Perspectivele Dezvoltari Turismului Balnear In Romania. Studiu de Caz Statiunea Covasna

Perspectivele dezvoltări turismului balnear în România. Studiu de caz Stațiunea Covasna

Lista figurilor

Lista tabelelor

Tabel 2.6.1. Pensiunile turistice din stațiunea Covasna 20

Tabel 3.1.1.1 Obiectivele cercetării de marketing 28

Tabel 3.1.6.1. Gradul de satisfacție al turiștilor cu privila la baza tehnico-materială a unităților de tratament 34

Tabel 3.1.6.2. Evaluarea diversității serviciilor de tratament și posibilitatea de tratament din stațiunea Covasna 36

Tabel 3.1.6.3. Gradul de satisfacție cu privire la promovarea stațiuni Covasna ca și stațiune balneară. 39

Tabel 3.2.6.4. Gradul de satisfacție 39

Tabel 3.1.6.5. Afirmații privind dezvoltarea viitoare a sectorului turistic din statiunea Covasna 41

Tabel 3.1.6.6. Gradul de satisfacție al turiștilor 44

Tabel 3.2.2.1. Bugetul materialelor promoționale 48

Tabel 3.2.2.2. Bugetul realizări site-ului de prezentare a stațiuni Covasna 48

Tabel 3.2.2.3. Bugetul de organizare a evenimentului de promovare a stațiunii 49

Tabel 3.2.2.4. Buget auxiliare 49

Tabel 3.2.2.5. Buget total 49

Tabel 3.2.2.6. Diagrama GANTT 52

Tabel 3.2.2.7. Lista operațiunilor 53

Introducere

Am ales tema „Perspectivele dezvoltării turismului balnear în România” deorece turismul balnear, joacă un rol important în viața economică și socială reprezentând o activitate în plină evoluție, având ca și scop valorificarea resurselor naturale și cele amenajate în scopul refacerii sănătății.

Scopul acestei lucrări este de a identifica importanța turismului balnear din România precum și de a analiza potențialul turistic balnear al stațiunii Covasna, acestea fiind analizate în cadrul studiului de caz.

Lucrarea de fată este structurată în 3 capitole. În primul capitol am prezentat aspectele teoretice și conceptuale cu privire la turismul balnear. În al-2-lea capitol am realizat în prima o prezentare a stațiunii Covasna, urmând ca în a doua parte să se analizeze structurile de primire și a circulației turistice, prezentând rpincalele fluxuri de turiști în funcție de numărul sosirilor, numărul înoptărilor în unitățile de cazare și durata medie a sejurului.

În al-3-lea capitol am realizat o cercetare de marketing privind atitudinile, opiniile și comportamente turiștilor din stațiunea Covasna cu privire la potențialul turistic al acesteia, astfel ca în urma realizării cerctarii de marketing, bazată pe ancheta pe baza de sondaj, se va putea creea o părere despre necesitățile turiștilor din stațiunea Covasna, astfel întelegându-se dorințele și asteptările turiștilor. În partea a doua a capitolului 3 s-a realizat un program de promovare al stațiunii, deorece în urma analizei întrebărilor din cercetarea de marketing, majoritatea turiștilor s-au declarant nemulțumiți de felull în care este promovată stațiunea. În ultimul capitol, am scris conscluziile lucării și propuneri pentru o dezvoltare mai bună a stațiunii balneare Covasna.

Cap. 1. Aspecte teoretice și conceptuale privind turismul balnear

Locul și rolul turismului în economie

Turismul, joacă un rol important în viața economică și socială, acesta reprezintă un domeniu distinct de activitate, fiind o componentă foarte importantă a vieții economice și sociale pentru un număr tot mai mare de țări.

Încă de la începutul secolului nostru, turismul fiind o activitate în plină evoluție, a fost un obiect de cercetare pentru numeroși specialiști care au încercat să-l definească. Astfel Freuler în lucrarea “ Handuch der Schweizerichen Voltswirtschaft” ( 1905), R. Guyer, arăta că ‘’ turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbări mediului de viață, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii”

O altă definiție, potrivit noilor precizării, turismul se referă la activitățiile desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an, cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

Datorită schimbarilor politice și soial-economice de după cel de-al doilea război mondial, numărul vacanțelor și călătoriilor turistice atât în interiorul cât și în exteriorul granițelor au crescut. Schimbările social-economice din epoca contemporană au creat și au dezvoltat turismul. Spre deosebire de celelalte sectoare care prestează servicii, turismul rămâne o ramură de consecință, a carei dezvoltare va fi permanent într-o strânsă corelare cu nivelurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naționale.

În ansamblul unei economii naționale, turismul acționează ca un element dinamizator al sistemului economic global, fiind creator de produs national. Acesta presupunând o cerere specifică de bunuri și servicii, această cerere antrenând o creștere în sfera producției acestora. În același timp, cererea determină o adaptare a ofertei ce se concretizează, în dezvoltarea bazelor materiale și stimularea producției ramurilor participante la: modernizarea de drumuri, modernizarea spațiilor de cazare, realizarea de noi mijloace de transport, etc.

Turismul este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale, deoarece acesta este o activitate complexă, fiind capabil să determine mutații și în profil teritorial.

Pe plan social turismul se manifestă ca mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultură și civilizație al oamenilor. Dezvoltarea turismului are consecințe atât asupra urbanizării, realizării de servicii cât și prin îmbogățirea orizontului informațional, cultural atât pentru turiști cât și pentru populația din acele zone. Turismul are și un rol deosebit și în petrecerea timpului liber al populației.

Legătura dintre dezvoltarea turismului și creștera economică este evidentă, deorecere antrenează creearea pentru o serie de bunuri și servicii, care alt fel nu ar fi fost produse sau prestate. Cheltuielile turistice reflectă impulsul pe care aceste cheltuieli îl dau sectoarelor ce concură la realizarea produsului turistic.

Rolul turismului în economie poate fi atât direct cât și indirect.

Rolul economic direct al turismului este evidențiat de :

contribuția turismului la creșterea produsului intern brut și a venitului național datorită creșterii volumului încasărilor din turism;

contribuția turismului internațional la reechilibrarea balanței comerciale de plăți ca urmare a creșterii volumului încasărilor valutare;

contribuția lui la valorificarea unor categorii de resurse ca frumusețea peisajului, condiții de climă, calitățile curative ale apelor minerale sau termominerale, monumentele de artă, vestigiile istorice, tradiția populară ș.a. care găsesc în turism cea mai bună valorificare sau chiar singura.

Rolul economic indirect al turismului este rezultatul faptului că, dezvoltarea turismului determină și dezvoltarea altor ramuri ale economiei naționale cum ar fi industria și agricultura, construcțiile, tansporturile, comerțul, etc.

Turismul are un impact considerabil asupra societăților și culturilor diferitelor țări, acesta are rezultate economice însemnate având contribuții majore în ansamblul economiei naționale.

Turismul balnear românesc

Utilizând mai multe concepte, de la turismul de sănătate la turismul balnear sau termalism, turismul balnear reprezintă, de fapt, deplasarea unor persoane, de diferite vârste, sexe și profesii în stațiuni balneoclimaterice, ori în localități cu factori naturali de cură, pentru îngrijirea sănătății, odihnă, cură cu substanțe naturale, cu extracte sau medicamente pe bază de plante, pentru profilaxie, pentru înfrumusețare, întinerire sau pur și simplu pentru turism.

Turismul balnear, a devenit astăzi o reală industrie generatoare de efecte benefice de ordin multiplu.

La nivelul economiei naționale, creator de beneficii, factor dinamizator, realizator de aport valutar și creator de noi locuri de muncă;

La nivel de ramură, promotor al serviciilor de calitate și accelerator al procesului de privatizare în cadrul unei restructurări rapide, influențate de exigențele pieței internationale.

’’Turismul balnear are, asa cum il declară dl. Guy Ebrard- președintele Federației Internaționale a Turismului și Climatologie nu numai valențe medicale, profilactice, de recuperare și readaptare funcțională, dar și un potențial economic major’’.

Multe persoane nu fac diferență între turismul balnear și balneologie, privit din ansamblu turismul balnear reprezintă mijloacele de dotări turistice care au ca și scop punerea în valoarea a factorilor naturali (gaze, ape minerale, namol) pe când balneologia reprezintă metodele și tehnicile medicale, ce asigură un rol curativ și care are la bază caracterul particular al fiecărui factor natural în parte.

Turismul balnear românesc prin efectele sale sociale și economice a devenit unul dintre cele mai importante segmente ale turismului având rolul de a valorifica resursele naturale și cele amenajate în stațiuni în scopul refacerii sănătății. Dintre multiplele forme de turism practicate în țara noastră, turismul balnear este cel mai valoros deoarece deoarece se bazează pe un potențial permanent, de mare complexitate practic inepuizabil și totodată valorifică bogăția factorilor naturali terapeutici din țara noastră.

Turismul balnear a cunoscut o mișcare continuu ascendentă, evoluția sa, comparabilă până la un punct cu tendința fenomenului turistic în ansamblul său, a fost și este determinată și de acțiunea unor factori specifici.

– deteriorarea, în general, a stării de sănătate a populației, ca urmare a mutațiilor intervenite în modul de viață al oamenilor, ritmul alert al existenței, solicitărilor fizice și psihice tot mai numeroase și mai complexe, pe de o parte și prezența factorilor nocivi civilizației moderne (stress, poluare, sedentarism etc.), pe de altă parte;

– creșterea duratei medii de viață, știut fiind că frecvența maladiilor cronice sporește odată cu vârsta, datorită reducerii capacității de efort și adaptare a organismului în perioada vârstei a III-a și apariția bolilor de uzură (afecțiuni reumatismale, degenerative, cardiovasculare, metabolice, ale aparatului respirator);

– intensificarea eforturilor individuale și colective pentru îngrijirea stării de sănătate și pentru prevenirea îmbolnăvirilor;

În România se află 1/3 din apele termale de pe continent, astfel situându-se pe primele locuri din Europa. Cercetările hidrologice din ultimele deceni au arătat că subsolul României conține o bogată zestre de resurse balneare. În multe stațiuni se găsesc în prezent numeroase vestigii de aproximativ 2000 de ani.. Instalațiile de bai termale și minerale au fost descoperite încă din vremea cuceririlor romane. Încă din secolele 18-19, stațiunile balneare din zilele noastre capătă o recunoastere europeană, devenind locuri preferate pentru tratament și relaxare.

În anul 1924 este înființat Institutul de Balneologie, al doilea din Europa, iar tratarea afecțiunilor folosind factorii naturali devine preocuparea principală a cercetătorilor și medicilor. În România, turismul balnear s-a dezvoltat continuu, a avut un caracter extensiv în anii 1970 și 1980, iar în prezent este orientat în principal către servicii balneare de recuperare sau profilaxie de înaltă calitate. Turismul balnear este o componentå majoră a ofertei turistice românești și se adresează nu doar celor cu probleme medicale, ci și celor care vor să se relaxeze, så-și regåsească vitalitatea și să recapete o bunå condiție fizică, mentală și spirituală.

