Perspectivele Dezvoltării Turismului Balnear În România. Studiu De Caz Băile Olănești. Tucă Andreea [612688]

1

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific, Absolvent: [anonimizat]. Univ. Dr. Marius Lungu Tucă Andreea

Constanța
2018

2

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Perspectivele dezvoltării turismului
balnear în România.
Studiu de caz : Băile Olănești

Coordonator științific, Absolvent: [anonimizat]. Univ. Dr. Marius Lungu Tucă Andreea

Constanța
2018

3

CUPRINS
Introducere
PARTEA I Perspectivele dezvoltării turismului balnear în România
Capitolul 1. T urismul balnear în România……………… ………………………………………… ……….5
I.1.1. Aspecte generale privind turismul balnear – turismul de sănătate………… ……..5
I.1.2. Concepte, definiții și puncte de vedere privind turismul balnear
și stațiunile balneare …….. ……………………………………………….. ………6
I.1.3. Scurt istoric al apariției și dezvoltării turismului balnear…………………… ……..9
Capitolul 2. Particularitățile turismului balnear………………………………… ………………….. …..13
I.2.1. Relația turismului balnear cu celelalte forme de turism……………………… .….15
Capitolul 3. Factorii terapeutici naturali din stațiunile balneoclimaterice din România. ….18
I.3.1. Climatul și bioclimatul Româ niei. Climatoterapia………………………………. ….19
I.3.2 Apele minerale terapeutice din România…………………………………………… ……20
I.3.3. Nămolurile terapeutice sau peloidoterapia…………………………………. ……….. …25
I.3.4. Gazele mofetariene……………………………………………………………. ……………….27
I.3.5. Principalele stațiuni balneoclimaterice de interes național……………………….. 27
Capitolul 4. Situația ac tuală a turismului balnear în România………………………………………39
I.4.1. Direcții și strategii de dezvoltare a turismului balnear românesc…………..….42
I.4.2. Surse de finanțare pentru dezvoltarea sectorului balnear ……………. ……….….44
PARTEA a II a Stațiunea balneoclimaterică Băile Olănești
Capitolul 5. Localizarea și istoricul stațiunii Băile Olănești………………………………….. ….47
II.5.1. Așezarea geograficǎ și căile de acces………………………… ………………………..47
II.5.2. Istoricul stațiunii………………………………………………………….. ……………….….48
Capitolul 6. Potențialul turistic actual din stațiunea Băile Olănești………………………….….52

4

II.6.1 Potențialul turistic natural…………………………………………………….. …………….52
II.6.1.1Potențialul turistic al reliefului ………………………………………. …….…52
II.6.1.2 Potențialul turistic al factoril or climatici………………………………….54
II.6.1.3 Potențialul turistic al rețelei hidrografice……………………………….. ..57
II.6.1.4 Potențialul turistic biogeografiic………………………………………… …..58
II.6.1.4.1 Arii protejate ………………………………………………………….59
II.6.2 Potențialul turistic antropic……………………………………………………. ……………60
II.6.3 Potențialul turistic balnear al stațiunii Băile Olăn ești………………………………63
II.6.3.1 Considerații generale……………………………………………………. ……….63
II.6.3.2 Factorii naturali terapeutici. Apele minerale……………………………..64
II.6.3.3 Posibilități d e tratament și indicații terapeutice…………………………70
Capitolul 7. Aspecte și structuri ale bazei de cazare, agrement și alimentație publică…….72
II.7.1 Baza de cazare și tratament…………………………………………………….. …………..72
II.7.2 Baza de alimentație publică…………………………………………………………………74
II.7.3 Serviciile de agreement……………………………………………………………………… 74
II.7.4 Servic iile complementare…………………………………………………………………….75
Capitolul 8. Circulația turistică în stațiunea Băile Olănești…………………………………… ..….78
Capitolul 9. Perspective de dezvoltare ale stați unii Băile Olănești. Analiza SWOT……….80
II.9.1 Premisele dezvoltării turismului… ……………………………………………………….. 80
II.9.2 Strategii de dezvoltare a turismului ………………………………………………….. ….80
Capitolul 10. Concluzii și propuneri… ……………………………………………………………………. .84
Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………… .87
Anex a 1…………………………………………………………………………………………………………….. ..90
Anexa 2 ……………………………………………………………………………. ……………………. ……………96

5

INTRODUCERE
Turismul reprezintă un fenomen caracteristic civilizației actuale prin rolul și
conținutul său și totodată una dintre componentele majore ale vieții economice și sociale ce
a determinat intensificarea intereselor statelor lumii în ceea ce privește această activitate.
Teritorial, turismul reprezintă o activitate complexă, capabilă să acționeze ca o
pârghie de atenuare a dezechilibrelor dintre regiuni . Din acest punct de vedere, turismul are
diferite consecințe asupra geografiei regiunilor, urbanizăr ii, amenajării de drumuri,
realizării de servicii publice.
Prin stimularea și facilitarea schimbului de valori, turismul se manifestă și pe plan
social constituind un mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultură și
civilizație al oamenilor.
Balneologia și climatologia, ca științe tradiționale studiază și valorifică remediile
oferite de cadrul natural (ape minerale, climat, nămoluri, etc.) având ca scop prevenirea și
tratarea unor serii largi de afecțiuni, îndeosebi croni ce.
Dintre toate segmentele ofertei de turism din România, turismul balnear prezintă o
calitate importantă care se bazează pe un potențial permanent, foarte complex (substanțele
minerale existente acoperă întreg registru terapeutic cunoscut și p racticat pe plan mondial),
fiind practic inepuizabil. Este cunoscut faptul că aproape o treime din rezervele de ape
minerale ale Europei este concentrată în România, acestea fiind întâlnite și înregistrate în
peste 400 localități și puncte de resurse baln eare cu peste 2000 izvoare omologate, calitatea
fizico -chimică a acestora și valoarea terapeutică a factorilor naturali fiind de asemenea
similare și în unele cazuri chiar superioare celor existente în stațiunile consacrat
recunoscute pe plan mondial.
Ideea de dezvoltare a stațiunilor balneare și -a făcut apariția în condițiile unui
număr de solicitări foarte mari în ceea ce privește realizarea curelor ce implică factori
naturali, terapeutici, dar și datorită îmbogățirii și înnoirii conținutul ui medicinii balneare
moderne, care astăzi se bazează pe o fundamentare științifică privind multe din metodele
tradiționale folosite în trecut în mod empiric.
Această lucrare urmărește să evidențieze potențialul concretizat în resurse naturale
și antropice de care dispun stațiunile balneoclimaterice din România, precum și necesitatea

6

valorificării optime a acestora, a realizării unei promovări, în așa fel încât toate persoanele
interesate să poată avea acces la informații privind prestațiile și produsul tu ristic oferit.
Scopul acestei lucrări este de a prezenta pe larg potențialul turistic al stațiunilor
balneoclimaterice din România împreună cu factorii naturali de cură, utilizarea acestora,
precum și de a prezenta unele modalități de promovare și dezvolta re eficiente în condiții
optime de expunere a pieței turistice atât la nivel național, cât și la un nivel mai profund
prin studiul de caz efectuat stațiunii Băile Olănești.
În ceea ce privește stațiunea Băile Olănești, construcțiile hoteliere moderne,
confortabile împreună cu bazele de tratament dotate corespunzător permit valorificarea
factorilor naturali terapeutici specifici stațiunii, dar și aplicarea unei game variate de
metode terapeutice. Acestor caracteristici li se adaugă peisajul divers și pitor esc în care se
regăsește această stațiune.
În vederea obținerii de informații necesare au fost folosite atât surse bibliografice
cât și cercetări de teren în Băile Olănești, în cadrul unităților hoteliere și bazelor de
tratament. În urma acestor etape de d ocumentare și cercetare a fost obținut ă o întreagă
gamă de informații necesare, care mai apoi a fost prelucrat ă și sistematizat ă, adaugându -se
material grafic și cartografic precum și imagini care ilustrezează fenomenele evidențiate,
rezultatele materiali zându -se în lucrarea de față.

7

Partea I Perspectivele dezvoltării turismului balnear în România
Capitolul 1. Turismul balnear în România
De-a lungul timpului, curele balneare au evoluat semnificativ împreună cu
îmbogățirea continuă a conținutului acestora, atât sub aspectul factorilor naturali utilizați
cât și sub cel al procedurilor folosite. Prin urmare apariția unei multitudini de concepte de
cură are la bază atât factorii naturali utilizați cât și procedurile folosite: talasoterapie,
termalism , crenoterapie, balneoterapie, turism balnear, balneo -climatoterapie și mai nou
spa sau wellness.
În același timp, dezvoltarea conceptului de cură balneară împreună cu diversele sale
tipuri, sub aspectul cererii și al diversificării ofertei, a condus ca ac esta să se detașeze ca
forme de sine stătătoare, reunite în cadrul unui concept mai amplu, atotcuprinzător, și
anume turismul de sănătate.
I.1.1 Aspecte generale privind turismul balnear / turismul de sănătate
Evoluția economiei mondiale, societatea actua lă în curs de industrializare și
cibernetizare împreun ă cu efectele acestora au influen țe puternice asupra sănătății și
stilului de viață al oamenilor, determinând un număr semnificativ de turiști să încerce să
experimenteze o vacanță într -o stațiune balne ară, mai ales datorită faptului că în acestă
perioadă călătoriile care au ca scop tratamentul și recreerea sunt situate printre principalele
orientări turistice.
De asemenea, acest tip de turism, respectiv turismul balnear nu se adresează numai
unui tip s pecific de turiști care întâmpină probleme medicale, ci și celor care intenționează
să se relaxeze, să -și regăsească vitalitatea împreună cu redobândirea unei bune condiții
fizice, mentale și spirituale.
Datorită acestui fapt în ultima perioadă de timp, prin importantele sale efecte
sociale și economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieței turistice
internaționale, spre care se centrează importante mijloace materiale și umane, cu implicare
tot mai profundă a științei și tehnicii, a pres tării unor servicii turistice și medicale de o
factură complexă și de o înaltă calitate, capabile să satisfacă cerințele vitale ale omului,
modificate pe parcurs de evoluția condițiilor de viață a populației și a stării de sănătate a
acestora.

8

Prin valo rosul și diversificatul său potențial turistic, ca și prin vasta experiență
acumulată în domeniul exploatării turistice a teritoriului, România se situează pe o poziție
relativ bună printre țările bătrânului continent, primii pași în domeniul balnear reali zându-
se în urm ă cu mai bine de două milenii.
Fiind o formă specifică a turismului de odihnă, turismul balnear a valorificat o
mare amploare ca urmare a creșterii surmenajului și a bolilor profesionale determinate de
ritmul vieții moderne. Datorită acest ui fapt, turismul balnear este legat mai mult de
anumite stațiuni cunoscute pentru proprietățile lor terapeutice, pentru apele minerale și
termale, pentru nămoluri dar și alte propietați terapeutice, favorizate de climatul specific
zonei de localizare. Ac esta este motivul datori tă căru ia turismul balnear reprezintă una
dintre formele de circulație turistică cele mai constante, cu o clientelă relativ stabilă,
contribuind la creșterea coeficienților de utilizare a capacității de cazare și la realizarea
unor încasări medii sporite pe zi/turist.
I.1.2 Concepte, defini ții și puncte de vedere privind turismul balnear și
stațiunile balneare
Conform lucrărilor de specialitate din România , turismul balnear are abordări
diferite. Astfel specialiștii Institutului de C ercetări pentru Turism prezentau această formă
de turism astfel: “ turismul balnear reprezintă un ansamblu de mijloace și dotări turistice
menite să pună în valoare factorii naturali balneari (apele minerale, nămolurile, gazele
terapeutice, litoralul cu co mplexul său de factori terapeutici și altele)” .1
În cadrul dicționarului de terminologie turistică,turismul de cură balneo -medicală și
tratament este definit ca fiind: „ forma specifică a turismului de (sejur) odihnă practicată de
persoanele care se deplas ează în stațiunile balneoclimaterice pentru îngrijirea sănătății sau
prevenirea unor boli” .2
„În România, turismul balnear are accepțiunea efectuări unor cure de prevenire a
unor boli sau pentru îngrijirea sănătății, spre deosebire de unele țări ale Uniuni i Europene
(Franța, Italia, Spania) unde turismul balnear este considerat turismul de litoral, fără ca
acesta să presupună efectuarea unor tratamente cu utilizarea complexului de factori

1 Ianc Teodor Petre, “ Strategii de dezvoltare a turismului balnear în România în perspectivele integr ării
europene” , editura ASE, București 2006, citat Vasile Glăvan și colectivul, “ Tendințe și perspective ale
ofertei turistice balneare în contextul turismului European” , ICT 1995, pag. 3
2Stăncioiu Aurelia Felicia, “ Dicționar de terminologie turistică ”, Editura Economică, București 1999, pag.
207

9

terapeutici ai litoralului, deoarece pentru acest tip de cură foloses c conceptul de
talasoterapie. Talasoterapia presupune utilizarea simultană, într -o zonă marină privilegiată,
sub supraveghere medicală, a binefacerilor elementelor din mediul marin (apa mării,
nămolurile, algele, climatul marin etc.) în scop preventiv sau curativ”3. Deși talasoterapia
nu este un concept nou pentru îngrijirea sănătății, actualul concept, apărut în urmă cu
aproximativ două decenii, se individualizează prin noua abordare și cerințele de calitate pe
care le impune.
Pentru unele tări, turismul b alnear este denumit și termalism. Termalismul
(crenoterapia) reprezintă utilizarea în scopuri terapeutice a apei minerale termale direct de
la sursa acesteia. Deoarece cuvântul termal, când este vorba despre o stațiune, se referă
conform Dicționarului expl icativ al limbii române, la acea stațiune „care are izvoare calde
de ape minerale”4 specialiștii români definesc termalismul ca fiind „ansamblul activităților
legate de valorificarea și utilizarea apelor minerale calde în scop curativ pentru turiști aflați
într-o stațiune termală”5.
Balneoterapia ca termen are diferite întelesuri în literatura de specialitate din
diferite țări. Prin urmare în timp ce în țara noastră, balneoterapia reprezintă utilizarea băilor
curative în scopul efectuării de tratamente, p entru specialiștii francezi, aceasta reprezintă
utilizarea apei curente (nu a celei minerale, termale sau de mare) în scopuri terapeutice.
Împreună cu aceste concepte, în definirea tratamentelor efectuate cu ajutorul
factorilor naturali de cură se reg ăsesc și climatoterapia și balneoclimatoterapia.
Climatoterapia presupune folosirea acțiunii tipuri de climat diverse în scop
profilactic și curativ. Aceasta are efecte asupra creșterii rezistenței organismului la infecții
și stres, în tratarea astmului bron șic alergic, a tuberculozei, a hipertensiunii arteriale
oscilante, a nevrozelor, afecțiunilor endocrine, dar și altele .6
Cel mai cuprinzător concept este însă cel de balneoclimatoterapie care presupune
folosirea complexului de factori naturali: clima, fact orii balneari (ape minerale, lacuri

3 Rouzade Gerard, La Thalassotherapie, Notes des conferences pour l’organisation Nationale de Tourisme de
Sante, de Roumanie
4 *** DEX, Editura Academiei R.S.R., pag. 950
5 Stănciulescu Gabriela, Lupu Nicolae , Țigu Gabriela, “ Dicționar poliglot explicativ de termeni utilizați în
turism”, Editura ALL 2000, pag. 177
6 Berlescu Elena, Dicționar enciclopedic medical de balneoclimatologie a României,Editura Științifică și
Enciclopedică, București, 1982, pag. 117

10

sărate, saline, nămoluri, gaze terapeutice, plaje) ai unei stațiuni sau localități
balneoclimaterice în scop profilactic, curativ sau de recuperare medicală .7
Pe de altă parte, evoluția turismului balnear se datorează c ercetărilor întreprinse în
cadrul balneologiei. Balneologia este știința care se ocupă cu descoperirea, studiul complex
și aplicarea în practica medicală a factorilor naturali reprezentați de apele minerale,
nămoluri, gaze terapeutice împreună cu alți fact ori.8
În literatura de specialitate turismul pentru sănătate, care include turismul curativ,
turismul medical și turismul de prevenire a fost definit în moduri diferite. International
Union for Official Tourism Organisation ( IUOTO ) definea turismul pent ru sănătate astfel :
„Asigurarea stării de sănătate utilizând resursele naturale ale țării, în special apele minerale
și climatul”9. Definiția este limitată, referindu -se numai la turismul de cură balneară, iar la
acesta pune accentul doar pe doi, din multi pli, factori naturali ce permit efectuarea de cură
balneo -medicală, cum ar fi apa lacurilor terapeutice, apa mărilor și oceanelor, nămolurile
minerale și turbele dar și altele.
O altă definiție a turismului de sănătate este reprezintată de: „ Timpul liber petrecut
departe de casă, în care unul din obiective este ameliorarea stării de sănătate”.10
De asemenea, acest tip de turism este considerat ca fiind: „Timpul liber, activitățile
recreative și educaționale petrecute la distanță de locul de muncă și de casă , acel produs
turistic și servicii destinate să ajute și să permită clienților să -și amelioreze și să -și mențină
sănătatea și bunăstarea lor”11.
Turismul de sănătate, indiferent de terminologia folosită pentru a defini acest
concept, turism bazat pe terma lism, cură helio -marină, climatoterapie etc., se practică prin
intermediul stațiunilor balneare.
Datorită varietății și multitudinii factorilor naturali de cură utilizați în cadrul
turismului balnear s -a impus existența mai multor tipuri de stațiuni, respe ctiv stațiuni
balneare, stațiuni climaterice, stațiuni termale.

7 Ibidem , pag. 48
8 Berlescu Elena, Mică enciclopedie de balneoclimatologie a României, Editura A LL, București, 1996
9 *** The International Union for Official Tourism Organisation ( IUOTO ), IUOTO Publications, Geneva,
Switzerland, 1983, pag. 7
10 Clift S. and Page J., Health and international tourist, Routledge, London and New York, 1996, pag. 199
11 Gartner W. and Williams D., Trends in outdoor recreation, leisure and tourism, CAB Publishing,
Wallinford, Oxon, UK, 2000, pag. 165

11

„O stațiune balneară reprezintă localitate sau o parte a acesteia care dispune de
factori naturali de cură (ape minerale, nămoluri etc.) și ambientali recunoscuți științific,
beneficiind totod ată de structurile, mijloacele și dotările necesare realizării produselor
turistice de tip balnear ”12.
„Stațiunea climaterică este stațiunea situată într -o zonă cu condiții climaterice ce
favorizează tratarea unor boli și fortificarea organismului ”.13
„Stațiunea termală este o stațiune situată într -o zonă în care se află izvoare minerale
termale cu proprietăți terapeutice recunoscute pentru vindecarea unor boli ”.14

I.1.3 Scurt istoric al apariției și dezvoltării turismului balnear

O incursiune istorică ne arată faptul că turismul balnear are rădăcini adânci în
istoria omenirii. Unele dintre primele forme care au valorificat proprietățile terapeutice ale
factorilor naturali de cură se pierd în timp și sunt legate de băile în apele termale.
Experiența practic ă l-a învățat pe om că anumite dureri sau boli, pot fi tratate ori ameliorate
cu ajutorul anumitor ape minerale calde sau reci, plante, sau în locuri caracterizate printr -o
climă specială.
Îmbăierea a reprezentat o consecință foarte importantă a culturii g recești. În
perioada grecoromană unii dintre tămăduitori au început să utilizeze apele termo -minerale
în scopul tratării bolilor. Primul care a lăudat calitățile îmbăierii în apele termo -minerale a
fost Homer. Hipocrate, cunoscut drept fondatorul terapiei naturale, a integrat apa,
pământul, aerul și focul, ca fiind cele patru elemente ce pot fi folosite în determinarea
cauzelor de boală sau sănătate15. Mai târziu, după o perioadă, Asclepiade a folosit
procedeul hidroterapiei , dar și băutul acestor ape pentru pacienții săi și a recomandat baia
ca element de sănătate16.

12 *** Proiect de modi ficare a Normelor și criteriilor pentru atestarea stațiunilor și zonelor turistice din
România, INCDT, 2000
13 Stăncioiu Aurelia Felicia , Dicționar de terminologie turistică, Editura Econ omică, București, 1999, pag.
189.
14 Ibidem, pag. 190
15 Adams F., The genuine works of Hippocrate, Edited in: Routh H., Balneology mineral water and spas in
historica lperspective, Clinics in Dermatologie, 14/ 1996, pag. 552
16 Jackson R., Water and spas in the clasical world, Edited in: Behari R., Balneology mineral water a nd spas
in historica lperspective, Clinics in Dermatologie, 14/ 1996, pag. 552

12

După cucerirea Daciei, romanii au întrebuințat în scop terapeutic izvoarele cu ape
minerale termale de la Băile Herculane, construind în jurul lor impresionante stabilimente
de cură, cărora, în s emn de înaltă prețuire, le -au dat numele de Ad aquas Herculi sacras .
Personalitați de seamă ai Imperiului Roman, printre care împarații și conducătorii
militari, au venit sa se trateze la termele lui Hercule și au ridicat aici temple, băi publice,
monumen te și tabule închinate zeilor Hercule, Hygeea și Esculap, considerați că dau puteri
tămăduitoare apelor de la Băile Heculane.
Vestigii arheologice atestă că daco -romanii au cunoscut și folosit factorii naturali
terapeutici și din alte stațiuni ca : Geoagiu (Germisara) , Calan (Aquae) , Buziaș, S ăcelu etc.
Specialiștii consideră că toponimul traco -dac Germisara înseamnă izvoare calde, ceea ce
indică folosirea băilor mai înainte de venirea romanilor17.
În decursul timpului și alte stațiuni balneare ca Băile Feli x si Vatra Dornei și -au
înscris numele alături de Băile Herculane, reprezentând prin virtuțile curative ale apelor lor
minerale, centre de tratament cu renume în zonele central -europene. Mai târziu, o altă
stațiune din România, Călimănești -Căciulata, capat ă o faimă internațională, apele minerale
de aici fiind recomandate de medicii de atunci împăratului Napoleon al III -lea, care le -a
utilizat în tratamentul bolii sale renale.
Factorii naturali de cură au prezentat o perioadă de utilizare intensă în timpul
stăpânirii romane, perioadă urmată de folosirea acestora în mod sporadic, de către
populația locală, fapt consemnat de unele documente istorice care fac referire la Băile
Felix, 1 Mai, Borsec, Toplița, Cristuru Secuiesc, dar și alte stațiuni.
Exploatarea b alneară a factorilor naturali de cură s -a intensificat începând cu
secolul al XVIII -lea, atunci când au fost descoperite și redescoperite numeroasele izvoare
termale. Tot în această perioadă se desfășoară cercetări și testări ale apelor minerale, și are
loc recunoașterea efectului terapeutic al acestora, realizându -se stabilimentele rudimentare
care vor constitui nucleul viitoarelor stațiuni balneare ale secolului al XIX -lea. Apar astfel,
alături de stațiunile mai vechi ca Băile Herculane, Băile 1 Mai, Feli x, Geoagiu Băi (care își
continuă activitatea) o serie de localități balneare ca Băile Tușnad, Sâncrăieni, Borsec,
Vâlcele, Șaru Dornei, Zizin, Bazna, Băile Olănești etc.

17 Muntenu L., Stoicescu C., Grigore L., Ghidul sta țiunilor balneoclimaterice din România, Editura Sport –
Turism, Bucuresti, 1986

13

În același timp, are loc recunoașterea calităților fizico -chimice ale apelor minerale
românești prin acordarea de medalii: Slănicul Moldovei – medalii de aur la Expoziția
internațională de la Viena în 1866 și 1873, medalie de argint la Expoziția internațională de
balneologie de la Frankfurt în 1881, medalie de aur și bronz la Expoziția Uni versală de la
Paris în 1889, medalie de aur la Expoziția Cooperativelor București în 1896 și Expoziția
Universală de la Paris în 190018.
În ceea ce privește organizarea și dezvoltarea activității balneare în țara noastră,
aceasta a început în secolul al XIX -lea, când se captează majoritatea surselor de ape
minerale, se pun bazele exploatării științifice a exploatării apelor ca urmare a cercetărilor
balneologice, hidrogeologice, a analizelor fizico -chimice efectuate19.
Ca urmare se începe efectuarea de lucrăr i de modernizare și dezvoltare a stațiunilor
mai vechi paralel cu începerea amenajării și construirii unor stațiuni balneare ca Băile
Călimănești, Govora, Cozia, Bălțătești, Strunga, Oglinzi, Borsec, Buziaș, Moneasa,
Malnaș, Sângeorz -Băi, Lipova, Băile Tuș nad, Cojoaca, Tinca.
Totodată se pun bazele exploatării lacurilor sărate de câmpie și a nămolului
terapeutic din stațiunile Balta Albă, Lacul Sărat, Techirghiol. Rezultatele obținute în
utilizarea nămolurilor terapeutice au d us la extinderea utilizării ac estuia și la Bazna, Slănic,
Săcelu Gorj precum și la Vatra Dornei și Buziaș unde se folosește nămolul de turbă
terapeutică adus de la Poiana Stampei și Malnaș.
După distrugerile și degradările suferite de o mare parte dintre stațiuni (Slănic
Moldova, Tușn ad, Zizin, Vatra Dornei, Sovata, Borsec, Băile Olănești, Sărata Monteoru,
Vața, Moneasa, ș.a.), Societatea de Hidrologie și Climatologie Medicală (reînființată în
1923) întreprinde acțiunea de reconstruire în special a stațiunilor cu tradiție în țară și pe ste
hotare ca: Băile Herculane, Băile Govora, Techirghiol, Sovata, Vatra Dornei, dar și altele
precum și a unor stațiuni mai mici ca: Amara, Lacu Sărat, Pucioasa, Băile Olănești, Băile
Tușnad etc.
Conform acestei perioade, în majoritatea stațiunilor impor tante se construiesc vile,
case de oaspeți, stabilimente balneare astfel încât în urma a acestei reorganiz ări și

18 Berlescu Elena, “Enciclopedia de balneoclimatol ogie a României”, Editura ALL, București 1998
19 Glăvan V., Geografia turismului în România, Editura Institutului de Management –Turism Eden, 1996

14

dezvolt ări a sectorului balnear, în perioada 1926 -1928 existau circa 80 de stațiuni
balneare20 care se bucurau de o activitate intensă în multe dintre ele efectuându -se între
80.000 și 180.000 de băi anual, stațiunile balneare devenind o modă pentru locuitorii
marilor orașe .
Dacă în perioada interbelică stațiunile balneare și de agrement se adresau unei
clientele de lux, după cel de al -II-lea răzb oi mondial, în special în perioada 1965 -1975,
stațiunile balneare s -au dezvoltat prin crearea a peste 30.000 de locuri, majoritatea în
complexe sanatoriale, dezvoltarea acestora vizând turismul social paralel cu cel
internațional.
După 1990, turismul balne ar în România prezintă criză profundă datorată
degradării fizice și morale a bazei materiale, respectiv a investițiilor reduse făcute pentru
modernizarea acesteia urmată de degradarea surselor de factori naturali și protecția redusă
a acestora.
Tendințele existente pe plan mondial privind pe de o parte , o nouă abordare a
conceptului de sănătate și pe de altă parte , potențialul balnear de excepție oferă noi
perspective asupra turismului balnear românesc prin restructurarea ofertei sale pe
principiul turismul ui de sănătate.
În zilele noastre, utilizarea apelor minerale în refacerea sănătății, și a tuturor
celorlalți factori naturali de cură reprezintă o soluție la care apelează toate segmentele de
populație. Civilizația modernă, viața în orașe crează tensiuni , stres și maladii. Pe fondul
puterilor tămăduitoare pe care le au factorii naturali de cură, conceptul reîntoarcerii la
natură revine puternic în actualitate.

