Personajul Ca Model Moral ÎN Textul Narativ ÎN Clasele DE Gimnaziu
=== 3b6d8d3ad55c8182b71caae5dba55dfdcda61e3c_104738_1 ===
CAPITOLUL III. DEMERSUL PRACTIC APLICATIV PRIVIND APRECIEREA PERSONAJULUI CA MODEL MORAL ÎN TEXTUL NARATIV
3.1 Tipul studiului
Obiectivul de bază al prezentei cercetări este reprezentat de evidențierea avantajelor și limitelor metodelor interactive în formarea și dezvoltarea de competențe prin predarea – învățarea disciplinei Limba și Literatura Română la elevii din ciclul gimnazial. Subordonat scopului propus, experimentul pedagogic va avea în vedere următoarele aspecte:
1. eficiența pe care utilizarea mijloacelor educaționale moderne și implicit, metodele interactive o au în predarea – învățarea limbii și literaturii române, cu accent pe personajul literar;
2. aprecierea corelației dintre utilizarea sistematică a diverselor mijloace educaționale și îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor.
3. aprecierea gradului de eficiență pe care predarea-învățarea noțiunilor cu privire la personajul literar îl au în ceea ce privește formarea comportamentului elevilor.
3.2 Obiectivele generale și specifice ale studiului
Obiectivele cercetării pot fi exprimate astfel:
1. OBIECTIV CADRU: Optimizarea exprimării orale a elevilor din ciclul școlar gimnazial
– OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Conceperea unui set de măsuri complementare care să urmărească dezvoltarea exprimării orale a elevilor
Implementarea unui curs opțional de teatru
2. Obiectiv cadru: Dezvoltarea interesului elevilor pentru personajul narativ materializat prin teatru și artă
– OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Antrenarea elevilor într-un curs opțional de teatru
Dramatizarea unei piese de teatru
Participarea la concursuri și festivaluri de teatru
3. OBIECTIV CADRUF: Utilizarea corectă a limbii române literare
– OBIECTIVE OPERAȚIONALE
Utilizarea corectă a registrelor limbii în funcție de context
Preocuparea pentru elaborarea detaliată a unui discurs, text
4.OBIECTIV CADRU: Dezvoltarea abilităților de analiză și interpretare a personajului literar
– OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Imitarea trăirilor personajelor și felul lor de a se manifesta
Descifrarea trăsăturilor de caracter ale personajelor
Exprimarea părerii personale despre personajul interpretat
Formularea unei concluzii personale
Totodată, se vor avea în vedere:
Folosirea adecvată a mijloacelor de exprimare orală în monolog, dialog, dezbateri
Sesizarea diferențelor între textul scris al unei opere literare și punerea în scenă a acestuia
Identificarea exprimării subiectivitătii în limbajul comun și în texte literare
Recunoașterea și analiza principalelor componente de ordin structural și de limbaj în textul dramatic
Dezvoltarea abilităților de utilizare a elementelor verbale, nonverbale și paraverbale
Organizarea unor evenimente culturale
În acest context, se pot accentua și principalele competențe generale, sociale și civice, după cum urmează:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
În contextul studiului efectuat asupra cadrelor didactice, se vor avea în vedere următoarele obiective:
Să analizeze impactul pe care metodele și tehnicile de muncă intelectuală, centrate pe personajul narativ, îl au asupra elevilor din ciclul gimnazial
Să analizeze impactul pe care personajele narative îl au asupra capacității de asimilare a informațiilor de către elevi, dar și asupra trăsăturilor lor de personalitate
Pornind de la tehnicile de lucru din teatru, voi elabora un set de activități pentru dezvoltarea abilităților de analiză, adaptate domeniilor de conținuturi specifice disciplinei pentru clasele gimnaziale: lectura, practica rațională și funcțională a limbii, elemente de construcție a comunicării.
În experimentul desfășurat am avut ca punct de plecare tema (cu caracter general) analizei personajului feminin (insuficient exploatat în caracterizările sau analizele de text ) în operele literare studiate la clasă sau din listele cu lecturi suplimentare, temă care poate fi schimbată în funcție de interesele elevilor ori evenimentele culturale viitoare în care școala sau localitatea din care fac parte este implicată. Se urmărește astfel încurajarea participării elevilor la evenimente concrete ele vieții, pregătirea lor pentru o viață socială activă.
Analiza și înțelegerea unui personaj literar feminin precum și însușirea unor valori formativ-educative, pe baza modelului oferit de acesta, este imposibilă fără prezența unei alte componente esențiale procesului de învățare și anume lectura.
3.3 Ipotezele cercetării
Cercetarea de față pornește, în primul rand, de la ipoteza conform căreia educația prin studierea personajului literar reprezintă o metodă nouă de educație în școală prin care se poate completa demersul educativ clasic în vederea asigurării unor valențe formativ- educative superioare, ce țin mai degrabă de competențe cheie, sensibilizare și exprimare culturală, dorită a fi atinsă de absolvenții învățământului obligatoriu. Eficiența acestei metode va fi confirmată sau infirmată de rezultatele concrete obținute de elevii implicați în activitatea experimentală derulată pe parcursul anului școlar 2016-2017.
Cercetarea adresată cadrelor didactice pornește de la ipoteza conform căreia metodele și tehnicile de muncă intelectuală, utilizate în scop didactic, centrate pe personajul narativ, prezintă valențe formative elevilor din ciclul gimnazial, influențând în mod pozitiv rezultatele școlare ale acestora, dar și trăsăturile de personalitate și caracterul.
Abordarea activităților didactice în cadrul experimentului s-a realizat din perspectiva verificării ipotezelor specifice aflate într-un raport de derivare cu ipoteza generală.
Ipotezele specifice:
Utilizarea metodelor interactive în mod sistematic în contextul predării-învățării-evaluării la disciplina Limba și Literatura Română contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea performanțelor de învățare ale elevilor din ciclul gimnazial.
Utilizarea metodelor interactive în mod sistematic în contextul activității didactice influențează semnificativ formarea și dezvoltarea competențelor, capacitatea de înțelegere și utilizare a conceptelor specifice disciplinei în moduri corespunzătoare necesităților vieții individuale în ceea ce îi privește pe elevii din ciclul gimnazial.
Utilizarea sistematică, în activitatea didactică, a mijloacelor educaționale moderne influențează semnificativ formarea și dezvoltarea capacității de înțelegere și utilizare a termenilor și conceptelor specifice Limbii și Literaturii Române și a capacității de experimentare și explorare / investigare a operelor literare în raport cu realitatea, prin prisma utilizării instrumentelor și procedeelor specifice.
Utilizarea mijloacelor educaționale moderne, combinate cu metode interactive, în mod optim, prezintă o influență semnificativă în ceea ce privește eficiența managementului activităților didactice la nivelul ciclului gimnazial.
3.4 Variabilele cercetării
Prin prisma formulării ipotezei generale, în ceea ce privește prezentul experiment, au fost stabilite următoarele variabile:
-variabila independentă- aceasă variabilă este reprezentată de proiectarea și desfășurarea activităților de învățare fundamentate pe mijloace educaționale moderne și implicit, pe metode interactive, orientându-se pe o utilizare sistematică a acestora în activitățile didactice;
-variabila dependentă I: nivelul rezultatelor școlare obținute de elevii din ciclul gimnazial la disciplina Limba și Literatura Română;
-variabila dependentă II: atitudinea față de școală și față de învățare a elevilor din ciclul gimnazial.
3.5 Universul populației și eșantionul
Eșantionul de participanți:
-Eșantionul experimental: clasa a VI-a A, Școala …….., reprezentat de 26 elevi, 10 elevi de sex masculin și 16 elevi de sex feminin.
-Eșantionul de control: clasa a VII-a B, Școala ….., reprezentat de 22 elevi, 16 elevi de sex masculin și 6 elevi de sex feminin.
Eșantionul de conținut a fost reprezentat de:
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și Literatura Română
Unitățile de învățare abordate au fost reprezentate de:
Personajul literar în operele studiate
Pe lângă această cercetare întreprinsă asupra elevilor din clasele gimnaziale, a mai fost efectuat un studiu bazat pe un chestionar adresat cadrelor didactice de la catedra Limba și Literatura Română din județul…….., cu ocazia participării la………..
3.6 Metodologia cercetării
METODE SI PROCEDEE NOI UTILIZATE ÎN STUDIUL PERSONAJULUI
În categoria metodelor activ- participative sunt incluse toate acele metode care provoacă o stare de învățare activă, o învățare care se bazează pe activitatea proprie. Sunt metodele care duc la formele active ale învățării, adică învățarea explorativă, învățare prin rezolvare de probleme, learning by doing (învățare prin acțiune), învățarea creativă; sunt metode care antrenează elevii în efectuarea unor activități de studiu independent, de muncă cu cartea, învățare prin cercetare, realizare de lucruri practice, exerciții de creație etc.
Metode de învățare activă: inventariere succintă cu exemplu de aplicație în studiul
personajului literar feminin
Expunerea presupune, în contextul studierii personajului literar:
îmbinarea unor noi cunoștințe cu acelea vechi;
formularea de probleme;
corelarea cu aspecte concrete;
completarea manualului cu date noi.
Aplicație în studiul personajului:
Expunerea poate fi utilizată în prezentarea diferitelor tipuri de personaje ( clasificări după criterii propuse de critici )
Conversația, în contextul studierii personajului literar, prezintă următoarele procedee de activizare:
– clarificarea prin dialog euristic;
– utilizarea variată a întrebărilor: directe, inverse, deschise, de controversă; găsirea unor noi relații cauzale, a unor noi exemple și argumente;
– formularea întrebărilor accesibile elevilor;
– antrenarea elevilor în evaluarea răspunsurilor;
– solicitarea opiniilor personale;
– combinarea cu metode ca brainstorming, dezbaterea etc.
Aplicație în studiul personajului:
Conversația poate fi utilizată în identificarea trăsăturilor personajelor feminine analizate ( Care sunt trăsăturile fizice ale Vitoriei Lipan? Dar cele morale? etc.)
Demonstrația, în contextul studierii personajului literar, prezintă următoarele modalități de eficientizare:
antrenarea elevilor în demonstrația totală/ parțială;
demonstrarea prin experiment și repetarea experimentului de către elevi;
dirijarea în momentele de inițiere.
Aplicație în studiul personajului:
Demonstrația este metoda- cerință din ce în ce mai întâlnită în subiectele de Evaluare Națională, fiind un demers pe care orice elev trebuie să fie capabil să-l conducă. Astfel, o aplicația potrivită studiului personajului literar ar putea fi evidențierea trăsăturilor unui personaj care reprezintă o tipologie, dintr-un text dramatic studiat.
Observarea, în contextul studierii personajului literar, are ca și modalități de activizare:
– inițierea în tehnica observației științifice;
– efectuarea consecventă a observațiilor și consemnarea după indicatorii stabiliți;
– efectuarea pe parcurs a unor operații precum analiza, comparația, clasificarea;
– prelucrarea și interpretarea concluziilor;
– analiza obiectelor din mai multe perspective;
– corelarea observațiilor efectuate în etape diferite și în alte condiții, de elevi diferiți.
Aplicație în studiul personajului:
Observația se poate aplica în analiza evoluției personajului Chirița lui Alecsandri.
Exercițiul, în contextul studierii personajului literar, se fundamentează după cum urmează:
Aplicație în studiul personajului:
Exercițiul este recomandat în pregătirea pentru interpretatrea unui rol.
