Perspective DE Valorificare A Potențialului Turistic Antropic DIN Sectorului 5 AL Municipiului București

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. – POZIȚIA GEOGRAFICĂ A SECTORULUI 5 ÎN CADRUL ARIEI URBANE BUCUREȘTI

CAPITOLUL II. – POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC DIN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

2.0 Repere istorice ale Bucureștiului cu influențe în generarea de resurese turistice antropice

2.1 Resurse culturale materiale

2.1.1 Clădiri istorice

2.1.2 Biserici și lăcașuri de cult

2.1.3 Muzee

2.1.4 Parcuri și grădini

2.2 Resurse culturale imateriale

2.2.1 Festivaluri, târguri și expoziții

CAPITOLUL III. – VALORIFICAREA TURISTICă A PATRIMONIULUI DIN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

3.0. Structuri de primire din sectorul 5 al Municipiului București

3.1 Circulația turisticădin sectorul 5 al Municipiului București

CAPITOLUL IV. – PROMOVAREA OBIECTIVELOR TURISTICE DIN SECTORUL 5 ȘI STRATEGII DE DEZVOLTARE TURISTICĂ ȘI EDILITARĂ PENTRU SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

CAPITOLUL V. – ANALIZA SWOT – PRIVIND POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC ȘI VALORIFICAREA LUI ÎN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ÎN COMPARAȚIE CU CELELALTE SECTOARE ALE CAPITALEI

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Lucrarea de față, intitulată Perspective de valorificare a potențialului turistic antropic dinsectorul 5 al Municipiului București, își propune să scoată în evidență importanța potențialului turistic antropic din sectorul 5 al Municipiului București, scoțând în evidență perspectivele de valorificare ale acestuia. Se dorește o aprofundare a cunoașterii acestei problematici intens mediatizate și pentru alte zone ale țării.

În ceea ce privește capitala țării noastre, București, potențialul turistic de care dispune, cum ar fi bogăția monumentelor istorice, de artă și arhitectură, potențialul etnofolcloric reprezintă argumentele cele mai solide în dezvoltarea unui turism responsabil, axat pe valorificare.

Pentru realizarea studiului propus am avut în vedere numeroase metode de cercetare, pornind de la alegerea temei de cercetare și motivația alegerii acesteia și până la analiza detaliată a subiectului.

Metodele alese au fost la îndemână, au fost un studiu intens asupra problematicii din materialele puse la dispoziție de diferite instituții de referință, consultarea numeroaselor lucrări de specialitate care vizează tema de interes, dar și lucrări conexe, ce vin în completarea noțiunilor acesteia.

Astfel, prima etapă a fost cea de documentare, unde metoda utilizată a fost cea de strângere a materialelor, apoi cea de extragere a informațiilor folositoare. Pe parcursul lucrării am folosit atât metoda grafică, cât și cea de interpretare a unor informații. Metodele și tehnicile sunt cele generale, axateîn special pe partea teoretică.

Am avut în vedere studiul bibliografiei secundare, care pune accent pe problemele privind teoretizarea și tipizarea formelor de turism, din care accentul este pus pe obiectivele de natură antropică și la modul de promovare din punct de vedere turistic al lor.

Izvorât din nevoia de etalare a „bunelor maniere”, a claselor sociale elevate, turismul – ca mijloc de utilizare în mod plăcut și în condiții de confort a timpului liber – a cunoscut o dezvoltare explozivă și cu o continuitate remarcabilă mai ales pe măsură ce caracterul său de masă s-a conturat tot mai pregnant. Totodată, deseori se subliniază faptul că turismul a contribuit procesul de lărgire și integrare și integrare a unor spații și țări din cadrul UE, fiind, în același timp și un catalizator pentru modernizarea, dezvoltarea economică și prosperitatea statelor lumii a treia.

Turismul este o activitate pe care o practică în primul rând cei care si-au asigurat cel puțin, mijloacele minime de existență. Acesta presupune realizarea unui anumit nivel de trai dincolo de satisfacerea căruia individul poate economisi banii necesari celorlalte nevoi firești (dar nu și indispensabile): odihna, refacerea, recreerea, culturalizarea.

Organizația Mondială a Turismului (O.M.T.) cu prilejul Conferinței de la Ottawa din iulie 1991, definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore, dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizitată” (OMT, 2002).

Din punct de vedere etimologic, cuvântul „tur” derivă din limba latina (turnare), dar și din limba greacă (tornos) având sensul de cerc. Semnificația era aceea de miscare în jurul unui punct central sau o axă (Theobald, 2001). Cu timpul, s-au încercat multe alte definiții ale fenomenului touristic, astfel că în anul 1910, austriacul J. von Schullenvu Schrattenhnfen descria turismul ca fiind: „un fenomen care desemnează toate legăturile, în special economice și care intră în acțiune pentru rezidenții temporari și străini dispersați înnăuntrul unei commune, unei provincii sau unui stat”. Profesorul belgian, Edmund Picard, 2002, definește turismul ca pe ”… ansamblul organelor și funcțiilor lor, nu numai din punctual de vedere al valorilor pe care călătorul le ia cu el și al celor în care în țările în care sosește cu portofelul doldora, profită direct (în primul rând hotelierii) și indirect pe cheltuielile pe care le face spre a-și satisfice nevoile de placer…, etc.„ Și dacă tot s-au încercat diferite definiții ale turismului, au existat și definiții date termenului de turist, astfel că la recomandarea Comitetului de Staticieni Experți ai Ligii Națiunilor, turistul reprezintă: ”persoana care se deplasează pe o perioada de cel puțin 24 de ore în afara granițelor localității sale de reședință„.

Noțiunile de turist și turism sunt strâns intercondiționate, turistul reprezentând elemental motrice al întregului al întregului fenomen touristic, iar turismul este, în ultimă instant, rezultatul activității de acest gen. Prin adăugarea sufixului –ism s-a definit o acțiune sau un process, sugerând astfel „mișcarea în jurul cercului”, adică o călătorie de jur-împrejur efectuată de către o persoană, desemnată ca turist, având ca punct de plecare și sosire același loc (Dinu, 2005).

Potențialul turistic antropic înglobează o gamă variată de obiective generate de talentul și inspirația geniului uman, manifestate permanent de-a lungul timpului, din preistorie și până astăzi. Principalele însușiri atractive ale unor astfel de obiective sunt înmagazinate într-o serie de trăsături definitorii cum ar fi: vechimea, unicitatea, ineditul, dimensiunea sau funcțiile îndeplinite.

Analiza SWOT este urmată de prezenarea impactul activităților turistice în dezvoltarea durabilă a turismului și de concluzii care se impun în urma realizării studiului.

Mulțumiri:

Lucrarea intitulată,„Perspective de valorificare a potențialului turistic antropic din sectorul 5 al Municipiului București”, a fost elaborată sub conducerea științifică și îndrumarea competentă a doamnei Asist. Univ. Dr. Dincă Ana-Irina, căreia îi aduc pe această cale mulțumirile mele pentru sprijin și încurajări, precum și pentru faptul că a acceptat să-mi împărtășească din tainele științei și cunoașterii cercetării științifice.

CAPITOLUL I. POZIȚIA GEOGRAFICĂ A SECTORULUI 5 ÎN CADRUL ARIEI URBANE BUCUREȘTI

Orașul București, având drept centru vital Curtea Domnească, a apărut și s-a dezvoltat în zona cea mai împădurită din Câmpia Română. În Codrii Vlăsiei, teritoriul de pe malul apelor, în special râurile Dâmbovița și Colentina, ca și dealurile din jur, a fost prielnic omului, așa cum mărturisesc vestigiile arheologice, din vechime formându-se aici o mulțime de sate.

De-a lungul veacurilor orașul a crescut ca întindere. București – așezare în plină expansiune, s-a organizat inițial spontan, având ca nuclee de bază parohiile, numite în secolul al XVI-lea enorii, iar în a doua jumătate a secolului al XVII-lea sub influență turcă mahalale(Mucenic, 2004).

Aproape la mijlocul distanței dintre culmile Carpaților Meridionali și apele bătrânului Danubius, în plină câmpie, încadrată de o salbă de lacuri, se află de peste 5 veacuri (500 de ani), vechea cetate de scaun, București (Ghiga, 2011).

Capitala României, București din punct de vedere geografic este așezată în sud-estul României,avand coordonatele geografice între 26° 04’ 50" longitudine estică și 44° 24’ 30" latitudine nordică, între orașul Ploiești la nord și orașul Giurgiu la sud. Orașul se află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română.Suprafața regiunii București este de 1821 km², reprezentând 0,76% din suprafața totală a României, fiind regiunea cu cea mai mică întindere.

Figura 1. Poziția geografică în cadrul țării

Regiunea Bucuresti este delimitată de județele Prahova (N), Ialomița (E-NE), Călărași (E-SE), Giurgiu (S-SV) și Dâmbovița (V-NV). Acesta este împărțit la rândul său în șase sectoare, care la rândul lor conțin un anumit număr de cartiere, neavând funcții administrative. Astfel sectorul 5 al Municipiului București are în componență 5 cartiere, acestea fiind: Ghencea, Cotroceni, Giurgiului, Ferentari și Rahova.

Situat în partea de sud-vest a Bucureștiului, cu prelungiri în zona județului Ilfov, care conduc spre orașele Giurgiu si Alexandria, sectorul 5 se invecinează la Est cu sectorul 4, la Nord cu sectoarele 1 și 3, și la Vest cu sectorul 6. Pornind ca și celelalte sectoare exact din centrul capitalei, respectiv Piața Unirii, sectorul 5 conturează și el o parte din desenul unei flori cu șase petale care se deschid spre toate punctele cardinale.Acesta se desfășoară pe o suprafață de 29 km², iar relieful plat de câmpie este străbătut în zona nordică de o porțiune a râului Dâmbovița, care avea pe malul ei drept Dealul Mihai Vodă ( cunoscut sub numele de Dealul Spirei sau Dealul Arsenalului) unde își avea sălașul zona istorică a capitalei dominată de străvechea Mănastire Mihai Vodă, monument emblematic al Bucureștiului. Tot în partea nordică a Sectorului 5 (Figura 1) se află Dealul Cotrocenilor, odinioară acoperit de întinsele păduri ale Vlăsiei, de livezi și de culturi de vită de vie care se prelungeau pană spre Dealul Patriarhiei Radu Vodă, Dealul Vacăreștilor și actuala Șosea a Viilor, alcătuind renumita "Podgorie a Bucureștiului" ( http://www.bucuresti.ro/, accesat decembrie 2014).

