice, industria chimică, agroalimentară;

– producția de energie termică (cărbunele) și electrică, gaze;

– comerț și servicii;

– agricultură și silvicultură;

– construcții;

– transport feroviar, rutier, naval și aerian.

Graficul de mai jos, fig. 2.10., relevă populația civilă ocupată pe activități economice în județul Dolj, în anul 2014.

Fig 2.10. Populația civilă ocupată pe activități economice în Dolj, în anul 2014 (sursă: prelucrare date INSEE, 2016)

După cum reiese din analiza graficului cele mai mari valori le înregistrează populația ocupată în sectorul servicilor cu 44%. De asemenea cu o pondere aproape la fel de mare este și sectorul agricol unde populația înregistrează un procent de 40 % . Cele mai mici valori le deține populația ocupată în industrie. Industria a scăzut considerabil în ultimii ani, locul acesteia fiind preluat de servicii.

Zona rurală a județului Dolj se caracterizează prin activități agricole.Cultura cerealelor și creșterea animalelor constituie baza județului, procentul de ocupare al persoanelor în acest sector primar fiind în multe zone de peste 50%. Cultura cerealelor fiind predominantă, aproape 80% din producția vegetală totală, restul fiind ocupat de legume (inclusiv cartofi), fructe, plante oleaginoase și leguminoase pentru boabe.

2.4 Analiza SWOT a județului Dolj

Tabelul 2.1. Analiza SWOT a județului Dolj

CAPITOLUL 3

OFERTA TURISMULUI RURAL ÎN JUDEȚUL DOLJ

3.1. Patrimoniul turistic

Capitolul 3 are ca principal obiectiv să ilustreze potențialul turistic al Județului Dolj.

Asociația de Turism Oltenia a identificat 11 forme de turism la nivelul județului Dolj dintre care pentru spațiul rural sunt specifice următoarele : ecoturismul, turismul rural/ agroturism, turismul cultural (meșteșuguri populare, artizanat, edificii culturale, sărbători, gastronomie ), turism dunărean, turism ecumenic, turism vitivinicol turism de vânătoare și pescuit și în dezvoltare apare o nouă formă de turism- turism balneoclimteric (fig. 3.1.).

Fig 3.11 Județul Dolj- Obiective turistice

(Sursă : Studiu privind potențialul turistic al Județului Dolj și modalitățile de valorificare al acestuia)

Obiective naturale

O primă formă de turism analizată este ecoturismul.În ultimii ani se remarcă o tendință de creștere mai ales în ariile protejate. Multe țări sunt de părere că promovarea acestei forme reprezintă o parte esențială a ofertei turistice făcând ca ecoturismul și turismul în natură să fie elemente valoroase ale industriei turistice.

Pe teritoriul județului Dolj se întâlnesc o varietate de rezervații ale naturii printre care putem enumera: Pădurea Ciurumela- Poiana Mare, Rezervația paleontologică-Bucovăț, Rezervația ornitologică Ciupercenii Noi, Rezervația de bujori sălbatici-Plenița, Pădurea Coșoveni, Pădurea Braniște și Pădurea Radovan.

Peisajele de luncă specifice Dunării deținând dune de nisipuri, pâlcuri de pădure, întinderi de apă în formă circularăatrag pescarii sportivi. De asemenea resurse turistice naturale sunt și peisajele de luncă specifice Jiului precum și lacurile Bistreț, Rast, Golenți, Maglavit Fântâna Banului constituind un potențial valoros pentru agrement dar mai ales pentru pescuit. De menționat sunt și lacurile naturale având unele amenajări pentru agrement (Lacul Prunet-Bratovoiești) din lunca Jiului. Fondul cinegetic este la fel de important și valoros pentru realizarea unor organizații de vânătoare ( Fondul cinegetic Sadova, fondul cinegetic Panaghia, Pădurea Perișor, fondul cinegetic Bratovoiești/Dâlga).

O altă resursă naturală importantă o constituie bogăția apelor de suprafață. La Urzicuța,Gighera și Amărăști există izvoare minerale având un însemnat potențial curativ exemplificat prin studii hidrologice complexe.Aceste izvoare sunt provenite din staturile pliocene ale Câmpiei Române (Studiu privind potențialul turistic al Județului Dolj și modalitățile de valorificare al acestuia).Pădurea Ciurumelareprezintă o rezervație forestieră localizată în Poiana Mare. Deține în componența sa o pădure de salcâmi bătrâni. Este apreciată pentru dimenisunile arborilor și conținutul lemnos, fiind unici în Europa.

Fig 3.12 Pădurea Ciurumela (Sursă: www.montana-vidin-dolj.com)

Rezervația paleontologică de la Bucovățeste situată aproape de Craiova, constituie un important punct fosilier deținând o fauna bogată de fosilă de cochili.

Fig 3.13 Rezervația paleontologică-Bucovăț ( sursa: http://adevarul.ro)

Rezervația de bujori sălbatici Plenițaeste o rezervație botanică, la noi în țară fiind unică. În fiecare an se organizează sărbătoarea tradițională a bujorului la care vin peste 10.000 de oameni să petreacă.

Fig. 3. 14 Rezervația de bujori sălbatici Plenița

Obiective antropice

În ceea ce privește atracțiile turistice antropice mai jos este atașat un tabel cu o clasificare a acestor atracții specifice Județului Dolj.

