PERSONALITĂȚI ȘI EVENIMENTE CULTURALE ROMÂNEȘTI [612011]

PERSONALITĂȚI ȘI EVENIMENTE CULTURALE ROMÂNEȘTI
PROMOVATE ÎN CHINA, CU OCAZIA CENTENARULUI

Prof. Petru APACHIȚEI, lector de limba română
Universitatea de Studii Străine din Beijing
Liceul Teoretic “V. Alecsandri”, Iași

Petru Apachiței este profesor titular de limba și literatura română la Liceul Teoretic "V.
Alecsandri" din Iași și, din 2012 până în prezent, funcționează ca lector de limba română la
Universitatea de Studii Străine din Beijing. A fost metodist al Inspectoratului Școlar Județean,
formator la Casa Corpului Didactic și mentor de practică pedagogică pentru studenții
de la Facultatea de Litere a Universității "Al. I. Cuza" Iași. În anul 2004, i-a fost
acordat gradul I în învățământ și, în 2010, a absolvit cursurile programului de
masterat Politici Educaționale și Management Educațional, din cadrul Facultății de Psihologie și
Științe ale Educației de la Universitatea "Al. I. Cuza", Iași. Este coautor a 18 cărți în domeniul
didacticii limbii și literaturii române și a fost inspector județean pentru disciplina limba și literatura
română între 2004-2009, membru a numeroase comisii naționale, inițiator, organizator și propunător
de subiecte la concursurile și olimpiadele școlare de specialitate. În 2009 a primit din partea
Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului din România Distincția „Gh. Lazăr”, pentru inovare
în cariera didactică.

Anul 2018, anul Centenarului Marii Uniri a tuturor românilor, este celebrat nu numai în spațiul
românesc, ci și pe alte meridiane ale lumii. Sunt inițiative ale reprezentanțelor diplomatice ale
României în străinătate, ale altor instituții de cultură românești acreditate, dar și ale altor instituții
locale, cu atribuții de promovare a culturii și civilizației românești în țările-gazdă.
Astfel de activități au avut loc și în China, “Împărăția din mijlocul lumii” (traducerea literală
a numelui Chinei, 中囯，Zhongguo, în limba chineză). Cele mai multe dintre aceste acțiuni sunt
rodul unor acorduri de parteneriat între Ambasada României din Beijing, Institutul Cultural Român
din Beijing, postul de radio “China Internațional” și Universitatea de Studii Străine din Beijing.
Vom prezenta în cele ce urmează câteva dintre aceste acțiuni culturale, beneficiarii direcți

fiind cei 44 de studenți chinezi de la secția de limba română a Universitatea de Studii Străine din
Beijing. Cele mai multe dintre informațiile care se regăsesc prezentul material sunt colectate din
articolele pe care studenții înșiși le-au scris în urma participării la aceste evenimente. În calitate de
lector la universitatea sus-amintită, am valorificat aceste oportunități pentru a exersa împreună cu
studenții tehnicile de redactare în limba română, prin elaborarea de compoziții în stil jurnalistic, ca
urmare a unor experiențe culturale pe care autorii le-au trăit și a contactului direct cu personalități din
mediul academic și diplomatic din România. Instantaneele fotografice sunt culese tot de către studenți.
Articolele vor fi publicate în revista studenților de la limba română, revistă intitulată sugestiv
“Prietenia”, și vor fi postate site-ul universității, la secțiunea rezervată departamentului de limba
română și pe rețelele de socializare, pentru o accesare mai facilă
Primul dintre aceste evenimente a debutat în ziua de 18 octombrie, anul curent. Este vorba
despre expoziția "România 100", organizată de Institutul Cultural Român de la Beijing (ICR Beijing)
și Centrul Român de Cercetare al Universității
de Studii Străine din Beijing. Cele
aproximativ 40 de fotografii realizate de către
jurnaliștii Agenției Române de Presă
AGERPRESS surprind momente din istoria
României de după 1918 (regele Ferdinand și
regina Maria, cu ocazia deschiderii noul sediu al Parlamentului, București 1926, regele Mihai și
Principesa Margareta), personalități ale vieții politice și culturale românești (Nicolae Iorga în
momentul rostirii unui discurs în Parlament, în calitate de prim-ministru, 1933, scriitorul Eugen
Ionescu, în momentul rostirii discursului de recepție în calitate de membru în Academiei Franceze, în
1970, compozitorul și violonistul George Enescu, împreună cu discipolul său Yehudi Menihin,
dirijorul Sergiu Celibidache), personalități ale sportului românesc (Nadia Comăneci la Olimpiada de
la Montreal, Gheorghe Hagi, Ilie Năstase și Ion Țiriac, gimnastele românce evoluând la diferite
concursuri internaționale), instituții românești emblematice (Ateneul Român, Castelul Peleș,
Cetatea de la Alba Iulia, Palatul Parlamentului din București), meștesuguri românești, peisaje
montane și din Delta Dunării, momente aniversare (parada militară cu ocazia Zilei Naționale).
La vernisajul expoziței au fost prezenți directorul Institutului Cultural Român din Beijing,
Constantin Lupeanu, directorul adjunct al Editurii pentru Studii de Lingvistică, Peng Donglin,