Figura 2. Localizarea sectorului 5 în cadrul Municipiului București (Sursa datelor: www.geospatial.org, www.google.ro/maps)

Începând de la intersecția B-dul. Regina Elisabeta cu Calea Victoriei limitele sectorului 5 sunt următoarele:

Limita de est a sectorului urmează traseul: Calea Victoriei până la P-ța Națiunile Unite (ambele exclusiv), Str. Apolodor până la strada Sfinții Apostoli, pe strada Sfinții Apostoli până la strada Antim, strada Antim (toate inclusiv) până la strada George Georgescu (fostă Calea Rahovei), strada George Georgescu (fostă Calea Rahovei), traversează Bulevardul Libertății, Calea Rahovei până la intersecția cu strada Gazelei, pe strada Gazelei, pe strada Mitropolitul Filaret (toate exclusiv) până la strada Fabrica de Chibrituri, pe strada Fabrica de Chibrituri (inclusiv), pe limita dintre fostele incinte ale I.T.A. București și I.T.A. Ilfov (lângă Autogara Filaret), strada Sergent Major Ancuța Ilie, pe strada Cuțitul de Argint până la strada Mitropolitul Veniamin Costache, pe strada Mitropolitul Veniamin Costache până la strada Mitropolitul Iosif, pe strada Mitropolitul Iosif, Calea Șerban Voda, șoseaua Giurgiului (toate exclusiv), până la linia de cale ferată București-Giurgiu.

Limita sud-estică este formată de o linie convențională spre vest de la intersecția căii ferate București-Giurgiu cu Șoseaua Giurgiului până la strada Orșova, pe strada Orșova (inclusiv) până la șoseaua București-Măgurele. Limita continuă cu o linie convențională de la intersecția șoselei București-Măgurele cu strada Orșova, spre nord-vest până la drumul ce face legătura cu Gara Vîrteju; se continuă pe acest drum cu direcția nord-est până la strada Botorca, pe strada Botorca (inclusiv) până la strada Simfoniei; de la strada SiGazelei, pe strada Mitropolitul Filaret (toate exclusiv) până la strada Fabrica de Chibrituri, pe strada Fabrica de Chibrituri (inclusiv), pe limita dintre fostele incinte ale I.T.A. București și I.T.A. Ilfov (lângă Autogara Filaret), strada Sergent Major Ancuța Ilie, pe strada Cuțitul de Argint până la strada Mitropolitul Veniamin Costache, pe strada Mitropolitul Veniamin Costache până la strada Mitropolitul Iosif, pe strada Mitropolitul Iosif, Calea Șerban Voda, șoseaua Giurgiului (toate exclusiv), până la linia de cale ferată București-Giurgiu.

Limita sud-estică este formată de o linie convențională spre vest de la intersecția căii ferate București-Giurgiu cu Șoseaua Giurgiului până la strada Orșova, pe strada Orșova (inclusiv) până la șoseaua București-Măgurele. Limita continuă cu o linie convențională de la intersecția șoselei București-Măgurele cu strada Orșova, spre nord-vest până la drumul ce face legătura cu Gara Vîrteju; se continuă pe acest drum cu direcția nord-est până la strada Botorca, pe strada Botorca (inclusiv) până la strada Simfoniei; de la strada Simfoniei spre sud-vest pe drumul ce face legătura cu strada Piatra Șoimului, pe strada Drăganul (exclusiv) intersectând șoseaua Alexandriei în dreptul kilometrului 8, apoi stația de pompare a Întreprinderii Canal-Apă București, urmează strada Ghidiceni spre sud-vest, circa 800 m, de unde continuă cu o linie convențională până la Ghencea la intersecția cu intrarea Floarea Galbenă, cuprinzând și Stațiunea experimentală de plante medicinale București (Ghiga, 2011).

Spre nord limita sectorului urmează traseul: Ghencea de la intrarea Floarea Galbenă până la Str. Brașov, pe Bd-ul. Ghencea până la intersecția cu Calea 13 Septembrie, de unde se înscrie pe Drumul Sării, B-dul.Geniului, șoseaua Cotroceni până la râul Dâmbovița (toate exclusiv), de unde urmează firul râului Dâmbovița până la podul Elefterie, în continuare pe B-dul.Regina Elisabeta (inclusiv) până la intersecția cu Calea Victoriei.

Figura 3.Trama stradală a sectorului 5 – București (prelucrare ArcMap 9.2)

CAPITOLUL II – POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC DIN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

2.0 Repere istorice ale Bucureștiului cu influente în generarea de resurese turistice antropice

Istoria orașului București este destul de puțin cunoscută de locuitorii capitalei, dar din aceste date istorice, cele mai puține informații le au despre dezvoltarea sa urbanistică și arhitecturală. Una din principalele cauze este ignorarea valorii arhitecturale a clădirilor sau a elementelor specific urbanistice, neexistând o pregătire culturală în acest sens (Mucenic, 2004).

Pentru înțelegerea valorificării unui teritoriu și chiar numai pentru informarea asupra condițiilor și resurselor acestuia nu este destul. Și acestea deoarece populația unei regiuni și munca desfășurată de ea fac parte integrantă și activă din complexul geografic respectiv, constituind numai luate împreună un sistem teritorial, practic nedisociabil.

În absența mărturiilor cartografice și nesiguranța de identificare pe care o dau descrierile călătorilor de epocă, se pot cu greu stabili etapele de amplificare a teritoriului Bucureștiului.

În secolul al XVII-lea, orașul continua să își amplifice teritoriul. Ca urmare, se modifică și rețeaua stradală care-l străbate, apărând noi ulițe, cele vechi prelungindu-se, fie creând alte legături. Documentele mărturisesc însă că, pe lângă ulițe și ulicioare, s-au format și marile artere – căile/podurile – menite a lega orașul cu drumurile comerciale (Mucenic, 2004).

Figura 4. Evoluția capitalei României- București (prelucrare ArcMap 9.2)

Indiferent de amploare, ca orice așezare și Bucureștii au avut de la începuturi o zonă cu rol de nucleu central – spațiu care îi concentrează interesele și îl reprezintă.De-a lungul timpului, două zone diferite au îndeplinit în oraș această funcțiune. Prima zonă a fost aceea care s-a construit în jurul Curții Domnești, crescând rapid de la perimetrul initial redus la teritoriul limitat astăzi de străzile: Splaiul Independenței, Calea Victoriei, Bulevardul Carol I, strada Hristo Botev, Calea Moșilor, particularizându-se prin funcțiune și rezolvarea arhitectural-urbanistică. Situația se va păstra nemodificată până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când vechea Curte Domnească, în urma calamității naturale și umane ce o lovesc – incendiile din 1718 și 1719, cutremurul din 1738, războiul ruso-turc din 1769 – este abandonată, domnitorii căutându-și și alte reședințe.

Ulterior, în secolul al XIX-lea accentul orașului se mută spre nord și nord-vest, o dată cu așezarea noii Curți Princiare în casele ridicate de boierul Dinicu Golescu pe Podul Mogoșoaia (Mucenic, 2004).

La începutul secolului al –XX-lea, acțiunea sistematică de modernizare a capitalei schimba pe încetul peisajul din trecut. Erau deschise acum străzi ori chiar bulevarde, erau lărgite și rectificate unele trasee vechi, crescuseră ca număr de etaje multe locuințe individuale ori colective, de speculă, se înmulțiseră străzile canalizate, pavate și luminate (Mihăilescu, 2003). Peste toată această împletitură de trecut, prezent și perspectivă, politica edilitară de „occidentalizare” provoca evidente schimbări în structura și înfățișarea orașului.

Istoria sectorului 5 al Municipiului București este legată de vatra străveche a Bucureștiului, ale cărei vestigii arheologice atestă așezări omenești încă din perioada paleoliticului. Mărturii ale unei civilizații preistorice descoperite în Dealul Mihai Vodă sau urmele culturii geto-dacilor de pe malurile Dâmboviței, bisericile și așezămintele domnești renăscute de atâtea ori din ruine, drumurile comerciale și evoluția târgului medieval până a creare urbei moderne, toate acestea vorbesc de identitatea sectorului 5, care alături de perimetrul sectoarelor 3 și 4, formează zona cea mai veche a Bucureștiului.

Această zonă este încărcată de istorie, supusă multor încercări și urgii a fost marcată de pierderea sau dislocarea unor monumente de referință pentru memoria orașului, ceea ce ar trebui refăcute.

Astfel, în figura de mai jos avem reprezentată schița orașului București.

Figura 5. Schița orașului București (Sursa: Ghiga, 2011)

Pe scurt, alături de tendința de modernizare urmată, nu întotdeauna însă consecvent, nici cu suficientă convingere și energie de edilii capitalei după obținerea independenței, rezistența vechilor deprinderi specifice concepției de viață urbană tinde să evolueze în sens pozitiv.

2.1 Resurse culturale materiale

2.1.1 Clădiri istorice

Ordonanța de Guvern nr.68/26 august 1994, întărită prin legea nr. 41/1995 stabilește principalele tipuri de obiective cultural-istorice: monumente și situri arheologice, monumente și ansambluri de arhitectură, rezervații de arhitectură și urbanism, clădiri, monumente și ansambluri memorial, monumente tehnice, locuri istorice, monumente de artă plastic și comemorativă, parcuri și grădini (Gherman, 2010).

Potențialul turistic antropic din arealul studiat are și particularități aparte prin specificul spațiului bucureștean, acela al existenței unei istorii și civilizații milenare, interferențelor culturale și etnice deosebite față de restul țării. Cunoscut fiind faptul că într-o zonă geografică coexistă potențialul turistic natural cu fondul turistic antropic, putem spune că în arealul studiat varietatea și densitatea obiectivelor de proveniență antropică depășește pe cea a elementelor de potențial natural.Din grupa obiectivelor turistice antropice fac parte: vestigiile istorice, edificiile religioase, obiectivele culturale, monumentele, resursele atractive etnografice (arhitectura populară, obiceiurile, tradițiile, ocupațiile, hramurile și pelerinajele religioase, folclorul, gastronomia).

Spațiul geografic, în concepția lui Vintilă Mihăilescu, este rezultanta în teritoriu a conlucrărilor factorilor naturali, cu cei sociali, iar orașul este privit, pe plan geografic, ca un sistem geografic complex, nedisociat (vatra și zona sa înconjurătoare în relații reciproce). (Dragomirescu, Niculescu, 2003).

Cum astăzi procesul cunoașterii este axat pe teoria sistemelor, geografii nu mai rup vatra orașului, cu populația și funcțiile sale, de regiunea urbană (deci de zona ei înconjurătoare) (V. Mihăilescu, 2003).

Analizând spațiul geografic al sectorului 5 se poate constata că acesta păstrează unvaloros tezaur turistic istoric, dar și un impresionant patrimoniu etno-folcloric de o valoare inestimabilă generat de interferența culturilor existente în acest spațiu al bucureștilor.