Tab 3.2. Clasificarea principalelor atracții antropice ale județului Dolj

Sursa: Prelucrare date :www.ministerulculturii.ro

În tabelul de mai sus remarcăm că cea mai predominantă formă de turism a județului Dolj este turismul ecumenic deoarece cele mai numeroase atracții turistice antropice sunt edificiile religioase, în special bisericile în număr de peste 76, restul 4 fiind mănăstiri. Cu un număr aproape la fel de numeros de 43 sunt și edificiile istorice. Cele mai puțin numerose sunt lăcașele de cult și anume muzeele în număr de 4.

În cadrul formei de turism ecumenic amintim unele dintre cele mai importante biserici ale județului Dolj : Biserica ,,Izvorul Tămăduirii,, 1861- Afumați, Biserica din lemn ,, Sf Ioan” 1812-Amărăștii de Jos, Biserica dublu hram ,, SF Ștefan și Sfântul Gheorghe 1778 este o biserică culă de tradiție brăncovenească având picturi murale interiore fiind și cea mai frumoasă din Oltenia- Malu Mare, Biserica ,,Sfânta Treime” 1793– Ostroveni, Biserica ,,Sf Gheorghe” cu Schitul,, Târnavița” 1672, deține picturi picturi murale- Radovan, Biserica triplu hram ,,Sf. Nicolae, Cuvioasa Parascheva și Sf. Dumitru” 1818- Scaiești, Schitul ,,Ciutura” ruine- Biserica ,, Sfinții Voievozi” cu picturi murale ș.a. În ceea ce privește mănăstirile menționăm cele 4 : Mănăstirea Sadova, Mănăstirea Bucovăț, Mănăstirea Maglavit și Mănăstirea Jitianu- Podari.

Mănăstirea de la Bucovăț a fost construită în perioada 1506- 1512 și pictată în 1574, are hramul ,, Sfântul Nicolae”. Construcția sa este din cărămidă având un plan treflat și un altar heptagonal. A fost restaurată ca mănăstire dupa primul război mondial de către Comisiunea Monumentelor Istorice. În cadrul acesteia funcționează Seminarul Teologic al Arhiepiscopiei Craiovei ( Studiu privind potențialul turistic al Județului Dolj și modalitățile de valorificare al acestuia).

Fig. 3.15. Mănăstirea Coșuna

Mănăstirea Jitianu (1654-1658). În prezent mănăstirea deține o colecție valoroasă de icoane pe sticlă și lemn, a fost declarată monument istoric.Este o mănăstire de călugări iar în curtea sa se afla o plantație de duzi.

Fig. 3.16 Mănăstirea Jitianu

Mănăstirea Sadova A fost construită în anul 1633, în locul vechii biserici de lemn, cu hramul Sfantul Nicolae.Este din caramidă având ziduri groase, înalțate pe o fundație din piatră. Astăzi, se mai pastrează încă fragmente din pictură murală. Mănăstirea poartă hramurile: Intrarea Maicii Domnului În Biserică și ,,Sfântul Nicolae”.(http://locuridinromania.ro/manastirea-sadova.html).

Fig. 3.17. Mănăstirea Sadova

În cadrul formei de turism istoric am făcut o trecere în revistă a acelor clădiri istorice, situri arheologice, cule, monumente, fântâni, care din punct de vedere turistic prezintă un interes important pentru turiști și pot fi incluse în cadrul unui pachet turistic.

Situri arheologice : Castrul Roman de la Răcari, Cetatea de Pământ de la Portărești, Așezare Umană la Cioroiul Nou, Cetatea de Pământ de la Bistreț/ Epoca Romana, Punctul,, Viaduct” la Cârcea fiind cea mai veche așezare neolitică din România, Cetatea din Epoca Bronzului de la Verbicioara, Cetatea dacică –Pelendava- în Comuna Bucovăț, Punct ,, Jidovii,, ,Cetatea din epoca Bronzului de la Coțofenii din Jos ș.a.( Studiu privind potențialul turistic al Județului Dolj și modalitățile de valorificare al acestuia).

Cetatea dacică Pelendava . Cetatea Pelendava este localizată în județul Dolj, și își trage originile de pe timpul dacilor. Are o istorie bogată care a consacrat-o printre cele mai importante monumente istorice ale României. Datorită trecutului său și modului în care ruinele

sale persistă pe teritoriul român, determină mulți turiști să o aleagă ca destinație.Pelendava a devenit un castru roman.

Fig. 3.18. Cetatea dacică Pelendava( Sursă:http://secondglobe.com)

Fântâni :Fântâna Baba Lupa fiind denumirea unui ostrov și Fântâna Pandurilor.

Principalele cule :Cula Poenaru cu fresce- Almăj 1750, Cula familiei Cernătescu, comuna Cernătești ( secolul XVIII-lea ) și Cula familiei Izvoranu, comuna Brabova ( secolul XVIII) (http://www.adroltenia.ro/oltenia_culturala/cule/)

Cula Familiei Izvoranu Cula are plan compact, dreptunghiular. Are trei nivele. La primul nivel se află beciul, accesibil din interior, din casa scării. La nivele superioare se află încăperile de locuit. Etajul II, adăugat ulterior culei, are un foișor, cu arcade trilobate. Cula Izvoranu-Geblescu din Brabova poate fi considerată drept una dintre cele mai reușite exemplare, atât ca proporții armonioase, cât și ca încadrare în peisaj.  Cula a avut un caracter de refugiu și apărare, însă starea sa actuală este într-o avansată degradare.