Algoritmizarea, în contextul studierii personajului literar, presupune următoarele procedee de activizare:
introducerea de întrebări problemă și sprijinirea rezolvării lor;
îmbinarea rezolvării euristice cu cea algoritmică;
combinarea cu alte metode de descoperire;
formularea de către elev, cu sprijin, a problemelor în materiale neproblematizate.
Aplicație în studiul personajului:
Algoritmii pot fi utili în realizarea unor compuneri de argumentare ale apartenenței unui personaj la o anumită tipologie, sau de argumentare ale apartenenței la un gen/ specie literară.
Modelarea, în contextul studierii personajului literar, urmărește modalități de eficientizare precum:
combinarea tipurilor de metode: similare, analogice, funcționale, simbolice, ideale, figurative, conceptuale;
folosirea combinată a originalului cu modelul său;
elaborarea de către elevi a unor modele;
trecerea de la modele simple, la operații pe modele complexe.
Aplicație în studiul personajului:
Modelarea poate fi folosită pentru a realiza o machetă a traseului realizat de Vitoria în drumul ei în căutarea soțului.
În contextul studierii personajului literar, pentru aplicarea eficientă a metodei studiului de caz trebuie să se țină cont de:
obiectivele propuse;
rezolvarea independentă sau în grup;
analiza detaliată, cu noi argumente;
elaborarea de soluții multiple;
sesizarea datelor esențiale și respectarea condițiilor realului;
antrenarea elevilor în găsirea cazului, delimitarea de realitate, examinarea datelor, pregătirea pentru studiere.
Aplicație în studiul personajului:
Studiul de caz poate fi folosit în analiza personajului literar feminin din mai multe opere studiate sau propuse în listele de lecturi suplimentare.
Metodele de simulare, în contextul studierii personajului literar, se bazează pe implicarea elevului în realizarea sarcinilor de învățare. Una dintre cele mai practicate metode de simulare este jocul de rol, care constă în simularea unor funcții, relații, activități, ceea ce presupune: identificare unor situații ce se pretează la simulare; distribuirea rolurilor între participanți; învățarea individuală a rolului; interpretarea rolurilor; discutarea în grup a modului în care au fost interpretate rolurile.
Aplicație în studiul personajului:
Această metodă poate fi extinsă într-o activitate de sine stătătoare, educația prin teatru, cu Atelierul de teatru Mozaic fiind experimentată în această perioadă a cecetării, cu rezultate pozitive.
Metoda Jigsaw (Mozaicului), în contextul studierii personajului literar, prezintă ca avantaj faptul că fiecare elev are propria contribuție în realizarea sarcinii de lucru. Elevii sunt puși în situația de a asculta activ comunicările colegilor, cooperează la realizarea sarciniilor, dar mai ales să găsească modalitatea cea mai potrivită pentru a- i învăța și pe colegii lor ceea ce ei au studiat. Elevii sunt astfel învățați să ofere și să primească sprijin în munca lor.
Aplicație în studiul personajului:
Mozaicul poate fi folosit în orele de receptare a unui text la prima vedere, cu extragerea informațiilor utile în conturarea portretului unui personaj.
Metoda Turnirului între echipe (TGT- Teams/ Games/ Toumaments), în contextul studierii personajului literar, implică absolut toți elevii clasei prin natura regulilor jocului. De asemenea dezvoltă spiritul de competiție și este o metodă de evaluare extrem de apreciată de către elevi. Odată ce elevii au participat la un “turnir” și au învățat regulile jocului, următorul se va desfășura de la sine, aproape fără intervenția profesorului. Clasa se împarte în trei – patru echipe, echipe care nu se modifică pe parcursul anului școlar. La fiecare „masă de joc” se va afla câte un reprezentant al fiecărei echipe, de același nivel (un criteriu ar putea fi media elevului la materia respectivă). Pentru fiecare masă de joc sunt necesare: fișe cu întrebări, fișe cu răspunsuri, cartonașe numerotate, numărul lor fiind același cu numărul întrebărilor de pe fișă. Această metodă este potrivită unei lecții de recapitulare.
Aplicație în studiul personajului:
Turnirul reprezintă metoda potrivită de recapitulare a cunoștințelor și noțiunilor de teorie literară referitoare la personajele feminine propuse spre analiză.
Harta cognitivă, în contextul studierii personajului literar, prezintă o serie de etape în crearea sa:
1. Se transcrie fiecare concept/ idee și fiecare exemplu pe o foaie.
2. Se aranjează mai întâi conceptele generale, iar celelalte mai jos – încă nu se trec exemplele.
3. Se pot adăuga și alte concepte pentru a ușura înțelegerea și pentru a le explica mai bine pe cele existente.
4. Se trasează linii de la conceptele de sus către cele de jos cu care relaționează.
5. Se scrie câte un cuvânt pentru a explica relația dintre conceptele conexate.
6. Se trec exemplele sub conceptul de care aparțin.
7. Se copiază rezultatul obținut, realizând harta conceptuală pe o foaie de hârtie. Avantaje: are ca rezultat un produs concret, oferă posibilitatea de cooperare între profesorelev, elev-elev, identifică obstacolele, punctele tari, resursele personale, valorile și credințele.
Aplicație în studiul personajului:
Se poate utiliza harta conceptuală în sistematizarea conceptelor cheie personaj literar, erou, actor, actant, caracter, figură, tip, tipologie, a caracteriza, caracterizare directă, caracterizare indirectă.
Tehnica Florii de nufăr, în contextul studierii personajului literar, este o metodă ce se poate folosi cu succes în grup, se poate aplica ca un exercițiu de stimulare a creativității, dar și pentru evaluare.
Aplicație în studiul personajului:
Floarea de lotus poate fi utilizată în studiul personajului literar feminin, având în centru chiar femeia- personaj, petalele fiind personajele studiate. La rândul lor aceste opt petale devin centru pentru alte flori, cu alte idei- petale.
Metoda Brainstorming, în contextul studierii personajului literar, dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă; dezvoltă creativitatea; stimulează participarea activă și crează posibilitatea contagiunii ideilor; aplicabilitate largă, aproape în toate domeniile.
Aplicație în studiul personajului:
Brainstorming-ul poate fi folosit ca o secvență de captare a atenției în lecțiile de analiză a personajului literar dintr-un text necunoscut ( la prima vedere), provocând o avalanșă de idei pornite de la numele personajului, fără a citi textul.
Metoda Pălăriilor gânditoare, în contextul studierii personajului literar, este o tehnică interactivă, de stimulare a creativității participanților care se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce reprezintă ea. Avantajul acestei metode este acela că dezvoltă competențele inteligenței lingvistice, inteligenței logice și inteligenței interpersonale.
Aplicație în studiul personajului:
Se poate folosi această metodă în analiza portretului Smarandei Creangă.
Metoda Philips 6/6, în contextul studierii personajului literar, se aplică numai în cazul în care o problemă trebuie analizată din mai multe puncte de vedere, când o problemă are mai multe soluții posibile. Avantajele metodei Philips 6/ 6 sunt similare brainstormingului și tehnicii 6/ 3/ 5, în ceea ce privește facilitarea comunicării, obținerea într-un timp scurt a numeroase idei, prin intensificarea demersului creativ și prin stimularea imaginației tuturor participanților.
Aplicație în studiul personajului:
Această metodă poate fi utilă în analiza comportamentului damelor lui Caragiale sau a Chiriței lui Alecsandri.
Tehnica 6/3/5 – (metoda brainwriting), în contextul studierii personajului literar, prezintă avantaje de tipul: elevii mai puțin comunicativi au posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere, îmbină munca individuală cu cea colectivă, are caracter formativeducativ dezvoltând atât procesele psihice superioare (de exemplu gândirea cu operațiile ei), cât și imaginația, creativitatea.
Aplicație în studiul personajului:
6/3/5 se poate aplica în rezolvarea sarcinilor de creativitate: găsirea unor posibile continuări ale unor texte narative ori dramatice lecturate parțial, găsirea unor posibile reacții pe care un personaj, pus într-o situație limită, o poate avea.
Tehnica Focus-group, în contextul studierii personajului literar, este o metodă complexă și eficientă ce presupune o discuție focalizată ce tinde să ofere cât mai multe informații despre o problemă dată. Focus- grupul urmărește mai mult colectarea de date și analiza procesului de influențare a opiniilor în cadru grupului.
Modalități de lucru: presupune obținerea unui evantai mai larg de informații, grupul numărul unu discută liber problema în cauză și extrag concluziile- grupul numărul doi discută liber aceeași problemă până când epuizează subiectul, grupul numărul unu își prezintă concluziile și se face o dezbatere.
Avantaje: apropie participanții și dezvoltă plăcerea de a purta o discuție, impune un climat pozitiv de discuție și dezvoltă strategii naturale de comunicare.
Aplicație în studiul personajului:
În studiul unui personaj literar feminin se poate folosi până la epuizarea tuturor caracteristicilor acestuia.
Metoda Frisco, în contextul studierii personajului literar, se desfășoară în patru etape:
1. Se propune spre analiză o situație problemă.
2. Se stabilesc rolurile: conservatorul, exuberantul, pesimistul și optimistul.
3. Are loc o dezbatere colectivă în care:
conservatorul apreciază meritele situațiilor vechi, fără a exclude posibilitatea unor îmbunătățiri;
exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat în practică;
pesimistul va relua aspectele nefaste ale îmbunătățirilor aduse;
optimistul va găsi posibilități de realizare a soluțiilor propuse de exuberant.
4. Se formulează concluziile și se sistematizează ideile emise.
Aplicație în studiul personajului:
Metoda Frisco este potrivită pentru identificarea și judecarea atitudinilor personajelor analizate, fiind utilă în stabilirea unor judecăți de valoare proprii și antrenarea elevului pentru toleranță și acceptare, atribute necesare într-o societate democrată.
Metoda Sinelg, în contextul studierii personajului literar, este o metodă de menținere a implicării active a gândirii elevilor în învățarea unui text, de monitorizare a gradului de înțelegere a unui conținut, idei; de învățare eficientă. Înainte de a începe lectura textului, elevilor li se cere să noteze tot ce știe în legătură cu tema respectivă. Profesorul intervine pentru a direcționa gândirea elevilor asupra unor aspecte la care ei nu s-au gândit. În timpul lecturii textului elevii trebuie să facă pe marginea lui semne care au următoarea semnificație: V (ceea ce știu deja) – (este diferit de ceea ce știu) + (informația este nouă) ? (idei confuze)
Aplicație în studiul personajului:
Această metodă este recomandabilă în analiza personajului feminin dintr-o altă operă studiată, aparținând aceluiași autor ( de ex. damele din D-l. Goe și apoi din Five o*clock )
Explozia stelară (Starbursting), în contextul studierii personajului literar, este o metodă de dezvoltare a creativității similară brainstormingului. În centrul stelei se va trece problema ce urmează a fi dezbătută. Se trece pe o foaie de hârtie sarcina propusă și se înșiră în jurul ei cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Aceste întrebări pot genera altele la rândul lor, care cer o mai mare concentrare. Se lucrează în grupuri. Membrii grupurilor alcătuiesc o listă cu cât mai multe întrebări și cât mai diverse. Se apreciază munca în echipă și elaborarea celor mai interesante idei.
Aplicație în studiul personajului:
Explozia stelară poate fi utilizată în studiul personajului Chirița care apare în diferite ipostaze care pot fi analizate separat.