Factori naturali de cură din România sunt utilizați pentru tratament de aproape două mii de ani prin intermediul stațiunilor balneare. Stațiunea balneoclimaterică este o localitate sau o parte dintr-o localitae, amenajată și dotată având ca și scop valorificarea factorilor de cură și resurse climaterice, asociate cu unele turistice naturale sau antropice.

Stațiunea balneară

De regulă, o stațiune balneară pe lângă funcția predominantă, cura balneară, prin factorii ambientali și dotări adecvate poate îndeplini și alte funcții turistice: odihnă, recreere, practicarea unor sporturi, organizarea și a altor forme de turism. De aceea, în turism și în general balneoturism se utilizează și categoriile de stațiune balneoclimatică și balneoturism.

Stațiunea balneo-turistică este o localitate care are factori naturali terapeutici și ambientali utilizați în diferite cure, cum ar fi agrementul, odihna activă și alte activității turistice ce beneficiază de organizare, dotări, construcții și amenajări de profil și urban-edilitare adecvate activității balneo-turistice.

Romănia are 160 de stațiuni balneare, din care aproximativ 40 dintre stațiuni sunt de nivel național și din acestea, 22 de stațiuni sunt cunoscute pe plan internațional, datorită unei îndenlugate tradiții cat și a eficacității factorilor naturali de cură.

Turismul banear ocupă locul doi în oferta turistică din România. Astfel la nivelul anului 2014, stațiunile balneare dispuneau de 451 de structuri de primire cu 33576 de locuri din care aproximativ 24118 de locuri în hoteluri. Oferta de cazare la structurile cu confort de 3-4 stele însumează circa 29392 de locuri de cazare și reprezintă aproximativ 88% din capacitatea de primire din stațiunile balneare din România.

Aspecte calitative și cantitative privind factori naturali de cură

Turismul balnear valorifică bogatul și variatul fond de factori naturali de cură raspândiți cu genorozitate pe aproape întreaga suprafață a țării, precum și tradiția tratamentelor, cu originale medicamente românești.

Componentele determinante ale ofertei balneare sunt reprezentate de resusele balneoturistice, caracteristicile lor cantitative și calitative determină modul și nivelul de organizare și amenajare ale structurilor neceseare valorificării lor.

Aceste resurse sunt reprezentate în principal de:

Substanțele minerale terapeutice care prin propietățiile fizico-chimice răspund nevoilor profilactice și medicale de menținere;

Factorii climatici ca vin în completarea primei categorii menționate determinate de un cadru natural de excepție. Prin aria de răspândire, concentrare calitativă, cantitativă se pot face câteva observații de ordin general;

Situarea acestor resurse și implicit a stațiunilor balneare, mai ales a celor de interes national, în zone cu peisaje naturale de un interes touristic foarte mare;

Coplexitatea factorilor de cură existenți în cadrul stațiunilor, ceea ce permite diversificarea cuei și agrementului balnear;

Bogăția factorilor de cură determină complexitatea funcțiunilor turistice a stațiunilor, mai ales a celor binecunoscute care pe lângă tratament balnear, asigură un turism de recreere și odihnă;

Dezvoltarea cu precădere a stațiunilor balneoturistice profilate îndeosebi pe cură externă, în detrimentul altor activității și servicii cu specific balnear.

Factori naturali de cură

Turismul balnear este bazat pe o serie de factori naturali de cură, care sunt utilizați prin diferite tehnici, în cura balneară. Deoarece factorii naturali de cură sunt diversificați este necesară clasificarea lor. Diversitatea factorilor de cură permite tratarea unei game largi de afecțiuni, valorificarea acestor resurse determinând dezvoltarea puternică a turismului balnear. Principali factori care au o mare contribuție la dezvoltarea turismului balnear sunt : apele minerale și termominerale, apele lacurilor terapeutice, nămolurile și turbele, gaze mofetice.

Apele minerale și termominerale.

Conform definiției dată de Federația Internațională de Termalism și Climatism (FITEC) o apă minerală trebuie să aibă o anumită origine, să nu fie supusă unor modificări artificiale și să se deosebească de apa potabilă prin felul și cantitatea componentelor minerale sau gazoase, prin temperatură, radioactivitate, să posede calități terapeutice confirmate de o academie de științe medicale

Apele minerale, în ansamblu, sunt răspândite pe mai bine de 20% din suprafața țării, la diferite adâncimi, având o largă gamă de propietății fizico-chimice, în funcție de geneza lor.

Apele minereale din România au un continut variat în elemente chimice, reprezentând o mare diversitate sub aspect fizico-chimic, mineralogic, în România sunt întălnite toate tipurile de ape cunoscute.

Ape carbogazoase, sunt folosite atât ca apă de masă sau ape mediale, cât și în cura internă a României. Ape carbogazoase întalnim în: Malnaș Băi, Borsec, Bodoc, Buziaș, Biborțeni, Sângheorz Băi, Lipova. În Vatra Dornei, Covasna, Buziaș, Băile Tușnad, apele carbogazoase se utilizează și în cura externă.

Apele oligominerale conțin sub 1g/litru mineralizare totală și sub 1g/litru bioxid de carbon; pot fi termale sau reci, folosite în cura externă sau în cura internă.

În România mai întâlnim si ape minerale: sulfurate, feruginoase, clorusodice, iodurate.

Inepuizabilui potențial hidromineral al României este dovedit de către existența a peste 2.500 de izvoare cunoscute, multe dintre ele fiind exploatate în cele 160 din stațiuniile balneare din România.

Lacurile terapeutice și gazele mofetice

Prin calitățile apelor fizico-chimice, multe lacui prezintă un deosebit interes terapeutic. România dispunde de 3.500 de lacuri cu caracter permanent, 63% fiind lacuri cu origine naturală și 27% antropice.

Din punct de vedere al genezei ale apelor lor, lacurile terapeutice se împart în trei categorii majore:

Lacuri de liman

Lacuri de câmpie

Lacurie din masivele de sare

Gaze mofetice

Gazele mofetice – emanații de CO2, folosite în tratamentul anumitor boli (circulația externă) din puncte amenajate (ex. Covasna, Tușnad). .

Nămoluri terapeutice

România dispune de importante reserve de nămoluri care contrubie la creșterea ofertei balneare a țării. După originea și a substanțelor minerale conținute acestea se impart în mai multe categorii

– Nămoluri sapropelice fiind acelea care iau naștere pe fundul lacurilor sărate prin sedimentarea sub apă a materiilor organice și minerale și sub influența proceselor microbiologice și fizico-chimice. Cu ajutorul nămolurilor sapropelice se tratează afecțiuni locomotorii, fie sub forma împachetărilor și a băilor de nămol, sau pentru obținerea unor factori medicamentoși de extract.

Minerale de izvor- acestea au aprut la convergența izvoarelor sufluroase sau nesufluroase. Acetea sunt putin utilizare în practica balneară. Valoarea terapeutică este data de temperatură, compoziția chimică, acțiunea mecanică și puterea farmacologică a acestora

Dezvoltarea durabilă a turismului balnear

Turismul ca orice activitate umană, fiind un consumator de spațiu și resurse turistice participă implicit la degradarea și poluarea mediului înconjurător și a potențialului turistic, fie prin presiunea directă a turiștilor asupra peisajului, florei și faunei sau a altor obiective turistice pe care le pot deteriora parțial sau total, fie prin concepția greșită de valorificare a unor zone, puncte și obiective turistice din stațiunile balneare.

Rularea unei afaceri din sectorul serviciilor turistice este însoțită de lupta continuă realizată atât împotriva amenințărilor cât și a oportunităților reprezentate de mediu. Clienții sunt din ce în ce mai experimentați și dispuși în a co-creea servicii, astfel furnizori lor sunt mult mai mulți și mai flexibili, de multe ori antreprenori având de pierdut în căutarea de surse pentru avantaje competitive.

Dezvoltarea bazată pe echilibrul ecologic, social și economic face referire la dezvoltarea durabilă și este definit ca un proces evolutiv ce implică transformări structurale axate pe îmbunătățirea calității vieți, inclunzând toate persoanele atât în prezent cât și în viitor.

Problemele dezvoltării durabile rămân pe deplin valabile cu referire la destinațiile turistice.Turismul este perceput ca unul dintre cele mai ecologice forme de activitate economică. Cu toate acestea, spre deosebire de industria grea, turismul profita de cele mai mult de valoroasele ecosisteme, creând amenințări pentru fragmentele relativ naturale ramase în natură.

Circulația turistică necontrolată în parcurile stațiunilor balneare, în pădurile de interes social – recreativ, conduce la degradarea acestora, dispariția unor specii floristice,distrugerea ambientului, a valorilor terapeutice a unora dintre acestea: bioclimat, aerosoli, puritatea aerului, lacuri.

Bibliografie

Bran, F., Marin, D., Simion, T., Econimia Turismului și mediul înconjurător, Editura Economica, București, 1998.

Cândea M.; Erdeli, G., Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București 2003.

Cristuceanu,C., Economia și politica turismului internațional, Editura pentru turism și cultură, 1992.

Dr. Geza, B., " Efectele terapeutice ale stațiunilor balneo- climaterice din județul Covasna", Editura Sport- Turism, 1970.

Erdeli G., Arsene R., România după anul 1990, de la structuri de primire turisică, la calitatea serviciilor, Revista Română de Statistică nr. 5/2014, Universitatea București.

Firu, L., Diagnosticul și strategia de dezvoltare a turismului balnear în România, Editura MIRTON Timișoara, 2006.

Galvan,V., Turismul în România, Editura Economică, 2000,

Ianc T. P., “ Strategii de dezvoltare a turismului balnear în România în perspectivele integrării europene” , editura ASE, București 2006, citat Vasile Glăvan și colectivul, “ Tendințe și perspective ale ofertei turistice balneare în contextul turismului European.

Ielenicz M., Comănescu, L., România, potențial turistic, Edit. Universitară, București, 2006

Ispas, A., Economia turismului, Editura Universității Trasilvania Brașov, 2010

Ispas, A., Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2011,

Minciu, R., Economia turismului, Editura Uranius, București, 2001

Minciu R.- Economia Turismului, Editura Uranus București, 2000

Neacșu, N.,Baron, P., Galvan V., Neacșu M., Geografia și Economia Turismului, Editura Pro Universitară, 2011

Teleki, N. – Cura balneoclimaterică în România, Editura Sport- Turism,1984

Turcu, D., Economia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008.

Țigu, G. – Resurse și destinații turistice pe plan mondial, Editura Uranus, București., 2003

Urszula B.-M., Social and Behavioral Sciences 151, Procedia ,2014.

