. Perspective In Dezvoltarea Zonei Turistice Borsa

CUPRINS

Pag.

CAPITOLUL 1. 1 -14

PREZENTARE GENERALĂ A ZONEI BORȘA………………………………………………. 1

Caracteristicile amplasamentului…………………………………………………………………………..2

Limite și teritorii……………………………………………………………………………………………….. 2

Relieful și geologia Zonei Borșa………………………………………………………………………..… 3

Rețeaua hidrografică………………………………………………………………………………………… .5

Solurile……………………………………………………………………………………………………………. . 6

Clima……………………………………………………………………………………………………………. … .7

Vegetația și faună………………………………………………………………………………………….. . ..7

Zone protejate…………………………………………………………………………………………………. …8

Accese în zonă………………………………………………………………………………………………….. 10

Caracteristicile obiectivelor de utilitate publică ce concură la

dezvoltarea zonei turistice Borșa…………………………………………………………………………. 11

CAPITOLUL 2 15 – 26

PIAȚA TURISTICĂ SPECIFICĂ ZONEI BORȘA………………………………………….. 15

2.1. Cadrul socioeconomic………………………………………………………………………………………. 15

2.2. Analiza mediului extern ……………………………………………………………………………………. 15

2.2.1. Nivel european…………………………………………………………………………………………………. 15

2.2.2. Nivel regional…………………………………………………………………………………………………… 17

2.2.3. Nivel național ………………………………………………………………………………………………… 17

2.2.4. Nivel zonal ……………………………………………………………………………………………………… 18

2.3. Analiza cererii…………………………………………………………………………………………………. 20

2.4. Analiza concurenței ………………………………………………………………………………………….. 23

2.5. Oferta turistică a zonei ……………………………………………………………………………………… 25

CAPITOLUL 3 27 – 36

STRATEGIA DE MARKETING…………………………………………………………………… 27

Poziționarea serviciilor…………………………………………………………………………………….. 28

Politica prețurilor…………………………………………………………………………………………….. 32

Plan de promovare șicomunicare……………………………………………………………………….. 33

Snaliza SWOT………………………………………………………………………………………………… 35

CAPITOLUL 4 37 – 53

4 ASPECTE FINANCIARE………………………………………………………………………………. 37

Considerații generale………………………………………………………………………………………. 37

Venituri…………………………………………………………………………………………………………. 39

Venituri din concesionare terenuri ………………………………………………………………….. 40

Venituri din taxe …………………………………………………………………………………………… 40

Venituri din impozite ……………………………………………………………………………………. 44

Venituri din servicii oferite …………………………………………………………………………….. 45

Costuri ………………………………………………………………………………………………………… 47

Costuri principale de construcție……………………………………………………………………. 49

Costuri operaționale……………………………………………………………………………………… 50

Costuri ale forței de muncă…………………………………………………………………………… 50

4.4 Contribuția locală și alte surse de finanțare…………………………………………………….. 51

4.5. Eficiența investiției……………………………………………………………………………………….. 52

CAPITOLUL 5 54 – 57

5 CONCLUZII……………………………………………………………………………………………………. 54

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………. 58

CAPITOLUL 1

PREZENTARE GENERALĂ A ZONEI BORȘA

Dezvoltarea zonei turistice Borșa intenționează optimizarea utilizării resurselor naturale și a resurselor de muncă prin dezvoltarea unor structuri funcțional-spațiale care să permită realizarea unui echilibru permanent între modul de valorificare a potențialului natural și economic și protejarea acestuia în concordanță cu conceptul dezvoltării durabile. Perioada de tranziție pe care o parcurgem – marcată de profunde transformări în plan economic și social – justifică valorificarea potențialului turistic al unei zone cu excepționale calități – ca o alternativă pentru relansare economică și stoparea tendinței de depopulare. Zona Borșa dispune de un potențial turistic remarcabil, respectiv un cadru natural excepțional (relief, floră, faună, fenomene carstice, izvoare minerale, condiții climatice) și factori cultural-istorici de o deosebită valoare (monumente istorice și de arhitectură, meșteșuguri tradiționale, port popular, obiceiuri laice și religioase) ce sunt încă într-o foarte mică măsură valorificați. Astfel, dezvoltarea zonei turistice Borșa își justifică pe deplin oportunitatea, într-o perioadă marcată de profunde transformări în plan economic și social; mai mult, în contextul unei politici de protejare a resurselor naturale, reconversia economiei locale, bazate în principal pe industria extractivă a minereurilor neferoase și exploatarea lemnului, într-o economie de tip „green”, bazată pe turism, nu poate fi decât benefică într-un areal în care există potențial pentru practicarea tuturor celor 16 categorii de turism recunoscute și practicate pe plan național și mondial.

Consumându-se ca o activitate de destindere, în afara ocupațiilor obișnuite și obligatorii, turismul intervine din ce în ce mai mult în modificarea cadrului natural și artificial și pretinde echiparea specială a teritoriului, dezvoltarea unor spații și funcțiuni specifice.

Având în vedere acestea, se propune realizarea a două obiective de investiții care vor crea premisele dezvoltării în zonă a unei stațiuni de schi de nivel mondial, a activităților turistice de vară și a industriilor compatibile și complementare turismului. Astfel, s-au dezvoltat în continuare investițiile necesare pentru echiparea tehnico-edilitară, amenajarea spațiilor publice de agrement și sport și pentru realizarea clădirilor și echipamentelor administrativ-funcționale necesare realizării:

pârtiei olimpice Buza Dealului în zona Fântâna

lac de agrement în zona „La Hait sub Prislop”.

Pentru stabilirea caracteristicilor tehnico-economice ale obiectivelor de utilitate publică propuse, s-a luat în calcul o capacitate a zonei de 2.200 utilizatori, capacitate la care se confirmă rentabilitatea investiției. În etapele ulterioare, în funcție de ritmul dezvoltării, vor fi amplificate echipările majore, prin integrarea organică a dotărilor și amenajărilor destinate turismului în ansamblul funcțiunilor din teritoriu. Dezvoltarea activității în domeniul turismului va schimba profilul socio-profesional al zonei și va oferi noi variante și posibilități, fapt care va antrena echilibrarea mișcării populației, înviorarea vieții economice și creșterea standardului de viață.

Îmbinarea armonioasă spațială, a mai multor factori generatori de turism, posibilitățile de acces variate, la care se adaugă dotările existente precum și cele propuse prin acest proiect, vor face din Zona Borșa, una dintre cele mai reprezentative regiuni turistice ale țării stimulând intensificarea circulației turistice spre această regiune, Borșa îndeplinindu-și astfel rolul de pol de integrare .

Acest proiect este o reacție autorităților județene și locale la provocarea privind dezvoltarea prin valorificarea potențialului local în sensul integrării în circuitul economic a unei zone care, cu toate resursele de care dispune, ar putea aluneca spre degradare economică și socială cu impact negativ asupra mediului și economiei locale și regionale.

CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI

1.1.1 LIMITE ȘI TERITORII

Așa numita „Zonă Borșa” acoperă partea de est a județului Maramureș, pe cuprinsul a patru unități administrative: orașele Borșa și Vișeu de Sus și comunele Moisei și Săcel și care însumează o suprafață de cca. 1.060 kmp (aproximativ a șasea parte din teritoriul județului).

Din punct de vedere administrativ zona are următoarele vecinătăți:

Spre nord-est limita zonei coincide cu limita teritoriului național și se învecinează cu Ucraina

Spre est limita teritoriului administrativ al orașului Borșa este și limita dintre județul Maramureș și județul Suceava

Spre sud hotarele orașului Borșa și ale comunelor Moisei și Săcel constituie și limita dintre județul Maramureș și județul Bistrița Năsăud

Spre vest vecinătatea o constituie teritoriile administrative ale comunelor Săliștea de Sus și Vișeu de Jos

Spre nord-vest limita zonei studiate se suprapune limitei dintre teritoriile administrative ale orașului Vișeu de Sus și ale comunei Poienile de sub Munte

Din punct de vedere geografic, Zona Borșa are următoarele limite:

Spre nord-vest limita zonei urmărește creasta Munților Maramureșului, între vârful Budescu și Prelunca Cățelei (limită care se suprapune în această zonă cu frontiera de stat cu Ucraina)

În partea de est, între vârful Prelunca Cățelei și Bistrița Aurie, limita zonei studiate are un traseu perpendicular pe valea Jupania (afluent al Țibăului), apoi urmărește valea Țibăului până la valea Canalul – pe care o urmează până la izvor, trece peste vârful Ușor și taie valea Șesul înainte de vărsarea în Bistrița Aurie

În sud, între valea Bistriței Aurii și pasul Șetref, limita urmărește pe o porțiune cursul Bistriței Aurii, urcă în pasul Prislop, în continuare pe culmile masivului Rodna-vârful Galațului, sudul vârfurilor Puzdrele, Rebra, Repedea și Gropi-coborând apoi în pasul Șetref

În vest limita traversează depresiunea Maramureșului

Limita spre nord-vest este culmea Pietrosu Maramureșului (Bardăului)

Tabel 1.1

Bilanțul teritorial al Zonei Borșa

1.1.2 RELIEFUL ȘI GEOLOGIA ZONEI BORȘA

ZONA BORȘA are între limitele ei un relief variat ca morfologie și complex prin alcătuirea geografică. Ea aparține Carpaților Orientali și cuprinde, din punct de vedere morfologic, trei unități: Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Depresiunea Maramureș.

Munții Rodnei:pular, obiceiuri laice și religioase) ce sunt încă într-o foarte mică măsură valorificați. Astfel, dezvoltarea zonei turistice Borșa își justifică pe deplin oportunitatea, într-o perioadă marcată de profunde transformări în plan economic și social; mai mult, în contextul unei politici de protejare a resurselor naturale, reconversia economiei locale, bazate în principal pe industria extractivă a minereurilor neferoase și exploatarea lemnului, într-o economie de tip „green”, bazată pe turism, nu poate fi decât benefică într-un areal în care există potențial pentru practicarea tuturor celor 16 categorii de turism recunoscute și practicate pe plan național și mondial.

Consumându-se ca o activitate de destindere, în afara ocupațiilor obișnuite și obligatorii, turismul intervine din ce în ce mai mult în modificarea cadrului natural și artificial și pretinde echiparea specială a teritoriului, dezvoltarea unor spații și funcțiuni specifice.

Având în vedere acestea, se propune realizarea a două obiective de investiții care vor crea premisele dezvoltării în zonă a unei stațiuni de schi de nivel mondial, a activităților turistice de vară și a industriilor compatibile și complementare turismului. Astfel, s-au dezvoltat în continuare investițiile necesare pentru echiparea tehnico-edilitară, amenajarea spațiilor publice de agrement și sport și pentru realizarea clădirilor și echipamentelor administrativ-funcționale necesare realizării:

pârtiei olimpice Buza Dealului în zona Fântâna

lac de agrement în zona „La Hait sub Prislop”.

Pentru stabilirea caracteristicilor tehnico-economice ale obiectivelor de utilitate publică propuse, s-a luat în calcul o capacitate a zonei de 2.200 utilizatori, capacitate la care se confirmă rentabilitatea investiției. În etapele ulterioare, în funcție de ritmul dezvoltării, vor fi amplificate echipările majore, prin integrarea organică a dotărilor și amenajărilor destinate turismului în ansamblul funcțiunilor din teritoriu. Dezvoltarea activității în domeniul turismului va schimba profilul socio-profesional al zonei și va oferi noi variante și posibilități, fapt care va antrena echilibrarea mișcării populației, înviorarea vieții economice și creșterea standardului de viață.

Îmbinarea armonioasă spațială, a mai multor factori generatori de turism, posibilitățile de acces variate, la care se adaugă dotările existente precum și cele propuse prin acest proiect, vor face din Zona Borșa, una dintre cele mai reprezentative regiuni turistice ale țării stimulând intensificarea circulației turistice spre această regiune, Borșa îndeplinindu-și astfel rolul de pol de integrare .

Acest proiect este o reacție autorităților județene și locale la provocarea privind dezvoltarea prin valorificarea potențialului local în sensul integrării în circuitul economic a unei zone care, cu toate resursele de care dispune, ar putea aluneca spre degradare economică și socială cu impact negativ asupra mediului și economiei locale și regionale.

CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI

1.1.1 LIMITE ȘI TERITORII

Așa numita „Zonă Borșa” acoperă partea de est a județului Maramureș, pe cuprinsul a patru unități administrative: orașele Borșa și Vișeu de Sus și comunele Moisei și Săcel și care însumează o suprafață de cca. 1.060 kmp (aproximativ a șasea parte din teritoriul județului).

Din punct de vedere administrativ zona are următoarele vecinătăți:

Spre nord-est limita zonei coincide cu limita teritoriului național și se învecinează cu Ucraina

Spre est limita teritoriului administrativ al orașului Borșa este și limita dintre județul Maramureș și județul Suceava

Spre sud hotarele orașului Borșa și ale comunelor Moisei și Săcel constituie și limita dintre județul Maramureș și județul Bistrița Năsăud

Spre vest vecinătatea o constituie teritoriile administrative ale comunelor Săliștea de Sus și Vișeu de Jos

Spre nord-vest limita zonei studiate se suprapune limitei dintre teritoriile administrative ale orașului Vișeu de Sus și ale comunei Poienile de sub Munte

Din punct de vedere geografic, Zona Borșa are următoarele limite:

Spre nord-vest limita zonei urmărește creasta Munților Maramureșului, între vârful Budescu și Prelunca Cățelei (limită care se suprapune în această zonă cu frontiera de stat cu Ucraina)

În partea de est, între vârful Prelunca Cățelei și Bistrița Aurie, limita zonei studiate are un traseu perpendicular pe valea Jupania (afluent al Țibăului), apoi urmărește valea Țibăului până la valea Canalul – pe care o urmează până la izvor, trece peste vârful Ușor și taie valea Șesul înainte de vărsarea în Bistrița Aurie

În sud, între valea Bistriței Aurii și pasul Șetref, limita urmărește pe o porțiune cursul Bistriței Aurii, urcă în pasul Prislop, în continuare pe culmile masivului Rodna-vârful Galațului, sudul vârfurilor Puzdrele, Rebra, Repedea și Gropi-coborând apoi în pasul Șetref

În vest limita traversează depresiunea Maramureșului

Limita spre nord-vest este culmea Pietrosu Maramureșului (Bardăului)

Tabel 1.1

Bilanțul teritorial al Zonei Borșa

1.1.2 RELIEFUL ȘI GEOLOGIA ZONEI BORȘA

ZONA BORȘA are între limitele ei un relief variat ca morfologie și complex prin alcătuirea geografică. Ea aparține Carpaților Orientali și cuprinde, din punct de vedere morfologic, trei unități: Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Depresiunea Maramureș.

Munții Rodnei:

Sunt cei mai impunători dintre masivele Carpaților Orientali, ,,cristalini prin construcție, alpini prin caracter și peisaj’’; ei se întind pe un spațiu vast – de aproape 1.300 kmp – între Depresiunea Maramureș și văile Someșului Mare, Bistriței Aurii și Sălăuței. Cea mai mare parte a Munților Rodnei este alcătuită din șisturi cristaline, înconjurate de un brâu aproape continuu de depozite cretacice și paleogene – completate pe flancul sudic de roci vulcanice neogene.

Structura geologică este reflectată direct în relief, regiunea având aspectul unui horst asimetric, cu flancul nordic abrupt de peste 1000 m – determinat de falia Dragoș Vodă – și cu cel sudic prelungit, în trepte, până la valea Someșului Mare – datorat faliei omonime.

Constituția geologică a favorizat dezvoltarea unui relief puternic fragmentat: creste ascuțite, pereți abrupți, văi adânci.

Partea centrală a crestei principale, cuprinsă în masivul Pietrosu, este presărată cu vârfuri impunătoare: Galațu – 2048 m, Anieșu Mare – 2169 m, Puzdrele – 2188 m, Negoiasa Mare – 2041 m, Repedea 2047 m, Cormania – 2033 m, Obârșia Rebrii – 2052 m, etc. aceste vârfuri cu versanți abrupți și căldări glaciare adânci adăpostesc lacuri, circuri și văi glaciare (grupate în bazinele a cinci văi principale: Fântâna – cu afluentul său principal Cimpoiasa, Negoiescu, Repedea, Pietroasa și Dragoș).