Metoda Cubului, în contextul studierii personajului literar, prezintă următoarele modalități de lucru: se realizează un cub ale cărui fețe se pot acoperi cu hârtie de culori diferite, fiecare față a cubului are una dintre următoarele sarcini:
Descrie (un obiect),
Compară (cu ceva similar),
Analizează (din ce este făcut, ce conține),
Asociază (cu ce seamănă, obiecte/ concepte/ idei asemănătoare),
Aplică (la ce se poate folosi),
Argumentează (pro sau contra folosind argumente logice).
În rezolvarea acestor sarcini trebuie pornit de la simplu la complex, de la general la abstract. Elevii trebuie să descrie în 2- 4 minute subiectul lecției după modelul de mai sus. Forma finală se poate scrie pe tablă. Avantajele pe care această metodă le dezvoltă sunt: munca în echipă, implicarea tuturor elevilor.
Aplicație în studiul personajului:
Cubul se poate folosi în recapitularea însușirilor a două personaje literare studiate anterior.( Smaranda Creangă și Zoe Trahanache)
Metoda Ciorchinelui, în contextul studierii personajului literar, presupune următorii pași: se scrie un cuvânt/ o propoziție nucleu în mijlocul tablei; în jur se scriu cuvinte care au legătură cu tema propusă; se leagă ideile/ cuvintele propuse cu nucleul prin trasarea unor linii care vor evidenția conexiunile dintre idei; se scriu toate ideile care vin în minte în legătură cu tema propusă, până la expirarea timpului alocat.
Aplicație în studiul personajului:
Pentru realizarea portretului Zoei Trahanache, de exemplu, se au în vedere trăsături fizice și morale, caracterizarea directă și indirectă cu subdiviziunile specifice, construind astfel un ciorchine amplu, sintetizator
Tehnica Acvariului (Fishbowl), în contextul studierii personajului literar, presupune următoarele modalități de realizare: scaunele din încăpere se așază sub forma a două cercuri concentrice înainte ca elevii să intre în clasă. Ei își pot alege locul unde să se așeze. Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o temă propusă. În discuție se clarifică nelămuririle legate de temă și se consolidează. Orice idee trebuie sprijinită pe argumente. Ceilalți pot fi de acord sau nu cu cel care vorbește, susținându-și poziția prin argumente. Cei din cercul exterior, ascultă/ observă ce se discută în cercul interior. Observațiile se fac în scris pe baza unei fișe (se observă relația dintre cei care discută, conflictele apărute, emoțiile, strategiile de discuție). Elevii pot schimba rolurile în cerc, dar este indicat ca tema de discuție să se schimbe. Rolul profesorului poate fi unul foarte variat: observator, participant, consultant, suporter, arbitru, ghid, facilitator etc. Avantajele acestei metode pot fi: asigură un mediu controlat de discuție, permite schimbarea “programată” a perspectivei asupra rolului unui membru al grupului.
Aplicație în studiul personajului:
Se poate realiza prin această metodă o dezbatere pe tema ipostazelor femeii în literatura studiată la clasă și din cea din lista de lecturi suplimentare.
SUGESTII METODOLOGICE
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE: vizionări, dezbateri, jocuri de rol, concursuri, cronici teatrale, etc.
MODALITĂȚI DE EVALUARE: probe orale, referate, cronici teatrale, reprezentații scenice, etc.
ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII ATELIERULUI DE TEATRU
Ne-am propus să-i determinăm pe elevi să parcurgă două etape ce se deosebesc, dar se și completează : una de conștientizare a potențelor afective și intelectuale și una de completare a sistemului de valori propriu.
În prima etapă, elevii au realizat: lectura textelor narative ale unor scriitori consacrați, pentru a-și forma o imagine de ansamblu ce-i va ajuta la selectarea unuia în vederea dramatizării; au identificat elementele necesare înțelegerii mesajului transmis de autor prin intermediul operei literare, prin precizarea indicilor de timp și de spațiu, a etapelor acțiunii și a rolului personajelor în evoluția conflictului; au indicat atitudinea naratorului față de întâmplările relatate și față de personajele implicate în acțiune; au identificat elementele specifice stilului autorului; s-au recunoscut într-o „mască” ; au acceptat ideea că „masca” îi va reprezenta; și-au ales„rolul” dorit; au stabilit elementele ce diferențiază un text narativ de unul dramatic: modul de expunere dominant, interferența genurilor și rolul lor, aspectele de ordin formal, prezența „vocii autorului”, destinația fiecărui text ( cap. Materiale utilizate în timpul orelor de teatru) etc.; au concretizat observațiile, prin transformarea textului narativ în text dramatic; s-au implicat în reușita reprezentației teatrale ca: autori, actori, regizori, cronicari dramatici, sufleur, tehnicieni etc.; ,
În cea de-a doua etapă, elevii vor crea texte dramatice, respectând algoritmii învățați în prima etapă; vor lucra în echipă pentru a reprezenta pe scenă textele create; vor realiza cronici dramatice și interviuri pe care le vor publica în revista atelierului ce va fi editată pe parcursul anului școlar de membrii atelierului.
Ultima etapă corespunde evaluării și popularizării produselor atelierului de teatru: revista atelierului, spectacole, concursuri de teatru școlar, schimburi de experiență interșcolare la nivelul zonei și la nivelul județului.
În ceea ce privește metodologia cercetării efectuate asupra profesorilor prin prisma chestionarului, datele prezentului studiu au fost obținute în urma aplicării unui set de 23 de întrebări unui număr de 30 de cadre didactice specializate pe disciplina Limba și Literatura Română din județul……., cu ocazia participării la programul de formare/ la ședința…….
Semnificația studiului
În general, acest studiu este foarte important pentru profesorii de limba și literatura română întrucât el a colectat o mulțime de informații referitoare la metodele de predare moderne, eficacitatea și caracterul adecvat al metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală și utilizarea acestora în contextul predării. Mai mult, studiul poate îndruma cadrele didactice în explorarea unor metodologii adecvate de predare, în timp ce semnificația sa poate fi, de asemenea, abordată și de proiectanții și managerii de educație în formularea de politici de programe de formare a cadrelor didactice.
Expunerea problemei
Prezenta cercetare este concepută pentru a investiga utilizarea eficientă a metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală, centrate pe personajul narativ, în contextul dezvoltării armonioase a personalității elevilor de gimnaziu, precum și a capacității lor de asimilare a informațiilor în contextul educațional actual.
Metoda
În scopul realizării studiului, a fost adoptat următoarea metodă: metoda chestionarului. Chestionarul cu întrebări deschise, închise și mixte a reprezentat principalul instrument al cercetării de față, fiind utilizat pentru colectarea datelor. Chestionarul a fost validat de către specialiști și a fost dezvoltat pentru cadrele didactice de la catedra de Limba și Literatura Română din județul………….
Chestionarul este caracterizat prin anonimat și a fost aplicat întregului grup dintr-o dată, nu în mod individual.
Colectarea datelor
Chestionarul a fost administrat personal viitoarelor cadre didactice din județul……. Datele au fost colectate după finalizarea completării chestionarelor.
3.7 Etapele cercetării
Cercetarea s-a desfășurat în perioada 15 noiembrie 2016 și 26 mai 2017.
Prima etapă a cercetării a fost reprezentată de studiul asupra elevilor.
Cea de-a doua etapă a prezentei cercetări a constat în aplicarea chestionarului elevilor din clasele gimnaziale
Cea de-a treia etapă a prezentei cercetări a constat în aplicarea chestionarului cadrelor didactice de la catedra de Limba și Literatura Română din județul….
3.8 Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor
3.8.1 Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor din prima etapă a cercetării, respectiv aceea reprezentată de studiul asupra elevilor
PRETEXT ȘI ARGUMENT
Perturbațiile perioadei de tranziție și-au pus amprenta asupra formării tinerei generații, incapabilă să diferențieze valorile pentru a le prelua pe cele veridice și incapabilă să-și creeze puncte de referință care să le asigure echilibru și armonia interioară. Puterea de selecție a valorilor se formează gradat, în școală, sub îndrumarea cadrelor didactice, cărora le revine dificila sarcină de a educa elevii în acest sens și de a-i ajuta să se desăvârșească ca personalități capabile de confruntare. Astăzi, copiii fug de lectură, poate și din cauza tehnicizării studiului literaturii în gimnaziu care-i ignoră ca subiecți – cititori și-i plasează în situația de observatori – comentatori ai unor fapte arid consemnate în schițe / scheme de sistematizare. Participarea subiectivă, intelectuală și emoțională este înlăturată, de cele mai multe ori, pentru a li se concentra atenția asupra formelor textuale din care rezultă doar o plăcere ipotetică, încorsetată în șabloane. Inoculându-le treptat dorința de a citi, elevii pot renunța la jocurile „ vulgare”, oferite de „stradă” sau de cercul de prieteni, în favoarea acelor jocuri care le solicită imaginația. Dacă ar fi obligați de către profesori să citească, ar opune rezistență, dar așa, antrenându-i în jocul „măștilor” sub care se ascund anumite personaje, austeritatea demersului sau duritatea impunerii dispar și totul ia forma unui joc frenetic, copiii capătă convingerea că pot hotărî singuri demersul și se implică cu toată dăruirea specifică vârstei. Am ales această temă pentru a demonstra că elevii pot fi determinați să citească și să se implice în propria formare dacă sunt antrenați în activități bine structurate, în timpul cărora li se va da șansa să-și valorifice acumulările și energia creatoare. Pentru a antrena cât mai mulți copii, am conceput activitatea atelierului de teatru pe două etape:
– într-o primă etapă, elevii au fost îndrumați să citească opere epice și dramatice accesibile puterii lor de înțelegere, cerându-li-se,totodată, să rețină atât elementele esențiale, cât și pe cele de detaliu, să compare textele narative cu cele dramatice pentru a observa asemănările și deosebirile dintre ele.
– într-o altă etapă, elevii au fost îndrumați să transforme textele narative în texte dramatice și să le selecteze pe cele mai valoroase, pentru a fi reprezentate pe scenă;au realizat creații originale, după modelele descoperite, le-au pus în scenă și le-au prezentat la concursuri de teatru școlar.
Ideea implicării totale i-a entuziasmat și toți membrii atelierului au înțeles că vor munci mult pentru reușita activității și se vor putea manifesta în ritm propriu, ceea ce le-a dat încredere în forțele lor. Acțiunile fiecărei etape au fost operaționalizate în așa fel, încât elevii să conștientizeze faptul că lor le va reveni întreaga responsabilitate, că deciziile le vor aparține și că finalitățile vor trebui să fie pe măsura muncii desfășurate. Dovada că au înțeles ceea ce vor avea de făcut a reieșit din acțiunile lor: au revăzut materia parcursă anterior, s-au documentat, au comunicat deschis unii cu alții, au pus întrebări clare, s-au interesat asupra modalităților de realizare și s-au concentrat asupra finalităților. Puținul timp liber l-au afectat rezolvării problemelor urmărite și calculatorul, cu jocurile lui, și-a pierdut din importanță. De asemenea, procedând așa, am reușit să-i activăm la ore, să le incităm interesul pentru pregătirea zilnică și pentru cea suplimentară, pentru că au înțeles cât de importante sunt achizițiile, și să-i determinăm să-și valorifice talentul, prin crearea de texte originale. Organizată astfel, activitatea atelierului de teatru apare ca o completare a activității de la clasă, numai că participarea pe bază de voluntariat și competiția i-a determinat să-și folosească toate resursele pentru a-și cunoaște valoarea. Operele literare au devenit lumi miraculoase în care elevii au pătruns cu pași șovăitori și-au ieșit triumfători.
