Personalul Angajat al Bcu Carol I Bucuresti Si Biblioteca Universitara Nationala din Helsinki

Personalul angajat al BCU „Carol I“ București și Biblioteca Universitară Națională din Helsinki

Biblioteca universitară din Helsinki dezvoltă și importanta funcție de depozit legal. Până în anul 1995?? BCU „Carol I“ primea publicații în depozit legal. Această situație nu a durat foarte mult datorită faptului în România erau recunoscute, destul de recent, din punct de vedere legal 4 biblioteci naționale (Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Militară Națională și Biblioteca Pedagogică Națională „I. C. Petrescu“), una dintre acestea fiind eliminată efectiv în anul 2014 după 134 de ani de existență conform Ordonanței de Urgență privind modificarea și completarea Legii Educației naționale nr. 1/ 2011 și luarea unor măsuri în domeniul învățământului, publicată în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2013, articolul IV, "Biblioteca Pedagogică Națională «I.C. Petrescu» din București se reorganizează în secție a Bibliotecii Centrale Universitare «Carol I» din București, fără personalitate juridică, denumită Secția pedagogică «I.C. Petrescu», ca urmare a fuziunii prin absorbție de către Biblioteca Centrală Universitară «Carol I» din București. Pentru a elimina o bibliotecă este nevoie de două sau trei săptămâni, pentru a construi, forma una este nevoie de zeci, dacă nu sute de ani.

Revenind la tema noastră, personalul bibliotecilor universitare, trebuie să ținem în cont faptul că funcțiile bibliotecarului tradițional s-au schimbat și s-au modificat extrem de mult datorită noilor funcții pe care trebuie să le dezvolte, noilor tehnologii, noilor servicii generate de către acestea, noilor nevoi ale utilizatorilor etc. La aceste provocări bibliotecile universitare nu trebuie doar să răspundă ci să vină cu un surplus, să fie focar de atracție iar în acest proces resursa umană este cea mai importană, este motorul care propulsează tehnologia, cea care gândește și oferă serviciile, cea care anticipează nevoile utlizatorului.

Ca această resursă umană să funcționeze la parametrii normali trebuie să fie motivată iar principala motivație este cea financiară. Biblioteca Universitară din Helsinki a alocat în anul 2012 din fondul total de 20.328.752€ plății personalului 9.127.593 € iar în anul 2013 s-au alocat pentru aceasta 9.127.850€ dintr-un total de 19.778.960€ (vezi imaginea 1?). În cazul Biblioteca Centrală Universitară «Carol I» din București câteva cifre aproximative sunt: ………………………………………………………..

Deci cea mai mare parte a fondurilor merge într-o singură direcție și anume plata personalului. Diferențele rezidă în cât câștigă un bibliotecar, la modul general, în România și unul din Finlanda. Nu mai luăm în calcul și prestigiul, respectul, aprecierea de care acesta se bucură în Finlanda unde un bibliotecar este comparat cu un profesor deținător al multor valori informaționale.

Imagine 1. Distribuția fondurilor Bibliotecii Universitare din Helsinki (sursa: http://issuu.com/kansalliskirjasto/docs/kansalliskirjaston_vk_eng3 )

În ceea ce privește tipul angajaților dovezile sunt și mai izbitoare. Dacă privim imaginea 2 și imaginea 3 care este s-au extras din Raportul Anual de Activitate al Bibliotecii Naționale a Finlandei putem observa, la nivelul anului 2013, următoarele:

că din totalul de 260 de angajați 104 sunt cercetători, 74 sunt ocupați în domeniul serviciilor de bibliotecă, 49 în conservare și digitizare (acest număr din totalul angajaților ne arată faptul că serviciul digitizare nu se externalizează și este foarte important) iar în domeniul administrativ și dezvoltare 33 de persoane;

un alt aspect relevant este reprezentat de angajările pe termen limitat, cele mai multe (raportându-ne la numărul de angajați dintr-un departament și/sau serviciu) le întâlnim în cadrul servicilor, aproximativ 47%, conservare și digitizare o pătrime, cele mai puține angajări temporare făcându-se în cadrul departamentului administrativ și dezvoltare.

Deci, la nivelul anului 2013 din 260 de angajați temporari sunt o cincime distribuția acestora fiind oarecum uniformă pe departamente (vezi imaginea 3).

Imagine 2. Personalul Bibliotecii Universitare din Helsinki în 2013 (sursa: http://issuu.com/kansalliskirjasto/docs/kansalliskirjaston_vk_eng3 )

Imagine 3. Personalul temporar și pe termen nedefinit (sursa: http://issuu.com/kansalliskirjasto/docs/kansalliskirjaston_vk_eng3 )

În cazul BCU „Carol I“ situația este cu mult diferită, pe de o parte, sunt foarte puțini angajați temporari (în general specialiști în digitizare, sau, mai bine spus, în HiTech), înțelegându-se prin angajat temporar, în general, ca acea persoană care înlocuiește pe o anumită perioadă de timp o persoană (ex. persoane cu boli cronice, cele care au născut, cele care din diverse alte motive își întrerup viața laborală etc.).

După cum putem observa în imaginea 4 (aici aduci tu imaginea din raportul de activ sau orice altă sursă) BCU „Carol I“ are 242 de angajați (nr fictiv pus de mine) care sunt ocupați, după cum urmează, în următoarele departamente și secții: ……………………………………………….

BCU „Carol I“ se subordonează Ministerului Educației Naționale iar organigrama sa este următoarea (fă rost de ea, eu am găsit asta: http://www.bcub.ro/home/structura/structura-organizationala/organigrama ). În cazul Bibliotecii Universitare din Helsinki situația este oarecum diferită (vezi imaginea 6) aceasta subordonându-se Ministerului Educației și Culturii din Finlanda, are un director general (și nu manager sic!) și 4 directori reprezentanți ai principalelor funcții ale bibliotecilor (administrativ, cercetare, conservare și digitizare, servicii de bibliotecă).

Imagine 6. Conducerea Bibliotecii Universitare din Helsinki (sursa: http://issuu.com/kansalliskirjasto/docs/kansalliskirjaston_vk_eng3 )