Glaciațiunea cuaternară a contribuit în mod substanțial la evoluția reliefului prin eroziunea exercitată în special asupra crestei și versantului nordic. Relieful glaciar este evidențiat prin numeroase lacuri, văi și circuri, morene, blocuri eratice, custuri, iar cel preglaciar de câmpuri de blocuri,potcoave nivale, culoare de avalanșe, glacisuri de grohotișuri, etc. munții Rodnei constituie singurul masiv din Carpații Orientali care, datorită altitudinii, a fost afectat de glaciațiunea cuaternară.

O a doua ramură a masivului Pietrosu se desprinde spre nord, din culmea principală, prin vârful Buhăiescu Mare – 2119 m și vârful Rebra – 2221 m, atingînd înălțimea maximă (în masiv) pe vârful Pietrosu – 2303 m.

Versanții nordici ai acestor două ramuri etalează un relief glaciar complex, cu cel mai frumos și diversificat peisaj alpin din Carpații Orientali – creste înguste, căldări glaciare cu pereți abrupți și iezere alppine, văi sălbatice cu povârnișuri aproape verticale.

Calcarele eocene sau calcarele și dolomiele cristaline din partea de sud – vest a masivului au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic : lapiezuri, doline, cursuri subterane, peșteri.

Peștera de la Izvorul Albastru al Izei este situată în versantul nordic al vârfului Bătrâna, la cca. 1310 m altitudine. S-a format în urma acțiunii de dizolvare-eroziune la contractul dintre șisturile cristaline și calcarele eocene în amonte de obârșia râului Iza. Are aspectul unei galerii, străbătută de un curs de apă subteran, care se termină într-un sifon. Râul primește un afluent subteran care străbate o încăpere imensă, presărată cu numeroase și interesante formațiuni. La 300 m de intrare există o cascadă de cca. 23 m înălțime. Alături de șuvoiul de apă, într-o sală, există un lac de formă ovală, cu axa mare de 15 m, iar cea micăde 10 m. apele care străbat peștera apar la zi sub forma unui izvor din care ia naștere râul Iza. Lungimea galeriilor explorate depășește 2000 m, iar diferența de nivel 160 m.

Munții Maramureșului:

Având o structură geologică complexă, în care predomină formațiunile cristaline mezozoice și paleogene cu puternice intruziuni subvulcanice, Munții Maramureșului ocupă întreg spațiul de la nord de rîul Vișeu până la granița țării, pe o întindere de cca. 1.500 kmp.

Puternica fragmentare a masivului individualizează, între principalii afluenți ai Vișeului, trei culmi alungite : Pietrosu – Bardău – 1850 m, Toroioaga – Jupania – 1930-1853 m și Cearcănu – Prislop – 1847 m, mult mai înalte decât cumpăna de ape Vișeu – Ceremuș înscrisă pe aliniamentul Stogu – 1651 m, Copilașu – 1611 m, Budescu – 1720 m.

Același grad de fragmentare îl are compartimentul de la est de Prislop, unde au acționat afluenții Bistriței Aurii și Țibăului, delimitînd net o serie de culmi : Picioru Șesului – 1667 m, Picioru Vulpii – 1624 m, Muncelu – 1435 m, Zîmbroslaviile – 1603 m, etc.

Constituția geologică mozaicată definește un relief variat : zone alpine ce străbat sporadic prin bogatul înveliș vegetal, dar și abrupturi stâncoase, platouri calcaroase suspendate, izbucuri carstice, lacuri adăpostite în zonele de vârf ale unor intruziuni magmatice, văi vijelioase cu defilee întrerupte de lunci înierbate, numeroase izvoare minerale.

Depresiunea Maramureș:

Există sub forma unui mare golf alungit (peste 90 km) pe direcția nord-vest – sud-est între lanțul eruptiv și zona centrală cristalină, unități naturale de acest gen din Carpații Orientali.

Geneza depresiunii este complexă. La constituirea sa au contribuit mișcări tehtonice (din care se evidențiază rolul faliei de pe flancul nordic al Munților Rodnei – falia Dragoș Vodă), manifestările vulcanice neogene de anvergură (care au ridicat impresionantul baraj pe latura vestică) și acțiunea eroziunii diferențiale.

Din punct de vedere morfologic, Depresiunea Maramureș prezintă două planuri specifice : unul superior compus din dealuri și piemonturi, iar altul inferior, compus din culoare de văi, bazinete, depresiuni.

1.1.3 REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

Hidrografic, ZONA BORȘA aparține în cea mai mare parte bazinului Vișeului și parțial bazinelor Izei și Bistriței Aurii.

Vișeul:

Bazinul hidrografic al Vișeului este dezvoltat în cea mai mare parte în zona montană, care îi asigură o densitate mare a rețelei hidrografice și o scurgere specifică dintre cele mai ridicate din țară.

Râul Vișeu colectează apele de pe versanții nordici și nord-vestici ai Munții Rodnei, între pasul Prislop și Moisei, pe o distanță de cca. 30 km lungime. Acești afluenți de stânga sunt intersectați prin obârșia și traseul lor spectaculos. Amintim dintre ei: Valea Fântâna, Podul Izvorului, Cimpoiasa, Negoiescu (care drenează cinci lacuri glaciare), Valea Repedea (drenează și ea lacuri glaciare: tăurile Buhăiescului), Pietrosul, Pârâul Hotarului, Valea lui Dragoș și Izvorul Negru (sau Izvorul Mănăstirii). Cei mai importanți afluenți ai Vișeului vin însă din partea dreaptă.

Cisla își adună apele dintre Culmea Toroioaga – Jupania și Cearcănu – Prislop.

Vaserul dăltuiește un defileu pe linia marilor înălțimi dintre Pietrosu Maramureșului și Toroioaga și pe parcursul a 42 de km adună un mare număr de afluenți (Lostunu, Șuligu, Botizu, Măcârlău, Novicioru, Novăț, etc.).

Iza:

Izvorăște din Munții Rodnei, de sub vârful Bătrâna, la cca 1380 m. este de remarcat un fenomen extraordinar: în imediata apropiere a izvorului, Iza dispare sub pământ, urmând un traseu subteran cca. 150 m printr-o galerie săpată în calcar. Iese apoi la suprafață, dispare din nou în subteran pe o distanță de 2 km, creînd splendide formațiuni de peșteră la contactul unei falii între calcare și șisturi cristaline, pentru a apărea la suprafață sub forma unui puternic izbuc – cunoscut sub numele de Izvorul Albastru al Izei. Între pasul Șetref și Dealul Moiseiului Iza drenează segmentul nord-vestic al Munților Rodnei împreună cu afluenții săi: Valea Carelor, Teilor, Repedea și Izișoara.

Bistrița Aurie:

Bistrița Aurie constituie limita zonei noastre pe câțiva kilometri – își are obârșia în lacul Izvorul Bistriței situat în zănoaga nordică a Gărgălăului și separă Munții Rodnei de cei ai Maramureșului între pasul Prislop și Casele Rotunda, pe un parcurs de peste 17 km.

Dintre afluenții Bistriței Aurii aflați în zona noastră amintim Țibăul, care izvorăște sub culmea Jupania, despărțind Maramureșul de Bucovina din punctul unde primește primul afluent de stânga până la vărsarea lui în Bistrița Aurie. Dintre afluenții Țibăului (de dreapta) merită a fi menționați: Izvorul Ursului, Sâlhoiul și Zâmbroslava.

Lacuri Naturale

În Munții Rodnei majoritatea lacurilor sunt glaciare, situate în nișe de nivație. Unul singur – Tăul Izei – este situat în spatele unui val de alunecare la obârșia Izei. Lacurile glaciare, prin poziția lor la altitudini de 1800 – 1900 m, cât și prin pitorescul lor, prezintă un interes deosebit din punct de vedere turistic. Cele 23 de lacuri sunt situate în spatele unor depozite morenice, au extensiuni sub 1 ha și adâncimi variabile (valoarea maximă fiind 5,2 m la Buhăiescu II).

În Munții Maramureșului apar câteva lacuri de mici dimensiuni, adesea temporare, reprezentând un tip periglaciar.

Apele Minerale

Geneza, și respectiv, apariția apelor minerale sub forma izvoarelor, este legată de prezența faliilor de adâncime, de existența lanțului muntos de natură vulcanică, precum și de zăcămintele de hidrocarburi.

În Depresiunea Maramureș predomină apele minerale clorosodice și sulfate, cu un grad ridicat al mineralizației și conținutului de bioxid de carbon. Se cunosc iviri de ape minerale în parte de sud a orașului Vișeu de Sus, precum și Valea Vinului.

În cuprinsul formațiunilor cristaline și paleogene din Munții Maramureșului și Munții Rodnei sunt acumulate trei tipuri de ape minerale: bicarbonate, calcice și carbogazoase – repartizate în trei sectoare:

sectorul nordic, reprezentat de sursele de pe valea Vaserului (Făina, Șuligu, Lostun, Glâmboaca, Novăț, etc.)

sectorul central, înglobând sursele de la Baia Borșa (pe văile Cisla, Secu și Vinișoru apare o linie aproape continuă de izvoare, de regulă la contactul dintre cristalin și eruptiv)

sectorul sudic – cu izvoarele minerale legate de falia Dragoș Vodă: izvoarele din zona Repedea – Fântâna și cele de la Birț și Cercănel.

În sectorul Fântâna – Cimpoiasa studiile hidrogeologice și biochimice au pus în evidență – în paralel cu emergențele naturale de apă – puternice emanații de CO2 liber, factorii care susțin dezvoltarea profilului balnear al zonei.

1.1.4 SOLURILE

Învelișul solurilor este variat, el reflectând caracterul complex al factorilor naturali care condiționează formarea sa. În funcție de influența principalilor factori pedoclimatici distingem două grupe mari :

solurile zonelor montane

solurile zonelor depresionare.

Solurile zonelor montane – formate sub influența unui climat caracterizat prin precipitații abundente și temperaturi scăzute, solurile zonelor montane apar compact în Munții Rodnei și Munții Maramureșului. Substratul petrografic îl constituie rocile dure, metamorfice, andezitice sau calcaroase. Caracteristica principală a acestor soluri este prezența scheletului și grosimea redusă a profilului.

Solurile scheletice de pajiște alpine au evoluat pe micașisturi, șisturi grezoase și andezite.

Solurile brune acide podzolice, răspândite în zona subalpină între 1500 și 1900 m și depășind frecvent aceste limite în ambele sensuri, au ca rocă mamă micașisturi, andezite și gresii silicioase.

Solurile brune acide montane ocupă în general treimea superioară a masivelor muntoase, pe pante înclinate și frcvent cu rocă dură la zi. Ele au evoluat pe un substrat parental constituit din șisturi, șisturi grezoase-argiloase în facies de fliș și andezite.

Profunzimea acestor soluri este mijlocie până la mare (1,50 – 2,00 m) în raport cu relieful și cantitatea de schelet mai redusă.

Solurile montane scheletice, situate pe treimea inferioară a zonelor muntoase, s-au format în condițiile unui substrat litologic uniform. Relieful accidentat și roca mamă la mică adâncime determină formarea unui înveliș de soluri variate ca grosime și conținut de schelet, precum și apariția la zi a solurilor primitive și a rocii din substrat.

1.1.5 CLIMA

Clima ZONEI BORȘA este una de tip temperat-continentală, nuanțată însă de complexitatea și fragmentarea reliefului.

Temperaturile medii anuale variază între – 1,50C la altitudini de peste 2200 m și 7,60C la Vișeu de Sus.

Precipitațiile sunt foarte bogate, între 1000 și 1400 mm anual (pe alocuri, în Prislop, Toroioaga și Farcău chiar peste 1400 mm). În zonele înalte precipitațiile sub formă de zăpadă cad din abundență; numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă, în munți, este de 120 – 200 de zile. Grosimea medie anuală a stratului de zăpadă depășește 900 mm.

Iernile lungi, geroase, cu zăpezi abundente și verile moderate, răcoroase, sunt argumente care plasează clima ZONEI BORȘA printre factorii de atracție turistică, favorizând practicarea sporturilor de iarnă, dar și o gamă variată de activități în sezonul cald.

1.1.6 VEGETAȚIE ȘI FAUNĂ

Varietatea formelor de relief, particularitățile climei și natura diferită a rocilor sunt elemente care au determinat o vegetație bogată și variată, cu particularități proprii.

Regionarea fitogeografică (urmărind trăsăturile regionale ale florei, specificul compoziției, geneza și dependența ei de fizico-geografice) include ZONA BORȘA în regiunea central-europeană, districtul Munților Maramureșului și al Munților Rodnei.

Etajul alpin apare la 1900 m în general, dar coboară adesea sub această limită în funcție de gradul de fragmentare al masivelor și de expoziția versanților. Pe Toroioaga etajul alpin coboară la 1650 m, iar pe versantul nordic al Rodnei la 1700 m. În comparație cu unele masive muntoase din Carpații Meridionali, în zona noastră etajul alpin se conturează la altitudini mai coborâte cu câteva sute de metri.

Principalele componente ale asociațiilor alpine sunt ierbaceele și arbuștii târâtori. Flora de aici este deosebit de bogată și conservă numeroase rarități.

Etajul subalpin începe să se contureze o dată cu apariția molidișurilor de limită (1500 – 1550 m) și este definitivat fizionomic de către tufărișurile de jneapăn care urcă până pe culmi, până peste 2000 m altitudine. Specia dominantă o constituie jneapănul, răspândit în masivele Pietrosul și Toroioaga – în munții Maramureșului. În Munții Rodnei apare compact doar în Rezervația Pietrosu Mare; pâlcuri mari de jnepenișuri s-au păstrat însă pe toți versanții abrupți ai văilor intramontane, în căldările glaciare și pe unele vârfuri.

Etajul boreal ocupă suprafețe întinse în Munții Rodnei și Munți Maramureșului, care imprimă nota specifică a etajului, ocupă de fapt toată suprafața împădurită a Munților Rodnei, Zâmbroslaviile, Cearcănu și întreg bazinul Vaserului de la confluența cu Novicioru în amonte.

Etajul nemoral este reprezentat de păduri amestecate de rășinoase și fag – desfășurate în Munții Rodnei la vest de valea Izvorul Negru, în Toroioaga, bazinele văilor Novăț și Novicior, precum și întregul grup Pietrosu – Bardău, păduri de fag – pe dealurile terțiare ale Depresiunii Maramureș și păduri de gorun – pe o suprafață restrânsă, în raza comunei Săcel.

Studii aprofundate de taxonomie și geobotanică au pus în evidență endemismele din flora zonei.

În Munții Rodnei sunt prezente numeroase specii autohtone, endemisme carpatice și carpato-balcanice, care au o importanță fitocenotică și fitogeografică deosebită. O altă categorie de specii autohtone, bine reprezentată în zonă, este cea a speciilor endemice pentru Carpații Orientali. Există, într-un număr redus, specii endemice pentru Munții Rodnei. Toate aceste specii conferă fitocenozelor în care vegetează un colorit regional, diferit de cele descrise din Carpații vestici sau Alpi. Trebuie să menționăm că în cuprinsul ZONEI BORȘA apar specii rare sau foarte rare pentru flora României.

Fauna

Varietatea reliefului și vegetației zonei a favorizat prezența unei faune bogate ca număr de specii. În zona alpină mamiferele sunt reprezentate de capra neagră și marmota de munte.

Avifauna alpină și subalpină totalizează 34 de specii. Dintre reptile, au fost semnalate vipera comună și tritonul carpatin.

Zona forestieră are o faună foarte variată formată din specii de interes cinegetic. Ea adăpostește și o valoroasă avifaună.

Rețeaua densă de ape curgătoare a favorizat dezvoltarea unei prețioase faune ihtiologice.

1.1.7 ZONE PROTEJATE

Printre acțiunile de protejare a mediului înconjurător se remarcă delimitarea și stabilirea unui regim de protecție pentru zonele semnificative datorită unicității, autenticității și specificității valorilor naturale cuprinse.

