Perspective Teoretice ale Saraciei

Rezumatul lucrării

Introducere

I. Fundamentarea teoretică a lucrăriii

1.1. Perspective teoretice ale saraciei……………………………………………………….7

1.2. Dimensiuni ale sărăciei………………………………………………………………………..8

1.3. Strategii antisărăcie……………………………………………………………………10

1.4. Perspective asupra sărăciei……………………………………………………………11

1.5. Persoane expuse riscului de sărăcie………………………………………………..…….13

1.6. Descriererea programelor de prestații bănești ……………………………………..….14

1.6.1 Asistența socială………………………………………………………………………14

1.6.2 Ajutorul social ……………………………………………………………………….14

1.6.4. Venitul minim garantat ȋn sistemul de asistență socială………………………….….15

1.6.5. Argumente ȋn favoarea venitului minim garantat ……………………………….….16

2. Perspective asupra familiei …………………………………………………………………16

2.1 Definirea familiei……………………………………………………………………….16

2.3. Funcțiile familiei ………………………………………………………………..……17

2.4. Evaluarea funcționării familiei …………………………………………………………………………19

2.4.1 Din perspectiva ecologică ………………………………………………………………………………19

2.4.2 Din perspectiva interacționist sistemică …………………………………………………………..20

2.4.3 Dimensiuni ale evaluării familiei……………………………………………………………………..21

2.5. Metode și tehnici de intervenție centrate pe familie…………………………………………….22

2.5.1. Metoda rezolvării de probleme……………………………………………………………………….22

2.5.2 Metoda centrării pe sarcină …………………………………………………………………………….23

3.Specificul intervenției în familiile sărace ………………………………………………………………….24

II. Metodologia cercetării

1.1. Problematica abordată…………………………………………………………………………………….26

1.2. Scopul, ipotezele și obiectivele cercetării …………………………………………………………26

2.3 Populația și eșantionul cercetării………………………………………………………………………27

2.4 Metode, tehnici și instrumente……………………………………………………….27

2.5. Rezultatele cercetării……………………………………………………………………………………..29

2.5.1.Studiul de caz –Familia nr.1………………………………………………………………………….29

2.6. Studiul de caz – Familia nr. 2…………………………………………………………………………..39

2.7. Studiul de caz -Familia nr. 3……………………………………………………………………………48

2.8 Studiul de caz -Familia nr. 4…………………………………………………………………………….58

2.9. Studiu de caz – Familia nr. 5……………………………………………….……….63

3. Analiza de conținut a rezultatelor cercetării………………………………….……….69

3.1. Analiza de conținut tematică…………………………………………………………………………..71

4. Concluziile cercetării ………………………………………………………………………………………75

III. Metodologia intervenției

3.1.Principii și metode de intervenție…………………………………..………………77

3.1. Obiective …………………………………………………………………………………………………..77

3.2. Beneficiarii asistați………………………………………………………………….78

3.3. Perioada intervenției…………………………………………………………………………………….78

3.4. Intervenția propriu-zisă…………………………………………………………………………………79

3.5. Familia nr. I…………………………………………………………………………………………………79

3.6.Familia nr. 2 ………………………………………………………………………………………………..82

3.7. Familia nr. 3………………………………………………………………………………………………..84

3.8. Familia nr. 4 ……………………………………………………………………………………………….86

3.9.Familia nr. 5…………………………………………………………………………………………………87

IV. Concluzii finale…………………………………………………………………………………………..90

V. Bibliografie ………………………………………………………………………………………………….92

VI. ANEXE

6.1 Anexa nr. 1…………………………………………………………………………………………………..94

Anexa nr. 2…………………………………………………………………………98

Rezumatul lucrării

Lucrearea de față studiază cazuri reale ale familiilor care au deficit de resurse și sunt beneficiare de ajutor social. Sunt evidențiate problemele, dar și nevoile acestora, precum și ajutorul primit.

Lucrarea are trei capitole, primul capitol este împărțiț în două subcapitole. Primul subcapitol definește sărăcia ca fiind : “un cumul de lipsuri, de privațiuni”. El vobește despre sărăcie ca fiind un produs al lipsurilor cu care se confruntă un om ȋn societatea ȋn care trăiește. (Townsend, 1979) , propune strategii antisărăcie, și ajutorul acordat persoanelor în nevoie.

Al doilea subcapitol tratează problemele familie, și începe cu definirea familiei care este ”un grup social ce își are originea în căsătorie, constând din soț, soție ți copii sau alte rude, grup unit prin drepturi și obligații morale, juridice, economice, religioase și sociale.”(Iluț P., 2005, p. 65). În a doua parte a subcapitolului sunt descrise metodele de cercetare care sunt : perpectiva ecologică , interacționist sistemică și metoda interviului și a chestionarului pe baza hărții rețelei de sprijin, respective metoda centrării pe sarcină la intervenție.

Al doilea capitol al lucrării este împărțit în două parți: metodologia cercetării și cercetarea propriu-zisă.

Cercetarea a fost făcută pe cinci familii, beneficiare de ajutor social, sunt înscrise la Organizația Creștină ”Ecce Homo” . În urma aplicării interviului am aflat mai multe date despre familii, despre problemele acestora, ajutorul primit, relațiile din interiorul și exteriorul familiei, precum și nivelul de educație al membrilor familiei.

În majoritatea familiilor probleme întâlnite au fost : lipsa unui loc de muncă, insuficiența banilor, spațiu insuficient de locuit și lipsa intimității, neînscrierea la un medic de familie, nici una dintre familii nu aveau acces la apă potabilă în casă și baie

Cu privire la educație, sunt membrii ai familiilor care nu au frecventat nici o formă de învățământ, iar prin urmare aceștia nu știu scrie și citi, dar sunt și alții care au frecventat școala, și au absolvit între una până la opt clase. Aceștia au învățat elementele de bază cum ar fi scrisul și cititiul. În ceea ce privește educația copiilor lor, membrii familiilor sunt implicați în educația copiilor, îi trimit la grădiniță, respectiv școală, ei nefiind capabili să-i învețe elementele de bază ale deprinderilor școlare acasă.

După cum am precizat mai sus, familiie participante la cercetare sunt înscrise la Organizația “Ecce Homo”, cu care au o relație apropiată, ele fiind sprijinite de către aceasta pe plan financiar, material, moral, dar și pe plan spiritual. Am reușit să aflu mai multe date despre granițele familiei, cum sunt ele, dacă sunt permeabile, și am aflat că ei având o situație precară, sunt deschiși să primească și să se alăture unor sisteme sau organizații care sunt dispuse să le ajute, dar nu numai. Ei primesc și interacționează cu oamenii, sunt dispuși să primească și străinii în casă sau în familiile lor.

Ultimul capitol cuprinde intervenția. Intervenția a fost făcută pe un număr de cinci familii, beneficiare de ajutor social și înscrise la organizația “Ecce Homo”.

A fost folosită ca și metodă, tehnica centrării pe sarcină și modelul rezolvării de probleme. Problemele pe care aceste familii le au sunt legate de locul de muncă, nu au medic de familie, insuficiența spațiului și a intimității. Am intervenit pe problema cu medical de familie, prin oferirea de informații.

Introducere

Sărăcia este definită de către Maria Molnar (1999, pg. 21), ca fiind un fenomen social grav, acesta fiind asociat cu lumea contemporană.

Această temă este importantă deoarece, este una de actualitate, sărăcia fiind un fenomen care a luat amploare în ultima vreme, populația sărăcă a crescând foarte tare. Pe lânga asta este o problemă cu care asistenții sociali se confruntă, de aceea am ales să aflu mai multe despre ea.

Motivația

Am ales această temă , deoarece este una de actualitate, și am vrut să aflu mai multe despre fenomenul sărăciei, care sunt cauzele care au dus la aceasta și problemele cu care se confruntă familiile sărace.

I. Fundamentarea teoretică a lucrăriii

Definirea sărăciei

Sărăcia este definită de către Maria Molnar (1999, pg. 21), ca fiind un fenomen social grav, acesta fiind asociat cu lumea contemporană.

Mai mult C. Zamfir (1994, pg. 15) spune că sărăcia este lipsa oamenilor de mijloace financiare cu care să se susțină, să poată avea un trai decent.

Conform lui Peter Townsend sărăcia a fost definită ca fiind: “un cumul de lipsuri, de privațiuni”. El vobește despre sărăcie ca fiind un produs al lipsurilor cu care se confruntă un om ȋn societatea ȋn care trăiește. (Townsend, 1979)

Aceasta este definită operațional prin lipsa unor venituri, iar pragurile de sărăcie reprezintă niveluri de venituri necesare pentru a duce o viață decentă. Ideea de sărăcie ne poate duce cu gȃndul la un mod de viață sărac și anume: neacoperirea nevoilor fundamentale, ceea ce duce la o funcționare umană la un anumit standard, la care se adaugă și efectele complexe ale stării de sărăcie.

Cauzele care au dus la apariția acestui fenomen ȋn țările prospere au fost eșecul personal de a se adapta la o economie tot mai prosperă și competitivă . Ȋn Romȃnia, se vorbește despre sărăcie ca fiind un produs al căderii economiei din ultimul deceniu și jumătate de regim socialist, fiind accelerată ȋn primi ani de tranziție.

Majoritatea veniturilor primare au scăzut cu 40% față de anul 1989, acest fapt datorȃndu-se dezorganizării și blocării economiei, ȋn momentul de față scăderea eficienței muncii este cel mai mare producător al sărăciei.

Ȋn Romȃnia definirea socialȃ a sărăciei se ȋnvȃrte ȋntre minumul de subzistență și minumul social, sau decent. Nu este singura țară care se confruntă cu sărăcia, ȋn această situație aflȃndu-se toate țările aflate ȋn tranziție. (C. Zamfir, 2000, pp. 42-44)

1.2. Dimensiuni ale sărăciei

Există mai multe dimensiuni ale sărăciei, și anume : sărăcia absolută, sărăcia relativă, sărăcia extremă, sărăcia severă, sărăcia socială, sărăcia comunitară.

Sărăcia absolută este definită ca un minim de subsistență care are ȋn vedere supraviețuirea. Aceasta se referă la nevoile elementare ale oamenilor, cum ar fi hrana, ȋmbrăcăminte, adăpost. Dacă acest minim lipsește, este asociat cu ideea de sărăcie.

Minimul de subsistență este definit diferit pentru fiecare societate ȋn parte, ȋn funcție de parametrii săi.

Sărăcia relativă ii cuprinde pe toți oamenii care se situează sub această limită a minimului de subsistență. Mai exact pe toți care nu au o locuință neconfortabilă, ȋmbrăcăminte nesatisfăcătoare, hrană insuficientă, deficit de ȋngrijire medicală, lipsa de participare la școală a copiilor. (C. Zamfir, 1994, pp. 27-44)

Aceste două metode de abordare au dat naștere unor metode diferite de stabilire a pragului de sărăcie: prima metoda a fost bazată pe evaluarea serviciilor fundamentale, iar a doua pe distribuția bunăstării ȋntr-o anumită varietate la un moment dat.

Așa cum reiese din majoritatea metodelor și aceste două metode au avantajele și dezavantajele lor, astfel ȋncȃt utilizarea și interpretarea fiecăreia trebuie făcută ȋn funcție de ȋmprejurimile și scopul evaluării.

De precizat este faptul că ȋn planul concret al evaluării sărăciei această diferență nu este la fel de concisă. Mai exact, orice evaluare a nevoilor fundamentale e bazată pe relativitate, iar percepția socială cu privire la un anumit strict necesar al persoanei se modifică ȋn timp ȋn funcție de evoluția nivelului de trai al societății.

Sărăcia extremă este definită ca și lipsa mai accentuată a resurselor financiare, astfel ȋncȃt condițiile de viață ale persoanei ȋn cauză nu sunt deloc acceptate de societatea ȋn care trăiește.

Sărăcia severă se caracteriează printr-un nivel scăzut de resurse, dar ceea ce este de precizat la aceasta este faptul că deși cei ȋn situație duc o viață cu riscuri și restricții aceștia pot ieși din sărăcie.

Sărăcia socială se adresează celor care nu ȋși pot satisface nevoile care sunt percepute la nivel social.

Sărăcia comunitară se definește ca fiind lipsa unui serviciu public sau a infrastructurii din cadrul unei comunități. ( Anca Tompea, 2007, pp. 515-522)

Conform lui Preda M., (2002) sărăcia poate fi de lungă durată, fiind caracterizată prin deformări de orientare personală, deteriorarea capacității de viață etc. și de scurtă durată (ocazională, provizorie), aceasta caracterizȃndu-se prin lipsuri actuale și nu generează mutații majore ȋn planul autopercepției sau al stimei de sine.

Trebuie să se facă o distincție ȋntre sărăcia cronică și cea provizorie. Această dinstincție constă ȋn faptul că este diferit să sprijini o persoană cu nevoi temporare, față de una care este ȋntr-o sărăcie cronică. Ȋn cazul acesteia trebuie săfie tratate nu doar cauzele lipsei , ci trebuie vindicate “patologiile” și efectele degradante ale stării de sărăcie.

De cele mai multe ori sărăcia este asociată atitudinii specifice orientării umane, cum ar fi : demoralizarea, resemnarea, lipsa de speranță, de voință, practice adaptarea la un mod de viață sărac.

Ȋn jurul acestora se conturează un mod de viață specific, caracterizat nu numai prin lipsă, dar și printr-un mod de viață care are un efect distructiv asupra echilibrului vieții de familie au comunitar. ( Zamfir E., 2000, p. 240)

Molnar (2002) prezintă patru dimensiuni ale sărăciei :

Incidența sărăciei, aceasta este mai mare ȋn rȃndul copiilor sub 18 ani, al tinerilor cu vȃrsta cuprinsă ȋntre 18-24 ani și al vȃrstnicilor care au 65 de anis au peste. Un studiu realizat de Banca Mondială ȋn anul 2003 arată că ȋntre anii 1995-2002, rata sărăciei a variat ȋntre 20% și 36% din populația țării (Stănculescu, 2004, pp. 18-19)

Profilul sărăciei și anume riscul de a face parte dintr-o gospodărie cu venituri sub pragul sărăciei depinde de sex, vȃrstă, tipul de gospodărie, nivelul de instruire, statutul ocupațional;

Persistența sărăciei, și anume riscul persistenței este mai mare pentru femei, pentru copii, tineri și vȃrstnici;

Deficitul de venit cuprinde evaluarea sărăciei prin diferența dintre pragul sărăciei și veniturile gospodăriei calculate ȋn medie pe adult;( Molnar, 2002, pg. 10)

1.3. Strategii antisărăcie

Zamfir C., (2001) spune că “Ȋn elaborarea unei strategii antisărăcie, trei tipuri structurale de elemente trebuie avute ȋn vedere: prevenirea, recuperarea, sprijinul (suportul)”. (pg. 58)

Conform lui Daniel Arpinte (2007) o strategie antisărăcie “este insectorială, promovȃnd obiective pe toate planurile: ocupare, locuire, sănătate, educație, protecție a familiei și copilului, protecție socială a categoriilor defavorizate.”( D. Arpinte, 2007, p. 553)

1.Prevenirea are drept obiectiv eliminarea factorilor generatori de sărăcie.

Eradicarea sărăciei nu ȋnseamnă tratarea acestei, ci doar prevenirea. Rezultatul acestei acțiuni duce la prevenirea instalării sărăciei.

Producerea de sărăcie, ȋn formele de organizare socială existente reprezintă un risc inevitabil. Din toate societățile existente, nu există nici una care să nu producă inevitabil sărăcie ȋn interiorul său, chiar și cele cu un nivel ȋnalt de prosperitate produc sărăcie.

Se găsesc cȃteva clase de prevenire a sărăciei si anume:

Prevenirea căderii veniturilor sub un anumit nivel minim :

– Compensarea pierderilor naturale de venit: prin sistemele de asigurări care reprezintă ȋn societățile moderne o strategie cu ajutorul căreia se ȋncearcă prevenirea sărăciei datorată vȃrstei, nașterii, ȋmbolnăvirii, pierderii locului de muncă.

– Compensarea lipsei de venit sau de venit insuficient datorat unor situații naturale: unele dezechilibre majore ȋn veniturile familii, situații de handicap. O rezolvare la aceste probleme sunt sistemele de beneficii sociale categoriale, acestea sunt compuse din alocații pentru copii, burse de studiu, beneficii pentru persoanele cu handicap și beneficiile sociale de urgență, acestea reprezintă un suport pentru nevoile urgente ale familiilor , un sprijin pentru cei care suferă din cauza calamitățiilor naturale și sociale.

Crearea de locuri de muncă

Cea mai mare problemă cu care se confruntă societățile moderne sunt locurile de muncă. Existența unui loc de muncă pentru fiecare persoană capabilă de efort.

Formarea și dezvoltarea capacităților

Acest set de programe conține cȃteva modele de dezvoltare :

-Mecanisme de socializare eficace;

-Forme de educație eficace;

-Formarea și reciclarea profesională continuă;

-Creșterea spiritului de disciplină și responsibiliatea ȋn muncă;

Controlul proceselor generatoare de sărăcie

Unul dintre marii producători de sărăcie este atentarea asupra bunăstării persoanei.

2. Recuperarea din sărăcie

După ce s-a stabilit situația de sărăcie, trebuie utilizat un pachet de acțiuni de recuperare, sau de scoatere din situația de sărăcie.

Crearea de posibilități de producere de venituri, ȋn condițiile ȋn care există un deficit de asemenea oportunități

Oportunități pentru găsirea de locuri de muncă trebuie aduse de către economia reală, iar individul poate inova prin producția propriilor posibilități. Dacă economia propriu-zisă nu oferă locuri de muncă, statul sau colectivitatea nu trebuie să se implice ȋn ofertarea cu locuri de muncă.

Crearea unui sistem de suport social care să evite dependența și să stimuleze bunăstarea autonomă

Sunt două căi prin care se poate obține acest lucru și anume : dezvoltarea capacității de a identifica surse de venit și stimularea participării la activități de interes comunitar.

Acțiuni de eredicare a proceselor sociale care ȋntrețin sărăcia

Strategia antisărăcie cuprinde diferite programe de prevenție și recuperare, dar pe lȃngă acestea trebuie să mai cuprindă și programe sociale de corectare a efectelor durabile ale sărăciei.

Aceste programe se adresează: eliminării deficitului de educație, reinserția socială a persoanelor excluse social și marginalizate, eliminarea patternurilor comportamentale generate de economia subterană și criminală, reinserția socială a victimelor criminalității și a criminalilor care și-au executat pedeapsa.

3.Suportul

Suportul sau intervenția de susținere a celor săraci este necesară atunci cȃnd sărăcia nu poate fi nici prevenită, nici recuperarea din sărăcie nu este eficace.

Ȋn această situație sprijinul este oferit sub mai multe forme :

– Ajutor social ȋn bani sau ȋn natură pentru cei care se află ȋntr-o situație de nevoie acută, care pentru un timp nu pot ieși din această situație;

-Ajutor ȋn bani sau ȋn natură pentru cei care nu pot să-și producă propria bunăstare, aceștia sunt cei care sunt susținuți de diferitele sisteme de sigurări sociale (persoane vȃrstnice, etc.);

-Locuințe sociale și suport pentru cumpărarea unei locuințe pentru cei aflați ȋn nevoie. (Zamfir C., 2001, pp.58-62)

1.4. Perspective asupra sărăciei

-Perspective ideologice ale politicilor antisărăcie

Consform lui Adrian Dan sunt câteva perspective ideologice care abordează tema politicilor antisărăcie, și anume:

Perspectiva neoliberala, aceasta este axată pe limitarea statului la nivel de economie, dar și la nivelul atribuțiilor indivizilor.

