Perspective DE Dezvoltare Socio Economica A Municipiului Calarasi

PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE

SOCIO-ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI

Cuprins

Noțiuni introductive privind dezvoltarea socio-economică

Aspecte tehnico-metodologice

Capitolul 1

Poziția geografică

1.1. Poziția județului Călărași în raport cu teritoriul național

1.2. Poziția Municipiului Călărași în raport cu teritoriul județului

Capitolul 2

Evoluția istorică a Municipiului Călărași

2.1. De la primele informații istorice , la prima atestare documentară

2.2. De la satul de pescari , la oraș reședință de județ

Capitolul 3

Particularități fizico-geografice

3.1. Relieful

3.2. Clima

3.2.1. Calitatea aerului

3.3.Solul și resursele naturale

3.4.Rețeaua hidrografică

3.4.1 Calitatea apei

3.5.Fauna și flora

Capitolul 4

Particularități socio-demografice

4.1.Populația și forța de muncă

4.1.1. Populația

4.1.1.1. Mișcarea naturală

4.1.2. Forța de muncă

4.2. Educația

4.3. Sănătatea

4.4. Asistență socială

Capitolul 5

Perspective de dezvoltare

5.1. Triunghiul dezvoltării ideale

5.2. Diagnoza orașului în contextul perspectivelor de dezvoltare

5.3. Propuneri de dezvoltare

5.3.1. „Pătratul perfect al dezvoltării”

5.4. Propuneri bazate pe contextul recesiuni economice

5.5. Dezvoltarea mediului de afaceri

Capitolul 6

Elemente participante în cadrul dezvoltării

6.1. Industria

6.2. Agricultura

6.2.1. Acțiuni de dezvoltare

6.3.Căile de comunicație

6.3.1. Transportul rutier

6.3.2. Transportul feroviar

6.3.3. Transportul naval

6.3.4. Perspective de dezvoltare a căilor de comunicație în Călărași (proiecte)

6.4. Turismul

6.4.1. Ecoturismul

6.4.2. Turismul de vânătoare și pescuit

6.4.2.1. Vânătoarea

6.4.2.1. Pescuitul

6.5. Obiective turistice ale Municipiului Călărași

Concluzii generale

Bibliografie

.

Aspecte tehnico-metodologice

În elaborarea studiului asupra dezvoltării teritoriului orașului Călărași, prin prisma observației și a consultării Planurilor de Dezvoltare ale orașului, prin dezvoltarea și consultarea corectă a statisticilor oferite, dar și prin tehnici de prelucrare a informațiilor, și anume metode specific geografiei, am reușit să prezint o panoramă socio-economică completă asupra teritoriului Municipiului Călărași. Metoda observației reprezintă principalul mod de analiză, ținând cont că orașul este o parte din spațiul terestru, compus din materiale naturale, unele conservate, dar cele mai multe transformate, cel mai facil procedeu pentru orice geograf sau un grup de cercetare ce urmează să întreprindă un studiu asupra unor așezări urbane este cel apropiat domeniului geografie – observația directă se datorează limitelor fizice, iar mărimea are o structură permisivă observațiilor directe cu realitatea terestră în schimb. În schimb cea indirectă oferă asupra planurilor orașului o percepție corectă asupra morfologiei întregului spațiu.

Imaginile satelitare detaliate, oferite de programul on-line Google Earth, m-au ajutat foarte mult în obținerea de aerofotograme ale diferitelor zone în care am putut percepe zonalitatea și funcționalitate fiecărui spațiu în parte .

Abordările monografice ce au fost înscrise în lucrare, prin prisma cărora am stabilit cronologia orașului, necesită consemnarea următoarelor lucrări : Istoria orașului Călărași de la origini până în anul 1852 de Pompei Samarian Gh., apărută în 1931; Călărași – studiu geografic și etnografic istoric de Mihăilescu C., apărută în 1985; Istoria orașului Călărași de Constantin T., apărută în 2008. Alături de acest tip de analiză se mai prefigurează și acele studii în care orașul este tratat ca o parte componentă a județului actual, omonim sau al celui din care făcea parte: Județul Ialomița de Cristache S. și Bogdan O., apărut în 1971; Ghidul Județelor Ialomița și Călărași de Buioc A., apărut în 2002 și Lunca Dunării între Oltenița și Călărași – studiu privind calitatea mediului de Tetecu C., apărut în 2008.

Particularitățile fizico-geografice, cât și poziția geografică a orașului sunt tratate din următoarele lucrări : Câmpia Română-contribuțiuni de geografie fizică de George Vâlsan, apărută în 1915, Activitățile comerciale în orașele României – studiu geografic de Dobraca L., apărută în 2001.

În infrastructură și importanța Fluviului Dunărea pentru oraș lucrările care au contribuit sunt : Porturile Dunărene ale României – studiu geoeconomic și de ecologie urbană de Baltălungă A., apărută în 2004 și Valea Dunării între Giurgiu și Brăila – studiu de geografie umană și economică de Andrei M., apărută în 2005; Dunărea în istoria poporului Român de Căpățâna Dan, apărută în 1972; Orașele României de Cucu V., apărută în 1970; Orașele și organizarea spațiului geografic -studiu de geografie economică asupra teritoriului României de Ianoș I, apărută în 1987.

Noțiuni introductive privind dezvoltarea socio-economică

Lucrarea ȋși propune să facă înțelese noțiunile de dezvoltare și, mai ales, perspectivele de dezvoltare ulterior aplicate în teren. Prin părțile componente, lucrarea nu face altceva decât să prezinte și să explice necesitate implemetării anumitor proiecte de dezvoltare în cadrul orașului. Dezvoltarea poate fi definită o stare inerentă ce caracterizează orice sistem social și economic, un oraș de exemplu sau orice altă zonă locuită având ca trasuri specifice faptul ca nici o stare a sistemului nu se repetă în nici-un stagiu. Uneori, dezvoltarea este asimilată procesului care induce schimbari în evoluția naturală. „Dezvoltarea umana este un concept larg cu valente multidisciplinare. DU se refera la posibilitatile prin care generatiile prezente si viitoare îsi pot manifesta pe deplin optiunile în orice domeniu economic, social, cultural si politic” . „Dezvoltarea economică1, ca formă de manifestare a creșterii economice, presupune un ansamblu de transformări cantitative, structurale și calitative în economie, în cercetarea științifică și tehnologiile de fabricație,în mecanismele și structurile organizaționale de funcționare a economiei și societații ca întreg, în mentalitatea și comportamentul oamenilor„ (Ionescu C., 2006). Practic dezvoltarea urmărește în mare măsura creșterea economică, reducerea inegalității și eradicarea sărăciei într-un mod în care schimările majore aduse sistemului respectiv să nu influențeze mai mult cetățenii din punct de vedere social, schimăriile trebuind implementate în atitudinile populare și în instituțiile publice de-a lungul unei perioade de timp mai îndelungate. Dezvoltarea socială face referire la ideea orientării unei comunități spre realizarea unei anumite stări confortabile pusă ca obiectiv de realizat printr-un proces planificat în timp, printr-un set de acțiuni conjugate .

Orașul este o entitate care se structurează în permanență, este totodată și un centru politic, administrativ, economic, industrial, comercial dar și cultural . Este o formă complexă de așezare în care relațiile dintre totalitatea elementelor impun de-a lungul timpului o dezvoltare continuă și organizată în ideea durabilității economico-sociale . În general, orașele sunt așezăriile care au ca și punct forte complexitatea lor , iar din această cauză sunt generatoare de activități economice, care oferă oportunități de ocupare, educație, sănătate și servicii sociale. În cadrul orașelor are loc urbanizarea ( dezvoltarea urbană ), care reprezintă un alt proces, părându-se a fii global și implică transformări economice, sociale, comportamentale, care generează modificări în cadrul natural și cel construit . Dezvoltarea economico-socială în general ține cont de majoritatea elementelor implicate în sistemul teritorial respectiv, fiind foarte maleabilă atunci când există instituții și oamenii bine pregătiți pentru a o implementa în teren .

Capitolul 1

Poziția geografică

1.1 Poziția județului Călărași în raport cu teritoriul național

Călărași este municipiul reședință de județ al unității admnistrative cu același nume, fiind localizat în sudul României pe continentul european, aparținând zonei temperate; așezat pe latitudinea de 44°12′ în emisfera nordică și pe longitudinea de 27°20′ a emisferei estice, față de nivelul 0 al mării se află la o altitudine de 13 m, acest oraș este port dunărean, dar cu o capacitate de navigare mai redusă, având distanța față de București de 135 km .

Localitatea aparține Regiunii Sud-Muntenia, conform NUTS și constistuției administrative ce este în vigoare în Uniunea Europeană, municipiul are rol de frontieră, de aici se ajungându-se la Silistra pe malul bulgar, dar și în Dobrogea.

Sursa : http://harta-romaniei.blogspot.ro/

Fig 1 – Poziția Municipiului Călărași în raport național

Poziția Municipiului Călărași în raport cu teritoriul județului

Orașul se află la intersecția drumurilor naționale DN3, DN 21 și DN 3B. Călărași, port fluvial situat pe malul stâng al Borcei, este așezat în sudul județului Călărași, într-o zonă transfrontalieră cu Bulgaria, cu perspective de dezvoltare a circulației fluviale și terestre către estul Europei Centrale și Peninsula Balcanică.

Orașul Călărași are o poziție cu un potențial ridicat, datorită legăturilor cu rutele de transport ce se află în proximități, pe primul loc în cadrul peisajului infrastractural și de comunicații, deși nu există vreun program funcțional, se situează în mod evident transportul fluviatil care evident că este sursa cea mai profitabilă și mai ales rentabilă, de transport, apoi urmează apropierea de A2 – autostrada soarelui, la o distanță de circa 20 de km față de această rută majoră de transport, dar necesitatea unei rețele de autostrăzi interconectate și mai ales fluente la nivel național, poate impulsiona această formă de transport și mai ales poate descongestiona, traficul sporit din România.

Sursa : Nicolae A. prelucrată după geo-spatial.org

Fig 2 – Poziția UAT Călărași în raport cu teritoriul județului

Capitolul 2

Evoluția istorică a Municipiului Călărași

2.1 De la primele informații istorice, la prima atestare documentară

Centru politico-administrativ , economic și cultural , reședință a județului cu același nume , orașul Călărași este situat în partea de sud-est a țării, fiind avantajat de amplasarea sa fizico-geografică, care a oferit din totdeauna condiții prielnice dezvoltării comunitățiilor umane (apă, vânat, pește, pășune , terenuri arabile ) . Călărașiul își află începuturile , ca așezare omenească, încă din neolitic , așa cum o atestă descoperirile arheologice din zonă , multe dintre acestea datorate colectivului de cercetătorii de la Muzeul ‚Dunării de Jos’ din localitate .

Primele rme ale unei așezări omenești pe vatra actualului municipiu Călărași datează din neolotic (5500-1900 î.d.Hr.), așa cum o dovedesc descoperirile arheologice specifice culturilor Hamangia, Boian și Gumelnița . Astfel, înurma săpăturilor arheologice efectuate în anii 1966 și 1968, în apropierea orașului a a fost identificat un nivel de locuire aparținând culturii Hamangia, din locurile respective recoltându-se fragmente ceramice, unelte de piatră și statuete atropomorfe din lut ars .

Cu ocazia efectuării unor lucrări edilitare, în cartierul Măgureni au fost puse în evidență trei niveluri de locuire specifice culturii Boian , aici conturându-se deja o așezare deschisă, cu locuințe tip bordei, având o formă rectangulară, cu o singură încăpere, prevăzută cu vatră . Ceramica, bogat decorată prin tehnica exciziei, cu motive spirale-meandrice, canelurile fiind încrustate cu substanță albă , este specifică întregii zone dintre Călărași și Oltenița . Pentru neoliticul târziu, săpăturile efectuate în locul numit „Piscul Cremenii” au scos la iveală elemente materiale specifice culturii Gumelnița, care se caracterizează prin așezări de tip tell (movile), prevăzute, de obicei, cu șanțuri de apărare . Locuințdministrativ , economic și cultural , reședință a județului cu același nume , orașul Călărași este situat în partea de sud-est a țării, fiind avantajat de amplasarea sa fizico-geografică, care a oferit din totdeauna condiții prielnice dezvoltării comunitățiilor umane (apă, vânat, pește, pășune , terenuri arabile ) . Călărașiul își află începuturile , ca așezare omenească, încă din neolitic , așa cum o atestă descoperirile arheologice din zonă , multe dintre acestea datorate colectivului de cercetătorii de la Muzeul ‚Dunării de Jos’ din localitate .

Primele rme ale unei așezări omenești pe vatra actualului municipiu Călărași datează din neolotic (5500-1900 î.d.Hr.), așa cum o dovedesc descoperirile arheologice specifice culturilor Hamangia, Boian și Gumelnița . Astfel, înurma săpăturilor arheologice efectuate în anii 1966 și 1968, în apropierea orașului a a fost identificat un nivel de locuire aparținând culturii Hamangia, din locurile respective recoltându-se fragmente ceramice, unelte de piatră și statuete atropomorfe din lut ars .

Cu ocazia efectuării unor lucrări edilitare, în cartierul Măgureni au fost puse în evidență trei niveluri de locuire specifice culturii Boian , aici conturându-se deja o așezare deschisă, cu locuințe tip bordei, având o formă rectangulară, cu o singură încăpere, prevăzută cu vatră . Ceramica, bogat decorată prin tehnica exciziei, cu motive spirale-meandrice, canelurile fiind încrustate cu substanță albă , este specifică întregii zone dintre Călărași și Oltenița . Pentru neoliticul târziu, săpăturile efectuate în locul numit „Piscul Cremenii” au scos la iveală elemente materiale specifice culturii Gumelnița, care se caracterizează prin așezări de tip tell (movile), prevăzute, de obicei, cu șanțuri de apărare . Locuințele erau de suprafață, dreptunghiulare, cu una sau două încăperi , dotate cu vetre sau cuptoare.

Oamenii acelor vremuri se ocupau tot mai intens cu agricultura , creșterea vitelor, vânatul și pescuitul . Se foloseau tot mai mult armele, semn al unor pericole ce veneau din exteriorul comunității, și apar obiectele mărunte din aur .Ceramica, cu ornamentele ei de un mare rafinament artistic ,executate fie prin tehnica exciziei, fie a picturii sau a lustruirii, demonstrează gustul pentru frumos al localnicilor, făuritorii unei adevărate „ civilizații a lutului ”

Sursa : http://www.calarasi.djc.ro/Public/ObiectiveCulturaleImg.aspx?ID=2842

Fig 3 – Statuetă antropomorfă

( Muzeul Civilizației Gumelnița,municipiul Oltenița)

Perioada de trecere la epoca bronzului este reprezentată de mormintele de ocru, descoperite în punctul numit Movila Albă, situat la vest de cartierul Mircea Vodă, cedatează din anii 1900-1700 î.d.Hr. Bronzul mijlociu, de tip Coslogeni (sec XV-XII î.d.Hr.), o altă cultură autohtonă, care poartă numele unui sat aflat la 16 km de Călărași , spre municipiul Fetești din jud Ialomița .

Pentru epoca fierului (800 î.d.Hr.-106 d.Hr.) mai ales pentru perioada hallsttiană, numărul descoperirilor arheologice este mai redus,apoi, începând cu perioada La Tete (300 î.d.Hr.-106 d.Hr.) , odată cu dezvoltarea pe teritoriul României, a înfloritoarei civilizații geto-dacice, urmele materiale devin cu adevărat, impresionante .

Apariția romanilor la Dunărea de jos , fenomen petrecut la sfârșitul secolului I î.dHr. și începutul secolului I d.Hr. , a reprezentat pentru istoria acestor meleaguri un moment de o deosebită importanță.

2.2 De la satul de pescari, la oraș reședință de județ

Din secolul I î.d. Hr., relațiile comerciale se intensifică, dar grecii sunt înlocuiți de romani, dovezile romanității provin chiar și din perioada pre-romană a Daciei, ce dovedește faptul ca procesul de latinizare era în plină desfășurare chiar și dinainte de 106. Odată cu secolul IV, momentul retragerii administrației romane, până spre sfârșitul primului mileniu ajung în regiune vizigoții, goții, ostrogoții, carpii și sarmații – perioadă caracterizată prin instabilitate socio-economică. Până în anul 1358 apar foarte puține consemnări corelate atât așezării cât și activităților desfășurate pe situl acestei așezări; anul acesta al secolului XIV relatează prezența negustorii brașoveni, ce desfășurau activități comerciale pe aceste locuri. Primele atestări documentare apar în secolul XVI, într-un hrisov al domnitorului Țării Românești, Radu Paisie, ce datează din 1541 cu referire la satul Crăceni, ce a apărut prin intermediul satelor fondatoare ale orașului, iar din timpul domniei lui Mihai Viteazul apar referiri documentare despre satul Lichirești, ce provine de la Sf. Nicolae al Lichiei (Lichirești), catedrala orașului ce apăruse cu mult înainte de această atestare.

Primele menționări cartografice ce făceau referință la această așezare se regăsesc în opera cartografică a stolnicului Constantin Cantacuzino, ce datează din 1700, ulterior regăsită în cea a geografului italian Anton del Chiara în anul 1718, în 1783 a unui alt cronicar al veacului de origine franceză Barbie de Bocage iar spre sfârșitul secolului XVIII apare și în harta austriacă de la 1791 cu numele de Călărași vel Lichirești.

(Sursa: Biblioteca Națională din Florența-Adrian Nicolae )

Fig 4 – Orașul Călărași în 1790 după General Quartier Meister Staabs

În anul 1838 are loc organizarea politică conformă unei reședințe de județ respectând un regulament organic similar unui oraș, prin organizarea armatei, unei administrații centrale, apariția unui spital .

Până în 1852 se produc multe schimbări ce dau localității un aspect urban mai ales prin implicarea antreprenorilor locali dar și a administrației, apariția primelor bănci, ar mai fi de consemnat și cosmopolizarea așezării prin relațiile avute cu Silistra prin reflectarea directă la nivel cultural dar și militar și nu în ultimul rând prin prezența comercianților, ce și-au stabilit reședința în Călărași, ce erau de origine: armeană, bulgară, turcă, ebraică, greacă, italiană, maghiară, rusă și austriacă.