În Zona Borșa au fost delimitate șase perimetre care se bucură de statutul de rezervații naturale.

Rezervația Pietrosu Rodnei se află în imediata vecinătate a orașului Borșa; este cea mai mare rezervație naturală complexă (geomorfologică, floristică și faunistică) din nordul țării. Din 1979 ea a fost inclusă în rețeaua mondială de rezervație a biosferei.

În perimetrul de protecție a fost inclus golul de munte cu vegetație alpină și subalpină, precum și brâul de pădure ce îl înconjoară. Culmea principală – desfășurată între vârful Pietrosu Mare (2303 m) și vârful Piatra Albă (2061 m) – adăpostește pe versantul nordic trei căldări glaciare care, prin peisajul lor sălbatic, sunt unice în Carpații Orientali. Versantul sudic al vârfului Pietrosu Mare adăpostește Căldarea Buhăiescu – Rebra, în care sunt cantonate Tăurile Buhăiescului. În rezervație se găsește o vegetație diversă, de la cea nemorală până la cea alpină, incluzînd un număr de specii rare, endemisme rodnene. De asemenea, aici pot fi întâlnite numeroase specii de mamifere și păsări (protejate și ele).

Rezervația Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsinii a fost înființată pentru ocrotirea cocoșului de mesteacăn și a mediului său favorit – jnepenișul.

Din cele zece puncte populate cu cocoși de mesteacăn cunoscute în țara noastră, patru se află în Munții Rodnei și patru în Munții Maramureșului. Această rezervație pare a constitui biotopul optim pentru cocoșul de munte (populația cea mai numeroasă se află aici).

Rezervația Sâlhoi – Zâmbroslaviile din Munții Maramureșului are statutul de rezervație mixtă – geologică și botanică. Ea a fost creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar și specie foarte rară pentru țara noastră, legată de existența condițiilor de mlaștină eutrofă. De un interes științific deosebit se bucură și stâncăriile calcaroase din acest perimetru.

Rezervația Izvorul Albastru al Izei are scopul de a proteja izbucul de la obârșia Izei, conservându-i climatul, vegetația, peisajul.

Peștera de la Izvorul Izei, descrisă deja, are statutul de rezervație speologică.

Rezervația Piatra Rea situată la nord de creasta principală a Munților Rodnei protejează – într-un perimetru de cca. 70 ha – formațiuni geologice spectaculoase, o floră rară și un peisaj alpin deosebit.

De asemenea, sunt puse sub protecția legii o serie de specii de plante și animale declarate monumente ale naturii.

Amintim dintre ele: Cochlearia pyrenaica, Leontopodium alpinum, Lychnis nivalis, Silene nivalis, Hieracleum carpaticum, Primula longiflora, Soldanella carpatica, Rhododendrom kotschyi, Pinus mugo, Pinus cembra, Taxus baccata.

Din fauna ocrotită fac parte: Rupicapra rupicapra, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetrao urogallus, Lyrurus tetrix, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina.

Pentru ocrotirea lostriței (Hucho hucho) – specie endemică bazinului dunărean, relict al apelor glaciare – sunt puse sub protecție cursurile de apă în care ea este cantonată (râul Vaser pe o lungime de 18 km, de la cantonul silvic Cozia până la confluența cu Vișeul).

Studiile privind zonele naturale protejate care fundamentează Planul de Amenajare a Teritoriului Național au selectat întregul masiv al Munților Rodnei în cazul zonelor cu valoare excepțională, propunând pentru aceasta statutul de parc național.

Lista de VALORI DE PATRIMONIU NATURAL DE INTERES NAȚIONAL cuprinde din ZONA BORȘA:

Rezervații ale biosferei și parcuri naționale cu valoare excepțională

– Parcul Național Rodna

Rezervații și monumente ale naturii

– Rezervația Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsinii

– Izvorul Albastru al Izei

Zone cu complexitate mare se resurse naturale (păduri, ape, resurse balneoclimatice, agro-pedologice și minerale)

Zona Borșa, cu toate componentele sale – Borșa, Moisei, Vișeu de Sus, Săcel – are toate argumentele pentru înscrierea în această listă.

1.1.8 ACCESE ÎN ZONĂ

Calitatea infrastructurii și gestionarea sistemului de transport constituie condiții esențiale ale organizării activității economice și sociale în teritoriu. Arterele rutiere – DN 18 (Baia Mare – Sighetu Marmației – Vișeu de Sus – Moisei – Borșa – Prislop – Șesuri) și DN 17C (face legătura cu Bistrița, Năsăud și Dej) – asigură accesul în zonă. DN 18 face legătura peste pasul Prislop cu DN 17 – Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Bistrița.

În interiorul zonei, există o serie de obiective care sunt abordabile și accesibile pentru turiști, prin folosirea drumurilor forestiere existente.

Zona este deservită și de o cale ferată normală : Salva – Vișeu de Sus – Sighetu Marmației cu legătură Borșa.

Calea ferată cu ecartament îngust care asigură accesul în zona Vaser – Novăț pentru exploatările forestiere, poate deveni o cale de acces (organizat și controlat) pentru turiști.

CARACTERISTICILE OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLICĂ CE CONCURĂ LA DEZVOLTAREA ZONEI TURISTICE BORȘA

Tabel 1.2

Caracteristicile obiectivelor

AMENAJARE, ECHIPARE ȘI DOTARE PÂRTIE DE SCHI OLIMPICĂ

Se au în vedere următoarele elemente:

Acces-drum de legătură, drumuri pietonale, parcaje.

Amenajare pârtie olimpică

Asigurare cu utilități

Acces – drum de legătură, drumuri pietonale, parcaje

Amplasamentul pârtiei, în intravilanul orașului Borșa, cu punct de amplasare al stației de pornire din imediata vecinătate a DJ 179 – strada Fântâna, modernizată, face ca dotările și amenajările urbane să fie de mică amploare.

Lungimea racordului din strada Fântânii este de 20m.

Amenajare pârtie olimpică Buza Dealului

Pârtia de schi OLIMPICĂ constituie unul dintre cele mai importante elemente de atracție a turiștilor în zona Borșa, fapt pentru care s-a prevăzut realizarea de construcții și instalații specifice practicării acestui sport. Pârtia este de dificultate medie grea, pornește de la altitudinea de 1660 m, are pantă medie 34%, diferență de nivel 850 m și lungime 2.350 m pe linia de cea mai mare pantă, respectiv de 2.628 m pe traseu sinuos.

Linia de telescaun

Linia de telescaun va fi destinată transportului persoanelor pe urcușul pârtiei de schi și va avea lungimea de 2120 m.

Telescaun va avea scaunele de fixare pe cablu de tip grife (clești), amplasate la o distanță de 45 m între ele, pentru a putea fi strânse în stație atunci când telescaun nu funcționează.

Cablurile vor fi susținute de piloni metalici cu înălțimea de 7-10 m, aflați la 50-70 m între ei.

Cele două stații (inferioară și superioară) de la capetele telescaunului vor avea fiecare: sală de plecare, sală de așteptare, birou, casă de bilete, grup sanitar, locuința salariatului, camera de greutăți la una din stații (stația de antrenare) la care se prevede și o magazie.

Instalație de produs zăpadă

Pârtia de schi va fi dotată cu instalație de produs zăpadă artificială formată din rețea de transport și 10 tunuri de zăpadă .

Alimentarea cu energie electrică a zonei

Alimentarea cu energie electrică se va realiza prin prelungirea racordului de 20 kv. de la locul MHC strada Fântânii. Au fost prevăzute echipamente de conectare la rețeaua furnizorului.

Sunt luate în considerare următoarele lucrări:

Racord de la rețeaua publică pe o lungime de 20 m până la stația inferioară a instalației de transport pe cablu de la pârtia Olimpică

Un post de transformare va fi amplasat înglobat în stația inferioară telescaun Olimpic.

Iluminat nocturn cu o linie electrică aeriană LEA 0.4 Kv. și corpuri de iluminat PVB 1250, pe ambele părți ale pârtiei, pe o lungime de 2,600 km.;

Alimentarea cu energie electrică a stațiilor de telescaun (inferioară, și superioară), cu LEA 0.4 Kv. pe stâlpii iluminatului nocturn;

S-au avut în vedere circuite de iluminat public în zona amenajată (pe căile de acces auto și pietonale, în parcări, la stații ale instalațiilor de transport cu cablu, precum și circuite de iluminat ale pârtiei Olimpice. Nivelul de iluminare va fi conform normelor în vigoare.

Pentru alimentare cu energie electrică, de rezervă a instalațiilor de transport cu cablu tip telescaun, s-au prevăzut grupuri electogene la fiecare consumator (cu pornire manuală).

Pentru pârtia Olimpică (Buza Dealului) s-a prevăzut o instalație de produs zăpadă artificială. Astfel, în zonele respective din cca. 70 în 70 m se vor monta tablouri electrice pentru alimentarea cu energie electrică a tunurilor mobile de zăpadă.

Alimentarea cu apa și canalizare a construcțiilor destinate instalațiilor de transport pe cablu (stație inferioară și superioară).

Stația inferioară de transport pe cablu amplasată în localitatea (stațiunea Borșa) pe strada Fântâna se va alimenta cu apă prin racordarea la rețeaua publică existentă, printr-un branșament.

Stația superioară, amplasată la cote superioare, adică în zona de vârf, în apropierea plecării pârtiilor de schi, va fi alimentată cu apă dintr-un sistem local prin captare de izvoare. Sistemul va cuprinde: captare, aducțiune, rezervor de înmagazinare cu capacitatea de 5 mc. și rețele de distribuție.

Canalizarea apelor uzate se va realiza printr-un sistem local compus din: colectoare, stație de epurare monobloc și evacuare în emisar.

Alimentarea cu apă pentru producerea de zapadă artificială

Se va executa captarea pe pârâul Păltiniș afluent al pârâului Fântâna, la cota 1280. De la captare se va executa conducta de aducțiune din polietilena Dn 300 mm până la stația de pompare și rezervorul din polistif de 80 mc .

AMENAJARE LAC AGREMENT HAIT SUB PRISLOP

Drumuri de acces

Zona este cuprinsă între DN18, podețul format din baterii de tuburi peste pârâul Vișeuț și pădurea de rășinoase. Accesul în zonă este asigurat de drumul național DN18 pe direcția Iacobeni-Moisei având o îmbrăcăminte asfaltică. Există în zonă un drum forestier care se racordează în DN 18, traversează pârâul Vișeuț peste podețul din tuburi, continuând în pădurea de rășinoase. Acest drum forestier are o îmbrăcăminte din macadam ordinar pe o lungime de 380m de la racordarea în DN18, după care se continuă ca drum de pământ până la sfârșitul său ceea ce corespunde cu limita zonei amplasamentului studiat. Lățimea drumului existent din macadam este variabil între 5-6,5m. Se prevede modernizarea drumului de acces, prin realizarea unei îmbrăcăminți asfaltice.

Alei pietonale

Pentru asigurarea circulației pietonale pe trasee independente față de drumuri, sunt prevăzute alei cu o lungime totală de cca. 800 m și o lățime de 2,50 m. Acestea se vor realiza din dale de beton turnate pe loc pe o fundație de balast. Se vor instala indicatoare realizate din tablă pe care se vor aplica semnele convenționale de orientare.

La recepția lucrărilor se vor executa expertize, probe și încercări specifice privind calitatea execuției lucrărilor și încadrarea acestora în parametrii normați.

Parcaje

Pe traseul principal s-a prevăzut pe partea stângă o platformă de parcare cu o lățime de 5m ce asigură o capacitate de 28 locuri de parcare.

Amenajarea acestor obiective presupune execuția de lucrări de terasamente, nivelări, drenaje, și înierbări.

Amenajare lac agrement, baraj și debarcader

Luciul de apă se va amenaja pe râul Vișeuț, în locul unde a mai fost amenajat și este cunoscut de localnici.

Pentru realizarea lacului de agrement care va avea un volum de apă de cca. 20.000mc și un luciu de apă de 1,2 ha. Se va executa un baraj de înălțime 4,5m și lungime circa 30m.

Pe malul de nord al lacului de agrement propus se va realiza un debarcader pentru bărci simple sau cu motor, hidrobiciclete, surf, etc în suprafață de 254mp.

Clădire administrație, pază, protecție, prim ajutor, salvamont, instructaj, închirieri material sportiv și informare

Se prevede realizarea unor spații destinate administrării și protecției zonei de agrement, dotate cu spații de acordare a primului ajutor și spații pentru închirieri de material sportiv. Construcția va fi din zidărie de cărămidă, având demisol, parter, etaj, cu aria desfășurată de 270 mp.

Camping

Amplasat în partea de NE a zonei oferă posibilitatea amplasării de corturi pentru circa 100 persoane pe o suprafață de 564mp.

Adiacent campingului s-a amplasat un grup sanitar pe sexe ce conține dușuri, lavoare, WC-uri, pișoare în suprafață de 65mp.

Alimentarea cu apa și canalizare

Zona Hait sub Prislop va fi alimentată cu apă dintr-un sistem local prin captare de izvoare. Sistemul va cuprinde: captare, aducțiune, rezervor de înmagazinare cu capacitatea de 5 mc. și rețele de distribuție.

Canalizarea apelor uzate se va realiza printr-un sistem local compus din: colectoare, stație de epurare monobloc și evacuare în emisar.

INVESTIȚII PRIVATE PE TERENURI DE STAT CONCESIONATE:

Hotel – restaurant- 120 locuri cazare +240 locuri alimentație publică

Unități de alimentație publică independente – circa 60 locuri

Case de vacanță – 17 buc.

CAPITOLUL 2

PIAȚA TURISTICĂ SPECIFICĂ ZONEI BORȘA

CADRUL SOCIO-ECONOMIC

Proiectul “Dezvoltarea zonei turistice Borșa”,se înscrie în contextul general de dezvoltare durabilă, economică și socială locală, cu respectarea politicilor la nivel zonal, regional, național și european, fiind circumscris in specificul proiectelor de infrastructură, privind mediul de afaceri cu pondere pe elemente de infrastructură.

Locația Borșa este situată în orașul Borșa, cu o populație de peste 26.000 de locuitori, situat în județul Maramureș.

Județul a trecut în ultima perioadă prin restructurări economice, marile unități de stat, fie s-au divizat și încă nu și-au găsit parcursul normal de evoluție, fie au intrat în declin, consecința fiind disponibilizarea masivă a personalului, disponibilizările se datorează restructurării din industria mineritului și activități conexe. Această situație este relevantă pentru această locație unde fenomenul restructurării a fost și este acut resimțit de locuitori.

Orașul Borșa traversează în momentul de față o perioadă de restructurare a mineritului cu perspectiva închiderii acestei activități în zonă, ceea ce va însemna disponibilizarea a peste 2500 de persoane, în contextul în care disponibilizări masive au mai avut loc și în 1998 (circa 1200 persoane).

Rata șomajului în județul Maramureș în anul 2001 a înregistrat o valoare de 8,4% iar în zona Borșa de aproximativ 12%.

ANALIZA MEDIULUI EXTERN

2.2.1 NIVEL EUROPEAN

Importanța economică a turismului a determinat instituțiile europene să se concentreze asupra acestui sector, stabilind măsuri speciale și programe pentru stimularea calității și competitivității turismului european pentru a genera creștere economică și locuri de muncă.

Deținând 53% din piață, Uniunea Europeană este cea mai mare regiune turistică din lume.

Studiile întreprinse de Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor (World Travel & Tourism Council-WTTC) arată că această industrie a generat în mod direct și indirect aproximativ 11,7% din PIB și aproape 192 milioane locuri în economia pe plan mondial. Previziunea specialiștilor arată că în următorii 10-15 ani numărul persoanelor care călătoresc se va dubla față de nivelul actual care, în anul 2000, a ajuns la 657 milioane la nivel internațional. Pe plan mondial, în anul 2000, turismul se caracterizează prin următoarele valori ale principalilor indicatori :

– 697 milioane sosiri

– 475 miliarde USD încasări

Estimările WTO și WTTC prevăd că în perspectiva anului 2020, turismul se va caracteriza prin 1,6 miliarde turiști internaționali, 2000 miliarde USD încasări și peste 253 milioane locuri de muncă. Față de aceste date la nivelul țărilor europene economia turismului s-a caracterizat printr-o creștere de 6,9%, în ceea ce privește PNB, o contribuție de 14,5% , la numărul de locuri de muncă , și o pondere de 14,1% în PNB.