Persprctiva conservatoristă, aceasta se axează pe faptul că atribuțiile statului sunt să intervină nu să prevină apariția sărăciei.

Perspectiva social democratică, conform căreia statul trebuie să se implice ȋn prevenirea și sprijinirea celor sărăci.

Perspectiva scandinavă, conform acesteia cetățeanul are cele mai mari drepturi, iar acordarea de beneficii celor ȋn nevoie acoperă cele mai ridicate cheltuieli.

Perspective mediteraneană, aici sunt asigurările sociale, care se dau ȋn funcție de niște criterii pe care individual trebuie să le urmeze.

-Perspectiva sărăciei ca inegalitate socială

Abordarea aceasta condamnă diferite acțiuni asupra săracilor, din perspective

moralității.

-Perspectiva sărăciei ca inegalitate socială

Această perspectivă abordează problema redistribuirii veniturilor celor bogați către cei săraci. Prin această redistribuire s-ar reduce sărăcia si diferența ȋntre stratificarea socială. Dacă acest lucru nu s-ar realize, atunci cei săraci ar rămȃne la acel nivel orizontal , fără a putea să se ridice pe axă, iar inegalitatea ar exista ȋn continuare. (Mihalache N., 2013, pp. 66-73)

1.5. Persoane expuse riscului de sărăcie

Conform Ministerului Muncii, Familiei Protecției Sociale și Persoanelor Vȃrstnice “unul din cinci romȃni se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, și o mare parte din sărăcie bazată pe venit este persistentă, trei sferturi din persoanele sărace aflȃndu-se ȋn această situație de cel puțin trei ani.”( Ministerului Muncii, Familiei Protecției Sociale și Persoanelor Vȃrstnice, http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Proiecte_in_dezbatere/2014/2014-12-29_HG_SIncluziune-Anexa1.pdf, accesat in 23.04.2015)

Deoarece sărăcia are o natură complexă, Guvernul Romȃniei utilizează o gamă variată de indicatori pentru măsurarea acestui fenomen. Cu ajutorul unui indicator (AROPE), se ȋncearcă să se urmărească populația care este expusă riscului de sărăcie. Acesta este alcătuit din trei indicatori :

-Procentul de populație expusă riscului de sărăcie relativă după transferurile sociale;

-Procentul de persoane care trăiesc ȋn gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută;

-Persoanele definite ca fiind afectate de deprivare materială severă;

Conform acestui indicator orice persoană care ȋndeplinește una din aceste condiții este considerată ca fiind expusă riscului de sărăcie.

Principalele grupuri expuse riscului de sărăcie sunt :

-Persoanele sărace;

-Copii și tinerii lipsiți de ȋngrijire și sprijin parental;

-Persoane vȃrstnice singure sau dependente;

-Romi;

-Persoane cu dizabilități;

-Persoane care trăiesc ȋn comunități marginalizate;”( Ministerului Muncii, Familiei Protecției Sociale și Persoanelor Vȃrstnice, http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Proiecte_in_dezbatere/2014/2014-12-29_HG_SIncluziune-Anexa1.pdf, accesat in 23.04.2015)

1.6. Descriererea programelor de prestații bănești

1.6.1 Asistența socială

Acest sistem este alcătuit din toate ajutoarele non-contributive, care sunt de regulă acordate familiilor ale căror venituri se situează sub limita impusă de lege. Ȋn această categories includ următoare programe : ajutorul social (venit mediu garantat), ajutorul acordat soțiilor care satisfac serviciul militar obligatoriu, alocația pentru căldură, alocația de ȋncredințare și plasament familial, pensile sociale pentru nevăzători, ȋndemnizații pentru ȋnsoțitorii persoanelor cu nevoi speciale , ajutoare pentru procurarea de proteze.

Chiar dacă există un număr de programe, beneficiarii sunt ȋn număr destul de mic, datorită faptului că nu se integrează criteriilor de eligibilitate destul de ȋnguste. Ȋn anul 1999, prestațiile sociale au reprezentat doar 0,5% din PIB. (Teșliuc C., 2001, p.88)

1.6.2 Ajutorul social

Ajutorul social a fost dezvoltat în România în anul 1995 (Legea 67/1995) , urmând să devină principala sursă de ajuor pentru familiile ale căror venit este sub limita impusă de stat.

Acest drept îl au toate familiile care au un venit în bani care se situeză sub un prag care este stabilit în funcție de membrii familiei și care nu posedă bunuri care le-ar putea asigura un câștig cu ajutorul căruia și-ar putea întreține familia.

“Cuantumul prestației reprezintă diferența dintre pragul de venit menționat și venitul familiei.” (Teșliuc C., 2001, p. 89)

Pentru început acest prag de venit minim a fost stabilit în funcție de venitul necesar unei familii pentru a se întreține. Tot mai multe persoane s-au încadrat pentru obținerea acestui venit, deoare de la instaurarea programului acesta nu a mai fost revizuit, iar inflația a suferit unele modificări.

Chiar dacă acest program a fost instaurat pentru a acoperi decalajul dintre venit si venitul mediu necesar întreținerii unei familii, acesta nu acoperă integral diferența dintre pragul de sărăcie extremă și venitul efectiv.

Formele de ajutor social sunt :

Venitul minim garantat, acesta se asigură prin acordarea de ajutor social.

Beneficiari : familiile și persoanele singure.

Ajutorul pentru încălzirea locuinței , această formă de sprijin se adresează familiilor si persoanelor singure cu venituri reduse, pe perioada sezonului rece.

Ajutorul de urgență, se acordă în situații de necesitate datorate calamitățiilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum și altor situații deosebite stabilite prin lege.

Beneficiari: familiile și persoanele singure.

Ajutorul de înmormântare, primarii pot dispune ca o parte din cheltuielile de înmormântare a persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social să fie asigurate din fondurile alocate pentru plata ajutorului social.

Ajutorul financiar, se acordă pentru situații de extremă dificultate datorită stării de sănătate sau altor cauze justificate.

Beneficiari : familiile și persoanele singure.

Ajutorul rambursabil pentru refugiați , aceasta este o formă de sprijin pentru străinii care solicită o formă de protecție în România.

Beneficiari: cetățeanul străin sau apatridul care și-a manifestat voința de a obține o formă de protecție. (Broșura “Drepturi Sociale în România”, 2010)

1.6.3 Serviciile sociale pot fi :

Servicii cu caracter primar, acestea având scopul de a preveni sau limita unele situații de dificultatea sau vulnerabilitate, care ar putea duce la marginalizare sau excludere socială;

Servicii sociale specializate, acestea au scopul de a menține, reface sau dezvolta capacitățiile individuale pentru depășirea unei situații de nevoie socială. (OG nr. 68/2003, cap II, art. 32, 34)

1.6.4. Venitul minim garantat ȋn sistemul de asistență socială

“Ca schemă generală de protecție și sistem dinstinct al securității sociale, venitul minim garantat este relative nou, fiind cea mai tȃnără componentă a securității sociale.” (Ėconomie et Statistique 1992)

Venitul minim garantat se adresează tuturor persoanelor care au un venit mediu inferior celul dat prin lege și constă ȋn alocarea unui ajutor social, sub forma unor alocații diferențiale. Acest ajutor se acordă persoanelor pentru a acoperi decalajul dintre venitul mediu pe care il deține și resursele necesare pentru acperirea trebuințelor din gospodărie.

La acest ajutor au dreptul toți cetățenii și se alocă pe toată perioada ȋn care beneficiarii nu ȋși pot asigura un venit mediu care să le permită ȋntreținerea. Ȋn situația ȋn care beneficiarul este apt de muncă, ajutorul social se alocă cu mențiunea că se află ȋn căutarea unui loc de muncă.

Venitul minim garantat deține niveluri de bază, care sunt stabilite de autoritățile naționale ȋn diverse modalități, pornind de la : salariul minim, nivelul pensiei de bază sau al pensiei minime, de la coșul de consum sau de la cheltuielile efective ale gospodăriilor cu venituri mici; și sunt modificate, o data sau de două ori pe an ȋn funcție de evoluția prețurilor și/sau a salariilor.

Aceste niveluri ale venitului minim garantat sunt stabilite diferit pentru persoane singure sau pentru gospodării de diferite dimensiuni. (Molnar M., 1999, pp. 151-152)

1.6.5. Argumente ȋn favoarea venitului minim garantat

“Evoluția nevoilor de protecție și logica dezvoltării sistemelor de securitate socială au impus treptat instituirea diferitelor forme de asigurare a unui venit minim de resurse, ȋn ultimă instanță, garantarea unui venit minim pentru toți membrii societății.” (Molnar M., 1999, p. 153)

Morala creștină și doctrina socială a biserici creștine este baza pe care s-a format acest venit minim garantat, biserica creștină este cea care are ȋn virtutea opțiunii preferențiale pe cei săraci.

Din ce ȋn ce mai des există o preocupare pentru garantarea unui venit mediu, ȋn diverse forme și cu diferite accente asupra rolului acestei componente a securității sociale.

Punerea ȋn practica a acestui program, cel de minim garantat se află pe un loc prioritar ȋn agenda socială a Uniunii Europene. La baza acesteia nu sunt doar componente de ordin social, de luptă ȋmpotriva sărăciei și a excluziunii sociale, ci și dorința de a asigura condiții sociale minime pentru a prevenii migrarea populației dintr-o zonă ȋn ata pentru a avea un trai mai bun.

2. Perspective asupra familiei

2.1 Definirea familiei

Familia tradițională este locul unde individul se naște și este primul grup social în care este implicat și de care depinde pentru a primi protecție fizică și psihică, care este oferită de intimitatea unei familii. Familia este o unitate pentru mai multe generații, de obicei câțiva dintre membrii trăind în aceeași casă.

Conform legii 416/2001 termenul de familie desemnează soțul împreună cu soția ori soțul, soția și copiii lor necăsătoriți, care sunt în înreținerea acestora, șă locuiesc și gospodăresc împreună. (Lege, Reglementări Economice, http://codfiscal.net/35143/legea-4162001-venitul-minim-garantat-actualizata-2013, accesat în 08.05.2015)

Levi-Strauss (1972) dă o definiție familiei și anume :”un grup social ce își are originea în căsătorie, constând din soț, soție ți copii sau alte rude, grup unit prin drepturi și obligații morale, juridice, economice, religioase și sociale.”(Iluț P., 2005, p. 65)

V. Stănoiu și M. Voinea (1983) oferă o altă definiție a familiei, aceștia spun că:” familia este un grup social realizat prin căsătorie, alcătuit din persoane care trăiesc împreună, au gospodărie casnică comună, sunt legate prin anumite relații natural-biologice, psihologice, morale și juridice și răspund una pentru alta în fața societății.” (p.58)

După Damian N. (1972) familia este definită ca fiind :” un grup de rude prin căsătorie sânge sau adoptate care trăiesc împreună, desfășoară o activitate economico-gospodărească comună, sunt legate prin anumite relații spirituale, iar în condițiile existenței statului și dreptului, prin anumite relații juridice.” (p. 58)

Noțiunea de familiei prevede o temă coerentă pentru munca socială, care este centrată pe construirea de atașament. (Bowlby, 1982).

După Sillamy (1996) familia este văzută ca :”instituția socială bazată pe sexualitate și pe tendințele materne și paterne, a cărei formă variază de la o cultură la alta.”(p. 279)

Robinson (1982) a clasificat varietatea de forme ale reconstituirii familiei în funcție de angajamentul care și-l fac asistenții sociali. Aici se includ familii adoptive, famili adoptive unde relațiile copiilor cu famili natală sunt menținute și familii adoptive unde contractele nu sunt necesare, precum formele diferite de pași ai familiei.

2.2. Tipuri de familii

Familiile sunt de mai multe cateforii, și anume :

Familia nucleară, este compusă dintr-o pereche unită prin căsătorie, soț și soție și copii acestora, care locuiesc împreună în gospodărie.

Familia extinsă, este formată din nucleul familial, plus alte rude și generații, astfel încât pe lângă cuplul conjugal mai pot locui în aceeași gospodărie și părinții soțului sau ai soției, frați și surori ale soțului sau ai soției, precum și unchi și mătuși de-ai cuplului.

Acest sistem al familiei extinse este întâlnit de obicei în societățile nonindustriale, iar în societățile industriale și postindustriale sunt caracterizate de sistemul nuclear al familiei.

Ceea ce am prezentat mai sus despre familii, sunt tipuri ideale, dar există și abateri de la regulă, și anume : cuplul conjugal fără copii este numit tot ca fiind familie nucleară, de asemenea și un părinte cu un copil, în situația în care alături de soț, soție și copii locuiește și un părinte al unuia dintre soți, aceasta este denumită ca fiind familie extinsă.

Pe lângă acestea se mai face distincția între familia consangvină și cea conjugală.

Familia consangvină este formată din “legăturile de sânge” ale indivizilor și anume tată, mamă, bunici, frați/surori, bunici, mai exact este familia de unde provin indivizii. Este principala sursă de informare a acestora, de socializare, de aici se deprind anumite valori și norme.

Familia conjugală este formată prin căsătorie, aceasta este formată din soț, soție, copii, socrii, cumnați. (Iluț P., 2005, p.65-76)

2.3. Funcțiile familiei

Conform lui Blejan (2005) familia are două funcții, și anume : interne și externe.

Funcțiile interne cum le denumește se împart în mai multe dimensiuni și anume : funcții sexuale, care constau în reproducere; funcții economice, acestea sunt axate pe veniturile necesare pentru întreținerea familiei; funcții de solidaritate familială, sprijinul acordat între membrilor; funcții educative și morale, aceste funcții se referă la educația dobândită în familie.

Funcțiile externe fac referință la integrarea membrilor unei familii în anumite grupuri din societate, la activități sociale, capacitatea adulților de a munci și de a produce. (pp.285-286)

Iluț (2005) face o altfel de catgorizare ale funcțiilor familiei, și anume :

Regularizarea comportamentului sexual, aici se referă la faptul ca în aproape toate societățile incestul este interzis;

Regularizarea modelelor reproducerii, prin modelele date de societate se încurajează sau descurajează reproducerea;

Organizarea producției și a consumului, aceasta presupune o anumită repartiție a cheltuielilor;

Socializarea copiilor, însușirea valorilor societății pentru a asigura o reproducere socială;

Fundalul socioafectiv, în familie este cel mai potrivit spațiu pentru exprimarea sentimentelor, pentru a primi afecțiune și protecție;

Acordarea statutului social, familia în care ne naștem influențează poziția pe care o avem în societate; (pp. 67-69)

2.4. Evaluarea funcționării familiei

2.4.1 Din perspectiva ecologică

Perspectiva ecologică se referă la relația pe care o are familia cu mediul în care trăiește aceasta și pornește de la ideeaa că nevoile și problemele umane sunt determinate de tranzacțiile dintre perspoană și mediu.

O altă definiție a perspectivei ecologice, este că acesta face referință la modul în

care lucrurile interacționează , cum se adaptează unele cu altele. În urma acestei abordări, adaptarea este un proces dinamic care intervine între oameni și mediu în care trăiesc, iar pe măsură ce aceștia se dezvoltă și dobândesc competențe contribuie la dezvoltarea celorlalți. (Miley, O`Melia, DuBois,2006)

Rolul asistentului social aici este de a interveni pentru a îmbunătăți capacitățile de

adaptarea ale oamenilor la mediul în care trăiesc și al îmbunătăți. (Neamțu N., 2001)

Sistemul persoanei în mediu care este de natura ecologică și cu ajutotul căruia se poate evala o familie, cuprinde următoarele dimensiuni :

Probleme de funcționare socială: tip gravitate, durată, aptitudini de a face față problemelor;

Probleme de mediu : gravitate și durată;

Probleme de sănătate mintală;

Probleme de sănătate fizică; (Neamțu N., 2001)

Neamțu N. (2001) ne prezintă o modalitate de evaluare a familiei pe următoarele dimensiuni :

Nevoi fundamentale, acestea sunt legate de venitul familiei, hrana, locuința, zonele învecinate, îngrijirea medicală, dacă familia are acces la resurse sau sunt izolați, legăturile sociale, activități de grup, rețele de rudenie, dacă valorile culturale și etnice sunt împărtășite cu ceilalți, dacă copii merg la școală și părinții au loc de muncă.

Relația cu mediul al membrilor familiei, să vedem dacă există membrii ai familiei mai izolați decât ceilalți, daca aceștia au relații mai tensionate, au tranzacții cu ceilalți oameni sau sisteme, să observăm dacă membrii familiei au acces și schimburi diferențiale cu cei din jur.

Contextul referitor la agenție sau la asistentul social, se referă la relația dintre beneficiar și agenția, respective asistentul social de acolo, dacă serviciile sunt adecvate pentru nevoile pe care le are familia.

Granița familie-mediu, dacă este deschisă sau închisă, dacă membrii familiei au contacte individuale și granițele sunt flexibile.

Evaluarea global de ansamblu, dacă familia este în echilibru cu mediu în care trăiește, dacă energie este îndreptată înafară sau în interiorul familiei, dacă există surse de stres și conflicte în familie sau dacă există aspect proeminente ale relației familiei cu mediul.

Un instrument de evaluare a familiei din perspective ecologică este rețeaua socială. Rețeaua socială înseamnă un set complex de relații dintr-un sistem social, acesta întrunește relațiile interumane care au influență permanentă asupra vieții unui individ.

Individul este ajutat prin rețeaua socială să depășească anumite situații de stres, să se adapteze la viața comunitară și să își capteze propriile mecanisme sanogenetice.

Rețeaua socială cuprinde o dimensiune și anume: rețeaua socială primară, aceasta este formată din relațiile individului cu familia, prietenii, colegii și vecini care sunt mai semnificativi. Totodata această rețea socială primară este alcătuită din sistemul de suport social sau rețeaua de support social.

Primul este un model de durată, de legături sociale, și deține un rol important în menținerea integrității fizice și psihologice ale individului. Sunt relații admise, deoarece ele distribuie ajutor, liniște, sfaturi și întelegerea de care individul are nevoie și îl ajută să-și construiască stima de sine, sentimentele de valoare și încrederea în sine.

Pentru a evalua suportul social am folosit “Chestionarul pentru suport social” ( Social Support Questionniare – SSQ). (Vraști R., 2001, p. 236)

2.4.2 Din perspectiva interacționist sistemică

Conform lui Hepworth și Larsen (1990) în interiorul fiecărei familii fiecare membru influențează și sunt influențați. Fiecare familie în parte funcționează având la bază un set de reguli, prin care sunt specificate rolurile, structura de putere, modele de comunicare, modalitatea de a lua decizii și de a rezolva probleme.

Practica asistenței sociale presupune utilizarea mai multor concepte care să definească și să evalueze familia. Printre acestea se află homeostazia, care face referire la tendința familiilor de a mărgini repertoriul interacțional al membrilor, de a se opune schimbărilor, optând pentru a avea un echilibru și a menține unele modele cât mai mult timp.

Minuchin (1974) vorbește despre tendința familiilor de a-și menține modelele favorite cât mai mult timp posibil și să opună rezistență schimbării. Modelele alternative de comportament sunt admise numai în limita toleranței. Dacă această limită este depășită familia are tendința de a învinovăți pe membrii familiei de neîndeplinirea datoriilor familiare și să recurgă la anumite sentimente de vinovăție. (Minuchin S., 1974, pp.14-15)

2.4.3 Dimensiuni ale evaluării familiei

Conform lui Hepworth și Larsen (1990) sunt câteva dimensiuni ale evaluării

familie, și anume :

Granițele externe ale familiei, acestea pot fi închise, deschise sau aleatorii,

în funcție de flexibilitatea familiei, de cât sunt de deschiși la dezvoltarea relațiilor cu alte persoane din afara familiei;

Subsistemele familial și limitele infamiliale, toate familiile dezvoltă

subsisteme de genul acestora, ele există datorită unor interese pe bazate pe sex, vârstă și anumite funcții care trebuie să fie îndeplinite.