Patrimoniul turistic de proveniență antropică din spațiul geografic studiat se compune

din următoarele grupe majore de obiective:

 edificii istorice;

 edificii religioase;

 edificii culturale;

 edificii economice cu atribute turistice;

 patrimoniul turistic etnografic;

 activități și manifestări umane cu funcții atractive.

Construcțiile au un aspect standard, majoritatea clădirilor fiind identice, însă se observă și subtile influențe moderniste occidentale tipice anilor '60. Clădirile sunt distanțate între ele (de la 47 până la 180 metri) permițând astfel existența unor generoase spații verzi. În plus, pentru prima dată în sudul capitalei, construcțiile sunt dispuse în așa manieră încât să se reliefeze unele pe celelalte, piesa centrală a ansamblului fiind o clădire de apartamente, accent înalt, cu parter, 15 etaje și terasă, de 46 metri înălțime (cea de-a treia clădire rezidențială ca înălțime din București timp de 12 ani de la construcție, după Blocul "Gioconda" și turnul din Piața Sala Palatului).

De asemenea, se poate remarca o asemănare în ceea ce privește modul de construcție și de dispunere a elementelor fațadelor între clădirile din zona Giurgiului și alte construcții din Drumul Taberei (strada Sibiu, strada Pravăț, aleea Dumbravița), Calea Griviței, Bvd. Constantin Brâncoveanu, Calea Giulești, Bd. Dimitrie Cantemir, Șoseaua Olteniței, Piața Gării de Nord, Bd. Dinicu Golescu.

Arhitecții care au contribuit la realizarea ansamblului rezidențial Giurgiului sunt: Mircea Bercovici, Constantin Gherghiceanu și Cleopatra Alifanti.

Situată în partea centrală a Bucurestiului (în sectorul 5), Casa Poporului (Palatul Parlamentului) este pe locul care astăzi se cheamă Dealul Arsenalului, încadrat de strada Izvor la vest si nord-vest, Bulevardul Natiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertații la est și Calea 13 Septembrie la sud.

Dealul pe care se află astăzi Palatul Parlamentului este în general o creație a naturii, având o înaltime inițială de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertății este înălțată în mod artificial.

Construirea Palatului Parlamentului a început în anul 1983, ceremonia asezării pietrei fundamentale având loc la 25 iunie 1984.

Figura 6. Palatul Parlamentului, Municipiul București

Cladirea are o suprafață desfasurată de 330.000 m pătrați, înscriindu-se în "Cartea Recordurilor" la capitolul "Cladiri Administrative", pe locul 2 în lume dupa clădirea Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai săi, pe locul 3 în lume, dupa clădirea de asamblare a rachetelor spațiale de la Cape Canaveral din Florida si după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.

Cladirea posedă pe verticală trei registre, care corespund totodată și unor zone funcționale distincte.

Cladirea are aproximativ 1000 încaperi, dintre care 440 birouri, peste 30 sali și saloane, restaurante, restul fiind camere de deservire.

Numele sălilor și saloanelor din Palatul Parlamentului au fost alese dupa 1989, ele evocând evenimente importante din istoria poporului român sau personalități cunoscute pe plan mondial.

Repere notabile la nivel de sector 5 întâlnim:

• Palatul Cotroceni

• Grădina Botanică din București

• Parcul Cișmigiu

• Universitatea de Medicină

• Opera Națională București

• Biserica Sfântul Elefterie Vechi

• Academia Română

• Spitalul Municipal București

• Parcul Romniceanu

• Parcul Operei

• Cinema Cotroceni

• Stadionul Cotroceni

• Școala Generală 150 – "Sfântul Elefterie"

• Scoala Gimnaziala "I.G Duca"

Gara Filaret este prima gară din București deschisă în 19/31 octombrie 1869 cu ocazia inaugurării primei linii de cale ferată din Romania. Marginile clădirii se închideau spre șine pentru a forma o hală unde intrau cele 3 linii de cale ferată. Dupa ce a fost deschisă Gara de Nord, gara Filaret și-a pierdut din importanță, astăzi adăpostind autogara Filaret.

În sectorul 5 al Municipiului București alte obiective turistice antropice sunt: Arhivele Statului.Aveam aici și monumente, cum sunt: Monumentul Eroilor Artileriști, Monumentul Eroilor Sanitari, dar și faimoasa statuie a celebrului George Enescu.

2.1.2 Biserici și lăcașuri de cult

Bisericile sunt edificii religioase care devin resurse atractive pentru turism prin stilul arhitectonic al construcției, prin decorațiunile interioare și exterioare, prin pictura sau fresca care redă diferite scene biblice sau prin vechimea și funcția îndeplinită. Toate aceste elemente, adăugate la faptul că multe lăcașuri de cult au fost și importante focare de cultură spirituală, fac din biserici obiective turistice cu mare impact sentimental și phihologic.

Din punct de vedere turistic edificiile religioase pot constituii importante surse atractive prin valoarea lor simbolică, pur religioasă, dar și prin alte aspecte legate de stilul de construcție, pictură sau frescă (unele în mozaic), sau prin legătura cu diferite personalități ale istoriei sau culturii naționale care au trăit sau și-au găsit locul de veci în aceste lăcașe de cult.

În sectorul 5 există foarte multe edificii religioase construite în secolul al XVII-lea și al XVIII-lea, dar și mai recent, cea mai mare parte dintre acestea fiind într-o stare bună de conservare și aparțin cultului ortodox, catolic sau reformat. Dintre edificiile religioase, în categoria resuselor atractive pentru turism se pot include bisericile, catedralele, mănăstirile și schiturile.Cele mai cunoscute biserici întâlnite în arealul studiat care au elemente de atractivtate turistică sunt: Biserica Adormirii Maicii Domnului, Biserica Bariera Rahovei, Biserica Bumbăcari, Biserica Înălțarea Domnului, Biserica Ghencea, Biserica Sapienței, Biserica Schitu Măgureanu și altele, cum sunt: Biserica Vovidenia.

Unul dintre edificiile prețioase ale sectorului 5 care a rezistat timp de secole seismelor, focului și năvălirilor dușmane, fiind sacrificat in 1984, de ambiția nefasta a unui conducator megaloman, a fost Biserica mănăstirii Cotroceni, ridicată între anii 1679 – 1681 de domnitorul Serban Cantacuzino. Biserica, purtând hramul Maicii Domnului. Biserica făcea parte din complexul caselor domnești în care au locuit de-a lungul timpului ctitorul Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Alexandru Ioan Cuza.În anul 1893, casele domnești sunt refăcute, alături fiind ridicat Palatul Regal Cotroceni.

Valul distrugerilor comuniste din sectorul V s-a oprit înspre partea vestică, în dreptul bisericii "Sfinții Apostoli", care, din fericire, nu a împărtășit soarta Bisericii "Sfântul Spiridon" – Vechi (secolul XVII) din imediata vecinătate, demolată în 1985, într-o singură zi.

Atestată documentar din secolul XVI, Biserica Sfinții Apostoli a fost restaurata de-a lungul timpului de Grigore Ghica, Constantin Brâncoveanu, Ștefan Cantacuzino, iar în 1936 de Comisia Monumentelor.

Exemplar deosebit de arhitectură medievală, biserica Sfinții Apostoli se distinge prin frumusețea ancadramentelor ușii, a ferestrelor și a pisaniei din 1715, bogat sculptată în piatră, cu stema Țării Românești și pajura bicefală a Cantacuzinilor, cu pietrele funerare din interiorul bisericii, cu tâmpla frumos sculptată în lemn de tei.

Biserica Sfântul Ilie Gorgani cu hramul Sfântul Ilie Tesviteanul. Prima mențiune asupra bisericii apare la 6 august, 1639, în hrisovul lui Matei Basarab. În anul 1694, biserica primește un clopot în dar din partea lui Constantin Brâncoveanu. Conform pisaniei, biserica ar fi fost construită de Ion Cargea Voievod, ajutat de paharnicul Mihalache Hrisoscoleo, de soția acestuia Elena, de Clucerul Radu Voinescu, de paharnicul Stefan Voinescu și de epitropul Gheorghe Artino, 1812-1818 (strada Silfidelor, nr 3-7).La nivelul sectorului 5 al Bucureștiului avem și Mănăstirea Mihai Vodă, care pe langă Opera Națională București, Prefectura Municipiului, Universitatea Națională de Apărare aduc un plus de valoare acestui sector.

2.1.3 Muzee

Muzeul Tehnic Prf. Ing. Dimitrie Leonida a fost înființat în 1909 de inginerul Dimitrie Leonida care a întemeiat prima scoală de electricieni și mecanici din România. Printre obiectele expuse pot fi admirate cilindrul primei mașini cu abur, două dinamuri brush, dinamul Edison, motorul de tramvai electric, automobilul cu formă aerodinamică Aurel Pleșu, automobilul trăsură Olds Patent, motorul unui avion IAR – K 14, macheta avionului Vuia și Pilele Karpen.

În casa în care a trăit Gheroghe Tătărescu, care împreună cu Theodor Aman au întemeiat Scoala de Arte Frumoase din București, a fost transformat în muzeu memorial în 1951. Colecția cuprinde un bogat patrimoniu de pictură, grafică (compoziții, portrete, desene), pictură murală în stil neo-pompeian, mobilier de epocă, obiecte personale, precum și un bogat fond documentar. Atelierul pictorului a fost reamenajat la etajul clădirii și au fost expuse marile pânze istorice cât și galeria de portrete care l-au consacrat pe artist în conștiința contemporanilor săi.

Spre deosebire de alte tipuri de edificii, cele culturale și-au păstrat în general funcția pentru care au fost create, cea culturală. Reprezentative din acest punct de vedere sunt muzeele, casele memoriale, bibliotecile, dar și teatrele, universitățile și alte monumente.

Muzeele prezintă viziatorilor numeroase dovezi materiale ale existeței pe aceste meleaguri a comunităților umane.

Muzee de Istorie, unde obiectele descoperite în siturile arheologice, cele din perioada feudală sau contemporană atestă existența permanentă a comunităților umane în aceste locuri, cu perioade de glorie și decădere, cu etape diferite de evoluție a așezărilor rurale și urbane (multe orașe și-au pierdut importanța economică și staregică de-a lungul timpului).

Muzee etnografice și de artă populară – reprezintă instituții cu o mare atractivitate turistică, printre cele mai cautate de turiștii din tară și străinătate, datoriă multitudinii de aspecte redate prin expozițiile temporare sau permanente.

2.1.4 Parcuri și grădini

La nivelul sectorului 5 al Municipiului București, am remarcat prezența a cinci parcuri: Parcul Cișmigiu, Parcul Izvor, Parcul Sebastian și Parcul Humulești.