Structura confesională prin mozaicul etnic aducea în peisajul urban al secolului XIX o multitudine de construcții unele reprezentate prin lăcașele de cult sau pur și simplu printr-un fond locativ tradițional. Statutul de așezare liberă îl capătă în anul 1852, și în acelați timp devine oraș prin hrisovul domnitorului Barbu Știrbei, căpătând temporar numele de orașul Știrbei.

Sfârșitul secolului XIX aduce o dezvoltare progresivă a orașului prin activitățile agricole, cele de industrie dar mai ales portuare, port ce în anul 1900 reprezenta deja un liant important între acitivitățile ce se desfășurau la nivelul localității dar și a celor din proximitatea urbei, tot în această perioadă apar uzina de apă și cea electrică, unități ce acordau o puternică tentă de urbanizare. Secolul XX aduce cele mai intense transformări ale citadelei, perioadă ce ar putea fi definită ca prim avânt al dezvoltării socio-economice dar și peisagistice, corelată cu perioade de regres. Primul Război Mondial aduce un regres evident, regres înregistrat în fiecare dintre așezările românești, involuție ce este rapid substituită în timpul perioadei interbelice, moment în care se produce o dezvoltare fără precedent, până în acea epocă, în istoria localității prin extinderea rezidențialului, dezvoltarea sectorului financiar și mai ales activitățile portuare ce au favorizat relaționări comerciale benefice urbei aflate în elanul dezvoltării economice.

Al Doilea Război Mondial produce un al doilea regres din acest veac, regres ce va continua ușor și datorită implicării sovietice în sistemul socio-politic, abia după 1965, momentul în care socialismul purta o amprentă eminamente națională, se va produce cel mai puternic progres al așezării, progres ce se remarcă prin extinderea peisajului urban, prin dezvoltarea industrială fără precedent, prin transformarea orașului, prin transporturile fluviatile, ca element major la nivel național, dar și accesul la cultură al maselor.

Din punct de vedere al peisajului urban, această perioadă, socialistă, reprezintă apogeul dezvoltării și extinderii, dar mai ales prin verdele urban introdus ca un factor evident și mai ales vital așezării industriale, atât ca factor de protecție cât și ca factor de recreere și ecologic.Era post-decembristă aduce regres datorită tranziției politice și mai ales instabilității de ordin politic, ce se va remarca prin disponibilizări masive, iar prima decadă aduce un real progres, prin dechiderea către economia de piață liberă, aportul capitalului muncitorilor români aflați în țările ce permit un flux de activități.

În 1968, la noua reorganizare administrativă, Călărași a primit statut de municipiu, și a revenit la județul Ialomița, reînființat; deși era singurul municipiu al județului, el nu a mai fost și reședință, aceasta fiind mutată în orașul Slobozia. Tot atunci, satele Mircea-Vodă și Măgureni au fost desființate și înglobate în localitatea Călărași.

 Orașul a redobândit statut de reședință de județ în 1981, când s-a înființat județul Călărași, din jumătatea sudică a județului Ialomița de până atunci, împreună cu partea sud-estică a județului Ilfov. Municipiul a avut drept comună suburbană comuna Modelu,  între 1968 și 1989 s-a renunțat la conceptul de comună suburban .

Sursa : prelucrare după Google Earth

Fig 5- Teritoriul administrativ al Municipiul Călărași (10.02.2014)

În vecinătatea apropiere a teritoriului administrativ se află comuna Modelu, cu satele Tonea, Roseți și Radu Negru, însă cel mai apropiat de oraș se află Modelu, comună care are în componența sa 9.665 de locuitori conform I.N.S la 2011, clasificată la rangul de localitate rurală, în pofida faptului că are accente urbane vizibile, fiind o localitate modernizată în ultimul deceniu cu ajutorul fondurilor europene, având străzi asfaltate în proporție de 70%, sistem de apă curentă, sistem de canalizare, fiind racordată la stația de epurare a Cominatului de hârtie din apropiere .

Capitolul 3

Particularități fizico-geografice

3.1 Relieful

Analiza cadrului natural aduce în prim plan următoarele elemente care definesc poziția localității : este situată în Câmpia Română, ca unitate majoră națională dar și Luncii Dunării iar ca subunitate regională aparține Câmpiei Bărăganului, sub aspect geomorfologic situarea relevă prezența pe o câmpie aluvială holocenă de divagare (de subsidență), cu aspect de albie majoră datorită proximității dunărene. Aceste caractere au permis dezvoltatarea acestei așezări pe planuri ambivalente, iar primul fiind cel portuar pe brațul Borcea prin prezența curgerii fluviatile dar și pe planul economic, de nivel agrar prin situarea în Câmpia Bărăganului, una dintre subunitățile cu un grad foarte ridicat de fertilitate.

Relieful relativ variat, se grupează în patru unitați mari: Câmpia Bărăganul Mostiștei (Bărăganul Sudic), Câmpia Vlasiei, Câmpia Burnas și Lunca Dunârii. Câmpia Bărăganul Mostistei se extinde între malul drept al Ialomiței și malul Dunării, fiind cuprinsă în județ cu peste 2/3 din suprafața totală. Este ușor asimetrică cu terasele Dunării, dar și spre est. Astfel are 60 – 70 m altitudine în nord – vest, coborand la circa 40 m în sud și est. Bărăganul Mostiștei se subdivide în trei unitați fiecare cu subunitați: Câmpia Mostiștei, Câmpia Lehliu și Câmpia Mărculești.

Lunca Dunării se subdivide în trei compartimente Lunca Greaca, Lunca Calarasi si Balta Borcea.

Lunca Călărași este în general dezvoltată tot numai pe stânga Dunării, dar este inegală ca lațime. Cu mici excepții a fost indiguită si secată. Balta Borcea începe de la sud de Călărași, unde se desprinde Bratul Borcea. Aspectul general al bălții este acela de brațe cu grinduri înalte pe margini, ce închid depresiuni centrale mari, divizate in cuvete mai mici. Balta este îndiguita, ca și parți din lunca externă și desecată deși apa mai ramaâne pe privaluri, foste meandre sau brațe părăsite ce se află sub nivelul pânzei freatice.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Rom%C3%A2n%C4%83#mediaviewer/Fi%C8%99ier:C%C3%A2mpia_Dunarii.png

Fig 6 – Harta fizico-geografică a Câmpiei Bărăganului

Din punct de vedere geologic, Călărași se situează pe placa Eurasiatică, ca și placă majoră , iar ca subunitate se află pe subplaca Moesică.

Cuaternarul fiind principalul modelator prin prezența depozitelor fluviatile și a aluviunilor dunărene,fiind o trasătură tipică așezărilor de luncă, ce au în vecinătăți unități de câmpie.

Fig 7-Geologia Luncii Călărașiului

Sursa: prelucrare după http://earth.unibuc.ro/php/myown/preview_zoomify.php?image=%2Fimages%2Fgeologie%2Fzoomify%2FL-35-XXXIV

3.2 Clima

Teritoriul județului Călărași aparține în totalitate sectorului cu climă temperat continentală, de altfel și clima municipiului asemenea se încadrează în sectorul de climă precizat. Regimul climatic general este omogen în tot cuprinsul teritoriului, ca urmare a uniformitații reliefului de câmpie. El se caracterizează prin veri foarte calde cu precipitații nu prea bogate, ce cad mai ales sub formă de averse, dar și prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar și de frecvente perioade de încălzire, care provoacă discontinuitați în distribuția temporală și teritorială a stratului de zapadă. În extremitatea sudică a județului se individualizează topoclimatul specific luncii Dunării, cu veri mai calde și ierni mai blânde decat în restul câmpiei.

Temperatura medie anuală fiind cuprinsă între 10,5 °C la Fundulea și 11,3 °C la Călărași. Maximele absolute înregistrate pîna în prezent au atins la 10 august 1957 , +44C° la Valea Argovei și 41,4°C la Călărasi (la nivel de țară +44,5°C în județul Brailă la aceeasi data, în localitatea Ion Sion). Minima absolută a fost înregistrată la Călărași, de -30,0°C la 9 ianuarie 1938 fata de -38,5°C valoarea natională înregistrată la Bod (Județul Brașov) la 25 ianuarie 1942.

În condițiile menționate mai sus precipitațiile înregistrează valori medii la fel de omogene ca și temperaturile între 500-540 mm ( în anii secetoși acestea scad sub 350 mm) .

Clima Municipiului Călărași prezintă urmatoarele caracteristici:

Radiatia solara globala inregistreaza valori cuprinse intre 125,0 kcal / cm 2.an si 127,5 kcal/ cm 2.an

Temperatura medie anuală este de 11,3°C .

Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2,0°C .

Temperatura medie a lunii iulie este de 23,1°C .

Numărul mediu anual al zilelor de îngheț este de 95,6 zile .

Cantitațile medii anuale a precipitațiilor atmosferice însumeaza 510 mm/an .

Viteza medie anuală a vântului variază între 2,6 si 5,3 m/s.

Vânturile sunt slab influențate de relieful uniform de câmpie. Predomină vânturile din vest (16,4%) și SV (12,4%), precum și cele din N (14,8%) și NE (13,3%). Influența văii Dunării în canalizarea curenților de aer este evidentă .

Circulația generală a atmosferei este caracterizată prin frecvențe mari ale advecțiilor de aer temperat – oceanic din vest și nord vest, mai ales în semestrul cald, și al advecțiilor de aer temperat – continental din NE și N, mai ales în semestrul rece. Acestora li se adaugă pătruderile mai rare de aer arctic din nord, de aer tropical – maritim din sud -vest și sud și de aer tropical – continental din sud – est și sud.

Datorită reliefului uniform, specific zonei de câmpie, vânturile predominante în Călărași sunt cele care bat din sectorul nord și nord-estic (Crivățul și Austrul), precum și cele din vest și sud-vest ( Băltărețul ).

Sursa: Prelucrare după Google Earth

Fig 8- Vânturi predominante

3.2.1 Calitatea aerului

Municipiul Călărași are două stații de monitorizare a calității aerului, una în centrul orașului, aproape de stația meteorologică, iar a doua la punctul de frontieră Chiciu, pe malul nordic al Dunării, în dreptul orașului Silistra.

FIG 9 – Amplasarea stațiilor de monitorizare în Cǎlǎrași

(cercurile negre denumite Cǎlǎrași 1 și Cǎlǎrași 2). Steaua roșie arată amplasamentul stației meteorologice.

Evoluția calității aerului se caracterizează în porezent prin surse de emisie cu impact mediu sși mic asupra calității aerului datorită în principal restructurării activității industrial , precum și extinderii utilizării gazului metan drept combustibil de către agenții economici, dar și la încălzirea locuințelor, astfel numărul rezidențiilor care locuiau la case și foloseau drept combustibil lemne de foc pentru încălzirea caselor în timpul anotimpului rece s-a redus considerabil, undeva la circa 35% . Fluidizarea transportuli prin dirijarea mijloacelor auto grele pe drumul de rocadă al municipiului, inclusive interzicerea circulației pe ambele sensuri în zona centrală, instaurându-se în oraș străzi cu sens unic care dirijau și fluidizau traficul astfel încât noxele și substanțele poluante s-au redus .

3.3 Solul și resursele naturale

La nivel pedologic se ramarcă exostența solurilor care sunt constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri și din solurile aluvionale care au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale.

Astfel, pe directia E-V se succed urmatoarele tipuri cernoziomuri :cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri propriu-zise, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale și soluri brun roșcate tipice, ultimele pe suprafețe reduse în extremitatea de vest a județului. Aceste soluri zonale s-au format pe loess sau depozite loessoide.

Solurile aluviale cu diferite texturi sau stadii de gleizare, se întâlnesc în luncile largi ale Dâmboviței, Argeșului si Dunării.

Fertilitatea ridicată a diferitelor tipuri de cernoziomuri, ca și a solurilor aluviale, care formează împreuna peste 97% din suprafața fondului funciar, explică larga folosire în agricultură a acestora, precum și caracterul predominant cerealier al agriculturii.

Municipiul Călărași s-a dezvoltat pe partea stanga a brațului Borcea, la 6 km dupa desprinderea acestuia din Dunăre. Situată la o altitudine cuprinsă între 17-24 m, așezarea este considerată aparținând reliefului Luncii Dunării.

Solurile reprezentative pentru Municipiul Călărași și împrejurimi sunt cernoziomurile argiloaluvionare în proporție de 80%, solurile cenușii închise și cernoziomurile carbonatice. Nivelul apei freatice este la minimum 2 – 5 m de la suprafața solului.

În ceea ce privește condițiile naturale putem puncta aspectele favorabile ce permit dezvoltarea Municipiul Călărași din punct de vedere al resurselor:

condițiile naturale sunt propice condițiilor de locuire și dezvoltare socio-economică;

condiții fizico-geografice propice dezvoltării agriculturii

Ca disfuncționalități putem aminti:

slabe resurse de subsol;

Solurile prezente în această regiune au un grad uriaș de fertilitate, dar exploatarea agricolă nu este pe măsura capacității reale de producție, iar o posibilă dezvoltare ar putea sprijini nu doar social, dar și financiar, așezarea prin renovarea urbană, cât și evoluția către un peisaj urban, satisfăcător cerințelor rezindențiale moderne.

3.4 Rețeaua hidrografică

Situat în bazinul dunărean, la contactul a două subunități geografice ale Câmpiei Române: Câmpia Bărăganului și Lunca Dunării, teritoriul municipiului Călărași prezintă un potențial hidrologic variat, constituit din ape subterane, cu un caracter puternic, ascensional, putând furniza debite considerabile (8,3-11 l/s). Strate acvifere freatice cu debite importante apar în depozitele grosiere din lunca și terasa Călărași.

Este de reținut faptul că relieful actual din luncă a suferit modificări profunde datorită intervenției antropice: îndiguire în mai multe etape, desecări, realizarea de canale de irigații, construirea canalului navigabil ce deservea fostul Combinat Siderurgic, rectificare a zonei Gura Borcei, amenajarea lacului de agrement de la gura de vărsare a Jirlăului .

O altă sursă naturală a municipiului Călărași o reprezintă apele de suprafață. Fluviul Dunărea mărginește la sud teritoriul orașului, iar brațul Borcea, ce se desprinde pe malul stâng în aval de punctul Chiciu, străbate aria urbană de la S-N spre S-V , după ce formează cotul Borcii.

Sursa : http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html (Geoportal ANCPI )

Fig 10 – Rețeaua hidrografică a Municipiului Călărași

Dunărea a jucat un rol foarte important în evoluția istorică, economică și socială a acestei așezări deoarece caracterul de bază, asociat orașului Călărași, este cel de așezare dunăreană. De menționat ar fi faptul că debitul mediu fluviatil se reduce la aproape jumătate din valoarea pe care o avea înainte de a se despărți în două brațe, astfel că, în cazul unei revitalizări a transporturilor fluviatile la nivel național, există două alternative: fie cea a folosirii unor vase cu pescaj redus, fie cea în care necesitatea intervențiilor hidrotehnice să devină statuară.

Brațul Borcea pe care se află amplasat municipiul Călărași are 99 km lungime. Pe malul stâng s-a realizat un canal industrial (10 km lungime), amenajat pentru a permite barjelor încărcate cu materii prime (fier vechi, minereu, cărbune) să ajungă la S.C.TENARIS – DONASID S.A.. De asemenea, s-a realizat și un port mineralier prevăzut cu instalații de încarcăre-descărcare și dane de acostare a navelor fluviale. Canalul este traversat de un pod modern cu patru benzi de circulație ce leagă orașul de punctul de trecere a Dunării de la Chiciu – Ostrov, fiind totodată și un excelent loc de pescuit și antrenament pentru sporturile nautice.

În apropierea orașului se află Iezerul-Călărași, arie de protecție specială acvifaunistică, în suprafață de 2.877 ha. Este un lac de luncă situat pe dreapta drumului național București – Călărași, legat de Borcea printr-un prival Jirlău. Rezervația naturală Iezerul-Călărași cuprinde luciul de apă (bazine piscicole, canale navigabile și de desecare), vegetația palustră pe o bandă de 50 m lățime ce înconjoară lacul și bazinele piscicole (stuf, papură, rogoz), precum și o zonă de pajiști umede, culturi agricole și pădure .

3.5 Fauna și flora

Orașul este localizat în etajul de stepă, dar și a celui de luncă, cu păduri, cu specii hidrofile și higrofile. La nivel strict urban prezența speciilor vegetative cosmopolite și introduse prin intermediul antropic au un potențial extraordinar prin prezența quercineelor sau a altor diverse specii floristice .

Fitogeografic, teritoriul Călărașiului și al împrejurimilor sale este situal la contactul a două subzone de vegetație naturală: stepă și baltă. În această situație, vegetația spontană este variată și bogată în exemplare.

Subzona de stepă este reprezentată prin pajiști stepice primare și derivate, care ocupă arii destul de răstrânse, îndeosebi de-a lungul căilor ferate și a drumurilor rutiere, precum și pe izlazurile comunale.

Vegetația forestieră este reprezentată de resturi ale fostelor păduri, care ocupaseră suprafețe importante în împrejmuirile Călărașiului, specii ca stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdreanul, mărul  .

Subzona de baltă este mai deosebită geobotanic, fiind formată din specii mezofile, higrofile, halofile și de nisipuri. Aceste asociații vegetale își datorează existența condițiilor locale create de prezența apelor curgătoare, lacurilor, bălților și dunelor de nisip de-a lungul văii Brațului Borcea.

Vegetația de mlaștină și cea acvatică din lacuri și bălți este reprezentată prin stuf (Carex acutiformic, Carex riparia), săgeata apei (Sagitaria sagittifolia), vâscul de apă (Myriophyllum spicatum) și, mai rar, nuferi albi (Nymphaea alba) și galbeni (Nuphar laleum). În luncă mai cresc și alte specii ierboase ca: feriga de baltă, volbura de baltă, piciorul cocoșului, izma de baltă, țelina sălbatică, etc. În apă puțin adâncă de la marginea lacurilor și bălților se întâlnește o specie de algă, numită mătasea broaștei (Spirogyra).

Sursa: Panoramio (raduconstantin)

Fig 11- Vegetație forestieră pe malul Dunării

Prin aspectul lor pitoresc, spațiile verzi atrag la odihnă și agrement oamenii din municipiu și din localitățile învecinate. În zăvoaiele de plopi și salcie (Jirlău, Chiciu și Călărași) vegetează natural și câteva specii de liane și viță sălbatică (Vitis silvestris), precum și cătina roșie (Tamarix galica), dezvoltată îndeosebi pe solurile nisipoase și sărăturoase. Tot aici întâlnim tufișuri de mure și zmeură.