20 Glăvan V., op. citată.

15

Capitolul 2. Particularitățile turismului balnear
Turismul de sănătate, considerat o for mă specifică a turismului de odihnă,
presupune deplasarea unor persoane din diferite segmente de vârstă, diferite profesii și
sexe, în stațiuni balneoclimaterice, climaterice sau în localități cu factori naturali de cură în
scopul îngrijirii sănătății, odi hnei sau efectuarea curei cu substanțe balneare naturale, cu
extracte pe bază de plante, pentru profilaxie, întreținere sau înfrumusețare, acest tip de
turism prezentând o serie de particularități care îl individualizează în cadrul celorlalte
forme de turi sm.
O caracteristică deosebit de importantă a turismului balnear, care îl diferențiază de
celelalte forme de turism și stă la baza clasificării formelor de turism este motivația
călătoriei. Motivația principală în cazul acestei forme de turism este îngrij irea sănătății
realizată într-o abordare globală : corp, inimă, spirit. Astfel pentru a răspunde acestei
motivații, produsului turistic balnear îmbină într -o manieră proprie, resursele turistice
reprezentate de factorii naturali de cură, întregul potențial turistic al zonei cu diferite tipuri
de proceduri și diete, practicare de sporturi, reculegere spirituală, educația sanitară dar și
altele, realizate zilnic, conform unui program stabilit, ceea ce face ca ace asta să se
caracterizeze printr -un grad ridicat complexitate manifestată atât la nivel global cât și la
nivelul fiecărei componente în parte (resurse turistice, bază materială, servicii/activități).
Prin urmare, alături de factorii balneari, o contribuție semnificativă la succesul curelor o
are întregul potențial turistic ale zonei care prin cadrul natural și prin multiplele posibilități
de petrecere a timpului liber asigură detașarea de cotidian.
În același timp, turismul balnear se caracterizează printr -un potențial permanent,
complex și practic inepui zabil, valorificarea acestuia fiind independentă de condițiile
atmosferice. Această particularitate generează și o altă caracteristică a turismului balnear
reprezentată prin faptul că nu prezintă concentrări sezoniere semnificative. În mod practic
se evide nțiează unele concentrări mai mari ale cererii pe perioada verii datorită condițiilor
atmosferice favorabile, care determină planificarea concediilor cu prioritate în acest sezon.
Totodată, atunci când motivația practicării turismului balnear este îngriji rea
sănătății, durata sejurului este de regulă mai mare. Această particularitate a turismului

16

balnear varieză în funcție de recomandarea medicului, durata sejurului în care se va efectua
cura fiind un multiplu de 7 de zile putând ajunge însă, la 18 -21 de z ile.
Prin urmare, posibilitatea realizării curei balneare pe tot timpul anului și durata
mare a sejurului au dus la dezvoltarea stațiunilor balneare prin apariția a numeroase
activități de producție, comerciale și servicii specifice așezărilor umane care a u atras și
crearea unor funcții urbane. În prezent specialiștii apreciază că aproximativ 60% din
stațiunile balneare au devenit orașe, în adevăratul sens al cuvântului, asigurarea
echilibrului între funcțiile urbane și turistice ale acestora necesitând un proces atent de
gestionare a teritoriului .21
O altă particularitate caracteristică turismului balnear este reprezentată de larga
răspândire în teritoriu a factorilor naturali, rezultând practicarea acestui tip de turism în
orice zonă. În zonele montane, und e predomină apele minerale, bioclimatul și uneori
gazele terapeutice, în zonele de dealuri și podiș unde se regăsesc în principal apele
minerale, bioclimatul salin și nămolurile terapeutice, precum și în zonele de litoral unde
predomină bioclimatul marin, soarele, nisipul și ionizarea, acestia fiind principalii factori
de cură care generează practicarea turismului balnear.
Desfășurarea corespunzătoare a activitățiile turismului balnear presupune o bază
materială specific însoțită de o tehnică medicală speci alizată, pavilioane, policlinici
balneare cu diverse instalații împreună cadre medicale de specialitate, medici specializați
în medicină fizică și recuperare medicală, kinetoterapeuți, etc., aceasta fiind o
particularitate definitorie în cadrul turismulu i balnear.
În ceea ce privește clientela turismului balnear se identifică o serie de
particularități. În urmă cu 10 -20 de ani predominat se întâlneau copii cu vârste de până la
10 ani, cu probleme de sănătate, dar și persoane cu vârsta de peste 60 de ani . În prezent,
atât datorită ratei mari a afecțiunilor cu caracter de uzură și a accentului pus pe latura
profilactică a tratamentelor, cât și datorită diversificării ofertei stațiunilor, segmentele de
turiști s -au diversificat în funcție de necesități și p referințe.
Diversificarea produselor oferite de stațiunile balneare generează o arie de
adresabilitate foarte mare. Produsele de tipul fitness, talasoterapie sunt destinate turiștilor

21 Minciu Rodica, Amenejarea turistică a teritoriului, Univ.Creștină Dimitrie Cantemi r, București 1995,
pag.72

17

cu venituri mari, în timp ce produsele balneare tradiționale sunt destin ate segmentelor de
turiști cu venituri mai mici, în acest caz o parte din cheltuielile medicale fiind suportate de
către asigurările de sănătate.
Turismul balnear se numără printre puținele forme de turism care valorifică într -o
mare masură progresul tehni c la nivelul echipamentelor medicale moderne, acestea fiind
prioritare pentru dezvoltarea acestei forme de turism, dar și la nivelul celorlalte categorii de
echipamente (cazare, alimentație, agrement). Reconformarea dotărilor în ton cu noile
tendințe mani festate pe plan mondial duce la izolarea unei zone balneare, indiferent de
calitatea resurselor naturale existente. Cercetările științifice contribuie la creșterea
eficienței tratamentelor, dar și la recunoașterea lor în lumea medicală.
Motivația îngriji rii sănătății poate determina modificări în cadrul turismului
balnear, acesta devenind mai complex față de celelalte forme de turism, rezultat prin
combinarea resurselor naturale (factori terapeutici) cu serviciile turistice (transport, cazare,
alimentație , agrement) și cu tratamentul balnear care devine serviciu de bază.
Implicațiile în plan social și economic generate de dezvoltarea turismului balnear la
nivel macroeconomic și microeconomic, îl situează pe acesta pe primul loc în cadrul
celorlalte forme d e turism pentru că, așa cum arăta dl. Guy Ebrad , președintele Federației
Internaționale a Termalismului și Climatologiei (FITEC): „turismul balnear are nu numai
valențe medicale, profilactice și de recuperare medicală ci și un potențial economic major.
Aspectul economic reiese atât din activitatea specifică de turism, generatoare de capital, cât
și la un nivel mai puțin vizibil și cuantificabil, ca generator de importante economii în
cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativă a cheltuielilor de s pitalizare, a
consumului de medicamente și a numărului total de zile de boală” .22
Se menționează că, în cazul turismului balnear, amploarea circulației turistice
internaționale este mai redusă decât în cazul altor forme de turism (litoral, montan, urban)
datorită faptului că, în general, statele subvenționează numai sejururile de tratament
efectuate în propria țară.

I.2.1 Relația turismului balnear cu celelalte forme de turism

22 Revista română de turism, Tendințe în turismul balnear, nr.4 , 1994

18

Complexitatea turismului balnear a generat o relaționare a acestuia cu toate
celelalte forme de turism. Efectul este amplificat și de amenajarea unor stațiuni polivalente
destinate să răspundă cererii unor segmente mult mai diversificate de clientelă.
Creșterea cererii pentru produsele tip „fitness” , dorința curanților de a fi trata ți ca
turiști, nevoia acestora de a ieși din rutina zilnică, dar și rolul agrementului ca adjuvant al
tratamentelor evidențiază relația implicită a turismului balnear cu turismul de odihnă, de
recreere și de agrement.
În același timp, durata mare a sejuru rilor și ponderea ridicată a curanților cu vârsta
de peste 60 de ani, precum și lărgirea segmentului de clientelă au determinat creșterea
cererii pentru activitățile culturale.
Răspândirea factorilor de cură la nivelul tuturor formelor de relief a determi nat
amenajarea stațiunilor balneare, atât în zonele montane, de dealuri și podiș, cât și în cele de
câmpie, litoral și chiar deltă, implicând o îmbinare a turismului balnear cu activitățile
specifice turismului montan, de litoral, rural, urban etc.
Consec ința independenței practicării turismului balnear de condițiile atmosferice și
a constanței valorii factorilor de cură tot timpul anului este reprezentată de faptul că
turismul balnear, asemeni celui de afaceri sau cultural, este un turism continuu.
Ca ur mare a accentuării funcției profilactice a turismului balnear și a diversificării
ofertei, aceasta oferă posibilitatea de a interfera atât cu turismul de afaceri, în acest caz
cererea orientându -se spre produse tip cure antistres, antitabac, înfrumusețare , cât și cu
turismul de week -end, ca urmare a beneficierii de tratamente de hidroterapie,
presopunctură și estetică.
Conform ultimor tendințe manifestate pe piața turistică internațională, turismul
balnear este inclus atât în categoria turismului social, a tunci când o parte din cheltuielile
medicale sunt suportate de către asigurările de sănătate, cât și în categoria turismului de
lux, când serviciile oferite sunt personalizate și de cea mai bună calitate.
În ceea ce privește modalitatea de comercializare a prestațiilor, acestea sunt
prezentate sub forma unor sejururi forfetare, ce includ 2, 3 sau 4 tipuri de proceduri pe zi,
cazare, pensiune completă sau demipensiune, manifestându -se conceptul de turism
organizat.

19

De asemenea, existența în apropierea stați unilor balneare a unor podgorii sau
centre de echitație pot oferi adesea alte alternative de tratament. Vinurile roșii au efecte în
tratarea unor afecțiuni cardiovasculare, iar echitația are efecte benefice asupra unor
afecțiuni ale aparatului locomotor, î n acest mod îmbinându -se turismul balnear cu turismul
spotiv.
În aceeași ordine de idei, prezența unor mânăstiri în zona stațiunilor balneare poate
determina efectuarea de pelerinaje care pe lângă scopul cultural, se regăsește și cel spiritual
având efect e pozitive în procesul de vindecare.
Prin prisma celor menționate, se apreciează în cadrul multiplelor forme de turism
care se pot practica în țara noastră, turismul balnear care este poate cel mai complex,
valorificând în mod complet bogăția factorilor n aturali terapeutici existenți.

20

Capitolul 3. Factorii terapeutici naturali din sta țiunile balneoclimaterice din
România
Factorii terapeutici naturali prezenți stațiunile balneoclimaterice românești sunt
reprezentați de climatul variat, ape le minerale naturale care prezintă diferite compoziții
fizico -chimice, apele și nămolurile unor lacuri din Câmpia Română sau din zone cu masive
de sare, și emanații de gaze (dioxid de carbon, mofete, sau solfat ării). Varietatea tipurilor
climatice împreună cu caracteristicile bioclimatice determinate de acestea reprezintă o
primă categorie de factori naturali cu valențe terapeutice.
România este situată în zona centrală a Europei și dispune de un relief variat, unde
se întalnesc tipuri de climat continental temperat în zonele alpine și subalpine, în zona
dealurilor subcarpatice împădurite, în depresiunile din podișul Transilvaniei, dar și în zone
precarpatice, tipuri de climat continental cu influențe mediteraneene predominant în
Câmpia de Vest și Banat, dar și cu caracter de stepă din Câmpia Română până la litoralul
Mării Negre.
O altă categorie de factori naturali terapeutici este reprezentată de bogația și
diversitatea apelor minerale naturale existente pe acest teritoriu: numeroasele surse de ape
termale de-a lungul faliei din vestul țării (Carei – Felix – Geoagiu – Vața de Jos –
Herculane), apele carbogazoase cu diferitele compoziții fizico -chimice întâlnite în zona
munților vulcanici, însoțite deseori de emanații de dioxid de carbon (gaz utilizat în
Româ nia sub denumirea de mofete), sursele de ape minerale sulfuroase de depozit întâlnite
în Depresiunea Getică, bogația de ape sărate concentrate din zone cu masive de sare din
Depresiunea Transilvană (Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mureșului etc.).
Nămolurile terapeutice, ca factori naturali de cur ă, constituie o deosebită bogație
naturală. Se remarcă formarea nămolurilor particulare pe litoralul românesc al Mării
Negre, în apele sărate din lagune, nămoluri de tip sapropeic specific Lacului Techirghiol
sau nămo lul de turbă prezent la Mangalia. De asemenea, în Câmpia Română, apele sărate
ale lacurilor formează nămoluri cu potențial terapeutic deosebit (Lacul Sărat, Amara sau
Balta Albă).

21

România se situează din punctul de vedere al potențialului balnear pe unul d intre
primele locuri din Europa, dispunând de un excepțional fond balnear.

I.3.1 Climatul și bioclimatul României. Climatoterapia
Factorii climaterici de cură sunt utilizați în menținerea și ameliorarea stării de
sănătate a organismului uman prin climatot erapie. În categoria factorilor climatici
întâlnim23:
 radiația solară reprezentată de radiațiile vizibile, infraroșii și ultraviolete ;
 factorii fizico -chimici și meteorologici determinați de compoziția aerului și
electricitatea atmosferic ă, respectiv ioniza rea;
 factorii geologici și geografici ce includ câmpul geomagnetic, caracterele
geologice ale solului, radioactivitatea solului și a aerului, dar și caracteristicile
geomorfologice care dau formele de relief împreună cu factorul geografic principal
– altitudinea;
 factorii antropici ai mediului reprezentați de particularitățile imprimate
climatului de aglomerările urbane, în mod particular de zonele industriale, care
produc numeroase efecte poluante;
Tradițional, climatoterapia este integrată în balneologie, domeniu care se ocupă cu
studierea și aplicarea în scop terapeutic a factorilor naturali, în condițiile urbanizării și
industrializării excesive, împreună cu consecințele lor asupra modului de viață
contemporan.
Cercetările de bioclimatologie au condus l a stabilirea corelațiilor între
caracteristicile climaterice și reacțiile fiziologice ale organismului uman, fiind evidențiate
o serie de tipuri de bioclimate care prezintă diferite calități terapeutice, cum ar fi:
a) bioclimatul excitant de câmpie și litoral care este asociat cu apele minerale
clorosodice, sulfatate sau sulfuroase sau cu nămolurile sapropelice din zonă. În
ceea ce privește climatul de câmpie (de stepă) se remarcă calitățile terapeutice
benefice între lunile mai -septembrie, iar factorii climat erici termici și radiativi își
pun amprenta favorabilă asupra organismului. Climatul de litoral, în sezonul rece,

23 “Ghidul sta țiunilor balneoclimaterice din Rom ânia”, Ed. House of Guide, Bucuresti, 2005

22

are de asemenea efect teraputic datorită volumului mare de aerosoli salini, în ciuda
cantității de radiație redusă;
a) bioclimatul sedativ -indife rent (de cruțare) din în Câmpia de Vest, dealurile și
podișurile cu înălțimi până la 600 -700 m, are un rol activ privind efectul terapeutic,
împreună cu factorul balnear principal ;
b) bioclimatul tonic -stimulent este specific altitudinilor mai ridicate, soli citând
funcțiile neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu.
Cura de munte este indicată în anemii, convalescență, rahitism, stări neurovegetative
(insomnii, surmenaj), dar și în afecțiuni precum astmul bronșic alergic ( între 1200 -2000 m
altitudine).
I.3.2 Apele minerale terapeutice din România
Apele minerale din România se regăsesc pe mai mult de 20% din suprafața țării,
localizate la diferite adâncimi și prezenând o gamă largă de proprietăți fizico -chimice și
terapeutic e în funcție de geneza lor.
Prin volumul rezervelor , apreciat de specialiștii în domeniu la peste 3000 de
izvoare24, calitățile terapeutice, dar și varietatea conținutului lor, apele minerale și
termominerale reprezintă principalul factor natural de cură di n România, ceea ce constituie
o parte importantă a activității balneoturistice de aici.
Apele minerale terapeutice sunt considerate apele ce apar la suprafață dintr -o sursă
naturală sau apele ce sunt aduse la zi prin foraje, acestea având caracteristici f izico -chimice
diferite ce exercită efecte farmaco -dinamice cu rol terapeutic.
Apele minerale nu au până în prezent o definiție unică, existând diferite nuanțări în
funcție de țară, de specificul acestora, aderându -se însă prin elementele de bază fie la
conceptul latin care definește apa minerală exclusiv prin acțiunea sa terapeutică fie la
conceptul german, mult mai extins care ia în considerare și criterii cantitative de
compoziție chimică .25

24 P. Cocean, Gh. Vlăsceanu, B. Negoescu, Geografia generală a turismul ui, Editura Meteor Press, 2003
25 “Cura balneomedicală . Substanțele minerale terapeutice din România”, Editura Științifică și Enciclopedică,
București 1985

23

Apa minerală și minerală terapeutică este apa subterană ce prezi ntă un anumit
conținut de substanțe în soluție, cu unele proprietăți fizice și chimice care o fac aptă pentru
cura balneară sau valorificare alimentară .26
În ceea ce privește temperatura lor, apele minerale se clasifică în ape reci (sub 20°
C), ape izoterme (34° – 37° C) și ape hiperterme (peste 37° C).
În momentul actual, nu există o clasificare a apelor minerale și termominerale din
punct de vedere fizico -chimic acceptată pe plan internațional. În România se folosește o
clasificare bazată pe proprietățile fizico -chimice ale apei minerale.
Astfel, apele minerale reci, cuprind27:
 ape oligominerale (Călimănești, Slănic -Moldova, Băile Olănești și cu caracter
termal la Băile Felix, Călan, Moneasa, Geoagiu Băi, Vața de Jos);
 ape minerale carbogazoase (Borsec, Ziz in, Covasna, Biborțeni, Vatra Dornei,
Buziaș, Lipova, Tușnad, Borsec);
 ape minerale clorurato -sodice pure (Băile Herculane, Someșeni, Ocna Șibiu); mixte
(Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Băltățești, Malnaș Băi);
 ape minerale sulfatate (Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vața de Jos, Amara,
Ocna Șugatag, Bălțățești, Băile Govora, Călimănești);
 ape minerale sulfuroase, unele având caracter mixt datorită componentelor
clorurate, sodice, alcaline (Băile Herculane, Călimănești, Băile Olănești, Pucioasa,
Săcele);
 ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malnaș Băi, Vâlcele, Biborțeni,
Tușnad, Vatra Dornei);
 ape minerale arsenicale (Covasna, Saru Dornei);
 ape minerale iodurate (Băile Olănești, Călimănești,Cozia, Bazna);
 ape minerale radioactive (Băile Herculane, Sâng eorz Băi, Borsec).
Criteriile pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerate ape
minerale sunt urmatoarele:

26 Pricăjan A., Substanțele minerale terapeutice din România, Editura științifică și enciclopedică, Bu curești
1985
27 Nedelcu A., suport de curs “Geografia Turismului” an 2008 -2009

24

o existența unei acțiuni terapeutice științific recunoscute ;
o mineralizarea sau conținutul de săruri minerale dizolvate să fie de peste 1g/l ;
o prezență unor elemente chimice care au acțiune farmacologică cunoscută, în
proporții minim necesare, normate în funcție de țară, având însă limite
apropiate. Oligoelemetele curative recunoscute sunt fierul, bromul, iodul,
bariu, bor, arseniul, litiul, stronțiu, sulf, siliciu, mangan, aluminiu ;
o temperatura să fie de peste 20ș C, independentă de conținutul mineral, care
conferă caracteristica termică a apelor: ape hipotermale între 20 -31ș C, ape
termale între 32 – 38ș C și ape hipertermale peste 38ș C ;
o conținutul de elemente radioactive în unități Mache/l să fie de aproximativ
50-100 uM ;
Clasificarea apelor minerale se realizează și în funcție de efectele biologice și
terapeutice, din compoziția fizico -chimică a acestora și de detaliile compozi ției ionice de
unde rezultă:
1. Apele minerale alcaline și alcalino -teroase – sunt ape care „conțin peste 1g de
săruri dizolvate pe litru, predominând bicarbonații de sodiu și potasiu în apele
minerale alcaline sau hidrogencarbonul de calciu și magneziu în ap ele alcalino
teroase.
Tipurile de ape minerale menționate sunt bine reprezentate în patrimoniul
hidromineral al țării noastre fiind întâlnite în zonele din Carpații Orientali, în partea de
nord a Transilvaniei sau în Banat.
Indicațiile terapeutice recoman dă utilizarea acestora în afecțiunile tubului digestiv,
căilor biliare, în cura de diureză în afecțiunile rinichilor și căilor urinare, ca și în tulburări
ale metabolismului fosfo -calcic. Recunoscutele efecte antiinflamatorii și antialergice au
indicații î n boli dermatologice, în cura cu inhalații, în afecțiuni bronhopulmonare și în
afecțiunile ginecologice” .28
Printre principalele stațiuni și localități balneoclimaterice în care sunt valorificate
izvoarele minerale alcaline sunt amintite Slănic Moldova, Mal naș Băi, Tinca, Bodoc, iar
cu izvoare minerale alcalino -teroase și teroase (mixte) sunt amintite Slănic Moldova,
Sângeorz Băi, Vatra Dornei, Covasna, Biborțeni, Vâlcele, dar și altele.

28 “Ghidul sta țiunilor balneoclimaterice din Rom ânia”, Ed. House of Guide, Bucuresti, 2005

25

1. Apele clorurate – sodice (sărate),cele mai răspândite în țara noastră, „sunt întâlnite
atât la suprafața solului – în lacurile sărate – cât și în subteran la diferite adâncimi.
În funcție de concentrația pe care o au se clasifică în izvoare minerale izotone, hipo
sau ușor hipertone, ape mixte ce prezintă o mineralizare între 3-10g/l și ape clorosodice ce
au concentrații mai mari de 14g/l ajungând chiar și până la 200 -300g/l.
Apele clorurate -sodice sunt utilizate în cura internă în afecțiunile digestive, dar și în
terapia inhalatorie (pulverizații și inhalații) pentru tratarea afecțiunilor bronho – pulmonare,
precum și în tratarea afecțiunilor ginecologice inflamatorii” .29
În cură internă se utilizează apele sărate hipotone, izotone sau ușor hipertonice din
Subcarpații Orientali: Bălțătești, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Soveja, Subcarpații
Sudici: Călimănești, Căciulata, Băile Olănești, și din Carpații Orientali: Sângeorz Băi
(poalele Munților Rodnei), Covasna (Munții Vrancei), Tușnad și Băile Harghita
(Munții Harghita), Podișul Moldovenesc Drânceni .
2. Apele minerale carbogazoase sunt acele ape care conțin minim de 1g/l de dioxid
de carbon.
Caracterul general al acestor ape este datorat impregnării tipurilor diferite de ape
minerale cu dioxid de carbon. „Datorită capacității mari de dizolvare a acidului carbonic
apele carbogazoase sim ple sunt rare, fiind întâlnite adesea sub formă de ape carbogazoase
mixte bicarbonate, clorurato -sodice, alcaline, calcice, feruginoase, sulfuroase.
Apele carbogazoase simple sunt întâlnite în Carpații Orientali, în aureola mofetică a
munților vulcanici O aș, Gutâi, Țibleș: Vișeul de Sus, Vatra Dornei, Poiana Negrii, Băile
Jigodin, dar și în Câmpia de Vest și Câmpia Banatului. Apele bicarbonate carbogazoase
sunt răspândite cu precădere în Munții Rodnei la Sângeorz Băi , Bilbor, Borsec, Băile
Tușnad, Bodoc, Covasna, Turia, Zizin, în Depresiunea Transilvaniei la Băcia, Vețel, dar și
în Dealurile de Vest la Valea Mariei și Bixad. Apele feruginoase carbogazoase prezintă o
răspândire mare în aureola mofetică a Carpaților Orientali fiind întâlnite la Vatra Dornei,
Poiana Negri, Miercurea Ciuc, Băile Tușnad, Malnaș Băi, Balvanyos, în sudul
Tranșilvaniei la Cârța și Păuliș, dar și în Câmpia și Dealurile de Vest la Turț, Acâș, Lipova
și Buziaș.