În etapa actuală, copiii au nevoie, mai mult ca oricând, de atitudini și de valori care să le asigure o evoluție armonioasă și să-i determine să-și selecteze corect modelele, de aceea activitățile extracurriculare reprezintă cele mai potrivite contexte pentru dezvoltarea atitudinilor conturate la orele de predare – învățare a limbii și literaturii române în gimnaziu. Formarea de valori și de atitudini ar trebui să fie dominanta activității profesorului de limba și literatura română, întrucât elevii au nevoie de ajutor în identificarea modelelor, ori, nesiguranța caracteristică vârstei se reflectă tocmai în acceptarea anti-modelelor oferite de societate. Modelele din literatură rămân adevăratele „ indicatoare” ale drumului lor, rămân punctele de referință necesare înaintării, de aceea activitatea atelierului de teatru de la școala noastră încearcă să le ofere elevilor sprijinul moral și afectiv de care au nevoie în trierea valorilor, în vederea conturării propriului sistem de valori. Copiii, și mai ales cei din gimnaziu, pot fi transformați în parteneri activi la procesul de predare-învățare a limbii și literaturii române numai prin dezvoltarea interesului pentru „joc”: jocuri de cuvinte, jocuri de imagini, jocuri de-a personajele, jocuri de circumstanțe etc. Dacă se renunță la joc, timpul limitat afectat de programă, nu-i permite profesorului să apeleze la „artificii” pentru a trezi interesul elevilor și pentru a-i determina să învețe activ, în ritm propriu. Neexistând această posibilitate în timpul orelor, profesorii ar trebui să găsească modalități inedite prin care să le incite atât dorința de autodepășire în acumularea de competențe teoretice și practice, cât și pe cea de concretizare a acumulărilor, în alte contexte de comunicare, cum ar fi atelierele, cercurile de creație, cercurile de lectură etc.
„Aspirația de a ieși din individualitatea proprie și de a intra în forma unor individualități străine este tendința fundamentală pe care o dezvoltă arta actorului. Această tendință exercită o vrajă deosebită asupra oamenilor, chiar mai înainte de a deveni artă. Plăcerea de a trăi sub o mască, așa cum se realizează în mascaradele pe care le regăsim în civilizațiile tuturor popoarelor, răspunde unei nevoi de eliberare, căreia viața practică nu îi oferă niciodată satisfacția dorită. Viața practică ne menține întradevăr, într-o constrângere, pe care insinuarea sub o mască o risipește chiar numai pentru câteva clipe, sugerându-ne sentimentul unei libertăți frenetice.”
K. S. Stanislavsky concepe în cursul său de actorie, Munca actorului cu sine însuși, o strategie de specializare în arta dramatică, insistând asupra muncii actorului cu sine însuși, pe de o parte în procesul creator de trăire scenică, iar pe de altă parte, în procesul creator de întruchipare. Autorul rus punctează cele mai importante etape ale consolidării personalității actorului. El discută despre diletantism, arta scenică și meșteșugul scenic, imaginație, atenția scenică, destinderea mușchilor, memoria emoțională, comunicarea, motoarele vieții psihice, starea de spirit scenică și despre subconștientul în starea de spirit scenică a artistului. În cea cea de-a doua parte a lucrării, se analizează dezvoltarea expresivității trupului, trecerea la întruchipare, dicția, vorbirea pe scenă și despre perspectiva artistului și a rolului.
Activitatea dramatică permite exprimarea personalității fiecărui elev, în toate dimensiunile sale: intelectual, afectiv, sensibil, corporal etc. Ea se bazează pe o comunicare complexă, în interoirul căreia limba are un rol principal, dar pus în relație cu alte forme de limbaj (gestual, al privirii, al spațiului etc). Aceste limbaje, departe de a fi în întregime constituite, se elaborează pe parcursul jocului.
Teatru este un opțional la nivelul mai multor arii curriculare și se poate constitui ca un antrenament formativ al capacității de comunicare, utilizând de această dată și un limbaj specific artei dramatice.
Inițierea copiilor în procesul de creație teatrală le oferă posibilitatea de a-și manifesta creativitatea, personalitatea, preferințele, exprimarea liberă, pregătindu-i să-și formeze obișnuința de a lua atitudine față de ceea ce se întâmplă în jurul lor.
Prin teatru, elevii își exersează lectura, memoria, capacitatea de comunicare orală, de adaptare la atmosfera specifică a unor astfel de situații. Copilul implicat într-o astfel de activitate va reuși mai ușor să-și învingă inhibițiile,emoțiile, să se manifeste spontan și dezinvolt, să se integreze într-un grup.
Acceptarea artei teatrale ca obiect de studiu determină educarea capacității de înțelegere a unui spectacol, de analiză estetică a acestuia, de emitere a unor judecăți de valoare, copilul fiind dispus să empatizeze cu personajele și, implicit cu cei din jurul său.
Ca urmare a sincretismului de coduri, teatrul capata o structura complexa, complicand totodata problema receptarii: daca mesajul poetic propriu-zis, realizat în cod verbal, este receptat auditiv, mesajele complementare, care intervin prin codurile non-verbale, cum ar fi cel mimic sau kinetic, sunt destinate receptarii vizuale. Vorbim asadar de o receptare audio-vizuala care, ca si în situatia filmului, presupune un alt mod de participare la actul comunicarii. Receptorul devine din cititor, spectator de teatru.
Avantajele educației prin teatru vizează trei aspecte ale personalității elevilor: social, individual și lingvistic.
3.8.1.1 Desfășurarea primei etape. Lectura textelor narative
Pentru a le valorifica competențele acumulate la orele de limba și literatura română (spiritul de observație, puterea de comparație, de analiză și de sinteză, spiritul critic și simțul estetic), le-am sugerat elevilor să citească textele literare existente pe lista dată, precizându-le că lectura textelor reprezentative va fi reluată în cadrul ședinței de lucru.
Textele literare propuse sunt:
I. Creangă: – „Amintiri din copilărie” ( fragmente), „Dănilă Prepeleac”, „Ivan Turbincă”, „Soacra cu trei nurori”, „Povestea unui om leneș”
2. I.L.Caragiale : „D-l Goe…”, „Bacalaureat”, „Lanțul slăbiciunilor”, „Bubico”, „Five o clock”, „Un pedagog de școală nouă”, „Pastramă trufanda”
3. Barbu Ștefănescu – Delavrancea : „Domnul Vucea”, „Hagi – Tudose”, „Sorcova”
4. Frații Grimm: „Scufița Roșie”, „Alba – ca – Zăpada”, „Cenușăreasa”, „ Muzicanții din Brema”
5.M. Sadoveanu :„ Iapa lui Vodă”, „Județ al sărmanilor”, „Un om năcăjit”, ” Baltagul”
6, V. Alecsandri, ”Ciclul Chirițelor ”
3.8.1.2. Selectarea textului narativ
Fără a le da impresia că s-ar vrea să li sedirijeze alegerea, li s-a propus elevilor un joc de identificare a persoanei/ personajului. Li s-a sugerat să-și schimbe identitatea iar ceilalți să ghicească cine este, după diferite aspecte: îmbrăcăminte, expresia feței, forma și strălucirea ochilor,defecte fizice, mers, poziția trupului, gesturi, diferite obiecte( toiag, fluier, ochelari, traistă, vioară, haine, încălțăminte etc.), limbaj, reacția celorlalți la vederea lui ș.a. Câtă bucurie le-a provocat această sugestie! Fiecare s-a străduit „să-i încuie” pe ceilalți și au căutat „ceva original”. Sala de clasă s-a umplut de tot felul de „pocitanii”. Unii „au furat” identitatea profesorilor, alții pe-a oamenilor politici, pe-a vedetelor, pe-a colegilor, pe-a țăranilor, pe-a șoferilor etc. De asemenea, au încercat să identifice dominanta morală a unor persoane / personaje: avarul, îngâmfatul,prostul,lăudărosul, răzbunătorul, alcoolicul, răsfățatul, aiuritul, ironicul, melancolicul,rebelul etc. Așa au înregistrat caracteristicile personalității umane. Pentru a-i determina să identifice persoanele/personajele după limbaj ( pregătire,statut social, grad de cultură), li s-a propus să realizeze comunicare dialogată cu parteneri din diferite zone ale țării ( Moldova, Ardeal, Oltenia, Maramureș, Muntenia)și să precizeze elementele ce contribuie la localizarea lor. Identitatea unora a fost ghicită, a altora însă nu. Elevii a căror identitate nu a putut fi precizată au menționat elementele ce-ar fi putut să-i ajute pe colegi. Lămuririle au contribuit la crearea unor portrete-robot și exercițiu le-a dezvăluit copiilor mijloacele necesare identificării corecte.
Tot apelând la joc, au fost conduși înspre textul literar. Li s-a avansat ideea că ar putea să se „transforme” și-n personaje literare, lăsându-le libertatea alegerii. La următoarea întâlnire sala de clasă devenise un fel de Turn Babel, fiecare vorbea „pe limba lui” și se comporta „în felul lui”, singurul element comun fiind râsul.
3.8.1.3. Fișa de observație
În selectarea textului narativ, se va avea în vedere aspectele vizate mai jos și posibilitatea reluării acestora în textul dramatic, destinat reprezentării.
După lectura operelor destinate selecției, elevii au completat fișele de observație iar răspunsurile lor au devenit jaloane în alegerea celor mai reprezentative texte: D-l. Goe, de Ion Luca Caragiale, Povestea unui om leneș și un fragment din Amintiri din copilărie de Ion Creangă și un fragment din Chirița în provincie de V. Alecsandri
3.8.1.4. Selectarea elevilor care vor transforma textele narative în texte dramatice
Fișa de evaluare
3.8.1.5. Selectarea actorilor
FIȘĂ DE OBSERVAȚIE
Pentru fiecare rol au fost aleși câte doi elevi: actorul principal și dublura acestuia pentru ca, în cazul absenței actorului principal, reprezentația să se desfășoare în condiții optime.
3.8.1.6. Selectarea cronicarilor dramatici și a criticilor literari
Structura unei cronici dramatice
3.8.1.7. Selectarea regizorului
Atribuirea unor responsabilități a constituit pentru elevi un moment de încercare, de aceea consultarea și implicarea lor în bunul mers al activității a avut rezultate surprinzătoare. Și în desemnarea regizorului li s-a cerut părerea. Pentru a-i determina să facă cea mai bună alegere, li s-a sugerat să-i aibă în vedere pe colegii cu imaginație bogată, dinamici și capabili să se dăruiască reușitei comune. Au fost propuși patru elevi, cărora li s-a trasat următoarea sarcină de lucru: precizarea, cu aproximație, a timpului necesar montării spectacolului și conturarea propriei concepții regizorale.
Dramatizarea unor texte narative de către elevi este o metodă excelentă pentru depistarea și valorificarea talentelor actoricești, dar și de evaluare.
Cronicarii dramatici vor citi, în fața tuturor membrilor atelierului, cronicile realizate și conținutul acestora va constitui suportul discuțiilor și al concluziilor. Tot acum se va stabili care dintre cele două reprezentații merită să fie prezentată la concursul de teatru școlar, cum va arăta revista atelierului și ce responsabilități vor reveni fiecăruia.