În municipiul Călărași există 26 ha parc, cu o suprafață totală a spațiilor verzi de 137 ha. În anii 2007-2008, s-a înregistrat o creștere a acestor spații verzi, în special, în cartierele de locuit de aproximativ 8 ha. În aceste condiții suprafața spațiului verde pe locuitor este de 4,58 m²/locuitor, o medie inferioară mediei naționale de 18 m²/locuitor.

Prin prezența parcurilor orășenești, a grădinii publice și a grădinii zoologice, există posibilitatea construcției unei infrastructuri de verde urban, care să se armonizeze cu cea urbană și să reprezinte principalul factor recreativ atât al populației rezidente.

De consemnat la nivelul analizei faunistice există specii acvifaunistice de importanță economică majoră, mai ales în contextul unor posibile programe mediatice de îmbunătățire a sistemului de alimentație individuală, apoi speciile cosmopolite prezente la nivelul tipic stepei și al luncilor prin prezența a multor specii de păsări, dar și a cosmopolitelor urbane prin abundența numărului de rozătoare, iar a unui cosmopolitism național, prezența canină ca un aspect total impropriu oricărui tip de așezare și, mai ales, prin iminența factorului de risc cauzat de agresivitatea acestei specii rezidente urbane.

Capitolul 4

Particularități socio-demografice

4.1 Populația și forța de muncă

4.1.1 Populația

Municipiul Călărași prin urmele și dovezile culturilor materiale pre-antice descoperite pe teritoriul actual al acestei așezări își poate conchide existența îndelungată a grupărilor umane ce s-au sedentarizat aici, fapt datorat activităților agro-pastorale și mai ales a celor pescărești, astfel că peisajul a evoluat conform tiparului acelor timpuri. Relațiile comerciale întreținute cu negustorii greci ulterior cei romani induc ideea că aici, în perioada antică, comunitatea putea avea o populație relativ tipică unei mici dave, decât că rezidențial nu au rămas forme tipice ce ar putea atesta acea formă de locuire. Retragerea romană și perioada de migrații, ce și-a pus amprenta până la sfărșitul primului mileniu consemnează un regres nu numai la nivelul cronicilor care ar fi putut face referință la această așezare dar și la nivelul dinamicii populației care evident se afla într-un regres.

Primele veacuri din mileniul II sunt lipsite de informații privitoare la existența și activitatea activităților antropice în aceste locuri, tocmai către jumătatea mileniului apar consemnări despre satele care vor forma mai târziu viitorul oraș. Din secolul XVIII datează multe cronici care susțin prezența unei populații sedentarizate pe aceste meleaguri și, mai ales, a unor sate ce erau susținute de către domnitorii acelor timpuri. Astfel, apare ideea că la nivel demografic era posibilă o dinamică pozitivă.

Secolul XIX se remarcă printr-o diversitate de informații ce pot evidenția indicatorul demografic cu mai multă elocință, astfel, deceniul al 3-lea este marcat de epidemiile de ciumă și holeră care decimează populația acestei localități, care la nivel administrativ va deveni oraș abia în anul 1852, cu toate că avea statut de comună urbană.

Primul an de consemnare statistică a orașului este în anul 1833 și relevă o populație de 860 de locuitori, ceea ce menține în continuare ideea de comună urbană, datorită unei populații destul de reduse. Anul 1860 aduce o creștere cu 120% a populației orașului recent constituit, această creștere explozivă fiind cauzată nu doar de natalitate, cât, mai ales, de exodul rural-urban deoarece urbea capăta conturul unui pol de atracție regional, pe o arie ce nu intersecta polarizarea Bucureștiului. Anul 1877 aduce o creștere a populației cu circa 90% datorată atragerii de populație din regiunile sărace ale țării. Anul 1890 aduce cea mai mare creștere din istoria statistică a localității de circa 130%.

Secolul XIX se remarcă prin progresul economic, ceea ce a favorizat extinderea pe plan urban, dar și dezvoltarea ca pol de atracție, fiind, astfel, suportul de evoluție demografică pentru secolul următor. Totodată, acest secol aduce localității statutul urban, atrăgând magnetic dezvoltarea socio-economică.

Secolul XX reprezintă veacul celor mai intense transformări la nivelul citadelei Călărășene, astfel, anul de recenzare 1912 aduce o creștere cu 50% a populație față de ultimul an statistic din secolul anterior, dovedind încă o dată că regimul regalist susținea dezvoltarea socio-economică, ce va continua pană la momentul înlaturării acestui sistem politic.

Anul 1930 aduce o creștere cu 60% a populației, dar după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, creșterile vor fi progresive, însă ușor reduse la nivel procentual, astfel, că anul 1956 aduce o creștere de 25% față de ultimul an de recenzare, apoi „Era socialistă” aduce în anul 1966 o creștere de 40%, urmând în anul 1977, o creștere tot de 40%, iar cea mai mare creștere producându-se tot în perioada comunistă până în anul 1992, când s-a produs cea mai mare creștere a secolului XX. Acest veac, în special perioda de socialism, a produs cea mai intensă evoluție datorită dezvoltării fără precedent a economiei, ceea ce a atras de la sine extinderea și progresul fizic al peisajului urban. Ultimul deceniu, moment în care a fost schimbat sistemul politic aduce primul regres al indicatorului demografic datorat regresului economiei naționale și implicit locale, a cărei competitivitate a devenit redusă în contextul cerințelor internaționale .

Noul mileniu prin anul de recenzare 2002 consemnează regresul indicatorului demografic la o valoare de -9% în contextul dinamicii acestui indice față de anul 1992, fapt datorat în continuare economiei aflate în regres. După anul 2004, se produc primele semne de redresare economică prin aportul financiar al imigranților români, integrarea în Uniunea Europeană, astfel că, spre sfârșitul decadei, se produce o creștere cu 6% a populației față de anul 2002.

Anul 2009 aduce în prim plan Criza Financiară Mondială care deja afectase factorul economic, dar prin politicile economice guvernamentale, se încearcă redresarea ce va putea continua evoluția tandemului peisaj urban – demografie către un context al dezvoltării contextuale internaționale.

Dinamica numărului de locuitori a avut direcții diferite, astfel că secolul XIX conferea Călărașului un aspect rural prin valoarea redusă a populației. După jumătatea veacului trecut, industrializarea socialistă reușește să conducă la o sporire accelerată a populației orașului Călărași, ca apoi, în anul 1992 reușește să depășească valoarea de 70.000 de locuitori. Secolul XXI menține pe o poziție superioară orașul Călărași, chiar dacă se produce o descreștere a numărului populației, în urma efectului restructurării economice inițiate în anul 1997.

Tabel cu evoluția populației Mun. Călărași

Sursa : Institutul Național de Statistică (http://www.insse.ro/cms/ro )

4.1.1.1 Mișcarea naturală

Natalitatea : acest indicator reprezintă principalul suport de creștere naturală din cadrul unei populații prin aportul cantitativ care este susținut evident și de o rată redusă a mortalității infantile ce a putut fi susținută printr-un sistem sanitar modern, deasemenea și capabil să mențină ridicată șansa de supraviețuire a nou-născuților.Astfel că s-au ales 3 perioade diferite din cadrul politic al țării , anul 1977 în care se stipula prin lege politica pronatalista , anul 1992 reprezentând perioada postcomunistă , apoi 2009 – anul de declin economic.

Rata natalității are caracteristici similare orașelor din sud, de câmpie și nu se datorează doar faptului că are statut urban, cât mai ales, datorită apartenței în cadrul aceleiași regiuni istorice – Muntenia. Anul 1977 relevă o valoare de circa 14,8 ‰ o valoare cu valențe pozitive în contextul creșterii demografice socialiste. Anul 1992 aduce o valoare de 14,4‰ evidențiind un ușor regres datorat și schimbării socio-politice. Următoarea perioadă de circa 17 ani până în anul 2009 aduce un regres și mai evident până la o valoare de 10,7 ‰ susținut de instabilitatea socială și, mai ales, economică deoarece costurile necesare pentru o familie au devenit mai mari, cu toate că după anul 2000, a fost reintrodus un nou program pro-natalist, menit să redreseze evoluția acestui factor, dar cu ușoare progrese către sfârșitul decadei. Totuși, emanciparea feminină pronunțată și planingul familial au constituit factori contrari acestei politici pro-nataliste, astfel încât, programul a fost reticent implementat .

La nivel european, dar nu numai, în mod special în statele dezvoltate, dar și în cele cu o economie de piață liberă, precum și în cele europene, s-a prefigurat o idee cu o puternică tentă dramatică în contextul acestei rate reduse a natalității, care induce clar ideea de reducere a populației în acel stat prin spor natural negativ.

Tabel cu valorile ratei natalității în perioada 1977-2009 în Mun Călărași

Sursa : Institutul Național de Statistică (http://www.insse.ro/cms/ro )

Mortalitatea – un indicator care prin valoarea sa relevă nu doar procesul natural de deces cauzat de îmbătrânire, dar și situația condițiilor sanitare, imunitatea persoanelor față de diverse boli, cât și posibilitatea creșterii ratei de îmbătrânire.

În anul 1992, se înregistra o valoare de 9,9 ‰ , o rată a mortalității ce era intrată după momentul Revoluției din 1989 într-un proces de creștere, fapt datorat schimbărilor produse la nivel social și, mai ales, apariția unor boli cu grad malign ridicat ce nu puteau fi vindecate, dar mai ales ineficiența sistemului medical care după doi ani de democrație deja arăta „primele semne de boală”. Procesul de creștere a ratei mortalității va continua progresiv, astfel încât la nivelul anului 2009, acest indicator va atinge valoarea de 13,9 ‰, o valoare ce dovedește în primul rând ineficiența sistemului medical românesc mai ales că multe dintre bolile secolului XX pot fi vindecate în momentul de față, dar slaba gestionare a sistemului sanitar reprezintă principalul factor al acestei creșteri ale ratei mortalității.

Rata mortalității se situează la un anumit nivel similar orașelor sudice, datorită sistemului sanitar, care în timpul socialismului era foarte bine structurat și consecvent nevoilor indivizilor, precaritatea acestuia odată cu tranziția către economia de piață deschisă, a produs o acutizare a problemelor ce au generat sporirea acestei rate.

Anul 1977, în timpul decadei apoteotice socialiste, când sistemul politic crease oportunitățile de relansare socială ce au avut printre obiectivele primare și modernizarea sistemului medical către o eficientizare proximizată cerințelor sociale, încât valoarea acestei rate se situa la 9,6 ‰ – ceea ce semnifica nu doar competența sistemului cât, mai ales, apropierea către o valoare similară Occidentului. Anul 1992 se remarcă printr-o scădere lentă, dar care deja era rezultată din trecerea către un alt sistem politic, moment ce a afectat această rată, ce se situa la 10,2 ‰; apărând noi probleme precum stresul, dar și alte boli cardiace ce intensificau procesul, iar sistemul sanitar nu-și mai dovedea eficiența maximizată din perioada socialistă. Anul 2009 evidențiază puternic acutizarea problemelor sanitare care-și manifestau impactul în mod direct asupra acestei rate a mortalității, dar, totuși, valoarea acestui indicator era de 14,3 ‰, situându-se în limite tolerabile față de cele ale țărilor dezvoltate.

Tabel cu valorile ratei mortalității în perioada 1977-2009 în Municipiul Călărași

Sursa : Institutul Național de Statistică (http://www.insse.ro/cms/ro )

Bilanțul natural – acest indicator se situa la o valoare negativă în anul 2009, ceea ce reprezintă un aspect negativ deoarece creșterea populației și-a încetat activitatea în mod natural, anunțând astfel un viitor sumbru corelat descreșterii tot mai acutizate și demografice la nivelul țării dar și la nivel european . Acest fapt se va manifesta prin creșterea numărului de imigranți ce vor fi vitali funcționării motorului economic, ducând la momente favorabile izbucnirii conflictelor iredentiste și naționaliste, dar și acutizarea procesului . Avem în Europa multe astfel de state care s-au confruntat cu această problemă: Spania, Italia, Germania, Franța etc..

Valorile bilanțului natural relevă o descreștere accentuată în decursul celor trei perioade: astfel, în anul 1977, valoarea acestui indice era de 5,2 ‰, ceea ce exprima voința sistemului comunist, asigurând astfel pe lângă sosirile permanente în acest oraș și un ritm ridicat de creștere demografică. Anul 1992 aduce un regres al acestei rate diferențiale și comparative, la o valoare de 4,1 ‰ impactul schimbării constituționale post-decembriste relaționează cu această rată, reușind chiar reducerea acesteia, totuși în limite acceptabile în condițiile de sporire demografică. Sfârșitul primului deceniu din secolul XXI (2009) aduce o reducere dramatică a acestei valori până la -3,6 ‰, ceea ce atrage semnale clare de alarmare, ritmul natural de creștere în Călărași nu este doar inexistent cu toate că în ultimii 7 ani, populația urbană a acestei așezări a crescut, induce în mod evident ideea că raportul migrațional către oraș este unul destul de ridicat.

Tabel cu valorile bilanțului natural în perioada 1977 – 2009 în Municipiul Călărași

Sursa : Institutul Național de Statistică (http://www.insse.ro/cms/ro )

Sporul natural cunoaște o scădere nesemnificativă din 1977 până în 1992, iar din perioada postdecembristă această reducere devine evidentă, ajungându-se până la finele primului deceniu din secolul XXI la o valoare negativă.

4.1.2 Forța de muncă

Tendințele actuale la nivel european sunt de reducere totală a sectorului primar, iar a celui secundar tot de reducere către valori mai reduse decât cele actuale înregistrate în citadela dunăreană și de sporire a sectorului terțiar, dar în cadrul Municipiului Călărași și a spațiului românesc, în general, aceste tendințe vor progresa într-o perioadă mai lungă de timp datorită vulnerabilității socio-economice naționale. Orașul a deținut un rol important portuar în secolul XIX, astfel că sectorul terțiar avea încă de atunci un rol evident, alături de unitatea militară ce se integra tot acestui domeniu, fuzionând totodată împreună .

Sursa : DRSC (Direcția Regională de Statistică Căllărași) http://www.calarasi.insse.ro/cmscalarasi/rw/pages/statReg.ro.do

Fig 12- Analiza distribuției forței de muncă pe sectoare de activitate în Municipiul Călărași

Sectorul primar în anul 1890 deținea un procent de 20%, o valoare ridicată deoarece apartenența fizică la Câmpia Bărăganului se făcea prezentă în cadrul activităților populației active a urbei, iar agricultura prin produsele sale reprezenta principala resursă locală ce susținea demografic așezarea. Dinamica acestui sector va cunoaște o reducere firească în contextul industrializării și a introducerii activităților de servicii vitale oricărui oraș, astfel că la nivelul anului 1956 se ajunge la o valoare aproximativă de trei ori mai mică decât cea înregistrată spre sfârșitul secolului XIX, de circa 7%, activitățile agricole, având încă un rol important în dezvoltarea economiei locale și necesitând prezența populației active. La nivelul anului 2002, valoarea deținută de acest sector era de aproximativ 3%, scăderea masivă fiind datorată practicării unei agriculturi tehnologizate și la un nivel intens, ceea ce necesita mai degrabă echipamente agricole decât indivizi. La nivelul teritoriului orașului, foarte multe dintre depozite au dispărut, construindu-se altele cu capacități mai ridicate.

Sursa : Nicolae Adrian

Fig 13-Ponderea sectoarelor de activitate în anul 1890

Sectorul secundar după modelul a aproape fiecărei așezări urbane, a cunoscut fluctuații la nivelul dinamicii temporale și în anul 1889 acesta deținea din totalul populației active un procent de 47%, ceea ce semnifica faptul că era cuprinsă cea mai mare pondere a persoanelor implicate activ. Acest sector se reliefa prin diverse unități de manufactură și mici unități industriale ce se ocupau de necesarul local.

La nivelul anului 1956 sectorul secundar ajunge la o valoare de 54%, deținând majoritatea din totalul populației active, prefigurând astfel și tendința de industrializare puternică a regimului politic ce conducea structurile statale în acea perioadă.

Problemele socio-economice scoase la iveală după ce regimul comunist a fost înlocuit de cel de tranziție, a adus acest sector la o valoare de 39% . În anul 2002, o scădere produsă datorită concurenței ce a scos din scenă unitățile industriale călărășene, rezultând un peisaj foarte extins ca suprafață care în momentele actuale, reprezintă un teren fantomatic și, dar și unul lipsit de interes economic, referire la Cobinatul Siderurgic din V-ul orașului .

Sursa:Nicolae Adrian

Fig 14 – Ponderea sectoarelor de activitate în anul 1956

Sectorul terțiar a avut reprezentare fizică încă din secolul XIX prin portul de cereale din această localitate, dar și prin apariția sistemului bancar în peisajul economic local, astfel că la nivelul anului 1889 avea o valoare de 33%, o valoare destul de ridicată pentru un spațiu urban în acel secol. Acest sector va continua să sporească, ajungând în anul 1956 la 39% din totalul populației active deoarece regimul socialist necesita mai multă forță de muncă în cadrul structurilor de decizie. Creșterea se va menține ridicată, ajungându-se la o valoare de 58% la nivelul anului 2002, prin apariția societăților comerciale. Acest sector a avut evidențiere fizică în peisajul urban încă din momentul acestei analize, iar după anul 1990, mai ales prin arhitectura societăților financiar-bancare, s-a reliefat și mai puternic producând transformări evidente asupra acestuia.

sursa : Nicolae Adrian

Fig 15 – Ponderea sectoarelor de activitate în anul 2002

În ultimul deceniu al secolului XIX, orașul Călărași deținea un procent mai ridicat al populației ocupate în sectorul primar, o valoare dublă la nivel procentual pentru totalul populației implicate în sectoarele de activitat, ceea ce denotă un caracter încă puternic rural al localității. Sectorul secundar avea o valoare mai ridicată, mai ales că revoluția industrială își făcea simțită prezența în majoritatea spațiilor urbane românești. Jumătatea secolului XX prin industrializarea puternică a sistemului socialist aduce scăderi majore ale sectorului primar al orașului. Sectorul secundar atinge o valoare mai ridicată în Călărași, prin dezvoltarea industrială ce începea să-și cunoască apogeul în timpul regimului comunist. Sectorul terțiar, se situează la un nivel mai scăzut, deși exista activitate portuară și de comerț în oraș, însă nu reprezenta un punct de interes vamal destul de mare pentru aceea perioadă astfel încât terțiarul să se situeze la un nivel mediu sau peste al altor localității .