Parcul Cișmigiu este amplasat în centrul capitalei, este cel mai vechi și mai frumos parc din București, se întinde pe aproximativ 17 hectare, având intrări pe trei mari artere de circulatie: Bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Schitu Măgureanu, Strada Știrbei Vodă.Elementele de atracție deosebită le constituie :

Grădina de trandafiri

Rondul roman

Restaurantul de pe insulă

Izvorul lui Mihai Eminescu

Planurile parcului au fost realizate de arhitectul vienez H. W. Meyer; Gradina Cișmigiu de astăzi a fost inaugurată pe 22 martie 1860.

Numele grădinii provine de la denumirea funcției celui care avea grijă de toate cișmele din oraș: cismigiul, care locuia în apropierea parcului. Dispune de terase, restaurante, locuri de joacă pentru copii, un lac pe care se pot face plimbări cu barca, toate amplasate într-un cadru natural de o frumusețe deosebită.

Un colț al parcului este dedicat memoriei unor mari poeți și scriitori români. În acest loc se găsesc busturile sculptate în piatră ale lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Liviu Rebreanu, etc.

Însă, istoria acestui loc începe pe la 1779 când domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a ordonat să se construiască două cismele pentru a avea apă bună de băut. De aici, probabil vine și numele parcului provine tocmai de la aceste cișmele deorece șeful lucrărilor avea titulatura de "Marele Cismigiu" – adică mai mare peste cișmele.

Lucrările de amenajare au început sub conducerea arhitectului vienez Frederich Wilhelm Meyer. În acele vremuri aici era un loc cu bălți, trestie și papură. Odata cu începerea lucrărilor acestea dispar, iar în locul lor apare o gradină publică cu alei și cu o fântână arteziană în centru.

Parcul a fost inaugurat în 1854 când a fost terminată complet suprafața sa fiind și mărită. Parcul Cismigiu cuprinde si o întinsă gradină franceză în vest, Rondul Scriitorilor și Rondul Roman precum și o gradină de trandafiri (în nord), trei lacuri pe unul din ele aflandu-se și o insula și un debarcader unde se pot închiria bărci de agrement.

Fără îndoială parcul este un loc îndrăgit nu numai de bucureșteni, ci de oricine poposește aici chiar și pentru scurt timp.

Dintre acestea sectorul 5 oferă două parcuri mari pentru relaxare și plimbare. Parcul Cismigiu, cea mai veche gradină publică din București, este asezat în centrul orașului, pe o suprafață de circa 16 hectare.

În interiorul parcului se poate vizita Rotonda Scriitorilor, unde sunt expuse busturile marilor scriitori români Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Cosbuc, Ștefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Bălcescu și Vasile Alecsandri.

Parcul Izvor, aflat în apropierea Palatului Parlamentului, se întinde pe o suprafață de 17 hectare cuprinzând alei amenajate pentru plimbare, un loc de joacă destinat copiilor și arbori din mai multe specii.

2.2 Resurse culturale imateriale

2.2.1 Festivaluri, târguri și expoziții

Evenimente locale:

În ceea ce privesc evenimentele la nivel local, în sectorul 5 al Municipiului București avem:

Revelion – Romexpo

Festivități anuale de premiere a elevilor olimpici.

Oficierea slujbei de înviere la Biserica Lira din Calea 13 Septembrie nr. 209:Eveniment unic în București, care implică închiderea circulației pe strada Sebastian, amplasarea de scaune pentru enoriași (10000 locuri), amenajarea scenei pentru oficierea slujbei etc.

Ziua Internațională a Copilului și "Copiii cred în Moș Nicolae"

Spectacole oficiate de către copiii din sectorul 5. Toți copii din gradinițe (aprox. 55000) primesc cadouri.

"Craciunul la Romexpo", Eveniment dedicat tuturor angajaților din unitațile de invățamânt din sector (3.500 persoane) și tuturor elevilor de liceu (13.000 elevi).

Spectacole dedicate zilelor de 1 Mai, 2 Mai, 1 Iunie, Crăciun, în aer liber – Piața Constituției, Parc Izvor și Parc Sebastian.

Alte evenimente importante au fost de-a lungul timpului desfășurate în sectorul 5, unele dintre ele având tradiție și celebrându-se an de an.

1.    Valentine`s Day

„Sărbătoarea Dragostei” a fost organizată fie în Pavilionul Central din cadrul Complexului Expozițional Romexpo, fie în Piața Constituției, unde au fost amenajate mini-orașe ale iubirii, în care perechile de îndrăgostiți au putut participa la numeroase jocuri și concursuri, au asistat la concerte dedicate Zilei Sfântului Valentin. Pentru promovarea evenimentului, Caravana Sfântului Valentin a fost prezentă în liceele și pe străzile din sectorului 5, împărțind fluturași și materiale promoționale.

În anul 2009, Primăria Sectorului 5 a ales să se alăture Liberty Center și Patinoarului The Champs, care au dezvoltat și implementat propriul program de St. Valentine’s, beneficiind în acest fel de acțiunile publicitare și de campania de imagine pe care Liberty le angajase. În plus, era o oportunitate de a organiza un astfel de eveniment (concert), într-un spațiu închis, nou, modern și elegant, activitățile organizate de Primărie fiind complementare celor organizate de parteneri: acțiuni de divertisment – promoteri, piață cu produse specifice de Valentine’s, căsătorii pentru o zi, poze haioase, concursuri pe patinoar etc.

2.    Cu drag, de Dragobete / De Dragobete…Iubește românește

Pentru a nu uita însă sărbătoarea românească dedicată iubirii și venirii primăverii, într-o atmosferă rustică la Muzeul Satului, artiști renumiți ai muzicii populare și ușoare și-au dat concursul, într-un spectacol deosebit, pentru a prezenta tradițiile românești specifice sărbătorii de Dragobete.

            Luna februarie este, înainte de toate, luna îndrăgostiților. Era timpul așadar să restabilim un echilibru între modernism și tradiționalism, după celebrarea Zilei Sfântului Valentin și să ne întoarcem cu bucurie către lucrurile care aveau însemnătate odinioară. În anul 2009, de pildă, Primăria Sectorului 5 și-a propus să readucă tradiția pe treptele prezentului, măcar pentru câteva ore, reamintindu-le îndrăgostiților sărbătoarea dragostei la români. În concordanță cu esența credinței că, la români, Dragobete este și un zeu al bunei dispoziții, Liberty Center și Primăria Sectorului 5, au decis să repete experiența zilei de 14 februarie, prin organizarea unui concert special "Dragobetele sărută fetele", în spațiul nonconformist al mall – ului.

Primăria Sectorului 5, în calitate de promotor al intereselor tinerilor, a considerat că parteneriatul dezvoltat cu Liberty Center va constitui un bun prilej de promovare a conceptului de eveniment de divertisment, dar și de realizare a unei mai bune coeziuni colegiale, prin participarea liceenilor din unitățile de învățământ din sector la reuniuni în spații extrașcolare, mai puțin formale. Concomitent, s-a încercat sensibilizarea și responsabilizarea tinerilor, prin prezentarea campaniei "Fii special! Ajută un copil!", care și-a propus ajutorarea copiilor cu handicap mintal de la Școala specială Nr. 1, București.

3.    Sărbătoarea Primăverii

An de an, Zilele de 1 și 8 Martie au reprezentat un prilej pentru a organiza spectacole dedicate tuturor angajaților din unitățile de învățământ și celor aparținând sindicatelor reprezentative din Sectorul 5 (aproximativ 6.000 de participanți).

4.    Oficierea slujbei de Paști – Biserica Lira

Situată în centrul Sectorului 5, la intersecția Calea 13 Septembrie cu Strada Sebastian, Biserica Lira, cu sprijinul Primăriei Sectorului 5, oferă participanților posibilitatea de a urmări Slujba de Înviere a Domnului într-un mod unic în București. Astfel, circulația pe Strada Sebastian este oprită, pentru a putea fi amplasate scaunele pentru cei care asistă la oficierea slujbei, care poate fi urmărită pe ecranele amplasate lângă lăcașul de cult. De asemenea, biserica este luminată cu lumini arhitecturale, se amenajează o scenă pentru oficierea momentului de la miezul nopții, asigurată cu instalație de lumini și sonorizare.

5.    Serbările Muncii, Ziua Tineretului, Ziua Europei

Zilele de 1, 2 și 9 mai au fost anual sărbătorite prin concerte în aer liber, organizate în Parcul Sebastian sau în Parcul Izvor.De asemenea, parcurile au fost amenajate cu figurine și spații de joacă.

6.    Ziua Internațională a Copilului

Dacă pentru cei mici Primăria Sectorului 5 organizează an de an de 1 iunie Festivalul Preșcolarilor, tinerii din sectorul 5 sunt invitați să participe la concerte în aer liber urmate de spectacole de artificii.

7.    UNIFEST – Festivalul Studenților din România

An de an, în perioada 2000-2007, Primăria Sectorului 5 a fost partenerul Uniunii Studenților din România, contribuind la organizarea Unifest-ului, eveniment ce a reunit în programul său activități culturale, educaționale, civice, sportive și de divertisment, având printre invitații săi personalități marcante ale vieții cultural-artistice din România.

8.    Crăciunul la Romexpo

La Complexul Romexpo, în fiecare an au fost organizate spectacole la care au fost invitate toate cadrele didactice, nedidactice și didactic – auxiliare din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, reprezentanți ai sindicatelor din întreprinderile din Sectorul 5. De asemenea, au fost organizate spectacole-concert la care au fost invitați toți elevii din liceele Sectorului 5.

9.    Țara lui Moș Crăciun și Serbările Zăpezii

În fiecare an, Parcul Sebastian este amenajat ca un adevărat spațiu de povești, în care Moș Crăciun și personaje celebre, îndrăgite de copii, împart daruri, antrenează copiii în jocuri și concursuri. Caravana lui Moș Crăciun animă în jurul Crăciunului străzile Sectorului 5, iar în parc au loc concerte, urmate de focuri de artificii.

10.Revelion

Importanța acestui eveniment pentru locuitorii capitalei este demonstrată prin interesul crescut pe care îl manifestă miile de bucureșteni care participă anual la spectacolul de la Romexpo. Evenimentul a devenit în timp o tradiție pentru bucureșteni și pentru România (fiind an de an transmis în direct sau redifuzat de către postul public de televiziune). Revelionul de la Romexpo este cel mai mare eveniment de acest gen organizat în Europa și și-a consolidat an de an poziția pe piața artistică prin calitatea invitaților și organizarea în ansamblu a spectacolului. Cu o istorie de 8 ani, s-a impus de la an la an, ca fiind unul dintre cele mai așteptate evenimente ale anului! Treptat Revelionul la Romexpo s-a definit ca brand, s-a transformat în tradiție. În noaptea dintre ani, la Romexpo au fost prezenți cei mai de succes artiști români și invitați internaționali: Toto Cutugno, Demis Roussos, Bonnie Tyler, Joe Cocker, Lisa Stansfield, Europe, Gipsy Gings, Zucchero, Alphavile, Tom Jones și altii.

