PERSPECTIVE ALE TURISMULUI MONTAN CA MIJLOC DE [623265]

28
PERSPECTIVE ALE TURISMULUI MONTAN CA MIJLOC DE
LOISIR

PERSPECTIVES OF MOUNTAIN TOURISM AS A LEISURE
ACTIVITY

Lucaciu Gheorghe1, Lucaciu Simona2

Rezumat
În evoluția societății contemporane, sportul a evoluat deasemenea, într -o
realitate complexă. Calitatea și cantitatea ofertei sportive cresc simultan cu creșterea
numărului persoanelor implicate, deoarece, a face sport a devenit un stil de viață, o
modalitate de a ieși în evidență.
Sportul de loisir reprezintă o componentă socio -culturală a societ ății, dar în
același timp și un factor de dezvoltare. Una din cele mai importante implicații este
legată de marea diversitate a acțiunilor motrice implicate, acest aspect determinând
gradul ridicat de accesibilitate pentru toate categoriile de persoane, in diferent de
vârstă, gen ori abilități practice.
Acest tip de activități, utilizează o gamă variată de mijloace; alegerea
acestor mijloace este determinată de condiții economice și geografice, nivelul de
civilizație, tradiții culturale și sociale.
Întregu l bagaj de mijloace poate fi practicat individual (activitate
neinstituțională) și în forme necompetiționale, în interior ori în aer liber, ultima
formă răspunzând foarte bine nevoii de reîntoarcere la natură și de a face mișcare în
tabere sau vacanțe, la mare ori la munte.
Influențele pe care turismul montan le determină în mod direct (asupra
subiecților, studenții facultății noastre) și indirect (asupra viitorilor elevi ai actualilor
noștri studenți), trebuie studiate, deoarece implică aspecte instructiv e, educative,
sociale și nu în ultimul rând economice.
Cuvinte cheie: perspective, turism montan, loisir

Abstract
In today's society evolution, sports advanced too, in a complex reality. Quality
and quantity of the sportive offer, increase in the same time with increasing of the
people's involved number, because, making sport became a life style, a way to stand
out in bold relief.
Leisure sport means a socio – cultural aspect of the society, but in the same
time a factor of developing. On e of the most important implications is about the
great diversity of motions involved, this aspect determinig the high level of
accesibility for all kind of pe rsons, indifferently of age, gender or practical abilities.

1 Universitatea din Oradea, Facultatea de Geografie, Turism și Sport,
ghita_lucaciu @yahoo.com
2 Școala Gimnazială „D. Cantemir” Oradea

29
This type of activity uses very diverse practice means ; this means selection is
determined by economic and geographic conditions, civilization level, cultural and
social traditions. All the content can be practiced in unorganized and
uncompetitional forms, inside or outside, the las t of them answering very well to the
need of returning to the nature and making sports in camps or holidays, at seaside or
mountains.
The influences that the mountain tourism makes directly (on our students) and
undirectly (on the future students of our students), must to be studied, because of the
instructive, educational, social, and not at the last, economical aspects involved.
Key words: perspectives, mountain tourism, leisure

Introducere
În condițiile de dezvoltare a societății contemporane, sportul a evoluat și el
într-o realitate multiformă, atât din perspectiva mișcării propriu -zise, a
caracteristicilor subiecților, cât și din cea a motivației pentru participare.
Calitatea și cantitatea ofertei sportive evoluează în paralel cu creșterea
numărului de participanți, deoarece, a face sport a devenit pentru multe persoane un
mod de evidențiere personală și chiar un mod de viață (Binkowska -Bury M, Penar –
Zadarko B, 2009) .
Influențele pe care turismul montan le produce în mod direct (asupra
participanților, inclusiv asupra studenților noștri) dar și indirect (inclusiv asupra
viitorilor elevi ai studenților noștri) trebuiesc studiate, datorită multiplelor aspecte
instructive, educative, sociale și nu în ultimul rând economice, implicate (Bran F,
Simion T, Nistoreanu P, 2000) .

Definirea ariei de interes
Sportul pentru toți reprezintă un aspect socio – cultural al societății, dar în
același timp și un factor al dezvoltării aces teia. Adrian Dragnea definește sportul
pentru toți ca formă a sportului care, în general, nu are caracter competițional, fiind
practicat atât în cluburi cât și în forme neorganizate. Deoarece mai recent unii autori
(Dragnea A, 2002, Bota A, 2007 ) denumesc această activitate ca activitate motrică
de timp liber , vom utiliza în continuare această sintagmă.Unul din aspectele cele
mai importante este reprezentat de diversitatea actelor motrice ce pot fi practicate în
cadrul său, aspect care determină gradul ridi cat de accesibilitate pentru toate
categoriile de persoane, indiferent de vârstă, sex ori aptitudini motrice.
Din semnificația sintagmei menționate anterior, este credem evident
conținutul acestui tip de practică (acțiuni motrice simple sau complexe, împru mutate
din tehnica specifică unor ramuri ori discipline sportive, practicate în condiții
regulamentare simplificate, în absența caracterului competițional, în mod organizat
sau nu, în timpul liber al oricărei persoane). Activitățile motrice de timp liber
utilizează mijloace foarte diverse, alegerea lor fiind determinată de condițiile
economice, geografice, gradul de civilizație, tradițiile culturale și sociale specifice
locului.
În altă ordine de idei, conținutul său poate fi practicat în forme neorganizat e și
necompetiționale și poate fi constituit din întrega gamă de acte motrice desfășurate
în interior sau în aer liber, ultima categorie răspunzând foarte bine nevoii de