4.2 Educația

Sistemul educațional în municipiul Călărași cuprinde unități de învățământ acoperind toate etapele de școlarizare, începând cu învățământul pre-școlar și finalizând cu cel superior. Numărul unităților de învățământ predomină la nivel pre-școlar, primar-gimnazial și liceal. Se observă o creștere a numărului de grădinițe – 12 în anul 2011, triplându-se practic comparativ cu anul 2006. Revine astfel o medie de 165 copii/grădiniță. Menționăm că există și o grădiniță particulară “Helicon”. Pe de altă parte remarcăm un număr insuficient de școli de artă și meserii și școli postliceale (2) care acoperă un număr de 1.708 elevi înscriși în 2011.

În condițiile în care industria prelucrătoare predomină în structura sectoarelor de activitate, acest palier de educație ar putea fi mai bine reprezentat. În acest sens, în 2006-2007 s-a realizat reabilitarea Colegiului Tehnic Ștefan Bănulescu cu fonduri PHARE, singurul colegiu din oraș care are ca specializare pedagogia .

Deși numărul unităților de învățământ primar și gimnazial a rămas constant în ultimii trei ani iar numărul elevilor înscriși s-a diminuat, constatăm totuși o ușoară creștere a personalului didactic la acest nivel. În acest context, cresc premizele îmbunătățirii semnificative a calității actului educațional.Așa cum remarcam anterior, unitățile de învățământ de arte și meserii sunt insuficiente. Mai mult, numărul personalului didactic din aceste unități s-a diminuat major, de la 129 persoane în 2006 la 19 persoane în 20011, conform datelor statistice de la Direcția Regională de Statistică Călărași.

La nivelul învățământului superior, sunt prezente filiale ale Universității Populare P.V Hannes , ale Academiei de Studii Economice – Colegiul Universitar Economic Călărași și respectiv Facultatea de management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, Universitatea Spiru-Haret.

Sursa : DRSC (Direcția Regională de Statistică Căllărași) http://www.calarasi.insse.ro/cmscalarasi/rw/pages/statReg.ro.do

Fig 16- Ponderea elevilor înscriși în unitățiile de învățământ în anul 2009

Din cele 30 unități de învățământ preșcolar, primar, gimnazial și liceal existente la nivelul municipiului Călărași, 12 au fost reabilitate din fonduri de la bugetul de stat în anul școlar 2007-2008, din care cinci unități la nivelul învățământului preșcolar, trei la nivelul învățământului primar și gimnazial și patru la nivelul învățământului liceal.

Analizând structura elevilor înscriși în unitățile de învățământ, precum și informațiile statistice privind numărul acestora în 2007, 2008, 2009, se remarcă o scădere a numărului de elevi înscriși în învățământul primar și gimnazial cu o medie de 5% pe an, corelată cu o scădere a populației cu grupă de vârstă între 0-14 ani, de 4%. Pe de altă parte, numărul copiilor înscriși la grădiniță urmează un tren ușor crescător. Această situație este similară la nivel național, preconizându-se un deficit al forței de muncă în următorii 10-15 ani.

4.3 Sănătatea

În domeniul sănătății, se observă o creștere a numărului de personal medical în domeniu stomatologie și farmacie, tendinta existentă atât la nivel județean cât și național. În ultimii ani, numărul de personal mediu angajat în sănătate a crescut atât în sectorul public cât și în cel privat, influențând direct creșterea calității serviciului medical. În același timp, numărul medicilor angajați în sectorul privat a scăzut de la 48 persoane în 2005 la 13 persoane în 2006.

Din punct de vedere al numărului de pacienți per medic, municipiul Călărași se află într-o situație privilegiată față de media județului, regăsindu-se la un nivel de 517 pacienți per medic, nivel apropiat de media națională de 595 pacienți per medic în 2004.

În anul 2006, în municipiul Călărași existau 2 spitale publice, doua policlinici, 22 cabinete medicale de familie, 21 cabinete medicale generaliste și 32 cabinete de specialitate în sectorul privat. De asemenea există trei laboratoare medicale și trei de tehnică dentară în sectorul privat. Sectorul privat capătă amploare cu prioritate în domeniile de specialitate. Aceasta tendință se regăsește atât la nivel județean cât și la nivel național.

La nivelul celor două spitale din municipiul Călărași: Spitalul de Pneumoftiziologie și Spitalul Judetean de Urgență există o lipsă acută de personal medical (la nivelul medicilor și asistenților medicali). La ora actuală se pensionează mai mulți medici și intra în sistem mai puțini, ceea ce face ca anumite specialități să fie deficitare precum terapie intensivă, neonatalogie, psihiatrie, diabetologie.

La nivelul asistenților medicali se manifestă fenomenul de migrare în țările UE pentru locuri de muncă mai atractive din punct de vedere financiar, ceea ce duce la destabilizarea activității medicale în spital.

Ca dotare cu aparatură medicală spitalele au primit și primesc în continuare ceea ce au solicitat în ultimii ani din partea Ministerului Sănătății Publice, de la bugetul de stat (prin achiziții la nivel național). Cele două unități spitalicesti acoperă ca acordare a serviciilor medicale zonei geografice aferentă municipiului Călărași.

Spitalul Județean de Urgență Călărași a suferit reparații și a intrat într-un proces amplu de modernizare a clădiri cât și a aparaturi :

– reparații capitale la Unitatea de Primire Urgențe (UPU), la arhitectură și instalații de gaze, termotehnice în centrala de încălzire, aer comprimat, sanitare, electrice și curenți slabi.

– reparații capitale, amenajări și modernizări – secția Ortopedie și A.T.I. (etaj IV)

În continuare se are în vedere reabilitarea, amenajarea și modernizarea circuitelor funcționale la corpul A, B, C, reprezentând etaj I, II, III, spălătorie, bucătărie, policlinica spital – Ambulatoriul de specialiate, parter, administrativ.

Spitalul de Pneumoftiziologie Călărași are în planul de acțiune lucrări de reabilitare a clădirii și reamenajare a spațiilor:

– asigurare sursă proprie de apă potabilă conform Legii 458/2002 (acțiune finalizată)

– amenajare de rezervor de acumulare de apă potabilă, care să asigure rezerva de consum de 3 zile și adăpost (acțiune finalizată)

-amenajarea pe verticală a curții interioare prin edificarea de spații propice ambiental pacienților (amenajare cu spații verzi, trotuare și bănci) și continuarea demersurilor în vederea lărgirii curții interioare prin atragerea cu sprijinul Primăriei sau al Consiliului Județean a unor suprafețe de teren de la proprietarii din vecinătatea spitalului (acțiune în derulare)

– amenajarea serviciului de prosectura (acțiune cuprinsă în planul de conformare asumat de Consiliul Județean)

– amenajare fațada spital : balcoane închise structura PVC și geam termopan, izolație termică, igienizare, (acțiune finalizată)

– lucrări de igienizare spital inclusiv instalații sanitare, zugrăvit, vopsit mobilier. (acțiune finalizată)

Sursa : http://www.observatorcl.info/plangere-prealabila-depusa-pentru-schimbarea-reincadrarii-spitalului-tbc

Fig 17- Modernizarea spitalului de Pneumoftiziologie

4.4 Asistență socială

Conform datelor colectate de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și de la Direcția de Asistență Socială Adulți, la nivelul Municipiului Călărași există 60 de persoane asistate la cele două centre rezidențiale existente, din care nouă la Centrul de Recuperare-Reabilitare Neuropsihiatrică Plătărești și 38 la Centrul de Îngrijire și Asistență Ciocănești.

Ajutoarele sociale pentru persoanele cu handicap sunt acordate din bugetul local.

Dintre acțiunile propuse pentru anul 2013 , din care majoritate au fost finalizate de către DGASPC sunt următoarele:

a) Formarea și perfecționarea personalului din domeniul protecției persoanelor adulte cu handicap;

b) Promovarea și respectarea drepturilor persoanelor cu handicap în conformitate cu Legea nr.448/2006 aprobată cu modificările și completările ulterioare;

c) Asigurarea unor condiții normale de viață pentru persoanele cu handicap din instituțiile rezidențiale și a unor servicii de calitate în conformitate cu standardele minime în vigoare;

d) Reevaluarea măsurilor de protecție stabilite pentru beneficiarii centrelor rezidențiale;

e) Stabilirea măsurilor de protecție pentru persoanele adulte cu handicap în baza evaluării socio-psiho-medicale;

f) Evaluarea și orientarea profesională a adulților cu handicap;

g) Dezvoltarea capacității instituționale prin diversificarea serviciilor în conformitate cu Legea nr.448/2006 aprobată cu modificările și completările ulterioare;

h) Sensibilizarea autorităților publice locale și private cu privire la asigurarea accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informațional și comunicațional;

i) Dezvoltarea bazei de date și detalierea acesteia în ceea ce priveste prestațiile sociale acordate persoanelor cu dizabilități, tipurile de servicii la care au acces, categoriile de persoane cu dizabilități încadrate în muncă, situația locurilor de muncă vacante etc.

Capitolul 5

Perspective de dezvoltare

Din punct de vedere al planificării teritoriale , perspectivele de dezvoltare ale unui spațiu urban, Municipiul Călărași în cazul de față, sunt clasificate din punct de vedere real al profitului pe care îl pot adăuga la bugetul local și mai ales la bugetul național precum și a viziunii pe termen mediu-lung atunci când proiectele vor fii finalizate .

5.1. Triunghiul dezvoltării ideale reprezintă o formă geometrizată prin care un sistem teritorial fluviatil se poate dezvolta pe baza unor premise de favorabilitate, elementele participante sunt agricultura, industria și transporturile cât și relațiile secundare deoarece acestea, pentru orașele fluviatile în cazul în care există și posibilitatea în proximități de desfășurare a activităților agricole permit dezvoltarea acelui oraș necondiționată decât de legislație .

Cerințele externe după piețele internaționale de obicei constituie cel mai important factor de funcționabilitate pentru acest proces de dezvoltare socio-economică, dar este nevoie de realizarea unor proiecte cât mai eligibile și mai fezabile pentru a integra diverse produse și activități pe piața competițional-globală.

Uneori, instabilitatea socio-politică își pune amprenta asupra peisajului urban prin regres cel mai adesea limitând foarte mult procesul de dezvoltare socială impunând anumite transformări, cel mai adesea de ordin negativ, în mod special în orașele mici și mijlocii ca și în cazul Călărașiului, care depind foarte mult de funcționarea întregului sistem statal. Reconversia poate fi realizată în acest caz prin diverse odornanțe și legi cu impact direct asupra spațiului territorial al orașului și cel mai adesea măsurile impuse se aplică mai lent, iar la nivelul mediului privat aceste măsuri își găsesc mai repede ecou dacă există viabilitate în acele măsuri.

În cazul unui sistem echilibrat și mai ales lipsit de conflicte de interese, la nivel politic reconversia se produce, în general, după un trend global în sensul că fiecare oraș va dori integrarea mediului local într-un proces de dezvoltare rapidă pe fondul unei dorințe de creștere economică, iar în acest mod reconversia socială se produce chiar în mai multe etape consecutive procesului de dezvoltare economică, dar ținând cont și de tradițiile de activitate ale spațiului cât și de calificările existente ale rezidenților ce aparțin peisajului urban.

Reconversia socială este un proces foarte des întâlnit mai ales în cadrul statelor în curs de dezvoltare, ce crează astfel premisele vitale procesului proactiv de dezvoltare economică într-un efort de reciprocitate.

Elementele componente ale triunghiului dezvoltării ideale în viziunea lui Nicolae Adrian :

T – Transporturi, A – Agricultură, I – Industrie, R.S. – Relații secundare

Sursa : Nicolae Adrian

Figura 17 – Triunghiul dezvoltării ideale

5.2 Diagnoza orașului în contextul perspectivelor de dezvoltare

Luând în considerare potențialul existent al orașului, se poate evidenția faptul că Municipiul Călărași are o poziție geopolitică favorabilă, ce oferă numeroase posibilitați de dezvoltare în special în turism și transport fluvial. Situarea orașului la granița cu Bulgaria creează posibilitați multiple de cooperare transfrontalieră, de schimburi culturale, oferă mari perspective în circulația fluvială si terestră către estul Europei centrale și Peninsula Balcanică.

Municipiul Călărași dispune de un real potențial turistic, mai ales în ceea ce privește practicarea turismului specializat: vânătoarea (vânătoarea cu șoimi, care necesită investiții minore); pescuit, practicarea sporturilor nautice, plimbări cu barca, cu hidrobicicleta.

Poziția orașului oferă posibilitatea realizării unui cadru natural de odihnă și agrement cât mai frumos amenajat și mai bine integrat în ambianța generală urbanistică a municipiului prin valorificarea la maxim a potențialului natural existent: lunca brațului Borcea și pădurea ce se întinde până la penetrația canalului portuar în Borcea. Poziția la Dunăre favorizează amplasarea unor obiective industriale.

Călărași beneficiază de un valoros patrimoniu istoric, cultural și arhitectonic, care poate fi pus în valoare prin restaurarea și conservarea acestuia, în vederea dinamizării turismului cultural.

Orașul beneficiază de existența unor rezerve de terenuri care pot fi redirecționate către completarea fondului de locuit, deficitar, precum și a unor platforme industriale ale unor unitați închise, cu doatări tehnico-utilitare bune, care pot fi redirecționate către diverse funcțiuni, permițând astfel dezvoltarea teritorială a municipiului.

În cadrul teritoriului sunt strucutri neterminate care pot fi reabilitate și reconstruite pentru a fi amenajate ca locuințe precum și de existența unui program de locuințe pentru tineri care pot completa fondul de locuit deficitar. Echiparea cartierelor cu dotari complementare: zone verzi, spații de joaca pentru copii, mobilier stradal etc. și creșterea confortului locuințelor va conduce la îmbunatatirea conditiilor de mediu si de locuit , care va stabiliza populația în municipiu.

Municipiul Călărași dispune de existența unei rețele de transport persoane și mărfuri diversificată : rutiera, feroviară și fluvială. Existența unui port fluvial dotat cu dane, spații de depozitare și spații de andocare pentru nave, oferă posibilitați de dezvoltare a transportului fluvial. Reabilitarea drumurilor publice cu o starea tehnica precara, inclusiv a infrastructurii aferente și refacerea spațiilor publice, vor conduce la dezvoltarea economico-socială a municipiului.

Orașul dispune de existenta unei rețele de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică și gaze naturale. Mai dispune de o rețea de telecomunicații dezvoltată, modernizată în proporție de 70% (centrala digitală și retea de fibră optică) și acoperire cu rețele de telefonie mobilă. Reabilitarea și dezvoltarea echiparii tehnico-edilitare la nivelul cerințelor actuale și viitoare vor conduce la creșterea calitații vieții și la dezvoltarea economico-socială.

Structura economică a orașuilui este putin diversificată existând câteva unițati de producție relativ mari : fabrica de celuloză, hartie și produse din hartie, fabrica de sticlă plată pentru uz industrial “Saint Gobain Glass Romania”, o firma de materiale de construcții, o fabrică de confecții, câteva firme de construcții metalice, o firma de fabricare a placajului din lemn de plop, mici fabrici de mobilier si numeroase fabrici mici de textile în care ponderea covarsitoare a forței de munca este cea feminina. Creșterea și întărirea sectorului IMM, dezvoltarea unui climat care să sporească gradul de atractivitate investițională constituie un factor important pentru regenerarea economică a municipiului și crearea de noi locuri de munca.

5.3 Propuneri de dezvoltare

5.3.1 „Pătratul perfect al dezvoltării” reprezintă la fel o altă formă geometrizată prin care un sistem teritorial fluviatil (oraș aflat pe cursul unui fluviu navigabil) se poate dezvolta deasemenea pe baza unor premise de favorabilitate dezvoltate astfel încât să îi fie asigurat echilibrul necesar funcțional vieții cât și anumite elemente favorabile rezidențiilor orașului respectiv cât și zonei de influență a acestuia, iar elementele participante sunt agricultura, industria, căile de comunicație și turismul deoarece acestea, pentru orașele fluviatile în cazul în care există și posibilitatea în proximități de desfășurare a activităților turistice permit dezvoltarea întrun cadru propice creșterii calității vieții.

Sursa: Rotaru Ionuț Bogdan

Fig 18 – „ Pătratul perfect al dezvoltării ”

Perspectivele de dezvoltarea economico-socială în cadrul planificării teritoriale se pot adapta teritoriului respectiv astfel încât sistemul teritorialr să corespundă acestei geometri în urma căruia este nevoie să fie îndeplinite anumite condiții pentru a se realiza relațiile sub aspect direct sau al relațiilor secundare dintre industrie, agricultură, căile de comunicație și turism, unde :

1. Industria să asigure o parte din cerințele de produse ale orașului, dar să dispună de o producție cu cerințe de export, de asemenea ramura industrială să aibă în subordine nu doar rezidenți ai peisajului urban de care aparține cât și din aria de influență, iar procesul de retehnologizare să fie realizat în contextul funcționării îndelungate a unităților existente în acel spațiu.

2. Agricultura să aibă un potențial cât mai ridicat, cei mai mare parte a acesteia să fie mecanizată, să asigure cea mai mare parte a cerințelor orașului, asupra a ceea ce se produce, să existe producții considerabile pentru a fi supuse fluxului de exporturi.

3. Căile de comunicați să fie cât mai fluente, în mod special cea fluvială , pe Dunăre și canalul Borcea, dar de asemenea și cele rutiere și feroviare să dispună de o infrastructură cât mai bine organizată și să existe o infrastructură portuară cât mai permisivă produselor tranportate pe căile de tranport fluviatile. Pentru o mai bună implementare se pot agrega acestui proces mai multe așezări învecinate –Modelu, Ciocănești, Tonea,Roseti , aflate de-a lungul cursului de apă ce permite navigarea (cum ar fi de exemplu orașele fluviatile din apropiere de Frankfurt) .