Alte rezultate economico-sociale ale acestui sector sunt:

– 1232,7 mil USD în PNB

– 22,1 milioane locuri de muncă

– 270,2 mil USD investiții

Potrivit EUROSTAT, 96 % din cele 1,3 milioane hoteluri și restaurante din Uniunea Europene sunt întreprinderi mici și mijlocii. Această industrie reprezintă 5,5% din PIB-ul Uniunii Europene și oferă 6% din totalul locurilor de muncă. Având în vedere aceste aspecte, Comunitatea Europeană a inițiat acțiuni menite să dezvolte industria turismului, a adoptat măsuri referitoare la accesul pe piață, concurența, afacerile în turism, măsuri care facilitează traversarea frontierelor și protejarea sănătății, siguranței și a intereselor turiștilor si oferă sprijin în aceste direcții Statelor membre și celor în curs de aderare prin intermediul Fondurilor Structurale și de Pre-aderare.

Printr-un studiu realizat de Institutul pentru Turism în 2000 se pot identifica următorii factori care ar putea constitui bariere în calea dezvoltării industriei turistice în cadrul țărilor centrale și est-europene

lipsa fondurilor pentru investiții;

infrastructura;

calitatea serviciilor în turism;

fonduri disponibile pentru promovare;

condiții de trafic și de acces;

diversitatea agrementului;

standarde reduse pe plan local;

calitatea transportului local;

legislația turismului;

raportul preț-calitate;

nivelul educației și formării profesionale.

Ca și elemente comune și aspecte specifice în dezvoltarea industriei turistice ale țărilor candidate la aderare la Uniunea Europeană ceea ce caracterizează sectorul turistic este:

– tranziția de la economia centralizată la economia de piață

– efortul de creare a mediului concurențial în sectorul turistic prin privatizarea

întreprinderilor de profil

competiție pentru atragerea investițiilor

stimularea IMM-urilor

adaptarea legislației proprii la cea comunitară

Prin promovarea și implementarea proiectului propus care se constituie ca o oportunitate din punctul de vedere al strategiilor europene (comunitare), acesta vizează optimizarea factorilor potențiali de dezvoltare la nivel local, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, în contextul globalizării economiilor.

2.2.2 NIVEL REGIONAL

La nivel regional, în regiunea de nord a României nu există în acest moment o locație de acest tip, care să îmbine caracteristicile naturale cu modernitatea realizării investiției. Acest proiect va putea revitaliza întreaga zonă a Maramureșului, întărind caracterul de zonă de interes național putând deveni de interes european.

Ca obiectiv general, proiectul se înscrie în Obiectivele politicii de dezvoltare regională (extrase din “Strategia Națională de Dezvoltare Economică a României pe Termen Mediu”) care prevede:

diminuarea dezechilibrelor regionale existente;

stimularea dezvoltării echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate, preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;

corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale;

stimularea cooperării interregionale interne și internaționale care să contribuie la progresul economic și social național;

consolidarea spațiului cultural și spiritual comun, în concordanță cu normele și valorile integrării într-o Europa unită.

Proiectul propus se adresează unui segment țintă de pe o rază de 200 km, și include în acest areal și potențialii turiști din România, Ungaria de est, și Ucraina, Moldova, Polonia, Slovacia o suprafață care include aproape întreaga Euroregiune Carpatică.

2.2.3 NIVEL NAȚIONAL

România a fost o destinație de succes în cadrul turismului internațional și a avut un turism intern dezvoltat pe baza unui cadru legal încă din perioada interbelică. Începând cu jumătatea anilor ‘60 țara noastră a cunoscut o dezvoltare semnificativă a capacității de cazare turistică în special pe litoralul Mării Negre. În anii ‘70 România era foarte bine cunoscută de principalele țări generatoare de turiști, în special Germania, Marea Britanie, Țările Scandinave, Franța, Italia. Începând cu anii ‘80, România a cunoscut un declin puternic al numărului de turiști străini. Această tendință s-a menținut și anii ‘90, cauzată în special de lipsa de fonduri pentru investiții destinate dezvoltării, modernizării și reabilitării infrastructurii specifice datorate procesului lent și complicat al privatizării.

Capacitatea de cazare s-a redus cu 136.138 locuri (32,5%) ca urmare a scoaterii din circuitul turistic a peste 800 unități până în anul 1993 și a restructurării celor rămase în funcțiune prin modernizarea și reducerea numărului de locuri.

În acest context, sectorul turistic românesc reprezintă aprox. 2,7% din totalul exporturilor de bunuri și servicii și potrivit unor estimări, contribuie cu 2,5% la crearea PIB-ului.

Prin anvergura deschiderilor sale, proiectul se situează pe curba ascendentă a ciclului economic național, atingând obiectivele strategice de dezvoltare economico-socială a României în perspectiva aderării la Uniunea Europeană. În acest sens, unii factori de influență de nivel național pot interfera cu ciclul de viață al prezentului proiect, temporizând sau accelerând ritmul de derulare spre atingerea obiectivelor propuse prin tratarea produsului turistic (așa cum intenționează proiectul) ca activitate de export indirect și dublarea în consecință a veniturilor realizate din turismul internațional se va atinge dezideratul obiectivului specific a strategiei de dezvoltare durabilă a turismului, prin creșterea competitivității produsului turistic. Acest deziderat este condiționat de:

performanța economiei naționale, catalizată în mare parte de politica guvernamentală în perioada de tranziție a economiei României către economia de piață;

politica investițională, fiscală, vamală etc. promovată de stat ;

permisivitatea legislativă și facilități investiționale.

Evaluarea potențialului turistic și a industriei turistice sugerează că turismul poate deveni o puternică industrie de export pentru România, competitivă pe plan internațional prin finalizarea rapidă a privatizării, aplicarea unui program intensiv de investiții și ridicarea nivelului de pregătire și perfecționare a forței de muncă specializate.

În acest context, proiectul poate constitui o poartă prin care România să-și crească veniturile, pe de o parte, și să relanseze apetitul turiștilor străini pentru zone care și numai natural sunt deosebite. Proiectul se corelează cu politicile în domeniul turismului la nivel regional și național.

2.2.4 NIVEL ZONAL

Prin realizarea proiectului propus se asigură valorificarea integrală a potențialului turistic natural și a valorilor etno-folclorice, îmbinându-se turismul de agrement și sport cu turismul cultural.

Județul Maramureș se situează printre județele țării cu valori umane și materiale de mare rezonanță, care prin aspectele lor etice, artistice, cultural-educative, terapeutice și recreative prezintă și un interes major în contextul ofertei turistice regionale și nu numai. Aceste elemente conferă județului Maramureș și în special zonelor și traseelor cu o concentrare mai mare de resurse turistice posibil a fi delimitate în cadrul acestuia un statut aparte care presupune asigurarea unui regim de protecție susținut, considerat ca premisa fundamentală în dezvoltarea viitoare a turismului pe aceste meleaguri.

Deși dezavantajată de poziția excentrică în teritoriul țării, județul Maramureș, a cunoscut în timp o cerere constantă, reprezentând cca. 1,5-2% din circulația turistică a României.

Cererea pentru activități turistice în județ se datorează în prezent, în special, prezenței aici a celebrelor biserici de lemn și valoroaselor elemente etnografice și folclorice specifice Maramureșului, ofertă turistică cu caracter de unicat pe plan național și internațional.

Pe de altă parte, zona Borșa acoperă partea de est a județului Maramureș, însumând o suprafață de circa 1.060 kmp și o populație de circa 60.000 locuitori cuprinvând patru unități administrative (orașele Borșa și Vișeu de Sus și comunele Moisei și Săcel), având în limitele ei un relief variat ca morfologie și complex prin alcătuirea sa geologică.

Înzestrată de natură cu nenumărate frumuseți, având un bogat patrimoniu cultural, istoric și etnografic, precum și resurse balneare cu importante virtuți curative, zona Borșa dovedește o autentică vocație turistică.

Zona Borșa deși a beneficiat de premisele desfășurării de activități de odihnă și sporturi de iarnă a înregistrat în decursul anilor o circulație turistică inferioară resurselor sale naturale, cauza principală fiind nivelul scăzut calitativ al infrastructurii de acces și al infrastructurii turistice.

La nivelul zonei se manifestă o serie de deficiențe care defavorizează oferta turistică și menține cererea la un nivel inferior valorii potențiale a acesteia. În acest sens se pot semnala:

calitatea necorespunzătoare a infrastructurii generale și turistice, mai evidentă în cazul stării de viabilitate a drumurilor, alimentării cu apă, telecomunicațiilor și canalizării;

volumul și calitatea structurilor și serviciilor turistice necorespunzătoare, în special cele destinate turismului internațional;

capacitatea redusă a structurilor turistice de primire, a structurilor de alimentație publică și în mod deosebit a structurilor de agrement-divertisment din stațiunea Borșa și zonele de recreere;

uzura avansată a structurilor balneo-turistice, a unităților de cazare din Borșa, corespunzător unităților de 1 și 2 stele;

diversificarea redusă a serviciilor turistice;

valorificarea redusă a resurselor naturale;

absența amenajărilor specifice vizitării obiectivelor turistice (marcaje, indicatoare, etc.);

nivelul scăzut al comerțului cu specific turistic;

oferta turistică a zonei este complet lipsită de dotări auxiliare legate de cultură, destindere, agrement.

Înlăturarea acestor deficiențe, precum și prevederea de măsuri cu caracter general sau specifice turismului care să asigure modernizarea și dezvoltarea acestuia vor conduce în mod cert la amplificarea cererii turistice.

Factorii naturali ca surse potențiale, au un rol determinant în dezvoltarea turismului. Cadrul natural excepțional (relief, floră, faună, fenomene carstice, izvoare minerale, condiții climatice) se înscrie cu cel mai ridicat și mai important potențial turistic, în prezent acesta fiind valorificat doar într-o mică măsură.

De asemenea, factorii culturali au o deosebită importanță în cadrul potențialului turistic al acestei zone, în acest sens depresiunea Maramureș – întinsă pe parcursul a 150 km spre vest de la Borșa spre Sighetu Marmației, Baia Mare și Negrești Oaș (în Țara Oașului) cuprinde o remarcabilă varietate de elemente etnografice și folclorice deosebit de importante specifice văilor Mara, Vișeu și Iza, cum ar fi:

Muzeul Etnografic al Maramureșului din Sighetu Marmației

Cimitirul Vesel din Săpânța

bisericile de lemn, unele incluse în patrimoniul UNESCO

gospodăriile tradiționale

meșteșugurile tradiționale

obiceiurile, tradițiile

Valea Bistriței Aurii – desfășurată în estul județului, face deschiderea spre Bucovina, având ca repere stațiunea montană Vatra Dornei și faimoasele mănăstiri de la Voroneț, Humor, Moldovița, Sucevița și Putna.

Formele de turism capabile să pună în valoare resursele acestei zone sunt diverse, în funcție de motivație:

turism balnear;

turism sportiv;

turism de odihnă;

agro-turism montan;

turism științific, de studii.

Valorificarea potențialului turistic variază în funcție de dotările și echipamentele existente. Teritoriul Maramureșului este într-o oarecare măsură beneficiarul unor elemente de infrastructură turistică de rezonanță locală și regională (cazare, alimentație publică, comerț, agrement, facilități etc.) amplasate în cadrul unor zone funcționale deja constituite: orașele Borșa și Vișeul de Sus, cazarea fiind rezolvată la un nivel modest din punct de vedere al calității și capacității și de asemenea a infrastructurii.

La ora actuală, principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din județ se împart astfel :

hoteluri și moteluri: 16

cabane turistice: 8

vile și bungalouri: 14

pensiuni turistice: 4

tabere de elevi și preșcolari: 5

pensiuni agroturistice: 62

campinguri și unități tip căsuță: 2

La nivelul anului 2000 capacitatea și activitatea turistică a fost:

Capacitatea de cazare existentă: 3.159 persoane/zi

Capacitatea de cazare în funcțiune: 626 mii locuri- zile

Turiști cazați: 78 mii persoane

Înnoptări: 159 mii persoane

Indicii de utilizare a capacității: 28,4%

Nivelul scăzut de utilizare a capacității se datoreaza în principal gradului mare de uzură a infrastructurii, atât al celei de acces cât și al celei turistice. Practic după 1989 doar pensiunile agroturistice au fost cele care s-au apropiat de cerințele unui turism modern.

2.3 ANALIZA CERERII

Pentru a evalua corect dimensiunea implantărilor turistice în perimetrul BORȘA este necesară studierea tendințelor piețelor generatoare și caracteristicilor cererii.

Dacă se raportează potențialul turistic al ZONEI BORȘA la studiile de prognoză privind expansiunea turismului pe plan european vom deduce de aici o situație încurajatoare: o piață care depășește 350 milioane de turiști și crește cu o rată medie probabilă de 3% pe an va analiza cu siguranță oferta unei destinații noi.

Destinație turistică cu funcții complexe, muntele polarizează o parte importanță a circulației turistice, în principal datorită atracției din ce în ce mai mari pe care o reprezintă participarea sporturilor de iarnă. Sondajele efectuate în diverse stațiuni montane de către SEATM – Chambery (Service d’Etudes pour l’Amenagement Touristique de la Montagne) relevă preferința turiștilor pentru sezonul de iarnă.

Distribuția preferințelor arată astfel:

În sezonul de vară 65% dintre turiști practică drumeția, escaladele, odihna și 35% diverse sporturi: tir, călărie, golf, tenis, etc.

În sezonul de iarnă 80% practică schiul, 6% patinajul, 4% alte sporturi de iarnă (săniuța, bob, etc.) și 10% drumeția, escaladele sau odihnă.

Aceste date sunt confirmate și de informațiile statistice ale OMT (Organizația Mondială pentru Turism) referitoare la vacanțele de iarnă. Potrivit acestora, preferința pentru schi cunoaște o evoluție spectaculoasă: în intervalul 1976 – 1985 numărul schiorilor din lume s-a dublat (de la 38 – 40 milioan

la 75 – 80 milioane). Se evidențiază totodată ritmurile înalte: 10 – 12% manifestate în evoluția cererii pentru turismul de schi.

În ceea ce privește distribuția pe zone geografice și țări, Europa deține primul loc, iar în cadrul acesteia Germania, Franța, Italia, Anglia, Austria, Elveția au ponderea majoritară, însă o poziție semnificativă este ocupată și de țările nordice și chiar de Cehia, Polonia, Yugoslavia, Bulgaria. În afara contextului european sunt de remarcat Japonia, SUA și Canada.

Evoluția clientelei a făcut și ea obiectul unor studii. Astfel s-a constatat că cea mai mare parte a turiștilor care frecventează stațiunile de schi este reprezentată de tineri. De exemplu: în Franța 35% au între 15 și 24 ani și 25% între 25 și 35 ani; în SUA 2 din 3 schiori au mai puțin de 30 de ani, etc. referitor la categoria socio-profesională s-a evidențiat faptul că schiorii provin, cu prioritate, din rândul celor cu pregătire superioară, cu un nivel ridicat de instruire. După unele aprecieri, peste 50% din clientela stațiunilor turistice montane este alcătuită din intelectuali. Trebuie remarcat și faptul că turismul montan de iarnă are un cost ridicat, deci cei care îl practică se situează în categoria celor cu venituri peste medie și foarte mari.

Este de așteptat, în consecință, o clientelă foarte exigentă față de calitatea serviciilor și echipamentelor turistice.

Trebuie menționat o trăsătură distinctivă a acestei categorii de turiști (schiori): lipsa de fidelitate față de o stațiune sau un anume domeniu schiabil. Acest aspect oferă un avantaj: o piață potențială extrem de largă, dar și o problemă: lansarea și menținerea ofertei la cel mai înalt grad.