3.8.2 Conținuturile învǎțǎrii în contextul primei etape a cercetării
Istoria teatrului
Teatrul clasic
Teatrul modern
Opera dramatică (caracteristicile genului dramatic)
specii
Actorul – Personajul
Tipuri de personaje
Comunicarea în teatru
Tehnici de lucru în teatru
Modelarea limbajului verbal (lectura, recitarea, dicția, respirația)
Dezvoltarea expresivității trupului (gesturi, mimică, mișcare scenică)
Spațiul
Arhitectura unei săli de teatru
Spațiul scenic
Decorul
Luminile
Costumele
Promovarea unui spectacol (afișul, reclama)
Diletantismul în teatru
3.8.2.1. dRAMATIZAREA UNEI SCENETE pe an: PELERINAJ PRIN TIMP ȘI PERSONAJUL FEMININ
Atelierul de teatru Mozaic își derulează activitatea urmând cele două etape în fiecare an, astfel încât, în luna martie a anilor 2016 și 2017 trupa de teatru care a luat numele atelierului a oferit câte o reprezentație teatrală.
3.8.2.2. aRGUMENT
Scopul acestui demers este acela de a pune în practică elementele de teorie teatrală discutate în cadrul atelierului de teatru. Piesele de teatru pe care am le-am creat special pentru acest proiect pun în valoare o mare parte din aspectele diverse ale comunicării teatrale. În acest sens, s-au parcurs două etape importante: în anul școlar 2016-2017 s-a elaborat un spectacol de teatru bazat pe dramatizarea unor texte narative, iar în anul școlar 2016-2017 s-a lucrat un spectacol mai complex în care limbajul verbal, limbajul gestual, luminile și muzica au fost mai bine puse în valoare. A doua etapă are un grad mai mare de dificultate bazându-se în acest sens pe cunoștințele și deprinderile dobândite de copii în cadrul orelor de teatru.
Considerând că o piesă tipărită nu înseamnă o operă încheiată, până când ea nu va fi interpretată pe scenă de către artiști și nu va fi însuflețită de sentimentele lor omenești, vii, am înecrcat să îi mobilizăm pe copii în montarea a două spectacole de teatru, pentru a desăvârși munca investită în studiul artei actorului.
„La fel ca opera dramatică, și partitura muzicală scrisă nu e încă o simfonie până nu e interpretată de o orchestră de muzicanți la concert. Numai oamenii – interpreții simfoniei sau piesei – vor însufleți lăuntric, cu trăirea lor subtextul operei transmise. În el, ca și în artist, se vor dezvălui ascunzișuri sufletești, esența pentru care s-a născut creația. Sensul creației se află în subtext. Fără el, cuvântul nu are rost pe scenă. În momentul creației, cuvântul vine de la poet și subtextul de la artist. Dacă ar fi altfel, spectatorul nu ar vrea să meargă la teatru ca să vadă actorul, ci ar sta acasă și ar citi piesa.
Numai pe scenă se poate cunoaște opera scenică în toată plenitudinea și esența ei. Numai la spectacol se poate simți adevăratul suflet al piesei, subtextul ei, creat și transmis de artist de fiecare dată și la fiecare repetare a spectacolului.
Artistul trebuie să creeze pe textul piesei muzica sentimentului său și să învețe să cânte această muzică a sentimentului cu cuvintele rolului. Numai când vom auzi melodia sufletului său vom prețui deplin textul după meritul și frumusețea lui cu tot ce ascunde în el.”
3.8.2.3. SCENARIUL scenetelor
PELERINAJ PRIN TIMP
AN ȘCOLAR 2016-2017
PREZENTATORII ( rostesc replicile alternativ)
Onorat auditoriu, azi aici ne-am adunat
Fără-un scop precis dar poate
Că așa s-a întâmplat
De suntem dispuși la fapte
Demne de aplaudat
Să vă spun deci cum stă treaba:
Studiind de zor nevoie
Texte de-autori faimoși
Ne-am gândit că nu degeaba
Personajul de femeie
Este pentru curioși
O rarisimă-apariție
Cu-un scop bine stabilit
Ce e plină de ambiție
Și de neoprit
Vă propunem așadar
Un pelerinaj de soi
În care să observați
Atent să analizați
Sau…cum vreți voi
Ce dorit-au autorii
Să ne-arate neapărat?
Prin aceste apariții
Ce ne-au bulbersat?
DIANA ( o fată ca orice fată care stă în camera ei și răsfoiește niște cărți)
Mă aflu printre cărți,
E ca-ntr-un vis…
Și mintea-mi desenează hărți
Iar paginile viață parcă-au prins!
Se derulează-n fața mea
Povești de viață cu învățătură
Și personajele parcă ar sta
Cu mine la taifas și îmi părură
Că-s chiar aici și îmi arată
Cum e femeia de-altădată
Și cum ai noștri scriitori
Au ilustrat-o uneori
PREZENTATORII
Astfel în odăița-ntreagă
Vin personajele lui Creangă
SMARANDA CREANGĂ ( trebăluind, pregătind un coș cu bucate pentru biserică)
– Ce stați printre picioarele mele, ghiaurilor? Nu-i de ajuns că-mi mâncați zilele toată săptămâna? Nici în sf. Duminică n-am liniște cu voi? Ia' mai bine ați merge și voi la sf. slujbă să vă mai spalați păcatele…
ȘTEFAN APETREI (tatăl, ascuțind un briceag pe o bucată de curea, rostind vorbele apăsat )
– Du-te sănătoasă, măi femeie că oricât le-o citi popa, din aiștia sfinți n-are cum să iasă! Și mai dihai cu Nică pe care ți s-a năzărit să-l faci popă…
În acest timp Nică și cu un alt frate, mai mărișor, se hârjonesc printre picioarele mamei care e nevoită să-i ocolească.
SMARANDA: – Da bărbate, că tu le dai apă la moară. Poate te-i lumina într-o zi și-ai să-mi multumești!
NICĂ: – Uite, mamă, nu te mai du la biserică să-ți rozi papucii. Iaca zic eu cântarea:
Sfinte miluiește
Popa prinde pește…
SMARANDA: – Of, of, grele zile am ajuns! Toată ziua le port grija: îi splăl, le pun în față de-ale gurii să-și umple burțile, îi oblojesc și le alin durerile…și el? Halal mulțumire, n-am ce zice!
ȘTEFAN: – Taci femeie, că măcar are cine să-ți cânte când vei fi odihnită de tot!
NICĂ: – Veșnica pomenire…
Veșnica ei pomenire!
Actorii ies din scenă ilustrând faptul că Smaranda îl ” ia la fugărit” pe Nică cu o lingură de lemn.
PREZENTATORII:
Smaranda după cum se vede
E-o mamă ce-n copii se-ncrede
Și speră că-ntr-o bună zi
Nică al ei popă va fi….
Modelul de femeie blândă, generoasă
L-am mai găsit și la celebra boiereasă
Ce iată că acum s-a întâlnit
Cu un alai care petrece-un osândit
În scenă intră un grup de țărani care târăsc cu ei un om care pare că doarme, un leneș, ducându-l la spânzurătoare. Se întâlnesc cu o boieroaică bine îmbrăcată, însoțită de o slugă care-i ține umbrela de soare.
BOIEROAICA: – Hei, oameni buni, încotro așa zoriți?
Să ucideți un biet suflet, oare nu vă cam pripiți?
UNUL DINTRE ȚĂRAN:
– Nu, cucoană, ca-acest suflet nu e demn să mai trăiască!
ALT ȚĂRAN:
Îi e lene să respire sau să supraviețuiască…
BOIEROAICA:
– Așa-i omule? Nu vrei să rămâi în viață în gospodaria mea,
Să primești apă și hrană și să dormi cât tu ai vrea?
LENEȘUL ( căscând și scărpinându-se în cap)
– Păi, cucoană, săru'mâna, însa eu aș prefera
Hrana dac'-ar mesteca-o în bucăți altcineva
Doar să o înghit, la asta parcă m-aș încumeta…
Of, și-acuma deja parc'-am obosit…
Am vorbit cam mult și cred că este timpul de dormit…
BOIEROAICA ( uimită și dezgustată)
– Dați-i bice, gospodari, cu un leneș de-acest fel
Nu e bine să-ți pierzi vremea, nici milă să ai de el
Faceți deci un mare bine ca lumea o curățați
De-acești paraziți cu mofturi și pretenții înzestrați!
LENEȘUL: – Sss, cucoana, mai încet, nu vezi că mă deranjezi?
Și de odihna eternă că era să mă privezi?
Haideți oameni buni, să pornim din nou la drum
Haideți la spânzurătoare, nu fiți leneși chiar acum!
Diana închide o carte și deschide alta.
PREZENTATORII:
Dar se aud și alte voci
Din alte vechi și-aproape-uitate epoci
Și prin odaie trece-un tren
Trei dame si un mariner…
Își fac apariția cele trei dame și Goe, îmbrăcat ” într-un frumos costum de marinar”. Discută zgomotos:
Mam'mare: – S-avem pardon, nimic nu e mai important decât buna creștere…
Mamița: – Da, trebuie să te ocupi de copil înainte de toate, dar nici școala nu trebuie neglijată!
Tanti Mița: – Soro, da-i prea grea, nu vezi… Goe al nostru cât e de deștept și parcă nu-i de-ajuns…
Mam'mare: – Păi, copilul trebuie motivat, măcar că-i destept…o ciucalată… o pupătură, mânca-l-ar mama…
În acest timp îl privesc cu drag pe tânărul Goe care se strâmbă la oameni și se urcă pe valiza unui călător.
Tanti Mița: – Nu vezi, soro, că ne da lecții? Ptiu, să nu-l deochi! Cum știe el de mariner, cum stă el frumos pe coridor cu bărbații…
Mam'mare: – Și ce bine-i șade cu beretul…
Mamița: – Vezi soro, noi suntem trei și nu-i ținem piept ștrengarului….
Tanti Mțta: – Așa e, și ai ăazut cât e de autoritar? Cum l-a pus la punct pe Urât…
Mamița: – Păi ce, cum să-i facă lui observație? Cine se crede?
Mam'mare: – Asta-i bună!
Mamița: – Și conductorul, ce om…ce caracter… n-a vrut să se-nduplece și pace!
Tanti Mița: – Puișorului era ăa i se facă rău de cât s-a agitat și conductorul o ținea pe-a lui, că n-am plătitără bilet…
Mam'mare: – Auzi poznă, să ne dea jos din tren, nu alta!
Tanti Mțta: – Asta-i obrăznicie!
Mamița: – Uite la el, abia acum i-a mai venit inima la loc, mânca-l-ar mama, cât e de sensibil…
Mam'mare: – Da, da, frumos, deștept, sensibil! Ce mai vrei? Le are pe toate!
Damele in cor: Of, of,of!
Goe: – Mam'mare! Mamița! Tanti Mița! Ajutor! Veniți repede!…..
( Damele aleargă alarmate spre Goe care zbiară după ajutor) Îmi curge nasul!
PREZENTATORII:
Femeia la Caragiale
Este în plină emancipare
Deși mimează modernismul
E evident snobismul…
Tot la Caragiale mai întâlnim o damă
Ce-i plină de virtuți si Zoițica-o cheamă
Oare găsim la dânsa ceva demn de urmat?
E un model în viață
Sau e de condamnat?
Intră în scenă Zoe Traganache și Ștefan Tipătescu având un aer grav, îngrijorat.
Zoe: – Fănică, nu mai pot, sunt distrusă! Compromisă total…ce-i de făcut? Eu nici nu-l mai pot privi în ochi pe Zaharia!