30
reîntoarcere la natură și necesitații de a face sport în tabere, vacanțe, în campingur i,
pe malul mării ori în vârf de munte. Fără a face o enumerare cu caracter normativ
(Simonek J, 2010) , putem aminti întraga gamă de sporturi clasice (jocurile sportive,
înotul, ciclismul, canotajul și altele), altele care deschid noi câmpuri de activitat e
(atletismul – jogging -ul, schiul, navigația, etc.)sau activități foarte intense, chiar
riscante, sub forma sporturilor extreme (escalada, schiul extrem, zborul cu
parapanta, bungee jumping, rafting etc)
Scopul și obiectivele activităților motrice de timp liber
În ultima perioadă, a apărut tot mai frecvent, tendința de a pune un accent parcă
prea mare pe funcția recreativă, fapt ce a determinat și denumirea tuturor activităților
specifice timpului liber cu sintagma „activități recreative”, ceea ce după păr erea
noastră este o greșeală, apărând astfel ca necesară abordarea temei funcțiilor
îndeplinite. În acest context, considerăm că a împrumuta ce este mai bun din cele
două sisteme de clasificare, este cea mai bună abordare și că astfel, putem vorbi
despre următoarele funcții ale activităților motrice de timp liber (Dragnea A, 2006,
Bota A, 2007 ):
1. Funcția conativă, de satisfacere a dorinței de mișcare, are în vedere faptul
că această dorință a omului este naturală, reprezentând din preistoria umanității,
esența existenței sale, producând efecte prin descărcarea energetică, prin efortul de
voință, prin trăirile afective etc.;
2. Funcția compensatoare, se referă la refacerea resurselor organismului și
pregătirea pentru noi eforturi, mai ales în condițiile efectelor determinate de
specificul vieții moderne (transporturi, informatizare, cibernetizare, preponderența
activităților sedentare etc.);
3. Funcția recreativă, de divertisment, urmărește crearea unui climat de viață
pozitiv, optimist;
4. Funcția de soc ializare (sau integrativă), este caracteristică activităților de
grup, facilitând interacțiunea dintre indivizi, contribuind la socializarea acestora, la
dezvoltarea spiritului de cooperare, de întrajutorare;
5. Funcția culturală (sau educativă), manifesta tă prin noțiuni ca fair -play,
autodepășire, angajare față de sine și față de parteneri, cunoașterea propriei culturi
sau a altor culturi etc.;
6. Funcția economică, percepută din perspectiva cheltuielilor ocazionate de
practica sportivă de timp liber, dar și de serviciile conexe implicate în această
practică, această preocupare devenind și consumator și producător de bunuri și
servicii;
Activitățile motrice de timp liber nu se adresează unilateral vreunei funcții, aceeași
activitate putând întruni mai multe caracteristici (de exemplu turismul de munte le
poate întruni aproape sau chiar pe toate) și de aceea considerăm că este de dorit să
fie utilizate în practică, activități a căror finalități să fie subordonate cât mai multor
funcții, dacă se poate tuturor.

Turismul de munte ca formă de practicare a activităților motrice de timp liber
O definiție din multele acceptate, prezintă turismul „ca pe un ansamblu de
măsuri puse în aplicare pentru organizarea și desfășurarea unor călătorii de agrement
sau în alte sc opuri, realizate fie prin intermediul unor organizații, societăți sau agenți