Resursele balneoclimaterice constituie o componentă de maximă importanță a atractivității turistice pentru sezonul de vară.

Potrivit unor evaluări, vizitatorii stațiunilor mari în țări cu potențial economic și turistic dezvoltat, tratamentele și curele balneare dețin o cotă importantă din piața turistică, cu tendință de creștere. În perspectivă, se anticipează o evoluție pozitivă a cererii. Această apreciere se bazează, pe lângă prognozele evoluției turismului, pe acțiunea unor factori specifici:

Degradarea stării de sănătate a populației, provocată de ritmul alert al existenței, solicitări fizice și psihice complexe, stress, poluare, sedentarism.

Creșterea duratei medii de viață însoțită de apariția bolilor de uzură (afecțiuni reumatismale, degenerative, cardiovasculare, metabolice, ale aparatului respirator, de nutriție, etc.).

Intensificarea eforturilor individuale pentru menținerea stării de sănătate și prevenirea îmbolnăvirilor integrând curele balneare, odihna și recreerea în sistemul de ocrotire a sănătății.

Urmare a analizei de piață reiese clar că zona de nord a României, are un potențial turistic deosebit dar în stare latentă, neutilizat. Din ce în ce mai mulți turiști români preferă să aloce sume egale sau chiar mai mari de bani pentru a putea practica sporturi de iarnă (și nu numai) în condiții civilizate și în consecință aleg locațiile foarte bine amenajate din Slovacia. În toată Regiunea de Nord Vest, a cărei populație este de 2.835.000 locuitori și care se aseamănă foarte mult ca potențial cu zonele din Slovacia, nu se găsește ceva similar.

Chiar și turiștii maghiari care cu ani în urmă preferau locațiile din Maramureș (Borșa și Mogoșa), acum preferă locațiile din Slovacia, chiar dacă sunt mai îndepărtate și mai scumpe.

Se pune deci problema realizării unei investiții care să poată atrage clienții de pe un areal care acoperă cel puțin Transilvania, Ucraina limitrofă și Ungaria de est (o rază de cca. 200 km).

Pentru estimarea numărului de clienți potențiali ai regiunilor învecinate, menționăm că județele din Ungaria aflate în apropierea graniței: Szabolcs – Szatmár – Bereg și Hajdu – Bihar au o populație de 1.180.000 locuitori, (orașele principale Nyiregyháza – 150.000 locuitori și Debrecen – 200.000 locuitori), iar regiunea Zakarpatia din Ucraina are 1.250.000 locuitori (Ujgorod – 125.000 locuitori ). La aceștia se mai adaugă cca. 2.500 mii persoane din zona Moldovei, respectiv județele învecinate cu Regiunea de Nord Vest

Menționăm și faptul că în zona de nord și nord-vest a țării, respectiv în județele Maramureș, Satu Mare, Bihor, Cluj, Sălaj, Alba nu există, în afară de Borșa, nici o altă stațiune cu profil de cură balneară a bolilor cardiovasculare.

Corelând gama de tratamente și cure recomandate cu datele statistice furnizate de DIRECȚIA SANITARĂ MARAMUREȘ se constată că numai în județul Maramureș există cca. 25.600 bolnavi înregistrați, tratabili în stațiunea Borșa. Se apreciază că raportul între turiștii veniți la tratament specializat și cei veniți în zonă cu alte motivații este de 1/2 – 1/2,5.

Legat de trăsăturile distinctive ala clientelei, este de remarcat faptul că cea mai mare parte a turiștilor stațiunilor balneare o reprezintă (cu excepția celor care tratează afecțiuni ale aparatului respirator) populația de vârsta a treia.

Din punct de vedere al veniturilor, clientela stațiunilor balneare se înscrie în categoria celor cu venituri medii.

Durata mare a sejurului, datorată tratamentelor, precum și mobilitatea redusă datorată vârstei determină o relație puternică între populația locală și această categorie de turiști. Caracteristica acestei categorii de turiști este o mare fidelitate față de stațiune – fapt care trebuie să se reflecte în amenajarea spațiilor și organizarea activităților (oferta derivată).

Un alt factor (important) care influențează planul de amenajare a teritoriului este distanța dintre piața potențială (piața țintă) și ZONA TURISTICĂ BORȘA.

Oferta turistică pentru sezonul de iarnă vizează o piață foarte extinsă, dispersată și îndepărtată.

Compensarea factorului “distanță” implică o amenajare complexă, rezolvarea unui acces ușor și rapid (heliport) și un evantai de servicii cât mai cuprinzător.

Pentru componenta de cură balneoclimaterică a produsului turistic BORȘA se are în vedere piața națională dar și țări cu sisteme de asigurări sociale bine puse la punct (țările nordice, Franța, Italia, Germania, Polonia, Federația Rusă). Planul de amenajare a teritoriului înlocuiește (pentru acest segment) problema eficacității și duratei cu cea a comodității accesului (gară).

Ofertele secundare vizează o piață eterogenă, dispersată, pe teritoriul României și al unor state relativ apropiate geografic. În privința accesului în zonă, trebuie contat mai ales pe cel rutier. Amplasarea segmentelor de piață pe care se va desface produsul (turistic) este legată de gradul de diversitate și complexitate a serviciilor oferite.

Se constată astfel că în zona Borșa sunt reprezentate astfel toate tipurile de clientelă turistică.

2.4 ANALIZA CONCURENȚEI

Potențialul turistic natural al Regiunii de Dezvoltare Nord se manifestă prin toate componentele sale și este legat mai ales de relieful montan care introduce o diversitate (prin etajare) deosebită în cadrul componentelor sale, ceea ce duce la o varietate climatică, hidro-geografică, biogeografică, în ansamblu o varietate peisagistică.

Regiunea are un potențial turistic apreciabil, caracterizat prin existența unor obiective turistice cu rezonanță națională și internațională, printr-un fond etnografic și cultural-istoric foarte bogat.

Din păcate, există numeroase dificultăți care trebuie depășite pentru ca acest potențial să devină o sursă de creștere economică a regiunii. Turismul este caracterizat, în ceea ce privește punctele slabe, de existența unei infrastructuri necorespunzătoare și a unei dotări necorespunzătoare. Din acest motiv, turismul în regiune necesită investiții substanțiale, în primul rând în infrastructură, dar și în ceea ce privește componenta soft (training, marketing, etc.) a industriei turismului, pentru a atinge acel nivel calitativ care să îl facă competitiv pe piețele internaționale.

Stațiunea Borșa este situată la limita dintre județele Maramureș și Bistrița, la o distanță de aproximativ 220 km de municipiul Satu Mare și 232 km de granița cu Ungaria. Aici întâlnim o pârtie de schi, dotată cu un telescaun (lungime 2050 m) și un teleschi (lungime 860 m), amenajări care au fost realizate înainte de anul 1989.

Potențiale zone concurente

Stațiunea Mogoșa se află situată la aproximativ 20 km de municipiul Baia Mare, în apropierea localității Baia Sprie, deci la aproximativ 100 km de municipiul Satu Mare și 112 km de granița cu Ungaria. Aici turiștii dispun de un minihotel cu maxim 30 de locuri de cazare, la parterul căruia funcționează un restaurant. În vecinătatea hotelului este amenajată o pârtie de schi, accesul turiștilor spre vârful acesteia realizându-se cu ajutorul unui telescaun aflat în proprietatea Societății Naționale de Televiziune, având ca adevărată destinație deplasarea angajaților societății spre releul de televiziune existent în zonă.

Dotările turistice puse la dispoziția celor interesați sunt foarte reduse, atât ca spații de cazare cât și din punct de vedere al posibilităților de practicare a sporturilor de iarnă. Capacitatea de parcare a stațiunii este foarte redusă (mai puțin de 20 locuri), zona fiind deficitară și în privința serviciilor puse la dispoziția turiștilor.

Datorită acestor neajunsuri, Mogoșa este frecventată de un număr foarte mic de turiști, neavând nici posibilități de extindere în perspectivă, din cauza reliefului foarte accidentat.

Mai sunt de amintit și micile investiții care s-au făcut pe segment privat sau comunitar la Cavnic și Mogoșa (într-o altă locație decât cea clasic cunoscută) în județul Maramureș, dar acestea necesită resurse financiare masive pentru a putea reprezenta o reală concurență, resurse care nu sunt disponibile.

O reală concurență o reprezintă stațiunile din Slovacia care au dotări superioare față de tot ceea ce există în regiunea de nord a României și nu numai. Investițiile realizate aici în infrastructură, imediat după anii ’90 au condus la atragerea de investiții masive, inclusiv străine, cu dotări la nivel european.

Realizarea acestui proiect este de importanță strategică, dacă analizăm arealul pe care-l poate deservi, coroborat cu facilitățile de comunicație și acces. Există riscul ca în situația nerealizării proiectului, interesul investițional în turism să se mute într-un orizont de timp nu prea mare spre Ucraina, ceea ce duce la concluzia că eventuala nerealizare a acestui proiect să creeze încetinirea dezvoltării zonei și a regiunii.

Prin dezvoltarea zonei turistice Borșa se propun dotări moderne în conformitate cu standardele Europene, care să permită includerea obiectivului în circuitul turistic național (Munții Apuseni, Oaș, Maramureș, Moldova) și chiar european datorită poziției geografice centrale în acest sistem și a facilităților de acces, putând să atragă turiștii din zona care acoperă cel puțin Transilvania, Moldova, Ucraina limitrofă și Ungaria de est dar și din celelalte țări europene în contextul unui turism integrat.

Distantele față de zonele urbane si fata de caile de acces sunt urmatoarele:

distanțe față de principalele zone urbanizate:

municipiul Baia Mare (populație 150.000 locuitori) – 152 km

municipiul Sighetu Marmației (populație 25.000 locuitori) – 72 km

municipiul Satu Mare (populație 130.570 locuitori) – 190 km

municipiul Bistrița Năsăud – 90 km

municipiul Cluj Napoca (populație 250.000 locuitori) – 190 km

municipiul Oradea (populație 160.000 locuitori ) – 330 km

capitala României – București – 600 km

capitala Ungariei – Budapesta – 420 km

distanțe față de căile de acces:

rutier – drumul național DN 18 – 0 km si DN17 – 20km

puncte de control trecere frontieră:

– cu Ucraina: – rutier 120 km

– feroviar 60 km

– cu Ungaria – Petea

– rutier – 200 km

– aerian – aeroport Baia Mare-152 km

– aeroport Satu Mare 190 km

aeroport Baia Mare 40 km

Localizarea zonei este favorabilă și prin situarea sa pe trasee de interes turistic din nord-vestul țării: Maramureș – zona Codru – Țara Oașului- Munții Apuseni, respectiv culoarul râului Someș (Bistrița / Cluj – Dej – Baia Mare – Satu Mare) și cu legături rutiere spre centrul țării și zona Moldovei.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că județul Maramureș face parte din Euroregiunea Carpatică, organism al cărei scop este să acorde asistență în dezvoltarea regională a teritoriilor țărilor membre, să elaboreze strategia de dezvoltare a Euroregiunii Carpatice împreună cu parteneri străini, să facă lobby în interesul regiunilor membre, respectiv să participe la mediatizarea la nivel internațional a economiilor regiunilor membre. Acest fapt garantează promovarea zonei turistice Borșa în cadrul regiunilor membre ale Euroregiunii Carpatice, putând genera, alături de turiști români, un aflux mare de turiști străini.

2.5 OFERTA TURISTICĂ A ZONEI

Prin realizarea obiectivelor de utilitate publică descrise (drumuri și parcări publice, rețele și echipamente tehnico-edilitare, echipări administrative, amenajarea și dotarea pârtiilor de schi și a platoului de agrement, amenajări pentru protecția mediului, etc.) și prin structurile de primire proiectate, implementarea acestora are capacitatea de a declanșa funcționarea unui întreg lanț de servicii, facilități și beneficii, atât în teritoriul imediat, cât și în spațiul mai larg al Maramureșului istoric.

Calculată la o capacitate de perspectivă de circa 636 beneficiari pe zi de maxim interes (rezidenți și vizitatori), refacerea zonei turistice Borșa va asigura în mod direct următoarele tipuri de servicii:

spații și terenuri echipate și dotate conform normelor și exigențelor actuale pentru agrement, turism montan și sporturi specifice de vară-iarnă;

accese, parcaje publice, alei și promenade pietonale modernizate sau peisagere – naturale;

accesul vizitatorilor la utilități și servicii publice de tip urban (curent electric și iluminat public, apă curentă, canalizare, salubrizare și deszăpezire, protecție, salvare, pază, informare, etc.);

posibilitatea achiziționării de terenuri de stat (prin concesionare) integral echipate edilitar și viabilizate, pentru realizarea de :

dotări de utilitate publică (spații de cazare și campare, alimentație publică, comerț);

terenuri de sport cu dotări conexe;

case de vacanță și funcțiuni complementare;

posibilitatea racordării la utilitățile publice complete a obiectivelor de investiții care există sau se vor realiza.

De asemenea, ca efect al dezvoltării zonei, vor fi oferite:

150 locuri de muncă pe perioada execuției;

72 locuri de muncă în serviciile asigurate de autoritățile publice ale zonei în perioada operațională;

venituri financiare autorităților publice locale și județene;

acumulare de venituri din administrarea zonei ceea ce va permite dezvoltarea în continuare a capacității și gradului de dotare a acesteia;

beneficii financiare și sociale în întreaga zonă a Maramureșului istoric datorită creșterii fluxului turistic intern și internațional, respectiv a cererii de servicii specifice turismului, în contextul unui turism integrat (cultural și de agrement).

Se are in vedere realizarea unei infrastructuri de bază pentru dezvoltarea turismului montan de vară-iarnă în locația Borșa. Elementele componente ale acestei infrastructuri, suport pentru realizarea obiectivelor private de interes public sau privat în zonă, sunt:

drumuri de acces

parcări publice

alei pietonale

alimentarea cu energie electrică și rețele distribuție

alimentare cu apă

canalizare

alimentare cu gaze naturale și rețele de distribuție

instalații speciale – afișaje, ceasoficări

amenajare, echipare și dotare pârtie de schi

amenajare camping pentru corturi și rulote cu anexele administrative și sanitare amenajare,echipare și dotare pârtie de schi olimpică

amenajare zone verzi

baza de salubrizare, deszăpezire și PSI

puncte colectare deșeuri

clădire administrație zonă (inclusiv informare și protecție)

pavilion servicii personal zonă

Strategia specifică acestui sector al serviciilor, reclamă nu numai activități de marketing extern (activitatea obișnuită a societății de pregătire, fixare a tarifelor, distribuirea și promovarea serviciilor către consumatori), ci și de marketing intern (de motivare a personalului) și de marketing interactiv (de formare a aptitudinilor personalului de servire).

Societatea care va administra zona va acționa în direcția îndeplinirii a trei obiective majore: îmbunătățirea gradului de diferențiere a serviciilor proprii față de cele ale concurenței, creșterea calității precum și a productivității acestora. Pentru a avea succes, va trebui să se diferențieze de concurență, să ofere servicii de calitate superioară și să găsească soluții de creștere a productivității.

CAPITOLUL 3

STRATEGIA DE MARKETING

Punctul de plecare în studiul de piață și implicit, în elaborarea strategiei de marketing, îl constituie cunoașterea cumpărătorului, trăsăturile și deciziile lui conduc la doptarea anumitor decizii de cumpărare. Sarcina beneficiarului care face strategia de marketing este aceea de a înțelege ce se petrece în conștiința cumpărătorului între momentul acțiunii stimulilor externi și cel al adoptării deciziei de cumpărare. Este important de găsit răspunsul la următoarele două întrebări:

Cum influențează trăsăturile cumpărătorului (culturale, sociale, personale și psihologice) comportamentul de cumpărare?

Cum ia cumpărătorul deciziile de cumpărare?

Redăm mai jos un model de comportament al cumpărătorului:

Strategia de marketing pentru proiectul în discuție se va elabora particularizând fiecare element din tabel în funcție de serviciile oferite, specifice pentru iarnă-vară, funcție de infrastructura pusă la dispoziție, inclusiv tipul de pârtie de schi oferită (olimpică sau de amatori).