Fig. 3.19. Cula familiei Izvoranu

Cula de la Cernătești

În incinta Culei Cernăteștilor a fost amenajat un muzeu unde au fost aduse obiecte vechi de sute de ani. Cula din Cernătești se află într-o stare bună de conservare.

Fig. 3.20 Cula de la Cernătești (Sursă: adevarul.ro)

O altă formă de turism întâlnită în județul Dolj este turismul cultural ce cuprinde cele 5 muzee: Muzeul Sătesc de Etnografie și istorie locală- Cernătești , Muzeul Sătesc de Etnografie și Istorie locală din Padea, Drănic, Muzeul Sătesc-Pielești, Muzeul Sătesc de Etnografie comună-Celaru și Muzeul Sătesc de Etnografie și Istorie locală- Valea Stanciului.

Muzeul Sătesc–Pielești Primăria, Consiliul Local și Căminul Cultural Pielești organizează în fiecare an pe 30 martie ,,Dolju-n bucate,, la Muzeul Sătesc din cadrul comunei.

Fig. 3.21. Muzeul Sătesc- Pielești

O altă formă de turism este turismul vitivinicol prezent la Sadova, Poiana Mare, Plenița,Brădești(http://documents.tips/documents/dolj-studiu-turism-varianta-19noimebrie.html).

3.2. Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri, manifestări

La nivelul județului Dolj se găsesc o varietate de tradiții, sărbători, meșteșuguri populare, dar și câteva preparate tradiționale bine conservate și în prezent, toate acestea reprezentând un punct de atracție al Județului.

Obiceiurile conservă semnificații și valori de mare importanță. Obiceiurile de iarnă existente în zona etnografică a Doljului sunt: colindele, urări cu plugușorul, ,,încurarea cailor,”păzitul fântânilor ,urări cu sorcova, datul la grindă, plugușorul și buhaiul, semănatul și gogorița. ( Enache Ș., Pleșa T., 1982, p. 110). Păzitul Fântânilor-Botezul –Iordănitul la Poiana Mare, Ciuperceni Noii, Caraula, Moțăței, Drănic, Maglavit ș.a. Observația ce se impune asupra obiceiurilor specifice zonei este dată de absența unor episoade spectaculoase, păstrându-se doar simboluri profunde din istoria culturală a zonei. Obiceiurile de primăvară și de vară reprezintă începerea muncilor agricole și dă naștere unui nou ciclu al vegetației. Dintre acestea menționăm : ,,Proorul”- Ramura verde are loc în data de 23 Aprilie, ,,Paparudele” , Strigarea peste sat (Lăsata Secului) la Cleanov, Cernătești, Carpen, Călușul de Rusalii la Coțofeni de jos, Focurile de Joimari la Salcia ,com Argetoaia, Sfântul Trifon –pe data de 1 februarie -Patronul spiritual al viilor la Segarcea, Cerăt, Galicea Mare, Gurbanul Rudarilor la Piscu Vechi- în ziua de Înălțare

În tabelul de mai jos sunt prezentate toate sărbătorile și tradițiile pe localități în județul Dolj :

Tab. 3.3. Tradiții în județul Dolj

Sursă : Studiu privind potențialul turistic în județului Dolj și modalitatea de valorificare acestuia

Meșteșuguri populare și artizanat: confecționarea instrumentelor muzicale ( cimpoaie, fluiere), confecționarea drâmbelor și ocarinelor în comuna Terpezița, prelucrarea papurei în bălțile Dunării. Produsele principale ale papurei au fost papornițele și rogojinele. Rogojinăritul un meșteșug casnic la Bistreț, Negoi, Sadova. O altă categorie aparte o reprezintă Goblenurile fiind tablouri țesute pe pânză. Arta lemnului, cioplitul în lemn și os ( furci de tors, lăzi de zestre, linguri) (http://turism-oltenia.ro/). Produsele de artizanat dețin un set de covoare de bumbac și lână, lucrări artistice în sticlă lemn și ceramică, icoane în lemn.Olăritul se practică la Terpezița și împletituri din păr de capră în comuna Argetoaia.

3.3. Analiza infrastructurii generale: căi de acces

Județul Dolj deține o poziție strategică, amplasat de-a lungul mai multor coridoare rutiere, feroviare, fluviale și aeriene. Acesta este traversat de două coridoare. Unul dintre ele este coridorul pan-european IV și coridorul VII ( Dunărea).Coridorul Pan – European IV face legătura între Europa Centrală și Europa de Sud-Est, din Germania și Republica Ceha, până în Bulgaria și Turcia (Istanbul), via Bratislava, Budapesta, Arad și Craiova, deținând o lungime de 3.258 km. (Strategia de dezvoltare economico-socială a Județului Dolj 2007-2013).

În cadrul județului Dolj se remarcă existența Aeroportului Internațional în Municipiul Craiova și cele două porturi la Dunăre : Bechet și Calafat ce reprezintă puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria. Infrastructura rutieră a județului este formată din :

Trei drumuri europene cu o lungime de 191 km;

Drumuri naționale cu o lungime de 423 km;

Drumuri județene deținând o lungime de 1100 km;

Drumuri comunale 591 km (Strategia de dezvoltare economico-socială a Județului Dolj 2005-2008).