29 Ibidem

26

Acestea se utilizează în cură internă în crenoterapie și inhalații (ape cu concentrații sub
15g‰ izotone, hipotone), în cură externă (concentrații de peste 15g‰ hipertone), dar și
sub formă de băi și irigații ”.30
3. Apele sufatate prezintă un conținut de 1g de sulfat la litru, fiind combinat cu ioni
de sodiu, magneziu și calciu. „În țara noastră există acest tip de izvoare la Ivanda
în Banat, pe Dealul Copoului, la Iași, dar acestea nu au fost valorificate până în
prezent deși tratamentele în cura internă cu aceste ape sunt faimoase, datorită
stațiunii Karlovy -Vari (Cehia) care prez intă surse de ape termale sulfatate ”31.
4. Apele sulfuroase prezintă un conținut de cel puțin 1g/l apă sulf titrabil sub formă
de hidrogen sulfurat.
Apele minerale sulfuroase au un caracter limpede și incolor la izvor, în contact cu
aerul datorită hidrogenul sulfurat și celorlanți compuși sulfuroși, acestea se oxidează
favorizând apariția precipitatului de sulf ce oferă un aspect tulbure al apei minerale; cu cât
oxidarea este mai intensă cu atât proprietățile terapeutice ale apei minerale scad, prin
urmare , este indicat ca acest tip de apă să fie folosită cu precădere la sursă.
Apele sulfuroase pot fi simple și mixte sulfuroase, clorurate, sodice, carbogazoase,
alcaline -calcice, magneziene și termale. Ele sunt utilizate în tratarea afecțiunilor ce au un
grad d e morbiditate foarte ridicat. Astfel, indicațiile terapeutice sunt recomandate atât în
cura externă, în tratarea afecțiunilor reumatismale, afecțiuni ale sistemului nervos periferic,
ginecologice, cardiovasculare, cutanate, cât și în cura internă, sub form a crenoterapiei și
inhalațiilor în tratarea afecțiunilor metabolice și de nutriție, renale și ale aparatului
respirator”32.
Aceste ape sunt valorificate în localități sau stațiuni balneare precum : Băile
Govora, Herculane, Călimănești -Căciulata, Olănești, Ma ngalia, Nicolina -Iași,
Pucioasa, Strunga , dar și altele.
6. Apele iodurate care au conținut de cel puțin 1 mg/l nu există în formă pură,
acest caracter iodurat este suplimentar atribuit altor tipuri de ape minerale cum ar fi ape
clorurate -sodice, ape sulfa tate sau ape alcaline.

30 Ibidem
31 Ibidem
32 Ibidem

27

Pentru cură externă, folosite sub formă băilor, „iodul produce efecte
vasodilatatoare periferice și efecte antimicolitice la nivelul tegumentului și fanarelor,
aceste băi fiind indicate bolnavilor cu ateroscleroză periferică sau gen erală, la bolnavi cu
artrită urică și la cei cu afecțiuni dermatologice micotice. În terapia prin inhalații, acestea
sunt indicate datorită efectelor congestive, iar privind irigațiile, acestea fiind benefice și în
cazul afecțiunilor ginecologice, în speci al micotice (Bazna și Sărata Monteoru)” .33
7. Apele feruginoase care dețin un conținut de 10mg/l au fost utilizate în trecut în
tratarea anemiilor, astăzi acestea nu mai sunt indicate în tratarea acestor afecțiuni,
beneficiind de alte tratamente mult mai e ficiente. Caracterul feruginos al majorității apelor
carbogazoase este considerat un element nefavorabil, solicitând procese tehnologice
suplimentare de deferizare care sunt deseori laborioase și costisitoare.
8. Apele arsenicale prezintă concentrații de minimum 0,7%, fiind utilizate în trecut
pentru efectele stimulante ale arsenului în tratamentul nevrozelor, dar în prezent datorită
efectelor toxice și cancerigene ale acestuia, tratamentele de acest tip sunt abandonate.
9. Apele oligominerale de la Băile Felix sau Băile 1 Mai sunt utilizate în special în
cură externă, prezentând indicații în afecțiunile sistemului locomotor de origine
reumatismală, articulară, inflamatorie, dar și în afecțiunile neurologice periferice sau
centrale, precum și în afecțiuni g inecologice.
Apele oligominerale reci ce au temperatura sub 20ș, prezintă un conținut de calciu
sau CO2 în cantități mici și au efecte diuretice deosebite (izvorul 7 de la Căciulata,
izvoarele 11 și 12 de la Olănești, izvorul 300 de scări de la Slănic Mo ldova).
10. Apele radioactive au reprezentat în trecut „instrumentul curelor balneare
externe cu indicații în afecțiuni reumatismale, neurologice și periferice. Efectele
inflamatorii ale iradierii radioactive și riscurile pe care le prezentau, chiar și în cazul
administrării unor doze mici, au determinat renunțarea utilizării acestora în cura internă și
inhalatorie. În prezent, există surse cu o radioactivitate foarte slabă care nu ridică probleme
de risc la Herculane (20 milimicroCurie/l), la Felix (0,3m μCu) sau la Sângeorz Băi
(135m μCu)”34.
I.3.3. Nămolurile terapeutice sau peloidoterapia

33 Ibidem
34 Ibidem

28

Nămolul terapeutic reprezintă totalitatea complexului de depuneri peloidice de pe
fundul anumitor lacuri, sedimentele vulcanilor noroioși, unele turbe și bentonite , precum și
alte roci ce pot fi folosite direct în tratament sau după obținerea unor derivate. În categoria
nămolului terapeutic sunt menționate toate nămolurile de lac testate pentru folosință
balneară sau pentru obținerea unor extrase de tipul „Pellamar” sau „Pe llobiol” și chiar
unele peloide macerate în ape minerale cum este cazul argilelor sarmațiene de la Iași
folosite cu succes la Băile Nicolina35.
Institutului de Medicină fizică, Balneologie și Recuperare Medicală propune o
definiție a acestora precizând că n ămolurile sau peloidele sunt substanțe care se formează
în condiții naturale sub influența proceselor geologice, indicate în scopuri terapeutice ca
atare, sau după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale, măcinare sau încălzire.
Având în vedere compoziția fizico -chimică a nămolurilor se naște o clasificare în
cadrul căreia se disting:
 „Nămolurile sapropelice din lacuri continentale și lagune, care s -au format prin
sedimentarea acvatică a materialelor organice și minerale sub influența proceselor
biologice, microbiologice și fizico -chimice, având un conținut de substanțe
organice mai mare de 10% în nămolul uscat; acestea se întâlnesc în lacul
Techerghiol (sapropelice de liman), în lacurile Amara, Lacul Sărat, Sovata, Bazna,
Slănic Prahova (saprope lice de lacuri) ;
 Nămolurile minerale din lacuri continentale și lacuri formate în masive de sare
prezintă același mod de formare și substanțe organice ca și nămolurile sapropelice.
Acestea s -au format în jurul unor izvoare naturale sau în bazine artificial e pe pat
argilos, prezentând un conținut de substanțe organice mai mic de 10% în nămolul
uscat, fiind întâlnit la Băile Govora (silicos iodurat), dar și Geoagiu Băi (feruginos) ;
 Nămolurile de turbă prezente în zonele mlăștinoase au rezultat prin transforma rea
incompletă a materialului vegetal în condiții de umiditate ridicată, având un
conținut de substanțe mai mare 10% în nămolul uscat, acestea întâlnindu -se în
stațiunile balneoclimatice de la Vatra Dornei, Felix, Mangalia, Someșeni și
Borsec” ;36

35Pricăjan A., Substanțele miner ale terapeutice din România, Editura științifică și enciclopedică, București
1985
36 Pricăjan A., op. citată

29

Prin urmar e, fiecare tip de nămol se individualizează în concordanță cu o serie de
caracteristici fizico -chimice și biologice particulare precum plasticitatea, capacitatea
hidrică, greutatea specifică, capacitatea de a reține căldură și granulația, aceste
particular ități prezentând o importanță deosebită în stabilirea indicațiilor terapeutice.

I.3.4. Gazele mofetariene
Gazele terapeutice reprezintă emanații naturale ce dispun de proprietăți fizice sau
chimice care le individualizează facându -le apte pentru cura bal neară sau valorificarea
alimentară.
Manifestările naturale de acest tip reprezintă o importantă bogăție a României care
folosește o modalitate originală de valorificare a acestor factori naturali reprezentată prin
utilizarea dioxidului de carbon în insta lații speciale numite „mofete”. Din punct de vedere
balneologic, gazul nu este definit, ci doar tratamentul. Astfel, prin mofetă, în practica
balneară se înțelege o amenajare constructivă în care se captează dioxidul de carbon cu rol
terapeutic, ca agent fizic. În funcție de proveniență aceste mofete pot fi uscate sau umede.
Ele reprezintă construcții formate dintr -o zonă declivă umplută cu gaz mofetarian care este
înconjurată cu trepte dispuse la diferite niveluri, care permit bolnavilor să se plaseze la
nivelul indicat, pentru a cufunda corpul în masa de dioxid de carbon, acesta fiind mai greu
decât aerul, de obicei nivelul situându -se până la jumătatea corpului.
În România, zona Harghita -Călimani este recunoscută pentru emanațiile sale
gazoase numite mofete. Acest factor terapeutic este valorificat în spații amenajate, printre
stațiunile cele mai importante se identifică Băile Tușnad, Borsec, Balvanyos, Buziaș și
Covasna.

I.3.5. Principalele sta țiuni balneoclimaterice de interes na țional
În România exist ă 160 de stațiuni și localități balneare deținătoare de resurse
minerale de cură, dintre care 24 de stațiuni sunt considerate de importanță națională, fiind
recunoascute și pe plan european.
Cele 24 de stațiuni de importanță națională, conform sistemului de clasificare din
România au fost ierarhizate din punctul de vedere al gradul de dotare. Genul de clasificare

30

precizat este considerat limitat deoarece reflectă caracteristicile stațiunilor balneare la un
moment dat, aceasta modalitate de clasificare fiin d incompletă și insuficientă pentru
analizarea complexă și rațională a resurselor balneare vizate.
Prin urmare, s -a constat că evaluarea fondului balnear împreună cu ierarhizarea
stațiunilor pe profile de tratament este benefică atât în plan turistic cât ș i socioeconomic.
„În realizarea acestei evaluari se are în vedere analiza factorilor obiectivi ai ofertei
balneare, aspectele cantitative și calitative ale substanțelor minerale terapeutice și ale
mediului ambiant, dotarea cu structuri turistice care perm it valorificarea și dezvoltarea
funcției balneare, tradiția valorificării acestora, gradul de înzestrare cu elemente de
infrastructură generală și turistică. Evaluarea calitativă a ofertei stațiunilor balneare este
sintetizată de indicele de atractivitate turistică , prezentat în tabelul 1 ilustrat mai jos, ce se
calculează pe baza comensurării factorilor definitorii ai acestuia, fiecare deținând o
anumită pondere în atractivitatea totală a stațiunii, considerată 100%”37:
Tabelul 1. Calcularea indicelui de at ractivitate turistică în cadrul unei stațiuni
balneoclimaterice
Substanțe minerale terapeutice 30%
Mediu ambiant și antropic 20%
Posibilități de valorificare dezvoltare 10%
Tradiția valorificării 3%
Accesibilitatea 6%
Acces ul 5%
Infrastructură 5%
Structuri turistice 10%
Dotări de interes general 4%
Impactul la sfârșitul de săptămână 3%
Alte forme de turism 4%
TOTAL 100%
(după Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele
pieței intern aționale, I.C.T., Ministerul Turismului, București, 1993)

37 *** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale,
I.C.T., Ministerul Turismului, Bucure ști 1993, p ag 97

31

Astfel, conform indicilor de atractivitate calculați rezultă pe de o parte, ierarhizarea
stațiunilor balneoturistice în plan general, și pe de altă parte, în funcție de profilul patologic
al acesto ra.
În ceea ce privește stațiunile balneare de mare interes turistic , menționate în tabelul
1 ilustrat mai jos, acestea prezintă o ofertă balneoturistică de calitate superioară din punctul
de vedere al fondului balnear, dar și al dotărilor. Toate stațiun ile din acestă grupă sunt de
interes național, având tradiție în activitatea turistică, multe dintre ele fiind cunoscute și pe
plan internațional.
Tabelul 1. Principalele stațiuni balneoclimaterice de interes național din România
Nr
crt. Statiuni de intere s
național Jude ț Recomand ări
terapeutice Proceduri și
tratamente
1 Amara Ialomița Afecțiuni
dermatologice, ale
aparatului respirator,
endocrine, de nuțritie și
metabolism,
ginecologice, nevroze,
reumatice,ale
sistemului nervos
periferic Cura gerovital ,
antistres,
fitness, masaj,
împachetari cu
nămol, inhalații
cu aerosoli, băi
cu ape sărate,
electroterapie
2 Azuga Prahova Afecțiuni ale aparatului
respirator, ORL,
endocrine, de nutriție,
ale tubului digestive,
reumatice Hidroterapie,
masaj, inhalati i
cu aerosoli,
electroterapie,
băi cu ape
sărate, etc
3 Bușteni Prahova Afecțiuni ale aparatului
respirator, ORL,
endocrine, de nutriție,
ale tubului digestiv, Hidroterapie,
masaj
electroterapie,
băi cu ape

32

reumatice sărate, etc
4 Buziaș Timiș Afecți uni hepatobiliare,
de nutriție și
metabolism, ale
tractului digestiv și
glandelor anexe,
nevroze, afecțiuni
cardiovasculare Cura antistres
masaj, cura
interna cu apă
minerală,
mofete,
împachetari cu
nămol,
kinetoterapie,
băi cu ape
minerale etc
5 Băile Govora Vâlcea Afecțiuni
dermatologice, alergii,
ale aparatului
respirator, ORL,
endocrine, ginecologice Cura gerovital,
masaj,
împachetări cu
nămol, inhalatii
cu aerosoli, băi
cu ape minerale,
electroterapie,
etc
6 Băile Felix Bihor Afecțiuni
dermatol ogice,
endocrine, afecțiuni de
nutriție, ginecologice,
nevroze, afecțiuni
reumatice și ale
sistemului nervos Cura gerovital,
antistres, masaj,
kinetoterapie,
băi cu ape
termale, terapie
ocupatională
7 Băile Herculane Caraș -Severin Afecțiuni
dermatologice și
alergii, ale aparatului
respirator, afecțiuni de
nutriție, ale tractului Cura antistres,
cura internă cu
apă minerală,
inhalatii cu
aerosoli, băi cu

33

digestive, ginecologice,
afecțiuni
cardiovasculare și
reumatice ape termale,
electroterapie,
kinetoterap ie,
etc

8 Băile Olănești Vâlcea Afecțiuni hepatobiliare,
dermatologice, ale
aparatului respirator,
afecțiuni endocrine,
afecțiunile rinichilor și
căilor urinare Masaj, cură
internă cu apă
minerală,
electroterapie,
kinetoterapie,
băi cu ape
minerale, etc
9 Băile Tușnad Harghita Afecțiuni endocrine,
afecțiuni ale rinichilor
și ale cailor urinare, de
nutriție și metabolism,
de tract digestiv și ale
glandelor anexe,
afecțiuni
cardiovasculare Masaj, mofete,
inhalatii cu
aerosoli, băi cu
ape minera le,
kinetoterapie,
electroterapie,
etc
10 Câmpulung –
Moldovenesc Suceava Afecțiuni ale aparatului
respirator, endocrine,
de nutriție,
ginecologice,
cardiovasculare Masaj, cură
internă cu apă
minerală,
mofete,
împachetări cu
nămol, băi cu
ape minerale,
etc
11 Cap-Aurora Constanța Afecțiuni
dermatologice, ale
aparatului respirator, Fitness, masaj,
împachetări cu
nămol, băi cu

34

cardiovasculare și de
nutriție ape sărate,
minerale,
terapie
ocupatională,
inhalatii cu
aerosoli
12 Călimanești -Căciulata Vâlcea Afecțiuni hepato –
biliare, endocrine, ale
rinichilor și ale căilor
urinare, de nutriție și
metabolism, nevroze,
afecțiuni reumatice Masaj, cură
internă cu apă
minerală,
inhalatii cu
aerosoli, băi cu
ape termale,
minerale,etc
13 Costinești Constanța Afecți uni
dermatologice și
alergii, ale aparatului
respirator și ORL,
afecțiuni de nutriție,
afecțiuni
cardiovasculare și
reumatice Fitness, masaj,
împachetări cu
nămol, băi cu
ape sărate,
minerale,
terapie
ocupatională
14 Covasna Covasna Afecțiuni
dermatolog ice,
endocrine, ale rinichilor
și căilor urinare,
afecțiuni
cardiovasculare,
reumatice și ale
sistemului nervos
periferic Masaj, cură
internă cu apă
minerală,
mofete, inhalatii
cu aerosoli, băi
cu ape minerale,
electroterapie,
etc
15 Eforie Nord Constanța Afecțiuni Fitness, masaj,

35

dermatologice și
alergii, ale aparatului
respirator și ORL,
afecțiuni de nutriție,
afecțiuni
cardiovasculare și
reumatice împachetări cu
nămol, băi cu
ape sărate,
minerale,
terapie
ocupatională
16 Eforie Sud Constanța Afecțiun i
dermatologice și
alergii, ale aparatului
respirator și ORL,
afecțiuni de nutriție,
afecțiuni ale sistemului
nervos, afecțiuni
cardiovasculare și
reumatice Fitness, masaj,
împachetări cu
nămol, băi cu
ape sărate,
minerale,
inhalatii cu
aerosoli, terapie
ocupationala
17 Geoagiu -Băi Hunedoara Afecțiuni
dermatologice, ale
aparatului respirator,
afecțiuni endocrine, de
nutriție și metabolism,
ginecologice, nevroze. Masaj,
kinetoterapie,
electroterapie,
băi cu ape
minerale și
termale, etc
18 Gura -Humorului Suceava Afecțiuni ale aparatului
respirator, endocrine,
de nutriție,
ginecologice,
cardiovasculare Masaj, cură
internă cu apă
minerală,
mofete,
împachetări cu
nămol, băi cu
ape minerale,
etc
19 Jupiter Constanța Afecțiuni Fitness, masaj,

36

dermatologice și
alergii, ale aparatului
respirator și ORL,
afecțiuni de nutriție,
afecțiuni ale sistemului
nervos, afecțiuni
cardiovasculare și
reumatice împachetări cu
nămol, băi cu
ape sărate,
minerale,
terapie
ocupationala
20 Mamaia Constanța Afecțiuni
dermatolog ice, ale
aparatului respirator,
afecțiuni endocrine, de
nutriție, afecțiuni ale
tractului digestive și
glandelor anexe,
afecțiuni ginecologice. Fitness, masaj,
împachetări cu
nămol, băi cu
ape sărate,
minerale,
terapie
ocupațională
21 Mangalia Constanța Afecțiuni
dermatologice, ale
aparatului respirator,
afecțiuni endocrine, de
nutriție, ale tractului
digestiv și glandelor
anexe, ginecologice. Fitness, masaj,
împachetări cu
nămol, băi cu
ape sărate,
minerale,
terapie
ocupațională
22 Moneasa Arad Afec țiuni de nutriție,
ginecologice, nevroze,
ale sistemului nervos
periferic Masaj, inhalatii
cu aerosoli,
kineto și
electroterapie,
băi cu ape
minerale
23 Neptun -Olimp Constanța Afecțiuni ginecologice,
reumatismale și ale Fitness , masaj,
împachetări cu

37

sitemului nervos
periferic nămol, băi cu
ape sărate,
minerale,
terapie
ocupationala
24 Poiana Brașov Brașov Afecțiunile aparatului
respirator, nevrozei
astenice, pentru stari de
epuizare și surmenaj
fizic și intelectual,
pentru anemii
secundare și boli
endo crine. Fitness, masaj,
inhalatii cu
aerosoli,
electroterapie,
băi cu ape
minerale
25 Predeal Brașov Afecțiuni endocrine,
ale rinichilor și ale
cailor urinare, nevroze, Fitness, masaj,
inhalatii cu
aerosoli,
electroterapie,
băi cu ape
minerale
26 Puci oasa Dambovița Afecțiuni hepato
biliare, dermatologice,
alergii, nevroze,
afecțiuni reumatice Cura antistres,
masaj, fitness,
împachetări cu
nămol, băi cu
ape sărate și
minerale.

38

27 Slănic Prahova Afecțiuni
dermatologice, ale
aparatului respirator,
ginecologice,
cardiovasculare și
reumatice Masaj, băi cu
ape minerale, cu
ape sărate,
electroterapie,
kinetoterapie
28 Saturn Constanța Afecțiuni
dermatologice, alergii,
ale aparatului respirator
și ORL, endocrine, ale
tractului digestive și
glandelor anexe,
nevroze, afecțiuni
reumatice Cura gerovital,
antistes, fitness,
masaj,
împachetări cu
nămol, băi cu
ape sărate, etc
29 Sinaia Prahova Afecțiuni ale aparatului
respirator și ORL,
endocrine, de nutriție,
ale glandelor anexe,
afecțiuni
cardiovascula re și
reumatice Cura gerovital,
antistres, masaj,
fitness, cură
internă cu apă
minerală,
mofete, băi cu
ape minerale,
etc
30 Sângeorz -Băi Bistrița -Năsăud Afecțiuni hepato –
biliare, ale aparatului
respirator, de nutriție și
metabolism, afecțiuni
cardiovascu lare,
reumatice Masaj, cură
internă cu apă
minerală,
mofete,
împachetări cu
nămol, inhalatii
cu aerosoli, băi
cu ape minerale,
etc

39

31 Slănic Moldova Bacău Afecțiuni hepato –
biliare, ale aparatului
respirator, ale rinichilor
și ale cailor urinare, de
nutriție și ale tubului
digestive, nevroze Masaj, cură
internă cu apă
minerală,
mofete, inhalatii
cu aerosoli,
kineto și
electroterapie,
băi cu ape
minerale.
32 Sovata Mureș Afecțiuni
dermatologice, ale
aparatului respirator,
afecțiuni endocrine,
afecțiuni ginecologice,
nevroze,
cardiovasculare și ale
sistemului nervos
periferic Cura gerovital,
masaj, terapie
ocupationala,
băi cu ape
termale, băi cu
ape sărate,
kineto și
electroterapie,
etc
33 Târgu -Ocna Bacău Afecțiuni ale aparatului
respirator și ORL,
afecțiuni ale tractului
digestive și ale
glandelor anexe,
afecțiuni reumatice Cură internă cu
apă minerală,
34 Techirghiol Constanța Afecțiuni
dermatologice,
ginecologice, reumatice
și ale sistemului nervos Fitness, masaj,
inhalatii cu
aerosoli,
electrot erapie,
băi cu ape
sărate, terapie
ocupationala

40

35 Vatra Dornei Suceava Afecțiuni ale aparatului
respirator, endocrine,
de nutriție,
ginecologice,
cardiovasculare Masaj, cură
internă cu apă
minerală,
mofete,
împachetări cu
nămol, băi cu
ape minerale,
etc
36 Venus Constanța Afecțiuni
dermatologice,
ginecologice, reumatice
și ale sistemului nervos Cura antistres,
masaj,
electroterapie,
cura cu ape
sărate,
împachetări cu
nămol, etc
37 Voineasa Vâlcea Afecțiuni ale aparatului
respirator, de nutriție,
nevroze Cura antistess,
fitness, masaj,
kinetoterapie,
electroterapie,
terapie
ocupationala
(Prelucrare proprie după “Ghidul stațiunilor balneoclimaterice din România , 2005 ”)
Grupele stațiunilor balneare de interes turistic local prezentate în Anexa 1, tabe lul
1, reprezintă grupa care în ceea ce privește gradul de atractivitate turistică, sunt considerate
stațiuni de interes național sau zonal, în funcție de gradul lor de dotare. Elementele de
atractivitate sunt reprezentate de potențialul balnear valoros at ât calitativ cât și cantitativ.
De asemenea, pe lângă stațiunile de interes național și cele de interes local, există
numeroase stațiuni și localități ce dispun de resurse și dotări balneare, unele dintre ele
beneficiind de un cadru natural. Acestea au o largă dispersie în teritoriu țării,
localizându -se în mod special aproape de marile centre urbane importante. Caracteristicile
factorilor naturali de cură, cât și ale celorlalte elemente din cadrul ofertelor balneoturistice

41

susțin premisele dezvoltări i lor, prezentând ca funcțiuni principale, tratamentul balnear și
agrementul.