Structura de putere în familie, această structură este dezvoltată, deoarece

aceasta definește influența pe care o are fiecare membru al familiei asupra altor membrii ai sistemului, și cu ajutorul ei se decide cine, și în ce măsură va participa la procesul decizional. Cu ajutorul acestei structuri de putere, sistemele își obțin capacitatea de a menține comportamentele indivizilor în limite acceptate.

Procesele decizionale în familie, fiecare familie se individualizează având

două extreme : familia fără lider, unde nimeri nu are puterea de a lua decizii, și familia cu lider, aceasta este o persoană strictă, și rigidă în luarea deciziilor.

Afectele și exprimarea senrimentelor, acestea sunt exprimate în funcție de

granițele familiei, de disponibilitatea acesteia. De explemplu : într-o familie cu o cu granițe rigide, structură neclară, cele mai dese dispoziții afective sunt cele de depresie, neajutorare, disperare, ostilitate, culpatibilitate, iar într-o familie funcțională este întâlnită o atmosferă caldă, optimistă, fiind deschiși spre a avea legături cu alții.

Scopurile familiei, acestea pot fi comune cu ale societății sau individuale,

pe care partenerii le aduc cu ei în căsătorie.

Mituri familiale și modele cognitive, comportamentele familiiei și a

membrilor acesteia sunt legate de anumite mituri și percepții ale unora asupra celorlalți, despre familie ca întreg sau despre lume în general.

Roluri familiale, rolurile sunt comportamente așteptate, pe care fiecare

membru al familiei și le însusește, fiecare având o multitudine de roluri, în funcție de statusul marital, vârstă, sex.

Stluri de comunicare, se poate comunica prin mesaje cu aspect verbal și

nonverbal, iar acestea pot fi congruente sau incongruente. Sunt trei nivele de comunicare, și anume : – nivelul verbal, atunci când oamenii explică intenția mesajului lor;

-nivelul non-verbal, acesta este exprimat prin mimică, gestică, expresii faciale, tonul vocii;

-nivelul contextual, este legat de situația în care este emis mesajul, întărește sau descalifică expresia verbală sau non –verbală a vorbitorului;

Bariere în comunicare, acestea pot fi de mai multe forme, după cum

urmează: evitarea subiectului discuției ori schimbarea lui permanentă, generalizarea excesivă, prea multe întrebări, prea multe scuze, diagnosticarea, interpretarea, nu reușește să-și exprime părerea, a fi de acord sau nu în exces, a da prea multe sfaturi, a face glume în exces.

2.5. Metode și tehnici de intervenție centrate pe familie

2.5.1. Metoda rezolvării de probleme

Această metodă poate fi înțeleasă conform lui Compton și Galaway (1998), ca un mod de gândire, o filozofie care explică atitudinea individului în fața problemelor. Mai mult acest model reprezintă schimbarea unor situații nedorite cu altele dorite, cu ajutorul unor pași, care sunt un proces rin care se dorește trecerea de la starea inițială la cea dorită.

În asistență socială munca cu indivizii și familiile este văzută ca și o muncă de ajutor, de rezolvare de probleme, aceasta presupunând o relație de cooperare între asistentul social și sistemul client.

Ca și asistentul social, clientul are la rândul său câteva responsabilități, și anume : să ofere informații despre ce anume l-a adus în acestă situație, și despre calea pe care a urmat-o pentru a rezolva problema sa până la stabilirea contractului. (pp. 370-371)

Compton și Galaway (1998) au propus un model de rezolvare de probleme, și anume :

Faza/etape de contact;

Faza/etapa contractului

Faza/etapa acțiunii

Această teorie a avut o mare importanță în dezvoltarea asistenței sociale,

deoarece se axează pe munca împreună cu clientul, pe găsirea de soluții împreună, ceea ce este de mare ajutor pentru populația în nevoie. (Buzducea D., 2005)

2.5.2 Metoda centrării pe sarcină

Metoda centrării pe sarcină este o intervenție directă, este axată pe reducerea problemelor clientului.

Buzducea (2005), spune că modelul centrării pe sarcină admite o relație bazată pe găsirea celor mai asemănătoare acțiuni pentru schimbarea situației problematice și anume : schimbări contextuale, explorarea și evaluarea problemei, stabilirea contractului și a scopurilor, anticiparea obstacolelor, implementarea scopurilor, finalizarea. (p. 129)

Conform lui Coulshed (1993), pentru a crește capacitatea clientului de a-si realiza sarcinile, asistentul social trebuie parcurgă câțiva pași :

Să stabilească care sunt avantajele realizării sarcinii, punând accentul pe ideea utilității efortului;

Să stabilească în ce ordine se efectuează sarcinile și care este efectul asupra vieții individului;

Să anticipeze dificultățile discutând despre temerile clienților;

Trebuie menționat faptul că pot apărea dificultăți neașteptate, așa că ar trebui ca clienți să fie avertizați să nu se grăbească și să rămână calmi;

Beneficiarii trebuie învățați cum să își rezolve sarcina, fiind instruiți, ghidați, pot fi utilizate diferite jocuri de rol cu ajutorul cărora să se exerseze implementarea rolurilor;

Sarcinile trebuie împărțite în pași mici, și se începe realizarea sarcinilor cu pașii cei mai simplii.

Pe lângă acestea intervenția centrată pe sarcină se realizează pe trei faze :

Faza inițială, aici are loc explorarea, clasificarea și specificarea

problemelor. Clientul este ajutat de către asistentul social să se pună de acord cu privire la care problemă va lucra, să descopere sarcini, să cerceteze aceste sarcini și să îl ajute pe client să le îndeplinească.

Faza de mijloc, este axată în cea mai mare parte pe depășirea barierelor care

sunt în calea îndeplinirii sarcinilor. La această etapă se acordă cel mai mult timp, deoarece aceasta presupune revizuirea a ceea ce nu a putut fi realizat până în acel moment. Trebuie să ia în considerare circumstanțele care au stat în calea îndeplinirii rezultatelor și identificarea barierelor.

Faza finală, este într-un anumit fel cea mai grea, deoarece este riscul ca unii

din clienți să aproximizeze, decăt să îndeplinească scopurile. Cel mai bine este să se stabilească limite de timp care să determine și să asigure o structură pentru încheierea sarcinii. (Reid W., 1992)

3.Specificul intervenției în familiile sărace

Odată ce problema lipsei resurselor este indentificată, apar două întrebări : unde și cum se va începe interveția. La un anumit nivel putem spune că răspunsul este simplu, se procură resurse de la client.

La un alt nivel răspunsul la întrebările unde și cum se va începe intervenția este complex, mai ales atunci când factorii care mențin problema sunt complicați. Să dăm un exemplu : un individ diagnosticat cu diabet poate să nu folosească medicamente, sau să urmeze un anumit regim, deoarece neagă impactul bolii. Consecvent, următorul pas este să se aleagă o strategie care să rezolve problema de resurse imediată și care să fie adresată contextului.

Hashimi`s (1981), a construit câteva etape continue de ajutorare pentru a dezvolta abilitățile de mediu.

Prima etapă, este adresată clienților cei mai puțini capabili să trateze cu mediul, aici practicantul intervine direct descriind intervenția clientului.

În a doua etapă, practicantul oferă informații cu resurse, dar clientul planifică și are grijă de sarcini. Intervenția se mișcă cât repede e posibil de la etapele jos spre cele de sus.

Pe lângă acestea etapele intervenției abordează patru domenii :

Asigură și conduce la resurse;

Învață aptitudini de rezolvare de probleme;

Rezolvă obstacole pentru alinarea problemelor;

Stabilește rețele de suport social, incluzând strategiile prezentate mai sus pentru intervenția în sistemul social al clientului.

Asigurarea si conduce la resurse este inclusă, deoarece o singură agenție rareori

comandă toată resursele necesare și deoarece aptitudinile clientului în accesarea de resurse este o componentă esențială de coping cu mediul.

Învățarea aptitudinilor de rezolvarea de probleme este inclusă, deoarece rezolvarea de problemele efective este o aptitudine critică de coping care se potrivește în modelul centrării pe sarcină.

Cea de-a treia etapă, obstacole interne este o partea din orice strategie centrată. De exemplu : timiditatea unui individ poate fi prevenită stând în picioare,sau tensiunea dintre membrii din familia extinsă poate fi dificilă de asistat.

Ultima etapă, stabilirea rețelelor de suport social, este inclusă deoarece sistemul de suport poate fi un tampon de stres și deoarece resursele inadecvate suprasolicită rar sistemul de cuport. (Reid W., 1992, pp. 255-256)

II. Metodologia cercetării

1.1. Problematica abordată

În acest domeniu al asistenței sociale, este întreprinsă o cercetare atunci când se

află de existența unei probleme sociale, a unei nevoi comunitare, când intervin consecințe nefavorabile în urma punerii în practică a unor măsuri de remediere.

Pentru realizarea unei cercetări, un asistent social are de parcurs mai multe etape, si anume :

– conturarea problematicii de studiu;

– clarificarea întrebării de plecare;

– construirea tehnicilor de culegere a informațiilor și aplicarea lor;

– analizarea datelor;

– formularea concluziilor;

– elaborarea de propuneri, soluții și perspective de intervenție. ( Neamțu G., 2003)

Cercetarea de față surprinde problematica sărăciei, fiind axată pe ajutorul social primit de beneficiarii de venit minim garantat. Această structură a metodologiei a urmat într-o anumită măsura etapele de mai sus, dar nu în totalitate.

2.2. Scopul, ipotezele și obiectivele cercetării

Scopul cercetării este identificarea problemelor și resurselor în familiile care beneficiază de ajutoru social primit Organizația nonguvernementală “Ecce Homo”.

Ipotezele cercetării sunt :

Gradul de sărăcie din majoritatea familiilor este influențat de nivelul de educație al membrilor familiei;

Cele mai multe familii sărace primesc sprijin moral din partea membrilor familiei extinse , iar din partea organizațiilor primesc sprijin material sau financiar;

Întrebări de cercetare

1.În ce stare sunt locuințele familiilor săarace?

2.Care sunt sursele de venit ale famililor sărace, pe lângă ajutorul social pe care il primesc ?

3.Care sunt relațiile dintre membri familiei ?

4.Care sunt relațiile cu familia extinsă ?

5.Care este percepția respondenților asupra săraciei ?

Obiectivele acestei cercetări sunt :

Identificarea problemelor acestor familii sărace;

Evaluarea situației economice și sociale ale acestor familii;

Identificarea resurselor din cadrul familiilor care pot ajuta la îmbunătățirea funcționării acesteia;

2.3 Populația și eșantionul cercetării

Populația cercetării a constituit-o familiile sărace din mediul urban. Eșantionul cercetării a fost constituit din familiile cu deficit de resurse din orașul Cluj-Napoca, acestea fiind beneficiare ale Organizației nonguvernamentale “Ecce Homo”.

În total au fost 4 familii aflate în asistență la această organizație, toate beneficiare de ajutor social.

2.4 Metode, tehnici și instrumente

Am ales să utilizez pentru această lucrare metoda de cercetare calitativă.

Strauss și Corbin (1990) descriu cercetarea calitativă ca fiind “ orice tip de cercetare în măsură să producă rezultate care nu ajung la proceduri statistice sau alte mijloace de cuantificare.”

Cercetarea calitativă este axată pe o abordare naturalistă care caută să înteleagă fenomenul în contextul situațiilor specifice.

Ceea ce este de menționat la acest model calitativ este faptul că este unul interpretativ, este orientat înspre descrierea fenomenului social, întelegerea acestuia și adaptarea rezultatelor la alte situații similare. (Agabrian M., 2004, pg. 8)

Ca și instrumente de culegere a datelor am mai folosit ancheta sociologică bazată pe interviu și ancheta sociologică bazată pe chestionarul rețelei de sprijin, “Chestionarul pentru suport social” ( Social Support Questionniare – SSQ). Acesta din urmă este dezoltat de Sarason și colaboratorii săi în anul 1983. Este un chestionar de 27 de întrebări care se axează pe două dimensiuni esențiale ale suportului social și anume : întinderea și disponibilitatea suportului social și gradul de satisfacție oferit de suportul social. (Vraști R., 2001, p. 236)

Roben K., Charles Connell (1957), au definit interviul ca fiind :”Un tipar specializat a interacțiunii verbale, inițiat pentru un scop anume, concentrat pe un conținut specific dintr-o arie, cu o eliminare consecventă a materialului nefolositor.”

2.5. Rezultatele cercetării

În continare voi prezenta cinci studii de caz, a cinci familii, cu care am lucrat în cadrul cercetării.

2.5.1.Studiul de caz –Familia nr.1

2.5.2 Descrierea sistemului client

Familia este formată din 4 membrii, și anume K. E. , cu vârsta de 44 de ani, concubinul acesteia C. N., cu vârsta de 35 de ani, și copii K. N., cu vârsta de 10 ani și K. M., cu vârsta de 15 ani. Deșii copii sunt ai domnului C.N., din cauză că nu sunt căsătoriți legal, au fost trecuți pe numele mamei.

Aceștia locuiesc într-o casă, care este formată doar dintr-o cameră, și se întrețin din ajutorul social primit de la primărie, ajutorul care constă în bani, alimente și haine primit de la Organizația Creștină “Ecce Homo”, alocația celor doi copii și venitul concubinului care “lucrează cu ziua” mi-a relatat doamna K.E.

Doamna K.E. a declarat despre partenerul său că :”Cornel (nume fictiv) se ocupă foarte mult de copii când este acasă, le spune mereu ca să învețe să ajungă ceva în viață, să nu fie ca noi.” Fiul doamnei K.N. este la școală, în clasa a V-a și îi place foarte mult să meargă, pe motiv că: “Acasă nu am cu cine să mă joc, decât cu sora mea, dar vreau să ne jucăm jocuri de băieți, pe care doar la școală în pauză le pot face.”

Fiica acesteia K.M. este tot la o școală gimnazială din Cluj, ei îi place mai mult să învețe, doar ca nu prea are posibilități.

Mama a făcut zece clase la o școală specială, neavând probleme mintale, iar tatăl nu a făcut decât șapte clase la o școală normală. De aici rezultă faptul că ambii părinți au un nivel scăzut de educație.

Ceea ce pot spune despre nevoile copiilor este faptul că acestea sunt satisfăcute în mare parte, doar că hrana este neadecvată, iar spațiul este insuficient pentru 4 membrii. Toate acestea nu se datorează neglijenței copiilor de către părinți, ci a imposilităților părinților de a le oferi mai mult de atât. Ambii părinți sunt interesați de nevoile copiilor și se străduiesc să le ofere cât mai mult.

Familia este înscrisă la Organizația Creștină “Ecce Homo” de un an de zile, în acest timp fiind spijinită financiar, spiritual, informațional.

2.5.3 Contactul cu familia

Primul contat cu familia aceasta l-am avut pe perioada practicii la Organizația „Ecce Homo” , a fost unul dintre cazurile alese pentru lucrarea de licență la care am mers doar eu și o colegă, în decursul mai multor vizite.

2.5.4 Prezentarea problemelor

Din perspectiva familiei probleme sunt considerate următoarele: lipsa banilor, lipsa unui loc de muncă pentru mama, lipsa unei locuințe mai spațioase, nu au apă, lipsa canalizării, lipsa unui medic de familie;

Din perspectiva asistentului social : spațiu insuficient, venituri insuficiente, lipsa locului de muncă a doamnei K.E, lipsa intimității în cadrul familiei;

2.5.5 Familia în spațiu: evaluarea ecologică

A. Nevoi fundamentale

Venitul familiei este alcătuit din ajutorul social, alocația celor doi copii, salarul lui C.N și ajutorul primit în fiecare lună din partea Organizației “Ecce Homo”.

Din fericire casa unde locuiesc a fost moștenită de la tatăl lui K.E. și nu trebuie să plătească chirie, singurele cheltuieli sunt de la curent și televizor, alte utilități neavând. Din cauză că e foarte scump să-ți faci canalizare singur, ei nu au apă, aduc de la o vecină când li se dă, sau de la spălătoria de lângă, iar mancare își fac pe o sobă cu lemne. Locuința familiei este formată doar dintr-o cameră, iar mobilierul este format din două paturi, o masă, un dulap.

Datorită lipsei unui venit stabil și satisfăcător, ei se hrănesc cam dezordonat, nevoile nutriționale nu sunt satisfăcute corespunzător, iar mâncarea este nesănătoasă.

Zona în care locuiesc este una sigură, este o zonă din cartierul Mărăști, singurele probleme ar fi circulația intensă care ar putea fi un pericol pentru siguranța copiilor și trenul care este foarte aproape, iar sunetul deranjant se aude foarte tare.

Familia nu prezintă vreo formă de izolare, deoarece locuiește aproape de zona centrală a orașului, beneficiind de transport public, magazine, compexuri comerciale.

Cu vecinii au o relație bună, deși a existat un conflict cu una din vecine, acesta a fost rezolvat repede. Cu frații au relații bune, mai ales că mama și fratele doamnei s-au mutat de curând lângă ei, se ajută la nevoie și se sprijină moral. Între familie și organizația “Ecce Homo” există o relație pozitivă, relatând faptul că “Organiția ne-a ajutat foarte mult, dacă nu ar fi fost Maria (asistenta socială), nu știu cum m-aș fi descurcat cu cheltuielile și cu lemnele pentru foc.”

Familia împărtășește valori culturale cu ceilalți, aceștia merg regulat la biserică, iar pe lângă asta primesc sprijin spiritual din partea organizației “Ecce Homo”, care este dispusă să îl ofere tuturor celor care acceptă și sunt interesați.

Cei doi copii frecventează regulat școala, le place să învețe lucruri noi, dar uneori se simt marginalizați și excluși de către ceilalți colegi pe motiv că nu au posibilități la fel ca și ei, nu au haine “la modă” cum mi-a relatat fata.

B. Relația cu mediul al membrilor familiei (dimensiunea în interiorul familiei)

Membrii familiei se înțeleg bine cu vecinii, deci nu există riscul de izolare a familiei, iar pe lânga asta sunt vizitați de asistenta socială de la organizație, și de studenții care merg în practică.

Relația dintre cei doi părinți este una bună, discută orice problemă, și se sprijină.

Ceea ce se poate spune despre membrii familiei, este faptul ca interacționează cu ceilalți, copii fiind implicați în diferite activități școlare.

C. Contextul referitor la agenție-asistent social

Doamna E. a inițiat contractual cu organizația “Ecce Homo” și este foarte mulțumită de prestațiile acesteia. Între familie și organizație există o relație pozitivă, obiectivele i-au fost prezentate și explicate de la începutul asistării. Între doamna E. si asistenta socială există o relație de comunicare foarte bună, aceasta fiind un real spijin pentru familie.

D. Granițe familie-mediu

Granițele familiei cu mediu sunt deschise, aceștia țin legătura și cu vecini, se vizitează, se ajută, și sunt deschiși să primească pe oricine dorește să interacționeze cu familia.

E. Evaluarea globală a familiei cu mediul

Familia trăiește în echilibru cu mediul înconjurător, nu sunt probleme cu vecini sau cu alte rude din familia extinsă. Cu resursele din mediul familiei se pot satisface trebuințele de bază ale familiei. În mediul familie nu sunt resurse de stres, a fost o problemă cu o vecină, dar s-a rezolvat.

2.5.6. Evaluarea familie din perspectiva interacționist sistemică

2.5.7 Structura familiei

A. Granițele exterioare

Granițele exterioare ale familiei sunt deschise, în sensul că, cei doi copii fiind la școală și practicând diferite activități, iar cei doi părinți sunt de acord cu acestea. Pe lânga asta, mama copiilor, doamna E. este înscrisă la organizația “Ecce Homo”, de unde primește un sprijin important.