Wong, T-C., Yuen, B. (eds), Eco-city Planning. Policies, Practice and Design, Springer, Songapore, 2011

Żabinska T. as in Żemła M, Value for customer in the process of a destination competitiveness constructio , Górnośląska Wyższa Szkoła Handlowa, Katowice, 2010.

http://www.mdrap.ro/userfiles/publicatii_ghid_statiuni_balneare.pdf (consultat la data de 5.01.2015.)

Cap.2. Prezentarea potențialului turistic balnear al stațiunii Covasna

2.1. Prezentarea stațiunii Covasna

Dintre stațiunile Europene, Covasna se numără printre stațiunile cu caracter unic, datorită bogăției sale în resurse naturale folosite în tratarea bolilor cardiovasculare, totodată stațiunea Covasna este și una dintre cele mai importante stațiuni balneare din țară.

Tratamentul balnear, din stațiunea Covasna, constituie atracția turiștilor și a făcut din aceasta o stațiune de interes atât național cât și internațional, recunoscută ca fiind “orașul inimii” sau “orașul celor 1000 de izvoare” . Denumirea de „orașul celor de 1000 de izvoare” a primit-o datorită bogăției de ape minerale.

Orașul beneficiază de resurse turistice importante naturale. Varietatea resureselor naturale: apele minerale, mofetele (emanațiile de CO2), aerul curat și peisaju pitoresc oferă posibilotatea turismului de sănătate în stațiunea Covasna.

2.2. Poziția geografică

Orașul Covasna se întinde la poatele Munților Brețcu, în partea sud-estică a județului Covasna, având lungimea de 9 km. și o amplasare interesantă, înconjurat de munți în partea de nord, sud, est și cu ieșire dinspre vest către Bazinul Trei Scaune. Înălțimea deasupra nivelului mării în centru este de 560 de metri, iar la capătul de jos al căii ferate cu plan înclinat este de peste 600 de metri. Orașul Covasna se află la o distanță de 35 km de municipiul Sfântu Gheorghe, 19 km de Târgu Secuiesc, 60 km de Brașov și 250 km de București. Fig.2.2.1. Harta județului Covasna

Acces rutier

În stațiune se poate ajunge pe drumul national DN 13E din direcția Sfântu Gheorghe și pe drumul județean DJ 121 din orașul Târgu Secuiesc.

Acces feroviar

Orașul este deservit de calea ferată Brașov-Brețcu.

2.3. Factori naturali de cură în stațiunea Covasna

Covasna este una dintre cele mai bogate stațiunii din țară în ape minerale cu o mare varietate a compoziției fizico-chimice.

Apele minerale de la Covasna sunt foare bogate în acid carbonic de origine vulcanică (25 g/l).

După cum s-a precizat și anterior, stațiunea Covasna, este denumită și ‘’orașul celor 1000 de izvoare’’ datorită bogăției de izvoare de apă minerală de diverse feluri. În centrul orașului se găsesc mai multe izvoare cu apă minerală naturală. Aceste izvoare sunt:

Izvorul Elvira

Este situat în Parcul Central, iar apa minerală curge din doua izvoare diferite, reunite într-unul singur.

Apa primului izvor ajunge la suprafață de la 75 metri adâncime, fiind utilizată pentru cura internă de către pacienții hotelurilor, având efect terapeutic asupra problemelor gastro-intestinale.

Fiind foarte sărată, localnicii o recondă pentru ateunuarea mahmurelii. Izvorul Elvira are o apă puternic feruginoasă, bicarbonată, clorurată, sodică, hipotonă și carbogazoasă fiind recondată după deferizare, pentru cura internă în caz de enterocolite, cure de diureză și pentru afectiuni care necesită cure de colereză.

Izvorul Kati

Are un gust foare plăcut, apa lui fiind preferată de locanici ca apă de masă.

Caracteristicile sale sunt: bicarbonate, clorurată, sodică, hipotonă, carbogazoasă, fiind recomandată pentru tratarea enterocolitei.

La festivalul apelor minerale Aquarius, organizat la Dănești în anul 2010, apa acestui izvor a obținut locul al treilea dintre ele 40 de izvoare partcipante.

Izvorul de langă școală

Acest izvor se găsește în vecinătatea Liceului “Kőrösi Csoma Sándor”. Apa izvorului este feruginoasă, bicarbonată, clorurată, sodică, carbogazoasă, hipotonă.

Indicații terapeutice: sindrom nervotic, tulburări circulatorii arteriale și venoase croice, hiper tensiune în formă ușoară

Un alt factor natural terapeutic al stațiunii îl reprezintă mofetele. Mofetele sunt emanații de gaze naturale, în special bioxid de carbon . Mofeta naturală utilizată în scop terapeutic la Covasna este un fenomen unic în lume. Prin prezența mofetelor stațiunea Covasna are un carecter unic, astfel determinând un flux crescut de turiști, care sunt interesați nu numai de tratamente curative ci și de tratamente profilactice. Datorită concentrației ridicată în CO2 , mofetele din stațiunea Covasna se situează printre primele locuri în Europa, întrecând concentrația gazelor din Grotta di Cani de langă Neapole, aceasta având una dintre cele mai cunoscute emanații carbogazoase din Europa.

Aplicarea tratamentelor se face în încăperi care au forma unui “circ roman” special amenajate pentru tratament. Prin terapia cu mofetă este îmbunătățită circulația cerebrală periferică. În baia carbogazoasă, pe lângă acțiunea bioxidului de carbon, se adaugă și efectul termic al apei și acțiunea mecanică a bulelor de gaz asupra tegumentului.

În stațiunea Covasna sunt multe mofete supravegheate în cadrul bazelor de tratament din hoteluri. Cele mai tradiționale mofete sunt Bardócz și Bene care au un conținut de bioxid de carbon care poate atinge chiar si 90%.

2.4. Indicațiile tratamentelor din stațiunea Covasna

În urma cercetărilor facute de-a lungul timpului de către specialiști, precum și rezultatul curelor balneare au plasat stațiunea Covasna, în rândul celor mai importante așezăminte de sănătate, Covasna fiind o statiune balneoclimaterică cu o lungă tradiție în tratarea bolilor cardiovasculare cu factori naturali terapeutici.

Datorită acestor factori a apărut și ‘’Metoda Covasna’’, această metodă a fost elaborată de dr. Benedek Geza, fostul director al spitalului de cardiologie din stațiune.

‘’Metoda Covasna’’ combină tratamentul obijnuit în cazul afecțiunilor cardiovasculare cu elemente specific orașului Covasna (cura de ape minerale, mofetele). Această metodă are ca și obiectiv eliminarea factorilor de risc, renunțarea la fumat, normalizarea hipertensiuni și a greutății corporale. Regimul de viață adecvat, dieta sănătoasă, mișcarea zilnică sunt elementele care stau la baza acestei metode. Prin această metodă se dorește tratarea bolilor cardiovasculare fară medicamente.

Efectele terapeutice ale băilor și mofetelor

Mecanismul de acțiune a băilor și mofetelor constă în vasodilatația periferică, prin acțiunea directă a bioxidului de carbon asupra vaselor mici din tegument (capilare, arteriole).

Astefel mofeta are effect creșterea fluxului sanguine prin pătrunderea de CO2, prin piele, prin tegument cât și la nivel muscular. Baia cu apă minerală îmbină factorul termic cu cel mechanic și presiunea hidrostatică a apei. Băile cu apă mineral au rolul de a îmbunătăți circulația periferică

Combinația aceluiași factor terapeutic CO2 sub formă de mofetă și baie creează un cumulate de vasodilatație. Acest lucru înseamnă o hrănire mai bună a tesuturilor și celulelor. Prin aceste efecte vasodilatatorii scade tensiunea arterială, se îmbunătățește activitatea inimii prin scăderea presarcinii, crește circulația periferică și sitematică și crește cpacitatea de concentrare.

—Pe lângă terapia cu factori naturali de cură, turiștii care vin la Covasna mai beneficiază de o serie de proceduri ajutătoare de electrofizioterapie, inhaloterapie, kinetoterapie, cum ar fi: electroterapia de joasă, medie și înaltă frecvență, ionogalvanizare, curenți diadinamici, Tens, Trabert, băi galvanice, curenți interferențiali, unde scurte, ultrasunete, câmpuri magnetice; Proceduri de termoterapie: solux, parafină, unde scurte, biostimulare laser; proceduri de hidroterapie: duș subacval, jacuzzi; aerosoli cu apă minerală alcalină; kinetoterapie în grup și individuală, masaj, saună, bazin kinetoterapeutic. Aceste proceduri ajutătoare se efectuează cu aparatură modernă de înaltă performanță. Durata unei cure balneare este de 16-21 zile și este indicat să fie repetată la 6 luni.

2.5. Atracțiile turistice din statiunea Covasna

Pe lângă faptul ca stațiunea dispune de mulți factori naturali de cură balneară aceasta are de asemenea și multe obiective turistice care atrag numeroși turiști. Aceste obiective turistice sunt:

Balta Dracului

Printre obiectivele turistice cu care se mândrește stațiunea se numără și ’’Balta Dracului’’, fiind considerată și un simbol al orașului, situată în parcul central al orașului. Balta Dracului este un vulcan norios, o eruptițe permanentă de dioxid de carbon, care ține în mișcare un vârtej compus din noroi de culoare galbenă și ape freatice, respectiv minerale.

În anul 1981, a fost deschisă ca baie publică, fiind utilizată pentru tratamentele reumatismelor, astfel orașul intrând în rândul stațiunilor balneoclimaterice.

Amenajat foarte bine, cu grilaj de metal pentru a impiedica accidentele si cu o flacara simbolica deasupra, acest izvor mineral atrage atentia oricarui vizitator, În ultimii 200 de ani Balta Dracului a erupt de mai multe ori, ultima erupție a fost înregistarată în anul 1984. În prezent este complet inofensivă, fiind asemenea unei fântâni în clocot, fiind declerată monument al naturii.

Bazarul Balta Dracului

Clădirea Bazarul ”Balta Dracului” este situat în centrul stațiunii și reprezintă reproducerea vechii clădiri unde se făceau băii odinioară. Acum din acest bazar se pot achiziționa suveniruri produse artinazale și mâncare tradițională.

Planul înclinat

Planul înclinat este un monument tehnic, unicat în Europa, situat în Valea Zânelor, Planul Înclinat sau Siclăul asa cum este denumit de localnici, a fost proiectat pentru a facilita aprovizionarea cu bușteni și transportul cherestelei. Acesta a fost proiectat și realizat de inginerul Emil Lux în anul 1892.