Fănică:- Stai liniștită, Zoițico îl omor cu mâna mea înainte de a apuca să facă vreo mișcare!
Zoe: – Scrisoarea, Fănică, adu-mi scrisoarea cu orice preț că altfel… nu știu ce-o să se-ntâmple cu mine! Mor, Fănică, mor!
Fănică se plimbă agitat încleștându-și pumnii dar privind-o cu duioșie pe Zoe.
Fănică: – E o canalie Cațavencu ăsta…noroc că Zaharia n-a crezut nici un cuvânt!
Zoe: – Da, Fănică, el crede că sunt o femeie onorabilă…nici nu-și închipuie el că aș fi în stare de- asemenea faptă…sunt pierdută, simt că nu mai pot!
Fănică: – Porumbița mea, liniștește-te, o să-ți vină rău de la inimă și dacă tu…dacă tu pățești ceva…viața mea n-ar mai avea niciun rost…și mizerabilul asta…l-aș….ce se-aude? Sss, uite-l că vine, ascunde-te repede!
În scenă intră Zaharia Trahanache cu un aer ușor amuzat.
Zaharia: – Eiii, cum e Fănică? Te-ai mai potolit? Nu se cade ca un prefect să-și iasa așa din fire…ai putințică răbdare…nu-i cuminte din partea dumitale…și Zoițica, biata de ea, dacă ar afla…e așa de simțitoare…o știi doar…
Fănică : – Coane Zaharia, trebuie să-l omor! Nu se poate! Îl ucid cu mâna mea! E onoarea coanei Zoițica și a mea în joc. Ca să nu mai vorbim de rușinea dumitale…prezident în atatea comitete și comiții…
Zaharia : – Ai puțintică răbdare…știi tu…o soțietate fără moral și fără prințip…care va să zică e corupție!
Fănică : – Canalie! Îl jupoi!
Zaharia : – Fănică, o să dăm noi de căpătâiele firelor iubitului și onorabilului domn Cațavencu, cu docomentul lui cu tot! Auzi la el: scrisorică de amor! Am citit-o de peste zece ori, juri că-i scrisă de mâna prefectului ( adică tu)! Plastografie! Zi-i mișel și pace!
Fănică: – Îl împusc! Îi dau foc….Ghiță! Ghiță! Unde a dispărut și ăsta?
Ștefan Tipătescu părăsește scena plecând în căutarea lui Ghiță Pristanda.
Zaharia : – Deștept băiat dar…prea iute…într-o soțietate fără moral și fără prințip trebuie să ai și puțintică răbdare. Să-și piardă cumpătul de la o plastografie, o imitație…ce-i drept bună imitație…auzi, și sărmana Zoițica, dac-ar ști…o femeie curată așa ca ea, așa onestă și devotată! Zău că nu mi-ar fi trecut prin cap așa un matrapazlâc , da…ce să-i faci? Las… s-avem puțintică răbdare!
DIANA:
Încă o carte se deschide
Și dintre filele ei roase
Un personaj nou se desprinde
Cu atitudini îndoioase
O recunosc după jupoane
Și pălărie, și-evantai
Ea are vorba cu fasoane
Isprăvniceasă-i, vai!
CHIRIȚA BÂRZOI: – Mă dusei la teatru să mă distractez:
Mă suii-ntr-o lojniță
Maaare cât o plojniță…
Lângă mine-un ofișăr
Vai, ce-ofișăr!!!
Drăguț șî subțîrel
Tras ca prin inel
Scoasei livantaiul să mă livantez
Livantaiul chică gios, ofișăr politicos
Pleacî șî ni-l ie di gios
OFIȘĂRUL: – Parlez-vous francais, madame?
CHIRIȚA: – Cum? Îmi spuniți mie că eu coc franzele pe tavan? Dumneata coci franzele pe tavan…
OFIȘĂRUL ( nedumerit): – Pourquoi, pourquoi?
CHIRIȚA: – Ah, mă mai face și purcea! Dumneata ești porc, nu eu!
OFIȘĂR: – O,…la…la, olala…
CHIRIȚA: – Oala-n cap la dumneata!
Personajele ies din scenă ilustrând cum coana Chirița îl lovește pe ofițer cu geanta în cap.
PREZENTATORII:
Femei de casă, ori cucoane
Toate-au lăsat în urma lor
Învățăminte pentru fiecare
De-a lungul anilor
Să lăsăm un pic trecutul
Să ne-ntoarcem în prezent
E femeia neschimbată?
Să-i analizăm portretul
Un pic mai atent
Partea feminină actuală
E aceeași cu cea veche
Este, indiferent de vârstă sau de de școală
O enigmatică făptură făr' pereche
Domnișoare-n devenire
Ori doamne veritabile
Peste toate-și pune-amprenta
Buna educație
Gasim acum tot mama caldă
Ce are grijă de copii
Și e atentă să nu cadă
În noi capcane, zi de zi
Iat-o deci, să o privim
Ce-o să facă, nu prea știm…
În camera Dianei intră mama acesteia, îmbrăcată într-o ținută lejeră, gen capot.
Mama: – Hai Diana, e vremea să mergi la culcare!
Stai de vreo două ceasuri în pijamale…
Diana: – Păi, mamă, mi-am spus că citesc doar puțin
Dar, din păcate, e greu să mă abțin
Mama: – Mă bucur că-ți place să citești
Insă trebuie să te și odihnești…
Diana: ( sună un telefon) Se aude telefonul…cine o fi sunat?
Mama: – Alo, da? Bună seara!
Ți-o dau într-o clipită
E-n pat acum, nu, nu e încă adormită!
Diana-i pentru tine, colega ta, Alina
Zice ca e urgent, ca și-a pierdut lentila…
Diana: – Alo, bună Alina!
Alina: – Ce faci fata? Chiar ești în pijamale? Nu cred… faci mișto de mine! Eu abia am venit cu maica-mea de la mall!
Diana: – Pai…
Alina: – Stai că-s și pe Facebook cu Roxana, facem o conferință? Aaa, am uitat că n-ai Iphone! Nu înteleg cum poți rezista fără…
Diana : – Totuși care-i urgența?
Alina: – Da, știi că-mi luase maica-mea lentile? Dupa ora de Kangoojump m-am întâlnit cu Sebi la vestiar! Mi-a zis că nu observase că am ochii așa de deosebiți! Îmi bătea inima să-mi pocnească…dar nu înțelegeam… și când mă uit în oglindă, ce crezi? Aveam un ochi verde și unul albastru… ce mă fac? Cum o să mai dau ochii cu el?
Diana: – Și eu cu ce te pot ajuta?
Alina: – Aaaa, da, n-ai găsit lentila mea? Am pus o postare și la statusul meu… că mă simt distrusă! O nenorocire mai mare nici că există!
Diana : – Imi pare rău! Sper să-ți gasești lentila!
Alina: – Bina, hai, pa! Oricum nu mă poți ajuta, ești prea ocupată să stai cu nasul între cărți. Ai o viață și pe aia o pierzi în zadar!
Diana închide telefonul și oftează.
Diana: – Mamă, sunt întristată
Alina a zis că-s demodată…
Mama : – Depide de fiecare
Ce-alege să devină-n viață
Și ce modele să urmeze
Sau ce să studieze..
Poți fi-n tendițe și citind!
Fii cool deșteaptă devenind!
PREZENTATORII:
Citește, fii isteț, învață!
Și printre pagini să plutești…
Să vezi cum alte lumi arată
Și personaje fascinante să-ntâlnești!
PORTRETE FEMININE
AN ȘCOLAR 2016-2017
ADOLESCENTA: Freud însuși a recunoscut că, după 30 de ani de cercetări, n-a reușit să dezlege misterul legat de femeie… Ce e femeia? Ce vrea femeia? Literatura ne ajută să întelegem sufletul femeiesc prin personajele sale? Sunt aceste personaje modele de urmat pentru noi, adolescentele? Să ne gândim la cele mai sonore nume ale literaturii romane și să vedem cum au înteles să ni le prezinte nouă, cititorilor. Să începem cu Ion Creangă care cu duioșie conturează portretul mamei sale.
….Amintiri din copilărie
Nică: – Mamă, eu nu mă mai duc la școală măcar să știu bine ca m*oi omorî! Nic-a lui Costache crapă de ciudă că nu m-a putut găbui, să ma suie pe calul Balan!
Smaranda: – Stai, Nică! Te sparii tu de-atâta? E păcat să rămâi fără leac de-nvățătură…
Nică: – Nu mamă, nu mai vreu!
Smaranda: – Mai știi cum vine vremea? Poate te faci și popă aici, la biserica Sf. Nicolai că si-așa părintele are o singură fată, pe Smărăndița, și-i trebuiește ginere de-o măsură. Ei, n-am dreptate?
Nică: – Apoi dacă-i vorba de Smărăndița…m-oi duce!
Smaranda: – Așa, băiatul mamei, știi vorba ceea: Decât codaș în oraș/Mai bine în satul tău fruntaș!
Ștefan: – Doamne, măi femeie, multe minte-ți mai trebuie. Dacă ar fi să iasă toți învățați, după cum socoți tu, n-ar mai avea cine să ne tragă ciubotele. N-ai auzit că unul cică s-a dus odată bou la Paris, unde-a fi acolo, și a venit vacă?
Nică: – Și mugea pe franțuzește?
Ștefan: – Taci, măi mucosule… ce te-amesteci tu?
Smaranda: – Așa o fi, n-o fi așa, vreau să-mi fac băiatul popă, ce ai tu?
Ștefan: – Numaidecât popă. Auzi măi! Nu-l vezi că-i o tigoare de băiet, cobăit și leneș, de n-re păreche? Dimineața până-l scoli…îți stupești sufletul. Cum îl scoli, cere de mâncare. Cât îi mic, prinde muște cu ceaslovul și toată ziua bate prundurile după scăldat, în loc să pască cei cârlani și să-mi dea ajutor la trebi, după cât îl ajută puterea. Iarna pe gheață și la săniuș. Tu, cu școala ta l-ai deprins cu nărav!
Smaranda: – Ce tot spui acolo, bărbate?
Ștefan: – Când s-a face mai mărișor are să-nceapă a-i mirosi a catrință… și cu astă rânduială n-am să am de el folos niciodată.
Smaranda: – Sărmane omule! Dacă nu știi boabă de carte, cum ai să mă înțelegi? Când tragi sorcoveții la musteață, de ce nu te mai olicăiești atâta?
Ștefan: – Nu face aista atâtea parale… și de unde să scot eu?…
Smaranda: – Petre Todosâcăi, crâșmarul nostru, așa-i că ți-a mâncat nouă sute de lei? Vasile Roibu din Bejeni, mai pe-atâția, și alții câți? Ruștei lui Valică și Măriucăi lui Onofrei găsești să le dai și să le răsdai? Știu eu, să nu crezi că doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci să dormi! Și pentru băiat n-ai de unde da? Măi omule, măi! Ai să te duci în fundul iadului, și n-are să aibă cine te scoate, dacă nu te-i sili să-ți faci un băiat popă! De spovedanie,,,fugi ca dracul de tămâie. La biserică…mergi din Paști în Paști. Așa csuți tu de suflet?
Ștefan: – Ia taci, măi femeie, că biserica-i în inima omului și dacă voi muri, tot la biserică am să șed… Bată-te mai bine cu mâna peste gură și zi ca vameșul: Doamne, milostiv fii mie, păcătoasei, care-mi tot îmbălorez gura pe bărbat degeaba… Fă-l popă, na!