prodecanul Facultății de Limbi și Culturi Europene și director al Centrului de Cercetare pentru
România, profesorul Dong Xixiao, directorul Centrului de Studii
Central și Sud-Est Europene, profesorul Ding Chao, responsabila
catedrei de limba română, doamna profesor Pang Jiyang, lectorul
român, profesorul Petru Apachiței, studenții de la secția de limba
română și de la alte limbi străine, câțiva absolvenți.
În discursul său, directorul Institutului Cultural Român din
Beijing, domnul Constantin Lupeanu, a reamintit celor
prezenți că anul 2018 este unul cu o semnificație
deosebită pentru România, pentru că se împlinesc a 100
de ani de la Marea Unire și și-a exprimat speranța că că
expoziția va permite cât mai multor oameni să afle despre
România, promovându-se pe această cale încrederea
reciprocă între cele două țări prietene .
Domnul Peng Donglin, directorul adjunct al Editurii pentru Studii de Lingvistică, și-a împărtășit
experiența de acum doi ani, în urma participării la târgul de carte Gaudeams din București. De
asemenea, și-a exprimat disponibilitatea de a continua publicarea manualelor de limba română și a
studiilor de lingvistică românească, a altor cărți de promovare a culturii române, cu scopul de a face
cunoscută cultura română în China și cultura chineză în România.
Profesorul Ding Chao, directorul Centrului de Studii Central și Sud-Est Europene și președinte
al Asociației de Prietenie România-China, și-a exprimat încrederea că această expoziție va contribui
la cunoșterea României de către studenții chinezi care învață limba română, unii dintre ei viitori
profesioniști în domeniul relațiilor diplomatice dintre cele două țări.
Expoziția va dura până la sfârșitul acestui an, evenimentul fiind consemnat de către studentul
masterand Xu Taijie (Tudor, pe numele său românesc).
Următoarea prezentare se referă la o serie de conferințe susținute de profesori universitari de la
prestigioase unități de învățământ superior din România. Astfel, în perioada 15-27 octombrie 2018,
profesor univ. dr. Laurențiu Rădvan, de la Facultatea de Istorie a Universității “Al. I. Cuza” din Iași
a susținut o serie de prelegeri în cadrul Facultății de Limbi și Culturi Europene. Sub genericul "O
scurtă istorie a României", domnul profesor a început prin prezentarea localizării geografice și a

mediului natural al României, apoi s-a concentrat pe procesul de formare a poporului român și a limbii
române. Din cele mai vechi timpuri, locuitorii Daciei au locuit în regiunea carpato-danubiano-pontică,
iar Burebista (82-44 Î.Hr.) a înființat primul stat dac centralizat. Apoi, Dacia a fost cucerită de
Imperiul Roman și a devenit una dintre provinciile sale, începând procesul de romanizare a dacilor,
în condițiile coabitării. Domnul profesor Rădvan a afirmat că
civilizația romană era net superioară, impunându-se în fața
civilizației dacilor. După ce romanii s-au retras din regiunea
Dacia, partea sudică a Dunării a devenit parte a Imperiului
bizantin, iar în nord s-au format mai multe regiuni
administrative mai mici, cum ar fi Banatul, Transilvania,
Oltenia și Muntenia.
Pe lângă predarea istoriei românilor, domnul profesor Laurențiu Rădvan a împărtășit
experiențe interesante cu studenții chinezi care au studiat în România și au fost prezenți la prelegere
și a răspuns cu atenție la întrebările ridicate de aceștia. Întreaga prelegere s-a caracterizat printr-o
atmosferă animată, vehiculându-se informații importante. Prin acest schimb, studenții au avut acces
la o înțelegere mai detaliată și mai sistematică a istoriei României, dovedind un interes sporit pentru
limba română și învățarea interculturală. Evenimentul a fost consemnat de către studenta Yan Qinyao,
din anul al III-lea (Cerasela, pe numele ei românesc).
Următoarea conferință a fost susținută în data de 12 octombrie, anul curent, de către lectorul
de limba română, prof. Drd. Petru Apachiței, în cadrul Forumului de Cooperare China – Țările
Centrale și Sud-Est Europene. La acest forum au participat reprezentanți
ai ambasadelor sau alte persoane oficiale acreditate, din cele 16 țări
implicate în proiectul “16 + 1”, parte a amplului program “O centură, un
drum”, program care vizează inclusiv investiții și proiecte economice de
anvergură. Delegația românească prezentă la forum a fost compusă din
domnii Adrian Marius Rândunică și Eduard Gorjescu, de la Ministerul
Muncii din România, ei fiind însoțiți de domnul Mihai Moise, din partea
Ambasadei României la Beijing.
Tema conferinței a fost „Schimburile culturale și în domeniul educațional între China și
România”. Domnul profesor Apachiței a evidențiat atât instituțiile implicate în aceste schimburi, cât