Principiul său de funcționare era foarte simplu, având la bază gravitația, vagoanele erau încărcate pe două platforme legate între printr-ul cablu, astfel cel încărcat trăgându-l în coborăre pe cel gol care se afla la baza planului înclinat, în momentul în care vagoanele ajungeau sus, acestea erau preluate de către mocănița cu abur și le transportau către gară.

Lungimea Planului Înclinat este de 1236 metri, iar pe parcus existau 3 stații: Siclau-Jos, Șiclau-Mijloc, Șiclău-Sus.

Din păcate în anul 1999, activitatea Planului Înclinat a fost suspendată. Acesta poate fi vizitat de către turiști pe sectorul de cale ferată Covasna-Șiclău.

Mocănița cu abur

Inițial Mocănița cu abur a fost folosită pentru transportul de lemne, aceasta înconjura localitățiile Comandău și Covasna pe o porțiune de cale ferată între Planul Înclinat și gara din Covasna

Însă astăzi unicul scop al mocăniței este plimbarea de agrement pentru turiști, acesta a fost reinaugurată pe data de 12 Aprilie 2014 și urmează un traseu bine stabilit, pornește din dreptul Hotelului Clermont și ajunge până la Planul Înclinat, fară a-l mai urca datorită condiției deficitară a căii ferate.

Mocănița oferă turiștilor o ocazie de recreere adevărată, deorece mocănița circulă la margine de pădure, oferind turiștilor o panorama minunată asupra Văii Zânelor.

Valea Zânelor

Potrivit legendei, într-un loc din apropiere, denumit de localnici ”Valea Zânelor”, ar fi trăit cândva Ileana Cosânzeana, una dintre cele mai frumoase pământence care a inspirat personajul de poveste. Comoara ei va putea fi descoperită, potrivit legendei, doar într-o noaptea cu lună plină dinaintea zilei Sfântului Gheorghe și doar de către al șaptelea copil al unei familii.

În grădina Cosânzenei au mai rămas tufele de rozmarin sălbăticit și un loc tocmai potrivit pentru turiștii care vor să-și petreacă vacanța la cort sau în camping.

Anual, in luna iulie, Valea Zanelor se pregateste pentru Nedeia Mocaneasca, sarbatoare celebra prin aceste locuri.

Situl arheologic ”Cetatea Zânelor”

Cetatea Zânelor este o cetate dacică situată pe un pisc montan în apropierea orașului Covasna, la o altitudine de 960 de m. Ceatatea de pe un pisc fiind înconjurată de 3 masive montane. În prezent sunt vizibile doar zidurile care au fost scoase de către arheologi prin săpături. În urma cercetărilor au fost găsite numeroase fragmente din ceramic și monezi datând din perioada dacică.

Drumul spre cetate durează aproximativ două ore, pe un traseu marcat cu albastru.

Peisajele întâlnite sunt forte frumoase și de pe Muntele Cetății se poate vedea întreaga depresiune a Târgului Secuiesc.

Pârtia de schi ”” LŐRINCZ ZSIGMOND”

Pârtia a fost inaugurate în luna Decembrie anul 2011, iar în anul 2012 a fost extinsă la 1000 de metri. Partea inferioară a pârtiei este amplasată la o altitudine de 640 de metri având o lungime de 400 de metri și un grad de dificultate ușor, porțiune care a fost inaugurate în anul 2012, are un grad ridicar de dificultate, putând fi încadrată în categoria schiorilor avansați.

Un avantaj al acestei pârtii de schi îl reprezintă climatul răcoros ce facvorizează mentinerea uni strat sufficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Pârtia dispune și de instalație nocturnă, teleschi, tun de zăpadă și parcare gratuită.

Monumente istorice

Casa memorială Iustinian Teculescu

Aceasta se află în cartierul Voinești și prezintă câteva amintiri din viața marelui episcop.

Casa memorială Kőrösi Csoma Sándor

Korosi Csoma a tranversat pe jos două continete, în căutarea strămosilor maghiarilor, fiind și om de știintă acesta a elaborat primul dictionar Tibetan-englez.

La Chiuruș, satul său natal, pot fi vizitate casa memorial și unul dintre busturile marelui savant.

Galeria de artă

Sediul galeriei de artă a fost casa parinților profesorului, geografului, cercetătorului de renum Kadar Laszlo. Acesta a donat orașului imobilul ca mai apoi devenind galerie de artă. Această galerie găzduiește expoziții de artă contemporană, tematice și temporare.

Trasee turistice

Traseul 1: Parcul cu monumente din lemn-Dâmbul cu Mesteceni-Pusta lui Kokorja. Este un traseu ușor, semnalizat cu indicatoare de triunghi galben.

Traseul 2: Valea Zânelor- Situl arheologic ”Cetatea Zânelor”. Traseul este semnalzat cu indicatoare de punct albastru. Timpul de mers este de circa 2 ore.

Traseul 3: Valea Zânelor-Pilis-Covasna-Bâsca Mare-Vârful Lăcăuți. Acest traseu este recomandat pentru turiștii obijnuiți cu drumeții lungi. Traseul este marcat cu punct albastru. Timpul de mers este de o zi.

Stațiunea Covasna este o adevărată oază de sănătate, beneficiind atât de resurse naturale terapeutice cât și de peisaje minunate, facând ca această zonă sa fie perfectă atât pentru turismul balnear cât și pentru practicarea diferitelor forme de turism.

2.7. Analiza echipamentelor turistice din Stațiunea Covasna

Serviciile de cazare și alimentație au un rol distinct, esențial și primordial în ansamblul prestației turistice, fiind prin natura și conținutul lor, serviciile de bază ale consumului turiștilor la locul de petrecere a vacanței.

Stațiunea Covasna dispune de o bază tehnico-materială dezvoltată. În cea mai mare parte unitățile de cazare oferă servicii asemănătore, acestesunt cazare, alimentație și tratament, dintre acestea Casa de odihnă CARP nu oferă alimentație și tratament. Unitățile de cazare dispun de restaunte, baruri de zi și spații commune.

-Hotel Clermont, înființat în anul 2007, clasificat cu 4 stele, având capacitatea 120 locuri de cazare.

-Hotel Căprioara, înființat în anul 1982, clasificat cu 3 stele având capacitatea 264 locuri cazare;

-Hotel Covasna, înființat în anul 1972, clasificat cu 2 stele având capacitatea 248 locuri cazare;

-Hotel Cerbu înființat în anul 1976 clasificat cu 2 stele având capacitatea de 210 locuri cazare;

-Popas turistic "VALEA ZANELOR" care are restaurant si camping cu 41 de casute;

-Hotel Bradul, înființat în anul 1984, clasificat cu 3 stele, ofera 188 locuri de cazare;

-Hotel Montana, înființat în anul 1978 clasificat cu 2 stele, ofera 496 locuri de cazare;

-Hotel Hefaistos, înfințat în anul1984, clasificat cu 2 stele, oferă 288 locuri cazare;

-Hotel Dacia, înființat în anul 1983, clasificat cu 2 stele, ofera 294 locuri de cazare.

Tabel 2.6.1. Pensiunile turistice din stațiunea Covasna

Tipurile de structuri de primire turistică din stațiunea Covasna sunt prezentate in figura 2.6.1 și anexa1.

Fig. 2.6.1 Numărul structurilor de cazare turistică din stațiunea Covasna în perioada 2010-2014

(Sursa: INSSE TEMPO-online, consultat la data de 15.02.2015)

Se poate observa că cele mai multe structuri de primire turiscă sunt reprezentate de hoteluri urmate de pensiunile turistice și restul structurilor de primire turistică.

În anul 2010 extistau 11 structuri de cazare turistică, acestea fiind: 8 hoteluri și 3 pensiuni turistice, spre deosebire de anul 2010 în anul 2014 există 17 structuri de cazare turistică, reprezentând cu 6 structuri de cazare turistcă mai mult față de anul 2010. Aceste structuri de cazare sunt: 8 hoteluri, 1 vilă turistică, 1 căsuță turistică, 6 pensiuni turistice, 1 pensiune agroturistică.

Capacitatea de cazare turistica existentă din stațiunea Covasna în perioada 2010-2014 este prezentată în figura 2.6.2 și anexa 2

Fig.2.6.2.Capacitatea de cazare turistica existentă din stațiunea Covasna în perioada 2010-2014

(Sursa: INSSE TEMPO-online, consultat la data de 05.02.2015)

Analizănd capacitatea de cazare turistică existentă se observă, în primi trei ani o creștere a capacitate de cazare, ajungându-se la un numar de 2234 de locuri, în anul 2013 numărul locurilor de cazare scade, ajungându-se la un numar de 2312 de locuri, acest fapt se poate datora închiderii unor pensiuni și vile turistice, în anul 2014 capacitatea de cazare turistică a crescut la 2278 locuri.

2.6.3.Coeficientul de utilizare netă a capacității de cazare din localitatea Covasna în perioada 2010-2014

(Sursa: INSSE TEMPO-online, consultat la data de 05.02.2015)

După cum se poate observa în figura 2.6.3 și anexa 3 coeficientul de utilizare netă a capacității de cazare a avut perioade oscilante, astfel în anul 2010 coeficientul de utilizare netă a capacității de cazare a fost de 60,47 %, urmat de o creștere de 62,02 % în anul 2011, urmat de o scădere până la 54,54 % în anul 2014.

2.8. Analiza circulației turistice

Circulația turistică este componenta cea mai expresivă a dimensiunilor și intensității activității turistice și poate fi caracterizată printr-o multitudine de indicatori de natură diferită.

Fig. 2.7.1. Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica în stațiunea Covasna în perioada 2010-2014

(Sursa: INSSE TEMPO-online, consultat la data de 15..02.2015)

După cum se observă în figura 2.7.1 și în tabelul 2.7.1 anexa 4 numărul de turiști sosiți stațiunea Covasna au avut perioade oscilante se poate observa de asemenea ca numărul sosirilor turiștilor au crescut în anul 2014 față de 2010. Numarul sosirilor a atins cota minimă de 32422 în anul 2010, urmând o cresștere a numărului de turiști de 39603 în anul 2014.

Numărul de înnoptări sau numărul zile-turist se obține din înregistrările în spațiile de cazare, prin însumarea numărului de zile de ședere ale fiecărui turist.

Fig. 2.7.2. Numărul de înoptari in structuri de primire turistica în stațiunea Covasna în perioada 2010-2014

(Sursa: INSSE TEMPO-online, consultat la data de 05.02.2015)

După cum se observă în figura 2.7.2. și tabelul 2.7.2. din anexa 5 numărul de înoptări în sructuri de primire turistică din statiunea Covasna, înregistrează creșteri și scăderi a numărului de turiști. În anul 2014 s-a înregistrat un număr de 372523 de turiști față de anul 2010 în care s-a înregistrat un număr de 353658 de turiști. Așadar în anul 2014 au înoptat cu 18865 mai mulți turiști față de anul 2010. Numărul maxim de înoptări s-a înregistrat în anul 2011, în acest an s-a înregistrat un număr de 424277 de turiști care au înoptat în structure de primire turistică din stațiunea Covasna.