Capitolul 4. Situația actuală a turismului balnear
Diferențele și particularitățile regionale ce au fost constatate în anul 2009 s -au
menținut majoritar, regiunile de d ezvoltare ale României prezentand o imagine destul de
dispersată în termeni de investiții care au fost realizate în perioada anilor 2010 -2015.
În ceea ce privește principalele evoluții ale sectorului balnear, acestea au fost
analizate pe baza datelor sta tistice colectate cu privire la turism și anume cele care vizează
evoluția capacității de cazare disponibil ă și cele care vizează fluxurile de turiști respectiv
sosirile și înnoptările.
Astfel, în figura 3 din Anexa 1 este ilustrată evoluția capacității de cazare (în
termeni de locuri -zile) care reprezintă numărul agregat de locuri de cazare disponibile
efectiv pentru turisti, în perioada de referință 2000 -2014. „Se constată că în perioada 2010 –
2013 a avut loc un reviriment al acesteia, tendința opusă cel ei de scădere înregistrată după
2000. Cu toate acestea, o scădere puternică s -a înregistrat și în 2014. Revirimentul
capacității de cazare în stațiunile balneare din perioada de referință (cu excepția
fenomenului din 2014) se explica atât prin apariția și dezvoltarea unor capacități de cazare

42

noi de tip pensiune (multe construite prin utilizarea fondurilor structurale europene) în
zonele balneare cât și prin renovarea și reabilitarea unor hoteluri deja existente .”38
Figura 4 din Anexa 1 ilustrează evoluția sosirilor în stațiunile balneare în perioada
de referință 2010 -2014, de unde reiese că fluxurile de turiști cazați în stațiunile balneare au
înregistrat însă per total fluctuații slabe, cu o tendință generală de scădere în perioada
2011 -2014, în urma unei creșteri consistente în 2011 față de anul 2010.
Având în vedere constatarea privind importanța fluxurilor de turiști generat ă în
sectorul balnear de sistemul biletelor de tratament, în figura 5 din Anexa 1 este ilustrată
grafic evoluția numărului de bilete de tratament, specific în stațiunile balneare sau
balneoclimatice, care a fost decontată de Casa Națională de Pensii Publice în perioada
2012 -2014. Ținând cont de faptul că este vorba de bilete le de tratament decontate efectiv,
cifrele pot fi echivalate c u sosiri în stațiunile balneare.
O primă observație este legată de faptul că, deși foarte mare, „ponderea biletelor de
tratament în totalul sosirilor în stațiunile balneare nu reprezintă, aparent, decât aproximativ
27%-30% din total. Aceasta discrepanț ă între datele cantitative disponibile și percepția
avută la nivelul teritoriului, unde turistul social subvenționat pare a rămane segmentul
majoritar de departe, se poate explica prin faptul că sistemul de colectare al datelor utilizat
de Institutul Națio nal de Statistică face posibilă introducerea în total a unor capacități de
cazare care nu se afla în stațiunile balneare și balneoclimaterice recunoscute legal,
incluzând și sosirile turiștilor în localități cu baze de tratament care au fost sau doresc să
devină stațiuni balneare, fără să aibă acest statut. Trebuie , de asemenea menționat faptul
că, în regula generală, durata de ședere a turistului cu bilet de tratament este mult mai mare
decât a turistului mediu în cură liberă sau care vizitează cu alt scop o stațiune balneară.
Este de aceea foarte probabil, ca ponderea totală de înnoptări în stațiunile balneare pe baza
biletelor de tratament să fie mult mai mare decât în cazul sosirilor, depășind 50%.
O a doua observație este legată de volumul de bilete d e tratament decontat de stat
care rămâne unul per total constant, chiar dacă există fluctuații câteodată importante, fără
să înregistreze în perioada de referință 2012 -2014 scăderi semnificative. Din contră,
numărul de bilete decontate a crescut, cu alte c uvinte frecventarea socială a stațiunilor
balneare din România a crescut.

38 Reactualizare Master Plan pentru dezvoltarea turismului balnear , Autoritatea Național ă pentru Turism

43

Faptul că există o creștere a frecventării sociale, subvenționate, pe fondul unei
tendințe de scădere a sosirilor totale, înseamna că există o îngrijoratoare creștere a ponderii
primei în total, cu efectele negative cunoscute legate de creșterea dependenței economiei
balneare de acest sistem care nu permite investițiile în reabilitare, în formarea profesională,
în dezvoltarea bazelor de tratament și în general a produselor competiti ve pe piața
națională și europeană”39.
În urma distribuției sosirilor între turiști români și străini ilustrată în figura 6,
respectiv figura 7 din Anexa 1, se constată că cei dintâi reprezintă peste 90% dintre sosirile
în stațiunile balneare, o dominație c are ramane constantă în ciuda evoluției pozitive –
creștere accentuată – a numărului de sosiri de turiști străini. „Cauzele acestei evoluții sunt
multiple, însă având în vedere nivelul foarte scăzut al cifrelor absolute de turiști străini,
aceste cauze sun t putin pertinente strategic pentru dezvoltarea consistentă a competitivității
la export a sectorului balnear român. În ceea ce privește numărul turiștilor români, sosirile
acestora în stațiunile balneare naționale definesc și în consecință sunt egale cu t endințele
de scădere constantă, în perioada 2011 -2014, ilustrate în graficele menționate de cifrele
generale.
În ceea ce privește evoluția sosirilor turiștilor străini în stațiunile balneare, aceasta
înregistrează creșteri solide, plecând însă de la nivel uri foarte joase, reprezentând sub 10%
din totalul fluxurilor turistice din stațiunile balneare.”40
De asemenea, evoluția înnoptărilor turiștilor în structurile de primire turistică cu
funcțiuni de cazare turistică în stațiunile balneare la nivel național p rezentate în figura 8
din Anexa 1, înregistrează o evoluție marginal mai negativă decât cea a sosirilor, cu o
creștere mai slabă în perioada 2010 -2011 și o scădere mai accentuată în 2014. Această
evoluție indică faptul că pierderile de clientelă au avut lo c în zona unui segment care
petrecea sejururi caracterizabile ca „lungi”, fără ca acestea să fie din zona turiștilor veniți
cu bilete de tratament. Acest fenomen îngrijorător pentru competivititatea sectorului
balnear poate indica că sectorul își pierde cl ientela „plătitoare” clasic balneară, venită
pentru cure lungi, din motive de atractivitate, dar și de putere de cumpărare, fără să o
înlocuiască cu alte segmente de clientelă.

39 Ibidem
40 Ibidem

44

În ceea ce privește distribuția înnoptărilor între turiștii români și cei stră ini, ilustrată
în Anexa 1 în figurile 9 și 10, ponderea străinilor în total este chiar mai mică decât în cazul
sosirilor, situație care „se traduce atât prin lipsa de atractivitate a unor produse balneare cât
și prin preferința străinilor pentru sejururil e scurte. Turiștii străini în general nu cauta
produsul balnear în stațiuni, vizitandu -le fie pentru patrimoniul lor istoric și cultural, fie
datorită funcției stațiunilor ca punct de plecare pentru vizitarea unor atracții aflate în afara
lor (deseori atra cții naturale precum munții) sau ca puncte de înnoptare pentru cei care
întreprind tururi în România. În acest caz curba evoluției înnoptărilor turiștilor români este
practic identică cu cea generală, înregistrând scăderi constante începand cu 2011, scăder e
care s -a accentuat în 2014 .”41
Figura 11 din Anexa 1 ilustrază evoluția indicelui de utilizare a capacității de
cazare în stațiunile balneare la nivelul României care, deși superior altor sectoare turistice
din țară, el înregistrează fluctuații trecând de la 45% în 2011 la 40% în 2013. „Aceste
fluctuații au loc pe fondul creșterii capacității de cazare, prezentată anterior, în perioada
2011 -2013 într -un context în care frecventarea a înregistrat scăderi continue. În contextul
în care indicele are o valoare mare în peisajul economiei turistice românești, care se
datorează în continuare turismului social subvenționat de stat prin tichetele de tratament,
aceste fluctuații sunt îngrijorătoare și indică cât de necesară este implementarea unei
strategii sectorial e pentru dezvoltarea competitivității sectorului, în special prin
modernizarea bazelor de tratament și a structurilor de cazare și orientarea lor către produse
de tip wellness. În lipsa acestora, sustenabilitatea economică a operatorilor din sectorul
balne ar este amenințată de dependența de clientelele tichetelor de tratament, care singure
nu pot asigura ocuparea capacităților adiționale și deci veniturile pentru dezvoltarea
sectorului.”42

I.4.1. Direcții și strategii de dezvoltare a turismului balnear româ nesc

41Ibidem
42 Ibidem

45

„Dezvoltarea turismului în România trebuie să fie un obiectiv și un mijloc al
dezvoltării economico -sociale de ansamblu, în contextul politicii naționale de dezvoltare și
de integrare în structurile europene.”43
Direcțiile de dezvoltare în ceea ce priv ește turismul balnear românesc sunt
determinate de dezvoltarea macroeconomică a României, din punct de vedere legislativ, a
problemelor acestei forme de turism, dar și de implicarea Guvernului României în
susținerea dezvoltării turismului și a turismului b alnear românesc. Conform acestor planuri
evoluția este încurajatoare.
Într-o primă fază de argumentare se remarcă faptul că România a înregistrat în 2002
și 2004 unele din cele mai bune ritmuri de creștere economică din cadrul țărilor Europei de
Est.
Pe de altă parte, un alt aspect care se remarcă este Planul de acțiune al Programului
de guvernare din perioada 2001 – 2004, aprobat prin H.G.R. 495/2000, care cuprindea
obiective precise44, termene scurte și modalitățile concrete de punere în aplicare în
domen iul turismului, guvernul considerând turismul domeniul prioritar al economiei
naționale.
Prin urmare, un prim obiectiv și anume accelerarea procesului de privatizare, a fost
favorizat de hotărârea de guvern prin care Ministerul Turismului va prelua compete nțele ce
privesc efectuarea privatizării, defavorizând fostului Fond al Proprietății de Stat, cu
intenția de a simplifica procedurile de privatizare în turism.
Un rol deosebit de important în dezvoltarea turismului balnear românesc este
reprezentat de pol itica socială a guvernului, care, în sprijinul pensionarilor, suportă anual
de la buget, în limita unor cheltuieli efectuate prin sistemul de asigurări sociale în jur de
70% din valoarea biletului de tratament, astfel facilitând accesul persoanelor de vâr sta a
III-a în stațiunile cu factori de cură, în acest mod asigurând și o bună utilizare a ofertei
balneoturistice.
Materialele de informare și promovare turistică atât tipărite cât și destinate
informării prin mijloace audiovizuale, acțiunile de recl amă, publicitate și promovare a

43 Stănciulescu Gabriela, Managementul operațiunilor de turism, Editura All Beck, București, 2002, pa g. 29
44 *** H.G.R. nr.495/2000, Programul de guvernare pe perioada 2001 – 2004, Monitorul Oficial nr.291 din
2000

46

ofertei turistice, dar și participarea la târguri internaționale, au cunoscut un succes în ceea
ce privește informarea, turoperatorii de renume, revenind pe piața turistică a României cu
perspective excepționale în vederea c reșterii numărului de turiști.
O bună promovare a ofertei românești de turism balnear împreună cu factori
naturali de cură atât de valoroși, fac din țara noastră o destinație din ce în ce mai solicitată
de turiștii străini, în special datorită prețul sejur ului balnear care este foarte accesibil pentru
aceștia.
În ceea ce privește sectorul investițiilor, datorită faptului că turismul este un
domeniu al sectorului privat, din acest sector va proveni și ponderea cea mai mare a
investițiilor. Statului îi revi ne, însă, rolul de a coordonara prin utilizarea mecanismelor și
pârghiilor specifice economiei de piață pentru stimularea investițiilor. Rolul statului este
major în asigurarea infrastructurii generale de calitate prin realizarea de investiții ce
privesc m odernizarea acesteia.
Toate aceste acțiuni propun integrarea în standardele europene a calității produsului
balnear, în condițiile creșterii cererilor internaționale pentru turismul balnear, acestea dând
posibilitatea exploatării intense a potențialulu i balnear al României în folosul unui cât mai
mare număr de turiști români și străini.
Definirea strategiilor adecvate turismului balnear din România, trebuie să pornească
de la o bună cunoaștere a potențialului turistic balnear, a gradului actual de valor ificare, dar
și a conjucturii economice, sociale și politice care influențează evoluția turismului
românesc atât în mod general cât și a celui balnear în particular. Managementului strategic
îi este specifică analiza mediului extern, pe de o parte, pentru a anticipa și identifica
schimbările din cadrul acestuia și a situației interne, pe de altă parte, pentru a evalua
capacitatea ei de a face față cu succes schimbărilor45.
I.4.2. Surse de finanțare pentru dezvoltarea sectorului balnear
Pentru perioada 2014 – 2020, industria turistică în ansamblu, în general și turismul
balnear în particular, beneficiează de diverse resurse financiare. Printre cele mai
importante sunt amintite Fondurile Structurale și de Investiții Europene puse la dispoziția
României prin Pro gramele Operaționale Na ționale. Diversitatea și numărul obiectivelor

45 Russu C., Management strategic, Ed. All Beck, București, 1999

47

specifice care sunt adaptate finanțării sectorului turistic impune o abordare integrată a
acestora de către sectorul balnear. Această abordare integrată presupune utilizarea
complexă a ma i multor surse de finanțare în cadrul fiecărui proiect care vizează
transformări profunde în diverse domenii ale sectorului balnear din România: resurse
umane, echipament, infrastructuri, etc.
1. Programul Operațional Regional (POR)
Planurile de Dezvoltare Regională au identificat dezvoltarea turismului ca o
prioritate de dezvoltare pe baza potențialului turistic existent în toate regiunile. Acest
potențial „justifică sprijinirea dezvoltării economice prin turism, materializat în dezvoltarea
infrastructurii zonelor turistice, valorificarea patrimoniului natural, istoric și cultural,
precum și includerea acestora în circuitul turistic și promovarea lor în scopul atragerii
turiștilor.
Având în vedere gradul actual de uzură al infrastructurii turistice balenear e, prezentul
obiectiv specific prezintă un interes major pentru actorii din sectorul turismului termal.
Acesta își propune să crească gradul de ocupare al forței de muncă prin investiții în
infrastructura turistică de bază, făcând referire directă la stați uniile balneare, climatice și
balneoclimatice.
Acest obiectiv vizează investiții clare în cadrul stațiuniilor balneare, climatice și
balneoclimatice precum :
– dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear (infrastructură rutieră, rețele de
captare și transport, parcuri balneare, modernizare și creare baze de tratament)
– crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente
– amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea/
modernizarea inf rastructurilor conexe de utilitate publică;
– dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor
turistice ;”46
2. Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2020
Având în vedere că multe izvoare termale și mi nerale sunt situate în zonele rurale și
necesită investiții urgente în modernizarea sau crearea infrastructurilor și echipamentelor

46 Reactualizare Master Plan pentru dezvoltarea turismului balnear , Autoritat ea Național ă pentru Turism

48

necesare utilizării lor în produsele de turism balnear, PNDR poate reprezenta o sursă
importantă pentru finanțarea acțiunilo r de dezvoltare a sectorului balnear.
3. Program Operațional Capital Uman
„Programul Operațional Capital Uman are o relevanța crescută pentru dezvoltarea
sectorului balnear prin obiectivele și măsurile asociate care finanțează programele de
educație și form are profesională care să asigure adaptarea competențelor resurselor umane
la cererile pieței, creșterea capacității managerilor de a dezvolta competitivitatea propriilor
firme prin dezvoltarea abilitaților și competențelor propriilor angajati și dezvoltare a
sistemului de educație profesională și vocațională care să furnizeze abilitațile menționate.
Nevoia de formare profesională rămane esențială pentru creșterea competitivității
acestui sector. Astfel, prin finanțarea unor proiecte de formare a personalului de diferite
tipuri implicat în sectorul balnear s e contribuie la creșterea competitivității acestuia.”47
4. CBC România – Ungaria 2014 -2020
Cadrul natural împreună cu istoria comună au creionat un potențial turistic ridicat în
zona transfrontalieră România – Ungaria. În ceea ce privește potențialul turismului balnear,
acesta este foarte important, mai ales având în vedere „tradiția și poziționarea pe piață a
Ungariei și României în ceea ce privește turismul de wellness și SPA, precum și existenta
unor stațiun i istorice precum B ăile Felix și 1 Mai, dezvoltarea unor produse turistice
balneare comune va permite obținerea de beneficii socio -economice superioare din acest
sector de activitate de ambele parți ale frontierei.
Investițiile în renovarea sau dezvoltarea de noi centre de tratament balnear cu produse
și proceduri gândite astfel încât să raspundă în mod corect problemelor de sănătate de la
nivel transfrontalier pot contribui în mod eficace la atingerea obiectivului de îmbuntățire a
serviciilor de îngrijire a sănătații pe care îl propune programul de cooperare
transfrontalier ă.”48
5. Romania -Serbia IPA CBC Programme 2014 – 2020
Prin caracteristicile reliefului împreună cu fauna prezentă, zona transfrontalieră
dintre România și Serbia, deține vaste resurse turist ice, deseori insuficient exploatate sau

47 Ibidem
48 Ibidem

49

slab promovate. Potențialul resurselor turistice transfrontaliere este unul foarte ridicat,
beneficiind de o notorietate ridicată și destinații turistice și balneoturistice consacrate. În
acest caz, utilizarea fondur ilor transfrontaliere pentru finanțarea unor produse balneare
comune va putea înt ări competitivitatea și poziția pe pia ță a produselor balneare oferite de
stațiunile din România, dintre care unele au un caracter istoric marcat precum Băile
Herculane.
6. Rom ania-Bulgaria Cross Border Programme 2014 -2020
Zona transfrontalieră România -Bulgaria se caracterizează printr -un patrimoniu
natural și cultural bogat, care este „supus unei varietăți de presiuni și conflicte de uzură (de
la industrie, agricultură intensiv ă, schimbări climatice, transport, precum și fluxuri de
turism prost gestionate). Având în vedere dificultățile socioeconomice ale zonei
transfrontaliere, presiunile par pregătite să continue dacă nu sunt identificate, implementate
și promovate noi modalit ăți de utilizare durabile, totuși viabile din punct de vedere
economic ale acestui patrimoniu. Având în vedere geografia, structura ecologică a zonei
transfrontaliere (structurată în jurul litoralului Mării Negre și coridorului Dunării – un
coridor natura l important care leagă cele două părți naționale) și evoluția etnografică și
istorică comună a celor două națiuni, valoarea adăugată în tratarea chestiunii protejării și
utilizării patrimoniului natural și istoric în zona transfrontalieră pare evidentă.
Dezvoltarea turismului balnear în zona transfrontalieră va contribui la generarea
unor beneficii durabile pentru comunitățiile locale, va asigura o diversificare a surselor de
venit pentru actorii locali și va oferi premisele necesare creării unui sector eco nomic viabil
și sustenabil .”49

PARTEA a II a Stațiunea balneoclimaterică Băile Olănești
Capitolul 5. Localizarea și istoricul stațiunii Băile Olănești
II.5.1 Așezarea geograficǎ și căile de acces
Orașul Băile Olănești , situat în partea central –sudică a Ro mâniei, identificat în
cadrul Subcarpaților Vâlcii care reprizintă o subunitate de relief principală a Subcarpaților
Getici, este situat într -un culoar depresionar dispus de la Vest către Est, la contactul dintre

49 Ibidem

50

unitatea montană carpatică și anume munții Căpățânii la nord și culmile prelungi
subcarpatice de la sud și anume dealurile Govorei50. Centrul teritoriului este intersectat de
paralela 45ș 10´ latitudine nordică și de meridianul de 24ș 16´ longitudine estică.
Altitudinea la care se desfășoară suprafa ța construită a orașului este de 430 – 475 m, fiind
extinsă pe terasele și versanții pârâului Olănești.
În ceea ce privește profilul administrativ și localizarea localității, în Anexa 2, figura
1 este prezentată poziția și localitățile vecine ale orașul B ăile Olănești și anume:
Brezoi(Nord -Est), Călimănești(Est), Vlădești(Sud -Est), comuna Păușești -Măglași(Sud),
comunele Stoenești și Bărbătești(Sud -Vest), localitatea Costești(Vest) și comuna
Mălaia(Nord).
Orașul deține în administrare 8 localită ți componente și anume : Livadia (reședința),
Olănești, Cheia, Comanca, Pietriș, Mosoroasa, Tisa și Gurguiata. Acesta ocupă în total o
suprafață de 16 834 hectare. Stațiunea Băile Olănești este situată în jumătatea nordică a
județului Vâlcea pe valea râului Tisa (cunoscută sub denumirea de râul Olănești), fiind un
afluent al Oltului, dispusă față de Râmnicu Vâlcea la o distanță de 18 km și la o altitudine
de 450 m, suprapusă unei zone colinare acoperită cu păduri de foioase. Spre partea de nord
și vest, acea sta este închisă de către crestele predominant calcaroase ale masivului
Capățânei și anume : Candoaia (1494 m), Stogul (1494m), Căprăreasa (1799 m),
Vânturarița (1873 m) și Gera (1885m).
În ceea ce priveste căile de acces, distanțele principalelor orașe față de stațiune
sunt: de la Râmnicu Vâlcea de 18 km, de la București se parcurge o distanță de 188 km, de
la Sibiu o distanță de 107 km, iar de la Pitești până la Băile Olănesti o distanță de 65 km.
Principalele căi de acces sunt prezentate în Anexa 2, figura 2 unde sunt evidențiate
atât rutele căilor rutiere cât și cele feroviale care asigură accesul către stațiunea Băile
Olănești.
Accesul rutier în stațiunea Băile Olănești se poate efectua pe ermătoarele rute:
 București – Râmnicu Vâlcea p e E 7, Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A;
 Sibiu – Râmnicu Vâlcea pe E 7, Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A;
 Drobeta – Turnu Severin – Motru – Târgu Jiu – Horezu – Râmnicu Vâlcea pe DN 67,
Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A;

50 Pascu I on Mihai , România. Ghid autoturistic” ,Editura C.N.I Coresi, București, 2003

51

 Câmpulun g – Curtea de Argeș – Râmnicu Vâlcea pe DN 73C, Râmnicu Vâlcea –
Băile Olănești pe DN 64A ;
 Caracal – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea pe DN 64, Rm.Vâlcea – Băile Olănești pe
DN 64A ;
 Craiova – Găneasa pe DN 65, Găneasa – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea pe DN 64,
Râmnic u Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A ;51
În cadrul localității, transportul în comun este asigurat de societăți cu profil privat.
Circulația pietonală se desfășoară cu dificultate ca urmare a lipsei trotuarelor pe toate
străzile din localitate.
În ceea c e privește circulația feroviară, cea mai apropiată stație C.F.R. se află în
Râmnicu Vâlcea ( Calea ferată Piatra Olt – Rm. Vâlcea – Sibiu ) situată la aproximativ 18
km de localitate.