Fig. 3.23 Infrastructura tehnică a Județului Dolj

Sursă: PATN sectțiunea a VI-a

Fig 3.22. Căile de acces în județul Dolj

sursa: DRDPCV

3.4. Analiza infrastructurii turistice: cazare, alimentație, agrement

În cadrulinfrastructurii turisticevor fi analizate următoarele elemente:structurile de primire turistică, capacitatea de cazare existentă, capacitatea de cazare în funcțiune, dar și circulația turistică – sosirile și înnoptările.Activitatea unităților de cazare se prezintă astfel:

Tab 3.4 Structuri de primire turistică în județul Dolj

Sursa: Prelucrare date INSSE

Analizând structurile de cazare turistică remarcăm o pondere mică a acestora datorită nivelului de economie scăzut. Anul 1990 a înregistrat doar 3 unități de cazare. Cele mai puține fiind înregistrate în anul 2006.Cel mai mare număr de structuri de primire turistică le dețin pensiunile agroturistice în anul 2014. În prezent, numărul structurilor de cazare turistică este în creștere datorită manifestului tot mai mare acordat turismului în ultimii ani.

În graficul de la fig. 3.24 se analizează capacitatea de cazare existentă în hoteluri și pensiuni agroturistice pe următorii ani de referință: 1990, 2000,2006, 2010 și 2014 în Bucovăț, Ghercești, Malu Mare, Coțofenii din Față, Dranic, Ișalnița, Pielești și Radovan.

Fig 3.24. Capacitatea de cazare turistică existentă ( Sursă: prelucrare date INSSE)

Obervăm că ne confruntăm cu un număr mic al capacității de cazare existentă atât în hoteluri cât și în pensiuni. În ceea ce privește numărul de locuri în hoteluri remarcăm că anul 2010 a deținut valoarea cea mai mare la Ghercești, de 110 locuri urmând ca în 2014 numărul să scadă. La Bucovăț numărul de locuri s-a menținut constant de 32 de-a lungul anilor 1990, 2000 și 2006. La pensiunile agroturistice cel mai mare număr de locuri s-a înregistrat la Coțofenii din Față în anul 2014 de 58 de locuri. Pentru restul localităților numărul variază.Anii 1990, 2000 și 2006 dețin cele mai mici valori la aproape toate localitățile cu mici excepții.Remarcăm însă o tendință oscilatorie în ambele cazuri.

În fig. 3.25 se analizează capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe următorii ani de referință: 2001, 2003, 2006, 2010 și 2014.

Fig. 3.25. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune ( sursa: prelucare date INSSE)

Distribuția numărului de locuri în hoteluri privind capacitatea de cazare în funcțiune înregistrează variații de-a lungul anilor. La Ghercești se înregistrează cel mai mare număr de locuri 33945 în anul 2014. La Bucovăț numărul de locuri se menține constant în anii 2001, 2003, și 2006 de 11680, urmând ca în anii următori numărul să scadă drastic la 0. În ceea ce privește pensiunile agroturistice la cel mai mare număr de locuri se situează Coțofenii din Față cu 24442 în anul 2014. De asemenea și Ișalnița deține un număr considerabil de locuri de cazare în hoteluri ( 10220) în acelasi an. Ca o concluzie generală se remarcă faptul ca în prezent numărul de locuri este în creștere deoarece turismul a devenit o activitate practicată intens în ultimii ani.

În fig 3.26. se analizează numărul de sosiri ai turiștilor români în anii 2001, 2003, 2006, 2010 și 2014 în localitățile Bucovăț, Ghercești, Malu Mare, Coțofenii din Față, Dranic, Ișalnița, Pielești și Radovan.

Fig 3.26. Sosiri ale turiștilor români (Sursă: prelucare date INSSE)

Distribuția numărului de sosiri ale turiștilor români este împărțită pe categorii: hoteluri și pensiuni agroturistice. Din analiza graficului reiese faptul că tendința este oscilatorie variind de la an la an. La categoria hoteluri cel mai mare număr de turiști a fost înregistrat în anul 2014 la Ghercești (33945). Restul anilor având valori reduse chiar 0 la Bucovăț în anii 2006, 2010 și 2014.În schimb, la pensiunile agroturistice numărul de turiști sosiți depășește cu mult numărul înregistrat în hoteluri. Cel mai mare număr de turiști sosiți a fost în anul 2014 la Coțofenii din Față. În prezent numărul de turiști înregistrați este în creștere, deoarece turismul rural pe parcursul ultimilor ani a cunoscut o dezvoltare semnificativă. Principalii factori pentru care turismul rural atrage tot mai multi turiști sunt: dorința cunoașterii obiceiurilor, tradițiilor, reîntoarcerea la natură și evadarea din spațiul urban în locuri pitorești, pline de atracții sportive.

În fig 3.27 se analizează înnoptările turiștilor români în anii 2001, 2003, 2006, 2010 și 2014 pe tipuri de structuri turistice: Hoteluri și pensiuni agroturistice.

Fig 3.27 Înnoptări turiști români (Sursa: prelucrare date INSSE)

Distribuția numărului de înnoptări ale turiștilor este neuniformă de-a lungul anilor aferenți.Din analiza graficului remarcăm că numărul de înnoptări este mai mare decât numărul de sosiri. Cel mai mare număr de înnoptări s-a înregistrat în pensiunile agroturistice la Coțofenii din Față în anul 2014 ( 8070). La hoteluri numărul de înnoptări este mai scăzut de 7000 la Ghrecești în anul 2014. Restul anilor prezintă variații. În prezent, numărul de înnoptări este în creștere, anul 2014 prezintă cele mai mari valori.

Zone de agrement

Lacul Cârcea balta din comuna Cârcea a fost înconjurată de pădure și a fost lăsată în voia sorții mulți ani. Planurile de astăzi presupun dezvoltarea unei o zone de agrement cu pește și spații amenajate pentru grătare și loc de plajă. Apa va fi populată cu caras, fitofag și crap.