31
specializați, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum și industria care
concură la satisfacerea nevoilor turiștilor.” (Minciu R, 2002)
În literatura de specialit ate există numeroase puncte de vedere privind
diferențierile dintre tipurile de turism și formele de practicare a acestuia. Meritul în
ceeea ce privește delimitarea dintre tipurile de turism și formele acestuia, îi aparține
lui Bernecker (1962), el conside rând că tipurile de turism reflectă deosebiri ce apar
în esența internă a turismului, deosebirile fiind determinate de motivații. Forma de
turism reliefează modul concret și circumstanțele în care se realizează practic
turismul. Tipul ține deci de esența t urismului, iar forma de natura manifestării lui.
Sintetizând clasificările anterioare, I. Mac (citat de Măhăra Gh, 1995) distinge
patru tipuri de activități turistice:
A. Turismul de timp liber;
a – turismul de recreere (plimbări, drumeți i, excursii, vacanțe);
b – turismul de recreere și îngrijire a sănătății;
c – turismul de vizitare (cultural, social, familial, religios);
d – turismul de distanță mică;
B. Turismul de tranzit (voluntar și condiționat);
C. Turismul cultural și sportiv ( manifestări folclorice, festivaluri, concursuri
sportive etc.);
D. Turismul profesional (științific, cultural, tehnic, afaceri, diplomație etc.).
O altă clasificare (Cocean P, 1997), delimitează următoarele tipur i de turism:
– Turism de recreere;
– Turism de îngrijire a sănătății;
– Turism cultural;
– Turism complex (de recreere și refacere, de recreere și informa re, ș.a.).
Cea de a doua clasificare ni se pare mai sintetică, permițând includerea
turismului de mun te în categoria turismului complex.

Rolul turismului de munte
Abordarea acestuia (a turismului de munte) de pe o poziție instituțională, prin
introducerea sa în Planul de Învățământ al Facultății de Educație Fizică și Sport,
urmărește, datorită impactului acestei activități asupra unui număr tot mai mare de
persoane din categorii tot mai diverse, multiplicarea posibilităților de opțiune în ce
privește incluziunea profesională (de ce nu, profesii ca ghid montan, monitor sau
instructor în tabere de munte, etc.).
Pe de altă parte, credem că trebuie să ne întrebăm dacă f inalitățile Cursului de
turism montan și orientare sportivă, se subscriu componentelor procesului instructiv
– educativ specific învățământului superior de educație fizică și sport (cărora le sunt
supuși studenții noștri și cărora le vor fi supuși viitorii lor elevi). Ilustrul profesor
Gheorghe Cârstea (1993) , clasifică astfel aceste componente (în care încercăm să
vedem dacă putem include finalități specifice turismului de munte):
a) cunoștințe de specialitate, evident de natură teoretică (documentare,
echipa ment și materiale, transport, organizarea taberelor, construcții și
amenajări utile, orientarea pe teren, monumente, ecologie etc.);

32
b) indici morfo – funcționali ai organismului, indici superiori dar mai ales
armonioși pe plan somatic și funcțional, stimulaț i și prin practica specifică
turismului de munte ;
c) calitățile motrice de bază, în special
îndemânarea (deplasare în condiții speciale,
cățărare, construcții și amenajări etc.) și
rezistența (trasee cu durata de la 1 -2 , până
la 6-8 ore, cu diferite configurații) ;
d) deprinderile și priceperile motrice (în sensul
actelor motrice efectuate în condițiile specifice
reliefului montan) ;
e) elemente de conținut specif ice celorlalte laturi ale educației, prin dezvoltarea
unor importante trăsături de natură intelectuală (acțiuni și decizii care
implică întreaga colectivitate, deoarece “muntele nu iartă”), morală
(personalitate, caracter, atitudini sociale), estetică (fru musețea naturii în
stare pură, dacă este conservată).

Concluzii
Influențele pe care le exercită turismul de munte în mod direct (asupra
generațiilor succesive de studenți) dar și în mod indirect (asupra viitorilor elevi ai
actualilor noștri studenți), pot și vor fi studiate prin intermediul unor cercetări
privind efor tul specific în turismul montan și a unor chestionare so ciologice,
deoarece această activitate exercită mult prea multe influențe de natură instructivă,
educativă, socială și nu în ultimul rând economică, pentru a nu fi tratat ă cu maximă
atenție.

Conflicte de interese
Nu există.

Precizări
Articolul valorifică informații cuprinse în tez a de doctorat a primului autor.

Bibliografie
Binkowska -Bury M, Penar -Zadarko B. The level of knowledge about health and
health behaviour among students . Academic Physical Education 2009, 19 -28
Bota A. Kinesiologie , Editura Didactică și Pedagogică R.A., Bu curești, 2007, 89 -92
Bran F, Simion T, Nistoreanu P. Ecoturism , Editura Economică, București , 2000,
119-121
Cârstea Ghe. Teoria și metodica educației fizice și sportului , Editura Universul,
București , 1993, 15 -17
Cocean P. Geografia turismului românesc , Editura Focul Viu, Cluj -Napoca, 1997,
19-21
Dragnea CA., Mate -Teodorescu S. Teoria sportului , Editura FEST, București , 2002,
33-35
Dragnea C A. Elemente de psihosociologie a grupurilor sportive , Editura CD Press,
București , 2006, 82 -85 Cele dou ă
componente, se
află în strânsă
inter-dependență

33
Măhăra Gh. Geografia turismului , Editura Universității din Oradea, 1995, 23 -25
Minciu R. Economia turismului (ediția a II -a revăzută), Editura Uranus, București,
2002, 14 -15
Simonek J. Outdoor Physical Activities , Univerzita Konstantina Filozofa v Nitre,
2010, 18 -27