II.5.2 Istoricul stațiunii
Potrivit legendelor, apele m inerale binefăcătoare de la Băile Olănești au fost
cunoscute încă din cele mai vechi timpuri, scrierile romanilor atestând că au rămas niște
ziduri vechi din piatră lângă izvoare, pe malurile râului Olănești. Ruinele menționate ar fi
fost urmele unor băi c onstruite de căpitanii legiunilor romane, numiți „brani”, de la care se
presupune că a rămas numele de Brănesc, purtat astăzi de unii localnici.
Se presupune că denumirea localității Olănești s -a datorat unor preocupări ale
romanilor de a prepara olane (t ub cilindric din argilă arsă, cu o mufă de îmbinare la capăt,
folosit la construirea canalelor de scurgere a fluidelor), care serveau la construirea de
apeducte pentru apele minerale din perimetrul stațiunii.
Se consideră că secolul al XVIII -lea reprezintă perioada descoperirii sau
redescoperirii izvoarelor minerale din Olănești și folosirea acestora, urmând ca în secolul
ce urmează, respectiv secolul al XIX -lea să se pună bazele științifice ale exploatării
efectundu -se analize chimice și cercetări balneolo gice asupra izvoarelor minerale
identifica te, captate inițial rudimentar, apoi în sisteme bine gândite.
Având în vedere situarea localității, retrasă față de drumurile principale, a
condițiilor naturale marcate de prezența pădurilor seculare ce o înconjoa ră, Băile Olănești a

51 https://www.olanesti -romania.ro/articol/ro/ Cai-de-acces (accesat la data 25.11.2017 , ora 14:14)

52

fost unul dintre locurile de refugiu în care populația din împrejurimi se aduna în vreme de
restriște. În 1821, după izbucnirea revoluției lui Tudor Vladimirescu, la Olănești s -a retras
un mare număr de boieri. Aceștia au aflat, astfel , despre apele „miraculoase” și au început
să răspândească vestea efectului lor tămăduitor în diferite boli52. Odată cu răspândirea
veștii, majoritatea medicilor au aflat despre faima surselor hidrominerale din acestă zonă și
încep documentarea de specialit ate. Tratamentul cu apele minerale devine din acest
moment un remediu pentru vindecarea unor suferinzi .53
În perioada mai -iunie 1882,vizitarea stațiunii Băile Olănești de către doctorul Carol
Davila – organizatorul serviciului sanitar și învățământului med ical superior din țara
noastră – însoțit fiind de elevi ai școlii de medicină din București, s -a concretizat prin
„studierea acestor ape și prin pregătirea viitorilor medici în spiritul folosirii factorilor
naturali existenți în țară ”54.
În anul 1895, Val ea Olăneștiului a fost supusă unor grele încercări, datorate ploilor
abundente manifestate, inundațiilor și viiturilor care au presupus blocarea activității
balneare pentru aproape un deceniu. Neașteptata declanșare a naturii a afectat regimul
izvoarelor, distrugând construcțiile și o parte din stabilimentele balneare, determinând o
întrerupere a curelor balneare. Interesul privind refacerea stațiunii și remedierea pagubelor
a impulsionat specialiștii, care prin eforturile însemnate au reușit, treptat, să redreseze
întreaga activitate turistică.
Readucerea stațiunii în pragul de funcționare se datorează reamenajării a 30 de
surse minerale, pe baza lucrărilor hidrochimice efectuate, în 1897, de către doctorul Ștefan
Minovici și în 1902 de către doctorul Gri gore Pfeiffer, acțiune care corespunde și cu
numerotarea izvoarelor pentru prima oară. După doi ani, edilii localitații consideră
necesară construirea unui hotel, în apropierea izvoarelor, având o capacitate de 40 de
camere și cu un nivel de confort superi or celui anterior construit; de asemenea se
construiește o cafenea și un pavilion de băi.
Urmărind șirul evenimentelor, este important de reținut că, în 1918, proprietarii
Olăneștiului, dr. Ioan Puțurianu și Dumitru Bădescu se confruntă criză financiară, f apt care

52 Catrina Sergiu -Costel, Catrina Veronica, „Băile Olănești”, Casa Editorială pentru turism și cultură
Albeona, București , 1992
53 Dumitrescu M. Cornel, Dialog despre apele minerale, Editura Albatros, Buc urești, 1984
54 Catrina Sergiu -Costel, C atrina Veronica, op. citată

53

duce la vânzarea stațiunii Bancii Marmorosch -Blanck și Bancii de Scont a României,
fiecare prelundu -și partea pe care au cumpărat -o. În anul 1925, acestea menționate anterior
reușesc să formeze o societate de acțiuni numită Olănești S.A. care dec lanșează o
modernizare a stațiunii.
Stațiunea Olănești cunoaște o nouă înflorire prin construirea numeroaselor vile, pe
care edilii balneotehniști le plasează în zone de microclimat favorabile, la care se adaugă și
preocuparea specialiștilor pentru efectua rea studiilor în legătură cu aspectele chimice și
clinice ale apelor minerale. Începând cu anul 1927 stațiunea este asigurată din punct de
vedere igienico -sanitar prin delimitarea unui perimetru de protecție, în interiorul căruia
sunt dispuse toate sursel e hidrominerale din Olănești .55
Rezultatele terapeutice deosebite obținute în urma curelor balneare de Olănești s -au
făcut recunoscute, iar numărul pacienților care vizitează și valorifică această stațiune a
început să crească spectaculos în decursul anilor .
În cursul anilor 1933 -1934 societatea Olănești S.A. alături de Societatea de
Hidrologie medicală inițiază activitatea de îmbuteliere a apelor de la sursele 3, 5, 10, 14 și
24. Circa 600 de sticle pe zi erau transportate către București urmând a fi expus e la vânzare
într-o amenajare specială din Parcul Cișmigiu. Această acțiune a influențat pozitiv
dezvoltarea apreciabilă a stațiunii .56
Începând cu anul 1937, stațiunea Olănești își desfășoară activitatea balnear -turistică
sub conducerea Comitetului Oficiul ui Local de Cură și Turism, ai căror membrii erau
reprezentați de primarul comunei, inginerul silvic, doctorul dispensarului local și câțiva
oameni ai comerțului. Acest comitet se ocupa de asigurarea bunului mers al stațiunii, de
problemele igienico -sanita re din zona izvoarelor, a hotelurilor și restaurantelor, de
propaganda turistică a localității, de întreținerea parcurilor, a plajei, a terenurilor de tenis și
volei, de marcarea de drumuri turistice, precum și de planul de sistematizare a localității.
În anul 1950, Băile Olănești a fost inaugurat oraș, iar începând cu anul 1953
activitatea turistică devine permanentă în stațiune, aceasta căpătând recunoașterea
cuvenită. În anul 1954, stațiunea Băile Olănești își lărgește teritoriul odată cu alipirea
perim etrului respectiv cu cel al cătunelor Vulpoiești și Iepurești.

55 Dumitrescu M. Cornel, op. citată
56 Catrina Sergiu -Costel, C atrina Veronica , op. citată

54

Perspectiva dezvoltării stațiunii a fost cuprinsă în planul de sistematizare a
localității în perioada 1981 -1990, care prevedea construirea de noi spații de cazare și
tratament, care vor asig ura creșterea potențialului balneoturistic în zona captărilor
respective.
În prezent, în stațiunea Băile Olănești sunt prezente numeroase instalații de cură
pentru băile minerale calde, instalații de hidroterapie și săli de cultură fizică medicală
(kineto terapie).

Capitolul 6. Potențialul turistic actual din stațiune a Băile Olănești
În ceea ce privește, potențialul turistic al unui teritoriu dat, acesta reprezintă
ansamblul resurselor naturale, economice și cultural -istorice, care datorită posibilităților de

55

valorificare turistică, au parte o anumită funcționalitate pentru turism și deci constituie
premisele dezvoltării activității de turism. Datorită varietății resurselor turistice și al
specificul acestora are loc delimitarea a două categ orii de potențial turistic, prezente și în
zona stațiunii Băile Olănești, și anume natural și antropic.
Arealul stațiunii Băile Olănești beneficiază de un potențial turistic bogat și variat
permițand dezvoltarea unor forme multiple de turism cum ar fi cel balnear, montan și chiar
turismul verde.
II.6.1 Potențialul turistic natural
Potențialul turistic natural de care beneficiază Băile Olănești derivă din prezența
mai multor factori, care se îmbină și influențează activitatea turistică de aici. Acești facto ri
sunt: relieful, condițiile climatice, hidrologice, vegetația și fauna, cât și modificările
acestora ca urmare a intervenției omului .
II. 6.1.1 Potențialul turistic al reliefului
Din punct de vedere geologic, majoritatea arealul localității Olănești se încadrează
domeniului subcarpatic, care devine încă din Paleogen domeniul de avanfosă, acumulând
depozitele de molasă, acest lucru fiind reprezentat în cadrul Anexei 2, figura 3 unde alături
de harta geologică a arealului stațiunii Băile Olănești sunt m entionate perioadele geologice
care și -au pus amprenta asupra reliefului zonei studiate.
În structura actuală acest domeniu se suprapune peste unitatea de relief cunoscută
drept Depresiunea Getică. Aceasta se întinde din est, de la Valea Târgului, până la Dunăre
iar spre sud ia contact cu Platforma Valahă, în lungul faliei pericarpatice.
Mișcările stirice vechi și noi și -au facut simțită prezența și în aranjamentul
structural al molasei getice, însă efectele majore se datorează tectogenezei moldavice.
Structura cutată este remarcată între Olt și Olteț, în structura anticlinală Govora – Slătioara.
În ax se dezvoltă depozitele conglomeratice burdigaliene, structura având o extensiune pe
direcția Est -Vest, pe mai mulți kilometri .57
Existența rezervelor geologi ce remarcabile asigură pe o perioadă considerabilă de
timp stabilitatea produsului turistic pe piața produselor turistice balneare. Pe teritoriul
stațiunii Olănești s -au evidențiat prin foraj ape termale aflate în conservare, ceea ce face

57 Mutihac V., Structura geologică a teritoriului României, Ed. Tehnică, București, 1990

56

posibil extindere a tratamentelor balneare în cura externă sau folosirea lor penru activități
de agrement cum ar fi piscinele în aer liber.
În cadrul localității Băile Olănești, relieful dispune de o mare varietate de trăsături
morfologice datorate în primul rând încadrării acesteia atât în spațiul unității montane a
Munților Căpățânii cât și în spațiul Subcarpaților interni ai Vâlcii. Complexitatea de care
dă dovadă reliefului s -a edificat și prin contribuția culoarului Oltului, veritabila axă
tectonică și geografică. Acest e trăsături sunt evidențiate în cadrul Anexei 2, în figura 5
unde este ilustrată harta reliefului major în zona stațiunii Băile Olănești.
Caracterul morfologic este dat de asocierea fragmentării în culmi relativ înguste și
paralele cu șiruri de depresiuni și șei joase, condiționate tectonic și mai ales litologic.
Dealurile subcarpatice din vecinătatea localității Băile Olănești sunt mai semețe și mai
puțin domoale decât Dealurile Gorjului, oferind imaginea unui relief bogat în forme de
eroziune, dar și înc adrat unor sectoare cu particularități determinate de caracterele
structurii cutate dominante. Eroziunea activă în conglomerate (burdigaliene, mai slab
cimentate), generează torenți agresivi aferenți văilor Sâmnicului, Olăneștiului, Cheii sau
Muiereștii, a vând versanți abrupți și cu albii pardosite cu aluviuni grosiere.58
Prima unitate majoră de relief în cadrul căreia se regasește localitatea Băile Olănești
este reprezentată de dealurile subcarpatice tipice, care se înalță la altitudini peste 70 0m
(Dealul Manga, Dealul Purcărețu, Dealul Bunești) fiindu -le caracteristice orientarea
perpendiculară pe munte și gradul mare de împădurire. Acestea s -au dezvoltat pe depozite
miocene, puternic fragmentate în funcție de rezistența rocilor dar și de influe nța bazei de
eroziune mai coborâtă a văii Oltului. La acestea particularitați se adaugă și influența
subsidenței locale de la Râmnicu Vâlcea către care se direcționează valea râului Olănești.
În cadrul acestui labirint peisajul este unul tipic subcarpatic cu așezări mici, dezvoltate
predominand în văi sau înșeuări, având întinse spații împădurite și terenuri utilizate pentru
pășuni, fânețe și livezi. În scopul susținerii celor menționate mai sus, în cadrul Anexei 3,
figura 6 este ilustrat ă harta reliefului subcarpa ților Vâlcii în arealul localitații Băile
Olănești alături de caracteristicile și formele de relief dezvoltate în cadrul acesteia.
Cea de -a doua unitate majoră de relief care ocupă o mare parte din teritoriul
localității Băile Olănești este reprez entată de Munții Căpățânii, care prezintă o culme bine
individualizată, prelungită, lipsită de șei adânci, făcând parte din grupa montană a
Parângului din Carpații Meridionali. Această culme, orientată de la Vest la Est, constituie

58 Velcea V.,Geografia Carpaților și Subcarpaților Românești, EDP, București, 1982

57

una dintre cele cinci di viziuni ale munților cuprinși între Olt, Jiu și Strei, și anume: Parâng
(cel mai înalt), Șureanu, Cibin și Lotru.
Înălțimea maximă a masivului se atinge în vârful Nedeia (2130 m), situat în zona de
Vest a culmii principale. Vârfurile Căpățâna -Balota (2113 m) și Ursu (2124 m) marchează,
cu acoperișurile lor golașe, zona centrală înaltă a culmii principale. Creasta principală a
Munților Căpățânii este alcătuită preponderent din șisturi cristaline, având o dispunere Est –
Vest, prezentând creste secundare înspr e Nord și Sud. Excepția la aceast ă particularitate
este reprezentată de două masive calcaroase, alături de crestele sale principale, și anume
Masivul Târnovu în partea de Nord -Est și Masivul Buila -Vânturarița în partea de Sud -Est.
Masivul Buila -Vânturarița se întinde de la Vest de Cheile Bistriței și până la Est de
Cheile Olăneștilor (Folea), iar legătura cu Munții Căpățânii se realizează prin Plaiule
Netedu, Lespezi și Plaiul Hădărău.
Aspectele evidențiate ale reliefului constituie importante e lemente de natură și
prezintă o relație strânsă cu potențialul turistic balnear al stațiunii Băile Olănești.

II.6.1.2 Potențialul turistic al factorilor climatici
În regiunea în care este situată stațiunea Băile Olănești se identifică un clima t blând,
temperat -moderat de trecere de la continental la submediteranean, cu veri răcoroase și ierni
blânde. Se remarcă diferențierea climatului pe cuprinsul suprafeței localității, datorată
unităților majore de relief respectiv, Subcarpații Vâlcii și Mun ții Căpățânii.
În ceea ce privește spațiul subcarpatic, temperatura medie variează în jurul valorii
de 100C. Vânturile sunt rare, stațiunea fiind situată într -o zonă de adăpost, regimul
precipitațiilor fiind moderat de aproximativ 800 mm/an. În aerul din z onă se identifică o
cantitate redusă de polenuri alergogene, caracteristică favorizantă pentru persoanele care
suferă de afecțiuni respiratorii superioare, ori afecțiuni cu stări de surmenaj sau debilitate.
Conform datelor înregistrate în Atlasul Climatol ogic al României, valorile specifice
climei din zona localității Băile Olănești sunt următoarele :
Temperatura variază între -1°C iarna și 21°C vara, cu valorile medii lunare
prezentate în cadrul Anexei 2, figura 1 3. Amplitudinea termică medie de 220 C în timpul
anului împreună cu temperaturile medii lunare care prezintă valori moderate, condiționează
evitarea caniculei în timpul verii și posibilă lipsă a înghețului în timpul iernii. De
asemenea, aceste temperaturi sunt favorabile mai ales persoanelor vârs tnice care vizitează

58

stațiunea în scopuri de recreere și odihnă necesitând un tratament aparte fiind de asemenea ,
persoane sensibile la acțiunea agenților naturali.
Radiația solară reprezintă sursa energetică primară a dezvoltării proceselor
geofizice și b iologice. Radiația globală a zonei studiate este apreciată între 110 și 122
kcal/cm2, iar durata de strălucire a Soarelui variează între 2100 – 2200 ore în această
regiune subcarpatică. Între aceste valori radiația globală se modifică în raport cu
particul aritățile morfologice, gradul de înclinare a versanților și gradul de fragmentare a
reliefului.
Umiditatea relativă masurată la orele 14 prezintă urmatoarele valori procentuale :
iarna 35 -45%, primăvara 10 -15%, vara 5 -10% și toamna 20 -21%. Se poate observă că
valoarea umiditații este mai scăzută în lunile de vară.
Presiunea atmosferică medie anuală masurată în stațiunea Băile Olănești este de
732,5 mm.Hg. fiind caracteristică localităților cu climat continental.
Precipitațiile anuale se însc riu în media de 750 -800 mm, iar valorile medii lunare
variează după cum se observă și în figura 14 prezentată în Anexa 2. Cantitățile cele mai
mari de precipitații cad la sfârșitul primăverii începând cu luna mai continuând să se
manifeste până în luna iul ie, fapt ce determină o perioad ă oarecum restrictivă din punct de
vedere turistic, respectiv al vizitării stațiunii.
Vântul se află în strânsă legătură cu așezarea geografică unde predomină zilele
fără vânt. Numărul acestora pe tot timpul anului este de 1 92, revenind cu o medie de 11 -20
zile fără vânt în fiecare lună.
Nebulozitatea este dată de durata de strălucire a soarelui, ce atinge o valoare
anuală de 1800 ore, valoare apropiată de cea a litoralului Mării Negre.
Ceața apare destul de rar, numărul me diu al zilelor cu ceață anual este de 11, iar
zilele cu fenomene electrice se rezumă la 2 -3/an.
Reprezentativă pentru spațiul montan al teritoriului orașului Băile Olănești este
etajarea climatică pe verticală ce urmează treptele altitudinale, c u diferențe și chiar
inversiuni de climat de la un versant la altul .
Etajul fagului caracterizat prin precipitații cuprinse între 600 și 900 mm/an,
ajungându -se chiar la 1000 mm/an, cu o umiditate cuprinsă între 68 și 70 % și temperaturi
medii anuale cupri nse între 6 și 90C.

59

Etajul molidului caracterizat prin precipitații cuprinse între 700 și 900 mm/an,
umiditatea variează între 67 și 70 % (scade odată cu creșterea altitudinii), iar temperaturile
medii anuale sunt cuprinse între 2 și 50C , manifestându -se vânturile cu direcția NV -SE.
Etajul subalpin caracterizat prin precipitații de 900 mm/an, cu temperaturi medii
anuale cuprinse între 1 și 20C, întâlnindu -se o perioadă lungă în care zăpada rămâne
netopită și o perioadă scurtă de vegetație a plantelor.
Influența adusă de clima blânde din Oltenia se răsfrânge simțitor asupra versanților
sudici ai Munților Căpățâni. Se înregistrează o diferență evidentă între climatul versanților
cu expunere Sud -Estică și cei cu expunere Nord -Vestică.
În cazul versanților cu expunere Sud -Estică, se întalnește o climă mai blândă, cu
caracteristici submediteraneene determinată de insolația puternică și înmagazinarea
căldurii de către calcar, la altitudini mai mari de 1000 m întâlnindu -se frecvent temperaturi
cu valori mai r idicate decât în zonele mult mai coborâte altitudinal, iar vegetația
dezvoltându -se mult mai rapid pe acești versanți. La polul opus, în cazul versanților expuși
în partea nord -vestică se identifică temperaturi considerabil mai scăzute, zăpada se
regăsește până vară, iar speciile climei reci urcă la nivelul crestei, înregistrându -se frecvent
inversiuni ale etajelor de vegetație.
Principalii factori contribuitori la conturarea cadrului climatic din perimetrul
stațiunii studiate sunt poziția geografică, alti tudinea, modul de dispunere al reliefului și
dispunerea culoarelor de vale. Se pot distinge două tipuri de topoclimate naturale, unul pe
valea râului Olănești și altul pe versanții din jurul localității. Topoclimatul reprezentat de
valea râului Olănești di spune de caracteristici diferite în perimetrul stațiunii și în zona
izvoarelor. Topoclimatul de versanți, prezintă o turbulență mai accentuată a aerului,
împreună cu o încălzire diferențiată în funcție de expunerea față de soare și un volum mai
mare de pre cipitații.
Cercetările efectuate de către Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și
Recuperare Medicală din București cu privire la influența climatului din Băile Olănești
asupra organismului în perioada 1966 -1975 au fost realizate prin metoda i ndicilor
biostresurilor climatice: cutanat, pulmonar și global. În realizarea cercetării au fost utilizate
valorile medii nocturne și diurne (ora 1 și ora 13) ale temperaturii medii a aerului, ale
vitezei vântului și tensiunii vaporilor de apă din atmosfer ă. În urma cercetărilor efectuate s –
a constatat că biostresurile climatice cutanat, pulmonar și global în arealul studiat prezintă
valori mici, fapt ceea ce demonstrează că bioclimatul stațiunii este mai puțin solicitant

60

asupra organismului, fiind un biocl imat favorabil în tot cursul anului (în mod deosebit în
lunile aprilie -mai și septembrie -octombrie), atât sub aspect cutanat cât și respirator .59

II.6.1.3 Potențialul turistic al rețelei hidrografice
În cadrul arealului localității Băile Olănești, rețeaua hidrografică principală este
bine dezvoltată, întreaga zona fiind străbătută de o adevărată rețea de ape dintre care sunt
evidențiate :
Râul Olănești este afluentul de dreapta al Oltului, având izvoarele în Munții
Căpățânii (sub Vârful Gera) și adună apele de pe versantul estic al Muntelui Stogu, sapând
un sector de chei, scurte dar spectaculoase în bara de calcare care se prelungește până în
versantul estic al acestora. Râul Olănești reprezintă principala axă hidrologică din aria
drepresionară a Băilor Olăn ești, colectând o bogată rețea hidrografică de pe o suprafața de
231 km². Principalii afluenți ai acestuia sunt Cheia (24 km), Tisa, Valea Adâncă, Valea
Răditei, Comanca, Răpuroasa, Valea Ursului și alții .60
Râul Bistrița este un afluent al Oltului, care izvorăște din Munții Căpățânii și s -a
format prin unirea a două pâraie principale: Gurgui din Vest, cu izvoarele în Curmătura
Rodeanu și Cuca din Est, cu izvoarele în Curmătura Zănoaga. Râul Bistrița străbate bara
calcaroasă a masivului și sapă chei în ext remitatea sud -vestică a acesteia, adunând apele
din Munții Bulzu și La Clae .
Costești reprezintă afluentul de stânga al Bistriței, care se varsă la sud de Comuna
Costești, cu izvoare tot în Munții Căpățânii (Curmătura Lespezi), în cadrul căria se adună
apele de pe versanții nord -vestici ai masivului (sectorul până la Plaiul Lespezi) .
Avantajul structurii geologice a bazinului Olănești este reprezentat de infiltrațiile în
sol, acestea favorizând crearea unei pânze freatice permanentă chiar în timp de secetă.
Apele provenite din precipitații se infiltrează prin straturile de roci, se mineralizează și în
urma amestecului cu apele mineralizate din adâncuri ies la suprafață sub formă de izvoare,
în număr de 30, care sunt folosite în tratamentul balnear.
Prezența clorului, sodiului, iodului, bromului, a sulfaților în cantități mici, a
acidului boric și amoniului sunt caracteristicile principale ale apelor minerale din Băile

59 Catrina Sergiu -Costel, Catrina Veronica, „Băile Olănești”, Casa Editorială pentru turism și cultură
Albeona, București, 1992
60 Glăvan V., Turismul în România , Editura Economică, Buc urești, 2000

61

Olănești, fiind încadrate în categoria apelor de zăcământ. Debitele izvoarelor în care
predomină apele de adâncime sunt slab influențate de regimul precipitațiilor fiind
determinate de cantitatea de gaze ce antrenează spre emergență.
Din punct de vedere al localizării și concentrării loc, cele mai importante izvoare se
regăsesc în următoarele s ectoare, reprezentate și în figura 7 din Anexa 2.
 Pe Valea Tisei, izvoarele minerale captate cu nr. 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15,
16 și izvoarele minerale necaptate nr. 6, 17, 18 .
 Pe Valea Olănești regăsim izvoarele minerale captate nr. 1, 2, 3, 3bis, 4, 5, 19,
24, 27, 30 și izvoarele minerale necaptate nr. 20, 25, 26, 29, 31 .
 Pe Valea Răpuroasă , izvoarele minerale necaptate nr. 21, 22, 23 .

II.6.1.4 Potențialul turistic biogeografic
În cadrul depresiunii Băile Olănești se identifică o floră și faună central -europeană,
reprezentată prin păduri de foioase cu faună specifică, păduri care coboară din vârful
muntelui până în ținuturile deluroase, dând culoare și consistență peisajului. Vegetația
ornamentală din arealul localității a constitu it o preocupare permanentă a specialiștilor,
care au studiat de -a lungul anilor particularitățile acesteia, printre ei remarcându -se și
cercetătorul local, profesorul doctor Traian Rădoi.
Vegetația bazinului Olănești este încadrată în etajele subalpin și boreal identificat
în spațiul Munților Căpățânii și cel nemoral localizat în domeniul subcarpatic și la
contactul cu muntele.
Etajul subalpin este reprezentat de speciile sale predominante și anume prin
jneapăn, ienupăr, afin, bujor de munte, ierburi per ene etc. Etajul boreal este dominat de
păduri de molid, fag, brad, aninul verde și aninul alb, iar etajul nemoral se regăsește de la
limita inferioară a pădurilor boreale și cuprinde fagul, paltinul, ulmul de munte, frasinul,
mesteacănul etc.
Dealurile su bcarpatice care înconjoară stațiunea Băile Olănești sunt acoperite cu
păduri de stejar, de goruno -făgete și de făgete. De asemenea, pe fața sudică apar stejăretele,
pe culmi goruno -făgetele, iar pe versanții nordici, mai reci, făgetele și pădurile de amest ec.
Pădurile de goruno -făgete prezintă o răspândire semnificativă, regăsindu -se în
special pe culmile dealurilor. Prin urmare, pe lângă speciile dominante – gorun (Quercus
robur) și fag (Fagus silvatica) – apar și altele precum carpenul (Carpi nus betulus), teiul

62

(Tilia cordata și Tilia platiphyllos), jugastrul (Acer campestre), frasinul (Frasinus
excelsior), mojdreanul (Frasinus ornus), ulmul (Ulmus carpinifolia).
Etajul arbustiv este compus din alun (Coryllus avellana), lemn câinesc (Ligustru m
vulgare), corn (Cornus mas), sânger (Sambucus nigra) și clocotiș (Staphzellea pinnata).
Apare și iedera (Nedera helix) ca plantă agățătoare.
Etajul ierbaceu este divers din punctul de vedere al bogăției de specii, fiind format
din: merișor și afin (Vac cinium vitis – idaea și Vaccinium myrtillus), iarbă neagră (Calluna
vulgaris). mușchi (Xanthoria parietina).
Flora ornamentală prezentă în parcurile stațiunii cuprinde o multitudine de specii
lemnoase și arbustive.
Din punct de vedere turistic, fauna valor ifică o importanță mare prin valoarea sa
cinegetică și estetică; cu toate acestea, în pădurile din jur sunt întâlnite din ce în ce mai rar,
căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele (Lepus europeus),
șoarecele de pădure (Anodemus sy lvaticus), ariciul (Erinaceus romanicus) și veverița
(Sciurus vulgaris).
Dintre speciile de păsări care populează arealele forestiere amintim: privighetoarea
care poate fi auzită seara în parcul stațiunii, rândunica, vrabia, mălureanul, fâsa de pădure,
pițigoiul, cojoaica, scatiul, uliul păsărilor, cucuveaua, guguștiucul, pupăza, ciocănitoarea,
care de asemenea se vede adesea chiar în parcul central al orașului. În apele repezi ale
râurilor din arealul Băilor Olănești întâlnim cleanul și zglăvoaca.
În ultim a perioadă, habitatul animalelor amintite se restrânge din ce în mai mult, pe
de-o parte datorită vânatorii necontrolate și pe de altă parte datorită extinderii de locuințele
care antrenează defrișarea unor areale întinse de pădure.