În paralel cu evenimentul din Pavilionul Central, Primăria Sectorului 5 oferă pensionarilor un Revelion special, cu un preț modic, astfel încât cei în vârstă să își poată permită o noapte de revelion, așa cum o merită: cu o masă îmbelșugată, cu atmosferă de sărbătoare, cu artiști care le încântî tinerețea, cu muzică populară și de petrecere.

Primăria Sectorului 5 organizează sau este co-producătorul unor spectacole de Revelion în aer liber, organizate în Parcul Izvor sau alături de PRO TV, în Piața Senatului.

Anul acesta, 2014 revelionul va fi cu totul și cu totul special, deoarece trecerea dintre ani va fi sărbătorită la Palatul Parlamentului.

Figura 7. Revelion 2015- posibilități oferite de Sectorul 5, București

11.Promenada Operei

Un eveniment special, desfășurat pe esplanada din fața clădirii Operei Naționale București și care a reunit un număr de peste 5.000 de spectatori, încă de la prima sa ediție, l-a constituit concertul extraordinar „Promenada Operei”. Primăria Sectorului 5 a fost onorată să își ofere concursul pentru organizarea evenimentului care a adus în fața publicului o pleiadă de soliști de prim rang ai scenei lirice românești. Prin intermediul acestei manifestări, s-a reușit inaugurarea unei serii extinse de „promenade”, concepute după modelul concertelor în aer liber, realizate de instituțiile de gen din Europa, precum Operele din Londra, Paris, Roma, Viena, Berlin. Prin implicarea în organizarea acestui eveniment, Primăria Sectorului 5 a urmărit sensibilizarea locuitorilor Sectorului 5 cu privire la mesajul transmis prin intermediul bijuteriilor muzicale, aparținând lui Bellini, Verdi, Bizet, Puccini, Mozart sau Gounod. Se poate decanta astfel o similitudine a valorilor promovate în egală măsură de Primăria Sectorului 5 și de Opera Națională Română: stabilitate, calitate, încredere. 

12.Teatrul Național București

Primăria Sectorului 5 a mediat, în anul 2008, întâlnirea locuitorilor săi cu mari actori ai dramaturgiei naționale, într-un mediu cultural de referință, oferit de Teatrul Național „I.L. Caragiale” București. Aici s-a realizat familiarizarea publicului reprezentat de pensionari sau persoane cu venituri modeste cu interesante scrieri dramatice.Obiectivul principal al proiectului inițiat de Primăria Sectorului 5 l-a constituit promovarea valorilor cultural-artistice, autohtone și universale, prin intermediul piesei de teatru. Repertoriul propus de stagiunea teatrală a acelui moment a inclus drama „Eduard al III-lea”, în regia lui Alexandru Tocilescu, care a abordat clasicele teme shakespeariene: onoarea, simțul datoriei, iubirea pătimașă, dar și comedia „Sânziana și Pepelea”, după Vasile Alecsandri, în regia lui Dan Tudor.

13.Teatrul Masca

Proiectul inițiat de Teatrul Masca și-a propus promovarea valorilor artei, prin intermediul piesei de teatru. Autoritatea locală este interesată ca locuitorii Sectorului 5 să conștientizeze faptul că dimensiunea culturală poate avea o importanță deosebită și să dobândească o atitudine de toleranță și de acceptare față de desfășurarea spectacolelor în spațiile neconvenționale, oferite de locații deschise, precum Parcul Sebastian. În acest context, în perioada 2008-2011, au fost susținute numeroase spectacole de teatru, dintre care amintim: „Actorii”, „Prostia omenească”, „”Gardienii se întorc”, "Cocktail", „Statuile și recital Benedict Popescu la ferăstrău", „Clovnii”, „Ex libris”, „Muzeul viu și fuga de Bach în cartier”.

14.Societatea Română de Radiodifuziune

Primăria Sectorului 5 a fost alături de această prestigioasă instituție națională începând cu anul 2008, o dată cu aniversarea împlinirii a 80 de ani de la prima emisiune radiofonică, în semn de recunoaștere a importanței rolului jucat de Societatea Română de Radiodifuziune în viața publicului larg, prin intermediul cuvântului rostit la microfon. Evenimentul a fost marcat printr-o serie de spectacole de muzică românească.

Tradiția a fost continuată, astfel că, în anul 2010, Primăria Sectorului 5 a oferit unor categorii vulnerabile de cetățeni (pensionari, asistați social) posibilitatea de a participa, în preajma Crăciunului, la concertul tradițional „Colinde…Colinde”, susținut de Orchestra de Muzică Populară, în Studioul „Mihail Jora”.

15.Studioul Cinematografic Animafilm S.A.

La 1 iulie 2009, S.C. Studioul Cinematografic Animafilm S.A. a împlinit 45 de ani de activitate și participare la viața culturală și socială românească, prin producțiile sale artistice, încununate de succes la festivaluri interne sau internaționale. În același an se comemorau 20 de ani de la trecerea în eternitate a celui ce a fost Ion Popescu Gopo, „părintele animației românești”. În contextul acestor două momente deosebite, Primăria Sectorului 5 și-a propus să sprijine inițiativa de realizare a unui film omagial dedicat cineastului Ion Popescu Gopo, primul român câștigător al Pame d’Or.

16.ArCuB

În calitate de partener al Consiliului General al Municipiului București, Primăria Sectorului 5 s-a implicat, în anul 2009, în organizarea proiectului „București, cartier de vară”. Săptămânal, în zilele de week-end, pe parcursul anotimpului estival, în Parcul Sebastian s-au desfășurat spectacole de teatru, dans, magie, concerte și manifestări de cultură urbană.

17.Contrapunct

Începând cu anul 2009, Primăria Sectorului 5 a sprijinit organizarea unui eveniment devenit un punct de referință în promovarea show-ului de bună calitate în rândul copiilor și adolescenților: Festivalul „Contrapunct – Talent Fest”, inițiat de Asociația „Copii pentru Copii”. Prezența unui juriu de prestigiu (Horia Moculescu, Titus Andrei, Virgil Popescu, Adriana Codreanu, Costin Diaconescu, Bogdan Dragomir, Andrei Tudor, Catrinel Dumitrescu), reprezenta garanția unui eveniment de clasă, iar ecourile favorabile din media au confirmat expectanțele (www.sector5.ro).

CAPITOLUL III – VALORIFICAREA TURISTICĂ A PATRIMONIULUIDIN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

3.0. Structuri de primire din sectorul 5 al Municipiului București

Structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare includ ”orce construcție sau amnajare care poate asigura găzduirea și înnoptarea turiștilor, pe o perioadă determinată de timp, în schimbul unui tarif de cazare, precum și prestarea de alte servicii asociate acestora, care să asigure satisfacerea nevoilor turiștilor pe durata șederii lor în unitate” (Șuta, O., V., și Goga, A., 2002).

Infrastructura de cazare este o componentă esențială a amenajării turistice a spațiului geografic. Constituie factorul decisiv în atragerea fluxurilor turistice, în menținerea acestora la destinație pe o perioadă determinată și în consumul produsului turistic (constând din atractivități turistice, amenajări și servicii turistice) la destinație.

Conform prezentelor norme metodologice (O.M.T, nr. 510 din 28 iunie 2002), în România pot funcționa următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, clasificate astfel:

• hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

• hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

• moteluri de 3, 2, 1 stele;

• hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;

• hoteluri de 3, 2, 1 stele;

• vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

• bungalouri de 3, 2, 1 stele;

• cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;

• sate de vacanță de 3, 2 stele;

• campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;

• spații de campare organizate în gospodăriile populației de 3, 2, 1 stele;

• popasuri turistice de 2, 1 stele;

• pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

• pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);

• apartamente sau camere de închiriat în locuințe familiale ori în clădiri cu altă destinație de 3, 2, 1 stele;

• structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe nave fluviale și maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

Figura 8. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune în structurile de primire turistice (Sala, 2008)

Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

– structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică folosite în exclusivitate de posesori sau chiriași, pe o durată mai mare de un an, indiferent de clasificarea acestora ;

– locuințele secundare ale populației, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora ;

– căminele, internatele școlare pe perioada anului școlar;

– unitățile spitalicești (cu excepția sanatoriilor și altor spații similare ce practică activități turistice) ;

– vagoanele dormitor ;

– adăposturile și refugiile montane și similare ;

– barăcile și dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni și casele de copii.

Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosință turisticăînscrise în ultimul act de recepție, omologare, clasificare al structurii de primire turistică cu funcțiuni de cazareturistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.

În țara noastra exista astăzi cel puțin 10 site-uri care oferă servicii online de închiriere de camere în locații românești. Primele poziții în top sunt ocupate de către Infoturism.ro, Tourismguide.ro și Besttourism.ro, care s-au extins puternic în ultimii ani la capitolul servicii oferite.

Infoturist.ro este cel mai vizitat site de internet cu booking online. Oferă servicii de cazare (la hoteluri și pensiuni) și posibilitatea de a-ți rezerva bilete de avion sau a-ți închiria o masină.Utilizatorii au la dispozitie oferte de early-booking și last-minute, sejururi și vacanțe tematice.

La simpla căutare a ofertelor pentru Municipiul București am găsit un număr de 53 de unități de cazare pentru tot Municipiul. Astfel pentru hoteluri numărul este 18, pensiunile înregistrând un număr de 6.

La nivelul Bucureștiului avem la dispoziție și un număr de 4 vile, apartamente în regim hotelier 8, garsoniere 7, hosteluri 5, case 2, existând și un număr de 3 alte unități de cazare, toate aceste date fiind regăsite în printscreen-ul site-ului turistinfo.ro.

Figura 9. Turistionfo – unități de cazare la nivel de București (Sursa: http://www.turistinfo.ro/)

3.1 Circulația turistică din sectorul 5 al Municipiului București

După estimările World Travel and Tourism Council, România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016. Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. Deasemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.

Indicatori de cuantificare a circulaței turistice sunt:

Indicatorii turismului se prezintă într-o paletă foarte largă, ei pot fi direcți, rezultați nemijlocit din sursele de înregistrare sau indirecți, prelucrați, simpli sau agregați, cantitativi sau valorici, globali sau parțiali, principali sau derivați, ai volumului activității sau ai efectelor.

Sistemul de indicatori ai circulației turistice cuprinde:

Indicatori ai cererii reale și potențiale: numărul de turiști, numărul de zile-turist, durata medie a sejurului;

Indicatori ai ofertei turistice: indicatorul structurii capacității hoteliere pe clase calitative, număr de locuri de cazare;

Indicatori ai relației cerere-ofertă care se referă la gradul de ocupare;

Indicatori ai rezultatelor economice și sociale directe și indirecte.