3.1. POZIȚIONAREA SERVICIILOR

România dispune de resurse turistice, naturale și antropice deosebit de variate, diversificate și concentrate, remarcabile pentru dezvoltarea turismului datorită elementelor de atractivitate cum sunt:

existența unor forme de relief accesibile și armonios îmbinate, pe întreg teritoriul, peisaj pitoresc, tradiții locale puternice și un patrimoniu cultural original;

capacitate de cazare semnificativă (circa 300.000 locuri);

diversificarea ofertei turistice și dezvoltarea constant ascendentă a inițiativelor antreprenoriale în turism (în anul 2000 peste 40% din unitățile de cazare turistică erau în proprietate privată);

Cu toate acestea, turismul în România se confruntă cu o serie de probleme cum ar fi:

cotare slabă în ceea ce privește indicele european de destinație pentru vacanțe, ajungând în anul 2000 la un loc 40 față de poziția 30 pe care o ocupa în 1990;

scăderea numărului de turiști români și străini și o balanță comercială dezechilibrată în ceea ce privește turismul, o pondere însemnată a turiștilor români care călătoresc în Grecia și Turcia în concedii. Soldul fluxului comercial din veniturile turistice în anul 2000 a fost de 359 milioane dolari.

Cu toate acestea, turismul internațional a înregistrat în anul 2000 o creștere cu 0,8% (comparativ cu anul 1999), dar o scădere a activității, comparativ cu 1991 numărul sosirilor vizitatorilor străini în România fiind mai mic cu circa 100 mii. Numărul plecărilor turiștilor români în străinătate a fost în 2000 cu peste 30% mai mic decât în 1991, scopul principal al vizitatorilor fiind pentru odihnă, recreere, vacanțe. Dintre principalele cauze care au condus la această situație, se pot enumera:

scăderea numărului de înnoptări turistice la hoteluri, moteluri, campinguri și vile turistice și o creștere corespunzătoare a numărului celor care își petrec vacanțele în pensiuni turistice și agroturistice;

o infrastructură generală, îndeosebi a căilor de comunicație și de sprijin a turismului, inadecvată și uzată moral;

servicii insuficiente și insuficient dezvoltate de informare și promovare a turismului;

forță de muncă puțin numeroasă, în mare parte instabilă/parțial utilizată, slab pregătită, instruită necorespunzător pentru servicii turistice de calitate;

resurse financiare particulare și atrase mici, lipsa grant-urilor pentru susținerea investițiilor private și de interes național în domeniu;

o supra-ofertă de unități/complexuri hoteliere mari, cu facilități și dotări învechite sau inadecvate, cu indicii de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune în scădere, de la circa 50% în 1991 la aproximativ 30-35% în 2000;

cheltuieli medii pe turist străin și pe sejur mai mici decât media Uniunii Europene (circa 220 dolari, față de aproximativ 800 dolari/persoană).

În contextul descris la “Analiza concurenței” serviciile oferite vor fi la nivel calitativ internațional conforme cu normele existente în Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere “Zona turistică Borșa” va fi unicat în zona de nord a României. Se va pune un accent deosebit pe realizarea unui cât mai echilibrat raport preț/calitate, conștienți fiind de faptul că acest indicator va determina orientarea clienților spre această locație.

Pentru comparație prezentăm situația prețurilor practicate la o stațiune montană din Slovacia (prețuri din sezonul 2001-2002), cu ceea ce se propune pentru zona turistică-Borșa:

Stațiune montană Slovacia

Tabel 3.1

Prețuri practicate la o stațiune montană din Slovacia

SKK/EUR

Tabel 3.2

Zona turistică-Borșa, perioada de iarnă

Euro

Explicații:

A = adulți

C = copii

Având în vedere că “Zona turistică Borșa” se dorește a fi o zonă turistică pentru întreaga perioadă a anului, oferta de servicii este astfel gândită încât să acopere întregul interval calendaristic al anului, oferind astfel turiștilor posibilitatea de alegere a perioadei care le convine.

Selecția personalului care va lucra în zonă se va face pe criterii profesionale și după angajare va urma o perioadă de training astfel încât să poată contribui la menținerea și îmbunătățirea calității serviciilor.

Concesionarea terenurilor din zonă se va face către solicitanții care înțeleg că trebuie să respecte modul în care a fost gândită și aprobată învestiția de dezvoltare și numai după analiza și aprobarea investițiilor pe care acești solicitanți le propun, astfel încât să se poată menține și dezvolta conceptul unitar al locației în condiții de confort și civilizație.

De asemenea se are în vedere realizarea periodică de sondaje în rândul clienților pentru a putea indentifica eventualele dereglări apărute în sistem și pentru a putea dezvolta serviciile asfel încât ele să corespundă cât mai mult cu așteptările majorității clienților.

Având în vedere amplasamentul zonei turistice se va gândi și o paletă de servicii complementare care să poată face cunoscută clienților zona și îndeletnicirile populației, mai ales că zona este bogată în folclor și meșteșuguri artizanale (obiective turistice alternative, turism integrat).

În momentul intrării în faza operațională, zona turistică-Borșa va oferi servicii pentru clienți atât pentru perioada de iarnă cât și pentru aceea de vară. Dintre aceste servicii se pot aminti:

pentru perioada de iarnă:

pârtie de schi amenajată cu acces cu telescaun;

pârtie de schi cu acces cu teleschi;

pârtie de săniuțe;

terenuri de patinaj, hochei;

pentru perioada de vară:

drumeție cu ghid pe trasee turistice;

cursuri de învățare călarie;

călarie de plăcere;

cursuri pentru parapantă – acces cu telescaun;

teren pentru patinaj cu rotile;

terenuri sportive (volei, handbal, tenis cu piciorul, tenis de câmp);

partide de pescuit;

schi pe iarbă – acces cu telescaun.

servicii comune iarnă/vară:

spații de cazare (căsuțe, cabane, minihoteluri, hoteluri);

spații comerciale;

ateliere meșteșugărești tradiționale;

unități de alimentație publică;

spațiu de camping;

servicii edilitare;

parcări publice;

manifestări folclorice.

Se are în vedere punerea la dipoziția turiștilor a unor trasee turistice , trasee care vor fi axate pe elemente specifice din domeniul:

folclorului (muzică, dans popular, etc.);

obiceiurilor populare;

gastronomiei tradiționale locale;

sărbătorilor tradiționale;

meșteșugurilor populare;

ecoturism

turism rural;

turism silvestru;

turism ecvestru;

turism cultural.

Se vor organiza, pentru doritori sejururi de degustare a băuturii tradiționale locale, care deși poartă aceeași denumire – țuică – este preparată diferit pe arealul pe care delimitează proiectul.

Va exista posibilitatea opțiunii turiștilor pentru accesul la serviciile oferite fie pe bază de abonament (acolo unde se pretează, având ca element stimulativ prețul), fie pe plata independentă a fiecărui serviciu la momentul solicitării.

Se realizează în acest mod acoperirea întregii perioade a anului și nu doar a unor activități sezoniere.

Pentru prestarea acestor servicii se vor avea în vedere o serie de strategii de îmbunătățire a sincronizării dintre cererea și oferta de servicii.

Astfel, în ceea ce privește cererea:

Prețurile diferențiate vor produce modificări ale acesteia pe timpul trecerii de la perioadele cu cerere maximă la cele cu cerere minimă;

Stimularea cererii în perioadele de minim ale acesteia;

Serviciile complementare oferite în perioadele de vârf;

Iar în ceea ce privește oferta:

Creșterea randamentului activităților curente în perioadele de vârf;

Stimularea participării consumatorului la prestarea serviciilor;

Asocierea în procesul de prestare a serviciilor ;

Posibilitățile de extindere a ofertei pe viitor;

Pentru “materializarea” strategiilor se vor utiliza o serie de mijloace, cum ar fi: ambianța creată consumatorilor, personalul de deservire, echipamentul aflat în dotare, materialul informativ, simbolurile asociate serviciilor respective și prețul.

POLITICA PREȚURILOR

Prețurile practicate vor fi corelate cu calitatea serviciului oferit, astfel încât clienții să revină cu plăcere și mulțumire la acestă locație.

De asemenea prețurile vor fi corelate cu cele practicate de concurență, dar nu înainte de analiza calității serviciilor similare.

Se are în vedere practicarea unor prețuri care să facă interesantă pentru clienți oferta de servicii, conștienți fiind de faptul că o locație nouă trebuie să motiveze clientul în multiple moduri pentru a o prefera alteia, chiar celei cu care tradițional clientul s-a obișnuit.

Administratorul va acorda o atenție deosebită celor 4 elemente ale strategiei de marketing-mix, respectiv PREȚ, PRODUS, PROMOVARE și DISTRIBUȚIE.

PREȚUL serviciilor se va corela cu calitatea acestora, dar se va ține cont de unicitatea proiectului. Funcție de evoluția situației și lansării unor noi servicii se va ține cont de diferențierea prețului funcție de clienți (adulți/copii) și de perioada și durata de ședere în locație a clienților. De asemenea se va corela prețul cu evoluția acestuia (raportat la calitatea și îmbunătățirea serviciilor) din locațiile similare din zona Europei Centrale (în special Slovacia) încercându-se atragerea unui segment important de clienți spre locația de la Borșa.

PRODUSELE oferite vor fi din start la un nivel calitativ conform cu standardele europene în domeniu. Calitatea produselor (serviciilor) va fi permanent verificată pentru a se putea lua măsuri de corecție în cazul apariției de factori perturbatori care ar putea conduce la diminuarea calității acestora. Introducerea pe piață de noi produse/servicii va fi mediatizată, astfel încât clienții să le cunoască înainte de a ajunge la Borșa, ba chiar să fie atrași de aceste noi produse/servicii și de caliatatea lor. Se va avea în vedere introducerea de produse complet noi, sau complementare celor deja existente, astfel încât să crească gradul de atractivitate a locației.

PROMOVAREA produselor/serviciilor și implicit a locației de la Borșa va avea în vedere crearea pentru potențialii clienți din segmentul țintă, a imaginii corecte despre ceea ce oferă zona de turism de la Borșa, inclusiv modalitățile de accesare din diverse zone/regiuni ale României și din Europa.

DISTRIBUȚIA se va face în cadrul locației, nefiind vorba de produse/servicii care să se ofere în alte locații. Se va avea grijă ca în momentul sosirii clienților în perimetrul zonei turistice să poată primi maximum de informații pe care le solicită, insistându-se pe calitatea umană a celor care vor fi interfața cu clienții. De asemenea se are în vedere ca un summum de informații strict necesare să poată fi obținute și prin internet de pe pagina web a zonei turistice Borșa.

Se dorește ca prețul serviciilor oferite să fie stimulativ și nu inhibitor, dar în strânsă corelație cu calitatea fiecărui serviciu. De altfel calitatea serviciilor se consideră că va fi barometrul care să conducă la creșterea an de an a numărului de clienți sosiți în zona turistică Borșa.

3.3. PLAN DE PROMOVARE ȘI COMUNICARE

Așa cum s-a mai amintit, pe durata derulării proiectului vor fi publicate articole în presa locală, se vor acorda interviuri la radio și televiziune. În timpul implementării propriu zise a proiectului se vor organiza seminarii și dezbateri publice, atât pentru informare asupra progresului proiectului cât și pentru atragerea potențialilor investitori care să demareze construcția de obiective de interes public sau privat în zonă după finalizarea proiectului.

Se va marșa pe obiective concrete ale publicității care vor avea în vedere cele trei elemente esențiale ale mesajului: a informa, a convinge, a reaminti. Redăm succint, sub formă tabelară, direcțiile spre care se vor îndrepta mesajele publicitare:

Tabel 3.3

Direcții de acțiune a mesajelor publicitare

Pe durata lucrărilor, amplasamentul va fi marcat cu panouri purtând sigla Uniunii Europene, indicând clar denumirea proiectului și faptul că acesta este cofinanțat din Fonduri PHARE.

Ministerul Dezvoltării și Prognozei și Consiliul Județean Maramureș vor informa mass media despre toate activitățile cofinanțate de către Uniunea Europeană.

Mass media națională și locală (presa, radio, televiziunea) va fi invitată la lansarea celor mai importante faze ale proiectului.

Este imperios necesar ca între țările care fac parte din Euroregiunea Carpatică să fie elaborate strategii comune privind marketingul turismului, editarea publicațiilor despre oferta turistică a regiunii de frontieră, participarea comună a firmelor de turism din Euroregiune la târgurile de turism cu o ofertă comună, realizarea unei pagini web, știut fiind faptul că aceasta este foarte bogată în vestigii istorice și instituții care oferă servicii culturale (case memoriale, cetăți, monumente istorice și arhitecturale, teatre, filarmonici, etc.)

După intrarea în faza operațională, accentul se va pune pe produsele/serviciile oferite, calitatea acestora în strânsă corelație cu prețul. Se va realiza o promovare cu țintă pe segmente distincte de populație funcție de potențialele opțiuni și așteptări ale acestora, având în vedere aici o promovare combinată pentru adulți/copii, tineri, vârstă mijlocie, vârsta a treia, etc.

Serviciile puse la dispoziția clienților vor fi permanent mediatizate, asigurându-se promovarea noutăților fie din punct de vedere al serviciului, fie al îmbunătățirii calității acestuia.

De asemenea se are în vedere ca un summum de informații strict necesare să poată fi obținute și prin internet de pe pagina web a zonei turisticeBorșa. Aceasta va fi periodic actualizată astfel încât să ofere permanent informații valide, pertinente și atractive.

Se va adopta în prima etapă o politică de promovare combinată (agresivă/moderată) funcție de componența segmentului țintă spre care se face dirijarea, dar avându-se în vedere o informare nedeformată a clienților.