II.6.1.4.1 Arii protej ate
În ariile vecine ale stațiunii Băile Olănești identificăm câteva rezervații, parcuri
naturale și obiective declarate monumente ale naturii, stabilite prin Legea 5/200061.
 Rezervația Rădița -Mânzu reprezintă o rezervație naturală mixtă locali zată în Munții
Căpățânii, Munceii Olăneștilor, în bazinul superior al Pârâului Olănești, la o altitudine
între 650 – 950m. În cadrul acesteia se conservă diverse forme de relief spectaculoase cu
aspect ruiniform, din flora sălbatică, specii rare precum floa rea de colț, iedera albă,
stânjenei, tulichina mare iar din faună specii periclitate și rare ca ursul brun si capra

61 Monitorul Oficial Nr.152 / 12 aprilie 2000

63

neagră. Sunt protejate stivele de pietre, turnuri, babe iar dintre elementele florei:
ghințura galbenă, floarea de colț, etc.
 Rezervația La cul Frumos din Moșoroasa este o mlaștină mezo -oligotrofă deosebit de
importantă prin prezența mușchiului Sphagnum și a plantei carnivore Drossera
rotundifolia (Roua cerului).
 Peșterile din Cheile Cheii sunt situate în partea de nord -est a Masivului Buila –
Vânturărița, fiind niște chei tipice pentru Carpații românești. În Cheile Cheii din zona
Olănești se regăsesc numeroase peșteri, propuse și incluse de specialiștii și autoritățile
vâlcene în lista obiectivelor geologice ocrotite de lege. Acestea sunt repr ezentate de :
peștera cu lac din Cheile Cheii; peștera Pagodelor din Cheile Cheii; peștera Caprelor din
Cheile Cheii; peștera cu Perle și peștera Rac din Cheile Cheii ; peștera Clopot din
Cheile Cheii; peștera Munteanu Murgoci62;
 Rezervația de nuferi albi și galbeni din Băile Olănești se localizează în micile lacuri ce
se găsesc lângă drumul dintre vila Plopul și sanatoriul M.A .p.N; suprafața lacurilor este
învăluită vara de un covor de nuferi albi și galbeni.
Masivul Buila -Vânturărița prezintă un potenți alul turistic deosebit, întrunind
condițiile perfecte dezvoltării și practicării diferitelor forme de turism, precum turism
montan, agroturism, turism monahal, sportive, de odihnă și relaxare.
Numeroasele studii privind biodiversitatea stațiunii Băile Olăn ești și împrejurimilor
au condus la identificarea numeroaselor asociații vegetale și animale în care se întâlnesc
aproximativ o treime din speciile de plante superioare întâlnite in România. Aceste
rezervații naturale adăpostesc o floră, vegetație și faună , cantonate în cele mai diverse
biotopuri, astfel încât aceste arii protejate reprezintă un adevărat tezaur de genofond63.

II.6.2 Potențialul turistic antropic
Turismul din localitatea Băile Olănești dar și din împrejurimile acesteia este defin it
de factori culturali, economici și istorici care susțin modul de organizare al vieții
locuitorilor și formele de amenajare al spațiului pe care îl locuiesc. Prin urmare, în
perimetrul teritoriul administrativ al orașului se concentrează numeroase obiect ive turistice
antropice (biserici vechi, clădiri cu arhitectură originală veche, monumente, case

62 Raport de mediu, Planul Urbanistic General, Orașul Băile Olănesti
63 http://www.valceaturistica.ro accesat la data de 28.12.2017, ora 12:54

64

tradiționale, instalații de tehnică populară, etc). De asemenea, prin vechimea și
originalitatea acestora, unele dotări și instalații de tratament au un insemn at și apreciabil
potențial turistic -pavilioane, captări vechi, bazine, buvete, puțuri, etc.
Împreună de obiectivele naturale generoase ale locurilor, modul de viață al
localnicilor, organizarea gospodăriilor și valorificarea resurselor hidrominerale prin c aptări
(unele vechi de circa un secol), acestă stațiune oferă vizitatorilor numeroase puncte de
atracție. Băile Olănești se încadrează într -o regiune turistică de prim rang a României axată
pe valea Oltului, care cuprinde și municipiul Râmnicu Vâlcea și câ teva stațiuni
balneoclimaterice importante din Subcarpații Vâlcii64.
Regiunea geografică în cadrul căreia este situată stațiunea și anume Subcarpații
Vâlcii, se distinge ca fiind una dintre zonele cu o populare timpurie în cadrul spațiului
românesc, de acee a există în împrejurimi numeroase așezări românești vechi, care
păstrează arhitectura românească originală, gospodării tradiționale, elemente de etnografie
și folclor de mare originalitate.
Cele mai multe obiective istorice întâlnite sunt reprezentate de cele religioase,
respectiv bisericile, schiturile și mănăstirile foarte vechi.
Chiar dacă nu au primit încă recunoștere științifică mai largă, asupra unor însemnări
în piatră găsite în zonă s -au emis ipoteze că ar fi legate de credințele ancestrale ale
strămoșilor. De exemplu, la cca 2 km de centrul stațiunii se află stânca Piatra Scrisă , o
stâncă masivă de unde se poate admira o splendidă panoramă asupra stațiunii, ilustrată și în
Anexa 2 figura 8. Pe suprafața acesteia, cercetatoarea Silvia Păun65 a ident ificat două
semne gnostice, pe care le -a considerat ca fiind simboluri ale populațiilor precreștine.
Tot în zonă se află și Casa Bădescu care a fost ridicată de membrii familiei
boierilor Olănești în 1718. Chiar dacă acesta a suferit numeroase modificăr i de-a lungul
timpului, iar partea de nord a fost adăugată în 1920, casa este și în prezent locuită.
Subcarpații Vâlcii prezintă o mare densitate de așezăminte de cult care atestă o
existență timpurie a vieții monahale, condiții propice pentru refugiere, dar și vechimea
comunitaților locale. Majoritatea așezămintelor religioase sunt considerate monumente de
arhitectură religioasă66. Cele mai atractive din punct de vedere turistic ar fi următoarele
obiective prezentate succint în următoarea parte, dar și ilu strate în Anexa 2, figura 9.

64 Cândea M , Erdeli G, Simion T: “Potențial turistic și turism “, Editura Universității, București, 2001
65 Pãun Silvia, Identitãți europene. Italia și România, Ed. Academiei, Bucuresti, 2004
66 Stănciulescu, G., Managementul turismului durabil în centrele urbane , E ditura Economică, București,
2004

65

 Mănastirea Cozia a fost construită din piatra albă tare, între 1387 -1391, ctitor fiind
domnitorul Mircea cel Batrân. A fost concepută după planul trilobat, surprinzând
prin precizie și perfecțiune realizării artistice deosebit e. A fost sfințită la 18 mai
1388. Pictura a fost renovată în 1517, în timpul lui Neagoe Basarab, atunci când s -a
construit și fântâna care îi poarta numele. În pronaos, se găsesc mormintele
voievodului Mircea și al monahei Teofana, mama lui Mihai Viteazul , calug ărită
după moartea fiului ei, decedat ă în 1605.
 Mănăstirea Iezer se situează la cca 5 km de satul Cheia spre munte, cu începuturi
care se situează înainte de 1500 așa cum reiese din documentele istorice.
 Schitul lui Pahomie (Pahomnea) sau Izvorul F rumos, este situat la cca 8 km
depărtare de Mănăstirea Iezer, la poalele masivului Buila Vânturarița, sub niște
stânci de piatră;
 Schitul Jghiabul (Zghiabu, Jghiaburi) este situat la cca 12 km vest de localitatea
Paușești -Măglași; din pisania actuală a bi sericii reiese că schitul a fost construit din
lemn în 1310 pe vremea lui Negru Voievod; a fost declarat monument istoric de
arhitectura religioasă;
 Mănăstirea Frăsinei (Frăsinet),situată la cca 12 km de centrul stațiunii, înălțată de
călugării Ilarion și Ștefan în 1710, a fost refăcută în 1848 când acesta a devenit
biserică de cimitir;
 Schitul Comanca se remarcă ca fiind ultima biserică pictată cu caractere chirilice
din Țara Românească;
 Schitul Bradul se găsește în satul Gurguiata, reclădit pe locul unu ia mai vechi decât
ieromonarhul Sava în 1784;
 Schitul Pătrunsa este situat în comuna Bărbătești și a fost construit în 1740 de către
Episcopul Climent al Râmnicului. Actuala construcție datează din sec. XIX iar
pictura este realizată în stil brâncovenesc c u influențe populare. Schitul se păstrează
astăzi în stare bună și este declarat monument istoric.
 Biserica din lemn cu hramul Sf. Pantelimon (numită și Biserica lui Horea ), datează
din 1716 și a fost strămutată în 1957, din localitatea Florica (jud. Arge ș) în Băile
Olănești. Aceasta prezintă o turlă înaltă de 21 m ușor vizibilă din multe părți ale
orașului, turlă și arhitectura prezentată în Anexa 2, figura 1 0. Reprezentând un
monument al arhitecturii populare românești, biserica de lemn din Olănești
ilustrează o valoare mare prin măiestria artistică a meșterilor care au construit -o,

66

dar și prin valoarea sa de monument istoric, asociată cu Vasile Nicula Ursu, așa zis
Horea, moțul care în anul 1784 a condus răscoala țăranilor din Transilvania.
 Biserica Paro hială „Izvorul Tămăduirii” din Băile Olănești este o nouă biserică
care are hramurile “Izvorul Tămăduirii” și “Adormirea Maicii Domnului”.
Construcția ei s -a realizat sub supravegherea preotului Groșenoiu Emilian, paroh al
Parohiei Băile Olănești, Biserica lui Horea și Biserica “Comanca” ;
 Mănastirea Arnota – situată în Costești, aproape de Bistrița, la 37 km de Rm.
Vâlcea. Este ctitoria lui Matei Basarab și datează din 1633 -1634. La temelia
bisericii, se află urmele unor biserici mai vechi, nedatate. În pro naosul bisericii, se
află mormântul lui Matei Basarab și al tatălui sau, Danciu cel Voinic, oștean al lui
Mihai Viteazul ;
La acestea se pot adaugă multe alte obiective turistice antropice localizate în
împrejurimi care sporesc atractivitatea zonei, dintre care mai putem enumera: Mănăstirea
Turnu – înălțată de mitropolitul Varlaam în 1676; Mănăstirea Cornetu cu pictura originală
în frescă; Ruinele castrului roman Pons Vetus de la Câineni; Monumentul Generalului
David Praporgescu , erou al Primului Război Mond ial; Muzeul de Artă din Râmnicu
Vâlcea ; Mănăstirea Bistrița din comuna Bistri ța construită de boierii Craiovești în 1491;
Schitu Cetățuia (pictat de Gh. Tattarescu în 1853); Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni
(cula, biserica, construcții gospodărești, p ort popular vâlcean); Complexul muzeal
Măldărești (monumente de arhitectură civilă cu aspect de fortăreță); Casa Memorială
"Petrache Poienaru" (inventatorul stiloului) de la Bunești.
Activitatea turistică îmbracă un aspect complex luând forma unei combinații de
elemente tangibile și intangibile. Obiectivele turistice religioase reprezintă o formă a
turismului din ce în ce mai întâlnită, ca urmare rezultă un înalt interes al populației în sfera
religioasă.

II.6.3 Potențialul turistic balnear în stațiunea Băile Olănești
II.6.3.1 Considerații generale
În potențialul turistic balnear se încadrează o categorie aparte de resurse turistice
care de -a lungul timpului au generat cea mai veche si caracteristică formă de turism
practicată în România, baln eoturismul. Factorii naturali de cură din România au fost
utilizați pentru tratament de aproape 2000 de ani, prin descoperirea și folosirea în scopuri

67

terapeutice a apelor minerale67. Din cadrul tuturor segmentelor ofertelor de turism din
România, un loc re zervat îl are turismul balnear fiind singurul care se bazează pe un
potențial permanent, de mare complexitate (substanțele minerale existente acoperă întreg
registru terapeutic cunoscut și practicat pe plan mondial), practic inepuizabil.
Structu ra geologică caracteristică bazinului hidrografic al Olăneștiului a favorizat
constituirea unor depozite acvifere de suprafață sau de adâncime, prin urmare s -a format un
zăcământ hidromineral de mare volum care iese la suprafață sub formă de izvoare
minera le. Captarea acestui zăcământ se face în 30 de locuri iar potențialul său pentru cura
balneară este deosebit de ridicat.

II.6.3.2 Factorii naturali terapeutici. Apele minerale
Stațiunea Băile Olănești se situează pe primul loc în cadrul stațiunilor
balneo climaterice din România, privind numărul mare de izvoare alături de debitul zilnic al
acestora, dar și sub aspectul compoziției variate și al concentrației apelor minerale. În
acestă stațiune se găsesc peste 35 surse hidrominerale, atât ca izvoare naturale , cât și ca
rezultat al unor lucrări de foraje și miniere (puțuri si galerii). Dintre acestea, două izvoare
minerale și patru sonde cu apă minerală sunt utilizate în cura externă, respectiv balneație.
Valoarea terapeutică deosebit de ridicată a substanțelo r minerale este constatată din
cele mai vechi timpuri, fiind verificată și confirmată încă din secolul XIX -lea prin cercetări
de laborator și reprezentând elementul calitativ de atracție a fluxului turistic spre Băile
Olănești. În anul 1873 apele minerale din Olănești au fost premiate cu medalia de aur la
Expoziția Minerală de la Viena, distincție care a conferit stațiunii o recunoaștere
internațională. Ansamblul proprietăților fizico -chimice și farmacodinamice ale apelor
minerale din Olănești sunt favorabi le utilizării lor în toate formele specifice curelor
balneare reprezentată atât de cura internă și externă preventivă, cât și de cura terapeutică si
recuperatorie în cazul unei game largi de afecțiuni.
Pentru formarea unei imagini cât mai clare asupra ori ginilor apelor minerale de la
Olănești este de precizat următoarele caracteristici :
– Ape minerale de aici sunt caracterizate de tipul clorurosodic, prin prezen ța iodului,
bromului, a unei cantități mici de sulfați, precum și prezenta amoniului și a acidului
boric;

67 Bran F., Simon T., Ioan I., Marketing, Ed.Economică, 1996

68

– Toate izvoarele de apă minerală sunt însoțite de emanații de gaze libere (metan),
prezentând caracteristicile gazelor petrolifere, aceste gaze favorizând ascensiunea
apelor de zăcământ spre suprafață;
– În drumul lor, apele de zăcământ vin în contact cu complexul acvifer acumulat în
orizontul conglomeratic inferior, care este slab mineralizat, rezultând un amestec al
cărui grad de diluare crește spre suprafață și care apare evident din raportul ce
există între mineralizarea totală a apelor și cota la care apar sau la care sunt captate;
– S-a demonstrat că hidrogenul sulfurat, caracteristic apelor de la Olănești, considerat
de diverși autori că ar proveni din sulfuri și anume din piritele existente în
conglomeratele eocene, are o origine organică (rezultâ nd din cercetările lui Mircea
Feru, 1972 -1978) datorită reducerii sulfaților de către microorganisme anaerobe, în
prezența carbonatului organic al hidrocarburilor. Aceste bacterii anaerobe indică și
o circulație slabă a apelor în profunzime;
– Debitele izvoa relor în care predomină apele de adâncime nu depind decât într -o
foarte mică măsură de regimul de precipitații, fiind determinate de neregularitatea
fluxului în care apar gazele libere ce antrenează apele de zăcământ;
– Aceste ape minerale au variații de deb it și concentrație, chiar la intervale scurte de
timp, care depind de cantitatea inconstantă de gaze libere ce le antrenează. Acestă
variație este mai accentuată pentru clor, mai redusă pentru hidrogenul sulfurat și
foarte mică pentru ionul bicarbonic;
Din datele prezentate rezultă că apele minerale de la Olănești sunt ape de zăcământ
ce urmează o cale ascensională, favorizată de viiturile de gaze de pe același parcurs, la care
se adaugă apele din precipitații.
Circulația acestora este favorizată de rețeaua de falii, fisuri și crăpături ce străbat
depozitele eocene conglomeratice. Din cercetările Institutului de izotopi stabili din Cluj –
Napoca, reiese că o parte importantă a volumului apelor minerale de aici, apare și datorită
inflitrațiilor produse de o ari e largă, în special în zona marilor înălțimi, respectiv Munții
Căpățânii.
Sursele de apă minerală ale stațiunii Băile Olănești pot fi grupate în două mari
categorii: izvoare minerale (în num ăr de 32) și sonde pentru apa minerală (în num ăr de 4),
amplasate pe ambele maluri ale văii Olănești.
După starea lor tehnică, izvoarele minerale sunt grupate în două categorii : captate și
necaptate. Izvoarele captate, în majoritate, sunt utilizate în cura internă, apa fiind servită în

69

pavilioane de buvetare proprii sau comune pentru mai multe izvoare. În pavilionul de
buvetare numărul 1, construit pe valea Tisei, sunt distribuite izvorele minerale cu numerele
8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, iar în pavilionul de buvetare cu numărul 2 situat pe malul drept al
pârâului Olănești î n aval de confluența cu valea Tisei sunt buvetele izvoarelor cu numerele
7, 15, 16 și 19.
În anul 1910, dr. Ion Puturianu a grupat izvoarele minerale din stațiunea Băile
Olănești în mai multe categorii în funcție de compoziția chimică și acțiunea lor asupr a
organismului68:
o 14 izvoare iodurate
o 6 izvoare sulfurate și clorurat sodice
o 4 izvoare cu ape diuretice
o 1 izvor bicarbonat, cu emanații abundente de gaze
o 2 izvoare purgative
o 2 izvoare feruginoase
o 2 izvoare având compoziție mixtă
Sursele hidrominerale din Bă ile Olănețti se împart în două categorii în ceea ce
prive ște termalitatea aceste a fiind atermale (majoritatea surselor) și hipotermale (sondele
numarul 2). În Olănești sursele hidrominerale sunt sulfuroase mixte , în funcție de
mineralizare fiind împărțite în trei grupe : ape oligominerale (izvoarele cu numerele 11, 12,
24), ape hipotone și izotone (în majoritatea izvoarelor) și ape hipertone (sondele cu
numarul 1 și 2)69.
Apele minerale din Băile Olănești se recomandă în cura internă (crenoterapie – cura
de băut), cura externă (balneație – băi), inhalații, irigații vaginale, administrare parenterală
(injecții). În afara acestor modalități de aplicare, apele de Olănești se mai pot folosi în
gargarisme, microclisme, unguente și comprese.
În ultima perioadă s -a creat un sistem bazat pe cartele de acces la izvoarele din
stațiune, pentru a fluidiza circulația turistică și folosirea izvoarelor. De asemenea, în
funcție de caracteristicile fizice și terapeutice au fost clasificate principalele izvoare
utilizate în cu rele balneare din Olănești după cum urmează70:

68 http://www.valceaturistica.ro accesat la data de 05.01.2018 ora 08:20
69 Catrina Sergiu -Costel, Catrina Veronica, „ Băile Olănești – Izvor de sănătate”, Editura Junimea, Iași, 1982
70 Popescu, I., Gorgan, N ., Băile Olănești – Ghid balnear și turistic, Ed. Almarom, Rm.Vâlcea, 2009

70

Izvorul nr. 3 – CORONA OLĂNEȘTI este localizat pe malul stâng al pârâului Olănești la
cota de aproximativ 457 m. Propietățile chimice sunt compuse din apă minerală sulfuroasă,
clorurată, iodurată, sodică, hipo tonă.
Indicații terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): gastro -duodenite cronice; enterocolite cronice
nespecifice; alergoze digestive; afecțiuni ce necesită cure de coreleză; afecțiuni
metabolice (diabet zaharat necomplicat, hiperuricemie, gută).
Izvor ul nr. 5 – MINERVA OLĂNEȘTI – se găsește pe versantul stâng al pârului Olănești
la cota de 448,54m. Acesta conține apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, sodică și
hipotonă.
Indicații terapeutice:
 cură internă (crenoterapie); gastro -duodenite croni ce; enterocolite cronice
nespecifice; afecțiuni ce necesită cure de coreleză (colecistită alitiazică,
dischinezii); diabet zaharat compensat.
Izvorul nr. 7 – CRISTAL OLĂNEȘTI își face apariția pe versantul stâng al văii Tisa la
cota de 451 m. Se identific ă în compoziția acestuia apa minerală sulfuroasă, clorurată,
iodurată, bromurată, sodică și izotonă.
Indicații terapeutice:
 cură internă (crenoterapie); gastro -duodenite cronice; afecțiuni ce necesită cure de
coreleză (dischinezii biliare, sechele postope ratorii pe căile biliare, colecistite
cronice); enterocolite cronice nespecifice; alergoze digestive, respiratorii, cutanate;
parazitoze intestinale.
 terapie parenterală (injecții): afecțiuni alergice cu manifestare polimorfă (urticarie
cronică, eczeme cr onice, prurigouri, psoriazis, ihtioze incipiente, furunculoză
cronică, neurodermite, acnee, infecții urinare, hiperfoliculinemie);
 aerosoloterapie: bronsite cronice; astm bronșic; rinite cronice alergice;
pneumoconioze.
Izvorul nr. 8 – MARA OLĂNEȘTI – se întalnește pe versantul stâng al văii Tisa la cota
de 451 m. Are în compoziția acestuia apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată,
bromurată, sodică și hipotonă.
Indicații terapeutice:

71

 cură internă (crenoterapie); gastro -duodenite cronice hipoacide; en terocolite cronice
nespecifice; afecțiuni ce necesită cure de coreleză (dischinezii biliare, sechele
postoperatorii pe căile biliare, colecistită cronică nelitiazică).
Izvorul nr. 9 – TRIUMF OLĂNEȘTI -este captat pe malul stâng al văii Tisa la cota de
451 m iar buvetarea sa se face în pavilionul central din această vale. Acesta conține apă
minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată,sodică și hipotonă.
Indicații terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): gastro -duodenite cronice hipoacide; enterocolită croni că
nespecifică cu scaune puține și stare de nutriție bună; afecțiuni ale căilor biliare
care necesită cure de coreleză (dischinezie biliară, sechele după operații pe căile
biliare, colecistită cronică nelitiziacă) ; alergoze digestive.
Izvorul nr. 10 – FLORA OLĂNEȘTI se găsește pe malul stâng al văii Tisa iar buvetarea
se face în pavilionul central. Are în compoziția acestuia apă minerală sulfuroasă,
oligominerală, hipotonă.
Indicații terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): gastro -duodenite cronice hipoa cide; enterocolită cronică
nespecifică; afecțiuni care necesită cure de coreleză (dischinezie biliară, sechele
după operații pe căile biliare); afecțiuni renale care necesită cure de diureză (infecții
urinare cronice, pielite, cistite).
Izvorul nr. 11 – PRIMO OLĂNEȘTI -apare în amonte de confljuența văii Tisa cu valea
Lacurile Tisei, fiind compus din apă minerală sulfuroasă și oligominerală.
Indicații terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): afecțiuni ale aparatului urinar care necesită cure de
diureză ( litiază renală, infecții urinare cronice, pielite, pielocistite). enterocolită
cronică nespecifică; afecțiuni ale căilor biliare care necesită cure de coreleză .
Izvorul nr. 12 – TERRA OLĂNEȘTI -se ivește pe malul drept al Tisei la cota de 457,84
m, fiind c aptat într -un bazin de beton și transportat printr -o conductă în pavilionul central
de buvetare. Este compus din apă minerală sulfuroasă și oligominerală.
Indicații terapeutice:
 cură internă (crenoterapie); gastro -duodenite cronice; afecțiuni a le aparatului urinar
care necesită cure de diureză (litiază renală, infecții urinare cronice, pielite,
pielocistite) , afecțiuni care necesită cure de coreleză (dischinezii biliare, sechele
după operații pe căile biliare, colecistite cronice nelitiziace).