B. Relațiile dintre parte și întreg (separare ți conectare)

a) uniune sau fuziune

Părinții au o implicație, dar nu exagerată în viețile copiilor, aceștia merg singuri la școală, își fac temele, la care pe băiat îl ajută de multe ori sora acestuia, mama nefiind capabilă să îi ajute. Tată și-ar ajuta copii, dar din lipsa cunoștiințelor nu poate.

b) dezangajare, scurt-circuit sau rupturi emoționale

Din câte am observat, nevoile fizice ale copiilor sunt satisfăcute, ei fiind îmbrăcați corespunzător, aranjați, spălați, singura problemă ar fi hrana.

Aceștia primesc o porție de mâncare de la cantină, care le este de ajutor, iar restul ce se poate procura din venitul mic al familiiei.

Nevoile emoționale ale copiilor sunt îndeplinite, în sensul că mama vorbește frumos cu copii, se comportă frumos, strigă la ei doar când ei fac ceva foarte rău, contactul emoțional și fizic este foarte apropiat.

În ceea ce îl privește pe tatăl acestora, el este puțin mai distant, poate și din cauză ca el muncește și nu mai are atâta răbdare cu ei.

c) dragoste, îngrijire, atașament

Atât mama, cât și tatăl sunt foarte atașați de copii lor, chiar dacă uneori se mai supără pe ei, când fac ceva rău.

Deși nu pot să îi ajute să își facă temele, aceștia le acordă sprijin emoțional, motivațional.

C. Teme și valori socioculturale

Atât doamna E., cât și domnul N. s-au declarat a fi de etnie romă. Deși aproape toți vecini lor sunt români, aceștia nu au probleme, se înteleg foarte bine.

În schimb copii lor sunt de multe ori necăjiți la școală de către ceilalți colegi pe acest motiv, că sunt de altă etnie.

2.5.8 Organizarea familiiei

A.Granițele interioare/interne

Între mamă și concubinul acesteia există o relație bună, singura sursă de ceartă

sunt veniturile insuficiente și lipsa. Timpul familiei este destul de dezorientat, doar copii au un program bine stabilit până după-amiază ce ajung acasă. Doamna E. fiind casnică, își face programu în funcție de cât are de lucru pe acasă, iar tatăl nu are un program fix, este în funcție de cât au de lucru, acesta merge de dimineața și este când se întoarce seara târziu. Spațiul celor patru, care trăiesc într-o cameră nu este delimitat, ei neavând propriul spațiu de intimitate.

B.Roluri

a)Rolurile în familie

Rolurile din familie sunt stabilite de cei doi părinți. Tatăl copiilor este cel care

aduce un venit în casă, se luptă să le asigure copiilor cele necesare traiului. Dar și mama are ajutorul social și sprijinul organizației “Ecce Homo”.

Legat de rutina familială, mama are activități de menaj acasă, tatăl copiilor lucrează de luni până vineri, uneori și sâmbătă în construcții, iar copii frecventează yilnic școala.

2.5.9. Procese familiale

A. Forțe adaptative și regletorii

Familia este deschisă pentru a primi ajutor și resurse din exterior, este deschisă să

primească noi informații, iar între doamna E. și asistenta socială există o relație foarte bună. Copii au un mediu securizat, locuind împreună cu cei doi părinți.

B.Putere și autoritate

Datorită faptului că tatăl copiilor lucrează în timpul săptămânii, mama este cea

care deține autoritatea asupra copiilor, dar nu este autoritară cu ei, chiar dacă uneori îi mai ceartă.

C.Comunicarea în familie

Comunicarea în familie este destul de clară, adică mama nu are un mod de a

vorbii cu copii doar la suprafață, ei își exprimă sentimentele destul de liber. Tatăl poate din cauză că este bărbat este puțin mai rigid și reținut în exprimarea sentimentelor.

De obicei mama este cea care monopolizează conversația, iar când sunt întrebați ceilalți membrii, aceasta încearcă oarecum să-i influențele la răspuns. De multe ori am observant discrepanța dintre comunicarea verbal și gesture, adică cea non-verbală. În sensul că, când era mama întrebată de ceva a cărui răspuns vroia să fie evitat, vorbea mai încet, sau se uita în altă parte, era constrânsă de conversație.

2.5.9.1 Rețeaua socială de spijin a familiei nr. 1

2.5.9.2. Grila suportului social de sprijin al familiei nr. 1

2.5.9.3. Analizarea datelor

După cum am arătat mai sus familia K. este spijinită în primul rănd de organizația “Ecce Homo”, cu care au o relație foarte apropiată, asistenta socială de acolo este prima persoană căruia i se adresează atunci când are nevoie de un sfat, este spijinită de aceasta pe plan concret, prin acordarea de ajutoare care sunt de natură financiară, materială, dar și emoțională cât este posibil. Se vizitează săptămânal, fie merge doamna K. la organizație, fie merge asistenta socială la familie. Relația dintre organizașie și sistemul familial durează de aproximativ 2 ani de zile.

Al doilea sprijin al familiei este mama doamnei, care stă în apropiere, aceasta sprijină familia cum poate, uneori cu alimente, alteori doar sprijin emoțional. Doamna Lucia (nume fictiv) fiind mai în vârstă, oferă familiei mai multe informații despre viață, cum și ce trebuie făcut. Nu pot zice că doar Lucia o ajută pe fiica sa, sprijinul este reciproc, din ambele părți. Deoarece stau aproape una de cealaltă, aceștia se vizitează zilnic.

Cel de-al treilea sprijin al familiei sunt frații și surorile cuplului, aceștia ajută familia cum poate, mai mult prin oferirea de informații și sprijinul emoțional, deoarece aceștia locuiesc într-un alt oraș și nu se întâlnesc decât o dată pe lună, dar și atunci timpul este foarte scurt.

Ioana și Maria (nume fictive) sunt două vecine ale familiei K., cu care membrii se înțeleg foarte bine, tot timpul când au nevoie de apă, familia neavând apă potabilă și canalizare, acestea sunt singurele care le dau, fără nici o reținere. Se cunosc de mici cu doamna E. care a crescut în aceasta zonă și au rămas prietene și acum.

Am folosit nume fictive, deoarece nu doresc să încalc confidențialitatea, față de familie și vecini.

Pe baza chestionarului de suport social, am intrat puțin mai mult în subiect și am aflat

următoarele : atunci când familia simte nevoia de a vorbi, se adresează în primul rând doamnei Lucia, ea fiind cea mai apropiată de familie, fiind destul de satisfăcător ajutorul primit din partea acesteia. În cazul în care o persoană despre care au crezut că e un bun prieten și i-a insultat, membrii nu dorește să vorbească cu nimeni, dorește ca să discute în interiorul familiei. În cazul în care familia ar fi nevoită să apeleze la cineva într-o situație de criză, ar alege două persoane, care mama lui E., și organizația “Ecce Homo”, iar gradul de satisfacție ar fi de foarte satisfăcător.

Familia are două persoane cu care pot vorbi deschis, acestea sunt vecinele, despre care au un grad de apreciere oarecum satisfăcător.

În ceea ce privește apelarea la o persoană pentru primirea unui sfat, familia apelează la o singură persoană, față de care are un grad de apreciere satisfăcător, și aceasta este asistenta socială de la “Ecce Homo”.

Familia nu este ajutată de către nimeni să fie reconfortată printr-o îmbrățișare, în ceea ce privește această problemă gradul este unul nesatisfăcător.

În concluzie putem spune că familia K. are la cine apela când e nevoie, nu duce lipsa de sprijin, atât pe plan emoțional, cât și concret.

2.6. Studiul de caz – Familia nr. 2

2.6.1. Descrierea sistemului client

Familia este formată din 3 membrii, M. J. cu vârstă de 45 de ani, soțul M. A., cu vârstă de 27 de ani și fiul acesteia dintr-o relație anterioară de concubinaj P. D., cu vârstă de 5 ani. Doamna J. este căsătorită cu M.A de aproximativ 3 ani, iar referitor la fostul partener al acesteia, nu mai știe nimic de el de foarte multă vreme.

Doamna J. împreună cu soțul și fiul acesteia locuiesc într-o casă compusă din două camere, într-o cameră stă sora doamnei împreună cu copii acesteia, iar în cealaltă doamna J. cu familia. Această familie locuiește în județul Cluj, casa este dotată cu geamuri termopane, usă metalică, dar nu are utilități, cum ar fi apă potabilă, aceasta trebuie adusă de la un robinet comun din curtea în care locuiesc mai multe familii, nu au canalizare.

Fostul concubin (tatăl copilului) a rupt legătura cu ei, nu se mai știe nimic de el de câțiva ani buni. Familia trăiește din ajutorul social, alocația copilului, ajutorul primit de la organizația “Ecce Homo” și venitul soțului care muncește cu ziua la adunarea de pet-uri, din care, din spusele doamnei, câștigă foarte puțin.

Cât despre nivelul de educației al familiei, pot spune că, doamna J. a făcut doar câteva clase gimnaziale, iar soțul ei nu a frecventat nici o formă de învățământ. Fiul acesteia este la o grădiniță din Cluj.

Mama copilului fumează, aceasta spune că agitația din zona unde trăiește, și zgomotul făcut de copii o agită foarte mult și o determină să fumeze, chiar dacă țigările sunt scumpe.

Familia locuiește împreună cu sora doamnei J. și cu cele două fete ale acesteia. Au o relație foarte bună, se ajută, dat fiind faptul că locuiesc împreună.

Nevoile de bază ale copilului sunt satisfăcute, iar hrana este adecvată. Mama este foarte interesată de nevoile copilului, ea se străduiește să îi ofere mai mult, dar nu prea reușește din cauza lipsei banilor.

Familia este înscrisă la organizația „Ecce Homo” de doi ani de zile, iar în acest timp a primit din partea acesteia sprijin material, moral, dar și spiritual.

2.6.2. Contactul cu familia

Primul contact cu această familie l-am avut în perioada de practică de la organizația “Ecce Homo” din Cluj, când am făcut o vizită familiei împreună cu asistenta socială de acolo. Pe urmă au urmat mai multe vizite, în lipsa asistentei sociale.

2.6.3. Prezentarea problemelor

Din perspectiva familiei problemele sunt : lipsa locului de muncă atât pentru J., cât și pentru A., faptul că ei nu au o locuință proprie, lipsa apei și a canalizării, lipsa banilor;

Din perspectiva asistentului social, sunt considerate probleme următoarele : veniturile insuficiente, insuficiența spațiului locuibil și lipsa intimității, comunicarea neadecvată cu copilul.

2.6.4. Evaluarea în spațiu : evaluarea ecologică

A.Nevoi fundamentale

Venitul familie este compus din alocația copilului, ajutorul social, ceea ce mai face soțul doamnei din pet-uri și ajutorul financiar, material primit de la organizația “Ecce Homo” în fiecare lună.

Locuința familiei este stabilă, aceștia locuiesc de foarte mult timp în acest loc. Casa este dotată cu current electric, gaz, nu are baie, nici apă curentă. Mobila este compusă din un pat, un dulap și un scaun.

Familia are acces la asistență medical, și totuși singurul din familie care are medic de familie este băiatul doamnei, aceasta susținând că și-a pierdut acest drept, odată cu pierderea locului de muncă.

Familia este în relații bune cu vecinii, cu familia Mureșan mai ales , iar lângă casa lor locuiește fratele doamnei împreună cu familia sa, cu care se înteleg foarte bine. Și cu restul fraților doamna J. are o relație bună, se sună zilnic, chiar daca nu este posibil să se viziteze zilnic din cauza distanței. La fel este și cu cei din partea soțului ei. Într-o relație foarte bună este și cu organizația “Ecce homo”, care este pentru ei un sprijin.

Fiul acesteia nu are relații bune cu vecini, nu are prieteni, singurii cu care se mai joacă sunt verișorii lui care stau în aceeași curte cu ei. Singura activitate desfășurată este cea de la organizație, unde merge o dată pe lună.

Mama și copilul merg des la biserică, iar în ceea ce îl privește pe soțil acesteia, el nu merge deloc.

Fiul D. frecventează grădinița zilnic. Mama lui este preocupată ca el să mearga la o unitate de învățământ pentru a avea un nivel de cunoștințe mai mare decât îl au ei.

B.Relația cu mediul a membrilor familiei

Despre această familie nu se poate afirma că ar fi izolată, chiar are granițele deschise și e foarte primitoare. Doamna J. este adesea vizitată de prietene, sau de asistenta social de la organizație.

Relația dintre cei doi soți este una bună, nu sunt surse de stres. Aceștia se înțeleg foarte bine, iar soțul lui J. îl vede pe D. ca și cum ar fi fiul său.

C.Contextual referitor la agenție

După cum am zis și mai sus între familie și agenție există o relație bună, de

sprijin, doamnei J. fiindu-i explicat de la început modul de asistare al organizației și obiectivele.

D. Granițe familie-mediu

Granițele familiei cu mediul sunt permeabile, în sensul că sunt deschiși să stabilească și să accepte relații noi în interiorul familie. Nu sunt probleme cu vecinii singurii factori de stres ar fi copii care sunt neastâmpărați și fac multe boacăne.

2.6.5. Evaluarea familie din perspectiva interacționist sistemică

2.6.6. Structura familiei

A. Granițele exterioare

Granițele familiei sunt deschise, în sensul că băiatul, D., și mama sa participă la anumite activități întreprinse la organizație, unde interacționează cu alți membrii. Pe lângă asta familia mai este vizitată de către prietene de-a lui J.

Deoarece soțul lui J. se ocupă de adunarea pet-urilor acesta interacționează și cu alți oameni care fac același lucru.

B. Relația dintre parte și întreg

a) unire sau fuziune

Mama este cea mai implicată în viața copilului, aceasta merge în fiecare dimineață cu el la grădiniță și îl așteaptă după ce i se termină programul.

b) dezangajare-scurt circuit sau rupturi emoționale

D. este îmbrăcat corespunzător, nu s-au sesizat probleme de igienă, deși nu au apă potabilă în casă și baie.

Nevoile emoționale ale copilului nu sunt satisfăcute, în sensul că mama strigă foarte des la copil, nu îi oferă afecțiune, contactul emoțional și fizic este destul de distant.

Soțul este la fel de distant de copil ca și mama sa.

c) dragoste, îngrijire, atașament

Deși mama sa strigă destul de mult la el, este mai aspră, nu are răbdare și se supără repede, starea ei este influențată de numărul destul de mare de copii, care sunt neastâmpărați și nu ascultă.

C.Teme și valori socioculturale

În curtea unde locuiește această familie, sunt familii și de etnie romă și români,

Dar aceștia se înteleg cu toți, chiar dacă s-au declarat a fi de etnie romă.

2.6.7. Organizarea familiei

A.Granițele interioare/ interne

Sistemul marital este unul plăcut, de când s-au căsătorit cei doi au fost mereu împreună. Mai există mici certuri ca în orice familie, dar ei au rămas mereu împreună.

B.Roluri

a)Roluri în familie

Rolurile din familie sunt evidente și bine formate. Mama are rolul de soție, de mamă în primul rând. Pe lângă acestea ea este casnică și face curățenie în casă, cumpărături și are grijă de băiat.

Soțul ei are rolul de tată pentru D., dar el aduce și o parte din venit.

În cadrul acestei familii nu există momente de recreere, singurul loc în care putem spune că mai ies din rutina familiei este o dată pe lună la organizație unde fac diferite jocuri, în cazul lui D. Iar mama discută diferitete lucruri împreună cu asistenta socială și restul beneficiarilor.

b) Roluri informale

Se poate spune că băiatul prin năzbâtiile pe care le face, distrage atenția. Așadar mama lui strigă la el să fie cuminte și lasă deoparte activitățile pe care le face.

2.6.8. Procese familiale

A. Forțe adaptative și reglatorii

Din pricina problemelor financiare, familia este deschisă spre a primi ajutor și resurse din exterior, asistenta socială are o bună comunicare cu familia. Mediul în care trăiește familia este unul securizat.

B.Comunicarea în familie

Mama fiind o fire mai nerăbdătoare strigă cam des la copil, dar soțul ei este o fire mai răbdătoare și mai ințelegătoare. Ambii comunică cu copilul, îi spun ce e bine și ce nu, chiar dacă mama se enervează repede, se calmează la fel de repede și își cere scuze.

Familia aceasta dă dovadă de multă unitate, chiar dacă trece prin momente dificile.

2.6.9. Rețeaua socială de sprijin a familiei nr. 2

2.6.9.1. Grila suportului social al familiei nr. 2

2.6.9.2 Analiza datelor

Din rețeaua socială de sprijin și grila suportului social, a rezultat faptul că familia Lăcătuș (nume fictiv), care este formată din sora doamnei J., împreună cu cele două fiice ale sale, sprijină familia M. mai mult pe plan concret, dar și emoțional, acesta fiind prima persoană la care familia apelează în caz de ceva, deoarece locuiesc sub același acoperiș și sunt cei mai aproape. Ajutorul vine și de la familia Lăcătuș spre familia M., dar și invers, ajutorul e reciproc în acest caz. Relația dintre cele două familii este una apropiată, cele două surori au fost întotdeauna bune prietene, fiind și cele mai mari din familie, s-au sprijinit una pe cealaltă de mici, și o fac și acum. Pot zice că sunt zilnic împreună, dat fiind faptul că locuiesc în aceeași casă și amândouă sunt casnice.

În ceea ce sprivește relația de sprijin pe care familia o are cu organizația “Ecce Homo” aceasta este una foarte strânsă, familia fiind ajutată lunar de către organizaâie atât pe plan financiar, material, dar și emoțional. Pe lângă asta asistenta socială de la organizație este cea care oferă familiei informațiile necesare și sfaturi cu privire la gestionarea resurselor. Relația dintre familie și organizație este una apropiată, se vizitează lunar, doamna participând o dată pe lună la activități în cadrul acesteia, și o dată pe lună familia este vizitată de asistenta socială. Contractul dintre cele două a fost înființat acum doi ani de către doamna J..

Am pus DASM-ul (Direcția de Asistență Socială și Medicală) ca fiin un sprijin al familiei, deoarece familia M. este beneficiară de ajutorul social primit din partea acestora. Pe lângă aceast ajutor social, între familie și acest serviciu public nu există o relație, nu se sprijină reciproc concret, nici emoțional. Au un contact lunar, deoarece familia primește acest ajutor în fiecare lună.

Familia Mureșan (nume fictiv), este vecină cu familia M., fiind prieteni apropiați, ajutându-se la nevoie atât pe plan financiar, când este posibil, dar și pe plan emoțional. Aceștia sunt printre cei care sprijină și oferă familiei sfaturi și informații cu privire la diferite lucruri. Deoarece locuiesc lânga casa familiei M. aceștia se vizitează zilnic.

Conform chestionarului suportului social au reieșit următoarele :

Faptul că această familie apelează în momentul când dorește să se adreseze cuiva, unei singure familii, familia Lăcătuș, iar față de ei au un grad de aprecieze satisfăcător. Atunci când familia are nevoie de un sfat folositor aceștia apelează la o persoană foarte importantă pentru ei, și aceasta este asistenta socială de la organizația “Ecce Homo”. Tot la ea apelează și atunci când au proleme mai intime, ea fiind cea care îi ascultă mereu.

O întrebare din chestionar face referire la faptul că, dacă un prieten al familiei ar avea un accident la cine ar apela, iar membrii familiei au răspuns că la familia extinsă, de care sunt foarte satisfăcuți.

În privința grijilor, familia a răspuns ca nimeni nu le poate abate gândul de la griji sau atunci când sunt stresați. Membrii familie au răspuns că simt că îi apreciază sincer ca și persoană, asistenta socială, ea este cea de care sunt foarte satisfăcuți.

