Personalitatea și intelectul sunt probabil cele mai cercetate domenii stabile și de durată a [620217]

Personalitatea și intelectul sunt probabil cele mai cercetate domenii stabile și de durată a
caracteristicilor psihologice ale omului. Trăsăturile de personalitate și abilitățile cognitive
reprezintă două fațete ale unei persoane. Însă, trăsăturile de per sonalitate sunt puternic legate
și de alte domenii non -cognitive. Astfel, ambele fațete ale personalității noastre, cuprind pe de
o parte, un complex foarte larg de trăsături non -cognitive ce includ personalitatea, pe de altă
parte un complex de abilități cognitive ce includ inteligența. (Furnham, 2008)
Cuvântul ”personalitate” este un concept atotcuprinzător. Este suma totală a proprietăților
unui individ ca persoană distinctă și unică. Proprietățile ext erne sunt direct observate în timp
ce acelea interne sunt deduse doar din comportamentul persoanei. Conceptul de personalitate
este un concept derivat. Este unitatea cu care operă m când ne referim la teoriile despre
personalitățile de Tip A și cele de Tip B.
”Cogniția presupune felul în care cunoaștem și dă m sens lumii; procesele cognitive implică
percepția, encodarea, stocarea și recuperarea reprezentărilor despre lume. Cogniția presupune
gândurile cuiva, cunoașterea, credințele și modurile de a gândi și de a rezolva probleme.
Oricum, preocesele cognitive nu sunt întotdeauna (de fapt sunt mai degrabă rar) conștiente.
Mult din percepția, encodarea, stocarea și reprezentările noastre sunt realizate în mod automat
și fără un acces la un control direct. Fie dacă conștientizăm sau nu, cogniția reprezintă modul
în care gândim.” (Revelle, 2011)
Și personalitatea și cogniția sunt aspecte centrale ale comportamentului și funcționării
individului, iar unii psihologi consideră că abilitățile intelectuale sunt o subcomponentă a
personalității. ( Ackerman & Rolfhus, 1999; Cattell, 1943 ). Un număr de studii au arătat că
există asociații între aceste două domenii majore, anume între dimensiunile cognitive și
trăsăturile de personalitate. În ceea ce privește abilitățile cognitive (care țin și de memoria de
scurtă -durată, flue nța verbală, funcționarea executivă, memoria de lucru și cea episodică,
precum și de timpul de reacție), acestea pot fi puse în legătură cu diferențele individuale ale
trăsăturilor de personalitate care pot afecta sau nu performanța cognitivă.
Inteligenț a și personalitatea au câteva trăsături comune. De exemplu, ambele urmează tipare
relativ stabile de -a lungul vieții unei persoane, determinate într -un anumit grad de genetică. În
plus, ambele sunt predictori semnificativi ai reușitelor variate , cum ar fi realizarea
educațională, performanța ocupațională și sănătatea. În cercetările tradiționale (mai vechi) din
psihologie părerea era că nu există o relație semnificativă între personalitate și inteligență și
că ar trebui să fie studiate ca entități separate. În primul rând, inteligența este considerată a fi
un proces cognitiv, în timp ce personalitatea este recunoscută ca fiind non -cognitivă, lucru
care implică că există o mare diferență între personalitate și inteligență. Însă, alți psihologi
argumentează că distincția dintre cognitiv și non -cognitiv este vagă pentru că aproape toate
trăsăturile de personalitate au atribute cognitive, deși sunt mai evidente în unele trăsături decât
la altele. De exemplu trăsăturile de personalitate care țin de impulsivitate, din structura
nevrotică pot fi legate de ruminare și gândire compulsivă, în timp ce agreabilitatea este
asociată cu înțelegerea și luarea în considerare a stărilor mentale ale celorlalți.
Tipul de măsurători care se fac pentru inteligență sunt testele de abilități cognitive, în timp ce
personalitatea este măsurată prin chestionare.
Astfel, chiar dacă personalitatea și intelectul au fost tratate ca domenii separate și
independente la începuturile cercet ărilor științifice psihologice, între timp s -au realiza t
cercetări care examinează posibile conexiuni dintre aceste două domenii. De exemplu,
Thorndike (1940), a observat că ”diferitele tipuri de inteligență… sunt legate în mod pozitiv;
inteligența în general este corelată cu virtutea și bunăvoința la bărbaț i; ambele sunt corelate cu
priceperea și controlul mâinii, ochilor, vocii etc.; toate acestea sunt corelate cu sănătatea fizică
și mentală, calmul și sensibilitatea la frumusețe/estetică.”