Zona de agrement la Zăval se află în partea sudică a județului Dolj. Planurile prevăd amenajarea de spații verzi și amanajarea unor puncte de colectare a deșeurilor.

Pescuitul pe lacuri și bălți la: Râpa Roșie , Bulzești, Geormani, Ișalnița și pe Jiu. Se pot vâna mistreți, potârnichi , sturzi, căprioare, vulpi, viezuri, lișițe, prepelițe, fazani în cele 53 fonduri.

Sporturi extreme: zbor cu parapanta Crovna și Goiești. Călărie în pensiunile rurale.Lacul Prunet-Bratovoiești din lunca Jiului și Lacul Mare- Teasc. (http://www.antrec.ro)

Fig. 3.28. Lacul Cârcea( sursă: http://www.gds.ro/)

Fig 3.29. Lacul Geormane

CAPITOLUL 4

PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL

ÎN JUDEȚUL DOLJ

4.1. Dezvoltarea de produse turistice în spațiul rural al județului Dolj

Produsul turistic reprezintă un ansamblu de elemente ce ajută la satisfacerea cererii turistice. Operatorii de produse turistice nu trebuie să neglijeze conținutul complex al acestora deoarece un produs turistic începe de la pornirea către o anumită destinație și încetează la întoarcerea turistului acasă.

Conform modelului,,Rural Tourism in Europe : Experiences, Development and Perspectives” încercăm în cazul nostru să transpunem produsele turistice specifice turismului rural românesc în județul Dolj. Ministerul Turismului a acordat o atenție deosebită la realizarea cadrului legislativ dedicat stimulării turismului rural și dezvoltării, pentru armonizarea acestuia cu legislația din țările membre ale Uniunii Europene. În statele vestice, de exemplu, au fost promovate acele case de tip fermă având un mare succes în atragerea turiștilor în mediul rural.

În județul Dolj nu există aceste tipuri de cazări turistice, predomină doar pensiunile agroturistice cu un nivel scăzut de servicii în comparație cu cele de la nivel european. În general, destinațiile și atracțiile turistice din cadrul județului Dolj reprezintă produse turistice simple concretizate și axate pe servicii elementare (cazare în mod special) mai puțin însă pe masă și pe agrement. Cele mai răspândite produse turistice prezente în cadrul județului Dolj includ obiectivele religioase aflate în stare de dezvoltare. Alte produse turistice aflate în stare incipientă de dezvoltare includ următoarele:

– produsele tradiționale (gastronomie : Telemea oltenească cu praz, telemea oltenească cu mărar si piper,Cașcaval oltenesc cu praz toate în Breasta,dar și tot ce tine de tradiții, meșteșuguri(http://www.onpterbv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=58:lista-produselor-traditionale).

– vânătoare și pescuit;

– obiectivele istorice;

– produsele vitivinicole (Sadova, Segarcea) ;

– agrementul (echitația în pensiunile agroturistice);

– ecoturismul.

În derulare este și turismul balneoclimateric (Gighera și Urzicuța sunt singurele care dețin acest potențial balneo) fiind considerat un produs turistic bun care ar avea șanse de reușită în viitor. Toate aceste produse menționate anterior ar putea aduce beneficii substanțiale județului în special pe plan economic, dacă încercarea de a le dezvolta ar fii mai mare. Din păcate însă inițiativele s-au axat doar pe anumite categorii, iar din lipsa resurselor nu s-au realizat încă proiecte care să aibă un impact major asupra acestora.

Avantajele acestor produse turistice sunt costurile relativ mici în comparatie cu cele de la nivel european. În prezent, potențialul existent este slab dezvoltat cu o capacitate redusă de cazare (dezvoltată mai mult în Craiova) ce constituie obstacole în dezvoltarea turismului. Produsele turistice ar trebui să revină agențiilor de turism deoarece ele dețin rolul pentru crearea acestora dar se constată o lipsă de interes în elaborarea acestora.

Având în vedere stadiul incipient al produselor turistice existente, dar și potențialul neexplorat al județului ar trebui întocmite strategii de dezvoltare precum:

O bună promovare a valorii produselor locale precum și susținerea creării unor branduri;

Înființarea unor centre de promovare a acestor produse turistice;

Promovarea produselor la târgurile de comerț;

Realizarea unor cataloage comerciale unde pot fi menționate produsele turistice din regiune;

Dezvoltarea produselor turistice ,,verzi” sau ecologice cu caracter transfrontalier;

Dezvoltarea și modernizarea unităților de cazare;

Reabilitarea și îmbunătățirea infrastructurii generale (drumuri, căi ferate) pentru un acces facil și sigur la produsele turistice;

Punerea în valoare a tezaurului etnografic prin vânzarea produselor tradiționale precum: instrumente muzicale, porturi populare, obiecte de uz casnic, și includerea în circuitul turistic a satelor turistice pentru valorificarea tradițiilor, a sărbătorilor populare;

Activități agroturistice la care pot participa direct turiștii (ex: mulsul vacilor); având un mare succes în cazul turiștilor străini deoarece le oferă posibilitatea de a urmări activitățile sătenilor de zi cu zi;

Dezvoltarea turismului de divertisment;

Investiții în renovarea obiectivelor turistice precum și în renovarea satelor;

Dezvoltarea de spații verzi din localitățile județului;

Dezvoltarea unor drumuri turistice din interiorul zonelor turistice (piste de cicliști, poteci, diverse facilități pentru dezvoltarea unui turism de aventură);

Înființarea unor centre pentru promovarea turismului în general;

Sporirea numărului de unități de alimentație publică.