Am folosit nume fictive, deoarece nu doresc să dezvălui identitatea persoanelor, și totodată nu doresc să încalc confidențialitatea .

2.7. Studiul de caz -Familia nr. 3

2.7.1. Descrierea sistemului client

Familia este formată din P.M. cu vârsta de 51 de ani , aceasta a avut o relație de concubinaj din care a rezultat o fiică P.R, cu vârsta de 25 de ani care la rândul ei este într-o relație de concubinaj cu F.M. cu vârsta de 27 de ani, iar împreună au două fete, pe F.D. în vârstă de 7 ani și pe F.M. în vârstă de 4 ani.

P.M a a întrerupt relația cu fostul concubin, în sensul în care nu mai stau împreună, dar mai vorbesc rareori la telefon.

Familia locuiește într-o casă cu două camere, într-una din ele stau ei, iar în cealaltă stă sora lui P.M și concubinul acesteia.

Fiica cea mare, de șapte ani, este la școală, pe clasa a I-a, iar cea mică frecventează grădinița. Și mama lor a făcut puțină școală, cinci clase mai exact, la o școală din Cluj. Cât despre tatăl lor, nu a frecventat nici o formă de învățământ.

Nevoile de bază ale acestei familii satisfăcute, fetele sunt destul de îngrijite, s-ar putea și mai mult, cât despre hrana, este destul de neadecvată. Aceste lucruri nu se întâmplă din cauza neglijării părinților, ci mai degrabă din lipsa resurselor.

Familia este înscrisă la organizația “Ecce Homo” de doi ani de zile, timp în care a fost ajutată pe plan financiar, material, spiritual.

2.7.2. Contactul cu familia

Prima întălnire pe care am avut-o cu această familie a fost pe perioada practicii la Organizația Creștină “Ecce Homo”, când împreună cu asistenta socială de acolo am mers în vizită la această familie. Au fost mai multe vizite, și împreună cu asistenta socială, dar și în lipsa ei.

2.7.3. Prezentarea problemelor

Din perspectiva familiei : lipsa spațiului, a apei potabile, a locului de muncă, medical de familie;

Din perspectiva asistentului social : venituri insuficiente, lipsa locului de muncă a doamnei M., fiicei sale R., și concubinului acesteia, lipsa intimității în cadrul familiei, lipsa spațiului locuibil.

2.7.4. Familia în spațiu : Evaluarea ecologică

A.Nevoi fundamentale

Venitul familiei este format din ajutorul social primit de la primărie., alocațiile universale ale celor două fete, și ce mai câștigă concubinul lui R. Din adunarea de pet-uri. Pe lângă acestea mai primește susținere financiară de la organizația “Ecce Homo”, pentru a-și plăti curentul, gazul, sau pentru achiziționarea unor electrocasnice.

Locuința familiei este stabilă, ei stau în această casă de foarte multă vreme. Casa are curent electric, gaz, dar nu are apă potabilă și baie.

Zona unde această familie locuiește este una sigură, undeva în Mărăști, nu este o zonă agitată.

În ceea ce privește relația cu vecinii, aceștia au o relație bună, nu au existat conflicte între ei. Cu frații au o relație bună, și pentru că locuiesc în aceeași gospodărie, dar și cu ceilalți au o relație bună, se sună și se vizitează destul de des.

Fetele participă la diferite activități, merg în excursii, și o dată pe lună se întâlnesc la sediul organizației pentru a desfășura diferite activități. Atunci când părinți nu au bani să le ofere fetelor pentru a merge în excursii, colegii fetelor pun bani pentru ele, deoarece cunosc situația lor.

În ceea ce privește forma de învățământ, ele merg în fiecare zi la școală, respectiv grădiniță. Atât mama, cât și bunica lor sunt foarte preocupate ca ele să mergă la școală, să învețe și să aibă o educație mai bună decât o au ele.

B.Relația cu mediul a membrilor familiei

Membrii familiei au o relație bună cu mediul, nu trăiesc izolați față de cei din jur,

Atât fetele, cât și mama fac activități extra, în sensul că merg la organizație pentru alimente, sau pentru diferite activități, iar familia este vizitată de către asistenta socială de la organizație.

Relația dintre doamna M. este una conflictuală, cei doi au ajuns să se despartă, singura cale prin care mai comunică este prin intermediul telefonului, dar și asta destul de rar.

Relația fiicei sale cu concubinul, este tot una conflictuală, aceștia ajungând la certuri din lucruri mărunte de multe ori. Totuși ei locuiesc încă împreună și își cresc cele două fiice.

C.Contextul referitor la agenție- asistent social

În principal agențiile care se ocupă de familii au scopuri comune, toate își propun să lucreze asupra bunăstării familiei. În acest caz doamna M., împreună cu restul membrilor au fost înștiințați asupra obiectivelor și asupra modului de asistare a organizației “Ecce Homo”. Doamna M. Are o relație foarte bună cu asistenta socială, aceasta fiind un sprijin pentru familie, în special pe plan spiritual.

D.Granițe familie-mediu

Granițele familiei sunt deschise, permeabile, aceștia sunt deschiși pentru a primi noi persoane.

2.7.5. Evaluarea familie din perspectiva interacționist sistemică

2.7.6. Structura familiei

A.Granițele exterioare

Granițele exterioare ale familiei sunt deschise, în sensul că ei au legături exterioare familiei. Întreprind diferite activități atât la școală, cât și la organizație. În fiecare duminică, cât și la sărbători membrii familiei merg la Biserica Speranța care se află în apropiere, și care îi ajută cu alimente și rareori cu bani.

B. Relația dintre parte și întreg

a) unire sau fuziune

Părinții, cât și bunica sunt foarte implicați în viețile copiilor, ei le duc pe fete la școală, respectiv grădi și merg după ele la sfârșitul orelor.

Tatăl, nu este foarte implicat în activitățile legate de fete, dar se interesează de situația școlară a fetei cele mai mari.

b) dragoste, înfrijire și atașament

Ambii părinți sunt atașați de fete, chiar dacă uneori mai ridică vocea la ele, când fac năzbâtii.

2.7.7. Organizarea familiei

A.Granițele interioare

După cum am spus și mai sus doamna M. A avut o relație de concubinaj, în urmă căreia a rămas o fată, R., care este întro relație de concubinaj cu M., cu care are două fete.

Relația lui R. Cu M. Este una destul de bună, sunt de multe ori conflicte între cei doi pe motiv că sunt multe lipsuri, dar se remediază repede. În ceea ce privește timpul familie, este foarte dezordonat, fetele sunt singurele care în timpul când sunt plecate la școală au un program bine stabilit.

B.Roluri

Rolurile în această familie sunt bine stabilite, mama și bunica fiind casnice, ele se

ocupă mai mult de curățenie, mâncare și de cele două fete. Tatăl este cel care face bani, cât de puțini.

C.Comunicarea în familie

În familie nu prea există comunicare, atât mama, cât și bunica ridică de multe ori vocea la fete, ele fiind destul de neastâmpărate. Între R. și concubinul ei există o relație destul de bună, lăsțnd la o parte certurile, ei se ințeleg și discută toate problemele.

2.7.8. Rețeua socială de sprijin a familiei nr. 3

2.7.8.1. Grila suportului social al familiei nr. 3

2.7.8.2. Analiza datelor în cazul familiei nr. 3

După cum am reprezentat mai sus, familia P. este sprijinită de mai multe sisteme și am să încep cu P.N., care este sora doamnei cu care locuiește în aceeași casă. Relația dintre cele două este una strânsă, poate și din cauză că locuiesc în aceeași casă. Din partea Nicoletei (nume fictiv) familia primește sprijin concret, este ajutată atăt pe plan financiar, cât și material. Nicoleta ajută familia și pe plan emoțional, prin oferirea de sfaturi și prin încurajări. Nu doar Nicoleta ajută familia, ci sprijinul este reciproc. Se întâlnesc zilnic, deoarece locuiesc în aceeași casă.

Organizația „Ecce Homo”, este una dintre cele mai mari ajutoare ale familiei. Din partea acesteia familia primește sprijin atât financiar, cât și material, emoțional și de multe ori si spiritual. Între asistentul social de la organizație și familie este o relație foarte apropiată, se vizitează odată pe lună, fie merge familia la organizație, fie merge asistenta socială la ei.

Între DASM și familie nu este o relație prea apropiată, singurul ajutor este ajutorul social de care familia beneficiază de la această instituție. Nu există între familie și instituție nici o legătură, fie ea pe plan concret sau emoțional.

După cum am spus și mai sus familia participă săptămânal la slujba ce se ține la Biserica Speranța. Au o legătură apropiată, familia primind ajutor din partea bisericii, ajutorul constând în bani, alimente și le oferă informații mai mult pe plan spiritual.

Fetele au o relație apropiată cu școala, ele merg zilnic, deoarece acolo primesc informații, sprijin emoțional mai mult, dar și concret, ele fiind ajutate să participe la excursii când se organizează.

Din ceea ce a rezultat în urma aplicării chestionarului am aflat faptul că familia apelează atunci când are nevoie să vorbească cu cineva la sora doamnei, de care sunt foarte satisfăcuți, tot ea este și cea pe care se pot baza atunci când sunt într-o situație de criză.

Asistenta socială este singura care îi face pe membrii familiei să simtă că au ceva important de oferit, aceștia sunt foarte satisfăcuți de aceasta. Tot ea este aceea la care ar apela dacă un membru al familiei ar deceda.

În cazul în care membrii familiei se simt iritați, supărați apelează la ajutor asistentei sociale, ei considerând că ea este singura care îi poate ajuta, fiind foarte satisfăcuți de ea.

Am folosit nume fictive, deoarece nu doresc să încalc confidențialitatea, față de familie și vecini.

2.8 Studiul de caz -Familia nr. 4

2.8.1. Descrierea sistemului client

Familia este formată din cinci membri, mama L.R., cu vârstă de 29 de ani, concubinul acesteia P. T., cu vârstă de 37 de ani, și cei trei copii a lor, P.R. cu vârstă de 8 ani, P.P., cu vârstă de 5 ani și P.E. cu vârsta de 2 ani.

Venitul familiei este alcătuit din alocațiile celor 3 copii, ajutorul social primit de la primărie, puțini bani care îi câștiga concubinul acesteia din adunarea de pet-uri, și ajutorul primit de la organizația “Ecce Homo”.

Dintre copii, doar fata cea mare frecventează o formă de învățământ, aceasta este înscrisă la o școală din Cluj. În ceea ce îl privește pe fiul acestora, P.P., el a mers o singură zi la grădiniță, după care nu a mai vrut să meargă.

Mama, a făcut opt clase la o școală normală, după care nu a mai mers, din cauza părinților care o trimiteau să lucreze cu ziua. În ceea ce privește educația tatălui copiilor, acesta nu a frecventat nici o formă de învățământ.

Nevoile de bază ale copiilor sunt satisfăcute, în general, doar că hrana copiilor este destul de neadecvată. Acest lucru nu se întâmplă datorită neglijării părinților, ci mai degrabă datorită lipsei resurselor. Atât mama, cât și tatăl sunt interesați de nevoile copiilor, ar dori să le poată oferi mai mult, dar nu își permit.

Familia este înscrisă la Organizația Creștina “Ecce Homo” de doi ani de zile. În acest timp ei au beneficiat de sprijin financiar, material, moral și spiritual din partea organizației.

2.8.2. Contactul cu familia

Primul contact pe care l-am avut cu această familie a fost pe parcursul practicii la organizația “Ecce Homo”, când am mers în vizită împreună cu asistenta socială de aici. Au urmat mai multe vizite, împreună cu asistenta socială, dar și în lipsa ei.

2.8.3. Prezentarea problemelor

Din perspectiva familiei, probleme sunt considerate a fi : lipsa unui banilor, lipsa spațiului și intimității, lipsa medicului de familie pentru părinți, înscrierea băiatului la grădiniță.

Din perspectiva asistentului social : relația conflictuală dintre doamna I. și familia ei, înscrierea lui P. la grădiniță, lipsa spațiului și a intimității, venitul insuficient.

2.8.4. Familia în spațiu : evaluarea ecologică

A. Nevoi fundamentale

Venitul familiei este compus din ceea ce câștigă tatăl copiilor din adunarea de pet-uri, alocațiile copiilor, și ceea ce primesc de la organizația “Ecce Homo”.

Resursele financiare ale familiei sunt limitate, aceștia descurcându-se foarte greu cu venitul pe care îl au.

Membrii familiei se hrănesc dezorganizat, nu sunt satisfăcute nevoile nutriționale în mod corespuntător.

Casa unde locuiește familia, este formată din o singură camera, este dotată cu, curent electric, dar nu are gaz, baie, sau aă potabilă. Mobilierul este format dintr-un pat, un dulap și o măsuță unde tin televizorul.

Zona este una sigură, singura problemă este că în curtea unde locuiesc ei, sunt mai multe familii, iar copii jucându-se pe afară aud și învață foarte multe înjurături.

Cu vecinii, membrii familiei sunt în relații bune, nu au existat niciodată motive de ceartă între ei. În ceea ce privește relația cu familia, doamna I. nu se întelege bine cu părinții, din cauză ca ei nu au fost de acord cu mutarea ei la Cluj și cu relația pe care o are cu T.. Cu frații I. se întelege foarte bine, se sună zilnic, dar se întâlnesc doar o dată la câteva luni. Cu familia concubinului țin legătura, dar se vizitează foarte rar, din cauza distanței. Atât familia Lui I.,cât și a lui P. îi ajută pe aceștia cum pot, mai mult prin oferirea de informații, dar și pe plan financiar și material cât pot.

Familia nu împărtășește valorile culturale cu alții, aceștia nu merg la biserică.

Fata ce mare practică diferite activități la școală, și o dată pe lună la organizația “Ecce Homo”. Aceasta este în clasa I-a și merge zilnic la școală. Mama este preocupată de educația copiilor, de aceea este foarte îngrijorată de înscrierea lui P. la grădiniță.

B. Relația cu mediul a membrilor familiei

Relația dintre cei doi părinți este una foarte bună. Sunt de nouă ani împreună, dar nu s-au despărțit niciodată. Chiar dacă au trecut prin diferite încercări, ei au rămas împreună și au luptat pentru cei trei copii ai lor.

Membrii familiei nu prea au tranzactii cu ceilalți membrii sau sisteme. Fata cea mare este implicată în activități, dar fără frații ei, aceștia fiind acasă cu mama lor zilnic.

C. Contextul referitor la agenție-asistent social

Între familie și agenție există o relație bună, aceștia au fost informați de la început de obiectivele și modul de asistare al acestei agenții. Tot o relație bună există și întrei ei și asistenta socială, aceștia sunt forte încântați de sprijinul oferit de aceasta.

D. Granițele familiei

Familia are granițele deschise, permeabile, sunt deschiși pentru a primi oameni noi și pentru a interacționa cu ei. Sunt deschiși să primească ajutor din partea organizației, și nu numai, și chiar se bucură.

2.8.5. Evaluarea familie din perspectiva interacționist sistemică

2.8.6. Structura familiei

A.Granițele exterioare

Granițele exterioare ale familiei sunt deschise, în sensul că familia are legături cu alți indivizi din afara sistemului. Fata cea mare merge la școală, unde are prieteni, merge la organizație pentru diferite activități. Chiar și mama participă odată pe lună la diferite activități la organizație.

B. Relațiile dintre parte și întreg

a)uniune sau fuziune

Părinții sunt implicați în viața copiilor, dar nu exagerat. Fata cea mare merge singură la

școală, după care vine și își face temele, cum știe, deoarece mama nu este capabilă să o ajute, neavând educația necesară.

Tatăl ajută copii mai mult pe partea financiară, în sensul că adună pet-uri pentru reciclat să facă câțiva bani pentru a satisface nevoile copiilor.

b) dezangajare, scurt-circuit sau rupturi emoționale

În privința nevoilor fizice copii nu sunt îmbrăcați corespunzător, aceștia sesizează probleme de igienă, de fiecare dată când am fost erau murdari și neîngrijiți. Această problemă se datorează în principal lipsei apei și a băii în casă. Nevoile emoționale sunt satisfăcute, mama vorbește frumos cu copii, le spune ce e bine și ce nu, dar nu știe ce să facă cu privire la înjurăturile pe care le aud și învață copii de afară. Tatăl nu prea intercționează cu copii, el este mai închis.

C. Teme și valori socioculturale

Ambii părinți s-au declarat a fi de etnie romă, dar nu au nimic cu celelalte etnii, chiar dacă vecinii sunt și români și maghiari, aceștia au o relație bună.

2.8.7. Organizarea familiei

A. Roluri

Rolurile familiei sunt vagi, mama este casnică, se ocupă de curățenia din casă, făce mâncarea, are grijă de copii, iar tatăl este cel care aduce un venit în casă. Fata cea mare merge la școală, își face temele și are grijă de frații mai mici.

2.8.8. Procese familiale

A. Putere și autoritate

Deoarece tatăl este ocupat în cea mai mare parte zilei, mama este ca care are autoritate asupra copiilor, însă nu este autoritară cu ei.

B. Comunicarea în familie

Din cele observate părinții comunică adecvat cu copii, își păstrează calmul și în acele momente când fac năzbâtii, exlicându-le ce și de ce au greșit. Copii vorbesc frumos, și se vede că au primit educația care trebuie din partea părinților.

2.8.9. Rețeaua socială de sprijin a familiei nr. 4

2.8.9.1. Grila suportului social al familiei nr. 4

2.8.9.2. Analiza datelor

În urma rețelei sociale de sprijin și a grilei a rezultat faptul că familia P. este sprijinită în primul rând de organizația “Ecce Homo”. Această famile este înscrisă la organizație de doi ani de zile, timp în care a fost sprijinită pe plan financiar, material și spiritual. Pe lângă acestea familia a primit din partea organizației și sprijin emoțional. Când a avut nevoie de un sfat sau de anumite informații, asistentul social de la organizație a fost mereu deschis spre oferirea lor. Există o relație apropiată între familiei și organizație, vizitându-se o dată pe lună.

Un alt sprijin foarte important pentru familie sunt frați și surorile cuplului, aceștia locuiesc în alt județ, dar și așa țin legătura la telefon zilnic, și se vizitează o dată pe lună. Deși sunt la distanță unii față de alții, asta nu îi împiedică să se ajute. Pe lângă oferirea de informații și sfaturi, aceștia își trimit frecvent unul altuia bunuri materiale sau bani, depinde de nevoi. Sunt foarte apropiați și ăsta e un lucru foarte important pentru familie.

Cât despre vecinii familiei, sprijinul este reciproc, vecinii ajută familia, dar și invers. Ajutorul primit și dat vecinilor este bazat mai mult pe oferirea de informații. Au o relație apropiată cu toți vecinii, se înteleg bine și discută diferite probleme.

Această familie apelează atunci când simt nevoia să vorbească cu cineva la vecini, deoarece au o părere destul de satisfăcătoare despre ei. În ceea ce privește momentul în care membrii familiei au nevoie de un sfat, aceștia apelează la asistenta socială de la “Ecce Homo”, fiind foarte satisfăcuți de ea.

Tot la asistenta socială de la organizație apelează familia atunci când au nevoie de un sfat sau se simt tensionați.

Am folosit nume fictive, deoarece nu doresc să încalc confidențialitatea, față de familie și vecini.

2.9. Studiu de caz – Familia nr. 5

2.9.1. Descrierea sistemului client

Familia este compusă din B.L., cu vârsta de 65 de ani, fiul B.M., cu vârsta de 40 de ani, și cele două fiice ale acestuia B.E., cu vârtsa de 17 ani, și B.N., cu vârsta de 15 ani. Doamna L, este văduvă de cinci ani de zile, iar de 7 luni locuiește cu fiul și cu fiicele acestuia.