4. Turismul – din punct de vedere al planificării, un alt element important care poate asigura o dezvoltare economico-socială propice prin moderinzare, construire de spații de agrement sau amenajare a celor vechi sau suplimentarea unora nou înființate .Turismul, adusă la un nivel european, care să se situeze la același nivel ca în statele vestice poate reprezenta o formă de profit adus bugetului local, județean și poate crea locuri de muncă, în mare parte ar aduce beneficii atât orașului cât și locuitoriilor acestuia .

Turism , care în această zonă fluviatilă cât și agarară poate fi de mai multe feluri :

a) Ecoturism

c) Turismul de vânătoare și pescuit

5.4 Propuneri bazate pe contextul recesiunii economice

Criza economică reprezintă procesul de recesiune ce a afectat de la sfârșitul anului 2008 majoritatea statelor occidentale și nu numai, doar foarte puține state au scăpat nevătămate de această acțiune ce a afectat destul de puternic economia mondială. De asemenea nici statul român nu a fost omis de efectele maligne ale penuriei destabilizatoare pe plan economic. Pe plan social, economia slăbită a afectat prin restructurări masive populația, reducerea cheltuielilor de trai, de asemenea multe din proiectele imobiliare și proiecte de dezvoltare economico-socială au stagnat, chiar dacă un efect benefic al crizei s-a produs prin scăderea cotelor de comercializare imobiliare .

Totuși conform autorităților apte de a prognostica dinamica economiei, apar semnale pozitive prin anunțarea a diverse politici economice, care alături de intervențiile externe la nivel global au reușit să îndepărteze efectele nefaste ale recesiunii economice, iar în România aceste principii au evacuat efectele negative asupra economiei din primavara anului 2011 .

Județele din care fac parte, sunt printre cele codașe în ceea ce privește contribuția la bugetul de stat (fig 19 ), fapt reflectat și la nivelul celor două orașe, astfel că pesimismul devine predilect în ceea ce privește prognozarea la nivel de perspective și oportunități, în momentul când se pune problema viitorului.

Sursa : http://businessday.ro/01/2011/care-sunt-judetele-cu-cea-mai-mare-si-cea-mai-mica-pondere-in-pib/

Fig 19 – Ponderea județelor la PIB-ul total

Prognoza

Prognoza realizată asupra acestui oraș, a fost realizată pe baza proiectelor existente ce aparțin instituțiilor abilitate pentru a demonstra asemenea studii iar obiectivele strategice de dezvoltare ale municipiului Călărași sunt în concordanță cu obiectivele generale stabilite la nivelul documentelor programatice naționale, regionale și județene, respectiv Cadrul Național Strategic de Referință, Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă, planul de dezvoltare regional ADR Muntenia-Sud și Planul de dezvoltare a județului Călărași 2007-2013, cât și pe baza condițiilor actuale ale nivelului economic dar și ale potențialului natural existent. Aceste studii se manifestă pe mai multe paliere, astfel primele corelații au fost suprapuse exclusiv factorului economic printr-o exprimare ce subliniază aspectele rezultante ale recesiunii economice, un proces ce a afectat majoritatea spațiilor antropice la nivel global, în mod indubitabil punându-și amprenta și asupra Municipiului Călărași . Al doilea aspect este supervizat de tendința de aliniere a acțiunilor coerente de dezvoltare economică, activitate ce-și impune în mod învederat amprenta spațială asupra peisajului urban.

5.5 Dezvoltarea mediului de afaceri

Așa cum este prezentat în analiza socio-economică și de mediu, mediul de afaceri în municipiul Călărași se bazează în mare parte pe industria productivă, servicii, cu o pondere mare a IMM-urilor în totalul agenților economici activi și pe o serie de investiții străine directe cu impact la nivelul industriei municipiului.

Avantajul poziționării transfrontaliere trebuie exploatat prin încurajarea cooperării și schimburilor comerciale la nivelul celor două regiuni. În acest sens, Consiliul Local pentru IMM-uri precum și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Călărași a inițiat proiecte de merketing și de dezvoltare rețea ONG-uri pentru consultanță la nivelul mediului de afaceri.

Un alt palier important pentru dezvoltarea IMM-urilor îl constituie investițiile în noi tehnologii și în cercetare, ca principal motor de dezvoltare a afacerii și implicit de creștere a cifrei de afaceri. Un proiect implementat în acest domeniu este „Promovarea Transferului Tehnologic Transnațional prin centrul Releu pentru Inovare România”.

În vederea sprijinirii investitorilor străini, autoritățile locale și județene vor face demersuri în vederea creării și actualizării unei baze de date cu informații relevate pentru investitori, disponibilă pe site-urile autorităților și a Camerei de Comerț precum și posibilitatea contactării unui consultant la nivelul Camerei de Comerț.

Obiective tactice

1. stimularea mediului de afaceri

2. promovarea cooperării și schimburilor comerciale în zona transfrontalieră

3. sprijinirea investițiilor străine în industria productivă

Proiectul “ DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII MEDIULUI DE AFACERI ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ CĂLĂRAȘI-SILISTRA ”

Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea economică durabilă a regiunii de graniță România – Bulgaria, prin dezvoltarea cooperării în afaceri și a infrastructurii de afaceri.

Obiectivul specific al proiectului: Crearea unui Centru de informare și cooperare în afaceri în scopul facilitării, intensificării și consolidării parteneriatelor economice româno-bulgare în zona transfrontalieră Călărași-Silistra, a creării unui flux informațional sporit precum și valorificării eficiente a oportunităților existente.

Sursa : http://www.culturalcl.ro/cda/

Fig 20 – Centrul de afaceri Călărași-Silistra

Proiectul s-a implementat în regiunea transfrontalieră Călărași – Silistra. Propunerea de proiect este relevantă pentru nevoile și constrângerile din regiunea transfrontalieră Călărași – Silistra întrucât implementarea acesteia asigură minimizarea constrângerilor bazate pe identificarea prealabilă a necesităților .Necesitatea dezvoltării comune economico-sociale în noul context creat, în care România și Bulgaria sunt state tinere membre ale Uniunii Europene cât și necesitatea schimbului de bune practici – schimbul de expertiză și îmbunătățirea nivelului de informare precum și lipsa unei colaborări aprofundate, nivel scăzut de cooperare inter-instituțională transfrontalieră. Existența carențelor în abordarea comună eficientă a problemei dezvoltării economico-sociale a regiunilor implicate și lipsa de parteneriate în vederea implementării de activități comune care să contribuie la dezvoltarea socială și economică a regiunii, la creșterea calității vieții populațiilor, la creșterea performanțelor profesionale ale structurilor administrative și ale partenerilor acestora. Proiectul vizează participarea în acțiunea de rezolvare a principalei probleme cu care se confruntă cele două regiuni vizate de proiect, și anume, slaba dezvoltare economică – nivelul de trai scăzut al populațiilor locale în raport cu mediile naționale, volumul redus al colaborărilor între agenții economici români și bulgari, ineficienta și insuficienta exploatare a posibilităților și oportunităților de afaceri existente în zonă.

De asemenea, ideea proiectului se concretizează în contextul nevoii de eliminare a următoarelor probleme identificate în zonă:

slaba dezvoltare economico-socială a regiunilor din aria proiectului datorată caracterului periferic al regiunilor de graniță, prin implementarea proiectelor comune și atragerea de noi investitori în aria proiectului;

lipsa unor parteneriate consolidate care să reunească factorii regionali și locali de decizie într-o viziune (acțiune) comună privind procesul de dezvoltare locală și regională;

insuficienta colaborare în domeniul economic între administrațiile locale de pe ambele maluri ale Dunării; lipsa unui portofoliu de proiecte comune care să pună în practică oportunitățile oferite de Programul Operațional Regional de Cooperare Transfrontalieră și care ar putea conduce la creșterea gradului de dezvoltare economico-socială a regiunilor vizate de proiect;

lipsa abordării comune a problemelor de natură economică și socială cu care se confruntă regiunile de graniță române și bulgare; lipsa unor soluții comune la problemele comune regiunilor din proiect.

Sustenabilitatea proiectului

Centrul de informare și cooperare în afaceri vine în sprijinul oamenilor de afaceri români și bulgari și a potențialilor investitori, prin punerea la dispoziția acestora a unui spațiu adecvat organizării întâlnirilor, schimburilor de experiență și bună practică care vor conduce la dezvoltarea afacerilor agenților economici participanți. Datorită experienței celor 2 parteneri în implementarea proiectelor în zona transfrontalieră, demararea și implementarea acestui proiect a fost rapidă și eficientă. Centrul de afaceri oferă persoanelor fizice și juridice interesate, posibilitatea organizării întâlnirilor de lucru, a seminariilor, simpozioanelor și conferințelor. De asemenea, oferă toate facilitățile pentru prezentarea și realizarea dezbaterilor pe tema diverselor idei de proiecte, intermedierea de afaceri și crearea de parteneriate.

Efectele proiectului :

Proiectul de cooperare transfrontalieră a fost inițiat și implementat în scopul de a genera efecte multiple, printre care:

• îmbunătățirea infrastructurii mediului de afaceri și a cooperării în afaceri;

• îmbunătățirea cooperării între Consiliul Județean Călărași și parteneri din Bulgaria;

• apariția și dezvoltarea unor inițiative de cooperare în acțiuni de afaceri inclusiv in domeniul turismului;

• stimularea interacțiunii reale între afacerile localizate în regiunile Călărași și Silistra;

• creșterea gradului de implicare a autorităților locale în sprijinirea afacerilor;

Capitolul 6

Elemente participante în cadrul dezvoltării și perspective de dezvoltare .

6.1 Industria

Industria a dominat și domină economiile naționale în secolului XX, iar industrializarea a comandat procesul evolutiv al societății contemporane. Mai adaptabilă decât agricultura la modificările organizatorice, industria este mai mult decât o sursă de produse, ea constituind un motor al dezvoltării și un factor urbigen dintre cei mai importanți. Revoluția industrială a declanșat un proces de transformare a resurselor naturale, de concentrare a populației în marile centre urbane, schimbând raporturile omului cu mediul. „Era Industrială” nu a însemnat doar impunerea unui nou tip de producție bazat pe noi tehnologii și noi produse, ci s-a reflectat și în sfera culturii, generând o adevărată civilizație industrială (Popescu Claudia, 1999).

În cadrul planului de dezvoltare a județului Călărași 2007-2013, se prevede realizarea unui parc industrial la nivelul municipiului Călărași pe fosta platformă Siderca. Acest proiect ar reprezenta un pol important de dezvoltare atât al orașului cât și al regiunii. În acest sens, trebuie realizat un studiu de fezabilitate care să determine domeniul de specializare al acestui parc, costurile și impactul pe termen lung previzionat. Studiile pentru acest proiect pot fi încadrate într-o perioadă de până doi ani .

Dacă avem în vedere reflectarea în teritoriu, o primă problemă abordată este legată de suprafața ocupată de industrie, iar primul tip de cuantificare (relativ superficială), este reprezentată de măsurarea suprafețelor ocupate de fiecare clădire industrială în parte. Această apreciere a suprafeței ocupată este foarte utilă pentru localizarea industriei și pentru împărțirea unei zone industriale amenajate. Dacă acest calcul permite, prin definiție cunoașterea spațiului ocupat de industrie, el nu permite înțelegerea importanței economice sau sociale a faptului industrial.

Așa cum este prezentat în analiza socio-economică și de mediu, mediul de afaceri în municipiul Călărași se bazează în mare parte pe industria productivă, servicii, cu o pondere mare a IMM-urilor în totalul agenților economici activi și pe o serie de investiții străine directe cu impact la nivelul industriei municipiului.

Sursa: prelucrare după Google Earth (Rotaru Ionuț Bogdan)

Fig 21 – Localizarea unitățiilor industriale funcționale sau parțial funcționale în cadrul teritoriului Municipiului Călărași

Specific municipiului Călărași este concentrarea industriei în zone industriale funcționale. Prima zonă funcțională cu caracter predominant industrial aparută în municipiu a fost zona de est. Aceasta este dominată de cele doua mari societați comerciale: 1. COMCEH S.A. (fostul combinat de celuloză si hârtie) si PREFAB S.A. (fosta intreprindere de Materiale de Construcții).

Cel mai important obiectiv industrial al zonei (COMCEH S.A) a început să producă în anul 1966, valorificând una din bogațiile zonei: paiele, din care se obținea celuloză si hârtie. Unitatea a fost privatizată în anul 2000 investind în dezvoltarea și retehnologizarea combinatului prin investiții străine, pachetul majoritar de acțiuni fiind cumparat de firma italiana EUROPA FEPEN MlL. Investițiile realizate, ca și programele de perspectivă sunt un semn bun ca societatea s-a reintegrat în industria națională si se va dezvolta in continuare.

S.C.PREFAB S.A. a început sa producă in anul 1968 ca intreprindere specializată în producția de prefabricate din beton. S-a privatizatin perioada 1996-2000, pachetul majoritar de acțiuni fiind preluat de ROM AMERICA S.A. La ora actuală este un agent economic important pentru econornia locală și zonală acoperind piața din sudul țării prin furnizarea de materiale de construcții .

Zona de nord-vest s-a conturat în apropierea cartierului Mircea Voda. În aceasta zonă, specializată cu deosebire în domeniul siderurgiei prin situarea aici a S.C.TENARIS DONASID S.A. și S.C MARTIFER.S.A ( fostul Siderca) , S.C.SAINT GOBAIN S.A. (fabrica de sticlă ) .

In domeniul confecțiilor textile cea mai mare fabrică se numește S.C.CATEX S.A. dar au fost înființate si alte unitați cu același profil în care ponderea cea mai mare este deținută de femei ( 95% ) .

În domeniul construcțiilor și a materiaielor de construcții sunt numeroase depozite , cel mai mare aflându-se în Parkul de Retail aflat în N-ul orașului – Bricostore . Călărași Reatil Park este o platformă care a luat ființă printr-o investiție de 15 miliane de Euro .

În domeniul industriei alimentare un exponent de seama al Călărașului este combinatul de carne si produse din came S.C. ALDIS S.A. aflat dea lungul Canalului Siderurgic în S-ul orașului .

În urma unor investiții de 2 miliarde de dolari în timpul regimului comunist și o dorință de industrializare forțată la doar patru ani de la deschidere, Combinatul Siderurgic Călărași a devenit cel mai mare producător de șină de cale ferată din sud-estul Europei. Uniunea Sovietică era principalul client. Aici pleca toată producția, indiferent de cantitate, calitate sau cost.

Planul grandios nu se oprea aici. În următorii nouă ani s-au construit oțelăria electrică, laminorul, depozitul de materii prime și o secție de îmbogățire a minereului de fier. Combinatul este legat de Dunăre printr-un canal de 10 kilometri, iar pe malul fluviului i se ridică special un port și o gară. Șina de cale ferată, principalul produs finit al fabricii, ar fi trebuit să ajungă pe piețe din Asia, Europa și chiar în America de Sud. În urma aniilor 90’ combinatul și-a găsit sfărsitul fiind prădat de hoții de fier vechi și în urma privatizăriilor suspecte care au avut loc aici .

sursa : httpro.wikipedia.orgwikiDonasid#mediaviewerFi%C8%99ierCalarasi_combinat.jpg

Fig 22,23 – Combinatul Siderca nefuncțional (anul 1998)

În momentul de față se discuta despre realizarea unui parc industrial la nivelul municipiului Călărași pe fosta platformă industrială Siderca astfel încât suprafața să își păstreze funcția pe care o deține iar terenul să fie ecologizat . Acest proiect ar reprezenta un pol important de dezvoltare atât al orașului cât și al regiunii.

În urma dezvoltării industriei în oraș s-au mai construit fabrica de sticlă laminată Saint-Gobain, unică în zona de Sud-Est a Europei, investiție ce consolidează poziția companiei în topul celor mai mari investitori greenfield din România, investiție a franceziilor care s-au confruntat cu probleme legate de mediu, fiind un proiect controversat la rândul său deorece fusese ignorant de către autoritățiile bulgare în vederea amplasării fabrici în Silistra, aceștia având ca prim motiv poluare aerului cu substanțe periculoase sănătații umane cât ș a mediului. În urma investițiilor de peste 170 milioane de euro, capital francez, grupul Saint-Gobain a creat aproximativ 450 locuri de muncă directe și indirecte, dezvoltând astfel mediul industrial călărășean fiind susținut și de către autoritățiile locale, aceasta fiind o firmă de interes județean dar și național .

Sursa : http://decoresque.blogspot.ro/2013/09/saint-gobain-glass-lansat-3-facilitate.html

Fig 24,25 – Amplasarea investiției greenfield în N-ul orașului

(Saint Gobain Glass )

O altă investiție de tip greenfield din jurisdicția orașului a fost făcută pe malul stâng al brațului Borcea, cu o valoare de 20 milioane de euro în anul 2007. Romplay este o fabrică de prelucrare a lemnului care și-a calculat beneficiile investiției în cadrul urbei călărășene, un prim motiv fiind mâna de lucru ieftină, transport al mărfurilor pe diverse căi: fluvială, fabrica beneficiind de portul orașului, feroviară cât și rutieră, însă ceea din urmă cu probleme legate de greutatea transporturilor, trepidațiile cât și poluare fonică, deoarece pentru a ajunge la fabrică camioanele și tirurile traversează orașul de la N la S, provocând nemulțumirile rezidențiilor .

Sursa : http://www.romplymerops.ro/

Fig 26 – Fabrica de prelucrare a lemnului ROMPLAY.SA

Creșterea și întărirea sectorului IMM, dezvoltarea unui climat care să sporească gradul de atractivitate investițională constituie un factor important pentru regenerarea economică a municipiului și crearea de noi locuri de munca. În contextul actual se constată necesitatea clară privind modernizarea și diversificarea bazei economice a municipiului, concomitent cu minimizarea impactului generat de declinul industriei tradiționale, care în trecut a constituit coloana vertrebală a economiei locale.

Dezvoltarea acestui sector poate impulsiona economia orașului și îl poate aduce la nivelul orașelor porturi europene care și-au dezvoltat acest sector cu cel mai important element pe care îl dețin, faptul că sunt localizate de-a lungul unui fluviu sau râu navigabil, un punct plus pentru transportul materiilor prime și al mărfuriilor care reprezintă centrul centrul industriei cât și al dezvoltării acesteia . Un alt punct forte îl poate reprezenta legislația permisivă în ceea ce privește investițiile străine care pot susține mediul de afaceri intern al orașului și îl pot dezvolta creând numeroase locuri de muncă cât și aducerea la bucgetul local a unor sume care pot reprezenta pe viitor numeroase alte investiții ale autoritățiilor locale în ceea ce privește dezvoltarea continuă a mediului propice investitoriilor .