3.4 ANALIZA SWOT

Puncte tari

Relații pe cale ferată și pe șosea favorabile, incluzând aeroporturi în Baia Mare și Cluj

Resurse naturale diversificate: depozite minerale de aur și argint (Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic), precum și minerale neferoase (Cu, Pb), lignit, gresii, caolin (Negrești Oaș), sare (Dej), lemn, izvoare hidrotermale (Sângeorz Băi)

Depresiunea Maramureș este specializată în industria extractivă, în prelucrarea mineralelor și lemnului, iar Transilvania de Nord se distinge prin ramurile variate ale industriei ușoare și alimentare

Rețea de infrastructură cu legături inter și intraregionale diversificate; servicii terțiare dezvoltate

Populație cu calificări vocaționale diverse, cu un înalt grad de civilizație; zona este servită de o densă rețea de școli, Universitatea Tehnică din Baia Mare și Universitățile Cluj, Oradea și Târgu Mureș

Maramureș se caracterizează prin meșteșuguri tradiționale originale (lemn și textile)

Obiective turistice unice, dar insuficient exploatate

Specialități culinare, obiceiuri tradiționale și costume naționale caracterizate de unicitate

Puncte slabe

Restructurare de personal și lichidarea întreprinderilor din ingineria mecanică și industria lemnului localizate în județul Maramureș și alte ramuri ale industriei ușoare din Transilvania

Șomaj ridicat, mai ales printre femei, în județul Maramureș

Lipsa industriei de înaltă tehnologie și folosirea insuficientă a forței de muncă calificate

În Maramureș, importante dezechilibre ecologice, cu impact internațional negativ, cauzate de depozitele reziduale din bazinele miniere: poluarea râurilor Tisa, Săsar (Borșa-Vișeu); grad înalt de poluare în aer și sol (Baia Mare-Baia Sprie) și în Transilvania de Nord – alunecări de teren, inundații

Distanță mare față de București și relații reduse cu Ucraina

Activitatea industrială și forța de muncă sunt concentrate în 19 întreprinderi cu mai mult de 1. 000 de angajați, din care 8 sunt în Baia Mare, 5 în Bistrița-Năsăud și 3 în Dej

Infrastructuri fizice inadecvate și dotări insuficiente

Rețea internă de drumuri modernizate insuficientă

Migrațiunea populației spre centrele de atracție din zonă (Cluj, Oradea) și emigrarea spre Germania. Număr mare de tineri care au plecat în străinătate în căutarea unui loc de muncă

Oportunități

Existența programelor de dezvoltare a infrastructurii

Au fost declarate 3 zone defavorizate: Baia Mare (Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic) cu 752,25 km2 , Borșa-Vișeu (Borșa și Vișeul de Sus) cu 867,18 km2 și Rodna (Sângeorz Băi) cu 1225,84 km2 unde investitorii beneficiază, potrivit legii, de o serie de facilități

Apropierea de Oradea și Cluj care sunt deja țintele investitorilor străini

Influența pozitivă a programelor inițiate de Organismele Internaționale privind dezastrele ecologice cu impact trasfrontalier

În Transilvania de Nord – experiență în variate ramuri ale industriei ușoare

Promovarea internațională a unicității turistice a moștenirii istorice a Maramureșului (biserici de lemn, Săpânța – Cimitirul vesel, folclorul specific, specialitățile culinare)

Zona este destul de bine cunoscută în străinătate

Amenințări

Specializare extremă în exploatarea și prelucrarea metalelor neferoase în cadrul sub-zonei Maramureș; unități de producție cu număr mare de angajați care au suferit reduceri drastice de personal ca rezultat al restructurării (15 mine) sau închiderii activităților miniere (11 mine cu 7 000 angajați)

Restructurări masive în industria de inginerie mecanică (Baia Mare) și industria lemnului (Sighetu Marmației)

3 întreprinderi cu mai mult de 1 000 angajați sunt incluse în programe de lichidare sau proceduri de faliment din cadrul industriei extractive, metalelor neferoase și prelucrării lemnului

În Transilvania de Nord câteva IMM-uri din domeniul alimentației, textilelor, transportului și comerțului vor fi incluse în programe de restructurare/lichidare și chiar vor suferi proceduri de faliment

Perpetuarea imagini Maramureșului ca un areal – sursă de dezastre ecologice

Migrația tinerei populații

Despăduriri ilegale și abuzive

CAPITOLUL 4

ASPECTE FINANCIARE

CONSIDERAȚII GENERALE

S-a pornit de la premiza ca zona turistica Borșa va oferi în perioada operațională servicii turistice pe întregul parcurs al anului și nu doar sezonier. Cu toate acestea nu se poate să nu ținem cont de succesiunea anotimpurilor, drept care serviciile turistice oferite trebuie gândite în corelație cu aceasta.

Pentru analiză se face convenția că anul are două perioade de iarnă și vară în care serviciile turistice oferite începând cu perioada operațională se vor particulariza pentru aceste două perioade.

Se face precizarea importantă că perioada de vară înseamnă convențional perioada în care activitățile specifice iernii nu mai sunt posibile. De asemenea delimitarea în timp (folosită în calcule pentru venituri) este făcută considerându-se perioada de iarnă ca având 5 (cinci) luni, iar cea de vară având 7 (șapte) luni.

Calculul pentru venituri are la bază datele cuprinse în tabelul privind capacitatea zonei redat în continuare:

Tabel 4.1

Capacitatea zonei

Tabel 4.2

Total capacitate zonă turistică

4.2 VENITURI

Veniturile se vor obține din:

Concesionări de teren

Taxe

Impozite

Taxe pentru servicii oferite

Este de menționat faptul că veniturile se pot împărți, funcție de periodicitatea obținerii lor, în:

anuale (care se vor încasa anual)

singulare (care se încasează o singură dată)

Detalierea veniturilor și încadrearea lor în una din cele două categorii anterior amintite se va face în momentul analizării fiecărui tip de venit.

4.2.1 VENITURI DIN CONCESIONARE TERENURI

Concesionările de terenuri se vor face din terenurile existente pe arealul locației Borșa și vor avea ca destinație:

Case de vacanță

Hoteluri

Spații comerciale

Unități independente de alimentație publică

Camping

Terenuri sportive

Prețul de concesionare se stabilește prin hotărârea Consiliului Județean.

Veniturile realizate din concesionare de teren sunt anuale.

Modul de calcul al veniturilor obținute din concesionare de terenuri

Taxa de concesionare = suprafața (în m2) x prețul unitar (P.U.) calculat în EURO

Tabel 4.3

Venituri din concesionre terenuri

4.2.2 VENITURI DIN TAXE

Taxele ce urmează a fi plătite de utilizatori sunt:

taxe de autorizare construcții

taxe racord utilități

taxe de salubrizare

taxă de certificat de urbanism

taxa de acces în zonă

taxă utilizare:

telescaun

parcări publice

taxă acces patine cu rotile pe alei amenajate

taxă acces bicicliști pe drumuri montane

Modul de calcul al veniturilor obținute din taxe

Taxa de autorizare construcții = valoarea investiției (în EURO) x cotă (%)

Taxa pentru eliberarea autorizației de construcție este de 1 % din valoarea autorizată a lucrărilor, inclusiv a instalațiilor aferente acestora, conform Ordonanței Guvernului Nr. 36/2002 .

Taxa de autorizare construcții este singulară.

Această taxă se plătește atât pentru construcțiile realizate pe terenurile de stat concesionate, cât și pentru construcțiile realizate pe terenurile proprietate privată, aflate în arealul zonei.

Tabel 4.4

Taxa de autorizare construcții

Taxe racord utilități = nr. unități construite care se racordează x taxa unitară x nr fel racord

Număr unități construite este numărul de spații care se racordează la branșamentul principal.

Fel racord înseamnă:

– racord energie electrică

– racord apă potabilă

– racord gaz metan

– racord canalizare și comunicații

Taxa de racord utilități este singulară.

Această taxă se plătește atât pentru construcțiile realizate pe terenurile de stat concesionate, cât și pentru construcțiile realizate pe terenurile proprietate privată, aflate în arealul zonei.

Taxa pentru racord utilități este stabilită de Consiliul Județean Maramureș, în cazul de față se propun următoarele taxe unitare:

Tabel 4.5

Taxa pentru racord utilități

Taxa de salubrizare = capacitate de utilizare (nr. pers.) x taxă unitară anuală (în EURO)

Taxa de salubrizare este anuală.

Taxa de salubrizare este stabilită prin hotărârea Consiliului Județean. Se propun următoarele taxe pe fiecare tip de construcți

Tabel 4.6

Taxa de salubrizare

Taxă de urbanism = sumă stabilită de Consiliul Local al orașului Borșa funcție de suprafața de teren, ținând cont de Ordonanța Guvernului nr.36 / 02.02. 20 astfel:

până la 150 m2 …………….. 42.500 lei ceea ce însemnă 1,16 EURO

până la 250 m2 …………….. 53.500 lei ceea ce însemnă 1,55 EURO

până la 500 m2 …………….. 65.000 lei ceea ce însemnă 1,96 EURO

până la 750 m2 …………….. 73.000 lei ceea ce însemnă 2,25 EURO

până la 1.000 m2 …………….88.500 lei ceea ce însemnă 2,80 EURO

peste 1.000 m2 ……………… 88.500 lei + 100 lei/m2 pentru suprafețe mai mari de 1.000 m2 ceea ce însemnă 2,80 EURO + 0,004 EURO/m2 pentru suprafețe mai mari de 1.000 m2

Taxa de urbanism este singulară.

Tabel 4.6

Taxa de urbanism

Taxa de acces în zonă = nr. mediu persoane/an x taxă unitară/persoană (în EURO)

Numărul mediu de persoane/an care vor frecventa zona s-a calculat astfel:

Capacitate maxim fezabilă/zi = 636 persoane care se compun din:

2.90 locuri cazare

346 turiști de 1 zi fără cazare (aceștia se consideră că sunt la nivel de 40% din numărul locurilor de cazare

Capacitate maxim fezabilă/an = 636 pers/zi x 365 zile/an = 232.140 persoane/an

Capacitatea fezabilă (în perioade de plin) s-a calculat la nivel de 45% din capacitatea maxim fezabilă.

Capacitate fezabilă/an = 232.140 persoane/an x 45% = 104.463 persoane/an.

Capacitate fezabilă/zi = 104.463 pers/an : 365 zile = 286 persoane/zi

Pentru împărțirea pe sezoane s-a luat în considerație că sezonul de iarnă este de 5 luni, iar cel de vară este de 7 luni.

Capacitate în perioada de iarnă = 104.463pers/an : 12 luni x 5 luni = 43.527 persoane/iarnă

Capacitate în perioade de vară =104.463 pers/an – 43.527 pers. în perioada de iarnă = 60.936 persoane/vară.

Taxa de acces stabilită pentru zona turistică Borșa este de 0,3 EURO/pers.

Taxa de acces zonă = 104.463pers/an x 0,3 EURO = 31.339 EURO

Această taxă este anuală .

Taxa de utilizare telescaun în cele două locații s-a stabilit pornind de la oferta pe perioada de iarnă și vară distinct.

Se propune un sistem de plată pe intervale de sezon și diferențiat pe zile de abonament.

În acest context s-a considerat ca zilnic utilizează telescaunul în medie 150 persoane/zi (mai puțin de 50% din cele 286persoane rezultate ca și capacitate fezabilă).

Tariful mediu calculat pe baza tabelului de mai sus este de 6,2 EURO/pers/zi. În sezonul considerat de iarnă sunt cinci luni, ceea ce înseamnă 152 de zile. Deci veniturile ce se estimează a se realiza din exploatarea telescaunului în perioada de iarnă sunt de:

150 pers/zi x 6,2 EURO/pers/zi x 152 zile = 141.360 EURO/sezon iarnă.

Acest venit este anual.

În perioada de vară se consideră că telescunul se utilizează de către 70 persoane/zi, la un tarif mediu de 3 EURO/pers (nu se mai pune problema de abonamente). În perioada de vară sunt 213 de zile. Telescaunul se estimează că va funcționa în medie 3 ore/zi. Deci veniturile ce se estimează a se realiza din exploatarea telescaunului în perioada de vară sunt de:

70 pers/zi x 3 EURO/pers/zi x 213 zile = 44.730 EURO/sezon de vară.

Acest venit este anual.

Taxa pentru utilizare parcări publice = număr mașini/zi x taxă medie/zi parcare x nr. zile/an.

În consecință, taxa pentru utilizare parcări publice = 60 mașini x 0,5 EURO x 365 zile/an = 10.950 EURO

Acest venit este anual.

Taxa acces cu patine pe rotile pe alei amenajate = număr persoane/zi x număr zile/an x tarif/persoană

Taxa acces cu patine pe rotile pe alei amenajate = 30 pers/zi x 213 zile/an x 1,5 EURO/pers = 9.585 EURO.

Acest venit este anual.

Taxă acces bicicliști pe drumuri montane = număr persoane/zi x număr zile/an x tarif/persoană

Taxă pentru acces bicicliști pe drumuri montane = 30 pers/zi x 213 zile/an x 1 EURO/pers = 6.390 EURO.

Acest venit este anual.

4.2.3 VENITURI DIN IMPOZITE

Impozitele ce urmează a fi plătite de utilizatorii din zonă sunt:

impozit pe clădiri

Impozitul pe clădiri este anual și se datorează de către contribuabil pentru clădirile aflate în proprietatea lor, indiferent de locul unde sunt situate și de destinația acestora. Se calculeză după cum urmează:

– în cazul persoanelor fizice se calculează prin aplicarea cotei de 0,2% în mediul urban asupra valorii impozabile a clădirii (art. 5 din O.G. nr 36 /2002)

– în cazul contribuabililor prevăzuți la art.3 alin.3 din O.G.nr. 36 / 2002, adică persoane juridice, se calculează prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsă între 0,5% și 1,5% (art.6, alin.1 din O.G nr.36/2002).

Tabel 4.7

Impozit pe clădirii

4.2.4 VENITURI DIN SERVICII OFERITE

Serviciile oferite se referă în special la perioada de vară și sintetic ele sunt următoarele:

trasee turistice de 1 zi;

învățare călărie;

călărire de plăcere;

cursuri parapantă;

practicare parapantism;

partide de pescuit;

închiriere hidrobiciclete;

închiriere bărci;

excursii pe trasee folclorice;

excursii pentru cunoașterea obiceiurilor populare;

excursii pentru cunoașterea gastronomiei tradiționale locale;

participarea la sărbători tradiționale;

excursii pentru cunoașterea și învățarea meșteșugurilor populare;

ecoturism;

turism rural;

turism silvestru;

turism balnear;

Aceste venituri se calculează în baza unor tarife aprobate prin hotărârea Consiliului Județean.

Veniturile ce se estimează a se obține din aceste servicii sunt următoare:

Tabel 4.8

Venituri din servicii oferite

Aceste venituri sunt anuale.

Venituri anuale din exploatarea Pârtiei Olimpice

Capacitatea proiectată a pârtiei olimpice este de 1600schiori/zi iar capacitatea totală de transport a instalației de ridicare pe cablu este de 280locuri/h.

La o încărcare de 100% pe timp zi și de 75 % pe timp de noapte rezultă un număr de 3920 bilete vândute pe zi calendaristică în timpul sezonului de iarnă.

În sezon de vară s-a avut în vedere o încărcare de 50% a instalației de ridicat, respectiv 1120 de bilete vîndute pe zi.

Prețul unui bilet este de 1,5Euro și 1,0Euro in sezon de iarnă.

Durata sezonului de iarnă este de 152 de zile/an, iar durata sezonului de vară s-a considerat de 213 de zile vară.

Venituri anuale sezon iarnă = 1,5Euro x 3920bilete/zi x 152 zile = 893.760 Euro

Venituri anuale sezon vară = 1,0 Euro x 1120 bilete/zi x 213 zile  = 238.560 Euro

Venituri anuale totale Pârtie Olimpică = 1.132.320 Euro

Venituri anuale din exploatarea Zonei Hait sub Prislop

La estimarea venituri anuale obținute din exploatarea campingului s-a avut în vedere capacitatea proiectată de 100 locuri, preț de campare de 2,5 Euro/zi și un număr de 100 de zile de utilizare (iunie, iulie, august)

Venit anual camping= 2,5 Euro/zi x 100 locuri x 100 zile = 25.000 Euro

La estimarea veniturilor obținute din închirierea ambarcațiunilor s-a avut în vedere un număr de 20 ambarcațiuni ce se vor închiria la prețul de 1 Euro/oră pe o durată de 10 ore pe zi.

Venit anual închirieri ambarcațiuni=1 Euro/ buc x 20buc x 10 ore/zi x 213 zile = 42.600Euro

Din terenul proprietate publică se vor concesiona 0,485 ha pentru realizarea unui hotel, a 17 căsuțe de vacanță și a unei unități de alimentație publică.

Venituri anuale din concesionări=0,485 ha x 10.000Euro/ha=4.850 Euro

Venituri anuale totale zona Hait sub Prislop= 72.450Euro/an

4.2.5 TOTAL VENITURI

Tabel 4.8

Recapitulație venituri

EURO –

Tabel 4.9

Recapitulație sintetică-venituri

EURO –

COSTURI

COSTURI PRINCIPALE DE CONSTRUCȚIE

În conformitate cu recapitulația generală a cheltuielilor, principalele costuri eligibile/capitole sunt:

Tabel 4.10

Costuri totale

4.3.2 COSTURI OPERAȚIONALE, COSTURI INDIRECTE

Costurile operaționale sunt împărțite în două categorii și anume:

costuri operaționale anuale, care includ cheltuielile de funcționare a unității de administrare a zonei (salarii) și cheltuielile de salubrizare pe întreaga perioadă a anului;

costuri de întreținere care se fac o dată la 5 ani și care include reparații și înlocuiri instalații pentru utilități, reparații carosabil și reparații și întreținere parcări și căi de acces.

Tabel 4.11

Cheltuieli operaționale

4.3.3 COSTURI ALE FORȚEI DE MUNCĂ

În această locație se vor crea 72 noi locuri de muncă directe care vor contribui la veniturile realizate în faza operațională prin impozitele și contribuțiile asupra salariilor. S-a estimat un salar tarifar de încadrare mediu de 156 EURO/lună la care s-au calculat obligațiile de plată la nivel de 68%.