72

Izvorul nr. 13 – EXTAZ OLĂNEȘTI -este captat într -un puț pe malul stâng la văii
Olănești, apa fiind adusă printr -o conductă la pavilionul central de buvetare din valea Tisei.
Din punct de vedere chimic acest izvor are ca componente ap a minerală sulfuroasă,
clorurată, sodică și hipotonă.
Indicații terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): gastro -duodenite cronice; afecțiuni inflamatorii cronice
nespecifice ale intestinului în fazele de acalmie;afecțiuni care necesită cure de
coreleză (dischinezii biliare, se chele după operații pe căile biliare, colecistite
cronice); afecțiuni care necesită cure de diureză (litiază renală operată, infecții
urinare cronice);
Izvorul nr. 14 – CORAL OLĂNEȘTI -situat pe malul stâng al văii Tisa, este compus din
apă minerală sulfu roasă, clorurată, sodică, hipotonă.
Indicații terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): gastro -duodenite cronice; enterocolite cronice
nespecifice; afecțiuni care necesită cure de coreleză (dischinezii biliare, colecistite
cronice nelitiazice); afecțiuni ale aparatului urinar care necesită cure de diureză.
Izvorul nr. 15 – IMPERIAL OLĂNEȘTI -apare si este captat pe malul drept al văii Tisa,
de unde apa este condusă la pavilionul de buvetare numărul 2 situat în aval de confluența
văii Tisa cu pârâul Olăneșt i, unde se găsesc și buvetele izvoarelor 7, 16 și 19. Acesta
prezintă în compoziția sa apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, sodică, izotonă.
Indicații terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): gastro -duodenite cronice; afecțiuni inflamatorii croni ce
nespecifice ale intestinului în fazele de acalmie; afecțiuni biliare (dischinezie
biliară, sechele postoperatorii ale căile biliare, colecistită cronică nelitiazică);
alergoze de natură digestivă, respiratorie, cutanată; parazitoze intestinale.
 terapie parenterală (injecții): afecțiuni alergice cu manifestări polimorfe (urticarie
cronică, eczeme cronice, prurigouri, psoriazis, ihtioze incipiente, furunculoză
cronică, neurodermite, acnee rozacee, infecții urinare);
 aerosoloterapie: rinosinuzite cronice; faringite cronice; laringite cronice; traheo –
bronsite cronice; astm bronșic;
Izvorul nr. 16 – situat pe malul drept al văii Tisa și captat într -un bazin de beton de unde
apa este condusă la pavilionul de buvetare numărul 2. Acesta dispune în compoziția sa apă

73

minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, bromurată, sodică și magneziană.
Indicații terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): gastro -duodenite cronice; enterocolită cronică
nespecificată cu constipație ; tulburări funcționale ale colonului; colecist ită cronică;
deschezie biliară ; sechele stomac rezecat; diateză urică și oxalică; diabet zaharat
echilibrat și obezitate
Izvorul nr. 19 – MIRAJ OLĂNEȘTI – apare pe malul drept al văii Olănești în aval de
confluența cu valea Tisei. În ceea ce privește compo nentele chimice este format din apă
minerală sulfuroasă, clorurată, sodică, hipotonă.
Indicații terapeutice:
 cură externă (balneație): afecțiuni ale aparatului locomotor de natură reumatismală;
sechele musculo -articulare posttraumatice; afecțiuni neurologi ce periferice cronice.
 cură internă (crenoterapie): gastro -duodenite cronice; enterocolite cronice specifice
cu constipații; colecistite cronice; tulburări funcționale ale colonului; dischinezii
biliare; dislipidemii; diabet zaharat echilibrat; obezitate.
Izvorul nr. 24 – MAGIC OLĂNEȘTI -apare și este captat pe malul drept al pârâului
Olănești, fiind compus din apă minerală sulfuroasă, oligominerală.
Indicații terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): afecțiuni ale aparatului urinar care necesită cure de
diureză (litiază renală operată, litiază urinară în afara perioadelor colicative, infecții
urinare cronice, pielite, pielocistite); afecțiuni metabolice (diabet zaharat
compensat, hiperuricemie, gută).
Izvorul nr. 30 – ATLAS OLĂNEȘTI -este situat pe malul drept al pârâului Olănești în
amonte de confluența cu valea Tisei. Compoziția chimică este formată din apă minerală
sulfuroasă, clorurată, bromurată, sodică, calcică, magneziană și hipertonă.
Indicații terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): gastro -duod enite cronice; enterocolopatii cronice
nespecifice cu constipație; colecistite cronice;tulburări funcționale ale colonului;
sechele după colecistectomie; diabet zaharat echilibrat; obezitate.
 cură externă (balneație): afecțiuni reumatismale degenerative al e aparatului
locomotor

74

II.6.3.3 Posibilități de tratament și indicații terapeutice în stațiunea Băile
Olănești
În stațiunea Băile Olănești, tratamentul balnear se identifică cu principalele
obiective ale terapeuticii moderne de tip profilactic, reprezenta t de profilaxia primară sau
cura de sănătate în cazul celor sănătoși și profilaxie secundară în vederea prevenției a bolii,
cât și de tip curativ și recuperațional. Tratamentul balnear din cadrul stațiunii se împarte în
crenoterapie (tratament cu ape miner ale) și tratament auxiliar (hidroterapie, electroterapie,
fototerapie, aeroterapie).
În cura internă a fost generalizată o metodă care prevedea administrarea a 6 prize
de apă pe zi, pe cât posibil direct de la sursa (buvetele amenajate în stațiune), deoar ece
apele hipotone și izotone (care conțin sulf tritabil, tiosulfati sau complexe coloidale
sulfuroase) își pierd stabilitatea în contact cu aerul, își modifica aspectul și acțiunile
farmacodinamice în cateva ore. Datorită acestei cauze, apele de aici nu s e îmbuteliază și nu
se comercializează. Unele ape trebuie încalzite în prealabil la anumite temperaturi înainte
de administrare. În cadrul hotelurilor mari există baruri de ape minerale aprovizionate la
ore fixe de șase ori pe zi.
Cura balneară la Olăneșt i se adresează afecțiunilor digestive, renale, metabolice,
cutanate. Apele sulfuroase își găsesc utilizarea în urmatoarele afecțiuni:
 Crenoterapia sulfuroasă este indicată în bolile aparatului digestiv si ale glandelor
anexe: gastrite,ulcer,afecțiuni ale căilor biliare,diabet, gută, obezitate, boli ale
aparatului renal, afecțiuni dermatologice, intoxicații cronice cu metale grele.
 Băi cu ape sulfuroase recomandate în boli reumatismale, afecțiuni cronice ale
sistemului nervos periferic, afecțiuni vasculare , afecțiuni dermatologice, afecțiuni
ginecologice cronice, intoxicații cronice cu metale grele.
 Aerosolterapia cu ape sulfuroase , se recomandă în rinosinuzite, faringolaringite,
bronsite cronice și astm bronsic.
 Administrarea parenterală a apelor sulfuro ase se recomandă în afecțiuni
dermatologice, afecțiuni alergice respiratorii.
 Tratamentul dietetic : în acest sens la Olănești se prepară zilnic un număr de 5
regimuri majore;

75

 Climatoterapia : oferă doi factori importanți atât pentru tratamentul curativ cât și
pentru cel profîlactic, respectiv un factor de calmare cât și un factor activ excitant
ce constă în schimbarea condițiilor climatice, atmosferice si geografice.71

Capitolul 7. Aspecte și structuri ale bazei de cazare, agrement și alimentaț ie publică

Localitatea Băile Olănești prezintă profilul funcțional dictat de amploarea activității
turistice strâns legată de posibilitatea de cură și tratament de care localitatea dispune
datorită izvoarelor minerale din zonă și de facilități le turistice aferente acesteia.

II.7.1 Baza de cazare și tratament
Stațiunea Băile Olănești dispune de aproximativ 2500 de locuri de cazare existând
intenții și preocupări de extindere a capacității de cazare atât prin eforturile autorităților
locale cât și prin inițiative antreprenoriale private. Numărul acestor unități de cazare,
departajate în funcție de tipul acestora sunt prezentate în cadrul Anexei 2 în tabelul 15,
unde identificăm tipuri de unități de cazare precum hoteluri, pensiuni turi stice, dar și vile,
numărul unităților hoteliere fiind mai ridicat decât numărul celorlalte unități precizate.
În urma cercetărilor realizate, a rezultat o clasificare a unităților de cazare, în
funcție de gradul de confort al fiecăreia prezentată în Anexa 2, tabelul 16. În această
stațiune predomină hotelurile de 3 stele, urmate de cele de 2 stele. În ceea ce privește

71 Popa, A., Cura balnearǎ la Olǎnești, Editura Offsetcolor, Rm.Vâlcea, 2004

76

pensiunile, acestea primesc din punct de vedere al confortului atât 4 și 3 margarete, cât și 2
margarete find evidențiate un număr mai mare față de cele menționate anterior.
În ceea ce privește repartiția structurilor de cazare, se observă o poziționare a
acestora în apropierea izvoarelor, mai ales în partea central -vestică. De asemenea, dintre
toate aceste structuri de cazare, tipul care își face remarcată prezența printr -o
preponderență numeroasă este cel hotelier. Acest fapt se datorează faptului că investițiile în
acestă zonă sunt benefice și favorabile dezvoltării infrastructurii turistice.
Din punctul de vedere al bazei de tratament, în ceea ce priveste cura externă ,
stațiunea dispune de următoarele facilități :
– un pavilion cu instalații pentru băi calde și instalații pentru irigații vaginale;
– secție de hidroterapie cu personal sanitar calificat unde se pot face băile generale,
băile parți ale, dușuri, duș -masaj, duș subacvatic, împachetarile cu parafină, masajul
uscat, băile cu plante medicinale, băile cu bule de aer;
– secție de electroterapie în cadrul căreia următoarele tratamente : băi de lumină
parțiale, raze ultraviolete, unde scurte, diatermie, băi galvanice 4 celurare,
diadinamici, Interdin, etc.;
– secție de tratament cu instalații de aerosoli;
– sala de cultură medicală, centre de kinetoterapie atât individuală cât și de grup;
kinetoterapie cu aparatură specială cum ar fi bicicleta ergo metrică, steppere, etc.;
Hotelului Parâng dispune o bază de tratament de fizioterapie și termoterapie unde
există posibilitatea realizării a 1286 proceduri medicale efectuate zilnic, printre care
enumerăm:
o băile cu bule și dușul subacvatic, băile galvanice , băile minerale, băile de
plante medicinale;
o injecțiile cu apă minerală, curentul diadinamic, ionizările, soluxul,
interdinul;
o stereodinatarul, ultrasunetele, împachetările cu parafină, masajul, aerosolii;
o magnetodiafluxul, ultravioletele, undele scurte, laserul.
Unitatea din cadrul Hotelului Parâng este dotată și cu o sală cultural -sportivă, 6
cabinete medicale, o sală de sterilizare și un laborator pentru analize medicale72.
Societatea Olă nești Riviera SA își desfașoară activitatea în sfera serviciilor de
tratament balnear folosind apele surselor minerale din localitate atât în cura internă cât și în

72 http://www.hotelparang.ro/ accesat la data de 03.01.2018 ora 21:15

77

cura externă. Structura spațiilor de tratament din cadrul acestei societăți este împărțită
astfel :
1. Instalații pentru cură internă, procedura majoră fiind crenoterapia:
o în pavilionul nr. 1 se regasesc 7 izvoare minerale
o pavilionul nr. 2 captează 3 izvoare minerale
o alte patru pavilioane independente de captare a izvoarelor minerale cu
numerele 3, 4, 24 și 30
o cura de crenoterapie asigură o capacitate de 1800 proceduri pe zi
2. Pentru cura externă sunt instalate 5 sonde cu apă sulfuroasă
3. Instalații pentru proceduri asociate, reprezentate prin baza de tratament din hotelul
Olănești cu o capacitate de 181 6 proceduri pe zi73.
Imagini cu baza de tratament a societății Olănești Riviera S.A sunt ilustrate în Anexa 2,
figurile 1 1 și 12, unde sunt prezentate atât aspecte ce țin de designul exterior, cât și
aparatele și procedurile ce sunt efectuate în cadrul aces tei baze de tratament.

II.7.2 Baza de alimențatie publică
Oferta preparatelor din cadrul unităților de alimentație publică din aceasta zonă este
diferită de meniurile tipice ale restaurantelor altor zone din țară. În criteriul unităților de
alime ntație publică dominante sunt urmatoarele categorii :
a) Restaurantele sunt cele mai des întâlnite localuri publice. Pe lângă calitatea
mâncărurilor tradiționale, se remarcă interesul proprietarilor pentru crearea unei
ambianțe mai plăcute, cu decorațiuni de inspirație populară locală (ceramică de
Horez sau de Vlădești, utilizarea pietrei naturale calcaroase și a lemnului sculptat,
piei de animale, etc). Se remarcă o creștere a numărului de locuri prin includerea
serviciilor de alimentație în oferta pensiunilo r și vilelor din stațiune (exemple
edificatoare sunt restaurantele pensiunilor Europa, Rubin și Tisa ).
b) Bufeturile și braseriile au un număr mai redus în comparație cu restaurantele (cca
10 dacă le includem și pe cele apropiate ca specific cu barurile) ofer ind preparate
răcoritoare și alcoolice și o gamă limitată de produse alimentare preluate din
comerț.

73 http://hotelolanesti.ro/ accesat la data de 03.01.2018 ora 22:05

78

c) Barurile sunt întâlnite mai ales în cadrul hotelurilor, în ultima vreme devinind
frecvente datorită tineretului care se prezintă din ce în ce mai interes at de
practicarea acestui tip de turism balnear.
În vederea dezvoltării rețelei de alimentație publică, autoritățile din zonă vizează
modernizarea unităților și restructurarea parțială a ofertei lor, în sensul că acestea ar trebui
să cuprindă și capacit ăți de preparare a unor produse mai dietetice, vizând crearea mai
multor lactobaruri, rotiserii, ceainării. Într -o primă etapă, printre unitățile propuse
modernizării sunt incluse cantinele -pensiune, mai ales a celor care deservesc vilele cu una
sau două s tele. Este prevazută atât refacerea finisajelor exterioare, înlocuirea mobilierului
uzat cât și redotarea bucătăriilor și a anexelor funcționale.

II.7.3 Serviciile de agrement
Serviciile de agrement reprezintă alături de transport, cazare și alimentație o
componentă de bază a serviciului turistic, acesta vizând destinderea și reconfortarea fizică
a turistului, dar și divertismentul și dezvoltarea capacităților sale.
În mod general, strategia de dezvoltare a agrementului are în vedere, pe de o parte,
motivațiile și așteptările turiștilor iar, pe de altă parte, profilul, structura și specificul
stațiunii.
În cazul stațiunii balneo -climaterice Băile Olănești unde predomină turismul de
tratament sau cură balneo -medicală, organizarea agrementului constă în vizitarea de locuri
cu vederi panoramice, alei cu înclinații ușoare, dar și parcuri naturale. În ceea ce privește
serviciile culturale acestea sunt valorificate prin sălile pentru spectacole, concerte,
cinematograf etc.
Având în vedere faptul că turiștii care vin la tratament în stațiunea balneo –
climaterică Băile Olănești sunt persoane în vârstă, care suferind, în cea mai mare parte de
afecțiuni cardiovasculare și respiratorii, serviciile de agrement nu prezintă o diversificare
foarte mare, însă sunt în concordanță cu necesitățile acestora.
Ca posibilități de destindere și agrement în stațiunea Băile Olănești putem enumera
drumețiile spre rezervațiile naturale din jur sau spre mănăstiri, închirieri biciclete de la
diferite firme private, piscine în aer liber și piscină acoperită în cadrul Hotelului Olănești,
ștrand cu apă termală și sulfuroasă, trasee off -road (ATV -uri, mașini de teren), vizite la
Palatul Olănești, grădina de vară și sala de cinema, săli de fitness, saună, masaj prezente în
aproa pe toate hotelurile din stațiune, baruri, discoteci, cafenele.

79

II.7.4 Serviciile complementare
Serviciile complementare oferite turiștilor care vizitează stațiunea Băile Olănești
sunt:
– servicii de informare a clientelei turistice
– serviciul de intermediere reprezentat prin rezervări, închirieri, etc.
– servicii de activități turistice cu caracter special cum ar fi organizarea de congrese,
simpozioane, expoziții, festivaluri
– servicii și activități turistice cu caracter sportiv
– servicii de tratamente balneo -medicale
– servicii diverse
Unele dintre acestea servicii complementare sunt cunoscute cu anticipație de către
turiști, intrând în costul inițial al programului, dar cu majoritatea serviciilor, turiștii iau
contact numai la destinație. Serviciile su plimentare sunt variate și se asociază fie serviciilor
de bază, fie au o existență independentă. Între utilitățile de cazare și alimentație care oferă
servicii suplimentare se detașază Hotelul Parâng.
Totodată, dintre serviciile de intermediere, cele ma i frecvent întâlnite sunt serviciile
de rezervare de locuri pentru mijloacele de transport și rezervare de spații de cazare.
În ceea ce privește corelarea dintre dimensiunea bazei de tratament și a celei de
cazare, stațiunea balneo -climaterică Băile Olăneș ti se situează în categoria stațiunilor în
care capacitatea bazelor de tratament este mai mare decât cea de cazare, serviciile de cură
și tratament balneo -medical sunt considerate suplimentare în cazul în care turistul își
completează sejurul în stațiune c u efectuarea unor tratamente ( cure de ape minerale) cu
caracter preventiv.
Dintre serviciile turistice cu caracter educativ și recreativ oferite de stațiunea
balneo -climaterică Olănești, se pot menționa: participarea la spectacole și manifestări
folclor ice, vizitarea de muzee, expoziții, organizarea unor concursuri pe diferite teme. Un
rol cultural educativ și recreativ de mare importanță, îl au excursiile. Acestea au o
contribuție deosebită în îmbogățirea cunoștințelor, prin contacte cu oameni și locur i,
stimulând nevoia de informare.
În cazul turismului de sejur (cură sau tratament balneo -medical) practicat în
stațiunea balneo -climaterică Olănești, excursiile reprezintă servicii suplimentare. De la
unitățile de cazare din stațiune se organizează excur sii pe trasee scurte de 5 -20 de km, cu
autocarul. Principalele trasee, în cadrul excursiilor organizate cu turiștii sunt: Băile

80

Olănești – satele Tisa și Gurguiata (se poate vizita Schitul Gurguiata); Băile Olănești –
Schitul Iezăr – peștera „Sf. Antonie” – spre izvoarele pârâului Olănești se poate vizita
Schitul Comanca; Băile Olănești – Comuna Muiereasca (se poate vizita Mănăstirea
Frăsinei); Băile Olănești – „Piatra Scrisă”.
În afară acestora, se pot organiza excursii pe trasee prestabilite sau la cere rea
turiștilor. De regulă se organizează excursii pe următoarele trasee: Băile Olănești – Rm.
Vâlcea; Băile Olănești – Curtea de Argeș – Barajul Vidraru; Băile Olănești –
Transfăgărășan; Băile Olănești – Sibiu – Păltiniș; Băile Olănești – Peștera Muierii; Băile
Olănești – Călimănești – Voineasa; Băile Olănești – Govora – Mănăstirea Dintr -un Lemn;
turul stațiunilor balneare din județul Vâlcea (Băile Olănești, Ocnele Mari, Govora,
Călimănești).
Pentru turiștii care sunt obișnuiți cu efortul fizic se pot efec tua trasee care sunt
marcate, permițând o orientare ușoară în teren, și anume:
o Băile Olănești – Valea Olănești – muntele Stogu – Cantonul Cheia, marcat
cu bandă roșie, durează circa 4 -6 ore;
o Băile Olănești – Valea Olănești – Comanca – Muchia Gropile – Much ia
Câinelui – Dosul Pământului – Lotrișor, marcat cu o cruce albastră apoi
bandă albastră, durează 6 -8 ore;
o Băile Olănești – Mănăstirea Frăsinei – Fruntea Lui Dat – Dosul Pământului
– Lacul Doamnei – Lotrișor. Până la Frăsinei este nemarcat, apoi este
marcat cu bandă albastră și durează 6 -8 ore;
o Cantonul Cheia – Curmătura Comarnicelor – Pârâul de Piatră – Muntele de
Piatră – între râuri, marcat cu un triunghi roșu și durează 5 -7 ore;
o Muntele de Piatră – Vârful Piatra (1641 m) – refugiul Buila – Vârful Bu ila
(1849 m), marcat cu punct roșu, durează 6 -8 ore;
o Băile Olănești – Valea Cheia – Mănăstirea Iezer – Schitul Pahomie –
Schitul Pătrunsa (cu coborâre în comuna Bărbătești, de unde se poate lua
autobuzul spre Râmnicu Vâlcea) este macat cu cruce roșie și a re o durată de
7-9 ore.
o De la Cantonul Cheia se poate urca și pe Munții Căpățânii pe un traseu
marcat cu triunghi roșu care urcă până la muchia Stâna Bătrână.

81

În stațiunea balneo -climaterică Olănești, organizatorii oferă și alte tipuri de prestații
independente: schimb valutar, servicii bancare, CEC sau facilități de plată, reduceri de
tarife, posibilitatea achitării costului sejurului în rate.
Așadar, serviciile complementare contribuie în creșterea eficienței întregii activități
turistice, în sensul contribuției la prelungirea sejurului turistic și a sezonului turistic,
precum și prin creșterea încasărilor medii pe zi / turist.

Capilolul 8. Circulația turistică în stațiunea Băile Olănești
„Circulația turistică include totalitatea tran zacțiilor comerciale cu servicii și mărfuri
care premerg, însoțesc și decurg din călătoriile turistice. Circulația turistică se măsoară în
vederea stabilirii eficienței economice a activităților turistice, a unei societăți comerciale, a
unei stațiuni turis tice în cazul de față, cu ajutorul unor indicatori fizici precum numărul de
turiști care poate fi înregistrat sub forma sosirilor și plecărilor, numărul mediu de turiști
care exprimă circulația turistică medie într -o perioadă și se calculează prin raportar ea
numărului total de zile -turist la numărul de zile luat în calcul și numărul de înnoptări .”74

74 Simon Tamara, „Cartografierea modelului turistic al județului Vâlcea”, Editura Transversal, București ,
2008

82

Turismul balneomedical reprezintă una dintre cele mai dinamice forme de turism,
având o distribuție relativ constantă de -a lungul anului, determinând atenuarea caracterului
sezonier al turismului și contribuind la sporirea încasărilor medii pe zi/turist.
Băile Olănești face parte din categoria zonelor turistice cu activitate permanentă,
sosirile turiștilor se distribuie relativ uniform de -a lungul anu lui, condițiile de climă
neîmpedicând desfășurarea normală a tratamentelor medicale.
Având în vedere faptul că anotimpul care prezintă condițiile cele mai prielnice este
vara chiar și așa în stațiunea balneo -climaterică Olănești există perioade de mai mar e
concentrație manifestate în lunile mai -octombrie evidențiate și în figura 17 din Anexa 2
care prezintă activitatea turistică în cursul anului , sezonalitatea valorificată în numărul de
înnoptări într -o lună .
Figura 18 din Anexa 2 ilustrează sosirile turi știlor în structurile de primire turistică
cu funcțiuni de cazare turistică în perioada 2010 -2014 . Situația frecventării stațiunii
Olănești se prezintă a fi îngrijoratoare, ea înregistr ând unele scăderi importante, doar anul
2014 reprezent ând o ușoară revenire în termeni de sosiri , observând în ceea ce urmează , o
micșorare, pe acest fond, a sc ăderilor în termeni de înnopt ări.
De asemenea, în figura 19 din Anexa 2 se ilustrează grafic datele referitoare la
înnoptările turiștilor în structurile de primire turistică, unde durata medie de ședere este de
peste 8 nopți, valoare ce depășește media națională din stațiunile balneare, aflându -se în
perioadă de referință într -o tendință de creștere. Aceasta creștere înreg istrată a duratei
medii de ședere pe fond de scădere a frecventării generale este semnul unui declin
îngrijorător: scăderea de frecventare are loc mai ales prin pierderea clientelei de wellness
care preferă sejururi scurte. În acest fel , dependența stațiunii de clientela socială a biletelor
de tratam ent se înt ărește cu efectele negative ce sunt legate de scăderea capacității de
modernizare și atragere de clientele diverse, în special a celor în căutare de produse de tip
SPA.
În figura cu numărul 20 din Anexa 2 este evidențiată evoluția indicelui de ut ilizare
a capacității de cazare, unde se observă că acesta este apropiat mediei naționale din
stațiunile balneare, însă pare a avea o tendință descrescătoare. Având îns ă în vedere faptul
că Băile Olănești este o stațiune care își asigură o mare parte a cli entelei prin sistemul
tichetelor de tratament, un nivel de ocupare a capacității de cazare care a atins 35% în 2013
ridică unele semne de întrebare cu privire la atractivitatea stațiunii pe termen mediu.