ADOLESCENTA: Femeie dintr-o bucată, nu-i așa? Țărancă hotărâtă, aprigă și blândă totodată, își dorește o soartă mai aleasă pentru copiii săi, bună strategă, vede și știe tot. Smaranda Creangă e dotată cu o inteligență nativă, are experiența vieții și știe cum să se facă ascultată. O fi așa toate personajele feminine de la țară? Să ne oprim la Mihail Sadoveanu care a construit un roman al cărui personaj central e o figură feminină: Vitoria Lipan.
…..Baltagul
Scena I
Vitoria urcă pe scenă unde fata se uită la o carte poștală:.
Scena II
Vitoria toarce pe prispă.
Scena III
Vitoria toarce pe prispă. Minodora trebăluiește prin spate. Intră Mitrea.
Scena IV
Minodora scoate un ou și-l încearcă pe masă, apoi le scoate pe toate cu o lingură de lemn într-o strachină cu apă rece.
Vitoria se ridică de pe prispă cu Minodora pe urmele ei.
ADOLESCENTA: Femeia bărbat, justițiara, curajoasa… iată câteva din atributele acestui personaj. Am surprins-o aici însă și în ipostază de mamă severă, superstițiosă și credincioasă în același timp, cu o agerime a minții și iscusință a vorbei de invidiat. Încă o femeie demnă de tot respectul de la care avem ce învăța. Și tot de la țară. Oare cum stau lucrurile cu damele de la oraș ? Caragiale a fost un fin observator al acestora.
….Five o’clock
Musafirul : Madam Piscopesco, dați-mi voie…
Măndica: Vii tocma la pont.
Tincuța: Ai fost…?
Măndica: Taci, tu! Las' să-l întreb eu… Ai fost aseară la circ?
Musafirul: Am fost.
Tincuța: Cine mai…
Măndica: Taci, soro! n-auzi? (Către musafir) Ai văzut pe Mița?
Musafirul: Pe sora matale?
Măndica: Nu… Pe Mița, pe Potropopeasca a tînără?
Musafirul: Da; era într-o lojă în fața mea…
Măndica (Tincuții): Ai văzut?
Tincuța : Cu cin'…
Măndica: Taci!… (Musafirului) : Cu ce pălărie era?
Musafirul (încurcat): Cu…
Măndica (astupându-i gura cu mâna): Cu o pălărie mare…
Musafirul (răsuflînd): Da…
Măndica (Tincuții): Ai văzut? (Musafirului:) Bleu gendarme…
Musafirul: Da…
Măndica (mie): Cu pamblici vieux-rose…
(Musafirul dă din cap afirmativ.)
Măndica (Tincuții): Te mai prinzi aldată?
Tincuța: Stăi, să vedem… (Musafirului) : Era cu bărbatu-său.
Măndica (Tincuții): Taci tu!
Tincuța: Apăi, lasă-mă și pe mine, soro!… Tot tu?
Măndica : Era cu Potropopescu?
Musafirul (încurcat): Mi se pare că…
Măndica: Nu era cu Haralàmbina?
Musafirul (și mai încurcat): Cu care Haralàmbina?…
Tincuța: Cu mă-sa.
Musafirul: …
Măndica: …O bătrână mică, urâtă, parcă-i o smochină uscată, și gătită-gătită…
Musafirul (răsuflând): Da.
Tincuța: Cu părul roșu vopsit…
Musafirul: Da, da.
Tincuța (Măndichii): Ai văzut?
Măndica: Ce să văz?… parcă mă-sa nu știe! …A venit cineva în lojă la ele?
Musafirul: …
Tincuța: Mitică…
Musafirul: Care Mitică?
Măndica: Ei! care Mitică…
Tincuța: Lefterescu, locotenentul…
Musafirul: Să mă credeți, cuconițelor, pe onoarea mea vă spun, că nu pot să zic, pentru că eu…
Măndica: Pentru că dumneata ești cavaler și nu vrei să spui.
Tincuța: Da pe Lefterescu l-ai văzut în circ?
Musafirul: Mi se pare că era într-un stal, drept în fața mea.
Măndica: Lîngă loja ei!… (Tincuții:) Ai văzut? Ai înțeles acuma pontul?… Vezi, daca ești proastă?
Tincuța: Peste poate!
Musafirul (aruncînd o privire pe fereastră și văzînd o trăsură închisă, care a tras la scară): Vorbești de lup și madam Potropopesco la ușe.
Tincuța: Ea!
Măndica: Vezi ce obraznică e!…
Musafirul (avînd un presentiment și luîndu-și pălăria): Doamnelor, dați-mi voie să vă salut… Îmi pare bine că vă găsesc totdeauna vesele și grațioase… Eu trebuie să mă retrag.
Tincuța (tăindu-i calea): Așa degrab'?
Musafirul: Vă asigur că… o afacere… urgentă…
Măndica (acoperindu-i ușa): Fără să iei măcar un ceai?
Musafirul (apăsat din ce în ce mai mult de negrul său presentiment): Parol…
Măndica: Tocma acu?
Tincuța (smulgîndu-i pălăria): Peste poate!
(Musafirul, trebuind să cedeze, cade zdrobit pe un puf.)
Feciorul: Madam Potropopesco.
(Măndica se face roșie, Tincuța vânătă, musafirul galben. Madam Mița Potropopesco apare, uimitoare de frumusețe și de toaletă ca totdeauna, purtând pălăria bleu gendarme . Cele trei dame se sărută foarte afectuos.)
Mița: E un ger afară, mașer, că nu-ți poți face o idee… Daca o ținea așa toată noaptea, se duce rapița!
Musafirul: Nu crez… Am vorbit cu arendașii…
Mița: Aș! nu mi-a scris azi Potropopescu al meu?
Măndica (Miții): Ai fost aseară…
Tincuța (Măndichii): Taci, tu ! Las' să-ntreb eu. (Miții:) Ai fost aseară la circ, madam Potropopesco?
Mița: Da.
Măndica: Sin…
Tincuța: Taci!… (Miții:) Singură?
Mița: Nu, cu maman
Tincuța: Cu maman?… Bravo!
Musafirul (sculându-se): Doamnelor, eu…
Măndica (împiedicându-l să-și ia palăria, și încet) Tocma la pont? (Merge să apese nasturele soneriei.)
Tincuța: Și… era multă lume la circ?
Mița: Foarte multă.
Măndica (sunând prelungit): Ce slugi netrebnice!
(Feciorul vine.)
Măndica : Nu te-am chemat pe dumneata : treaba dumitale e să stai la ușe ; unde e Roza ? Ce face cu ceaiul ?
(Feciorul iese.)
Tincuța (Miții): Era cineva dintre cunoscuți?
Mița: Mai nimeni… Era Costandineasca, Dumitreasca, Vasileasca, Georgeasca, Ogretinencile…
(Roza, subreta, apare.)
Măndica: Ce faci cu ceaiul ăla?
Roza: E gata, coniță.
Măndica: Apăi, de ce nu-l aduci odată?
Roza: E gata, în salon.
Măndica: Atunci de ce nu spui!
(Roza pleacă bombănind.)
Măndica: Să nu bombănești, obraznico!
Tincuța (Miții): Apropo, nu mi-ai spus cine mai era la circ.
Mița: Ba, ți-am spus… Ogretinencile…
Tincuța: Nu… Dintre bărbați…
Mița: Dintre bărbați?
(Musafirul trece repede din salonaș și-și ia pălăria.)
Măndica: Nu iei ceaiul?
Musafirul (ținîndu-și în sus și bine pălăria): Ba da.
Tincuța: Mitică… nu era?
Mița: Mitică?… nu știu care Mitică…
Tincuța: Lefterescu!… sublocotenentul!
Musafirul (frigându-se cu ceaiul, către Măndica): Pardon, eu trebuie să…
Mița (râzând foarte veselă, către Tincuța): A! Lefterescu! Mitică al dumitale…
Tincuța: Ba al dumitale, obraznico!
Mița: Ba al tău, mojico!
(Musafirul, scăpând din mână paharul cu ceai, împinge pe madam Piscopesco cât colo, dă în lături pe fecior și într-o clipă iese. În poartă întâlnește pe bravul Lefterescu.)
Eu: Un'te duci?
Mitică: La five o'clock, la madam Piscopesco.
Eu: Fugi, nenorocitule!
ADOLESCENTA: Simandicoase și cochete, ținând la etichetă, cu tabieturi a la mode, personajele lui Caragiale se află în sfera ridicolului, fiind un exemplu de AȘA NU. Falsitatea e de actualitate, imaginea contează , așa este… și ascelași lucru a arătat și Vasile Alecsandri în Ciclul Chirițelor. Gasim, pe lângă figura Chiriței Bârzoi, provincială dornică de poziții sociale înalte, și pe gingașa Luluța, menită parcă să mai repare din imaginea femeilor, atât de șifonată de isprăvniceasă.
… Chirița în provincie
SCENA XII
LULUȚA și LEONAȘ (în boschet), ȚĂRANII
(aduc pe Guliță leșinat și-l așează pe un scaun în fața publicului),
CHIRIȚA, SAFTA, ȘARL, ION (vin plângând împrejurul lui Guliță)
ȚĂRANII
Vai de el, a murit!
Iată-l.
Calul rău l-a bușit!
Cată-l.
A murit, a murit,
Iată-l!
CHIRIȚA (cu deznădăjduire)
A murit Gugulea meu!
ȚĂRANII
Ierte-l, ierte-l Dumnezeu!
CHIRIȚA (bocind): Gulița mamei!… Gugulița nineacăi… cât era el de frumușel… cât era de sprintinel, ș-acum iată-l țeapăn… bujorașu mamei… l-am pierdut!…
LULUȚA și LEONAȘ (în parte, speriați): A murit!
ȘARL (apropiindu-se de Guliță): No… taci, madam cocona… că el nu-i murit… traiesc bine. (Caută să-l dezleșine.)
CHIRIȚA: N-o murit!… ești sigur, monsiu Șarlă… Ah, aș fi în stare să mă duc la Ierusalim pe gios cu traista-n cap. (Bocind cu bucurie.) Îngerașu mamei!… n-o murit!…
ȘARL: Destul țipat acum… asurzit la mine. Apă de colonie este?
CHIRIȚA: Na flacornul meu… dă-i la nas… Gugulița mamei… (Furioasă.) Ei las’, bade Ioane, că te-oi drege eu.
ȘARL (punând flaconul sub nasul lui Guliță): Enfin!… voilà qu’il revient, son nez remue!
CHIRIȚA: Son nez remue?… quel bonheur!… Cher Goulitze!… il a mangé une terrible… comment dites-vous en français?… une terrible… trântă!
GULIȚĂ (trezindu-se, cu glasul slab): Trântision.
TOȚI: A!…
CHIRIȚA: Trântision!… o înviet franțuzește! Gugulița nineacăi!…
(Îl strânge în brațe.)
LEONAȘ, LULUȚA (în boschet): Trântision? Ha, ha, ha, ha.
CHIRIȚA: Cine chicotește aici?… (Aleargă furioasă în boschet.) Luluța cu un cavaler!… Ce faci aici, dimoni?… și d-ta, cuconașule, cine ești?… ce cauți? ce vrei?
LEONAȘ (ieșind din boschet): Cucoană Chiriță… mai întâi mă închin cu supunere.
CHIRIȚA: Și al doile?
LEONAȘ: Al doile nu lipsesc a cerceta despre întregimea fericirii sănătății d-tale, ca aflând…
CHIRIȚA (de tot furioasă): Și al treile?