Datele privind forța de muncă aferentă locurilor de muncă directe create prin proiect în perioada operațională sunt redate în următorul tabel.

Tabel 4.12

Forța de muncă aferentă locurilor de muncă direct create

EURO

Se vor realiza 60 de locuri de muncă indirecte în perioada operațională. Datele privind forța de muncă aferentă locurilor de muncă indirecte create în perioada operațională sunt redate în următorul tabel.

Tabel 4.13

Forța de muncă aferentă locurilor de muncă indirecte create

EURO

4.4 CONTRIBUȚIA LOCALĂ ȘI ALTE SURSE DE FINANȚARE

Contribuția Consiliului Județean Maramureș și Consiliul Local Borșa

a). Cheltuieli efectuate

– cheltuieli generate cu întocmirea Planului Urbanistic Zonal 12.800 EURO

– cheltuieli generate cu întocmirea Studiului de Prefezabilitate 8.000 EURO – cheltuieli generate cu întocmirea Studiului de Fezabilitate 20.000 EURO

Total cheltuieli 40.800 EURO

b) Sume care au fost prevăzute în bugetele Consiliului Județean Maramureș și Consiliul Local Borșa pentru anii 2002 și 2003 destinate întocmirii documentației de licitație și a proiectului tehnic

Total valoare 159.200 EURO

Total cheltuieli neeligibile (a+b) 200.000 EURO

c) Cofinanțare (cheltuieli pentru implementarea proiectului) 1.176.900 EURO

Total cheltuieli eligibile 1.176.900 EURO

Total contribuție Consiliului Județean Maramureș și Consiliul Local Borșa

(a + b + c) 1.376.900 EURO

4.5. EFICIENȚA INVESTIȚIEI

Tabel 4.14

Analiza financiară

Mii EURO

VNA 8% 30ani 5.227,19 EURO

RIR 30 ani 20 %

Din analiza datelor prezentate în tabel se observă că acest proiect este un proiect generator de venituri, care acoperă cheltuielile operaționale aferente exploatării. Principalele surse de venit (explicitate pe larg în paragraful 4.2) sunt venituri obținute din concesionarea terenurilor, din taxe, impozite și servicii. Acestea au fost calculate în funcție de rata de ocupare aspațiului care este socotită la cinci ani de la intrarea în faza operațională cu următorii coeficienți :

0,3 în primul an

0,5 în anul al doilea

0,7 în anul al treilea

0,9 în anul al patrulea

1,0 în al cincilea an.

Costurile aferente proiectului pot fi împărțite în costuri de capital (care include cheltuieli pentru investiția de bază, cheltuieli de proiectareși asistență tehnică și alte cheltuieli) și costuri operaționale care la rândul lor pot fi împărțite în două categori și anume: costuri operaționale anuale (includ cheltuieli de funcționare aunității de administrar a zonei și cheltuieli de salubrizare a zonei pe întreaga perioadă a anului) și costuri de întreținere care se fac odată la cinci ani (includ reparații de înlocuiri instalații pentru utilități, reparații carosabil, parcări, căi de acces).

Diferența dintre veniturile generate și totalul costurilor aferente proiectului reprezintă fluxul de numerar, care după cum se poate observa este pozitiv începând cu primul an de perioadă operațională, adică anul 2006. Pe baza veniturilor estimate a se realiza și a fluxului de numerar s-a calculat perioada de recuperare a investiției. Aceasta se realizează în a doua jumătate a celui de al patrulea an din perioada operațională (2010).

Valoarea actualizată netă (VAN) s-a calculat pe baza valorilor actualizate ale fluxurilor de numerar estimate a fi obținute de-a lungul duratei de viața proiectului și costul investiției. Semnificația VAN este cea a unui surplus de câștig generat de obiectivul în care s-a investit, surplus care rezultă după recuperarea capitalului investit și remunerarea acestuia prin intermediul unei rate de rentabilitate solicitate. Pentru calculul VNA s-a luat în considerare o perioadă de 30 ani și o rată de actualizare de 8%,valoarea acesteia fiind de 5.227,49 mii Euro.

Alt criteriu folosit în vederea stabilirii eficienței proiectului este rata internă de rentabilitate (RIR). RIR a unui proiect reprezintă rata internă de rentabilitate estimată a fi degajată de respectivul proiect (sau rata de actualizare care determină egalitate între valoarea actualizată a fluxurilor de numerar estimate și valoarea costurilor implicate de proiect).Valoarea RIR aferentă acestui proict este de 20 %.

Atât valoare RIR cât și cea a VNA confirmă viabilitatea acestui proiect

CAPITOLUL 5

CONCLUZII

Dezvoltarea zonei turistice Borșa intenționează optimizarea utilizării resurselor naturale și a resurselor de muncă prin dezvoltarea unor structuri funcțional-spațiale care să permită realizarea unui echilibru permanent între modul de valorificare a potențialului natural și economic și protejarea acestuia în concordanță cu conceptul dezvoltării durabile. Perioada de tranziție pe care o parcurgem – marcată de profunde transformări în plan economic și social – justifică valorificarea potențialului turistic al unei zone cu excepționale calități – ca o alternativă pentru relansare economică și stoparea tendinței de depopulare. Zona Borșa dispune de un potențial turistic remarcabil, respectiv un cadru natural excepțional (relief, floră, faună, fenomene carstice, izvoare minerale, condiții climatice) și factori cultural-istorici de o deosebită valoare (monumente istorice și de arhitectură, meșteșuguri tradiționale, port popular, obiceiuri laice și religioase) ce sunt încă într-o foarte mică măsură valorificați. Astfel, dezvoltarea zonei turistice Borșa își justifică pe deplin oportunitatea, într-o perioadă marcată de profunde transformări în plan economic și social; mai mult, în contextul unei politici de protejare a resurselor naturale, reconversia economiei locale, bazate în principal pe industria extractivă a minereurilor neferoase și exploatarea lemnului, într-o economie de tip „green”, bazată pe turism, nu poate fi decât benefică într-un areal în care există potențial pentru practicarea tuturor celor 16 categorii de turism recunoscute și practicate pe plan național și mondial.

Consumându-se ca o activitate de destindere, în afara ocupațiilor obișnuite și obligatorii, turismul intervine din ce în ce mai mult în modificarea cadrului natural și artificial și pretinde echiparea specială a teritoriului, dezvoltarea unor spații și funcțiuni specifice.

Județul Maramureș a trecut în ultima perioadă prin restructurări economice, marile unități de stat, fie s-au divizat și încă nu și-au găsit parcursul normal de evoluție, fie au intrat în declin, consecința fiind disponibilizarea masivă a personalului, disponibilizările se datorează restructurării din industria mineritului și activități conexe. Această situație este relevantă pentru această locație unde fenomenul restructurării a fost și este acut resimțit de locuitori.

Orașul Borșa traversează în momentul de față o perioadă de restructurare a mineritului cu perspectiva închiderii acestei activități în zonă, ceea ce va însemna disponibilizarea a peste 2.500 de persoane, în contextul în care disponibilizări masive au mai avut loc și în 1998 (circa 1200 persoane).

Rata șomajului în județul Maramureș în anul 2001 a înregistrat o valoare de 8,4% iar în zona Borșa de aproximativ 12%.

În prezent din aceste foste ”locuri de muncă” au rămas relativ puține, rata șomajului fiind relativ mare, motiv pentru care mulți localnici au căutat locuri de muncă în străinătate. Întorși în țară,banii economisiți sunt cheltuiți neproductiv fiind consumați în mici investiții de interes familial. Realizarea acestui proiect oferă condții de a atrage aceste fonduri în direcția dezvoltării zonei turistice Borșa prin oferirea unei alternative de servicii pentru ocuparea forței de muncă.

Zona Borșa deși a beneficiat de premisele desfășurării de activități de odihnă și sporturi de iarnă a înregistrat în decursul anilor o circulație turistică inferioară resurselor sale naturale, cauza principală fiind nivelul scăzut calitativ al infrastructurii de acces și al infrastructurii turistice. Cazarea este rezolvată la un nivel modest din punct de vedere al calității și cantității. Cu excepția orașului Borșa celelalte localități sunt lipsite de hoteluri sau alte spații de cazare,cabanele turistice au fost distruse și nu există refugii montane. O echipă de salvamont funcționează pe lângă spitalul din Borșa.. Baza sportivă este modestă, doar pârtiile de schi din Borșa dispunând de un telescaun și un cablu. De asemenea, traseele montane beneficiază doar parțial și nesatisfăcător de marcaje. Oferta turistică a zonei este complet lipsită de dotări auxiliare legate de cultură, destindere, agrement.

Înlăturarea acestor deficiențe, precum și prevederea de măsuri cu caracter general sau specifice turismului care să asigure modernizarea și dezvoltarea acestuia vor conduce în mod cert la amplificarea cererii turistice.

În aceste condiții, prin realizarea obiectivelor de utilitate publică descrise în paragraful 1.2 (drumuri și parcări publice, rețele și echipamente tehnico-edilitare, echipări administrative, amenajarea și dotarea pârtiilor de schi și a platoului de agrement, amenajări pentru protecția mediului, etc.) și prin structurile de primire proiectate, implementarea acestora are capacitatea de a declanșa funcționarea unui întreg lanț de servicii, facilități și beneficii, atât în teritoriul imediat, cât și în spațiul mai larg al Maramureșului istoric.

Calculată la o capacitate de perspectivă de circa 636 beneficiari pe zi de maxim interes (rezidenți și vizitatori), refacerea zonei turistice Borșa va asigura în mod direct următoarele tipuri de servicii:

spații și terenuri echipate și dotate conform normelor și exigențelor actuale pentru agrement, turism montan și sporturi specifice de vară-iarnă;

accese, parcaje publice, alei și promenade pietonale modernizate sau peisagere – naturale;

accesul vizitatorilor la utilități și servicii publice de tip urban (curent electric și iluminat public, apă curentă, canalizare, salubrizare și deszăpezire, protecție, salvare, pază, informare, etc.);

posibilitatea achiziționării de terenuri de stat (prin concesionare) integral echipate edilitar și viabilizate, pentru realizarea de :

dotări de utilitate publică (spații de cazare și campare, alimentație publică, comerț);

terenuri de sport cu dotări conexe;

case de vacanță și funcțiuni complementare;

posibilitatea racordării la utilitățile publice complete a obiectivelor de investiții care există sau se vor realiza;

De asemenea, ca efect al dezvoltării zonei, vor fi oferite:

150 locuri de muncă pe perioada execuției;

72 locuri de muncă în serviciile asigurate de autoritățile publice ale zonei în perioada operațională;

venituri financiare autorităților publice locale și județene;

acumulare de venituri din administrarea zonei ceea ce va permite dezvoltarea în continuare a capacității și gradului de dotare a acesteia;

beneficii financiare și sociale în întreaga zonă a Maramureșului istoric datorită creșterii fluxului turistic intern și internațional, respectiv a cererii de servicii specifice turismului, în contextul unui turism integrat (cultural și de agrement).

Proiectul de dezvoltare a zonei turistice Borșa propune dotări moderne care să permită includerea obiectivului în circuitul turistic național și chiar european și să atragă turiști din zona care acoperă cel puțin Transilvania, Ucraina limitrofă și Ungaria de est. Există riscul ca în situația nerealizării proiectului interesul investițional în turismul montan să se mute, într-un orizont de timp nu prea mare spre Ucraina cea ce duce la concluzia că eventuala nerealizare a acestui proiect să creeze încetinirea dezvoltării zonei și implicit a regiunii.

În acest context proiectul poate constitui o poartă prin care România să-și crească veniturile pe de o parte, și să relanseze apetitul turiștilor străini pentru zone care și numai numai natural sunt deosebite.

Clima ZONEI BORȘA este una de tip temperat-continentală, nuanțată însă de complexitatea și fragmentarea reliefului.

Temperaturile medii anuale variază între – 1,50C la altitudini de peste 2200 m și 7,60C la Vișeu de Sus.

Precipitațiile sunt foarte bogate, între 1000 și 1400 mm anual (pe alocuri, în Prislop, Toroioaga și Farcău chiar peste 1400 mm). În zonele înalte precipitațiile sub formă de zăpadă cad din abundență; numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă, în munți, este de 120 – 200 de zile. Grosimea medie anuală a stratului de zăpadă depășește 900 mm.

Iernile lungi, geroase, cu zăpezi abundente și verile moderate, răcoroase, sunt argumente care plasează clima ZONEI BORȘA printre factorii de atracție turistică, favorizând practicarea sporturilor de iarnă, dar și o gamă variată de activități în sezonul cald.

Factorii naturali ca surse potențiale, au un rol determinant în dezvoltarea turismului. Cadrul natural excepțional (relief, floră, faună, fenomene carstice, izvoare minerale, condiții climatice) se înscrie cu cel mai ridicat și mai important potențial turistic, în prezent acesta fiind valorificat doar într-o mică măsură.

De asemenea, factorii culturali au o deosebită importanță în cadrul potențialului turistic al acestei zone, în acest sens depresiunea Maramureș – întinsă pe parcursul a 150 km spre vest de la Borșa spre Sighetu Marmației, Baia Mare și Negrești Oaș (în Țara Oașului) cuprinde o remarcabilă varietate de elemente etnografice și folclorice deosebit de importante specifice văilor Mara, Vișeu și Iza, cum ar fi:

Muzeul Etnografic al Maramureșului din Sighetu Marmației

Cimitirul Vesel din Săpânța

bisericile de lemn, unele incluse în patrimoniul UNESCO

gospodăriile tradiționale

meșteșugurile tradiționale

obiceiurile, tradițiile

Prin anvergura deschiderilor sale, proiectul se situează pe curba ascendentă a ciclului economic național, atingând obiectivele strategice de dezvoltare economico-socială a României în perspectiva aderării la Uniunea Europeană. În acest sens, unii factori de influență de nivel național pot interfera cu ciclul de viață al prezentului proiect, temporizând sau accelerând ritmul de derulare spre atingerea obiectivelor propuse prin tratarea produsului turistic (așa cum intenționează proiectul) ca activitate de export indirect și dublarea în consecință a veniturilor realizate din turismul internațional se va atinge dezideratul obiectivului specific a strategiei de dezvoltare durabilă a turismului, prin creșterea competitivității produsului turistic. Acest deziderat este condiționat de:

performanța economiei naționale, catalizată în mare parte de politica guvernamentală în perioada de tranziție a economiei României către economia de piață;

politica investițională, fiscală, vamală etc. promovată de stat ;

permisivitatea legislativă și facilități investiționale.

Evaluarea potențialului turistic și a industriei turistice sugerează că turismul poate deveni o puternică industrie de export pentru România, competitivă pe plan internațional prin finalizarea rapidă a privatizării, aplicarea unui program intensiv de investiții și ridicarea nivelului de pregătire și perfecționare a forței de muncă specializate.

În acest context, proiectul poate constitui o poartă prin care România să-și crească veniturile, pe de o parte, și să relanseze apetitul turiștilor străini pentru zone care și numai natural sunt deosebite.

Zona Borșa deși a beneficiat de premisele desfășurării de activități de odihnă și sporturi de iarnă a înregistrat în decursul anilor o circulație turistică inferioară resurselor sale naturale, cauza principală fiind nivelul scăzut calitativ al infrastructurii de acces și al infrastructurii turistice.

BIBLIOGRAFIE

BĂILEȘTEANU, Gh., – „Diagnostic, risc și eficiență în afaceri”,

Ed. Mirton, Timișoara, 1998;

COZMUȚA, A., – „Pagini maramureșene” 1980;

FALNIȚĂ, E., – „Amenajări turistice și managementul calității

mediului”,

Ed. Mirton, Timițoara, 2000;

FOLTEAN, F., LĂDAR, L., – „Marketing”,

DOBRE, C., IONESCU, Gh., Ed. Brumar, Timișoara, 2001

NEGRUȚ, C.,

PUTZ, E., PÂRJOL, F., – „Economia turismului”,

Ed. Mirton, Timișoara, 1994;

Studiu de fezabilitate – Dezvoltarea zonei turistice Borșa,

ARIS Baia Mare, 2002;