și acțiunile concrete care au avut loc, evenimente la care a participat sau pe care le-a inițiat în cei șase
ani de când funcționează ca lector de limba română la Universitatea de Studii Străine din Beijing. Au
fost prezentate atât acțiunile de promovare a culturii române în China, cît și cele de promovare a
limbii și culturii chineze în România, prin centrele Confucius care activează pe lângă patru mari centre
universitare din România, Departamentul de limba chineză de la Universitatea București și editurile
românești, prin traducerile în limba română a capodoperelor literaturii chineze. Printre acestea, cele
mai traduse sunt romanele lui Mo Yan, câștigătorul premiului Nobel pentru literatură în 2014.
Evenimentul a fost consemnat de către studenta Li Chenxi, din anul al III-lea (Adela, pe numele ei
românesc).
De asemenea, în dimineața zilei de 19 octombrie, doamna prof. univ. dr. Nicoleta Popa,
prodecan al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației a Universității “Al. I. Cuza” din Iași, a
susținut o conferință pe tema "competențelor interculturale: resurse și dezvoltare". A fost conturat
cadrul teoretic al conceptului de competență interculturală, factorii determinanți, impactul rezultatelor
și domeniile conexe de cercetare. Înainte de începerea propriu-zisă a prelegerii, doamna prof. Popa a
făcut o prezentare a Universității “Al. I. Cuza” din Iași. Ea a menționat că orașul Iași a fost și este
unul din centrele importante pentru viața culturală, academică și artistică din România, iar
Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași este prima universitate
românească. Universitatea oferă o gamă completă de cursuri, pentru
o gamă largă de discipline, un nivel înalt de cercetare științifică, fiind
implicată într-un număr mare de proiecte de cooperare internațională,
cel mai atractiv pentru studenții chinezi fiind proiectul Ebola.
Programele Erasmus + și Erasmus Mundus sunt dedicate schimburilor la nivelul studiilor de masterat,
atrăgând mai mulți profesori și studenți străini pentru a studia în universitățile europene, prin
înființarea a 100 de puncte "Master of Europe". Este important de știut că anual se oferă câteva sute
de burse de studii în acest sens. Proiectul este atât pentru studenții europeni, cât și pentru studenții
internaționali și pentru cercetătorii din țările terțe (din afara Europei). Evenimentul a fost consemnat
de către studenta masterandă Wang Shuyue (Viviana, pe numele ei românesc).
Vom semnala aici și două apariții editoriale, în cadrul aceleiași suite de manifestări dedicate
Centenarului Marii Uniri a tuturor românilor. Este vorba despre o ediție bilingvă a poeziilor lui
Eminescu, traduse în limba chineză de către profesori și alți cunoscători al limbii române din China.

Volumul este ilustrat cu creațiile excepționale ale doamnei
grafician Constanța Abălașei-Donosă, o iubitoare a Chinei, și care
a fost oaspetele Institutului Cultural din Beijing în acest an.
Volumul este prefațat de către domnul profesor Ding Chao, de la
catedra de limba română a Universității de Studii Străine din Beijing, o amplă prezentare a vieții și
activității poetului nostru “nepereche”, prezentare menită să aducă mai aproape cultura română de
iubitorii ei din țara lui Confucius. Cea de-a doua este un amplu dicționar român chinez o lucrare
excepțională, comprehensivă, realizată pe parcursul câtorva ani de către domnul profesor Feng
Zhichen, unul dintre absolvenții primei promoții de studenți chinezi care a
absolvit studiile la Universitatea din București, în anii ’60. Dicționarul va fi un
instrument foarte util de lucru pentru studenții chinezi care studiază limba
română, completând astfel la gama de materiale deja existente – cursuri practice,
culegeri, ghiduri de conversație -, fiind elaborate la nivelul catedrei în cei 62 de
ani de existență a acestei secții. Cele două apariții editoriale au fost semnalate de către studentul Pan
Ziyuan, din anul al III-lea (Șerban, pe numele lui românesc).
În fine, se cuvine să amintim aici faptul că pe parcursul întregului an 2018, cursul de cultură și
civilizație românească susținut de lectorul de limba română Petru Apachiței s-a realizat prin alternarea
celor două forme cunoscute de activitate didactică – curs, respectiv seminar -, cea de-a doua formă
rar utilizată în sistemul universitar din China. La seminar studenții au pregătit prezentări ample,
însoțite de postere, făcând astfel cunoscute colegilor personalități
românești importante, cultura și civilizația românească, în ansamblul
ei. Unele prezentări au uimit prin creativitatea de care studenții au dat
dovadă. De exemplu, la prezentarea
despre muzica românească, unul
dintre studenți a interpretat un fragment din “Rapsodia română”, de
George Enescu, iar la prezentarea despre folclorul românesc cele patru
studente au purtat ii românești.
Toate acestea dovedesc interesul și aprecierea de care cultura și civilizația românească se
bucură în China.