O cercetare ??? realizată de Ackerman & Heggestad, în 1997, a eviden țiat în mod clar că
acestea două nu se exclud , că nu sunt total indepndente, găsindu -se asociații puternice între
personalitate și inteligență.

Teoria tipurilor de personalitate A a apărut pentru prima dată în 1950 când cardiologii Meyer
Friedman și Ray Rosenman au inițiat un studiu longitudinal pe o perioadă de opt ani și
jumătate, cercetând bărbați sănătoși cu vârstele cuprine între 35 și 59 de ani. Ceea ce i -a
detrminat să conceapă acest studiu, a fost că au observat pacienții în sala de așteptare, pe care
medicii îi cunoșteau ca având probleme cu inima. Ceea ce au observat a fost că anumiți
pacienți au uzat marginile frontale și zonele de cotieră ale scaun elor din sala de așteptare,
lucru care indica că aceștia își petreceau mai mult timp pe margine a scaunului decât pe partea
din spate a acestuia. Acest tip de pacienți erau de asemenea incapabili să stea așezați pe
scaune pentru perioade mai mari de timp și se ridicau frecvent. Uimiți de acest fenomen,
Friedman și Rosenman au decis să înceapă un stud iu. Studiul subsecvent a fost realizat pentru
a se găsi corelații ântre personalitate și bolile de inimă. Ei au ajuns la concluzia că bărbații cu
probleme de inimă erau aceia care erau nerăbdători, impulsivi, conduși puternic de emoțiii și
stresați.
După 40 de ani această teorie a personalității s -a extins în cercetări le din comunitățile
psihologice și cele medicale , deși de multe ori a fost criticată din cauza faptului că îi lipsește
rigoarea științifică.

Tipurile A și B

Există persoane care sunt extr em de active, fac lucrurile la timp și sunt extrem de orientate
spre scop. Pentru ele a realiza sarcinile este foarte important. Ele sunt în general tensionate
dacă nu -și pot duce până la capăt munca. Sunt extrem de punctuale și foarte atente la timpul
pe care îl acordă activităților lor. În contrast cu personalitățile de Tip B care sunt calme, nu
sunt preocupate să își facă munca la timp pentru că nu le interesează că pierd timpul, ele tind
să iau lucrurile ușor și lucrează în echipă cu mai multă eficiență .

.

Impulsivitatea , că trăsătură de personalitate este legată de o performanță mai scăzută în ceea
ce privește funcționarea executivă, procesarea informației, memoria și creativitatea.
(Ackerman & Heggestad, 1997; Chamorro -Premuzic, Furnham, & Ackerman,
2006; McCrae & Costa, 1987; Moutafi, Furnham, & Crump, 2003; Moutafi, Furnham,
& Paltiel, 2005; Schaie, Willis, & Caskie, 2004; Williams, Suchy, & Kraybill,
2010; Willis & Boron, 2008). Posibilele mecanisme implicate pot fi acelea în care indivizii
cu imp ulsivitate crescută sunt mai anxioși și înclinați să aibă o gândire nefocusată, să se lase
distrași, lucruri care împiedică abilitatea lor de a se concentra pe o sarcină. Impulsivitatea nu
este legată neapărat de inteligență ci este asociată cu abilitatea unui indivi d de a performa într –
o anumită situație. Aceștia se lasă deseori conduși de emoții. Acestea sunt trăsături care țin de
personalitatea de tip A.
Cei cu personalitate de tip B sunt mai rezervați, preferând să se concentreze pe o singură
sarcină decât să fi e multi -tasking. Au o atitudine stoică, care pare uneori să le dea un aer
”robotic”. Ei își folosesc gândirea logică, mai degrabă decât să se lase inundați de emoții.
……………………………………….