B.M. și cele două fete au locuit timp de câțiva ani într-o casă, a unei doamne, de care aveau grijă, deoarece aceasta avea probleme de sănătate, urmând ca după moartea sa, aceștia să dețină propietățile dânsei. După ce doamna a decedat ei au fost scoși afară din locuință de către un nepot al doamnei, și așa au ajuns să locuiască cu doamna L.. Mama fetelor i-a părăsit acum trei ani, din pricina certurilor pe care le avea cu soțul.

Familia se întreține acum din pensia pe care o primește doamna L., ajutorul social de la primărie și din ajutorul primit de la Organizația “Ecce Homo”. Cele două fete au renunțat să mai meargă la școală, pe motiv că nu se pot trezi dimineața, și sunt de părere că școala nu le ajută la nimic.

Nevoile de bază ale familiei nu sunt satisfăcute, de multe ori nu au ce pune pe masă, se descurcă

foarte greu, iar spațiul în care locuiesc este insuficient. Toate acestea se întâmplă, deoarece nu s-a făcut un contract între M. și doamna de care a avut grijă, să fie siguri că după moartea acesteia casa și bunurile le vor rămâne lor.

Doamna L. este înscrisă la organizația “Ecce Homo” de aproximativ un an de zile, timp în care a fost ajutată foarte mult, mai ales pe plan financiar.

2.9.2. Contactul cu familia

Pe doamna L. am întâlnit-o pentru prima dată pe parcursul practicii la organizația “Ecce Homo”, când am mers în vizită cu o colegă, după care au mai urmat mai multe vizite.

2.9.3. Prezentarea problemelor

Din perspectiva familiei : insuficiența spațiului de locuit și a intimității, lipsa unui loc de muncă pentru M., lipsa banilor, a unei mașini de spălat ca îi este greu doamnei L. să spele manual la vârsta asta.

Din perspectiva asistentului social : lipsa unui venit, lipsa spațiului, loc de muncă, înscrierea fetelor la o școală, lipsa apei potabile.

2.9.4. Familia în spațiu : evaluarea ecologică

A. Nevoi fundamentale

Resursele financiare sunt la limită, de aceea doamna L. acumulează uneori restanțe la cheltuieli. Singurul ajutor în această situație este organizația, care o ajută pe doamna L. să își achite cheltuielile și să își cumpere lemne pentru soba cu care se încălzește iarna și pe care face mâncare.

Cele patru persoane se hrănesc destul de dezorganizat, nu sunt satisfăcute în mod corespunzător nevoile nutriționale, hrana fiind în general nesănătoasă. Doamna L. este ajutată să poată primi o masă de la cantină, dar tot amână să mergă să-și rezolve pe diferite motive.

Locuința unde aceștia trăiesc este formată din o singură cameră, nu are baie și apă potabilă. Mobilierul este format din două paturi, o masă și un dulap.

Familia are acces la îngrijire medicală, transport și altele, nu trăiește izolat, dar și așa, nici un membru nu are medic de familie.

Cu vecini familia are relații bune, cel mai bine se înțeleg cu Aurica(nume fictiv), vecina de lângă, se ajută, ba chiar le dă apă, când vor să facă baie sau să spele haine. Cu copii doamna L. se întelege bine, având în vedere că unul locuiește cu dânsa, iar celălalt lângă. Singura problemă ar fi spațiul insuficient, doamna L. a avut mai multe tentative de a se muta, dar nu poate fiind la o vârstă înaintată și fără vre-un venit.

B. Relația cu mediul a membrilor familiei

Relația dintre M. și fosta soție este una tensionată, aceștia nu mai locuiesc împreună, dar mai țin legătura la telefon, se sună rar, dar și atunci conversația se sfârșește cu multe jicniri și înjurături. Din spusele lui M., mama fetelor ar avea o relație cu altcineva, relație începută de pe vremea când erau încă împreună, acesta fiind unul din motivele de ceartă dintre ei.

Membrii familiei nu prea au tranzacții cu cei din exterior. Singura care face o activitate este doamna L., ea fiind înscrisă la organizația “Ecce Homo” participă o dată pe lună la diferite activități în cadrul acesteia.

C. Contextul referitor la agenție –asistent social

Doamna L. este foarte mulțumită de ajutorul primit de la organizație, aceste consta în bani, haine, mâncare, si este ajutată și pe plan spiritual. Cu asistenta socială se întelege forte bine, spune că o ascultă și o ajută tot timpul când are nevoie.

D. Granițele familie-mediu

În privința Luminiței (nume fictiv), granițele sunt deschise, în sensul că ea este deschisă să primească și alte persoane în jurul ei, e deschisă să primească ajutor din partea celorlalți.

Ceea ce pot spune despre fiul acesteia și cele două fete este faptul că ele te evită, nu stau de vorbă cu persoanele pe care nu le cunosc, și vorbesc foarte urât.

2.9.5. Evaluarea familiei din perspectiva interacționist sistemică

2.9.6. Strctura familiei

A. Relația dintre parte și întreg

a) uniune sau fuziune

Singurul care este implicat în viața fetelor este tatăl, acesta le explică fetelor cât este de important să fie educate, și ce rol are școala în viețile lor, dar degeaba căci fetele tot nu vreau sa frecventeze o formă de învățământ. Cu mama lor mai vorbesc din când în când la telefon, dar nu este foarte intersată de fete.

Tatăl se străduiește să-și caute un loc de muncă pentru a putea să întrețină fetele, dar nu găsește, așa că mai ajută când e nevoie pe vecini la unele treburi pentru ceva de mâncare sau câțiva bani.

b) dezangajare, scurt-circuit sau rupturi emoționale

În privința nevoilor fizice, atât fetele, cât și restul membrilor au îmbrăcăminte adecvată, iar probleme de igienă nu au fost remarcate.

Nevoile emoționale nu sunt îndeplinite, în sensul că tatăl strigă destul de des la fete, nu le oferă afecțiune, contactul emoțional și fizic fiind destul de distant.

B. Teme și valori socioculturale

Doamna L. și M. s-a declarat a fi de etnie romă, iar fetele au zis ca sunt de etnie maghiară ca și mama lor, și îi declară pe romi ca fiind mincinoși și nu prea au legătură cu ceilalți copii ai vecinilor pe acest motiv.

C. Roluri

Luminița este casnică și prin urmare are rolul de gospodină. Ea face curat, mâncare, spală hainele, fiind ajutată uneori de fiica acesteia care locuiește lângă dânsa. Fetele stau mai mult la televizor și așteaptă ca să primească tot ce vor.

M. are rolul de părinte, el își crește cele două fiice și mai ajută vecinii în schimbul unei porții de mâncare sau a unei sume de bani, astfel ajutându-și familia.

D. Comunicarea în familie

Comunicarea în acestă familie este vagă, fetele vorbesc foarte urât cu bunica lor, nu o ajută la treburile casnice și de multe ori îi adresează înjurături, motiv pentru care M. ridică vocea la ele.

Doamnei L. îi place să mergă la organizație și să vorbească cu asistenta socială de acolo pe acest motiv, că acasă nu prea are cu cine să poarte o discuție.

2.9.7. Rețeaua social de sprijin a familiei nr. 5

2.9.7.1. Grila suportului social al familiei nr. 5

2.9.7.2. Analiza datelor în cazul familiei nr. 5

Harta socială a familiei B. nu este una foarte stufoasă, familia interacționând și fiind ajutată de un număr mai mic de sisteme.

În primul rând, am adaugat Organizația “Ecce Homo” deoarece de la aceasta primește un sprijin material și financiar, fiind singura sursă de ajutor în acest sens. Familia este înscrisă la această organizație de un an de zile, timp în care a fost sprijinită și cu bani și cu alimente și îmbrăcăminte. Au o relație apropiată, și se vizitează o dată pe lună, fie merge familia la organizație, fie vine asistenta socială la familie în vizită. Atunci când familia are nevoie de sfaturi, nu ezită să apeleze la asistenta socială de la organizație, fiind mereu deschisă spre oferirea de ajutor.

Fiica doamnei, Elvira (nume fictiv), locuiește împreună cu familia sa în casa de lânga familia B.. Deoarece nici ea nu deține o situație financiară mai bună, ajută familia și este ajutată, mai mult prin oferirea de sfaturi și pe plan emoțional. Se mai ajută și financiar sau material cât este posibil. Între familia B. și Elvira există o relație foarte apropiată, se vizitează zilnic.

Deoarece familia nu are apă potabilă în casă, doamna Aurica (nume fictiv) este un real sprijin. Ea ajută familia, oferindu-le apă de câte ori au nevoie pentru treburile casnice, spălarea rufelor sau igiena personală. Relația dintre familie și doamna Aurica este una apropiată, iar pe lângă faptul că le dă apă, aceasta îi ajută, si la rândul ei este ajutată de către familie pe plan concret. Între cele două sisteme există schimb de informații și de sfaturi.

După aplicare chestionarului am aflat despre această familie faptul că, dacă simt nevoia să discute cu cineva apelează la Aurica, vecina lor, despre care au o părere destul de satisfăcătoare. Aceasta este și cea la care apelează familia în cazul în care au nevoie de un sfat. Întrebați la cine apelează când doresc să uite de toate și să fie îmbrățișați membrii familiei au răspuns că nu apelează la nimeni.

În momentul în care membrii familiei se simte tensionați sau stresați apelează la asistenta socială de la organizația “Ecce Homo”, deoarece sunt foarte încântați de ea. Tot de la ea așteaptă și consolare atunci când se simt necăjiți.

Am folosit nume fictive, deoarece nu doresc să încalc confidențialitatea, față de familie și vecini.

3. Analiza de conținut a rezultatelor cercetării

După Iluț (1997) analiza de conținut calitativă este interesată de studiul documentelor, daca acestea sunt privite ca texte sociale sau discursuri. (pp.139-140)

Cercetarea calitativă pe lângă avantajele pe care ni le oferă (costuri reduse, economia timpului, comunicarea nonverbală), are si câteva dezavantaje, și anume : rezultatele obținute sunt unele orientative, așa că nu permit formularea unor concluzii generale, cu privire la publicul vizat. (Sandu, 2012, p. 73)

Am ales să folosesc metoda analizei de conținut, deoarece ea utilizează pentru descrierea și analiza conținutului comunicării într-o modalitate sistemică și cuantificabilă. (Chelcea, 2001)

În cadrul acestei analize de conținut am urmat dimensiunile din perspectiva ecologică și interacționist sistemică.

M-am axat pe temele principale, care este frecvența lor și apoi am încercat să le ierarhizăm, făcând referire la cuvintele cheie utilizate.

Temele principale pe care le-am urmărit în cadrul interviurilor cu toate cele cinci familii prezentate în structurile de caz au fost :

Nevoi fundamentale

Relația cu mediul a membrilor familiei

Contextul referitor la agenție-asistent social

Granițele familie-mediu

Teme și valori socioculturale

Roluri

Putere și autoritate

Comunicarea în familie

În continuare voi analiza temele principale amintire mai sus cu citate din ceea ce ne-au răspuns participanții la cercetare.

3.1. Analiza de conținut tematică

3.1.1. Nevoi fundamentale

Familiile care au participat la cercetare, văd nevoile ca ceva ce le lipsește, acestea aducând după ele anumite trăiri, mai mult negative, greutăți, benefici și temeri.

La întrebarea “Este venitul familiei suficient pentru acoperirea trebuințelor de bază?” unii dintre participanți au relatat că :”abia reușesc să îmi plătesc curentul” (E., 44 ani), “nu am nici un venit, pe lângă alocația copiilor și ajutorul de la “Ecce Homo”, nu imi ajung nici pentru îmbrăcăminte la copii” (R., 29 ani), “ce să-mi ajungă, că abia mă descurc” (M., 51 ani), “nu-mi ajung să-mi iau medicamente, dapoi altceva” (L., 65 ani), “mă descurc cu greu, dar tot ar mai trebui” (J., 45 ani).

În urma acestor răspunsuri, mulți au concluzionat că : “nici acum nu îmi ajung banii care îi am, și nici nu îmi vor ajunge vreodată, că eu sunt bătrână și nimeni nu mă mai angajează” (L., 65 ani), “nu îmi ajung, da ce să fac, așa e sistemul și noi țiganii suntem văzuți ca niște piedici” (J., 45 ani).

Următoarea întrebare a fost dacă “Dispune familia de asistență medicală?” , iar răspunsurile au fost :”da, toți membrii familiei avem medic de familie, cum să nu avem”(E., 44 ani), “doar copilul are”(J., 45 ani), “eu am avut, dar acum dacă nu mai lucrez, l-am pierdut”(A., 27 ani), “nu avem, doar copii au”(R., 29 ani), „tare aș vrea să am, că la câte probleme de sănătate am, dar ce să fac dacă nu lucrez și nu îmi permit”(M., 51 ani), “eu am și nepoatele avem, dar fiul meu nu are” (L., 65 ani).

Am abordat pe urmă o altă latură, și anume educația, aici spunând fiecare despre propriul nivel de învățătură, și despre cel al copiilor :”eu am făcut cinci clase”(M., 51 ani), “eu am opt clase, dar vreau ca copii mei să fie mai educați și să facă mai multă școală, decât am făcut eu”(R., 29 ani), “eu nu am făcut multă școală, și nici pe fiul meu nu-l oblig să facă”(J., 45 ani), “pentru mine nu contează școala, să ,meargă acolo să facă bani” (T., 37 ani), “mie îmi place să merg la școală, în fiecare zi mă duc”(D., 7 ani).

Printre altele membrii familiei au fost întrebați dacă împărtășesc semnificații sau valori culturale și entice, sau religioase cu alții oameni, și au răspuns :”noi nu mergem la biserică” (R.,29 ani), “da, în fiecare duminică mergem la biserică toată familia, cum să nu”(J., 45 ani), “mai mergem și la biserică, că primim ajutoare” (M., 51 ani).

La întrebarea “Au membrii familiei satisfacții pe plan profesional sau prin realizării de alte tipuri?”, răspunsurile au fost :” Singura mea realizare sunt copii mei.”(R., 29 ani), “Ce satisfacții să am că sunt bătrâna și am pensia mică” (L., 65 ani).

3.1.2.Relația cu mediul a membrilor familiei

În continuare am discutat cu participanții la cercetare despre relația pe care o au ei cu mediul în care trăiesc.

Prima întrebare a fost dacă este unul din membrii familiei mai izolat față de mediul înconjurător decăt ceilalți, iar răspunsurile au fost :” nu, nu mi-am dat seama să fie” (R., 29 ani), “nu, aici toți vorbesc între ei” (M., 51 ani), iar restul răspunsurilor au fost pe lângă subiect.

Următoarea întrebare a fost dacă “Este un membru mai implicat în relații stresante decât ceilalți ?”, iar răspunsurile participanților au fost ”da, eu am o relație destul de stresantă cu concubinul” (R., 25 ani), “o văd pe mama mea ca e stresată de fiecare dată când vorbește cu tatăl meu, credcă se ceartă mereu” (R., 25 ani), “fiul meu este destul de stresat, are o relație tensionată cu fosta soție” (L., 65 ani),” și noi avem o relație stresantă uneori, ne certăm din lipsa banilor” (R.,29 ani).

Intrând puțin mai in interiorul discuției cu întrebarea “Există sufiente resurse în mediul înconjurător pentru a satisface trebuințele de bază ale familiei sau există anumite deficiențe? În ce domenii?” am aflat că “vecini mă ajută cu apă, eu nu am apă potabilă” (L., 65 ani), “primesc sprijin material din partea celorlalți ” (M., 51 ani), “vecina mea îmi oferă multe sfaturi” (L., 65 ani), “ne descurcăm cu ce ne ajută și vecini” (R., 25 ani)

Vorbind despre dezvoltarea deprinderile care le au participanții în găsirea unui loc de muncă, am ajuns la concluzia că au nevoie de ajutor, deoarece “eu nu am lucrat niciodată” (R.,29 ani), “eu nu știu scrie” (M., 51 ani), “nu am făcut nici un curs de calificare ”(M., 40 ani), “mie îmi trebuie un salar peste 1500 lei” (J., 45 ani), “eu nu lucrez pentru 500 lei” (M., 51 ani).

Am subliniat aceste citate ale participanților, deoarece întrebând de deprinderile pe care

le au în găsirea unui loc de muncă, sau intrând mai mult în subiect, unde au lucrat, dacă au avut un loc de muncă, am aflat o problemă, sau o piedică în găsirea locului de muncă, și anume că nu știu scrie, cee ace îi împiedică să-și facă un CV, că au pretenții în legătură cu salarul foarte mari, sau nu au nici un curs de calificare.

3.1.3 Contextul referitor la agenție-asistent social

În continuare am abordat o dimensiune ce are legătură cu agenția de care participanți aparțin și care este relația cu asistentul social.

O primă întrebare a fost “Există mai multe agenții implicate în asistența socială a familiei?”, “da, eu primesc și ajutor social de la Primărie, pe lângă ajutorul primit de la “Ecce Homo” (J., 45 ani), “doar de la “Ecce Homo” primim ajutor ” (R., 29 ani), “și de la Primărie iau ajutor social” (M., 51 ani).

O altă întrebare legată de această dată de asistentul social din cadrul organizației, a stârnit mai

multe răspunsuri, întrebarea a fost “Care este relația familiei cu asistentul social?” , iar răspunsurile au fost :”Maria e cea mai drăguță” (R., 29 ani), “Maria ne ajută de fiecare dată“ (M., 51 ani), “avem o relație foarte bună cu asistenta socială“ (E., 44 ani), “Maria mi-e prietenă, tot timpu vorbește cu mine” (D, 5 ani), “mă ascultă și mă ajută de fiecare dată când merg la ea”(L., 65 ani).

3.1.4. Granițele familie-mediu

Între familie și mediul înconjurător pot fi granițe deschise sau închise, în funcție de permeabilitatea familiei de a interacționa cu mediul în care trăiește.

Prima întrebare a fost “Este familia deschisă pentru experiențe și relații noi ?”, iar răspunsurile au fost următoarele :”da, ne împrietenim repede”(R., 25 ani), “noi primim și pe străini” (R., 29 ani), “nouă ne place să facem lucruri noi, mai mergem și la alte biserici să vedem acolo cum e ” (M., 51 ani).

Întrebați dacă sunt liberi să stabilească relații individuale și cu alte personae sau organizații, răspunsurile au fost afirmative, “când m-am înscris la “Ecce Homo” partenerul meu nu a știut, a aflat după o vreme” (M., 51 ani), “eu am mulți prieteni la școală” (D., 7 ani), “da noi suntem înscriși la Primărie pentru ajutorul social”(J., 45 ani)

3.1.5 Teme și valori socioculturale

Toți participanții la cercetare au fost de etnie romă, și de aceea am întrebat dacă au vreo problemă cu cei de altne etnii, iar răspunsurile au fost următoarele :”am vecini și români și maghiari, dar nu am nimic cu ei” (M., 51 ani), “ eu sunt maghiară ca și mama și nu-mi plac țiganii că sunt mincinoși” (E., 17 ani), “ tot la fel îi văd și pe maghiari, și pe români, și pe țigani, suntem oameni până la urmă cu toții”(E., 44 ani), “românii tot timpu ne-au văzut mai prejos”(J., 45 ani).

3.1.5 Roluri

Întrebarea legată de roluri a fost “Sunt rolurile familiei clare?”, iar răspunsurile la această întrebare au urmat să apară, „eu sunt casnică” (R., 25 ani), “am rolul de mamă” (M., 51 ani), “eu sunt gospodină” (E., 44 ani), “am rolul de elevă” (D., 7 ani).