În anul 2010, litoralul românesc a atras aproximativ 1,8 milioane de turiști, cu 15% mai puțini decât în 2009. Sunt numeroase agenții de turism din România și din alte țări care aduc turiști străini.

Deasemenea turiști români și străini își pot face rezervări la hoteluri, moteluri, pensiuni și alte spații de cazare din țară și din alte țări direct pe siteurile specializate.

În anul 2009, România a avut 1,27 milioane turiști străini iar în 2010 – 1,34 milioane. În anul 2004, numărul de turiști străini a fost de 3,6 milioane (www.ziare.ro).

Figura 10. Vizitatori străini și plecări (Sursa:http://www.insse.ro/, la nivelul anului 2012, accesat noiembrie 2014)

Figura 11. Numărul de turiști, de călătorii și înnoptări, în anul 2011 (Sursa: http://www.insse.ro/, la nivelul anului 2012, accesat noiembrie 2014)

La nivelul sectorului 5 al Municipiului București, s-au înregistrat la nivelul anilor 2005-2007 un număr de 90214 turiști sosiți, din care numărul turiștilor români sosiți a fost de 34635, iar cel al turiștilor străini fiind de 55579.

Odată cu trecerea timpului numărul acestora a crescut, astfel la nivelul anului 2007, numărul total de turiști sosiți în sectorul 5 a fost unul de 137381, înregistrând aftfel o creștere de 18176 față de anul 2005.

Cifrele oferite de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă faptul că numărul de turiști a crescut. Față de anul 2005, când numai 449.000 de turiști străini ne-au trecut pragul, în 2011 capitala a găzduit aproape 700.000 de vizitatori.

Asta înseamnă însă de șase ori mai puțini vizitatori decât la Praga, Viena și chiar Kiev (www.romanialibera.ro).

Tendința este însă de creștere, după cum arată din nou cifrele INS. În primele luni ale anului 2012, am avut cu 11% mai mulți turiști străini decât în 2011, dacă socotim numărul total de turiști care au înnoptat în București.

Figura 12.Numărul de turiști sosiți în sectorul 5, Municipiul București

Figura 13. Situația turiștilor sosiți în sectorul 5 (ponderea străinilor)

Potrivit cifrelor, situația înnoptărilor arată încurajator. Astfel la nivelul anului 2005 aceasta înregistra un număr de 170184, pentru ca în anul 2007 să crească cu 12579 numărul de înnoptări.

Figura 14.Numărul de înnoptări în unitățile de cazare în sectorul 5, Municipiul București (INS, 2013)

Privind cu atenție situația redată în formă grafică, privind înoptările, putem remarca cu ușurință cum numărul turiștilor străini este mai mare, chiar cu mult mai mare, ajungând să înregistreze valori duble.

Chiar dacă nu se poate compara cu marile capitale europene, Bucureștiul are doza sa de atractivitate pentru turiștii străini, care, potrivit statisticilor, sunt din ce în ce mai mulți. Principalele atracții ale Capitalei sunt nu atât muzeele, cât mai ales terasele și cluburile, precum și prețurile mici practicate de acestea.

Spre deosebire de alți ani în care Bucureștiul rămânea pustiu pe durata vacanței, anul acesta capitala pare să fi intrat pe harta turistică a Europei. Sigur că Bucureștiul nu e un furnicar de turiști așa cum sunt alte capitale europene.

Nu e un muzeu în aer liber precum Roma, nu poate concura nici cu arhitectura Londrei și nici nu oferă muzee de talia Luvrului, dar pentru prima oară în ultimii ani simți că nu mai este un oraș complet ignorat de turiști. Și nu e doar o simplă impresie (www.romanialibera.ro).

Conform celor de la România Liberă, în București a început să ia amploare turismul de clubbing. Consultanții de turism au observant cum că: „Mulți străini vin special pentru cluburi, pentru fetele frumoase, iar evreii sau arabii pentru cazinourile din București”.

Aceștia mai spun că față de alte capitale europene deja supralicitate, Bucureștiul ar putea avea potențial, cu condiția să existe un plan deștept de marketing pe care Primăria, prin biroul ei de turism, sau Ministerul Turismului să îl pună în aplicare.

Figura 15. Diferențele privind categoria de turiști (numărul de înnoptări) în unitățile de cazare în sectorul 5, Municipiul București (INS, 2007)

Spre deosebire de turiștii care ajung aici prin agenții, cei care au descoperit orașul prin cunoștințe ori prin rețelele online care promovează turismul au o părere mult mai bună despre capitală, după cum se poate vedea din postările virtuale de pe site-urile cu profil turistic. Aceștia din urmă și-au format imaginea unui oraș enigmatic, care oferă multe „oaze de distracție și relaxare". Astfel de păreri sunt găsite pe site-urile de socializare care au luat din ce în ce mai mare amploare. „Orașul acesta este nedescoperit, la fel ca și întreaga Românie, iar străinii au curiozități. Vor să îi vadă pe români, vor să vadă Casa Poporului, sunt interesați de politică, de cultură, de aspecte sociale, de spațiul acesta".

În primul rând, tehnologia informațională a modificat radical modul în care este transmisă informația. Prin urmare, a schimbat modul în care sunt ofertate serviciile turistice. Întrucât, așteptările consumatorului cresc cu rapiditate, interesul pentru vacanțe cât mai flexibile și mai independente cere celor ce oferă servicii să asigure noi modalități și noi oportunități de satisfacere a cerințelor turiștilor.

Potrivit unor studii elaborate de Institutul Internațional IPK, în 1999, peste 27 milioane de europeni au folosit internetul pentru a-și stabili destinațiile vacanțelor viitoare, iar aproape 6 milioane au rezervat bilete on-line. Până la sfârșitul anului, 2001 veniturile obținute la nivel mondial de pe urma turismului electronic s-au ridicat la peste 30 miliarde USD.

Rapoartele din 2001 ale The European Travel Monitor indică o creștere de 47% în ceea ce privește persoanele care au făcut rezervări online, în timp ce 80% dintre utilizatorii de Internet sunt interesați în a-și rezerva singuri locurile în destinațiile de vacanță prin intermediul web-ului.

Conform cercetătorilor americani, suma totală provenită de pe urma călătoriilor de plăcere sau de afaceri rezervate de turiștii din întreaga lume prin intermediul Internet-ului au urcat în anul 2001 la peste 13 miliarde de dolari. Iar în, 2004 cifra înregistrată a fost de aproximativ 65 miliarde de dolari.

Procesele de dezvoltare din cadrul tehnologiei informației și comunicațiilor și internetul, în particular, au revoluționat întreaga industrie a turismului, generând noi modele de afaceri, schimbând structura canalelor de distribuție specifice turismului și reproiectând toate procesele ce țin de această industrie și, nu în ultimul rând, influențând furnizorii de pachete turistice, destinațiile și stakeholderii.

Activitățile specifice turismului electronic presupun existența turoperatorilor, a agențiilor de turism și a altor entități cu interese în domeniul turismului în spațiul virtual prin intermediul unui portal specializat. Fenomenul în sine are implicații pentru consumatorul de servicii turistice.

La nivelul sectorului 5 al Municipiului București există numeroase agenții de turism, astfel încât am încercat să exemplificăm în figura de mai jos, adresele si numele acestora. Aceste servesc turiștilor străini, dar și românilor. Însă ceea ce trebuie remarcat este faptul că românii evită să meargă în aceste sedii de agenție, crezând că pentru informații li se vor cere bani. Spre deosebire de turiștii străini, care sunt familiarizați cu aceste agenții, turiștii români sunt încă reticienți la aceste forme de informare.

Figura 16. Lista agențiilor de turism în funcțiune la nivelul anului 2014 (Sursa:http://www.turism247.ro/)

Figura 17.Sursa: Breviarul turistic al Romaniei 2012, INS, Bucuresti, p. 69

CAPITOLUL IV. – PROMOVAREA OBIECTIVELOR TURISTICE DIN SECTORUL 5 ȘI STRATEGII DE DEZVOLTARE TURISTICĂ ȘI EDILITARĂ PENTRU SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Ca activitate practică, strategia de marketing se realizează în anumite condiții de structură și mobilitate a resurselor și capacităților firmei și mediului pe o perioadă determinată. În acest context, în cadrul unei strategii trebuie să existe o tactică. Astfel, între aceste strategii, între politică și tactică trebuie să se stabilească relații dinamice, de strânsă dependent și condiționare.

Metodele și tipologiile utilizate în procesul strategic de marketing sunt:

Strategiile de dezvoltare

Strategiile orientate spre client

Strategiile orientate spre public

Strategiile orientate spre concurență

Strategiile orientate spre intermediari

Printre părerile turiștilor, am descoperit o parte din nemulțumirile acestora, iar în ceea ce urmează vom enumera o serie din acestea:

Mulți s-au plans că nu au găsit harți în aeroporturi, în gări sau în incinta hotelurilor. Din declarațiile autorităților, aceasta este o problemă simplă, nerezolvată din cauza bugetului redus.

Proiectele sunt începute, dar nefinalizate. Acest lucru se datorează în mare parte asociației de turism înființată pentru bunul mers al lucrurilor, și care nu se întâlnește cu regularitate, plus că nu are ca obiectiv principal discutarea problemelor reale ale turismului de la nivelul Capitalei, sau de la nivelul fiecărui sector în parte.

Indicatoarele turistice sunt o altă problemă, acestea abia acum încep să prindă viață. În cazul produsului touristic București este foarte important să se dezvolte marketingul, deoarece acesta ar putea salva Bucureștiul, în general, dar și fiecare sector, mizând pe faptul că fiecare sector ar ceva reprezentativ din punct de vedere al turismului și al obiectivelor turistice antropice existente.

Un proiect important este constituirea cardului pentru turiști, care să include transportul, vizitele la muzee și o bază de date în care să fie trecuți toți ghizii, care ar putea să prezinte Bucureștiului turiștilor.

Evenimente ca Revelionul, au posibilitatea prin promovarea lor să facă cunoscute marile obiective turistice ale sectorului 5 al Bucureștiului. În noaptea dintre ani, 2014 și 2015 Palatul Parlamentului pune la dispoziție imensasa clădire pentru această petrecere. Ceea ce este de remarcat și face obiectul acestei cercetări este publicitatea făcută acestui eveniment, astfel și obiectivul turistic are de câștigat.

Societatea se schimbă în continuare, iar tendințele – economice, sociale sau modul de a trăi – influențează turismul, care este parte inseparabilă din societatea noastră. Politicile existente care se referǎ la produsele și ofertele turistice, la marketingul și investițiile în acest domeniu impun să se realizeze câteva schimbări și adaptări, deoarece preferințele și conduita turiștilor se dezvoltă în mod diferit fațǎ de trecut, când întotdeauna oferta dicta cererea, în timp ce în zilele noastre cererea dicteazǎ oferta.