Prin acest studiu ce propune dezvoltarea de produse turistice iau naștere și anumite forme noi de turism specifice acestora. În tabelul de mai jos sunt prezente formele de turism rural specifice județului Dolj.

Tab 4.5. Forme de turism/ categorii de turism rural

Sursă: Studiu Dolj turistic

Un aspect important în privința conținutului unui produs turistic este lansarea unor pachete de servicii și produse. Spre exemplu, operatorii spațiilor de cazare ar trebui să profite din plin de gastronomia bogată specifică județului Dolj, altfel serviciile de masă se transformă în surse de venituri, ce constituie un avantaj pentru promovarea mai bună a turismului din regiune.

ANTREC este o organizație non-profit, ea susține și promovează ospitalitatea românească rurală și turismul încurajând conservarea ecologică.

4.2. Propuneri privind promovarea eficientă a turismului rural din județul Dolj

Având în vedere perspectivele schimbării situației actuale și tendințelor turismului în județul Dolj, luăm drept premise pentru îmbunătățirea dezvoltării turismului următoarele propuneri:

Pentru o mai bună promovare a județului Dolj se poate încerca amplasarea unor panouri publicitare de mari dimensiuni pe drumurile naționale,europene, pentru cei care doar tranzitează județul în scopul stârnirii interesului;

De asemenea publicitatea prin intermediul internetului este cea mai uzuală, simplă și accesibilă metodă (de exemplu planificarea unui website). Site-ul trebuie să fie ușor de citit, să aibă un design convențional, cu un stil luminos și prietenos iar prima pagină să aibă un impact puternic și de asemenea să conțină fotografii și toate informațiile necesare despre cazare, rezervări online, prețuri;

Publicitatea prin mass-media, este o formă veche de promovare, însă cu mult succes (afișe publicitare, radio-ul un mijloc tradițional de comunicare cu o arie largă de răspândire, posturi de televiziune locală, presa locală, regională);

De asemenea broșurile (pliantele, fluturașii, cataloage) realizate în mai multe limbi, reprezintă un alt mijloc de promovare eficient, acestea reprezintă instrumente de marketing cu un impact puternic și benefic asupra turismului. Prin intermediul lor se pot transmite informații ce vizează cele mai importante aspecte despre serviciile și produsele județului;

Realizarea unor diverse evenimente (spre exemplu: promovarea tradițiilor doljene prin jocuri populare) în interiorul altor orașe ale țării pentru a atrage mass-media, în așa fel încât aceste evenimente să aducă beneficii de imagine turismului în comunele doljene;

Participarea autorităților locale la târguri de comerț distribuind materiale de prezentare ale județului;

“Promovarea” gratuită realizată de către turiștii înșiși, metodă ce se poate realiza prin impresiile proprii și recomandările turiștilor care deja au vizitat județul Dolj și pot cântări decisiv asupra potențialului turistic existent;

Creșterea notorietății anumitor atracții turistice sau zone în scopul atragerii de noi turiști care vin să viziteze județul pentru prima dată;

Promovarea cu ajutorul colaborării agențiilor de turism;

Promovarea prin crearea unor semne bilingve conținând informații turistice ce atrag în acest mod turiștii străini; aceste metode sunt chiar necesare turismului rural în județul Dolj deoarece în prezent nu s-au cuantificat turiștii străini;

Promovarea cu ajutorul colaborării universităților cu profil turistic.

4.3. Cicuit turistic

Elemente de prezentare generală :

Traseul se desfășoară pe o durată de 4 zile

Perioada: luna iunie

Număr de ghizi: 0

Mijloc de transport: autocar

Numărul de km parcurși zilnic și per total : ziua 1 ( 251 km ), ziua 2 (297 km ), ziua 3 (135 ), ziua 4 (270 )

Total km parcurși : 955 km.

Fig 4.30. Rute tematice în cadrul județului Dolj

În funcție de componența grupului (tipuri de turiști- pensionari, adulți, studenți și mărimea grupului vor fi stabilite și pețurile pentru serviciile oferite. În cazul în care turiști nu doresc servirea anumitor mese sau să aibă ,, totul inclus,, rămâne la alegerea fiecăruia, astfel prețul călătoriei va fi mai mic.

Segmentul de adresabilitate :

Categoria de turiști vizată sunt adulții și studenții interesați de turismul rural din cadrul județului. Numărul este de 30 persoane.

Cazarea se face la:

Ziua 1 și a doua zi : la Hotelul Bavaria, 3*, Craiova

Ziua 3 și ziua 4 : la Pensiunea Carmelita, 3 margarete, Ișalnița

Descrierea traseului

Ruta 1- Ruta rezervațiilor : Bucovăț – Verbița – Plenița – Cetate – Ciupercenii Noi – Poiana Mare – Radovan – Bratovoiești

Ziua 1: Se pleacă la ora 6:00 dimineața și se ajunge mai întâi în comuna Bucovăț, unde se va vizita Rezervația paleontologică ce constituie un important punct fosilifer deținând o fauna bogată de fosile de cochilii, de asemenea tot în cadrul comunei este vizitat și castrul roman de la Pelendava construit mai întâi din pământ apoi din piatră și cărămidă. Traseul continuă și se ajunge în comuna Verbița iar de acolo distanța este mică și se ajunge în Plenița unde turiștii se pot delecta în această perioadă cu minunata rezervație de bujori înfloriți.