Durata medie a sejurului se calculează ca raport între total zile –turist (ΣNZT) și numărul de turiști (T).  Acest indicator arată timpul mediu (zile) de rămânere a turiștilor în spațiile decazar e și reflectă astfel posibilitatea ofertei de a reține turistul într-o anumită zonă,regiune etc.

Fig. 2.7.4. Durata medie a sejurului în stațiunea Covasna în perioada 2010-2014

(Sursa: INSSE TEMPO-online, consultat la data de 05.02.2015)

După cum se poate oberva în figura 2.7.3 și tabelul 2.7.3. din anexa 6 durata medie a sejurului din perioada analizată a avut o evoluție oscilantă, înregistrând creșteri și scăderi de la un an la altul. Valoare maxima este de 10,77 de zile în anul 2010, urmând o scădere până la 9,4 în anul 2014.

Bibliografie

Beizad, E., Nițu, V., Tehnologie hotelieră și de restaurant, ProUniversitaria

Covasna- Stațiune balneoclimaterică, Catalog de prezentare în cadrul Proiectului “Promovarea turismului balnear și a resurselor turistice endogene din zona turistică Covasna” ,2014

Ispas, A., Onuț, E., Economia turismului Fundamente teoretice și aplicații practice, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2004, pag. 36.

Ispas A., Economia turismului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010, pg. 62.

http://www.statiuneacovasna.ro/turism_balnear.php (consultat la data de 10.02.2015)

http://www.turismcovasna.ro/index.php/complex/baza-de-tratament (consultat la data de 10.02.2015)

http://www.travelworld.ro/statiunea/covasna.html (consultat la data de 10.02.2015)

http://www.bailecovasna.ro/content/view/33/47/lang,ro/ (consultat la data de 13.02.2015)

http://atlas.usv.ro/geoconcept/articole.php/Stațiunea-Balneoclimaterica-Covasna (consultat la data de 13.02.2015)

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/

http://www.voceatransilvaniei.ro/cetatea-dacica-si-valea-zanelor-din-covasna-intre-realitate-si-legenda/ (consultat la data de 10.02.2015)

Cap. 3. Căi de dezvoltare a turismului balnear în stațiunea COVASNA.

Cunoscută încă din secolul trecut ca o importantă stațiune balneoclimaterică, prin izvoarele ei de sănătate – fiind numită și „stațiunea celor 1000 de izvoare de sănătate”, Covasna se înscrie printre cele mai renumite stațiuni din țară și străinătate.

Covasna si împrejurimile sale reprezinta o zona ale carei resurse turistice naturale si antropice pot deveni prin amenajari specifice un punct de atractie preferential pentru segmente importante de turisti români si straini. Asocierea acestor resurse diverse pe care se pot grefa forme variate de turism creeaza posibilitatea diversificarii ofertei si atragerea unui larg segment de clientela, unui flux sporit de turisti.

Pentru a se vedea care sunt părerile turiștilor privind potențialul turistic balnear al stațiuni s-a realizat o cercetare calitativă de marketing, în urma analizei datelor s-a creeat și un program de promovare a stațiunii, deorece majoritatea turiștilor s-au declarant nemulțumiți de promovarea acestei stațiuni.

3.1. Atitudini opinii și comportamente ale turiștilor din stațiunea Covasna privnid potențialul turistic balnear al acesteia.

Scopul acestei cercetări este acela de a se vedea care sunt atitudinile opiniile și comportamentele turiștilor din stațiunea Covasna privnid potențialul turistic balnear al acesteia. Totodată dorește să se afle care sunt punctele slabe și cât de cunoscută este formă de turism practicată în stațiunea Covasna.

Un punct pe care doresc să îl ating este acela de a afla gradul de satisfacție al turiștilor privind această stațiune și care sunt elementele care ar trebui îmbunătățite în această stațiune.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 80 de persoane, metoda de cercetare cantativa se va realiza folosind ancheta pe bază de sondaj cu ajutorul chestionarului.

Chestionarul utilizat are un număr de 24 de întrebări, din care: 7 întebări din scală nominală cu posibilitate de alegere unică; 5 întrebări din scală binară; 1 întrebare din scală de ordonare a alternativelor de răspuns în raport cu un anumit criteriu; 5 întebări din scală cu ajective bipolare de sens opus; 1 întrebare din scală cu seturi de interval de mărimi egale; 2 întebări din scală proporționala; 1 înterbare din scală lui Likert; 2 înterbări din scală semantică. Conținutul chestionarului se găsește în anexa 6.

În cadrul lucrări de licentă vor fi analizate înrebările cele mai relevante.

3.1.1. Definirea obiectivelor si ipotezelor cercetarii

3.1.1.1. Obiectivele cercetării de marketing

Tabel 3.1.1.1 Obiectivele cercetării de marketing

3.1.1.2. Formularea ipotezelor generale și a ipotezelor statistice

Ipoteze statistice

(Până în prezent ați mai vizitat stațiunea Covasna?)

H0: Cel puțin 60% dintre turiști au mai vizitat până în prezent stațiunea Covasna.

H1: Mai puțin de 60% dintre turiști au mai vizitat până în prezent stațiunea Covasna.

(Cat de mulțumiți sunteți în legătură cu amenajarea turistică a stațiunii?)

H0: Media gradului de mulțumire a turiștilor în legătură cu amenajarea turistică a stațiunii este de peste 3.5 pe o scară de la 1-5.

H1: Media gradului de mulțumire a turiștilor în legătură cu amenajarea turistică a stațiunii este sub 3.5 pe o scară de la 1-5.

(De câte ori ați vizitat această stațiune?)

H0: Peste 35% dintre turiștii romani au vizitat cel puțin o dată stațiunea Covasna.

H1: Sub 35% dintre turiștii romani au vizitat cel puțin o dată stațiunea Covasna.

( Care este gradul de satisfacție pe care îl aveți în urma vizitării acestei stațiunii?)

H0: Peste 40% dintre cei care au vizitat stațiunea au rămas nemulțumiți.

H1: Sub 40% dintre cei care au vizitat stațiunea au rămas nemulțumiți.

( Credeți că stațiunea ar trebui dezvoltată din punct de vedere turistic?)

H0: Majoritatea turiștilor considera că stațiunea Covasna ar terbui dezvoltată din punct de vedere turistic.

H1: Majoritatea turiștilor considera că stațiunea Covasna nu ar terbui dezvoltată din punct de vedere turistic.

(Câte zile ați planificat să stați în stațiune?)

H0: Durata medie a sejurului este peste 10 zile.

H1: Durata medie a sejurului este sub 10 zile.

H0. Atât persoanele de sex masculin cât și persoanele de sex feminin nu consideră că consideră că potențialul stațiuni Covasna â este valorificat la adevărata lui valoare

H1. Atât persoanele de sex masculin cât și persoanele de sex feminin consideră că că potențialul stațiuni Covasna este valorificat la adevărata lui valoare.

H0. Între femei și bărbați nu există diferențe în ceea ce privește următoarea afirmație: ‘’ Aș recomanda modernizarea infrastructuri stațiunii Covasna.’’

H1: Între femei și bărbați există diferențe în ceea ce privește următoarea afirmație: ‘’ Aș recomanda modernizarea infrastructuri stațiunii Covasna.’’

Ipoteze generale.

Majoriteatea turiștilor au mai vizitat stațiunea Covasna.

O mare parte dintre turiști vin în stațiune pentru tratament.

Turiștii consideră că stațiunea necesită o mai bună valorificare din punct de vedere turistic.

Majoritatea turiștilor sunt mulțumiți de stațiunea Covasna.

O mare parte dintre turiști sunt nemulțumiți de promovarea stațiuni Covasna ca și stațiune balneară.

3.1.2. Proiectarea și redactarea chestionarului având în vedere tema generală de cercetare

Conceperea chestionarului reprezintă o activitate foarte importantă în procesul unei anchete, deorece acesta reprezintă instrumentul de culegere al datelor.

Atitudini opinii și comportamente ale turiștilor din stațiunea Covasna privnid potențialul turistic balnear al acesteia. (vezi anexa 6).

3.1.2.1. Testarea chestionarului

Chestionarul a fost testat pe un eșantion de 10 persoane pentru a se verifica valabilitatea acestuia. În urma testării s-a constatat că poate fi aplicat.

3.1.3. Considerații metodologice privind eșantionarea și colectarea datelor

3.1.3.1. Populația cercetată și mărimea acesteia

Populația cercetată este reprezentată de turiștii din stațiunea Covasna, cu vârste de peste 18 ani, de ambele sexe, indiferent de profesie sau venit.În definirea populației am acordat mare atenție pentru a evita alegerea unei populații nejustificat de mare sau restrânsă

3.1.4.Stabilirea marimi esantionului

Eșantionul reprezintă un set de indivizi selectați din rândul populației cercetate, care are o dimensiune considerabil mai mică decât cea a populației, fiind folosit pentru culegerea datelor de marketing într-un timp relativ scurt și cu costuri reduse.

Pentru stabilirea mărimi eșantionului se va folosi următoarea formulă:

, unde

n=mărimea eșantionului

z² – patratul coeficientului z corespunzator nivelului

p -estimarea procentului in caz de succes

q -estimarea procentului in caz de insucces

E -nivelul erorii admise exprimata in procente

Se ia în considerare eroarea de 5 și intervalul de eroare de 95%, valoarea corespunzătoare este z este 1,96. Procentul răspunsurilor favorabile ”p” este considerat egal cu 50%, pentru că în această situație se obține abaterea standard maximă ce poate fi înregistrata în cazul variabilelor binare, deci, și ”q” este egal tot cu 50%. O astfel de abatere maximă ne conduce la o mărime acoperitoare a eșantionului, care să ne garanteze o eroare ”E” ce nu poate fi mai mare decât cea stabilită de cercetător.

Astfel avem:

Datorita faptului ca aceasta cercetare este realizata în scop didactic, au fost chestionati 80 de respondenti. Astfel eroarea este egala cu:

Intervalul de încredere:

3.1.5. Analiza metodei de eșantionare și prezentarea planului de eșantionare

În cazul cercetării întreprinse la stațiunea Covasna s-a folosit eșantionarea nealeatoare la locul de consum a serviciilor, care presupune necunoașterea probabilității de includere în eșantion a indivizilor colectivității. Metoda constă în oprirea și luarea unor interviuri unor turiști aflați în incinta hotelurilor Clermont, Dacia și Spitalul de Recuperare Cardiovasculara Dr. Benedek Geza Covasna ( cei care sunt cazați în această unitate sunt considerați turiști deoarece plătesc taxe de stațiune).