Inovarea și competitivitatea sunt cele care pot răspunde pe deplin acestor provocări, fiind recunoscute ca instrumente centrale de susținere a economiei locale și care pot conduce la creșterea atractivitații municipiului ca o locație pentru viitoare investiții asigurând un loc propice dezvoltării economice cât și sociale prin creșterea nivelului de trai al locuitoriilor prin asisurarea locurilor de munca și punerea în aplicare a diferitelor programe de performanță și perfecționare în diferite domenii de activitate economică .

6.2 Agricultura

Agricultura a reprezentat încă din cele mai vechi timpuri principala activitate de întreținere a societățiilor, alături de creșterea animalelor, iar în momentul de față poate susține economia unui sistem dacă reprezintă o pondere mare în cadrul acestuia . Municipiul Călărași este zonă urbană, ponderea suprafeței agricole în totalul suprafeței agricole a județului este de 1,9%, cu toate acestea, ponderea suprafeței agricole în totalul suprafeței municipiului este considerabilă, atingând 60%, în condițiile în care ponderea sectorului agricol în totalul cifrei de afaceri la sfârșitul anului 2013 era de 23,5% ( calcul făcut pe baza cifrei de afaceri în agricultură raportat la exporturile Jud Călărași) .

Județul Călărași, cu o suprafață totală de 5088 kmp, ocupă 2,1% din suprafața țării și locul 5 ca suprafață agricolă în rândul județelor țării. Terenul agricol, baza agriculturii județului Călărași, reprezintă 2,9 % din suprafața agricolă a țării și 84% din suprafața județului cu o suprafața de 426,8 mii de hectare are următoarea structură: 97,5 % teren arabil, 1,3% pășuni și fânețe, 1,2 % vii și livezi. Solurile constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri și din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al producției vegetale.

Circa două treimi din producția agricolă a județului le reprezintă aportul sectorului vegetal. Producția vegetală este orientată cu precădere spre cultura cerealelor boabe, a plantelor uleioase și a plantelor de nutreț. Producțiile obținute la grâu, orz, porumb, floarea soarelui și soia, plasează Călărașiul în categoria județelor mari producătoare ale țării.

În cadrul Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Călărasi, agricultura reprezintă prima linie strategică de dezvoltare, fiind considerată un domeniu prioritar în cadrul economic al orașului, al județului cât și național . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu sediul în Călărași reprezintă punctul de plecare ar multor agricultori care vor să își întemeieze o afacere pe baza agricolă a terenurilor din Călărași, cu depunerea de numeroase proiecte pentru ferme de animale, construirea serelor și creșterea legumelor, mecanizarea agriculturii cerealelor cât și înființarea parteneriatelor străine.

În județul Călărași există un adevărat „pilon” al cercetării agricole românești – Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea – care a realizat de-a lungul anilor sute de soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu calități productive superioare.

Pe lângă acesta își îndeplinesc activitatea de cercetare încă două unități de profil: Stațiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale și Aromatice Fundulea și Stațiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate Mărculești .

Stațiunile de cercetare agricolă au ajutat de-a lungul timpului și au înființat strategii agricole pentru o dezvoltare corectă și sustenabilă în cadrul Călarașiului și nu numai .

6.2.1 Acțiuni de dezvoltare :

Prornovarea culturilor cu aplicație în industrie (plante tehnice, plante medicinale, plante textile) și stabilirea relațiilor de afaceri între producatori și procesatori industriali, interni și externi .

Stabilirea rolului organismelor locale în realizarea contactelor dintre producatori și agenți economici interesati.

Încurajarea investițiilor mari prin punerea la dispoziția investitorilor a terenurilor.

Realizarea analizei puncte tari, puncte slabe, și riscuri în sectorul agricol și aterenurilor disponibile aflate în proprietate publică.

Dezvoltarea infrastructurii necesare transporturilor cerealelor .

Pregătirea forței de muncă pentru metode moderne de lucru și servicii complementare.

Cooperare în vederea regrupării exploatațiilor în unitați mari asociative (Asociații agricole) ; încurajarea activitații firmelor care se ocupaă cu comasarea suprafețelor ; constituirea unor suprafețe mari de teren și întermedierea contactelor între proprietari și investitori interesați.

Promovarea parteneriatelor prin organizarea de seminarii în colaborare cu asociații de fermieri din alte țări europene .

Modernizarea silozurilor vechi căt și construirea de noi alte construcții pentru depozitarea cerealelor .

Fonduri nerambursabile pentru achiziționarea de noi utilaje agricole și înlocuirea celor vechi poluante .

Cu ajutorul fondurilor nerambursabile din partea E.U marii întreprinzători agricoli își pot construi spații de silozare a cerealelor cu capacități necesare asigurării depozitări corecte a cerealelor astfle încât calitatea acestora să nu scadă sau să își piardă din valoare .

Investiții de câteva miloane de euro pot asigura capacitatea necesară agricultoriilor astfel încăt aceștia să își poată vinde la prețuri rezonabile cerealele, asigurându-le totodată și un profil consistent astfel încât ulterior să investească în alte materiale de producere .

Sursa : http://www.agroinfo.ro/vegetal/calarasi-siloz-de-cereale-de-16-000-tone-inaugurat-la-vilcelele

Fig 27 – Siloz Vâlcelele (investiție de 20 mil euro din f.n)

6.3 Căile de comunicație

Căile de comunicați reprezintă principalul filon de dezvoltare a unei așezări, astfel încât, toate celelalte elemente care impun așezării cadrul optim pentru o dezvoltare reușită și sustenabilă să fie cât mai fluente, în mod special cea fluvială , pe Dunăre și Brațul Borcea, dar de asemenea și cele rutiere și feroviare să dispună de o infrastructură cât mai bine organizată și să existe o infrastructură portuară cât mai permisivă produselor tranportate pe căile de tranport fluviatile, asigurând un echilibru randament-cost-mediu, astfel încât, investițiile făcute anterior să își ofere la capacitate maximă folosul .

6.3.1 Transportul rutier

Rețeaua stradală a Municipiului Călărași este dispusă sub forma rectangular-dreptunghiulară cu dimensiunile generale de: 6 km pe 1,5 km, atât cât dimensiunea în general a orașului . Axa longitudinală orientată pe direcția V-E se situează în continuarea drumului DN3 București-Călărași-Constanța. Axa nord-sud se desfasoară pe trasee decalate care afectează zona centrală: DN 21 – str. Slobozia, str. Republicii – str. Eroilor – DN 3 în direcția Chiciu-Ostrov-Constanța.

Lungimea totală a străzilor orășenești este de 150 km, din care modernizate 123 km, ceea ce reprezintă 82 % din totalul străzilor.

Principalele artere de penetrație – ieșire din municipiu sunt: DN 3 din direcția București -Lehliu, DN 3B din direcția Fetești – Jegălia și DN 21 din direcția Slobozia care traversează căile ferate ale triajului înscriindu-se pe str Slobozia care debușează în calea București. Intersecțiile cu calea ferată sunt la nivel.

Principalele artere funcționale ale rețelei sunt: Calea București cu profil variabil, 4 benzi (categoria II) și respectiv 2 benzi (categoria III); Bd. Republicii are de asemeni 4 și 2 benzi (categoria II si III) iar celelalte străzi paralele cu aceasta sunt folosite pentru deservirea circulației grele și a transportului în bariera cu CF pana la ieșirea spre Fetești.

Transportul greu local este dispus pe artere care caută sa evite zona centrală, situația cea mai dificilă fiind penetrația DN 3 dinspre București, prin incinta Combinatului Siderurgic și dinspre punctul de trecere cu bacul Chiciu. Artera care leagă DN 3 cu DN 21 și DN 3 B are 2 benzi carosabile. Aceasta asigură colectarea, repartiția și deplasarea traficului greu local și de tranzit spre direcția E-V . Transportul greu local și de tranzit îndeosebi pe direcția N-S, afectează negativ zona centrală a orașului, perturbând circulația și funcția urbană locală.

Având în vedere creșterea substanțială a traficului de tranzit între România și Bulgaria prin punctul Chiciu, este necesară devierea transportului greu de mărfuri pe șoseaua de variantă

( Varianta Nord) sau pe centura ocolitoare a orașului care se află în stadiu de proiectare .

Sursa : http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html

Fig 28 – Căile de comunicație ale Municipiului Călărași

6.3.2 Transportul feroviar

Stația CFR Călărași asigură circa 8 perechi de trenuri de persoane pe zi, precum și trierea de vagoane CFR pentru unitațile industriale, la care se adaugă transporturile din zona industrială situată în E. În aprilie 2014, stația CFR călători din oraș a fost modernizată și amenajată corespunzător cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile în valoare de 4,8 milioane de euro . Prin lucrările de dublare și electrificare a liniei Ciulnița – Călărași, precum și dirijarea electrodinamică a circulației, rețeaua de căi ferate și-a mărit capacitatea de transport și indicatorii de exploatare. Dinamica transportului feroviar din oraș este străns legată cu navetele ce au loc către Călărași, adunând forță de muncă și necesitatea venirii în municipiu pentru diverse alte servicii pe care le Călărașiul le poate oferi. Comune precum Dragalina, Stefan Vodă, Perișoru, Dragoș Vodă sunt localități care se află la o distanța de 25-35 km față de oraș cu un total al populației de circa 20.000-25.000 persoane și oferă tranzitul de navetă pe care transportul feroviar îl face.

. sursa: htp://actualitateacalarasi.ro/gara-calarasi-investitie-de-48-milioane-de-euro s Fig 29 – Modernizarea stației CFR călători

6.3.3 Transportul naval

Transportul fluvial de persoane și mărfuri nu este suficient dezvoltat.

Portul Călărași dispune de cale ferată, macarale, depozite și silozuri, dar are o suprafață de platformă limitată și nu există posibilitați de extindere. Navigația pe brațul Borcea se realizează numai în anumite zone, în aval existând o zonă colmatată. A fost construit un canal industrial, traversat de un pod modern care leagă orașul de punctul de trecere al Dunării de la Chiciu-Ostrov. Trecerea în zona Chiciu – Ostrov se face cu bacul și cu ferry-boat-ul.

6.3.4 – Perspective de dezvoltarea a căilor de comunicație în Călărași (proiecte)

Pentru înbunătățirea calității vieții și aducerea la un nivel european a urbei sunt necesare implementarea câtorva proiecte strategice de dezvoltare a infrastructurii. În acest sens trei mari proiecte de infrasctructură sunt propuse pentru viitor: se va construi o nouă șosea de centură 1.Călărași – Pelicanu – Modelu – Tonea – Fetești menită să fluidizeze circulația și construirea unei pasarele peste calea ferata, pe DN 21, spre Autostrada Soarelui pentru fluidizarea circulației rutiere. 2. Al doilea proiect important este construirea unui pod peste Dunăre la Călărași făcând legătura cu Silistra, orașul bulgăresc de pe celălalt mal al Dunării, având ca scop îmbunătățirea transporturilor de mărfuri și persoane și o legătură mai strânsă cu zona transfrontalieră . 3. Ultimul proiect fiind modernizarea portului din S-ul orașului menit să asigure o fluiditate a mărfurilor către zonele industriale . Aceste investiții strategice au ca scop facilitarea accesului către capitală, către litoral și către vecinii aflați de partea cealaltă a Dunării

Sursa : prelucrare după http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html

Fig 30- Proiect (1) propus pentru dezvoltarea transporturilor

Al doilea proiect important pentru Călărași îl reprezintă construirea celui de al 3-lea pod peste Dunăre,înainte ca fluviul să aparțină în totalitate României, făcând legătura cu orașul Silistra. Pentru ca acest proiect să se desfășoare, condiția principală este de avea legătura și cu celălalt mal, adică cel bulgăresc, autoritățiile bulgare arătându-și de nenumărate ori indignarea cu privire la acest proiect, deoarece susțineau aceștia, că autoritățile române doresc construirea podului, însă făcând legătura cu orașul Ostrov din județul Constanța, situat pe malul drept al Dunării .

Podul dintre Călărași și Silistra ar face parte din magistrala Istanbul-Șumen-Chișinău-Odesa-Kiev. Va trebui ca drumurile existente pe teritoriile celor două țări să fie transformate în autostrăzi, dar acest lucru se poate face și după construirea podului. Podul nu va avea doar o relevanță locală, amânarea construcției lui reprezintă un punct minus pentru zona trasfrontalieră Călărași-Silistra deoarece intensitatea traficului pe podul de la Giurgiu-Ruse crește și problemele vor deveni din ce în ce mai grave. De aceea, România și Bulgaria trebuie să includă construirea unui pod la Călărași – Silistra printre prioritățile perioadei de programare financiară 2014-2020 .

sursa: http://obiectiv-online.ro/?p=12406

Fig 31 – Proiect (2) propus pentru dezvoltarea transporturilor

Al 3-lea proiect de dezvoltare a infrastructurii tansporturilor este strâns legat de Dunăre. Dunarea, cu activitățile antropice legate de fluviu, apare sub diverse forme ce pot fi considerate și un tip de infrastructură în peisaj, are valențele unei punți de informații, un mediu de circulație a informației și un martor al evenimentelor sociale. Peisajul fluviatil poate deveni un element pe harta zonelor funcționaleorașului , prin transformări structurale ce depind de acordarea atenției peisagistice la nivelul societății; prin menținerea raportului calitate – istorie – impact, la un nivel cât mai activ și prin exploatarea potențialului natural.

Poziția orașului Călărași pe Brațul Borcea, permite conectarea directă și un parteneriat „fluid” pentru proiectele ce pot fi dezvoltate la nivelul administrației cu parteneriatul mediului privat și chiar cel al societății civile. Coridorul european VII de tranport Dunăre – Main – Rin, asigură difuzia comercială între Estul și Vestul continentului european, iar transportul fluviatil are și dezideratul de accesibilitate la nivelul costurilor, doar factorul timp fiind defavorabil, pentru anumite produse, dar conexiunile sunt mult mai extinse, asigurându-se legătura cu Rusia, Asia și Oceanul Atlantic.

Este prioritar pentru România proiectul de îmbunătățire a navigabilității pe Dunăre, în așa fel încât să fie folosită la capacitatea reală, dar și dezvoltarea capabilității intermodale în fiecare port de-a lungul Dunării, conectivitatea pe care poate să o realizeze fiecare port în așa fel încât să se poată dezvolta nu doar transportul pe Dunăre ci și fiecare oraș în parte, fiecare port în parte, să se creeze locuri de muncă, să se poată dezvolta economic aceste centre, în așa fel încât Coridorul VII de transport să devină competitiv . Prin Strategia Dunării, pentru care a fost alocat un buget de 10 miliarde de euro, 1,3 miliarde de euro revin Românei, bani pe care țara noastră îi poate cheltui în perioada 2014-2016.

Dezvoltarea și modernizarea portului Călărași ar aduce beneficii orașului prin fluidizarea traficului cu mărfuri, creșterea economiei locale, înființarea de locuri de muncă și asigurarea pe termen mediu-lung a infrastructurii portuare .

Sursa : http://www.apdf.ro/calarasi.html

Fig 32 – (Proiect 3) Portul Călărași

Din bugetul alocat României prin instrumentul european de finanțare „Conectarea Europei”, Ministerul Transporturilor intenționează să repartizeze 750 de milioane de euro pentru proiectul integrat de transport pe Dunăre. România trebuie să depună în 2014 proiecte pentru obținerea de finanțări europene menite să conducă la dezvoltarea porturilor dunărene, dar și la conectivitatea acestora la infrastructura rutieră și feroviară europeană. Astfel, porturile dunărene vor deveni centre intermodale. Potrivit ministrului Transporturilor, Strategia Dunării nu urmărește doar creșterea traficului de mărfuri pe Dunăre, ci și posibilitatea preluării acestor mărfuri pe alte căi, rutiere și feroviare. Dezvoltarea portului industrial, căt și portul comercial reprezintă pentru oraș obiective strategice de dezvoltare astfel încât să fie asigurată pe termen mediu-lung locuri de muncă și infrastructura portuară .

Ca aspecte favorabile privind căile de comunicație in Municipiul Calarasi, mentionez :

• Existența unei rețele de transport persoane și marfuri diversificată : rutieră, feroviară și fluvială.

• Curse feroviare regulate care fac legatura între oraș și restul județului și al regiunii, precum și legatura cu capitala țării și alte orașe mari cât și cu localitățiile limitrofe orașului : Slobozia, Braila, Constanta.

• Curse rutiere regulate care asigură legatura cu Constanăa, Brăila, Galați și București.

• Curse regulate cu autocare moderne în străinatate, în țările UE.

• Creșterea numărului de operatori de taximetrie.

• Acoperire teritorială bună a transportului în comun.

• Existența unui drum de centură (Varianta N, care momentan îndeplinește rolul de drum de centură) .

• Existența unui port fluvial dotat cu dane, spații de depozitare și spații de andocare pentru nave.

• A fost construit un canal industrial, traversat de un pod modern care leagă orașul de punctul de trecere al Dunarii de la Chiciu-Ostrov.

Ca disfunctionalitați pot menționa :

• Lipsa spațiilor de parcare, amenajărilor pietonale speciale în zona școlilor generale și a liceelor, trotuarelor pietonale și a pistelor pentru bicicliști.

• Starea de uzura avansată a mijloacelor de transport feroviar.

• Frecvența redusă a plecarii/sosirii trenurilor de calatori.

• Timp de lung de așteptare a trenurilor de legatura în Ciulnița( nod feroviar important al județului )

• Transportul fluvial de persoane și mărfuri nu este suficient dezvoltat .

6.4 Turismul

Turismul – din punct de vedere al planificării, reprezintă un alt element important care poate asigura o dezvoltare economico-socială propice prin moderinzare, construire de spații de agrement sau amenajarea celor vechi sau suplimentarea unora nou înființate .Turismul, adusă la un nivel european, care să se situeze la același nivel ca în statele vestice poate reprezenta o formă de profit adus bugetului local, județean și poate crea locuri de muncă, în mare parte ar aduce beneficii atât orașului cât și locuitoriilor acestuia .