De acolo drumul se continuă și se ajunge în comuna Cetate unde se pot admira dunele de la Dăbuleni. În Ciupercenii Noi vizita se face la rezervația ornitologică, unde erau prezente pe tot parcursul anului o colonie de lebede și una de pelicani.

În Poiana Mare se vizitează Pădurea Ciurumela, la Radovan se va vizita Valea rea ,iar ultima localitate vizitată este Bratovoești, cu Lacul Adunații de Geormane.

Intrări libere.

Se ajunge la ora 21:15 la Hotelul Bavaria, unde se servește cina.

Fig 4.31. Rezervația de bujori-Plenița

Ruta 2 – Ruta mănăstirilor: Maglavit – Sadova – Podari – Bucovăț

Ziua 2: Se servește micul dejun și se pleacă la ora 8 dimineața din cadrul hotelului. La ora 9:20 se ajunge în comuna Maglavit. La Sadova, mănăstirea mai păstrează și astăzi câteva fragmente din pictura murală originară din 1972. La Podari se află Mănăstirea Jitianu, fiind a doua ca vechime din zona Craiovei. Se continuă traseul și se ajunge în comuna Podari la Mănăstirea Coșuna fiind cea mai veche mănăstire a județului, constituind o piesă de valoare patrimonială. În interiorul ei se află Seminarul de Teologie Ortodox. Deoarece ruta mănăstirilor s-a terminat devreme la ora 16:00, turiștii profită atât de timpul rămas cât și de regiune și sunt curioși să afle câte ceva și despre tradițiile zonei.

Intrările la mănăstiri sunt gratuite.

La ora 18:00 se ajunge în incinta hotelului Bavaria.

Fig. 4.32. Mânăstirea Maglavit

Ruta 3 – Ruta culelor: Almăj – Cernătești – Brabova

Ziua 3: Se pleacă la ora 8 dimineața după servirea micului-dejun din cadrul pensiunii Malu Mare și se ajunge la Almăj unde se vizitează cula Poenaru, aceasta se află într-o stare relativ bună de conservare datorată unor lucrări de întreținere ce au avut loc în ultimii ani. În continuare ne îndreptăm către o altă comună,Cernătești, aici aflându-se o altă culă cu o însemnătate la fel de mare ca și cea de la Almăj. Tot aici se vizitează și muzeul deoarece este situat în cadrul culei. Acesta constituie unul dintre principalele obiective turistice din Oltenia. Ultima vizită este în comuna Brabova. Aici vizita are loc la cula Izvoranu. Aceasta nu a suferit modificări in ultimii ani. Importanța acestor cule pune în valoare patrimonial valoros al județului atât datorită încadrărilor în peisaj, cât și prin arhitectura armonioasă și originală.

Traseul culelor doljene a fost încheiat la ora 15: 30.

Se ajunge la pensiunea Carmelita, în Ișalnița la ora 17 după-amiaza.

Fig. 4.33. Cula de le Cernătești (sursă: adevărul.ro)

Ruta 4 – Ruta muzeelor: Cernătești – Perișor- Valea Stanciului – Celaru

Ziua 4: Se servește micul dejun la ora 7:30 iar la ora 8:00 se pleacă din incinta hotelului. La ora 10: 30 se ajunge în comuna Perișor la Muzeul Henri Coandă. Acesta aduce a casă memorială fiind locul unde acesta și-a petrecut copilăria. Include o taxă de vizitare de 10 lei. La Valea Stanciului se vizitează Muzeul Sătesc de Etnografie și Istorie locală. Traseul se continuă și ultima comună vizitată este Celaru, aici se află Muzeul Sătesc de Etnografie comunală.

La ora 18:00 se ajunge la pensiunea Carmelita.

Gradul de dificultate al traseelor: trasee cu grad mic de dificultate;

Nivel de echipare: nu necesită echipament special;

Fig. 3.34. Muzeul Henri Coandă (sursa: www.worldwideromania.com)

Costul sejurului pe zile :

Ziua 1,2 : cazare la Hotel Bavaria-Craiova- 2 nopți

15 camere duble/ cameră dublă- 150 lei/noapte, 75lei persoană+ mic dejun inclus

Total preț zile= 4 500 lei

Ziua 3,4 : cazare la Pensiunea Carmelita, Ișalnița -2 nopți

Cameră dublă-140 lei preț noapte, 70lei/ persoană;

3 apartamente unde se vor caza câte 4 pers. – 160 preț noapte, 40lei/persoană + mic dejun inclus;

Total zi = 3 000 lei

Preț autocar 32 lei/persoană/Total= 955 lei

Total cheltuieli = 8 455 lei; 281,83 lei / persoana

4.4. Broșură turistică pentru promovarea turismului rural în județul Dolj-concept

Coperta broșurii

Pagina 2-3

Pagina 4-5

Pagina 6-7

Pagina 8-coperta

Concluzie

Scopul acestei lucrări este de a scoate în evidență esența potențialului turistic al județului Dolj precum și modul de valorificare al acestuia. Turismul rural al județului Dolj ca și formă de turism este motivată în principiu de tradiții, de obiceiuri, de dorința omului de a se reîntoarce la natură. Lucrarea cuprinde 4 capitole.