3.1.6 Putere și autoritate

Cea mai importantă întrebare din acestă dimensiune este „Care este ierarhia și distribuția puterii în familie ?”, „mai exact,”mama are puterea, ea e cea mai în vârstă ” (R., 25 ani), “soțul aduce un venit, cat de mic, el este cel care dă ordine” (J., 45 ani), „mami este cea care ne ceartă și ne spune mereu ce am greșit” (D., 7 ani), “amândoi avem aceleași responsabilități”(R., 29

ani).

3.1.7.Comunicarea în familie

Comunicarea în aceste familii este una clară, destul de inteligibilă. Sunt câțtiva membrii ai familiilor care monopolizează conversația, “si sora mea are tot aceleași probleme”(J., 45 ani), “la fiul meu îi place la școală” (J., 45 ani), “o să vă zic și ce probleme are fiica mea” (L., 65 ani).

4. Concluziile cercetării

Această cercetare a fost realizată pe cinci familii, care sunt înscrise la Organizația Creștină “Ecce Homo” din Cluj, și sunt beneficiare de VMG. În urma aplicării interviului am aflat mai multe date despre familii, despre problemele acestora, ajutorul primit, relațiile din interiorul și exteriorul familiei, precum și nivelul de educație al membrilor familiei.

În majoritatea familiilor probleme întâlnite au fost : lipsa unui loc de muncă, lipsa banilor, spațiu insuficient și lipsa intimității, lipsa medicului de familie, nici una din familii nu aveau apă potabilă în casă și baie. Aceste probleme există, și vor exista atâta vreme cât membrii familiei nu au un loc de muncă, și prin urmare un venit stabil.

Cu privire la educație, sunt membrii ai familiilor care nu a frecventat nici o formă de învățământ, iar prin urmare aceștia nu știu scrie sau citi, dar sunt și alții care au frecventat școala, și au de la una până la opt clase, aceștia au învățat elementele de bază cum ar fi scrisul și cititiul. În ceea ce privește educația copiilor lor, membrii familiilor sunt implicați în educația copiilor, îi trimit la grădiniță, respectiv școală, ei nefiind capabili să-i învețe elementele de bază acasă.

După cum am precizat mai sus, familiie participante la cercetare sunt înscrise la Organizația “Ecce Homo”, cu care au o relație apropiată, ele fiind sprijinite de către aceasta pe plan financiar, material, moral, dar și pe plan spiritual. Pe lângă acest ajutor familiile participă o data pe lună la activități în cadrul acestei organizații, unde își exersează deprinderile și primesc informațiile necesare pentru a-și putea împlini viața, mai mult pe plan spiritual.

Am reușit să aflu mai multe date despre granițele familiei, cum sunt ele, dacă sunt permeabile, și am aflat că ei având o situație precară, sunt deschiși să primească și să se alăture unor sisteme sau organizații care sunt dispuse să le ajute, dar nu numai. Ei primesc și interacționează cu oamenii, sunt dispuși să primească și străinii în casă sau în familiile lor.

Ce pot să spun la finalul acestei cercetări este faptul că ipotezele cercetării sunt adevărate în acest caz, iar gradul de sărăcie din majoritatea familiilor este influențat de nivelul de educație al membrilor . Argumentele mele în acest sens sunt nivelul scăzut al educației membrilor familiei, unii dintre ei nu știu nici să scrie, și lipsa unui loc de muncă la aproape toți membrii familiilor.

Ce-a de-a doua ipoteză este și ea adevărată, deoarece membrii familiei extinse sunt în cea mai mare parte în alt oraș, ei vizitându-se destul de rar, iar sprijinul primit din partea lor este mai mult unul moral, în timp ce din partea organizației, familiile primesc sprijin material și financiar.

III. Metodologia intervenției

3.1.Principii și metode de intervenție

În cadrul acestei intervenții voi folosi metoda centrării pe sarcină. Conform lui Reid (1992), prioritatea în această intervenție este să obții resursele lipsă, în timp ce clientul își asumă responsabilitatea că este conștient și eficient. Un lucru foarte important este că clientul trebuie să știe faptul că dacă i se dau resurselenu înseamnă că clientul le poate reține.

Pe lângă acestea, intervenția centrată pe sarcină se va realizeaza pe trei faze :

1.Faza inițială, aici are loc explorarea, clasificarea și specificarea problemelor. Clientul este ajutat de către asistentul social să se pună de acord cu privire la care problemă va lucra, să descopere sarcini, să cerceteze aceste sarcini și să îl ajute pe client să le îndeplinească.

2. Faza de mijloc, este axată în cea mai mare parte pe depășirea barierelor care sunt în calea

îndeplinirii sarcinilor. La această etapă se acordă cel mai mult timp, deoarece aceasta presupune revizuirea a ceea ce nu a putut fi realizat până în acel moment. Trebuie să ia în considerare circumstanțele care au stat în calea îndeplinirii rezultatelor și identificarea barierelor.

3.Faza finală, este într-un anumit fel cea mai grea, deoarece este riscul ca unii

din clienți să aproximizeze, decăt să îndeplinească scopurile. Cel mai bine este să se stabilească limite de timp care să determine și să asigure o structură pentru încheierea sarcinii. (Reid W., 1992)

3.1. Obiective

Obiectivele intervenției sunt :

Oferirea de informații cu privire la importanța înscrierii membrilor familiei la un medic de familie;

Obținerea actelor necesare în vederea înscrierii la un medic de familie.

3.2. Beneficiarii asistați

Intervenția a fost desfășurată pe un număr de cinci familii, care se confruntă cu deficit de resurse, aceștia fiind beneficiari de venit minim garantat. În ceea ce privește participarea și implicarea familiei în procesul de asistare s-a făcut în funcție de disponibitatea acestora.

3.3. Perioada intervenției

Intervenția a fost desfășurată pe o perioadă de 4 luni, din 03.03.2015 până în 03.06.2015.

Pentru primul caz intervenția a început din data de 03.03.2015 și a durat până în 17.03.2015.

Pentru al doilea caz intervenția a început în data de 21.03.2015 și a durat până în 05.04.2015.

Pentru cel de-al treilea caz intervenția a început în 06.04.2015- și a durat până în 20.04.2015.

Pentru cazul numărul patru intervenția a fost începută în 21.04.2915 și a durat până în 18.05.2015.

Pentru ultimul caz intervenția a fost începută în 19.05.2015 și a durat până în 03.06.2015.

3.4. Intervenția propriu-zisă

3.5. Familia nr. I

1. Faza inițială

Familia K. este formată din 4 membrii, aceștia locuiesc într-o casă formată dintr-o singură cameră.

Nevoile acestei familii sunt : lipsa banilor, lipsa unui loc de muncă pentru mama, lipsa unei locuințe mai spațioase, nu au apă, lipsa canalizării, lipsa medicului de familie a doamnei E. și a concubinului. În urma analizării problemelor familiei împreună cu ei, am decis la comun acord să intervin asupra unei probleme.

Problema asupra căreia o să realizez intervenția este :medicul de familie.

Scopul : să găsească un medic de familie.

Sarcini :

1. Documentarea atât a membrilor familiei, cât și a absolventului asupra actelor necesare pentru înscrierea la medicul de familie.

2. Informarea asupra avantajelor înscrierii la un medic de familie.

Activității:

Îndrumarea spre un cabinet al unui medic de familie.

Pregătirea pentru a se înscrie la un medic de familie.

Întâlnirea nr. 1

Obiectiv : Discuții cu privire la medicul de familie

Activitate: Am discutat cu doamna E. și soțul ei despre importanța unui medic de familie

La prima întâlnire m-am întâlnit cu toți cei patru membrii familiei, și am discutat anumite aspecte legate de medicul de familie. În primul rând am întrebat dacă au fost vreodată înscriși la un medic de familie, și am aflat că da. Întâlnirea a durat două ore. Membrii familiei au fost deschiși și foarte comunicativi. În urma discuțiilor am aflat că pentru membrii, lipsa unui medic de familie este o problemă foarte importantă. Am discutat cu doamna E. și domnul N. cu privire la problemele de sănătate, și astfel am ajuns la o concluzie și am început să căutăm un cabinet. Am aflat de la E., că ar dori să fie înscrisă la orice medic de familie, doar să aibă la cine apela când are probleme. Deoarece ei aveau și altceva în program, am rămas să stabilim o altă întâlnire.

Concluzii: În urma discuțiilor avute cu membrii familiei am aflat cu ce probleme se confruntă și ce am putea face pentru a soluționa măcar una din ele.

Întâlnirea nr. 2

Obiectiv : Învățarea cunoștiințelor pentru găsirea unui medic de familie

Activitate : Pregătirea pentru a se înscrie la un medic de familie.

La cea de-a doua întâlnire am discutat doar cu doamna E. Și domnul N. , deoarece copii erau la școală. Am încercat să aflu la ce medic de familie au fost înscriși membrii familiei pentru a putea scoate dosarul și a-l duce la un alt medic de familie. Deoarece am căzut de acord la prima întâlnire să ne informăm despre persoanele acceptate la asigurarea obligatorie și calitatea de asigurat, am aflat din legislație faptul că, persoanele care fac parte dintr-o familie care primește ajutor social, conform Legii nr. 416/2001, beneficiază de asigurare fără plata a contribuției (Legea nr. 95/2006 Privind Reforma În Domeniul Sănătății, Cu Modificările și completările ulterioare, http://www.mfinante.ro/legis.html?id=81, accesat în 05.02.2015). Am căutat pe internet cel mai apropiat cabinet și am rămas de comun acord ca membrii să meargă următoarea zi pentru a afla mai multe date și să se înscrie.

Faza de mijloc

1.Rezolvarea obstacolelor

Stabilirea situațiilor provizorii :

a)necesități de bază;

b)suport;

c)testarea realității

Limitarea adresărilor și convingerilor care pevin utilizarea resurselor sau a implicării resurselor.

Membrii familiei trebuie să treacă peste obstacolele care stau în calea înscrierii la un medic de familie. Aceste obstacole sunt legate de lipsa unui loc de muncă, lucru care i-a reținut până în momentul de față să fie înscriși la un medic de familie.

3. Faza finală

Membrii familiei trebuie să fie optimiști și să nu se lase influențați de către ceilalți cu privire la

posibilitatea de a avea un medic de familie. În urma discuțiilor am rămas plăcut surprinsă de optimismul de care au dat dovadă în găsirea unui medic de familie și au început să caute un cabinet în zona în care trăiesc, astfel urmând ca în cel mai apropiat timp să se înscrie, deoarece am constatat din Legea nr. 95/2006, că se pot înscrie fără a plăti contribuția, aceasta urmând să fie plătită de stat, cota fiind de 5,5 %.

3.6.Familia nr. 2

1.Faza inițială

Familia este formată din trei membrii, doamna M.J., soțul ei M.A, și fiul doamnei P.D.

Familia este înscrisă la organizația “Ecce Homo”, și este beneficiară de veit mediu garantat.

Nevoile de bază ale familiei sunt : lipsa locului de muncă atât pentru J., cât și pentru A., faptul că

ei nu au o locuință proprie, lipsa apei potabile și a canalizării, lipsa banilor.

Problema asupra căreia o să realizez intervenția este :medicul de familie.

Scopul : să găsească un medic de familie.

Sarcini :

1. Informarea asupra avantajelor înscrierii la un medic de familie.

Activității:

1. Dicuții cu privire la importanța și avantajele de a avea un medic de familie.

2. Oferirea de exemple prin împărtășirea experienței altor oameni care și-au găsit medic de familie.

Întâlnirea nr. 1

La prima întâlnire pe care am avut-o cu membrii familiei au fost prezenți doar cuplul marital, băiatul fiind la grădiniță. Am avut discuții legate de importanța medicului de familie, și am întrebat dacă au avut medic de familie, iar răspunsul a fost afirmativ din partea doamnei J. În ceea ce îl privește pe soțul dânsei, acesta nu a avut medic de familie, deoarece nu are acte. Discuția a durat o oră jumate. Le-am explicat faptul că deoarece familia este beneficiară de ajutor social, ei se pot înscrie la un medic de familie, contribuția urmând să fie plătită de către stat. Din cauză că doamna a trebuit să plece la grădiniță după fiul său, am căzut de comun acord să stabilim o altă întâlnire

Întâlnirea nr. 2

La cea de-a doua întâlnire au fost prezenți toți cei trei membrii ai familiei. Am început prin ai întreba dacă sunt mai optimiști și doresc cu adevărat să se înscrie la un medic de familie, iar soțul lui J., a răspuns că ar vrea și că o să meargă să își facă actele. Fapt care pe tot parcursul asistării nu s-a întâmplat, de fiecare dată găsind câte o scuză. În ceea ce o privește pe doamna J., ea și-a căutat în zonă un cabinet medical, unde va urma ca în zilele următoare să meargă pentru a începe procedura înscrierii, doar pentru ea, fiul ei fiind înscris la un medic de familie. Pentru a o încuraja i-am relatat o întâmplare a unei doamne, care nici ea nu avea medic de familie, dar la îndrumarea asistentului social de la organizația “Ecce Homo” a reușit să se înscrie.

2. Faza de mijloc

Am simțit că deși sunt dornici să obțină acest lucru, membrii familiei sunt foarte pesimiști, mereu spunându-mi același lucru, că ei nu lucrează și nu se pot înscrie. Trebuie să depășească aceste bariere pentru a putea reuși să facă ce și-au propus.

3.Faza finală

În urma acestor două întâlniri am lăsat-o pe doamna J. foarte oprimistă și mi-a promis că va merge să se înscrie la un medic de familie în următoarele zile. După trei zile am revenit la familie, dar situația nu s-a schimbat.

3.7. Familia nr. 3

Faza inițială

Familia este formată din trei membrii, P.M, fiica acesteia P.R., concubinul acesteia F.M și cele două fiice ale acestora. Familia este înscrisă la Organizația “Ecce Homo”, și beneficiază de ajutor social.

Nevoile familiei sunt : lipsa spațiului, a apei potabile, a locului de muncă, medicul de familie. În urma discuției cu membrii familiei, am căzut de comun accord ca să intervin asupra unei singure nevoi.

Problema asupra căreia o să realizez intervenția este :medicul de familie.

Scopul : să găsească un medic de familie.

Sarcini :

1. Documentarea familiei (de la vecini, prieteni) despre avantajele unui medic de familie.

Activității:

1. Dicuții cu privire la importanța și avantajele de a avea un medic de familie.

2. Oferirea de exemple prin împărtășirea experienței altor oameni care și-au găsit medic de familie.

Întâlnirea nr. 1

La prima întâlnire am discutat cu toți membrii familiei despre lucruri generale despre medicul de familie, și i-am întrebat dacă știu ce acte sunt necesare pentru înscrierea la un medic de familie, sau ce condiții trebuie să îndeplinească. Doamna M. mi-a răspuns că trebuie să lucrezi ca să poți benefia de un medic de familie, fiica sa a spus că pentru a fi înscris la un medic de familie trebuie să platești o contribuție. Se pare că familia știa de cele necesare pentru a fi înscris la un medic de familie, dar nu știau că beneficiind de ajutor social, ei nu trebuie să plătească acea contribuție. Întâlnirea a durat două ore, și am stabilit o a doua întâlnire peste câteva zile.

Întâlnirea nr. 2

Această întâlnire a fost puțin mai scurtă pe motiv că membrii familiei trebuiau să plece la o activitate la organizația “Ecce Homo” . Am reușit doar să mai întreb dacă vor să fie înscriși, și faptul că am găsit un medic de familie care ar fi dispus să-i primească. Mi-au cerut adresa și au spus că vor merge într-o zi acolo.

Faza de mijloc

Familia trebuie să depășească barierele, să nu mai se gândească la general, și la ce fac alții, trebuie să meargă și să își rezolve această problemă.

Faza finală

După o săptămână am mers iar la această familie petru a vedea ce au făcut. După cum era de așteptat, nici un membru al familiei nu au fost să se înscrie la medic de familie pe motiv că nu au avut timp.

3.8. Familia nr. 4

Faza inițială

Familia este formată din cinci membrii, L.R, concubinul P.T și cei trei copii ai lor. Sunt înscriși la Organizația Creștină “Ecce Homo”, și beneficiază de ajutor social de la primărie.

Nevoile familiei sunt : lipsa unui banilor, lipsa spațiului și intimității, lipsa medicului de familie pentru părinți, înscrierea băiatului la grădiniță. În urma discuțiilor cu membrii familiei, am căzut de comun acord să intervin asupra a unei singure probleme.

Problema asupra căreia o să realizez intervenția este :medicul de familie.

Scopul : să găsească un medic de familie.

Sarcini :

1. Documentarea familiei (de la vecini, prieteni) despre avantajele unui medic de familie.

Activității:

1. Dicuții cu privire la importanța și avantajele de a avea un medic de familie.

Pregătirea pentru a se înscrie la un medic de familie.

Întâlnirea nr. 1

La prima întâlnire au fost prezenți doar părinții si doi dintre copii. Membrii familiei au fost deschiși la discuții, astfel că întâlnirea a durat peste două ore. Am început prin a le comunica ceea ce vreau să fac, și că vreau să îi ajut, cu informații. Din spusele părinților ei nu sunt înscriși la un medic de familie, deoare nefiind din acest județ, mama nu are acte făcute aici, iar cei de acolo refuză să îi ajute. Le-am spus despre legea care sune că dacă sunt beneficiari de ajutor social nu trebuie să plătească cotizație, aceasta urmând să fie plătită de către stat. Au rămas plăcut surprinși, iar motivația lor a crescut.

Întâlnirea nr. 2

La această întâlnire mi-au comunicat de cum am ajuns că sunt pregătiți să își facă actele pe Județul Cluj, iar după ce rezolvă cu asta se vor duce să se înscrie la un medic de familie. Am rămas foarte plăcut surprinsă de entuziasmul lor.

2.Faza de mijloc

Singurul obstacol în calea membrilor familiei sunt actele, dar sigur o să le rezolve.

Faza finală

M-am întors la familie după o lună de zile, și mi-au spus că deja au vorbit cu un medic de

familie, și i-au înscris pe copii, urmând ca în foarte scurt timp să se înscrie și restul.

3.9.Familia nr. 5

1. Faza inițială

Familia este formată din patru membrii, B.L., fiul acesteia B.M. și cele două fiice ale sale. Sunt înscriși la organizația “Ecce Homo”, și beneficiază de ajutor social.

Nevoile familiei sunt : lipsa unui banilor, lipsa spațiului și intimității, lipsa medicului de familie pentru fiul doamnei și al unui loc de muncă. După discuțiile avute cu familia am ajuns la o concluzie luată împreună, că o să lucrăm asupra a două probleme.

Problema asupra căreia o să realizez intervenția este :medicul de familie.

Scopul : să găsească un medic de familie.

Sarcini :

1. Documentarea familiei (de la vecini, prieteni) despre avantajele unui medic de familie.

Activității:

1. Dicuții cu privire la importanța și avantajele de a avea un medic de familie.

2. Oferirea de exemple prin împărtășirea experienței altor oameni care și-au găsit medic de familie.

Întâlnirea nr. 1

La prima întâlnire au fost toți membrii familiei, și am discutat despre medicul de familie, întrebând dacă sunt sau nu înscriși la unul. Doamna L., fiind pesnionară este înscrisă la un medic de familie, dar băiatul ei nu este, el fiind singurul din familie care nu este înscris la un medic de familie. Am intrat mai mult în discuției, dar fiul doamnei a spus clar că el nu dorește să se înscrie, că nu are nevoie, și că nu are probleme de sănătate. Întâlnirea a durat 1 oră, urmând să ne vedem după câteva zile.

Întâlnirea nr. 2

La această întâlnire am prezentat tuturor membrilor avantajul de a fi înscris la un medic de familie, și faptul că familia poate beneficia de această facilitate, deoarece sunt beneficiari de VMG. Domnul M., a zis că se mai gândește, dar nu crede că va merge pe motiv că nu are timp.