Cauzele acestor tendințe ale reorientării sunt urmǎtoarele:

Turiștii acumulează experiență mai mare în călătoriile lor, fapt care conduce la căutarea unor destinații noi și a unor pachete turistice cât mai diversificate;

Ei sunt mai mobili, astfel călătoriile în afara graniței sunt mult mai accesibile datorită companiilor aeriene, dezvoltării infrastructurii de transport și integrării europene;

Se întreprind călătorii mai scurte, dar mai dese în timpul anului;

Turiștii sunt mai activi în timpul vacanței lor, căutând activități diferite de recreere;

Populația europeană îmbătrânește, dar rămâne activă pentru o perioadă mai lungă;

Crește îngrijorarea oamenilor pentru mediu.

Prin program de la Minister se finanțează:

 acțiunilede promovare specifice pe piața internă și externă, cum sunt; participări la manifestări interne și internaționale de profil (expoziții, burse, târguri, festivaluri, conferințe, forumuri ș.a.); campanii publicitare în presă, radio, televiziune, afișaj, teletext, internet, organizarea de conferințe de presă pentru prezentarea ofertei turistice, organizarea de vizite de

documentare pentru reprezentanți ai mass-media, creatori de opinie, agenții touroperatoare, organizarea de seri românești, expoziții gastronomice, săptămâni românești.

 realizarea de materiale de informare și promovare turistică, și anume:

a) în domeniul tipăriturilor:

 retipărirea de titluri de prospecte pentru promovarea turistică pe piețele externe și pe piața internă;

 tipărirea de noi titluri de prospecte în sprijinul promovării turistice care urmează să fie promovate cu precădere;

b) îndomeniul materialelor destinate promovării și informării prin mijloace audiovizuale:

 realizarea de filme pentru oferta turistică generală și pe segmente de piață, în funcție de

varietatea produselor turistice românești;

 realizarea de casete audio-video, cd-rom, spoturi TV de prezentare a anumitor produse turistice;

 seturi de diapozitive, postere și panouri cu fotografii color;

c) realizarea de obiecte de reclamă/amintiri/protocol specifice;

 alte acțiuni pentru susținerea și promovarea ofertei turistice (concursuri cu premii, comisioane pentru agenții, coparticipări la evenimente speciale, actualizarea bazei de date turistice și alte acțiuni);

 investiții pentru deschiderea de noi birouri de promovare și informare turistică în străinătate, investiții la birourile existente, investiții pentru realizarea centrelor de informații turistice și investiții în țară pentru derularea activităților specific programului.

Obiectivele și orientările strategice privind promovarea pe piața internă a produsului touristic românesc, implementate prin Programul Național de Marketing și Promovare vizează acțiuni cu adresabilitate la nivelul profesioniștilor din turism și/sau al potențialilor turiști.

Cu toate acestea în ciuda faptului că au girat înființarea unei Asociații de Turism a Municipiului București, care să promoveze orașul, oficialii Primăriei Generale sunt complet rupți de tot ce înseamnă acest domeniu. Nu există date privind numărul de turiști interesați de acest oraș, nu există idei pentru a crea un brand, iar proiectele deja începute nu au fost finalizate (ex. un card pentru turiști care să includă transport și vizite la muzee, centre de informare turistică, volumul „Ghizi de București", introducerea ocupației de ghid turistic în COR.).

Printre strategiile de dezvoltare a turismului și a produselor turistice menționăm promovarea internetului. Când ne referim la internet, ne referim la nivelul tehnologic existent care permite o gamă largă de aplicații ale internet-ului.

O serie de site-uri, implementate fie de agenții de turism, fie de companii specializate în dezvoltarea aplicațiilor informatice de realitate virtuală, oferă noi modalități de interactiune cu informația procesată de calculator.

Simpla prezență pe internet nu este o garanție sigură a succesului. Concurența tot mai mare între firme impune criterii de prezentare a site-ului și usurința de utilizare (Ionesc, I., 2000). O comparație succintă a unui site cu o broșură, instrumentul de promovare turistică traditional, arată:

• site-ul poate ținti mai mulți oameni decât broșura;

• costul per acces este mult mai mic decât costul tipăririi unei singure broșuri;

• conținutul site-ului se poate modifica permanent și actualiza foarte usor, pe când broșurile nu;

• internet-ul este un mediu interactiv, pe când broșurile nu;

• se pot prezenta imagini în mișcare, sunete și alte avantaje.

Figura 18. Cazarea pe internet, pe regiuni

Astăzi, turismul este una dintre cele mai importante aplicații de pe World Wide Web. Inițial, accesul la internet tindea să fie legat de tineri și de cei cu pregătire în domeniu. Astăzi, există o gamă largă de utilizatori care doresc să afle informații turistice sau să achiziționeze servicii turistice pe internet. Prin urmare, epoca rețelelor modifică competitivitatea companiilor pe piața mondială și reduce importanța localizării și a cantităților în procesul de livrare al produselor(Bran, 2007).

O altă metodă, strategie la care firmele turistice ar putea să apeleze este cea a clipurilor publicitare de la tv, radio și altele. După cum știm, campaniile de promovare și cele publicitare sunt o alegere foarte costisitoare. Publicitatea tradițională, așa cum o cunoaștem și în care am investit până de curând, necesită fonduri inepuizabile și nu este niciodată sigur că mesajul a „atins” toți destinatarii cu aceeași intensitate.

În plus, o campanie concepută la un moment dat pentru a promova o destinație turistică pentru un an întreg poate ieși cu ușurință în afara evenimentelor actuale și este aproape sigur că, dacă a fost centralizată, o umbrella campaign nu este obligatoriu să fie admisă de toate categoriile din publicul țintă. Această politică începe să dea roade, chiar și într-o situație economică dificilă.

Firmele turistice care își permit și agreează ideea sponsorizează emisiuni TV. Pentru cele mai multe însă, atât aceste modalități de ,,ieșire la rampa", cât și formele clasice de prezentare prin intermediul clipurilor publicitare, pe de o parte sunt inaccesibile datorită prețurilor, iar pe de altă parte se dovedesc neinteresante, din cauza imposibilității de exprimare într-un timp foarte scurt a unei informații atât de ample și de variate.

În ceea ce privește factorii interesați cu privire la valorificarea și dezvoltarea turistică a sectorului 5 al Municipiului București, aceștia sunt reprezentați după cum urmează:

– autoritățile locale și regionale, care doresc să atragă fonduri pentru dezvoltarea zonei sectorului 5 al Municipiului București, atât din punct de vedere economic prin crearea unor locuri de muncă în turism, cât și din punct de vedere al refacerii infrastructurii de comunicație existente deoarece aceasta este deficitară, iar accesul spre unele obiective turistice este greoi, al promovării valorilor turistice și al creării unui cadru favorabil realizării unor investiții;

De altfel și instituțiile guvernamentale sprijină o dezvoltare durabilă din punct de vedere turistic (Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Mediului și al Pădurilor, precum și agențiile teritoriale de mediu).

Un alt factor important este sprijinirea dezvoltării rețelelor de internet. Implicarea administrației locale în dezvoltarea infrastructurii IT va stimula utilizarea metodelor e-business, care permit agenților economici și a agenților de turism să își conecteze procesele interne și externe mult mai eficient și flexibil, să lucreze mai ușor cu furnizori, parteneri și administrația publică și să satisfacă mai ușor nevoile și așteptările clienților;

CAPITOLUL V. – ANALIZA SWOT – PRIVIND POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC ȘI VALORIFICAREA LUI ÎN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ÎN COMPARAȚIE CU CELELALTE SECTOARE ALE CAPITALEI

Analiza SWOT reprezintă o sinteză a auditului de marketing care prezintă punctele forte și cele slabe ale organizației, precum și oportunitățile și amenințările mediului extern.

Se realizează astfel o listă a caracteristicilor pozitive și negative ale organizației analizate, care o diferențiază de organizațiile concurente.

Punctele forte includ atributele pozitive ale oamenilor implicați în afacere, incluzând cunoștințele lor, trecutul lor, educație, referințe, contacte, reputație sau capacitate, pe care aceștia le aduc în afacere. Punctele forte includ bunurile tangibile.

Punctele forte determină superioritatea firmei turistice și pot fi: locul și modul de amplament al obiectivului turistic (hotel, han, camping etc.), varietatea și calitatea serviciilor, nivelul prețurilor și tarifelor, pregătirea personalului, formele de agrement etc.

Punctele slabe pot fi date de amplasamentul într-un mediu ostil sau într-un cadru lipsit de elemente de atracție naturală, izolarea față de rețelele de acces, proasta calitate a serviciilor oferite, slaba activitate promoțională, organizarea ineficientă a activității interne, lipsa de experiență, resurse limitate, lipsa de acces la tehnologie, etc.

Oportunitătile (ocazii favorabile) evaluează factorii atractivi externi care reprezintă motivul existenței și prosperității.

Oportunitățile determină avantaje comparative pentru firmă și pot fi de naturi diferite: cadru legislativ favorabil (impozite și taxe mai mici, facilități diverse), deschiderea accesului pe anumite piețe externe (eliminarea vizelor, reducerea protecționismului etc.), dezvoltarea infrastructurii în anumite zone și regiuni turistice etc.

Amenințările au un impact negativ asupra activității firmei și pot fi legate de instabilitatea politica și legislativă, amenințări concurențiale, deteriorari ale mediului natural, recesiuni etc.

Pe baza analizei SWOT, organizația turistică poate să propună obiective corespunzatoare stării de fapt, urmărind, pe de o parte, eliminarea punctelor slabe și, pe cât posibil, diminuarea impactului amenințărilor mediului extern și, pe de alta parte, dezvoltarea punctelor forte și exploatarea și fructificarea ocaziilor favorabile. Chiar dacă se pornește de la premisa că există o separare a mediului intern, fixat pe ”axa” SW – forțe și slăbiciuni, de cel extern, fixat pe ”axa” OT- oportunități și amenințări, atunci când se face o evaluare a forțelor și slăbiciunilor, respectiv a oportunităților și amenințărilor, aprecierea presupune o comparație cu elementele semnificative ale mediului extern sau, respectiv o raportare la un model anumit al mediului intern sau la un curs al acțiunii dorit de decidenți (Băcanu, B., 2009).

La puncte forte avem:

Existența numeroaselor obiective turistice, de genul construcțiilor Palatului Parlamentului, unul din cele mai consecrate clădiri ale Bucureștiului

Existența metroului

Evenimente de genul celui de la Romexpo. Dezvoltarea turismului de evenimente. Organizarea unor festivaluri muzicale, folclorice, sportive, târguri și expoziții, conferințe, simpozioane, seminarii etc., care să atragă vizitatori autohtoni și străini și care constituie prilejuri de promovare și dinamizare a turismului local.