3.1.6. Analiza și interpretarea datelor secundare și principale

1. Întebarea 1. (din chestionar) Până în prezent ați mai vizitat stațiunea Covasna?

Fig. 3.1.6.1. Vizitarea stațiunii până la momentul respectiv.

În urma analizei acestei întrebări se poate poate trage concluzia că răspunsul cu cea mai mare frecvență este DA. Asfel 60% dintre turisti din stațiunea Covasna spun că au mai vizitat stațiune, iar 40% dintre turiști au răspuns ca nu au mai fost până în acel moment în stațiune.

2. Întrebarea 6 (din chestionar) Cât de des vizitați această stațiune?

Fig. 3.1.6.2. Cât de des este vizitată stațiunea Covasna

În urma analizei putem observa că modululul indică valoarea 2, adică 42,50% dintre turiști vin anual în stațiune, urmând cu un procent de 35% turiștii care vin mai rar decât odată la doi ani, cei care vin odată la doi ani sunt în procent de 12,50%, iar cei care pondera cea mai mică sunt cei care vizitează de mai multe ori pe ani aceștia fiind în procent de 10%.

3. Întrebarea 8 (din chestionar) Ați venit în această stațiune pentru tratament?

Fig. 3.1.6.4. Venirea în stațiune pentru tratament.

În urma analizei acestei întrebări se poate poate trage concluzia că răspunsul cu cea mai mare frecvență este DA. Asfel 53,75% dintre turisti din stațiunea Covasna spun că au venit în stațiune pentru tratament, iar 46,25% dintre turiști au răspuns ca nu au venit în stațiune pentru tratament.

4. Întrebarea 9 (din chestionar) Cât de multumiți sunteți de baza tehnico-materială a unităților de tratament? (indicați un nivel între cele două limite considerând egală distanța dintre nivele)

La acestă intrebare au putut răspunde 42 de respondenți deorece doar acesția au venit în stațiune pentru tratament.

Tabel 3.1.6.1. Gradul de satisfacție al turiștilor cu privila la baza tehnico-materială a unităților de tratament

Fig.3.1.6.5. Gradul de satisfacție al turiștilor cu privila la baza tehnico-materială a unităților de tratament

În urma analizării datelor putem observa că modulul indică valoarea 2. Acesta arată că turiști sunt multumiți de baza tehnico materială a unităților de tratament. Mediana este reprezentată de același nivel 2 întrucât procentele cumulate depășesc valoarea 50% în dreptul acestuia. Media în cazul analizat este de 2,12 puncte pe o scală interval de la 1 la 5 puncte. Se observă că și valoarea mediei este destul de apropiată de nivelul 2, care a reprezentat atât modulul cât și mediana variabilei analizate. Se poate afirma că 35,71 % din cei 52,5 % dintre turiști sunt sunt multumiți de baza tehnico materială a unităților de tratament

6. Întrebarea 10 din chestionar. Vă rog sa evaluați diversitatea serviciilor de tratament și posibilitatea de tratament din stațiunea Covasna în funcție de urmăroarele aspecte.( marcați x în casuța corespunzătoare opțiunii dumneavoastră). Ca și la întrebarea 9 doar 42 de respondeți au putut răspunde la această întrebare.

Tabel 3.1.6.2. Evaluarea diversității serviciilor de tratament și posibilitatea de tratament din stațiunea Covasna.

Fig.3.1.6.6. Diversitatea serviciilor de tratament din stațiunea Covasna

Fig.3.1.6.7. Posibilitatea de tratament din zonă

La primul criteriu, modulul este reprezentat de varianta a treia Satisfacător pentru care au optat 14 subiecți , ceea ce reprezintă 30,95% din totalul de 52,5% de respondenti. Mediana este reprezentată nivelul 2 întrucât procentele cumulate depășesc valoarea 50% în dreptul acestuia. Media în cazul analizat este de 2,6 puncte pe o scală interval de la 1 la 5 puncte. Varianța indică o valoare de 0,930, iar abaterea standard are o valoare de 0,96. Se observă o abatere standard relativ mică, 0.96, ceea ce semnifică o omogenitate ridicată a populației în ceea ce privește variabila analizată. Deci se poate afirma că 30,95 % din cei 52,5 % de turiștii din stațiunea Covasna sunt ”Satifăcuți ” în ceea ce privește diversitatea serviciilor de tratament din statiunea Covasna.

La al doilea criteriu, modulul este reprezentat de varianta a treia, „Satisfăcător”, pentru care au optat 15 subiecți , ceea ce reprezintă 33,33%, din totalul de 52,5 de respondenți. Mediana este reprezentată nivelul 2 întrucât procentele cumulate depășesc valoarea 50% în dreptul acestuia. Media în acest caz este de 2,12 puncte pe o scală interval de la 1 la 5 puncte. Varianța indică o valoare de 0,942, iar abaterea standard are o valoare de 0,96. Se observă o abatere standard relativ mică, 0.88, ceea ce semnifică o omogenitate ridicată a populației în ceea ce privește variabila analizată.. Deci se poate afirma că 33,33 % din cei 52,5 % de turiștii din stațiunea Covasna sunt ”Satifăcuți ” în ceea ce privește Posibilitatea de tratament în zonă.

8. Întrebarea 12 (din chestionar) Cât de mulțumiti sunteți de promovarea acestei statiuni ca și stațiune balneară?( indicați un nivel între cele două limite considerând egală distanța dintre nivele

Tabel 3.1.6.3. Gradul de satisfacție cu privire la promovarea stațiuni Covasna ca și stațiune balneară.

Fig.3.1.6.12. Gradul de satisfacție cu privire la promovarea stațiuni Covasna ca și stațiune balneară.

În urma analizării datelor putem observa că modulul indică valoarea 4. Acesta arată că turiști sunt nemulțumiți de promovarea stațunii Covasna ca și stațiune balneară. Mediana este reprezentată nivelul 3 întrucât procentele cumulate depășesc valoarea 50% în dreptul acestuia. Media în cazul analizat este de 3,01 puncte pe o scală interval de la 1 la 5 puncte. Se observă că și valoarea mediei este destul de apropiată de nivelul 3, care a reprezentat și mediana variabilei analizate. Se poate afirma că 36,3 % din cei 100 % dintre turiști sunt sunt nemulțumiți de promovarea stațunii Covasna ca și stațiune balneară.

9. Întrebarea 13 din chestionar. Vă rog să îmi spuneți cât de mulțumit sunteți de următoarele aspecte, pe o scară de la 1 la 5. (unde 1 înseamnă total nesatisfăcut și 5 înseamnă foarte mulțumit, indicați un nivel între cele două limite considerând egală distanța dintre nivele)

Tabel 3.2.6.4. Gradul de satisfacție

Fig.3.1.6.13. Amenajarea actuală a stațiunii

Fig.3.1.6.14. Posibilitatea de agreement.

Fig.3.1.6.15. Eficiența și diponibilitatea de informare turistică

În urma analizei, privind amenajarea turistică a stațiuni, modulul este reprezentat de varianta a-4-a Nemultumit, pentru care au optat 3 subiecți, ceea ce reprezintă 42,5% din toatalul de 100% de respondenți Mediana este reprezentată nivelul 3 întrucât procentele cumulate depășesc valoarea 50% în dreptul acestuia. Media în cazul analizat este de 3,16 puncte pe o scală interval de la 1 la 5 puncte. Astfel se poate afirma că 42,5 % din cei 100 % de turiștii din stațiunea Covasna sunt ”Nemulțumiți ” de amenajarea turistică a acesteia.

În urma analizei, privind posibilitatea de agrement în zonă, modulul este reprezentat de variana a treia Nici mulțumit nici nemulțumit, pentru care au optat 31 de subiecți, ceea ce reprezintă 38,8%, din toatalul de 100% de respondenți. Mediana este reprezentată nivelul 3 întrucât procentele cumulate depășesc valoarea 50% în dreptul acestuia. Media în cazul analizat este de 2,61 puncte pe o scală interval de la 1 la 5 puncte. Astfel se poate afirma că 38,8 % din cei 100 % de turiștii din stațiunea Covasna sunt ”Nici mulțumiți nici nemulțumiți” în legătură cu posibilitatea de agrement din stațiune.

În urma analizei, privind eficiența și disponibilitatea de informare turistică , modulul este reprezentat de variana a treia Nici mulțumit nici nemulțumit, pentru care au optat 25 de subiecți, ceea ce reprezintă 31,3%, din toatalul de 100% de respondenți. Mediana este reprezentată nivelul 3 întrucât procentele cumulate depășesc valoarea 50% în dreptul acestuia. Media în cazul analizat este de 2,65 puncte pe o scală interval de la 1 la 5 puncte. Astfel se poate afirma că 31,3 % din cei 100 % de turiștii din stațiunea Covasna sunt ”Nici mulțumiți nici nemulțumiți” în legătură cu eficiența și disponibilitatea de informare turistică.

10. Intrebarea 15 din chestionar. Vă rog să precizați în ce masură sunteți de acord cu următoarele afirmații privind dezvoltarea viitoare a sectorului turistic din statiunea Covasna.

Fig.3.1.6.16. Modernizarea infrastructurii stațiunii Covasna.

Fig.3.1.6.17. Îmbunătățirea unităților de cazare și alimentație

Fig.3.1.6.19. Afirmații privind dotarea bazelor de tratament.

Fig.3.1.6.20. Afirmații privind modificarea pachetelor turistice.

Privind afirmația “As recomanda modernizarea infrastructuri statiunii Covasna” putem observa că un procent de 71,25% dintre subiecți sunt de acord total pentru modernizarea infrastructurii.

Privind afirmația “As aduce mici imbunatatiri unitatilor de cazare si alimentatie” putem observa că un procent de 47,50% dintre subiecți sunt de acord total pentru îmbunătățirea unităților de cazare și alimentație.

Privind afirmația “Bazele de tratament sunt dotate cu echipamente moderne. Nu as aduce nici o modificare” putem observa un procent de 32,50% de subiecți au optat pentru varianta nici acord nici dezacord.

Privind afirmația “As aduce mici modificari ale pachetelor turistice, pentru a atrage mai multe segmente de clienti” putem observa că un procent de 47,50% de subiecți au optat pentru varianta acord total pentru mici îmbunătățiri ale pachetelor turistice.

11. Întrebarea 16 din chestionar. Vă rugăm să ordonați următoarele motive pentru care ați ales stațiunea Covasna ca destinație turistică în vederea preferințelor dumneavoastră.

Fig.3.1.6.21. Ordonarea motivelor

Rezultatele din figura 3.2.6.9. arată că respondenții au pus posibilitatea de a face tratament pe locul 1, urmat de prețuri accesibile comparativ cu alte zone pe locul 2. Pe locul 3 se află frumusețea peisajului, pe locul 4 diversitatea serviciilor, iar pe ultimul loc se situează calitatea serviciilor oferite.