Turism , care în această zonă fluviatilă cât și agarară poate fii de 2 feluri :

a) Ecoturism

c) Turismul de vânătoare și pescuit

Potențialul turistic al Călărașiului este încă neexploatat la maxim, însă nu există nici infrastructura turistică necesraă susținerii și durabilității turismului în această zonă considerată verde, cu nenumărate zone împădurite, o faună și floră specifică Luncii Dunării, care oferă posibilitatea de relaxare. Valorificarea potențialului turistic conduce la dezvoltarea economică a municipiului și implicit creșterea calitații vieții. Ca priorități de dezvoltare urbanistică în domeniul turismului se impun:

– Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterii calitații serviciilor turistice.

– Dezvoltarea activitaților de turism în zona adiacentă Dunării, Bratul Borcea și Municipiul Călărași – Danubius Park.

– Dezvoltarea dotărilor și serviciilor aferente turismului: extinderea capacităților de cazare, a unităților comerciale si de alimentație publică.

– Punerea în evidență a valorilor culturale, istorice locale și punerea lor în circuitul turistic.

6.4.1 Ecoturismul

Ecoturismul este o ramură a turismului reprezentând drumeții în arii naturale făcute cu responsabilitate, care conservă mediul și îmbunătățesc nivelul de trai al localnicilor (Societatea Internațională de Ecoturism – TIES). Definit în principal ca un turism bazat pe experiența în natură, termenul de ecoturism este folosit în mod curent pentru a denumi și promova și alte tipuri de turism, ceea ce poate crea confuzii și neînțelegeri în rândul celor care vor să practice această ramură a turismului, uneori confundată cu turismul rural sau agroturismul.

În porțiunea ei inferioară, cuprinsă între Porțile de Fier și Sulina, Dunărea se află încă în regim de curgere liberă ceea ce a favorizat conservarea unor elemente naturale specifice extrem de valoroase. Dintre acestea fac parte și cele aproximativ 135 – 140 de insule numite ostroave, adevărate „ jungle ” care adăpostesc specii de plante rare și în care își găsesc refugiul păsări pentru odihnă și reproducere sau alte animale ocrotite prin lege.

Potențialul eco-turistic al luncii Dunării la Călărași

În județul Călărași există 9 situri Natura 2000, situri care protejează avifauna din zonele respective . În apropierea orașului Călărași, centru urban care poate oferi capacitate de cazare turiștilor se află 4 situri Natura 2000 :

1. Brațul Borcea cu o suprafață de 13097 ha și care se află pe teritoriul a 2 județe: Călărași și Ialomița. Fluviul Dunărea, care delimitează județul Călărași la est, curge pe două brațe: Borcea, pe stânga (pe langa Fetești, Bordușani, Făcăieni, Vlădeni) și Dunărea Veche pe dreapta, acestea reunindu-se într-un singur curs la 3 km sud de Giurgeni. Între aceste brațe se află Balta Borcei sau Ialomiței, care înainte de 1960 era formată din mlaștini, lacuri, bălți și porțiuni de uscat (grinduri) pe care creșteau păduri de luncă. Ulterior, ca urmare a politicii de dezvoltare agrară

a României din perioada regimului comunist o mare parte din insulă a fost desecată și a căpătat utilizare agricolă si doar pe margini forestieră. În zona sitului Brațul Borcea cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 42 de specii de păsări protejate prin Directiva Păsări 79/409/CEE, 58 de specii listate în anexa Convenției privind speciile migratoare de la Bonn și 7 specii de păsări periclitate la nivel global.

sursa :http://ciclist.wordpress.com/2013/07/08/croaziera-pedunare-la-calarasi/

Fig 33 – Canal de legătură Borcea-Dunăre

Sursa : http://ciclist.wordpress.com/2013/07/08/croaziera-pe-dunare-la-calarasi/

Fig 34,35 – Peisaj fluviatil pe brațul Borcea

2. Ciocănești – Dunăre cu o suprafață de 904 ha. Situl Ciocănești – Dunăre cuprinde arealul fermei Boianu cu o suprafață de 220 ha care este profilată pe producerea de puiet de pește, formată din 12 bazine mici înconjurate de diguri și canale cu vegetație submersă abundentă. Pe canale există fâșii înguste de stuf și alte plante palustre emerse. În împrejurimi se întind pășuni, culturi agricole și plantații de plopi. La o distanță de cca. 3km pe malul Dunării, spre sud, există o pădure naturală de luncă. De asemenea, pe ostrovul Ciocănești declarat și rezervație naturală din 2004, pădurea de luncă are o vârstă destul de mare și întrucât din punct de vedere al lucrărilor forestiere nu au avut loc intervenții în ultimii 50 de ani, are o valoare științifică deosebită. În zona sitului Ciocănești – Dunăre cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 29 de specii de păsări protejate prin Directiva Păsări 79/409/CEE, 62 de specii listate în anexa Convenției privind speciile migratoare de la Bonn și 5 specii de păsări periclitate la nivel global.

3. Iezerul-Călărași cu o suprafață de 4024 ha. APSA Iezer Călărași este situată pe teritoriul comunei Cuza-Vodă, municipiul Călărași. Este un lac de origine naturală rămas după asanarea parțială a vechiului și întinsului Iezer Călărași. Acesta a fost supus unor modificări artificiale în scopul exploatării sale ca fermă piscicolă (îndiguire produsă în anii 60). Suprafața luciului de apă este de aprox 550ha. Iezerul este alimentat cu apă din Dunăre prin diverse canale artificiale.

Pe malul lacului mare se află un brâu de stuf și papură de peste 4ha. În jurul Iezerului se întind pajiști, unele relativ destul de umede, precum și culturi agricole. În zona sitului Iezerul-Călărași cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 32 de specii de păsări protejate prin Directiva Păsări 79/409/CEE, 60 de specii listate în anexa Convenției privind speciile migratoare de la Bonn.

Sursa : http://romania.panda.org/ce_facem/economie_verde/plati_servicii_mediu/pes_dunare/zone_pilot/iezer/

Fig 36,37 – Iezerul Călărași

Conservarea și chiar creșterea biodiversității din jurul lacurilor, dar și continuarea producției de pește în scopuri comerciale cer îmbunătățirea practicilor de management. De exemplu, iarba și stuful ar trebui tăiate doar pe timpul sezonului de împerechere.

Iezerul Călărași ajută economia locală și poate fi dat exemplu clar celorlalte arii avifaunistice de pe Dunăre din punct de vedere al managementului. Deoarece cea mai mare parte a terenurilor mozaicate și a canalelor naturale din zonele cu stuf și pădurile caracteristice zonelor umede s-au pierdut, cele care au rămas se găsesc în jurul lacului bogat în pește. Acest lac are o contribuție semnificativă la funcționarea economiei locale și, în același timp, ajută la conservarea biodiversității.

SERVICIILE DE MEDIU ȘI VALOAREA LOR ECONOMICĂ

Producția de pește- 2.750 euro/ha/an

Menținerea biodiversității (penalități pentru vânători)- 50.750 euro/an

Sechestrarea carbonului (stuf, vegetația și copacii)- 6.050 euro/an

Producția de biomasă (stuf) – 67.150 euro/an

4. Mostiștea-Chiciu cu o suprafață de 11930ha. Situl propus cuprinde suprafețe ocupate de culturi agricole, păduri, perdele de protecție a malurilor, lacuri, terenuri degradate și pajiști. Comparativ cu fauna mamiferelor, păsările sunt cele mai numeroase, aici având condiții propice de hrană, de odihnă, reproducere și de cuibărit.

6.4.2 Turismul de vânătoare și pescuit

6.4.2.1 Vânătoarea

Fauna cuprinde specii de interes cinegetic precum : mistrețul, căpriorul, fazanul, iepurele, vulpea. Pe balți și lacuri se întalnesc rața și gâsca salbatică. Dintre speciile de pești care populează apele lacurilor și bălților amintim carasul, crapul, platica, bibanul, șalăul și știuca, iar in apele Dunării și Borcei întalnim somnul, sturionii și scrumbia de Dunăre.

Principalul vânat din România este iepurele de câmp, răspândit pe circa 15,2milioane hectare, practic pe întregul areal cuprins între golurile alpine și litoral. În jurul orașului Călărași, terenurile agricole abundă în această specie perpetuă . Căprioara se află pe locul doi în topul răspândirii vânatului din România, cu o suprafață acoperită de circa 3,9 milioane exemplare, iar în zonele împădurite de pe lunca Dunării și pe ostravele mari din jurul Călărașiului deasemenea se găsesc numeroase animale din această specie precum și vânatul de baltă (543 mii hectare) . Prepelița și potârnichea sunt specifice Bărăganului și Dobrogei, în timp ce vânatul cu cea mai mare căutare în câmpie este fazanul, specie de vânat care a fost introdusă întâi în vestul țării și care s-a generalizat. Înmulțindu-se atât în crescătorii cât și natural,fazanul este un vânat de mare valoare datorită calitații sale gastronomice. Efectivele din România sunt de peste 150.000 de exemplare și acesta populează în general trupurile mici de pădure înconjurate de suprafețe agricole . Turiștii străini sunt cei care practică acest tip de turism în zonele de baltă și cele agricole cu spații mici împădurite, în general persoane care practică și turismul de afaceri, aceștia venind în oraș la diverse firme, preponderent în cadrul celor industriale, acolo unde întălnim și capital financiar străin, practicând în același timp și turismul de vânătoare sau cel de pescuit sportiv, fiind foarte apreciat.

„Tradiția cinegetică reprezintă o viguroasă componentă a culturii materiale șispirituale românesti, originalitatea și diversitatea formelor sale de manifestare avându-și sorgintea în bogăția evantaiului faunistic caracteristic spațiului susținut de arcul carpatic,de-a lungul Dunării, până la țărmul Pontului Euxin.Rădăcinile aspectelor esențiale pe care le incumba vănătoarea trebuie căutate în profunzimea istoriei, unde latura pragmatică a acestei îndeletniciri se impletea cu totemismul credințelor primitive, într-un ,,univers dominat de solidaritatea mistică dintre vânători și animal”. (M.Eliade)

6.4.2.2 Pescuitul

În țara noastră există o variată și bogată rețeahidrografică, ceea ce face posibil sporirea simțitoare a producțiilor piscicole. Prin amenajări cu iazuri, heleșteie, bazine de acumulare și chiar canale mari pentru irigarea terenurilor arabile și repopularea lor cu specii de pești care pot viețui în apele respective,se poate contribui substanțial la creșterea producției piscicole.Ritmul accelerat de dezvoltare multilaterală a țării noastre, în toate domeniile de producție, a impus și sectorului pescăresc necesitatea unei raționalizări a economiei piscicole atât calitativ cât și cantitativ.În trecut, producția piscicolă în țara noastră era generată de apele naturale situate în special în lunca și Delta Dunării. Odată însă cu lucrările de îndiguire a Dunării și redării agriculturii a unor mari suprafețe din regiunea inundabilă (bălțile piscicole), sectorul pescăresc și-a orientat activitatea prin amenajarea de gospodării piscicole pe terenuri improprii exploatărilor agricole, care au devenit apoi crescătorii sau pepiniere destul de rentabile.

Prin pescuit sportiv se înțelegea pescuitul efectuat în scop de agrement de orice persoană, membru al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, pe bază de permis eliberat de aceasta, pentru bazinele și zonele piscicole pe care le avea în folosință. De asemenea, pescuitul sportiv, se putea exercita pe bază de autorizație eliberată de ANPA ( Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură ) pentru bazinele aflate în administrarea directă aunităților din subordine, exceptând păstrăvăriile, cu plata taxelor legale . Există în acest sens și o lege care stabilește reguli de exercitare a pescuitului, cum ar fi: perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului, limitarea pescuitului anumitor specii de pești, uneltele și metodele de pescuit interzise, diverse alte interdicții legate de pescuit, dimensiunile minime ale peștilor și ale altor animale acvatice care pot fi pescuite. În plus legea reglementa și organizarea activității piscicole și de pescuit și stabilea răspunderi și sancțiuni.

Pescuitul pe Dunăre și zonele în imediata apropiere inundate se practică, mai ales de către locuitorii orașului care vin la malul Dunării în weekend-uri și nu numai iar pe maluri v-om întâlni și oameni veniți din alte județe precum Ialomița, Ilfov, București care practică acest tip de turism .

6.5 Obiective turistice ale Muncipiului Călărași

Orașul dispune de o serie de obiective care dețin potențial turistic atât la nivel local, căt și județean și de ce nu, național .Dintre acestea pot aminti : Muzeul Dunării de Jos, Palatul Prefecturii, Grădina Zoologică, Plaja Mare, Plaja Tineretului, Faleza Călărași, Parcul Central ,Catedrala Ortodoxă, Clădirea Arhivelor Naționale, Mânăstirea Radu Negru , Crucea de Leac de la Coslogeni, Mânăstirea Libertatea. Cu o modernizare și o accesibilitate a acestor obiective, se poate dezvolta la un nivel din punct de vedere profitabil și turismul în cadrul urban al orașului . Călărași dispune de o capacitate de cazare destul de mare pentru oraș, un hotel central și câteva alte moteluri și pensiuni accesibile și construite recent .

Muzeul Dunării de Jos Călărași

Muzeul din Călărași a luat ființă în 1950 și a funcționat din anul 1951 într-o casă naționalizată cu 6 încăperin. A început să funcționeze propriu-zis în anul 1954, având profilul arheologie, ca urmare creșterii rapide a patrimoniului. Datorită activității lor au fost descoperite numeroase rezervații arheologice și monumente istorice, iar creșterea patrimoniului a determinat autoritățile vremii să schimbe în mai multe rânduri localul în care funcționa muzeul. Prin Legea de organizare administrativ – teritorială din 1968 era reînființat județul Ialomița cu reședința la Slobozia. Între 1968 – 1981 a fost secție de istorie și arheologie a Muzeului Județean Ialomița.

În anul 1981, Secția Arheologie se transformă în Muzeul Județean Călărași, pentru ca în anul 1990 să devină Muzeul Dunării de Jos. Clădirea este monument de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prezintă publicului expoziții tematice: piese de arheologie (ceramică, figurine antropomorfe și zoomorfe, vetre, unelte, fragmente de edificii din neo-eneolitic din situl arheologic Sultana – Malu Roșu, plastică antropomorfă de epocă romană, colecție de opaițe romane, ceramică smălțuită și podoabe bizantine de la Păcuiul lui Soare), numismatică antică și medievală, exponate care ilustrează istoria locală. De asemenea, muzeul deține colecții de etnografie și de artă românească modernă și contemporană. Numeroase grupuri îi trec pragul atât din oraș, elevi, cât și din alte orașe sosesc autocare cu diverse grupuri pasionate de arheologie .

sursa: http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=203&imgord=1&-Muzeul-Dunarii-de-Jos-CALARASI

Fig 38 – Muzeul Dunării de Jos

Palatul Prefecturii Călărași

Poate cea mai reprezentativă clădire a orașului, care este construită în anul 1895, clădirea Palatului este una impozantă și elegantă în cadrul urban al Călărașiului . Potențialul turistic al acestei clădiri rivalizează cu alte monumente de importanță națională . Constuită de arhitectul italian G.D Ciconi în stil laic, clădirea are 58 de camere, o sală imensă și decorațiuni italiene în interiorul său . Palatul momentan se află într-un lung proces de reabilitare din anul 2007, reabilitare care din păcate începe să întârzie deoarece consiliul județean nu a mai alocat banii necesari continuării proiectului .

sursa : http://adevarul.ro/locale/calarasi/cladire-patrimoniu-pas-ruina-12-milioane-lei-costa-salvarea-palatului-prefecturii-1_527790bec7b855ff56b6b024/index.html

Fig 39 – Palatul Prefecturii Călărași

Plaja Mare

Atractia orașului pe timp de vară este considerată a fii Plaja Mare . Atât locuitorii cât și alți turiști veniți din capitală sau celelalte orașe și sate care nu au rețea hidrografică vin în acest loc în timpul verii pentru a se răcori și a savura distracția din plin . Proiectele care au dezvoltat zona , atât plaja în special cât și punerea în funcțiune a micului bac care traversează cotul Borcei pe partea cealaltă pentru a ajunge la Plaja Mare, au adus Călărașiului un punct plus turismului local .

Sursa : http://www.panoramio.com/photo/4896586

Fig 40 -Plaja Mare

Concluzii generale

Întreg procesul de restructurare a economiei românesti dupa anul 1990, generat de declinul activitaților industriale, a afectat profund orașele din României, atât orașele mici și mijlocii cu activități mono-industriale, deasemenea și centrele urbane mari, cu tradiții industriale. Scăderea numărului locurilor de muncă în întreprinderile industriale, în condițiile în care numărul locurilor de munca în activitați tețiare nu a crescut suficient de mult pentru a putea absorbi forța de muncă din industrie, făcând ca România sa se confrunte cu un fenomen de migrație definitivă a populației de la oraș la sat în general, cu un numar din ce în ce mai mare al plecărilor la muncă în Europa de Vest si cu o migrație de week-end a unei părți a populației urbane, la care se adaugă cei care practică o agricultură de subzistență.

Evoluția demografică recentă a municipiilor și orașelor a fost marcată în special de migrație, asociată cu o scădere a soldului natural. Spațiul ocupat de orașe a crescut mai repede decât populația în sine. Deși veniturile monetare sunt mai importante în mediul urban decât în rural, sărăcia veniturilor reprezintă doar un alt aspect al sărăciei urbane în orașele românești. Celelalte aspecte se referă la degradarea locuințelor, lipsa serviciilor publice și a infrastructurii: rețea de apă, canalizare, colectarea deșeurilor. Riscurile negative asupra sănătații cetățeniilor rezultă din serviciile precare de canalizare, lipsa apei potabile, supraaglomerare, poluarea industrială a mediului. Asocierea dintre sărăcie, mediu și locuire este critică pentru că indică o arie cheie de intervenție, care, de regulă, este neglijată de către autoritațile locale sau de clasa politică în general . În prezent municipiile reședință de județ au un nivel superior de dotare și echipare, de locuire și în general de nivel de trai în comparație cu restul orașelor și municipiilor.