Tipul A de personalitate

Trăsăturile de personaltitate ale Tipului A sunt impulsivitatea, competitivitatea și nevoia
de a face lucruri, multe lucruri rapid. Tipul A este întotdeauna grăbit, trăiește în funcție
de programări și dead -line-uri, este perfecționist și are o mare dificultate de a d elega
altcuiva sarcini, sfârșind prin a încerca de a face totul singur. Este nerăbdător și agresiv.
O astfel de persoană este puțin probabil să -și facă auto -analiza – un celălalt are
probleme, nu el! Oricum, nu are timp să stea pe gânduri prea mult…
Cei cu personalitatea de Tip A sunt au adeseori sentimente de insecuritate. Ei devin
adesea unii dintre cei mai buni întreprinzători, având credința că dacă își ating obiectivele
și scopurile ambițioase câștigă un nivel de control în nevoia lor de a evita sentimentele de
insecuritate. În general, nu au idee despre ce anume îi îndeamnă să facă lucruri. Tipul A
este acela energic care dintr -odată poate suferi o cădere atunci când își va fi consu mat
toată energia.
Sunt trei caracteristici distincte al Tipului A. Prima este tendința de a fi înalt competitivi.
Acest tip de personalitate este foarte orientată către scopuri și muncă grea pentru a atinge
acele scopuri. Însă au un sentiment prea mic de bucurie pentru a atinge acele scopuri. Acest
lucru poate avea legătură cu faptul că pot fi foarte critici cu ei înșiși. O altă caracteristică este
urgentarea timpului. Ei simt adesea un sentiment constant de urgență care îi fac să fie
nerăbdători și chiar iritați cu tot ce înseamnă ”pierderea timpului”. Aceasta înseamnă că tipul
A au un obicei de a fi inflexibili atunci când își programează timpul și un obicei de a face mai
multe sarcini odată. (multitasking). Ei își aleg cariere de acest tip, ca businessm eni,
antreprenori, lideri sau politici publice și sunt considerați ”workhoolici.” A treia caracteristică
este ostilitatea. Aceasta poate să fie cea mai importantă caracteristică legată de probleme cu
inima.

Aceste persoane pot fi cu ușurință înfuriate de venind ostile. Ele pot avea izbucnirie de furie și
lipsă de compasiune față de ceilalți. În unele cazuri, peronalitățile de tip A pot arăta agresiuni
fizice față de alții și pot fi etichetați ca bully.
Alte caracteristici ale Tipului A de personalitate:
– Întotdeauna grăbiți. Mănâ ncă repede, merg și vorbesc repede (adesea
întrerupându -i pe ceilalți)
– Nerăbdători când au de așteptat
– Foarte preciși
– Ambițioși
– Încearcă să facă mai multe lucruri deodată
Persoanele de tip A se luptă să depășească obstacolele reale și imaginare impuse de
evenimente, alți oameni și mai ales de timp. Principala lor luptă este de fapt împotriva
timpului atunci când încearcă să -și termine treaba la timp. Se simt vinovați dacă nu reușesc să
finalizeze la timp. Sunt în mod frecvent foarte iuți la mânie, suspicioși și ostili. De obicei au
mult succes în profesiile lor, însă se simt nesatisfăcuți orice ar face. Tind să vorbească cu
rapiditate și tare, adesea întrerupând propozițiile celorlalți.

Comportamentele celor de Tipul A sfârșesc prin faptul că aceștia se învârt într-un cerc vicios,
care reprezintă întotdeauna un mod de auto -apărare în toate aspectele. Persoana își dorește să –
și îndeplinească scopul și în același timp se teme că nu o să poată să facă acest lucru, ceea ce
duce în schimb la stres și anxietate. Odată ce devine stresată și anxioasă, persoana va depune
și mai mult efort ca să -și îndeplinească scopul și de aici și mai mult stres și anxietate că s -ar
putea să nu reușească rezultând în final un sentiment mare de vinovăție. În un ele cazuri e și
mai grav. Aceste persoane nu numai că se luptă să -și atingă scopul dar vor ca data viitoare să
țintească și mai sus. Imediat ce au terminat ceva, vor lua o nouă provocare la un nivel și mai
înalt care conduce până la urmă la tensiune și fri ca de eșec.

Motivul pentru care Tipul A sunt mai vulnerabili la boală decât cei din tipul B, este pentru că
în mod substanțial sistemul nervos simpatetic al lor este mai mare

Tipul B de personalitate

Personalitățile de tip B sunt cunoscute ca fiind opusul celor de Tip A. Și ele au de asem enea
trei caracteristici distincte. Prima este natura lor non -competitivă și relaxată. Față de cei cu tip
A, cei cu tipul B nu sunt atât de competitivi și se pot concentra mai puțin în a vedea lucrurile
împărțite pe câștig sau pierdere. Atunci când se întâmplă să piardă ceva, de exemplu, la un
joc, ei găsesc bucurie și satisfacție doar în a participa. Ei își găsesc satisfacție de asemenea în
realizările lor, având în vedere că nu sunt atât de auto -critici ca cei cu pe rsonalităție de tip A.
O altă caracteristică este că personalităților de Tipul B, le lipsește sentimentul de urgență a
timpului. Ei pot fi atrași de cariere în care să -și folosească creativitatea, ca scriitori, actori,
consilieri sau terapeuți, profesori s au judecători. A treia caracteristică este aceea că acestor
personalități le lipsește ostilitatea și agresivitatea. Ei par să nu aibă probleme în a -și exprima
sentimentele lor, șucru care a r putea explica că aceștia au nivele mai scăzute de anxietate. Ei
tind de asemenea să fie foarte reflexivi și să gândească și din ”afara și dinăuntrul lumii”.