În cadrul primului capitol am prezentat noțiuni teoretice cu privire la conceptele definitorii ale turismului rural. De asemenea am prezentat principalele caracterististici ale turismului, tipurile de turism rural specifice spațiului rural precum și premisele de dezvoltare ale acestuia.

În cel de al doilea capitol am studiat aspectele legate de localizarea județului, cadrul natural și cadrul socio-economic. În urma analizei s-a constat faptul că județul Dolj prezintă un climat propice dezvoltării turismului, datorită poziției favorabile ocupate în sud-vestul țării. În ceea ce privește cadrul social, se constată un regres numeric în rândul populației datorită nivelului scăzut de trai. Din punct de vedere economic sectorul predominant este cel agricol. Remarcăm însă că economia județului este scăzută. Tot aici am efectuat și o analiză SWOT. Județul deține în componența sa atât elemente pozitive cât și elemente negative.

Cel de al treilea capitol urmărește ilustrarea potențialului turistic al Județului Dolj. În județ, obiectivele turistice nu sunt foarte numeroase, cele mai multe ca și număr sunt bisericile și mânăstirile. Un punct forte caracteristic județului este reprezentat de tradiții. Din informațiile culese, am determinat faptul că oamenii de acolo sunt în continuare interesați în conservarea tradițiilor și obiceiurilor, susținând că acestea fac parte din identitatea poporului român. Alt subpunct analizat a fost infrastructura generală a județului. Aceasta are nevoie de modernizări pentru a putea fi accesibilă în special turiștilor care doresc vizitarea zonei. Infrastructura turistică este slab dezvoltată datorită lipsei de interes în modernizarea acesteia. Numărul unităților de cazare este mic, pensiunile agroturistice sunt predominante. Județul Dolj dispune de un potențial valoros însă nu este suficient promovat.

Ultimul capitol vizează aplicarea unor propuneri de dezvoltare mai eficientă a județului, astfel se aduc câteva sugestii ce trebuie puse în practică pentru îmbunătățirea turismului rural precum: realizarea unor broșuri, pliante sau publicitatea prin intermediul internetului, o metodă uzuală, simplă și accesibilă.Pentru a nu se pierde din vedere tradițiile specifice și meșteșugurile județului, în cadrul acestei lucrări am elaborat o broșură care vine în ajutor turiștilor și le oferă diverse sugestii cu privire la turismul din satele doljene.

În urma studiului realizat, remarcăm o lipsă a investițiilor în ceea ce privește dezvoltarea eficientă a turismului rural în județ. Marketingul a fost ,de asemenea, neglijat, astfel că zona rurală a județului Dolj este insuficient promovată pe piețele turistice.

BIBLIOGRAFIE

Badea L., Ghenovici A.( 1974), Judetele Patriei- Judetul Dolj, Editura Academia Republicii Socialiste Romania, Bucuresti;

Baltălungă A., A. ( 2010),Geografia asezarilor, Editura Cetatea de Scaun,Targoviste;

Bran F., Marin D., TamaraȘ. (1997), Turismul Rural ,Modelul European, Editura Economică, București;

Enache Ș., Pleșa T. (1982), Zona etnografică Dolj, Editura Spot-Turism, București;

Erdeli G., Gheorghilaș A., ( 2006) , Amenajări turistice,Editura Universitara,Bucuresti

Nistoreanu P.(1999), Turismul rural, O afacere mică cu perspective mari, Editura Didcactica și Pedagogică , București;

Simon T., Cândea M., Tătaru A., Bogan E. (2009), Turism rural, turism urban, Editura Transversal, București;

***Plan local de acțiune pentru învățământul professional și tehnic- PLAI 2013-2020;

***Studiu privind potențialul turistic al Județului Dolj și modalitățile de valorificare al acestuia;

***OMT ”Rural tourism in Europe: experiences and perspectives”( 24-25 iunie 2002);

***Strategia de dezvoltare economico-socială a Județului Dolj 2007-2013;

*** Contract cercetare 118/28.07/2010, UCV, www.ciuperceni-desa.ro;

Webgrafie

www.ministerulculturii.ro;

http://www.cjdolj.ro/geografiadolj.html;

http://www.adroltenia.ro/oltenia_culturala/cule/;

http://documents.tips/documents/dolj-studiu-turism-varianta-19-noimebrie.html;

http://turism-oltenia.ro;

http://www.antrec.ro/;

http://statistici.insse.ro/shop/?loginErr=true&lang=ro

http://adevarul.ro/locale/craiova/craiovacochilii-3-milioane-ani-familie-bucovat-1_50aca0437c42d5a66387174b/index.html

http://secondglobe.com/wp-content/uploads/2013/08/Castrul-Roman-Pelendava-Craiova-ruine.jpg

http://www.worldwideromania.com/wp-content/uploads/2014/10/Muzeul-Henri-Coand%C4%83-din-Peri%C5%9For.jpg

http://www.onpterbv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=58:lista-produselor-traditionale;

https://www.google.ro/search?q=padurea+ciurumela&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiI34WRqa3NAhVE7xQKHWeeCu4Q_AUICCgB&biw=911&bih=435&dpr=1.5#imgrc=9o-dujlgeKwr-M%3A

http://adevarul.ro/locale/craiova/foto-culele-judetul-dolj-istorie-uitare-constructiile-ajuns-degradeze-zi-alta-1_540f09a40d133766a8fd8082/index.html

www.cdep.com, www.pe-harta.ro;

www.stucas.ro;

http://www.drdpcv.ro/

GAZETA de SUD – Stiri de ultima ora – Cotidianul oltenilor de pretutindeni