2. Faza de mijloc

M. trebuie să fie mai optimist, și să se înscrie din timp la un medic de familie, nu doar atunci când vor apărea probleme de sănătate.

Faza finală

Am revenit la familie după câteva zile, dar situația era neschimbată, domnul M., tot nu s-a documentat despre actele necesare înscrierii la un medic de familie. Si este convins că nu dorește să se înscrie.

3.9.1.Roluri ale asistentului social

În cadrul intervenției, ca asistent social practician, am îndeplinit mai multe roluri, și anume de planificator, am planificat împreună cu participanții la intervenție activitățile, care urmau să fie îndeplinite, am oferit diverse informații legate de pașii necesari inscrierii la un medic de familie.

IV. Concluzii finale

În lucrarea de față am studiat fenomenul sărăciei, în prima parte doar am vorbit despre el, l-am definit, am propus strategii antisărăcie. Am definit familia care este conform legii 416/2001,soțul împreună cu soția ori soțul, soția și copiii lor necăsătoriți, care sunt în înreținerea acestora, șă locuiesc și gospodăresc împreună. (Lege, Reglementări Economice, http://codfiscal.net/35143/legea-4162001-venitul-minim-garantat-actualizata-2013, accesat în 08.06.2015). Pe lângă acestea am dezvoltat și metodele pe care le-am folosit în cadrul cercetării și intervenției.

În a doua parte a lucrării am evaluat care sunt nevoile în primul rând famililiilor beneficiariare de venit minim garantat. Iar rezultatele au fost următoarele :

În majoritatea familiilor probleme întâlnite au fost : lipsa unui loc de muncă, insuficiența banilor, spațiu insuficient de locuit și lipsa intimității, neînscrierea la medicul de familie, nici una dintre familii nu aveau acces la apă potabilă în casă și baie. Aceste probleme există, și vor exista atâta timp cât membrii familiei nu au un loc de muncă, și prin urmare un venit stabil, care să le permită accesul la resurse suplimentare.

Cu privire la educație, sunt membrii ai familiilor care nu au frecventat nici o formă de învățământ, iar prin urmare aceștia nu știu scrie și citi, dar sunt și alții care au frecventat școala, și au absolvit între una până la opt clase. Aceștia au învățat elementele de bază cum ar fi scrisul și cititiul. În ceea ce privește educația copiilor lor, membrii familiilor sunt implicați în educația copiilor, îi trimit la grădiniță, respectiv școală, ei nefiind capabili să-i învețe elementele de bază ale deprinderilor școlare acasă.

Am reușit să aflu mai multe date despre granițele familiei, cum sunt ele, dacă sunt permeabile, și am aflat că ei având o situație precară, sunt deschiși să primească și să se alăture unor sisteme sau organizații care sunt dispuse să le ajute, dar nu numai. Ei primesc și interacționează cu oamenii, sunt dispuși să primească și străinii în casă sau în familiile lor.

Ce pot să spun la finalul acestei cercetări este faptul că ipotezele cercetării s-au confirmat, iar gradul de sărăcie din majoritatea familiilor este influențat de nivelul de educație al membrilor . Argumentele mele în acest sens sunt nivelul scăzut al educației membrilor familiei, unii dintre ei fiind analfabeți, și lipsa unui loc de muncă la aproape toți membrii familiilor.

Cea de-a doua ipoteză s-a confirmat, de asemenea membrii familiei extinse locuiesc în cea mai mare parte în alt oraș, ei vizitându-se destul de rar, iar sprijinul primit din partea lor este mai mult unul moral, în timp ce din partea organizațiilor, familiile primesc sprijin material și financiar.

Ultima parte a lucrării este constituită din metodologia intervenției. Am folosit metoda centrării pe sarcină și metoda rezolvării de probleme.

Rezultatele intervenției sunt :

Am căzut la comun acord cu toate familiile ca să intervin la o singură problemă, și aceasta a fost lipsa unui medic de familie.

După ce am prezentat care sunt obiectivele și sarcinile, am oferit fiecărei familie informațiile necesare pentru a se înscrie la un medic de familie, mai mult am folosit Legea nr. 95/2006 Privind Reforma În Domeniul Sănătății, care prevede că persoanele care sunt din familii beneficiare de ajutor social nu trebuie să plătească contribuția pentru a avea un medic de familie, iar rezultatul a fost pozitiv doar în cazul unei familii, aceea este singura care s-a înscris la un medic de familie, restul familiilor nu au reușit, pe motiv că nu au timp, sau nu au probleme de sănătate în prezent.

Pentru a evalua familiile cu deficit de resurse am folosit perspectiva ecologică și perspectiva interacționist sistemică, deoarece este foarte utilă în abordarea și identificarea problemelor familiilor beneficiare de venit minim garantat. Acestea scot la suprafață problemele familiilor cu care acestea se confruntă, și ajută la găsirea soluțiilor. Mai mult, pentru a contura mai bine sprijinul pe care familiile îl primesc, am folosit harta rețelei de sprijin, care scoate în evidență cine și cât de mult îi sprijină și relația pe care o au aceștia cu familiile participante la cercetare.

În urma cercetării de față am constatat faptul că familiile beneficiare de venit minim garantat au resurse destul de limitate, dar și așa câțiva dintre ei folosesc banii primiți pentru a-și cumpăra țigări si alte lucruri care nu sunt așa de importante. Eu cred că cel mai bine ar fi să li se ofere ce au nevoie, sau în caz contrar, dacă primesc ajutorul social, să poată justifica pe ce s-au cheltuit banii.

O altă sugestie constă în faptul că, asistarea trebuie să se facă pe familie, nu doar pe individ, deoarece întreaga este posibil ca întreaga familie să necesite asistență, nu doar un membru al familiei.

V. Bibliografie

Agabrian M., (2004), Cercetarea calitativă a socialului, Institutul European, Iași

Blejan P., (2005), Asistența socială, Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași

Buzducea D., (2005), Asistența socială, Editura Polirom, București

Compton B., R., și Galaway B., (1989), Social Work Processes, California, Wadsworth Publishing Company (7-th ed.)

Couldshed V., (1993), Social Work Prcatice, Editura Alternative

Damian N., (1972), Sociologia familiei, Universitatea București, București

Hepworth D., Larsen J., (1990), Direct Social Work Practice, Theory and Skills, Wadfworth Publishing Company, California

Iluț P., (2005), Sociopsihologia și antropologia familiei, Editura Polirom, Iași

Strauss A., J., M., Corbin (1990), Basic of Qualitative Research , SAGE Publication, United Kingdom

Miley, Krogsrud, K., O`Melia , DuBois , B., (2006), Practica asistenței sociale, Polirom, Iași

Molnar Maria, (1999), Sărăcie și protecție socială, Editura Fundației “România de Mâine”, București

Molnar Maria, (2002), Sărăcia și excluderea socială în Europa , Centru de Informare și Documentare Economică, București

Mihalache N., (2013), SĂRĂCIA-Responsabilitate individuală și nivel de trai, Editura Institutul European, Iași

Vraști Radu, (2001), Alcoolismul, Editura Timpolis, Timișoara

Neamțu G. (coord.), (2003), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași

Neamțu N., Fabian A., (2001), Metode și tehnici de asistență socială a familiei, Editura Press Word Sistem, Cluj-Napoca

Preda M., (2002) Politica socială românească între sărăcie și globalizare, Editura Albatros, București

Reid W., (1992), Task Strategies An Empirical Approach to Clinical Social Work, Columbia University Press, New York

Stănoiu A., Voinea M., (1983), Sociologia familiei, Universitatea București, București

Stănculescu M.,S., (2004), Sărac lipit, caut altă viață, Editura Nemira, București

Teșliuc C. M., (2001), Sărăcia și sistemul de protecție socială, Editura Polirom, București

Vraști R., (2001), Alcoolismul, Editura Timpolis, Timișoara

Zamfir C., (1995), Familie, cunoaștere și asistență, Editura AGRONAUT, Cluj –Napoca

Zamfir E., (coord.),(2000), Stategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București

Zamfir C. (2001), Situația sărăciei în România, Institutul de cercetare a calității vieții, București

Surse electronice

Broșura “Drepturi sociale în România” de pe site-ul http://www.mariananedelcu.ro/ files/Brosura%20cetatean.pdf accesat în 03.03.2015

Ministerului Muncii, Familiei Protecției Sociale și Persoanelor Vȃrstnice, de pe site-ul http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Proiecte_in_dezbatere/2014/2014-12-29_HG_SIncluziune-Anexa1.pdf, accesat in 23.04.2015

Lege, Reglementări Economice, de pe site-ul http://codfiscal.net/35143/legea-4162001-venitul-minim-garantat-actualizata-2013, accesat în 08.05.2015

OG nr. 68/2003, ordonanța privind serviciile sociale de pe site-ul http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordonanta_serviciile_sociale.php , accesat în 05.04.2015)

Legea nr. 95/2006 Privind Reforma În Domeniul Sănătății, Cu Modificările și completările ulterioare, de pe site-ul http://www.mfinante.ro/legis.html?id=81, accesat în 05.02.2015

VI. ANEXE

6.1 Anexa nr. 1

I. Prezentarea problemei

Ce situații sau probleme au condus la stabilirea contractului?

Cine recunoaște aceste trebuințe sau proleme?

Cine a inițiat cotractul?

Cum definesc problemele diverșii membrii ai familiei?

Cum definesc problema alte persoane avizate (școala, tribunalul, etc.) ?

Familia în spațiu: Evaluarea ecologică

Instrumentele principale pentru evaluare și colectare de date : interviul, ecomapa.

Trebuințe majore

Este venitul familiei suficient pentru acoperirea trebuințelor de bază ?

Are familia hrană și adăpost corespunzător ?

Este vecinătatea locuinței suficient de sigură și plăcută pentru familie?

Dispune familia de asistență medicală?

E. Are familia acces la resursele necesare sau sunt ei izolați din motive de localizare, transport, telefon, etc.?

F. Are familia contacte sociale adecvate cu vecinii, prieteni, rude sau organizații comunitare ?

G. Participă membrii familiei la vreun fel de activități de grup?

H. Are familia ocazia de a împărtăși semnificație sau valori culturale, religioase, etnice sau de alte tipuri cu alte persoane ?

Sunt valorile lor compatibile sau în alte conflicte cu cele ale mediului înconjurător ?

Este experiența educațională a copiilor una pozitivă ? Au ei sau alți membrii ai familiei acces la alte resurse culturale sau vocaționale ?

Au membrii familiei satisfacții pe plan professional sau prin realizării de alte tipuri?

Relația individuală a membrilor familiei cu mediul

Este unul din membrii familiei mai izolat față de mediul înconjurător decât ceilalți ?

Este un membru mai implicat în relații stresante decât ceilalți ?

Sunt tranzacțiile familiei cu mediul efectuate doar de familie ca întreg sau se raportează membrii familiei la mediu în mod individual ?

Relația familiei cu sistemul de asistență socială

Există mai multe agenții implicate în asistența socială a familiei respective și în ce măsură sunt obiectivele și acțiunile lor în interesul familiei compatibile sau conflictuale ?

Care este relația familiei cu asistentul social, respectiv cu agenția acestuia ?

Granița dintre familie și mediul înconjurător

Este familia deschisă pentru experiențe și relații noi ? Sunt membrii familiei liberi să stabilească relații individuale cu alte persoane și organizații ? Sunt alte persoane acceptate fizic și emoțional în spațiul familiei?

Sunt granițele familiei flexibile, în funcție de schimbările din viața familiei ?

Evaluarea globală a relației familiei cu mediul

Trăiește familia în echilibru cu mediul înconjurător sau este copeșită de el ?

Este familia în situația de a da sau de a absorbi prea multă energie ?

Există sufiente resurse în mediul înconjurător pentru a satisface trebuințele de bază ale familiei sau există anumite deficiențe ? În ce domenii?

Are familia nevoia de ajutor în dezvoltarea unor deprinderi necesare pentru a accesa resursele existente ?

Ce resurse benefice familiei ar putea fi activate sau folosite mai mult ?

Există anumite surse specifice de stress sau conflict ?

Care ar fi caracteristicile cele mai pronunțate ale familiei în raport cu mediu- lipsită, izolată, epuizată etc. ?

În interiorul familiei : Structură, organizare, proces

Instrumente principale pentru evaluare și colectare de date : observația, interviul, sculptura familiei, ecomapa, hărți sau desene ale familiei.

Structura familiei

Granițele exterioare (de văzut și evaluarea ecologică)

Permeabilitate : Cât de clare și permeabile sunt granițele ?

Diferențiere : Au unii dintre membrii familiei mai multe relații de calitate ( sau stresante) cu exteriorul? De ce și cu ce efect asupra indiviyilor și familiei?

Membralitatea : Unde este trasată granița? Este familia nucleară izolată față de familia extinsă? Cât de deschisă este familia față de membrii noi (prin căsătorie) sau față de alte persoane (prin invitații la masă etc.) ?

Separare și conectare

Sufocare sau fuziune

Sunt părinții supra-implicați în viețile copiilor lor ?

Tolerează familia diferențele?

Se “ingrijorează” părinții prea mult pentru copii sau unul pentru celălalt?

Au membrii familiei libertatea de a stabili relații de calitate în exteriorul sistemului familiar ?

Sunt eforturile de individualizare a membrilor familiei interpretate de familie ca abandon sau lipsă de loialitate?

Sunt membrii familiei capabili de a fi ei înșiși?

Dezinteres sau lipsă de afectivitate

Eșuează părinții în satisfacerea unor trebuințe fizice sau emoționale importante ale copiilor ?

Sunt membrii familiei insensibili unul față de altul?

Este apropierea emoțională sau fizică evitată?

Dragoste, grijă și atașament

Cum ar putea fi caracterizate relațiile afective ale familiei ?

Care este calitatea atașamentului membrilor familiei unii față de alții?

Reușesc membrii familiei să fie afectivi, constructive, mulțumitori unii față de alții ?

În ce moduri își arată membrii familiei grija și afectivitatea? În ce moduri nu o pot face și de ce ?

Organizarea familiei

A.Granițe interne

a) Cum este organizat sistemul familial?

b) Cum sunt relațiile dintre subsisteme ?

c) Există o graniță clară între subsistemul soților și cel al copiilor ?

d) Au atât adulții cât și copiii timp și spațiu specific pentru ei ?

e) Este subsistemul parental definit clar ? Este cel accesibil copiilor?

f) Își oferă sprijin reciproc ?

g) Subsistemul fraților/surorilor este caracterizat de sprijin reciproc sau rivalitate ?

B. Roluri formale

a) Sunt rolurile familiei clare și consecvente ?

b) Sunt ele complementare și simetrice ?

c) Au membrii familiei deprinderile și competențele necesare pentru rolurile familiale și sociale pe care le joacă ?

d) Câtă rigiditate, flexibilitate sau conflict există în rolurile asumate ?

e) În ce măsură sunt rolurile stabilite în funcție de moștenirea socio-culturală ?

f) Contribuie structura rolurilor în familie la disfuncționalitatea acesteia ?

g) Care este rolul bunicilor sau ai altor membrii ai familiei extinse ?

C. Roluri informale

a)Ce roluri informale importante sunt atribuite? –mediator, încurajator, educator, istoric, îngijitor etc.

b) Cum sunt ele definite ?

c) Cine le îndeplinește și cum din ce motive ?

d) Care este funcția specifică și efectele acestor roluri în familie?

e) Cine a jucat aceste roluri în generațiile precedente și ce reyultate au avut ?

f) Ce impact are fiecare rol pentru persoana care îl îndeplinește ?

3. Procese familiale

A. Putere și reguli

a) Care este ierarhia și distribuția puterii în familie ?

b) Cum sunt implementate regulile familiale ?

c) Ce se întâmplă când o regulă este încălcată sau provocată ?

d) Pot fi discutate meta-regulile?

e) Care sunt valorile contribuite la menținerea problemei sau disfuncției familiei?

f) Ce reguli contribuie la menținerea problemei sau disfuncției familiei ?

B. Procese ale comunicării

a) Care este natura comunicării în familie ?

b) Cât de clară și inteligibilă este comunicarea ?

c) Ce reguli guvernează comunicarea și comunicarea despre comunicare ?

d) Ce subiecte pot fi abordate și ce subiecte sunt tabu ?

e) Ce sentimente sunt exprimate și ce sentimente nu pot fi exprimate ?

f) Cu cine vorbește? Despre ce și când ?

g) Sunt unii membrii lăsați pe din afară ?

h) Vorbesc unii membrii în numele altora ?

i) Ce arată comunicarea non-verbală și cât este ea de congruentă cu cea verbală ?

Anexa nr. 2

Social Support Questionnaire

1. Cui puteți să vă adresați cu adevărat când simțiți nevoia de a vorbi?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

2. Pe cine vă puteți baza să vă ajute când o persoană despre care ați crezut că vă este bun prieten v-a insultat spunându-va că nu mai vrea să vă vadă?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

În viața cui sunteți o parte importantă?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

4. Cine vi se pare că v-ar putea ajuta dacă, căsătorit fiind, v-ați despărți de soț/soție ?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

5.Pe cine vă puteți baza într-o situație de criză chiar dacă acestora nu le-ar fi ușor sau nu le-ar fi la îndemână?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

6.Cu cine puteți vorbi deschis, fără să vă controlați vorbele?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

7. Cine vă ajută să simțiți că aveți cu adevărat ceva semnificativ de oferit celorlalți?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

8. Cine vă poate abate gândul cu adevărat de la griji sau cînd vă simțiți stresat?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

9. Cine simțiți că poate fi vrednic de încredere și de nădejde când aveți nevoie de ajutor?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

10. Pe cine puteți conta să vă ajute cu adevârat în cazul în care sunteți dat afară de la serviciu?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

11. Cu cine vă simțiți cu adevărat dumneavoastră înșivă?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

12.Cine simțiți că vă apreciază sincer ca persoană?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

13. Cine vă poate da cu adevărat un sfat folositor care să vă ajute să evitați greșelile?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

14. La cine puteți merge să vă asculte deschis și fără să vă critice sentimentele cele mai intime?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

15. Cine vă poate reconforta îmbrățisându-vă , atunci când aveți nevoie de aceasta?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

16. Cui vă puteți adresa dacă un bun prieten al dumneavoastră a suferit un acceident de mașină și a fost internat în stare gravă în spital?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

17. Pe cine puteți conta cu adevărat să vă ajute să vă simțiți mai relaxat când sunteți tensionat sau sub stres?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

18. Cine simțiți că v-ar putea ajuta dacă un membru apropiat al familiei dumneavoastră ar muri?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

19. Cine vă acceptă așa cum sunteți, cu părțile dumneavoastră bune și rele?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

20. Cine credeți că s-ar putea îngriji de dumneavoastră indiferent de ce vi s-ar întâmpla?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

21. Cine vă poate asculta cu adevărat când sunteți supărat pe cineva sau ceva ?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

22. Cine credeți că v-a spune într-un mod întelept când trebuie să fiți în anume fel?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

23. Pe cine vă puteți baza să vă ajute să vă simțiți mai bine când sunteți indispus sau trist?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

24. Cine simțiți că vă iubește profund?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

25.De la cine așteptați consolare când sunteți supărat?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

26. Cine vă poate acorda cu adevărat sprijin într-o hotărâre importantă pe care trebuie să o luați?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător

27.De la cine simțiți că puteți primi cu adevărat ajutor pentru a vă simți mai bine când sunteți iritat, irascibil, gata să vă înfuriați din nimic?

Nimeni 1. 4. 7.

2. 5. 8.

3. 6. 9.

Cât de satisfăcător? 6. foarte satisfăcător 3.oarecum nesatisfăcător

5.destul de satisfăcător 2. destul de nesatisfăcător

4. oarecum satisfăcător 1. foarte nesatisfăcător