Type B personalities are not as likely to suffer from stress as much as other personality
types unless there is a specific cause, such as bankruptcy or divorce. T hey are the
complete opposite of the Type A personality. If you had to find one phrase to describe a
Type B person, it would be "laid back".
They are more relaxed about things, less driven and generallytheir health long term due
to a stressful lifestyle. I f you have a Type B personality, say a prayer of thanks.

Type B individuals, in contrast, are described as patient, relaxed, and easy -going,
generally lacking an overriding sense of urgency. Because of these characteristics,
Type B individuals are often described by Type A individuals as apathetic and
disengaged. There is also a Type AB mixed profile for people who cannot be clearly
categorized. In fact in every individual there are aspects of Type A and Type B
characteristic traits, but one of these is m ore dominant than others.
Type B people, as mentioned earlier are less driven and less competitive, more
easygoing and usually as successful as or more successful than their Type A
counterparts. In fact type B people represent behaviour characteristics jus t obverse
of type A people. Friedman and Rosenman are of the view that that Type A behaviour

represents an effort to diminish an underlying sense of insecurity or self -doubt.

Type B Personality
The Type B personality generally lives at a lower stress leve l.
l They work steadily, enjoying achievements but not becoming stressed when
they are not achieving or have failed to reach the target.
l When faced with competition, they do not mind losing
l They may be creative and enjoy exploring ideas and concepts.
l They are often reflective, thinking about the outer and inner worlds.

John Schaubroeck , profesor la Universitatea Michigan, a declarat într-un inter viu pentru
Huffington Post????? că comportamentele și caracteristicile personalităților de tip A și B
trebuie văzute pe un spectrum și nu ca fiind etichete distincte. Adică, individul cu
personalitate de tip A înseamnă că are trăsături, cum ar fi competitivitatea, ambiție crescută
sau iritabilitate mare, care țin mai degrabă de spectrul Tipului A.
Este import ant să înțelegem că tipurile de personalitate personalitatea nu sunt nici ereditare
nici fixe. Cu alte cuvinte este greu să categorizezi o mulțime de persoane ca făcând parte ori
din Tipul A ori din Tipul B. Oamenii, în general prezintă un amestec de tipur i de
personalitate, ieșind în evidență anumite trăsături care ne diferențiază unii de alții.

Bibliografie
Ackerman, P. L., & Heggestad, E. D. (1997). Intelligence, personality, and interests: Evidence
for overlapping traits. Psychological Bulletin , 121, 219 –245. http://dx.doi.org/10.1037
/0033 -2909.121.2.219.
Ackerman, P. L., & Rolfus, (1999) ??????????????????????????
Cattell, R. B. (1943). The description of personality: Basic traits resolved into clusters. Journal of
Abnormal and Social Psychology, 38, 476 -506.

Furnham, A., Moutafi, J., & Chamorro -Premuzic, T. (2005). Personality and intelligence:
Gender, the Big Five, self -estimated and psychometric intelligence. International Journal
of Selection and Assessment , 13, 11–24.
Furnham, A. (2008). Pe rsonality and Intelligence at Work. Routledge, New York.
Revelle, W. (2011). Integrating personality, cognition and emotion: Putting the
dots together? . Eliot Werner Publications, New York

Thorndike, E. L. (1940). Human nature and the social order. New Yo rk: Macmillan.

Chamorro -Premuzic, Furnham, & Ackerman, 2006; ?????
McCrae & Costa, 1987; McCrae, R. R., & Costa, P. T., Jr. (1987). Validation of the five -factor model of
personality across instruments and observers. Journal of Personality and Social Ps ychology , 52, 81–90.

Moutafi, Furnham, & Crump, 2003; ?????
Schaie, Willis, & Caskie, 2004????????????
Schaubroeck , J.????????????????????
Williams, Suchy, & Kraybill, 2010; ??????????????
Willis & Boron, 2008 .????????????????????

Vezi site -urile!!!!! !!!!!!!!!!!!!!