12. Întrebarea 20 (din chestionar) În ce măsură sunteți satisfăcut de stațiunea Covasna? (indicați un nivel între cele două limite considerând egală distanța dintre nivele)

Tabel 3.1.6.6. Gradul de satisfacție al turiștilor.

Fig.3.1.6.22. Gradul de satisfacție al turiștilor.

În urma analizării datelor putem observa că modulul indică valoarea 3. Acesta arată că turiști sunt nici satisfăcuți nici nesatisfăcuți de stațiunea Covasna. Mediana este reprezentată de același nivel 3 întrucât procentele cumulate depășesc valoarea 50% în dreptul acestuia. Media în cazul analizat este de 2,69 puncte pe o scală interval de la 1 la 5 puncte. Se observă că și valoarea mediei este destul de apropiată de nivelul 3, care a reprezentat atât modulul cât și mediana variabilei analizate. Se poate afirma că 38,8 % din cei 100 dintre turiști sunt nici satisfăcuți nici nesatisfăcuți de stațiunea Covasna.

În urma acestei cercetări cantitative de marketing am putut stabili care sunt Atitudinile, opiniile si comportamentele turistilor din Statiunea Covasna privind potentialul turistic al acesteia

Interpretarea rezultatelor obținute indică numărul și tipul turiștilor care pot fi atrași în această stațiune, dacă sunt implementate recomandările din planul turistic, îmbunătățirile aduse atracțiilor, facilitățile serviciilor, transportului și altor infrastructuri.

Cu toate că stațiunea are nevoie de o dezvoltare mai bună turiști au spus că sunt nici mulțumiți nici nemulțumiți de stațiunea Covasna. Astfel cel puțin 60% dintre respondeți vin annual în stațiune și 54% dintre aceștia vin pentru tratament.

În urma prelucrări datelor se poate observa că majoritatea respondenților sunt mulțumiți de calitatea serviciilor oferite, însă aceștia s-au declarant nemultumiți privind promovarea stațiunii Covasna ca și stațiune balneară. Astfel pentru o informare corectă a turiștilor cu privire la posibilitățile oferite de turismul balnear din zonă, dar și pentru atragerea a cât mai multor turiști, se va creea un program de marketing pentru o campanie de promovare a stațiunii Covasna.

3.2. Program de promovare a turismului balnear din stațiunea Covasna.

Stațiunea Covasna se numără printre stațiunile cu caracter unicat, datorită bogăției sale în resurse naturale folosite în tratarea bolilor cardiovasculare.

Cu toate că acesta este una din cele mai importante stațiuni din România, stațiunea Covasna are un deficit de imagine atât în rândul localnicilor cât și în rândul turiștilor. Motivul este de cele mai multe ori lipsa informării acestora cu privire la potențialul turistic dar și al resurselor de care dispune acestă stațiune.

Acest lucru reiese și din cercetarea de marketing calitativă unde majoritatea turiștilor s-au declarat nemulțumiți în legătură cu promovarea stațiunii Covasna.

De aceea o campanie de promovare a stațiuni poate fi exterm de utilă atât termen scurt cât și pe termen lung, dar totodată aceasta ajută și la o informare corectă a turiștilor cu privire la posibilățile oferite de turismul balnear din stațiune.

Astfel pentru realizarea campaniei de promovare a staținii Covasna se va creea un program de marketing.

3.2.1. Stabilirea obiectivelor generale și specifice.

Obiectivul general al acestui program este acela de a se face cunoscută această stațiune, transfărmând-o într-un brand national și international. Un alt obiectiv general este acela de a crește numărul de turiști ce vizitează acestă stațiune.

Obiectivele specifice ale programului sunt:

Informarea turiștilor despre potențialul turistic balnear al acestei stațiuni

Consolidarea imagini stațiuni în rândul turiștilor

Creșterea reputației prin valorificarea unor resurse cum ar fi: izvoarele de apă minerală, mofetele.

Creșterea profitului în anul următor cu 15%, față de anul anterior.

Creșterea numărului de turiști care au ca scop principal turismul balnear.

3.2.2. Strategii pentru implementarea obiectivelor generale de marketing

Obiectivul strategic general îl reprezintă creearea și promovarea unei imagini favorabile a stațiuni Covasna din punct de vedere balnear.

Planificarea campaniei de promovare se va desfășura astfel:

Luarea deciziei de a creea o camapanie de promovare, prin intermediul mijloacelor și tehnicilor promoționale: promovarea pe siteuri de profil și în social media, relizarea siteulului de promovare, publicitate prin broșuri, pliante, mape de prezentare, bannere, afișe, prin utilizarea mijloacelor mass-media, articole legate de eveniment, reportaje, montarea de bannere atât în stațiune cât și în apropierea acesteia.

Dezvoltarea programului de promovare, prin folosirea tehnicilor promoționale.

Urmărirea permanentă a rezultatelor trebuie efectuată atât inaintea implementări acțiunilor cât și după implementare.

Activitățile promoționale se vor defășura pe perioada a 12 luni începând la data de 1 Februarie 2016 până la data 5 Ianuarie 2017. Majoritatea activităților se vor desfășura în primele două luni, iar în urmatoarele 9 luni se va desfășura campania de promovare și de evlauare.

Pentru început se va realiza un brand al stațiuni de exemplu:”Covasna terapie pentru suflet și sănătate”. Pe urmă se va trece la editarea broșurilor, pliantelor și a cataloagelor de prezentare.

Un alt pas în acestă campanie este promovarea online, unde va fi creat un site de prezentare a stațiuni Covasna unde vor fi prezentați: factori naturali de cură, posibilitatea de tratament, bazele de tratament, dar și obiectivele și atracțiile turistice din stațiune. Totodată acesta va fi promovată și în social meadia.

Revistele de specialitate vor publica articole despre stațiunea Covasna.

Stațiunea va partcipa și la diferite târguri de turism atât din țară cât și din strainăte.

Pentru derularea unei asemenea campanii de promovare, este nevoie de un buget aproximativ de 69586 RON.

Bugetul pentru acestă campanie de promovare va fi prezentat în tabelele următoare.

Tabel 3.2.2.1. Bugetul materialelor promoționale

Tabel 3.2.2.2. Bugetul realizări site-ului de prezentare a stațiuni Covasna

Tabel 3.2.2.3. Bugetul de organizare a evenimentului de promovare a stațiunii

Tabel 3.2.2.4. Buget auxiliare

Tabel 3.2.2.5. Buget total

Bugetul se va obține din fondurile structural europene nerambursabile allocate stațiunii Covasna.

În vederea lansării campaniei de promovare s-a alcătuit un program de marketing ce contine o variatate de activități, având ca și scop asigurarea unei corelări eficiente a activităților în vederea realizări obiectivului urmărit.

Lista activităților și descrierea fiecări activități

Activitatea A – Luarea deciziei de a reliza o campanie de promovare a turismului balnear din stațiunea Covasna

Justificare: Pentru a începe o campanie de promovare primul pas este acela de a se stabili metodele de prin care se va promova stațiunea.

A1: Creea unui brand al stațiunii Covasna. De exemplu: ”Covasna terapie pentru suflet și inimă”;

A2: Realizarea unui catalog de prezentare al stațiunii Covasna;

A3: Creearea unor oferte balneare, care să determine fluxul de turiști în stațiune;

A4: Creearea unui site de prezentare a stațiunii Covasna (Factori naturali teraputici, baze de tratament, posibilitatea de tratament, obiective turistice);

A5: Creea de ghiduri, support digital de stocare (flash-usb) unde vor fi poze, film de prezentare a stațiunii, cataloage, pliante, mape de prezentare.

Activitatea B – Alegerea agenției media care să realizeze materialele și campania de promovare.

Justificare: Pentru a asigura o cât mai bună defășurare a campaniei este nevoie de firme specializate în acest domeniu.

B1: Stabilirea potențialelor agenții media;

B2: Postarea anunțului în ziare și pe diferite site-uri;

B3: Stabilirea ofertelor tehnice și a prețurilor;

B4: Stabilirea planului de promovare;

B5:Luarea unei decizii privind alegrea companiei;

B6: Alegerea agenției media ce se va ocupa de campania de promovare a stațiuni Covasna.

B7: Anunțarea companiei ce se va ocupa de pormovarea stațiunii.

Activitatea C – Planul de promovare al stațiunii balneare Covasna

Justificare: Pentru a pune în aplicare acestă activitate este nevoie de un plan bine stability.

C1: Promovarea stațiunii Covasna pe site-urile de profil și în social media;

C2: Crearea unei pagini de prezentare a stațiunii pe rețele de socializare cunoscute;

C3: Participarea la târguri de turism atât în țară cât și în străinătate;

C4: Organizarea de evenimente prin care să se promoveze turismul balnear din stațiunea Covansa;

C5: Publicitate outdor, publicitate în revistele de turism;

C6: ifotrip

Activitatea D – Realizarea materialelor pentru campania de promovare

Justificare: Pentru realizarea campaniei este nevoie și de materiale promoționale

D1: Conceperea materialelor promo (broșuri, pliante, bannere, afise);

D2: Tiparirea acestor material;

D3: Conceperea catalogului de prezentare;

D4: Tipărirea catalogului de prezentare;

D5: Conceperea suportului digital cu informațiile necesare

Activitatea E – Participarea la târguri de turism naționale și internațonale.

Justificare: Pentru o promovare bună stațiunea Covasna trebuie să participle la diferite târguri de turism;

E1: Stabilirea unei echipe ce va participa la târg;

E2: Pregătirea materialelor de promovare a stațiunii.

Activitatea F – Anuntul oficial al lansări campaniei printr-o conferință de presă

Justificare: Pentru a se face cunoscută acestă campanie de promovare este necesară o conferință de presă.

Activitatea G – Desfășurarea campaniei.

Întocmirea diagramei GANTT este prezentată în tabelul următor

Tabel 3.2.2.6. Diagrama GANTT

Pornind de la lista de activități s-a realizat planul de actiune ce va fi prezentat în tabelul următor.

Tabel 3.2.2.7. Lista operațiunilor

Pe baza listei de lucru s-a creeat și schema drumului critic prezentat în anexa 7.

În urma acțiunior prevăzute în programulul de marketing sunt preconizate a fi obținute rezultatele următoare:

Îmbunătățirea imaginii stațiunii Covasna;

Creșterea numărului de turiști care vin în stațiunea Covasna;

Creșterea vizibilității a stațiunii Covasna atât în țară cât și în străinătate.

Evaluarea campaniei de promovare are rolul a masura eficiența de a evalua eficiența rezultatele acesteia, oferind informații pentru îmbunătățirea viitoarelor programe. În cazul acestei campanii evaluarea se va realiza în trei etape.