83

Figura 21 din Anexa 2 reprezintă în mod grafic evoluția numărului biletelor de
tratament decontate, unde turismul biletelor de tratament reprezintă în jur de 40% din
totalul sosirilor din anul 2014 și probabil mult mai mult din în noptari. Numărul de bilete de
tratament este în creștere pe fondul unor ten dințe de scădere a frecventării generale.
Aceasta combinație de fenomene care indică creșterea ponderii turismului social, deja aflat
la niveluri mari, arată că stațiunea ramane atractivă pentru segmentul social însă riscă să
devină complet dependentă de a cesta.
De altfel , numărul turiștilor străini înregistrați oficial în stațiunea izvoarelor de aur
în anul 2016 a fost unul ridicat, față de anii anteriori atingând numărul de 1112 de
persoane, primele locuri fiind ocupate de Republica Moldova și de Federa ția Rusă, locuri
urmate apoi de turiștii din Germania, Italia, Spania și Ungaria.75

Capitolul 9. Perspective de dezvoltare ale stațiunii Băile Olănești. Analiza SWOT

În acest capitol vor fi prezentate două părți principale care stau la baza de zvoltării
turismului în stațiunea analizată, și anume premisele dezvoltării turismului și strategiile de
dezvoltare și modernizare ale localității Băile Olănești.
II.9.1 Premisele dezvoltării turismului
Dezvoltarea activității de turism este în principal f avorizată de următoarele elemente:

75 http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=29633 (accesat la data 28.12.2017 ora 10.04)

84

o existența zăcămintelor de apă minerală cu calități terapeutice deosebite,
recomandate în tratarea unui număr mare de afecțiuni;
o bioclimatul zonei și anume sedativ de cruțare, favorizează tratamentul
profilactic si curat iv;
o cadrul natural prezent (creat de formele de relief, structuri geologice,
hidrologie, vegetație), lipsit de noxe, de mare valoare peisagistică și de
recreere, oferind posibilitatea diversificării ofertei turistice locale;
o Prezen ța formelor de relief s pectaculoase în special, în calcare, ecosisteme
floristice și forestiere, încadrate prin Legea nr. 5/2000, în rezervațiile
naturale;
o accesibilitate ușoara;
o existenta structurilor turistice (cazare, alimentație, tratament, agrement) care
modernizate duc l a un grad sporit de confort;
o poziționarea localității într -o zonă cu un potențial recunoscut, de valoare
internațională (Valea Oltului, „Oltenia de sub munte ”), de mare atractivitate
pentru fluxurile turistice;

II.9.2 Strategii de dezvoltare a turismului
Stațiunea Băile Olănești este una dintre principalele stațiuni balneare în care au fost
realizate investiții în infrastructura balneară și de agrement. Aceste investiții au fost, în
principal, rezultatul implementării unor proiecte finanțate din fondurile europene puse la
dispoziția României atât prin Programul PHARE (pre -aderare) cât și prin programele
operaționale românești ale perioadei de programare 2007 -2013. Între acestea trebuie
menționate76:
“Dezvoltarea integrată a stațiunii Băile Olănești”, proie ct finanțat prin PHARE, cu
o valoarea de 3,3 milioane EUR, finalizat în 2010, a inclus realizarea urmatoarelor
infrastructuri balneare:
– bază de tratament modernă în Parcul Central cu bazin cu apă sulfuroasă și cabinete
medicale
– piscină acoperită cu apă s ulfuroasă – lângă Parcul Central

76 Strategia integrată de dezvoltare durabilă a județului Vâlcea pentru perioada 2015 -2022

85

În afară de aceste obiective au fost realizate și investiții în reabilitarea și
modernizarea infrastructurii rutiere, construirea de parcări și a infrastructurii de apă -canal.
Proiectele operatorilor turistici privați fin anțate prin POR 2007 -2013 și anume
„Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea
durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice", care vizează
în prirnul rând modernizarea capacităț ii de cazare deja existente sau construirea de
pensiuni turistice:
– modernizare Hotel Select — Băile Olănești, în vederea diversificării și creșterii
calității serviciilor de turism – finalizat
– extinderea complexului hotelier Tisa, construirea piscinii și amenajarea terenului —
în implementare
– Tisa Spa Resort — în implementare
– Centru Turistic President — în implementare
– creare spații de tratament balneoclimateric — în implementare
Proiecte ale unor operatori privați turistici finanțate prin POR pe Axa 4
„Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local ” care vizează dezvoltarea
capacității de cazare și a echipamentelor de agrement ale pensiunilor din stațiune.
Proiecte ale autorităților publice locale de reabilitare a infrastructurii rutie re și a
celei conexe de apă -canal finanțate fie din POR 5.2, fie de la bugetul național . De
asemenea, au fost implementate și proiecte de reabilitare a spațiilor verzi din stațiune.
Trebuie menționată și implementarea proiectului de promovare a stațiunii
„Izvoarele de aur de la Băile Olănești ”, proiect finanțat din POR Axa 5.3. Proiectul a inclus
realizare de website de prezentare a stațiunii, realizarea de pliante, ghiduri de prezentare,
DVD, film de prezentare, panouri publicitare stradale pe Autostrada Soarelui și Autostrada
București -Pitești, participarea la târguri de turism77.
Este necesar ca acțiunile de promovare turistică a stațiunii Băile Olănești să
evolueze și să se perfecționeze continuu, fiind condiționate de dezvoltarea economică și
socială, de diversificarea produsului turistic și a serviciilor prestate.

77 Reactualizare Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear, Autoritatea Națională pentru Turism

86

Analiza SWOT cuprinde inventarul calităților și slăbiciunilor interne din cadrul
stațiunii Băile Olănești. Pe baza pieței turistice și a mediului înconjurător au fost aflate și
principalele oportunități și amenințări externe care afectează situația actuală a turismului
din stațiunea amintită. Astfel a fost elaborată o analiză SWOT asupra stațiunii Băile
Olănești, și anume:
Puncte tari Puncte slabe
-reliefului muntos din imediata apropiere a
stațiunii;
-climat temperat continental ce permite
desfășurarea activității balneare pe toată
perioada anului;
-prezența a 35 de surse hidrominerale ce
situează stațiunea pe primul loc între
stațiunile balneoclimaterice din țară;
-prezența structurilor d e relief carstic;
-diversitate de patrimoniu turistic
(mănăstiri, rezervații naturale, așezări rurale
în care se păstrează meșteșugurile
tradiționale);
-rețele de telecomunicații bine dezvoltate;
-multutudinea propunerilor de proiecte care
vizează turismul din stațiune, ca rezultat al
preocupării permanente a autorităților locale
în acest sens;
-oameni primitori și cu ospitalitate
tradițională -poluarea râurilor și pârâurilor din zona
stațiunii Băile Olănești
-densitatea excesivă a unităților turistice în
stațiune;
-inexistența sau răspândirea slabă a
punctelor de colectare și reciclare a
deșeurilor ;
-lipsa investițiilor în dezvoltarea și
promovarea obiectivelor locale;
-lipsa parcărilor și a grupurilor sanitare;
– persoanele cu dizabilități au acces limitat
la numeroase hoteluri și puncte de atracție
turistică;
-lipsa centrelor informare turistică;
-slaba calitate a drumurilor;
-nesoluționarea problemelor juridice asupra
proprietății terenurilor și a proprietăților
imobiliare care limitează dezvoltarea;
Oportunități Riscuri
-asocierea unui număr cât mai mare de
operatori de turism în vederea realizării
intereselor comune;
-finanțarea proiectelor de instruire a
personalului din Programul Operațional -lucrul nefavorabil în parteneriat între
autoritățile publice locale și mediul de
afaceri;
-fondurile mici pentru investiții și
neprioritizarea acestora datorită lipsei

87

Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane;
-finanțarea dezvoltării turismului din
Programul Operațional Regional;
-programele finanțate cu fonduri europene
pentru dezvoltarea mai multor tipuri de
turism în zona stațiunii;
-atragerea investitorilor străini pentru
construirea unui complex sportiv în cadrul
stațiunii; strategiilor;
-costurile mari privind reabilitarea
infrastructurii rutiere;
-migrația personalului din sectorul
turismului datorită salariilor mici și a
condițiilor grele de muncă;

Capitolul 10 . Concluzii și propuneri
Țara noastră deține importante stațiuni balneare care oferă posibilitatea practicării
acestei forme de turism. Pe lângă factorii naturali de cură balneară prezenți în acest
teritoriu, alt factor care prezintă un potențial turistic ridicat este reprezentat de numeroasele

88

obiective turistice, atât naturale cât și antropice, care atrag de asemenea prin peisaje le sale
inedite precum și prin obiceiurile și tradițiile păstrate din străbuni.
Diversitatea și varietatea resurselor turistice naturale reprezentate de relief, ape,
izvoare minerale și climă, împreună cu originalitatea și atractivitatea obiectivelor turis tice
antropice din România sunt valorificate prin turism cu ajutorul bazelor tehnico -materiale.
Dinamismul și evoluția turismului, creșterea exigențelor turiștilor, schimbările intervenite
în structura cererii, fac necesară o adaptare permanentă a acestora la aceste mutații ceea ce
presupune o viziune strategică asupra evoluției turismului și o gestiune eficientă a
fondurilor de investiții astfel încât baza materială specific turistică să fie capabilă să
asigure definirea și conceperea unor produse turistic e balneare care să răspundă celor mai
exigente dorințe ale turiștilor.
Un punct de vedere ar fi că, deși potențialul balnear al României, este unul deosebit
de bogat, acesta nu este valorificat la maximum. Acest lucru rezultă fie datorită
neconștientizării de către comunitățile locale a calității potențialului zonei, fie din lipsa
fondurilor de promovare sau a lipsei sau slabei infrastructuri. La toate acestea se adaugă
superficialitatea administrațiilor publice locale, a instituțiilor și organizațiilor imp licate,
nivelul de trai s căzut al populației, nivelul ridicat al taxelor și impozitelor pe care
prestatorii de sevicii terbuie să le platească, sau slaba preg ătire profesională a lucrătorilor
din turism.
Consider că, diversificarea ofertei turistice, stimu larea realizării de pachete turistice
și educația în vederea prevenirii poluării și protejării mediului înconjurător ar avea ca efect
atragerea a cât mai multor turiști atât din țara noastră, cât și a celor din afara granițelor, în
scopul practicării turis mului balnear.
O altă modalitate de promovare a turismului balnear românesc și a factorilor
terapeutici este aceea de a participa la târgurile de specialitate prin programe bine realizate
care să atragă turistul, promovarea prin materiale tipărite și CD-uri de prezentare, dar cel
mai important promovarea online, aceasta fiind acesibilă tuturor și oferă informații în scurt
timp.
Stațiunea Băile Olănești este una dintre cele mai pitorești ale țării. Turiștii care vin
în această stațiune sunt, în general, cei care urmează un tratament balneomedical, dar și cei
care doresc să se relaxeze într -un peisaj deosebit.

89

Stațiunea balneoclimaterică Olănești este una dintre cele 13 principale stațiuni
pentru turism internațional din România (alături de Băile Felix, Băile Herculane,
Călimănești -Căciulata, Slănic Moldova, Băile Tușnad, Vatra Dornei, Sovata, Govora,
Buziaș, Eforie Nord, Mangalia, Neptun). Resursele turistice, naturale și antropice, ale
zonei oferă condiții prielnice desfășurării actului turistic.
Băile Olăn ești este atât o importantă stațiune balneoclimaterică, prin izvoarele ei de
sănătate, cât și o importantă stațiune turistică, prin frumusețea obiectivelor din împrejurimi,
clasându -se printre cel mai renumite stațiuni din țară. Numeroasele cercetări privi nd
potențialul balneoclimateric al stațiunii au demonstrat și acreditat ideea că zona Olăneștilor
este posesoarea unor fericite și rarisime „izvoare de sănătate”, a căror acumulare pe o
suprafață atât de redusă constituie o împrejurare de care nu beneficia ză multe țări.
Băile Olănești s -a făcut cunoscută încă din secolul trecut ca o importantă stațiune
balneoclimaterică prin diversitatea apelor sale minerale (sulfuroase, slab iodurate,
bromurate, sodice, calcice, magneziene, oligominerale, hipotome și respectiv izotone) au
efecte deosebite într -o gam ă largă de afec țiuni.
Băile Olănești este una din stațiunile balneoclimaterice ce dispun e de o bază
materială de tratament diversificată aptă să satisfacă cerințele de tratament pentru
numeroase afecțiuni cardi o-vasculare, ale tubului digestiv și ale glandelor anexe,
ginecologice, endocrine, aparatului locomotor, sistemului nervos, dermatologie, precum și
în bolile de nutriție. Resursele turistice antropice constituie un element important pentru
diversificarea o fertei turistice a stațiunii, pentru aceasta fiind necesară inițierea unor măsuri
de restaurare și întreținere a acestora, pentru încadrarea lor în specificul local și
evidențierea tradițiilor și culturii acestei zone.
Ca soluții de dezvoltare la nivelul s tațiunii Băile Olănești, prin diversificarea
serviciilor turistice, se poate propune atragerea unor noi segmente de turiști prin oferta de
servicii la nivelul unităților și stațiunii, prelungirea sezonalității activităților turistice,
creșterea solicităril or de servicii turistice pe fiecare zi/turist și să ofere alternative și
posibilități de petrecere a timpului liber în orice împrejurare și la orice oră din zi, gama
serviciilor oferite să stimuleze prin diversitate și atractivitatea lor, pe fiecare turist .
Practicarea turismului balnear și valorificarea factorilor naturali de cură balneară
reprezintă teme de actualitate , iar promovarea imaginii lor într -un mod integrat trebuie să

90

corespundă atât așteptărilor și preferințelor consumatorilor, cât și realita ților cu care ace știa
iau contact pe parcursul voiajului în zona respectivă. Neconcordanța dintre imaginea
pozitivă indusă turistului și realitatea inferioară a șteptărilor atrage după sine deziluzii
firești și în consecință, renunțarea în viitor la vizi tarea acestei zone.

BIBLIOGRAFIE

91

1. Adams F., The genuine works of Hippocrate, Edited in: Routh H., Balneology
mineral water and spas in historical perspective, Clinics in Dermatologie, 14/ 1996,
pag. 552
2. Berlescu Elena, “Encicloped ia de balneoclimatologie a României”, Editura ALL,
București 1998
3. Berlescu Elena, Dicționar enciclopedic medical de balneoclimatologie a
României,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pag. 117
4. Berlescu Elena, Mică enciclopedie de balneocli matologie a României, Editura
All,București, 1996
5. Bran F., Simon T., Ioan I., Marketing , Ed.Economică, 1996
6. Catrina Sergiu -Costel, Catrina Veronica, „Băile Olănești – Izvor de sănătate”,
Editura Junimea, Iași, 1982
7. Catrina Sergiu -Costel, Catrina Veronica , „Băile Olănești”, Casa Editorială pentru
turism și cultură Albeona, București, 1992
8. Cândea M., Erdeli G., Simion T., Potențial turistic și turism, Editura Universității,
București, 2001
9. Clift S. and Page J., Health and international tourist, Routledge, London and New
York, 1996, pag. 199.
10. Cocean P., Vlăsceanu Gh., Negoescu B., Geografia generală a turismului, Editura
Meteor Press, 2003
11. Dumitrescu M. Cornel, „Dialog despre apele minerale”, Editura Albatros,
București, 1984
12. Gartner W. and Williams D., Tren ds in outdoor recreation, leisure and tourism,
CAB Publishing, Wallinford, Oxon, UK, 2000, pag. 165
13. Glăvan V., Geografia turismului în România, Editura Institutului de Management –
Turism Eden, 1996
14. Glăvan V., Turismul în România , Editura Economică, Bucu rești, 2000
15. Ianc Teodor Petre, Strategii de dezvoltare a turismului balnear în România în
perspectivele integrării europene , editura ASE, București 2006

92

16. Jackson R., Water and spas in the clasical world, Edited in: Behari R., Balneology
mineral water and s pas in historica lperspective, Clinics in Dermatologie, 14/ 1996,
pag. 552
17. Minciu Rodica, Amenejarea turistică a teritoriului, Univ.Creștină Dimitrie
Cantemir, București 1995, pag.72
18. Muntenu L., Stoicescu C., Grigore L., Ghidul sta țiunilor balneoclimateric e din
România, Editura Sport -Turism, Bucuresti, 1986
19. Mutihac V., Structura geologică a teritoriului României, Ed. Tehnică, București,
1990
20. Nedelcu A., suport de curs “Geografia Turismului” an 2008 -2009
21. Pascu Ion Mihai: „România.Ghid autoturistic” ,Editur a C.N.I Coresi, București,
2003
22. Pãun Silvia, Identitãți europene. Italia și România, Ed. Academiei, Bucuresti,
2004
23. Popa, A., Cura balnearǎ la Olǎnești, Editura Offsetcolor, Rm.Vâlcea, 2004
24. Popescu, I., Gorgan, N ., Băile Olănești – Ghid balnear și turis tic, Ed. Almarom,
Rm.Vâlcea, 2009
25. Pricăjan A., Substanțele minerale terapeutice din România, Editura științifică și
enciclopedică, București 1985
26. Rouzade Gerard, La Thalassotherapie, Notes des conferences pour l’organisation
Nationale de Tourisme de Sante, de Roumanie
27. Russu C., Management strategic, Ed. All Beck, București, 1999
28. Simon Tamara, „Cartografierea modelului turistic al județului Vâlcea”, Editura
Transversal, București, 2008
29. Stăncioiu Aurelia Felicia, “ Dicționar de terminologie turistică”, Editur a
Economică, București 1999, pag. 207
30. Stănciulescu Gabriela, Lupu Nicolae, Țigu Gabriela, “ Dicționar poliglot explicativ
de termeni utilizați în turism”, Editura ALL 2000, pag. 177
31. Stănciulescu Gabriela, Managementul operațiunilor de turism, Editura All B eck,
București, 2002, pag. 29.
32. Stănciulescu, G., „ Managementul turismului durabil în centrele urbane” , Editura
Economică, București, 2004

93

33. Velcea V., Geografia Carpaților și Subcarpaților Românești, EDP, București, 1982
34. *** Colectiv de elaborare, Adaptar ea ofertei balneoturistice românești la cerințele
pieței internaționale, I.C.T., Ministerul Turismului, București 1993, p 97
35. *** DEX, Editura Academiei R.S.R., pag. 950
36. *** H.G.R. nr.495/2000, Programul de guvernare pe perioada 2001 – 2004,
Monitorul Ofic ial nr.291 din 2000
37. *** Proiect de modificare a Normelor și criteriilor pentru atestarea stațiunilor și
zonelor turistice din România, INCDT, 2000
38. *** The International Union for Official Tourism Organisation ( IUOTO ), IUOTO
Publications, Geneva, Switzer land, 1983, pag. 7
39. ***“Cura balneomedicală. Substanțele minerale terapeutice din România”, Editura
Științifică și Enciclopedică, București 1985
40. ***“Ghidul stațiunilor balneoclimaterice din România”, Ed. House of Guide,
Bucuresti, 2005
41. ***Monitorul Oficial Nr.152 / 12 aprilie 2000
42. ***Raport de mediu, Planul Urbanistic General, Orașul Băile Olănesti
43. ***Reactualizare Master Plan pentru dezvoltarea turismului balnear, Autoritatea
Națională pentru Turism
44. ***Revista română de turism, Tendințe în turismul balnear, nr.4 .1994
45. ***Strategia integrată de dezvoltare durabilă a județului Vâlcea pentru perioada
2015 -2022
46. http://hotelolanesti.ro/ accesat la data de 03.01.2018 ora 22:05
47. http://www.hotelparang.ro/ accesat la data de 03.01.2018 ora 21:15
48. http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=29633 (accesat la data 28.12.2017 ora 10.04)
49. http://ww w.valceaturistica.ro accesat la data de 05.01.2018 ora 08:20
50. http://www.valceaturistica.ro accesat la data de 28.12.2017, ora 12:54
51. https: //www.olanesti -romania.ro/articol/ro/Cai -de-acces (accesat la data
25.11.2017, ora 14:14)

94

ANEXA 1
Tabelul 2. Stațiunile turistice balneare de interes local din România
Stațiuni turistice balneare de interes local Județul din care acestea fac parte
1 MAI BIHOR
ALBAC ALBA
ALBEȘTII DE MUSCEL ARGEȘ
ARIEȘENI ALBA
BALVANYOS COVASNA
BAZNA SIBIU
BĂLTĂȚEȘTI NEAMT)
BĂILE HOMOROD HARGHITA
BĂILE TUDA CLUJ
BĂILE BĂIȚA CLUJ
BORSEC HARGHITA
BORȘA MARAMUREȘ
BRAN BRAȘOV
BREAZA PRAHOVA
CĂLACEA TIMIȘ
CHEIA PRAHOVA
CRIVAIA CARAȘ -SEVERIN
DURĂU NEAMȚ
HARGHITA -BAI HARGHITA
HOREZU VALCEA
IZVORUL MUREȘULUI HARGHITA
LACU ROȘU HARGHITA
LACU SĂRAT BRĂILA
LIPOVA ARAD
MOIECIU BRAȘOV
OCNA ȘUGATAG MARAMURȘ
PĂLTINIȘ SIBIU

95

PARAUL RECE BRAȘOV
PRAID HARGHIT A
SĂCELU GORJ
SĂRATA MONTEORU BUZĂU
SECU CARAȘ -SEVERIN
SEMENIC CARAȘ -SEVERIN
SNAGOV ILFOV
STANA DE VALE BIHOR
STRAJA HUNEDOARA
SOVEJA VRANCEA
TUȘNAD SATU -MARE
TIMIȘU DE SUS BRASOV
TINCA BIHOR
TREI APE CARAȘ -SEVERIN
VĂLENII DE MUNTE PRAHOVA
ZONA MUNTELE BĂIȘORII CLUJ
(după http://www.romaniaturistica.ro/lista -statiunilor -turistice -atestate -din-romania )

Fig. 3 Evoluția capacității de cazare în s tațiunile balneare la nivel național în număr locuri –
zile anual
(Sursă : Reactualizare Master Plan pentru dezvoltarea turismului balnear, Autoritatea
Națională pentru Turism)

96

Fig. 4 Evoluția sosirilor turiștilor în struc turile de primire turistică cu fu ncțiuni de cazare
turistică în sta țiunile balneare la nivel național în România
(Sursă : Reactualizare Master Plan pentru dezvoltarea turismului balnear, Autoritatea
Națională pentru Turism)

Fig. 5 Evoluția volumului de bilete de tratament balnear decont ate de stat în perioada
2012 -2014
(Sursă : Reactualizare Master Plan pentru dezvoltarea turismului balnear, Autoritatea
Națională pentru Turism)

97

Fig. 6 Evoluția sosirilor turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de
cazare turis tică în stațiunile balneare la nivel național în România
(Sursă : Reactualizare Master Plan pentru dezvoltarea turismului balnear, Autoritatea
Națională pentru Turism)

Fig. 7 Evoluția sosirilor turiștilor străini în structurile de primire turistică cu fu ncțiuni de
cazare în stațiunile balneare la nivel național în România
(Sursă : Reactualizare Master Plan pentru dezvoltarea turismului balnear, Autoritatea
Națională pentru Turism)

98

Fig. 8 Evoluția înnoptărilor turi știlor în structurile de primire turist ică cu funcțiuni de
cazare turistică în stațiunile balneare la nivel național în România
(Sursă : Reactualizare Master Plan pentru dezvoltarea turismului balnear, Autoritatea
Națională pentru Turism)

Fig. 9 Evoluția înnoptărilor turiștilor români în stru turile de primire turistică cu funcțiuni
de cazare turistică în stațiunile balneare la nivel național în România
(Sursă : Reactualizare Master Plan pentru dezvoltarea turismului balnear, Autoritatea
Națională pentru Turism)

99

Fig. 10 Evoluția înnoptărilor turiștilor străini în structurile de primire turistică cu funcțiuni
de cazare turistică în stațiunile balneare la nivel național în România
(Sursă : Reactualizare Master Plan pentru dezvoltarea turismului balnear, Autoritatea
Națională pentru Turism)

Fig. 11 Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare în stațiunile balneare la nivel
național în România
(Sursă : Reactualizare Master Plan pentru dezvoltarea turismului balnear, Autoritatea
Națională pentru Turism)

100

ANEXA 2

Fig. 1 Poziția și localitățile învecinate orașului Băile Olănești
(după http://www.deeatravel.ro/oferte -turistice.php?id=522 )

Fig. 2 Harta principalelor căi de acces spre stațiu ne
(după http://www.vileonline.ro/harta -baile -olanesti/ )

101

Fig. 3 Harta geologică a arealului stațiunii Băile Olănești
( după Harta Geologică a României)

Fig. 4 Secțiune geologică prin Pân za subcarpatică, după Mutihac, V., 1990

102

Fig. 5 Relieful major în zona stațiunii Băile Olănești
(după http://www.nicoli.ro/baile -olanesti/locatie -olanesti.html )

103

Fig. 6 Relieful subcarpatic în arealul Băilor Olănești, după Velcea, V., 1982

Fig.7 Distribuirea surselor de la Băile Olănești, după Catrina Sergiu -Costel, Catrina
Veronica, 1992

104

Fig. 8 Piatra Scrisă din Băile Olănești
(după http://www.centruturistic.ro/baile_olanesti/piatra -scrisa -baile -olanesti -id461.html )

Fig. 9 Obiectivele turistice monahale din zona stațiunii Băile Olănești, după Catrina
Sergiu -Costel, Catr ina Veronica, 1992

Fig. 1 0 Biserica lui Horea

105

(după http://www.valceaturistica.ro/destinatii/statiunea -baile -olanesti/biserica -lui-horea –
din-albac -baile -olanesti/ )

Fig. 1 1 Baza de tratament S.C Olănești Riviera S.A
(după http://hotelolanesti.ro/tratament -si-relaxare/ )

Fig. 1 2 Aparate și tratamente din stațiunea Băile Olănești
(după http://hotelolanesti.ro/tratament -si-relaxare/ )

106

Fig. 1 3 Temperaturile medii lunare anul 2015 – sursa: Stația meteorologică Râmnicu
Vâlcea

Fig. 14 Precipitațiile me dii lunare anul 2015 – sursa : Stația meteorologică Râmnicu
Vâlcea

107

Tabelul 15 . Evaluarea infrastructurii de cazare din Băile Olănești în anul 2016 (realizată de
Institutul Național de Cercetare –Dezvoltare in Turism)

Sursa : Institutul Național de S tatistică Vâlcea

Tabelul 16. Structurile de cazare din stațiunea Băile Olănești, după gradul de confort
Structuri de cazare Confort Unitatea de cazare
Hotel 3 stele Hotel Alice, Hotel Central,
Hotel Nina, Hotel Podium,
Hotel President
2 stele Hotel Liv adia ,Hotel
Parâng, Hotel Olănești,
Hotel Stogu, Hotel Tisa

108

Pensiuni 4 margarete Pensiunea Casa
Vânătorilor, Pensiunea Ana
Lăcrămioara
3 margarete Pensiunea Noel,
Pensiunea Trei Brazi,
Pensiunea Andra
2 margarete Pensiunea Casa
Olănescu,Pensiunea Mari a
Vile 4 margarete Vila Feny
3 margarete Vila Ana, Vila Ally, Vila
Belladonna
2 margarete Vila Corona
Case 3 margarete Casa DeLux
(sursa -https://www.turistinfo.ro/judet -valcea/cazare -hoteluri -vile-pensiuni -judet –
valcea.html )

Fig. 17 Activitat ea turistică în timpul anului (sezonalitatea) în stațiunea Băile Olănești
Sursa date : Institutul Național de Statistică Vâlcea

109

Fig. 18 Sosirile turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare în
Olănești
Sursa date : Institutul Na țional de Statistică Vâlcea 2016

Fig. 19 Înnoptările turiștilor în structurile de primire turistică în Olănești
Sursa date : Institutul Național de Statistică Vâlcea

110

Fig. 20 Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare în Olănești
Sursa date : Institutul Național de Statistică Vâlcea 2016

Fig. 21 Evoluția numărului biletelor de tratament decontate în Olănești
Sursa date : CNPP