Acestor municipii le-au fost distribuite cu prioritate investiții în perioada 1968-1989, astfel că au înregistrat și cele mai intense sporuri de populație în acea perioadă și în primii ani după 1990, Călărașiul făcând parte din grupul orașelor forțat industrializate, care după 1990 a resimțit brusc efectele . După anii 90’ , proiectele de dezvoltare impementate în orașe au stagnat din cauza schimbărilor politice până în anii 2000 , când economia s-a revitalizat destul destul de bine , după o stagnare de un deceniu .

În ultimii ani, municipiile și-au diversificat profilul funcțional, sectorul serviciilor ajungând egal ca importanță sau chiar mai important decât cel industrial. În privința orașelor mici, autoritațile locale admit că orientarea acestora cu precadere spre turism, pe fondul absenței unor acțiuni concertate la nivel național, nu arată neaparat opțiunea pentru cea mai simplă soluție, ci că alte soluții nu sunt deocamdată .

Municipiul Călărași încă deține o pondere semnificativă a industriei în cadrul economic al orașului, cu ocuparea forței de muncă specializată și creșterea competitivității economice locale prin implementarea și dezvoltarea anumitor proiecte de retehnologizare a vechilor instalații industriale și construirea altor centre industriale noi sau modernizarea celor construite în anii 2000-2007 . Din punct de vedere industrial , în cadrul UAT-ului sunt prezente unități inustriale importante la nivel național, nu numai local sau județean, ceea ce arată importanța localizării în cadrul țării pe anumite axe economice care au favorizat într-o mică sau mare măsură amplasarea anumitor firme în oraș. Investițiile străine directe sau ISD-urile în oraș și-au făcut resimțite prezența prin redeschiderea anumitor centre a căror activitate stagnase până în momentul privatizăriilor . În cadrul agriculturi, mecanizarea și modernizarea cu anumite tehnologi din străinătate au făcut ca producțiile să crească și agricultura să se transforme într-un element profitabil .

Prognoza realizată asupra acestui oraș, a fost realizată pe baza proiectelor existente ce aparțin instituțiilor abilitate pentru a demonstra asemenea studii iar obiectivele strategice de dezvoltare ale municipiului Călărași sunt în concordanță cu obiectivele generale stabilite la nivelul documentelor programatice naționale, regionale și județene, respectiv :

Cadrul Național Strategic de Referință,

Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă,

Planul de dezvoltare regional ADR Muntenia-Sud

Planul de dezvoltare a județului Călărași 2007-2013

cât și pe baza condițiilor actuale ale nivelului economic dar și ale potențialului natural existent .

Aceste studii se manifestă pe mai multe paliere, astfel primele corelații au fost suprapuse exclusiv factorului economic printr-o exprimare ce subliniază aspectele rezultante ale recesiunii economice, un proces ce a afectat majoritatea spațiilor antropice la nivel global, în mod indubitabil punându-și amprenta și asupra Municipiului Călărași . Al doilea aspect este supervizat de tendința de aliniere a acțiunilor coerente de dezvoltare economică, activitate ce-și impune în mod învederat amprenta spațială asupra peisajului urban.

Bibliografie

Andrei T. M., Valea Dunării între Giurgiu și Brăila – studiu de geografie umană și economică, Editura Cartea Universitară București, 2002

Andreiași N., Mihalache M., Solurile României, Editura Ex Ponto,Constanța, 1999

Babus E., Bizanțul, istorie și spiritualitate, Editura Sophia București, 2000

Brown L., Eco-economie, crearea unei economii pentru planeta noastră , EDITURA Tehnică, București , 2002

Cantacuzino C., Istoria Țării Românești, Editura Minerva București, 1984

Cândea M, Bran F, Cimpoeru I., Organizarea, amenajarea đși dezvoltarea durabilă a spațiului geographic, Editura Universitară, București, 2006

Cândea M., Bran F., Spațiul geografic românesc, Editura Economică București, 2001

Chabot G., Garnier J. B., Geografie urbană, Editura Științifică, București. 1991

Chelcea S., Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific în domeniul științelor socioumane, Editura Comunicare.ro, București, 2005

Ciortan R., Porturi maritime și fluviatile, Editura Tehnică București, 1984

Cocean P., Geografie regională, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2002

Coteț P. V., Geomorfologia României, Editura Tehnică București, 1973

Cristache S., Octavia B., Județul Ialomița – Editura Academiei Republicii Socialiste România București, 1971

Donisă I., Bazele teoretice și metodologice ale geografiei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977

Erdeli G., Dumitrache L ., Geografia polulației , Editura Corint , București, 2001

Erdeli G., Dumitrache L ., Geografia Populației Mondiale, Editura Universitară, 2010

Erdeli G., Cândea M., Braghină C., Zamfir D., Costăchie S., Dicționar de geografie umană, Editura Corint, București, 1999

Erdeli G., Cucu V.,România.Populație. Așezări umane. Economie,. Editura Transversal, București, 2005

Glodeanu G., Dumitru L., Antonescu G., Ialomița monografie, Editura Sport – Turism București, 1980

Grecu F., Hazarde și riscuri natural, editura Universitară, București, 2006

Harvey D., „Justiția socială și orașul”, Editura Edward Arnold , Londra, 1973

Iancu A., Elemente de arhitectură și urbanism, Editura Universității Tehnice Cluj Napoca Press, Cluj-Napoca, 2007

Ianoș I., Orașele și organizarea spațiului geographic-studiu de geografie economic asupra teritoriului României , Editura Academiei, București, 1987

Ianoș I., Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică București, 2000

Ianoș I., Dinamica urbană. Aplicații la orașul și sistemul urban românesc, Editura Tehnică București, 2004

Ielenicz M., Comănescu L., Geografie fizică general , Editura Universitară , București, 2005

Ielenicz M, Comănescu L., România-Potențial touristic., editura Universitară , Bucuresti, 2006

Marin A., Flora României, Editura Sigma București, 2000

Mihalache M., Andreiași N., Solurile României, Editura Ex Ponto,Constanța, 199

Marinescu M., Pe firul Dunării de la Baziaș la Marea Neagră, Editura Meridiane, București, 1968

Mihăilescu V., Orașul Călărași – două momente din înaintarea așezărilor de Bărăgan, Editura Culturală Națională, București, 1921

Mihăilescu V., Așezările omenești din Câmpia Română la mijlocul și la sfârșitul secolului XIX, Editura Cultura Națională, București, 1924

Mutihac V., Ionesi L., Geologia României ,Editura Tehnică București, 1974

Nicolae I., Suditu B., Toponimie românească și internațională, Editura Meronia, București, 2008

Pătru I. G., Zaharia L., Geografia Fizică a României: climă, ape, vegetație, soluri, Editura Universitară București, 2006

Pompei G. S., Istoria orașului Călărași – de la origini până în anul 1852, Editura Institutul de Arte Grafice E. Marvan București, 1931

Posea G., Popescu N., Ielenicz M., Relieful României, Editura științifică București, 1974

Rădulescu N. A., Velcea I., Geografia Agriculturii Romîniei, Editura Științifică București, 1968

Tălângă C., Transporturile și sistemele de așezări din România, Editura Tehnică, București, 2000

Teodorescu C., Turism cultural, Editura Transversal, București, 2009

Totu M., Istoria modernă a României (1821 – 1878), Editura Universității București, 1989

Trăilă C., Societate și arhitectură.O perspectivă sociologică, București, Editura Tritonic București, 2004

Tudor C., Istoria orașului Călărași, Editura Agora Călărași, 2008

Vâlsan G., O fază în popularea Țării Românești, Editura Cultura Națională, București, 1912

Articole și lucrări științifice :

AOR si Revista Româna de Administratie Publica Locala, Programul strategic de dezvoltare a oraselor din România (2008)

Administrația Națională de Meteorologie(Autor)., Clima României , Editura Academiei Române București,2008

Baltălungă A., Porturile dunărene ale României –studiu geoeconomic și de ecologie urbană (teză de doctorat), 2004

Dobraca L., , Activitățile comerciale în orașele României – studiu geografic (teză de doctorat) 2001

Ghidul Județelor Ialomița și Călărași de Buioc A., 2002

Nicolae A., Dinamica peisajului urban în orașele Giurgiu și Călărași – studiu comparativ, București, (teză de doctorat) 2011

Nicolae A., Dinamica sectorului financiar-bancar în orașele Călărași și Giurgiu, Comunicării Științifice București , 2001

Tetecu C., Lunca Dunării între Oltenița și Călărași – studiu privind calitatea mediului, 2008

Perspective ale securității și apărării în Europa, Sesiunea anuală de comunicării științifice cu participare internațională , 19-20 Noiembrie 2009, București

Cadrul Național Strategic de Referință

Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă

Planul de dezvoltare regional ADR Muntenia-Sud

Planul de dezvoltare a județului Călărași 2007-2013

Planul integrat de dezvoltare urbană Călărași 2010

Planul Urbanistic General Călărași 2002

Webografie :

http://businessday.ro/01/2011/care-sunt-judetele-cu-cea-mai-mare-si-cea-mai-mica-pondere-in-pib

http://www.culturalcl.ro/cda/

http://www.calarasi.insse.ro/cmscalarasi/rw/pages/statReg.ro.do

http://www.danube-research.com

http://www.docstoc.com/docs/120925065/analiza-socio-economica-1-Calarasi

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Combinatul+Siderurgic+din+Calarasi+SIDERCA

http://decoresque.blogspot.ro/2013/09/saint-gobain-glass-lansat-3-facilitate.html

http://dgaspc-cl.r

Construirea unui pod la Călăraşi-Silistra trebuie să devină o prioritate pentru România şi Bulgaria

Home

http://www.finantare.ro/stire-11919-A-fost-finalizat-proiectul-ECO-BUSINESS-_-Centru-transfrontalier-pentru-mediu-al-oamenilor-de-afaceri-din-zona-Calarasi-_-Silistra.html

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=8660&t=Stiri

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=8655

http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html

http://www.judetulcalarasi.ro/fauna-si-resursele-naturale-ale-judetului-clarasi-478.html

http://www.isj.cl.edu.ro/

www.mrdt.ro

http://www.observatorcl.info/plangere-prealabila-depusa-pentru-schimbarea-reincadrarii-spitalului-tbc

http://www.observatorcl.info/agricultura-principala-activitate-economica-judetului-nostru

http://www.ostroaveledunarii.ro/

750 milioane euro pentru porturile dunărene

http://ro.wikipedia.org/wiki/Călărași

http://romania.panda.org/ce_facem/economie_verde/plati_servicii_mediu/pes_dunare/zone_pilot/iezer/

http://ro.scribd.com/doc/136075492/Turismul-de-Vanatoare-Si-Pescuit-in-Romania

http://ro.scribd.com/doc/95734174/77881993-Turismul-Cine

http://www.wall-street.ro/tag/bulgaria+calarasi+cooperare-transfrontaliera.html

Bibliografie

Andrei T. M., Valea Dunării între Giurgiu și Brăila – studiu de geografie umană și economică, Editura Cartea Universitară București, 2002

Andreiași N., Mihalache M., Solurile României, Editura Ex Ponto,Constanța, 1999

Babus E., Bizanțul, istorie și spiritualitate, Editura Sophia București, 2000

Brown L., Eco-economie, crearea unei economii pentru planeta noastră , EDITURA Tehnică, București , 2002

Cantacuzino C., Istoria Țării Românești, Editura Minerva București, 1984

Cândea M, Bran F, Cimpoeru I., Organizarea, amenajarea đși dezvoltarea durabilă a spațiului geographic, Editura Universitară, București, 2006

Cândea M., Bran F., Spațiul geografic românesc, Editura Economică București, 2001

Chabot G., Garnier J. B., Geografie urbană, Editura Științifică, București. 1991

Chelcea S., Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific în domeniul științelor socioumane, Editura Comunicare.ro, București, 2005

Ciortan R., Porturi maritime și fluviatile, Editura Tehnică București, 1984

Cocean P., Geografie regională, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2002

Coteț P. V., Geomorfologia României, Editura Tehnică București, 1973

Cristache S., Octavia B., Județul Ialomița – Editura Academiei Republicii Socialiste România București, 1971

Donisă I., Bazele teoretice și metodologice ale geografiei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977

Erdeli G., Dumitrache L ., Geografia polulației , Editura Corint , București, 2001

Erdeli G., Dumitrache L ., Geografia Populației Mondiale, Editura Universitară, 2010

Erdeli G., Cândea M., Braghină C., Zamfir D., Costăchie S., Dicționar de geografie umană, Editura Corint, București, 1999

Erdeli G., Cucu V.,România.Populație. Așezări umane. Economie,. Editura Transversal, București, 2005

Glodeanu G., Dumitru L., Antonescu G., Ialomița monografie, Editura Sport – Turism București, 1980

Grecu F., Hazarde și riscuri natural, editura Universitară, București, 2006

Harvey D., „Justiția socială și orașul”, Editura Edward Arnold , Londra, 1973

Iancu A., Elemente de arhitectură și urbanism, Editura Universității Tehnice Cluj Napoca Press, Cluj-Napoca, 2007

Ianoș I., Orașele și organizarea spațiului geographic-studiu de geografie economic asupra teritoriului României , Editura Academiei, București, 1987

Ianoș I., Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică București, 2000

Ianoș I., Dinamica urbană. Aplicații la orașul și sistemul urban românesc, Editura Tehnică București, 2004

Ielenicz M., Comănescu L., Geografie fizică general , Editura Universitară , București, 2005

Ielenicz M, Comănescu L., România-Potențial touristic., editura Universitară , Bucuresti, 2006

Marin A., Flora României, Editura Sigma București, 2000

Mihalache M., Andreiași N., Solurile României, Editura Ex Ponto,Constanța, 199

Marinescu M., Pe firul Dunării de la Baziaș la Marea Neagră, Editura Meridiane, București, 1968

Mihăilescu V., Orașul Călărași – două momente din înaintarea așezărilor de Bărăgan, Editura Culturală Națională, București, 1921

Mihăilescu V., Așezările omenești din Câmpia Română la mijlocul și la sfârșitul secolului XIX, Editura Cultura Națională, București, 1924

Mutihac V., Ionesi L., Geologia României ,Editura Tehnică București, 1974

Nicolae I., Suditu B., Toponimie românească și internațională, Editura Meronia, București, 2008

Pătru I. G., Zaharia L., Geografia Fizică a României: climă, ape, vegetație, soluri, Editura Universitară București, 2006

Pompei G. S., Istoria orașului Călărași – de la origini până în anul 1852, Editura Institutul de Arte Grafice E. Marvan București, 1931

Posea G., Popescu N., Ielenicz M., Relieful României, Editura științifică București, 1974

Rădulescu N. A., Velcea I., Geografia Agriculturii Romîniei, Editura Științifică București, 1968

Tălângă C., Transporturile și sistemele de așezări din România, Editura Tehnică, București, 2000

Teodorescu C., Turism cultural, Editura Transversal, București, 2009

Totu M., Istoria modernă a României (1821 – 1878), Editura Universității București, 1989

Trăilă C., Societate și arhitectură.O perspectivă sociologică, București, Editura Tritonic București, 2004

Tudor C., Istoria orașului Călărași, Editura Agora Călărași, 2008

Vâlsan G., O fază în popularea Țării Românești, Editura Cultura Națională, București, 1912

Articole și lucrări științifice :

AOR si Revista Româna de Administratie Publica Locala, Programul strategic de dezvoltare a oraselor din România (2008)

Administrația Națională de Meteorologie(Autor)., Clima României , Editura Academiei Române București,2008

Baltălungă A., Porturile dunărene ale României –studiu geoeconomic și de ecologie urbană (teză de doctorat), 2004

Dobraca L., , Activitățile comerciale în orașele României – studiu geografic (teză de doctorat) 2001

Ghidul Județelor Ialomița și Călărași de Buioc A., 2002

Nicolae A., Dinamica peisajului urban în orașele Giurgiu și Călărași – studiu comparativ, București, (teză de doctorat) 2011

Nicolae A., Dinamica sectorului financiar-bancar în orașele Călărași și Giurgiu, Comunicării Științifice București , 2001

Tetecu C., Lunca Dunării între Oltenița și Călărași – studiu privind calitatea mediului, 2008

Perspective ale securității și apărării în Europa, Sesiunea anuală de comunicării științifice cu participare internațională , 19-20 Noiembrie 2009, București

Cadrul Național Strategic de Referință

Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă

Planul de dezvoltare regional ADR Muntenia-Sud

Planul de dezvoltare a județului Călărași 2007-2013

Planul integrat de dezvoltare urbană Călărași 2010

Planul Urbanistic General Călărași 2002

Webografie :

http://businessday.ro/01/2011/care-sunt-judetele-cu-cea-mai-mare-si-cea-mai-mica-pondere-in-pib

http://www.culturalcl.ro/cda/

http://www.calarasi.insse.ro/cmscalarasi/rw/pages/statReg.ro.do

http://www.danube-research.com

http://www.docstoc.com/docs/120925065/analiza-socio-economica-1-Calarasi

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Combinatul+Siderurgic+din+Calarasi+SIDERCA

http://decoresque.blogspot.ro/2013/09/saint-gobain-glass-lansat-3-facilitate.html

http://dgaspc-cl.r

Construirea unui pod la Călăraşi-Silistra trebuie să devină o prioritate pentru România şi Bulgaria

Home

http://www.finantare.ro/stire-11919-A-fost-finalizat-proiectul-ECO-BUSINESS-_-Centru-transfrontalier-pentru-mediu-al-oamenilor-de-afaceri-din-zona-Calarasi-_-Silistra.html

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=8660&t=Stiri

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=8655

http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html

http://www.judetulcalarasi.ro/fauna-si-resursele-naturale-ale-judetului-clarasi-478.html

http://www.isj.cl.edu.ro/

www.mrdt.ro

http://www.observatorcl.info/plangere-prealabila-depusa-pentru-schimbarea-reincadrarii-spitalului-tbc

http://www.observatorcl.info/agricultura-principala-activitate-economica-judetului-nostru

http://www.ostroaveledunarii.ro/

750 milioane euro pentru porturile dunărene

http://ro.wikipedia.org/wiki/Călărași

http://romania.panda.org/ce_facem/economie_verde/plati_servicii_mediu/pes_dunare/zone_pilot/iezer/

http://ro.scribd.com/doc/136075492/Turismul-de-Vanatoare-Si-Pescuit-in-Romania

http://ro.scribd.com/doc/95734174/77881993-Turismul-Cine

http://www.wall-street.ro/tag/bulgaria+calarasi+cooperare-transfrontaliera.html