Numeroase obiective turistice de factură religioasă (biserici și mănăstiri, cele mai vechi datând din secolul XIV);

Numeroase obiective turistice de factură etno-folclorică, cuprinzând case tradiționale, situri etnografice, ateliere tradiționale, sărbători, tradiții și obiceiuri; Obiective turistice cu caracter economic.

Procesul de formare și dezvoltare este complex și dificil. Pornirea o reprezintă strategia,

dar continuarea înseamnă:

organizare;

oameni noi, pregătiți care să înteleagă rolul și locul lor;

voința locală

În ceea ce privește punctele slabe acestea sunt:

– Lipsa unor semne de direcționare în cel puțin o limbă de circulație internațională

– Restaurantele din municipiu, prezintă în mare parte a lor, doar un meniu în limba română

– Numărul mic de hoteluri raportat la numărul de locuitori ai orașului

– Investiții mici realizate în turism

– Lipsa de încredere a populației din mediul rural al județului în valorificarea potențialului turistic

– Lipsa de informare a populației cu privire la creditele pentru investiții în turism de care ar putea beneficia

– Lipsa unei autostrăzi reduce mult numărul de turiști străini

– traficul din oraș, care nu beneficiază de un management bun

Traficul în oraș este lent, expus la apariția blocajelor. Cauzele acestei stări de fapt sunt: faptul că liniile de transport urban în comun s-au proiectat în urmă cu cel puțin 20 de ani pentru a răspunde necesităților orașului în momentul respectiv, lățimea insuficientă a benzilor de circulație, existența intersecțiilor neamenajate corespunzător unde capacitatea de circulație este depășită și inexistența unui sistem de monitorizare a traficului.

Transportul în comun se realizează parțial cu autobuze cu o vechime mai mare decât limita admisă conform legii și care nu dispun de condiții de confort la standarde europene.

– lipsa hărților la metrou, în gări, aeroporturi. Aici chiar dacă se mai găsesc, sunt puține la număr și nu sunt foarte detaliate în ceea ce privesc punctele de atracție turistică

– existența deșeurilor, numărul mic de coșuri de gunoi. Acolo unde există sunt multe cazuri în care sunt într-o continua degradare.

La partea de oportunități avem:

Posibilitatea accesării de fonduri comunitare structurale pentrureconversie și dezvoltare profesională.

Existența unui mediu de afaceri prosper care poate crea posibilitateaatragerii de noi investitori strategici în principalele ramuri ale economiei

Modernizarea mijloacelor de transport în comun prin implementareasistemelor moderne de încălzire, aer condiționat și camere video de supraveghere.

Posibilitatea fluidizării traficului prin realizarea unor sensurigiratorii în zonele aglomerate, de sensuri unice, prin construirea de parcărisubterane și supraterane și de pasaje pietonale.

La capitolulRiscuri (amenințări) avem:

– Starea precară a unor drumuri

– Folosirea ineficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului în municipiu și în sector

– Folosirea în prea mică măsură a potențialului turistic

– Implicarea în prea mică măsură aagențiilor de turism în promovarea potențialului turistic

– Poluarea și aglomerația urbană

CONCLUZII

Pentru tragerea unor concluzii pertinente asupra lucrării, ”Perspective de valorificare a potențialului turistic antropic din sectorul 5 al Muncipiului București”, țin să subliniez că această lucrare este structurată în cinci capitole importante care vin să sublinieze potențialul turistic antropic al sectorului 5 al Municipiului București.

Accentul se pune asupra perspectivelor de valorificare a acestui potential. După analiza poziției geografice, trama stradală și principalele puncte de acces, toate acestea sunt extrem de importante pentru un turist, acesta cu cât are mai mult acces cu atât poate vizita mai multe obiective într-un timp mai scurt. În lucrare sunt detaliate obiectivele turistice de tip antropic, cu accent asupra clădirilor istorice, bisericilor, muzeelor, parcurilor și gradinilor, dar și asupra festivalurilor, târgurilor și expozițiilor, ce an de an adună turiștii cât și locuitorii.

În această lucrare am analizat structurile de primire turistică și circulația turistică la nivelul întregii țări, pentru a face o comparație cu sectorul 5. Astfel s-au remarcat creșteri ale capacităților de cazare, a creșterii numărului de vizitatori străini, dar și a românilor, care tind să călătorească în scop turistic din ce în ce mai mult.

Evoluția actuală a turismului este caracterizată de profunda înnoire a ofertei turistice mondiale în special prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ.

Strategiile de dezvoltare adoptate sunt unele întâlnite și în alte capital ale Europei, însă în București, mai ales în sectorul 5 lucrurile sunt abia la început. Inițial, considerăm că populația trebuie să înțeleagă importanța acestor obiective turistice antropice, ulterior înțelegerea și respectarea deciziilor.

Turismul antropic la nivelul sectorului 5 al Bucureștilului are nevoie de implementarea numeroaselor strategii de dezvoltare, de promovare.

BIBLIOGRAFIE

Bran, Olimpia, (2007), Tehnici promotionale si specificul lor in turism, Ed.Economica, București

Băcanu, B., (2009), Management strategic în turism- Concepte și studii de caz, Editura Polirom, București

Candea, M., Bran, F., Cimpoeru, I. (2006) – Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic, editura Universitara, București

Cocean, P., Vlasceanu, G., Negoescu, B. (2002) – Geografia generală aturismului, editura Meteor Press, București

Cocean, P., Dezsi, Șt., (2009), Geografia Turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Dinu, Mihaela, (2005), Impactul turismului asupra mediului – indicatori și măsurători, Editura Universitaria, București

Dragomir, S. (2008) – Un București mai puțin cunoscut, Editura Lucman, București

Erdeli, G. (2005) – Geografia populației și a asezărilor umane, Editura Credis, București

Erdeli, G., Braghina, C., Frasineanu, D. (1998) – Geografie economică mondială, Editura Fundatiei Romania de Mâine

Giurescu, C. (1979) Istoria Bucurestilor, Editura Sport – Turism, Bucuresti

Horațiu, Dumitru, (2003), Aspecte juridice ale rezervărilor online, eFinance, Anul III, nr. 38

Hornoiu, R., I., (2009), Ecoturism- Orientare prioritară în dezvoltarea durabilă a comunităților locale, Editura Ase, București

Ianos, I. (1982) – Orașele și organizarea spațiului geografic, Editura Academiei, București

Ianos, I., Heller, W. (2006) – Spațiu, economie și sisteme de asezări, Editura Tehnica, București

Ielenicz, M., Comănescu, L. (2006) – România: potențial turistic, Editura Universitară, București

Ionescu, I. (2004) – Economia întreprinderii de turism și comerț, EdituraOscar Print

Ionescu, I., (2000), Turismul fenomen social-economic și cultural –, Ed. Oscar Print, București

Iordan Bonifaciu S.(1997), România-Ghid turistic,Editura Garamond,București.

Istrate I.(1987), Turismul-un fenomen în mișcare,Editura Sport-Turism,București.

Mihailescu, V., 1960 – București – schiță geografică

Minciu, Rodica, (2007), Economia turismului, aplicații, Editura Uranus, București

Mucenic, C. (2004) – Strazi, piete, case din vechiul Bucuresti, Editura Vremea, Bucuresti

Popescu, Delia, (2003), Amenajarea turistică durabilă a litoralului, Editura Matrix Rom, București

Sala, Ioana-Andreea, (2008), Analiza pieței virtuale a turismului în România, Editura Universal Text

Șuta, O., V., Goga, A.,(2002) -Economia turismului, Editura George Barițiu, Cluj-Napoca

Theobald, W., (2001), Marketing turistic, Editura Butterworth-Heinemann, Boston

O.M.T, nr. 510 din 28 iunie 2002

www.google.ro/imagine

www.google.ro/maps

http://www.revistadeturism.ro/

http://www.bucuresti.ro/

www.ziare.ro

BIBLIOGRAFIE

Bran, Olimpia, (2007), Tehnici promotionale si specificul lor in turism, Ed.Economica, București

Băcanu, B., (2009), Management strategic în turism- Concepte și studii de caz, Editura Polirom, București

Candea, M., Bran, F., Cimpoeru, I. (2006) – Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic, editura Universitara, București

Cocean, P., Vlasceanu, G., Negoescu, B. (2002) – Geografia generală aturismului, editura Meteor Press, București

Cocean, P., Dezsi, Șt., (2009), Geografia Turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Dinu, Mihaela, (2005), Impactul turismului asupra mediului – indicatori și măsurători, Editura Universitaria, București

Dragomir, S. (2008) – Un București mai puțin cunoscut, Editura Lucman, București

Erdeli, G. (2005) – Geografia populației și a asezărilor umane, Editura Credis, București

Erdeli, G., Braghina, C., Frasineanu, D. (1998) – Geografie economică mondială, Editura Fundatiei Romania de Mâine

Giurescu, C. (1979) Istoria Bucurestilor, Editura Sport – Turism, Bucuresti

Horațiu, Dumitru, (2003), Aspecte juridice ale rezervărilor online, eFinance, Anul III, nr. 38

Hornoiu, R., I., (2009), Ecoturism- Orientare prioritară în dezvoltarea durabilă a comunităților locale, Editura Ase, București

Ianos, I. (1982) – Orașele și organizarea spațiului geografic, Editura Academiei, București

Ianos, I., Heller, W. (2006) – Spațiu, economie și sisteme de asezări, Editura Tehnica, București

Ielenicz, M., Comănescu, L. (2006) – România: potențial turistic, Editura Universitară, București

Ionescu, I. (2004) – Economia întreprinderii de turism și comerț, EdituraOscar Print

Ionescu, I., (2000), Turismul fenomen social-economic și cultural –, Ed. Oscar Print, București

Iordan Bonifaciu S.(1997), România-Ghid turistic,Editura Garamond,București.

Istrate I.(1987), Turismul-un fenomen în mișcare,Editura Sport-Turism,București.

Mihailescu, V., 1960 – București – schiță geografică

Minciu, Rodica, (2007), Economia turismului, aplicații, Editura Uranus, București

Mucenic, C. (2004) – Strazi, piete, case din vechiul Bucuresti, Editura Vremea, Bucuresti

Popescu, Delia, (2003), Amenajarea turistică durabilă a litoralului, Editura Matrix Rom, București

Sala, Ioana-Andreea, (2008), Analiza pieței virtuale a turismului în România, Editura Universal Text

Șuta, O., V., Goga, A.,(2002) -Economia turismului, Editura George Barițiu, Cluj-Napoca

Theobald, W., (2001), Marketing turistic, Editura Butterworth-Heinemann, Boston

O.M.T, nr. 510 din 28 iunie 2002

www.google.ro/imagine

www.google.ro/maps

http://www.revistadeturism.ro/

http://www.bucuresti.ro/

www.ziare.ro