Prima etapă presupune evaluarea situației stațiuni înainte de derularea campaniei, acesta se realizează printr-o analiză a situației actuale cu privire la gradul de mulțumire al turiștilor privind promovarea acestei stațiuni; acestă evaluare a fost realizată prin cercetarea calitativă de marketing “Atitudini opinii și comportamente ale turiștilor din stațiunea Covasna privnid potențialul turistic balnear al acesteia”.

A doua etapă presupune o evaluare intermediară.

A treia etapă presupune evaluarea finală, ce se va realiza prin implementarea unei cercetări calitative de marketing în rândul potențialilor și actualilor turiști. Prin acestă cercetare se dorește aflarea măsurii în care turiști au fost influențați de această campanie de promovare.

Bibliografie

Constantin, C., Tecău, A. – Introducere în cercetarea de marketing, ed. Universității Transilvania, Brașov, 2013.

Concluzii și propuneri

Stațiunea Covasna dispune de un potențial balnear foarte mare datoritp difersității resurselor turistice naturale și antropice, asocierea acestor resurse oferă posibilitatea diversificării ofertei turistice și totodată atragerea unei segment larg de turiști.

Pentru a se vedea care sunt părerile turiștilor privind potențialul turistic balnear al stațiuni s-a realizat o cercetare calitativă de marketing. Astfel în urma răspunsurilor obținute de la turiști voi face o serie de propuneri ce vor ajuta la îmbunătățirea situației stațiunii.

În urma prelucrării datelor se constată următoarele:

O mare parte din populația cercetată este nemulțumită de amenajarea stațiunii;

Turiști s-au declarant “nici mulțumiti nici nemulțumiți” cu atât cu privire la posibiliatea de agreement în stațiune, cât și cu privire la eficiența și disponibilitatea de informare turistică.

Majoriatea turiștilor au spus ca sunt de acord total în momentul în care au fost întrebați de următoarele aspecte:

Modernizarea infrastructurii stațiunii Covasna;

Îmbunătățirea unităților de cazare și alimentație;

Modificarea pachetelor turistice;

Pe baza acestor răspunsuri voi face o serie de propuneri ce vor ajuta la îmbunătățirea imaginii și situației stațiunii.

Dezvoltarea infrastructurii.

Îmbunătățirea infrastructurii locale reprezintă principalul factor de creștere a atractivității stațiunii. Pentru realizarea acestei măsuri trebuie propuse realizarea următoarelor activități:

Reabilitarea drumului national DN13E;

Amenajarea căii ferate înguste Covasna-Comandău;

Reabilitarea parculului central al stațiunii;

Reabilitarea infrastructuri feroviare;

Reabilitarea tuturor străzilor din stațiune dar mai ales a acelora din zona centrală a stațiunii.

Cea mai importantă măsură este aceea a dezvoltării infrastructurii turistice. Aceasta poate fi realizată prin următoarele acțiuni:

Modernizarea izvoarelor de apă minerală;

Reamenajarea traseelor turistice;

Creearea unui centru de echitație;

Organizarea de drumeții pentru cunoașterea zonei;

Creearea de tabere școlare, tabere artistice, tabere sportive.

Amenjarea de trasee montane pentru cură. De exemplu: jogging.

Modernizarea și diversificarea unităților de alimentașie publică

Diversificarea unitătilor de alimentație publică se poate face prin creearea unor noi restaurante, de exemplu: restaurante cu specific local, folosind produse tradiționale, un alt exemplu ar fi deschiderea unei ceainării unde se pot servi ceaiuri indicate pentru afecțiunile cardiovasculare, se mai pot deschide și cofetării deoarece în stațiune nu există.

Modernizarea se poate realiza prin redecorarea saloanelor, dotarea bucătăriei cu echipamente noi, schimbarea sistemelor de ventilație, schimbarea tacâmurilor și diversificarea meniului.

Modernizarea hotelurilor

Acestă masură este obligatorie deorece hotelurile din stațiune întâmpină o serie de aspect negative legate calitatea și uzura echipamentelor.

Modernizarea hotelurilor se poate realiza prin:

Reamenajrea spațiilor verzi;

Schimbarea mobilierului

Refacerea grupurilor sanitare;

Schimbarea designului atât în interiorul cât și în exteriorul acestora.

Îmbunătățirea bazelor de taratement

Pentru îmbunătățirea bazelor de tratament propun următoarele:

Dotarea bazelor de tratament cu aparatură nouă și modernă

Introducerea a noi metode de tratament

Creearea unei baze de tratament independente. Acest lucru ar fi un punct forte deorece toate bazele de tratament sunt în incintele hotelurilor si pot beneficia de tratament doar cei ce sunt cazați în hotel, dar dacă ar fi o bază de tratament independetă ar putea beneficia de tratament și localnici sau persoanele care sunt cazate în alte unități de cazare

Creearea unui centru SPA. Acesta ar reprezenta o oportunitate pentru stațiune doarece ar atrage mai multe segmente de turiști. Există mai multe tipuri de SPA ce pot fi dezvoltate în stațiune:

Destinațiile SPA- care se referă la procedure terapeutice, tratamente corporale;

Hotel SPA, Medical Wellnes.

Dezvoltarea și diversificarea serviciilor de agrement.

Drumeții montane;

Badminton;

Biciclete de închiriat pentru plimbări montane;

Amenajarea locuințelor tradiționale sub formă de pensiuni

Pentru a pune în valoare “bogățiile” stațiunii aceasta are nevoie de o amenjare corespunzătoare, prin reamenajarea parcurilor, amplasarea a mai multor coșuri de gunoi, amplasarea de bănci, punerea de indicatoare spre obiectivele turistice și unitățile de cazare și alimentație, panouri de informare, parcări auto, piste pentru bicicliști.

Dacă aceste măsuri vor fi puse în aplicare gradul de ocupare a unităților de cazare va crește și tot odată se vor atrage noi segmente de clienți. Modernizarea stațiunii va avea ca și efect creearea unor noi produse mai complexe, oferindu-le atât tinerilor cât și a pensionarilor posibilitatea practicări atât a turismului balnear cât și a altor forme de turism.

După cum știm turismul balnear nu reprezintă doar deplasarea unor persoane, în stațiuni balneoclimaterice sau localități cu factori naturali de cură pentru îngrijirea sănătății, odihnă, înfumusețare ci și un factor dinamizator de aport valutar, având un potențial economic major.

Dintre multiplele forme de turism practicate în România, turismul balnear este unul dintre cele mai importante segmente deoarece acesta se bazează pe o varietate de factori terapeutici și de un potențial permanent de mare complexitate. Turismul balnear din țara noastră este axat pe servicii balneare de recuperare sau profilaxie, adresându-se atât celor cu probleme medicale cât și celor ce vor să se relaxeze.

Factori naturali de cură din România sunt folosiți pentru tratament prin intermediul stațiunilor balneare. Scopul stațiunilor balneare este acela de a valorifica factori de cură.

Una dintre cele mai importante stațiuni ale țării noastre este, stațiunea Covasna, datorită bogăției sale în resurse naturale folosite în tratarea bolilor cardiovasculare.

Activitatea turistică stațiunii întâmpină o serie de inconveniente legate de slaba dezvoltare a infrastructurii turistice, uzura unităților hoteliere, gradul redus de dezvoltare a serviciilor de agremen și tot odată de slaba promovare a turismului balnear din stațiune.

Astfel pentru a valorifica turismul din stațiunea Covasna este nevoie de o strategie de dezvoltare ce vizează valorificarea resurselor turistice, dar și promovarea acesteia atât pe plan național cât și internațional.

Pentru ași păstra clientealea dar și pentru a atrage cât mai multe segmente de turiști, atât societățile comerciale de turism cât și agentiile de turism trebuie în continuu să depună eforturi pentru ai atrage pe acestia. Elementul de bază pentru a fi cunoscută oferta stațiunii este promovarea.

Pentru a lansa o campanie de promovare primul pas este acela de ați stabili obiectivele ce doresc a fi atinse.

Astfel obiectivele campaniei de promovare a stațiunii Covasna sunt:

Informarea turiștilor despre potențialul turistic balnear al acestei stațiuni

Consolidarea imagini stațiuni în rândul turiștilor

Creșterea reputației prin valorificarea unor resurse cum ar fi: izvoarele de apă minerală, mofetele.

Creșterea numărului de turiști care au ca scop principal turismul balnear.

Metodele prin care va fi promovată stațiunea sunt următoarele:

Creareea unui site de prezentare a stațiunii

Campani mass-media

Prin material promoționale-pliante, cataloage, broșuri, bannere.

Partciparea la târguri de turism naționale și internationale.

O campanie de promovare a stațiunii poate fi exterm de utilă atât termen scurt cât și pe termen lung, dar totodată aceasta ajută și la o informare corectă a turiștilor cu privire la posibilățile oferite de turismul balnear din stațiune.

În cocluzie, aspectele abordate în acestă lucreare evidențiază faptul că stațiunea Covansa are un potential touristic ridicat, însă nu este evidențiat la adevarata s-a valoare. Punerea în valoare a turismului balnear din stațiune se poate face doar print-o stradegie de dezvoltare bine pusă la punct și totodată printr-o bună colaborare înte toți factori implicate în activitatea turistică.

Anexe

Anexa 2.1.

Tabel 2.6.2. Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica din stațiunea Covasna în perioada 2010-2014

Sursa: INSSE – Tempo-online, consultat la data de 15.02.2015

Anexa 2.2.

Tabel 2.6.3. Capacitatea de cazare turistica existentă din stațiunea Covasna în perioada 2010-2014

Sursa: INSSE – Tempo-online, consultat la data de 15.02.2015

Anexa 2.3.

Tabel 2.6.4. Coeficientul de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune în perioada 2010-2014

Anexa 2.4.

Tabel 2.7.1. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în stațiunea Covasna în perioada 2010-2014

Anexa 2.5.

2.7.2.Innoptari in structuri de primire turistica în stațiunea Covasna în perioada 2010-2014

Anexa 2.6.

Tabel 2.7.3 Durata medie a sejurului

Anexe

Anexa 2.1.

Tabel 2.6.2. Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica din stațiunea Covasna în perioada 2010-2014

Sursa: INSSE – Tempo-online, consultat la data de 15.02.2015

Anexa 2.2.

Tabel 2.6.3. Capacitatea de cazare turistica existentă din stațiunea Covasna în perioada 2010-2014

Sursa: INSSE – Tempo-online, consultat la data de 15.02.2015

Anexa 2.3.

Tabel 2.6.4. Coeficientul de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune în perioada 2010-2014

Anexa 2.4.

Tabel 2.7.1. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în stațiunea Covasna în perioada 2010-2014

Anexa 2.5.

2.7.2.Innoptari in structuri de primire turistica în stațiunea Covasna în perioada 2010-2014

Anexa 2.6.

Tabel 2.7.3 Durata medie a sejurului