LULUȚA: Al treile vei ști că d-lui îi Leonaș, prietenul meu din copilărie.
CHIRIȚA: Leonaș?… A! d-ta ești domnu Leonaș?… mă bucur… Ieși afară din ogradă, nerușinatule.
LULUȚA: Să iasă?… de ce să iasă?
CHIRIȚA: Te-oi învăța eu să râzi de Guliță… Auzi, mă rog?… Vine pe furiș în casa mea și în loc să mă mângâie la supărare… îi vine chef de râs?… ghidi ștrengar!
LEONAȘ: Cucoană Chiriță… mai întâi…
CHIRIȚA: Întâi, al doile ș-al treile… ieși afară… cară-te… cât e treaba cu cinste… să nu te mai văd… Auzi? un chichirneț acolo!…
LEONAȘ (mânios): Ian ascultă, Bârzoaio, ai noroc că ești de când Papură-Vodă… c-apoi…
CHIRIȚA: Minciuni spui… că tocmai ieri am împlinit 35 de ani.
ȘARL (în parte): Oh! elle est bonne celle la.
LEONAȘ: 35 fără miercuri, fără vineri și fără sâmbete.
CHIRIȚA Ce-ai zis?… îmi lipsesc sâmbetele? (Către țărani.) Mări ia împingeți-l, măi, de spate pe poartă, să-l învăț eu a vorbi cu isprăvnicesele.
(Țăranii vor să se repeadă asupra lui Leonaș.)
LEONAȘ (scoțând un pistol): Să nu vă mișcați, că dau.
GULIȚĂ (ascunzându-se după Chirița): Neneacă… ne-mpușcă!
CHIRIȚA (ascunzându-se după Safta): Vai de mine, c-aista-i volintir!
SAFTA (ascunzându-se după Șarl): Nu lăsa, monsiu Șarlă.
ȘARL (alergând înaintea lui Leonaș): Arrêtez, monsieur…
LULUȚA (lângă Leonaș): Leonaș, te rog… nu face vro nenorocire.
LEONAȘ: N-ai nici o frică, Luluță. Cât pentru d-ta, Chirițoaio… scrie-n frunte ce-ți spun: de azi înainte te așteaptă la toate șotiile din partea mea.
CHIRIȚA: Nu-mi pasă, că-s isprăvniceasă.
LEONAȘ: Tu, Luluță dragă… fii liniștită, c-oi priveghe totdeauna asupra ta. Adio… (Sărută pe Luluța și se depărtează spre fund.) Să ne vedem sănătoși, Bârzoaie.
CHIRIȚA: Ba să te văd, când te-oi chema eu…
(Împreună.)
LEONAȘ: (Arie din ““Baba Hârca: “Dar ce este, ce-ntâmplare”)
Lasă, lasă, Chirițoaie,
Babă-Cloanță, ră strigoaie.
Îi păți tu, vai de tine,
Multe șotii de la mine!
CHIRIȚA și CORUL
Cale bună, sprâncenată,
Mergi la dracu, să-i fii plată;
Și să nu dai ochi cu mine,
Că-i păți, zău, o rușine.
LULUȚA (căutând să împace pe Leonaș)
Mergi, iubite,-n cale bună…
Nu te pune c-o nebună.
ȘARL (căutând să împace pe Chirița)
Non te superi de mânie…
Non te-apuc l’apoplexie.
(Împreună.)
LEONAȘ
Lasă, lasă, Chirițoaie etc.
CHIRIȚA și CORUL
Cale bună, sprâncenată etc.
(Leonaș iese.)
SCENA X
GUGULIȚĂ, LULUȚA (pe canapea)
(Mică tăcere. Guliță caută să se apropie de Luluța și nu îndrăznește. Luluța îl urmărește cu coada ochiului, zâmbind.)
LULUȚA (în parte, zâmbind): Așteaptă… așteaptă… cocolitule… te-oi pune eu la cale și pe tine acuși.
GULIȚĂ (cu jumătate de glas): Luluță…
LULUȚA (în parte): Ce are de gând să-mi spuie?
GULIȚĂ (mai tare): Luluță…
LULUȚA (tresărind): Aud?… cine mă cheamă?… A!… monsiu Guliță… Ce poftești?
GULIȚĂ: Fi… Luluță, fi… nu-i frumos să lași ca să te sărute ofițerii.
LULUȚA: Eu?… care ofițer?
GULIȚĂ: Cel cărui am cerut duel… Nu te face-a uita.
LULUȚA: Ha!… cel care te-a făcut nagâț?
GULIȚĂ: Hî, hî…
LULUȚA: M-a sărutat el pe mine?… Nu-mi aduc aminte.
GULIȚĂ (în parte): Se vede că era într-o toană de nebunie și nu știa ce făcea…
LULUȚA: Ba… îmi aduc aminte… că ți-am zis, mi se pare… cherapleș.
GULIȚĂ (supărat): Iar?
LULUȚA: Da nu trebuie să te superi, monsiu Guliță, pentru că câteodată nu știu ce spun… Îmi vine așa ca o amețeală cu furie… ideile mi se tulbură… ochii mi se aprind… și atunci, dacă nu m-aș stăpâni, aș bate și aș zgâria, și aș mușca pe toți.
GUGULIȚĂ (stând pe loc, în parte): Iaca… iaca!
LULUȚA: Atunci cea mai mică împotrivire mă mânie… mă turbează și, zău, mă tem să nu fac vrun păcat într-o zi.
GULIȚĂ (trăgându-se înapoi): Iaca!… iaca!…
LULUȚA: Da unde te duci?
GULIȚĂ: Mă… cheamă neneaca.
LULUȚA: Nu-i adevărat… Stai aici cu mine.
GULIȚĂ: D-apoi…
LULUȚA: Nu vrei?… (Făcând că se mânie.) Valeu!… iaca-mi vine… îmi vine să zgâriiu… Tare ași bate pe cineva…
GULIȚĂ: Nu te tulbura, că șed… (În parte.) Parcă-i o mâță.
LULUȚA: Așa mai vii la socoteală… Ian spune-mi, Guliță, știi că o să ne logodim astăzi?
GULIȚĂ: Știu.
LULUȚA: Și îți pare bine?
GULIȚĂ (cu foc): Îmi!
LULUȚA: Și mie… Nu poți crede cu ce nerăbdare aștept să fiu logodită și mai ales măritată… c-apoi atunci ai să fii toată ziua cu mine… pe mâna mea… Știu c-oi avea pe cine zgâria și mușca.
GULIȚĂ (în parte): Auzi, așa gust? Ba să ferească Dumnezeu…
LULUȚA: Ei, de vreme ce ai să-mi fii soțior… fă-mi puțintică curte. Spune-mi că mă iubești, că mă slăvești… că ești fericit… Dă!… să te văd.
GULIȚĂ (cu sentiment): Luluță… te iubesc… te slăvesc… sunt fericit…
LULUȚA: Și mă jur… zi după mine…
GULIȚĂ: Și mă jur.
LULUȚA: Să fac tot ce-i porunci.
GULIȚĂ: Să fac tot ce mi-i porunci.
LULUȚA: Parol?
GULIȚĂ: Parol?
LULUȚA: Da nu… eu te întreb… Parol că-i fi supus la toate?
GULIȚĂ: Parol.
LULUȚA: Dă-mi parola cu degetul.
GULIȚĂ (dându-i parola): Poftim.
LULUȚA: Bravo… așa te vreau… Acum ian cântă-mi o bucată din Lucia… știi?… frumos…
GULIȚĂ: Să cânt?… da… îs răgușit…
LULUȚA: Ce?… poate nu vrei?… (Îi arată unghiile.)
GULIȚĂ: Ba vreau (În parte.) Când ar veni neneaca să mă scape!
LULUȚA (cu nerăbdare): Hai… începe azi.
GULIȚĂ: Iaca încep… să-mi dreg glasul…
(Guliță cântă o bucată din “Lucia” cu un chip comic. Luluța pufnește de râs în batistă.)
LULUȚA (bătând în palme): Bravo, bravo… bravisimo!
GULIȚĂ (îngâmfat): Ți-a plăcut!
LULUȚA: Minunat… I! ce puișor de bărbățel o să am!… îmi sare inima când gândesc… dar, apropo, ia joacă…
GULIȚĂ: Cum?… să joc?… așa nitam, nisam? Ai nebunit?
LULUȚA: Ce?… nu vrei?
GULIȚĂ: Nu.
LULUȚA: Nu!… (Sculându-se de pe canapea.) Vină-ncoace să te mușc… să te mănânc…
GULIȚĂ: Vai de mine!… mare belea-i fata asta!…
LULUȚA: Te-oi învăța eu să nu vrei, când poruncesc eu… (Îi arată unghiile și dinții).
GULIȚĂ: Săracul de mine!… îi în stare să mă mănânce de viu… Să nu rămâie nici o bucățică băbacăi… Luluțo… liniștește-te. (Aleargă prin odaie pe după canapea.)
LULUȚA (cârșnind din dinți): Ba nu… c-am să te mănânc…
GULIȚĂ: Ba nu mi-i mânca.
LULUȚA: (alungând pe Guliță împrejurul canapelei)
Ba te-oi mânca.
GULIȚĂ Ba nu, nu mi-i mânca.
LULUȚA
Ba te-oi mânca
Și nu-i scăpa.
GULIȚĂ (în parte)
Tare mi-i frică, valeu! valeu! valeu!
LULUȚA
De-a lui figură îmi vine să râd, zău!
(Împreună.)
LULUȚA (alungând pe Guliță)
Zău, te-oi mânca
Întreg, întreg eu te-oi mânca.
Și nu-i scăpa,
Tot nu-i scăpa.
GULIȚĂ (fugind)
Nu mi-i mânca
Zău nu, zău nu, nu mi-i mânca…
Că oi scăpa,
Tot oi scăpa.
GULIȚĂ (fugind în odaia tătâni-său): Valeu… lupu, lupu!
LULUȚA: Ha, ha, ha, ha… (Iese alergând pe ușa din fund.) L-am dezgustat de logodnă.
Tragând linie, putem afirma că fiecare dintre personajele feminine are farmec, savoare, indiferent dacă se constituie în modele de urmat sau nu. Ramâne să alegem noi ce luăm din fiecare experiență a acestor personaje, să ne formăm propria scară de valori, să fim originali. Literatura ne oferă însă șansa de a învăța din experiențele altora. Așadar de ce să nu profităm?
3.8.2.4. Analiza rezultatelor chestionarului adresat elevilor
La întrebarea ,, Câte cărți/ reviste ați citit în vacanță?’’, doar 33% dintre elevii de clasa a VI a au citit cel puțin o carte, iar 67% au citit reviste pentru adolescenți (Bravo, CoolGirl).
La clasa a VII a 50 % dintre elevi au citit cel puțin o carte, iar 50% reviste.
La întrebarea ,,Sunteți înscriși la biblioteca școlii sau la altă bibliotecă?”, procentajul este de 10% pentru clasa a VI-a și același procentaj pentru clasa a VII-a.
La întrebarea ,,Mergeți la bibliotecă doar când nu găsiți cărțile din lista de lectură obligatorie?,, răspunsurile au fost: 75% – da, 25% – nu au mers niciodată, la elevii de cl. a VI-a, iar la cei din cl. a VII a, 70% – da, 25% – au alte surse, 5% – nu au mers niciodată.
Întrebarea ,,Considerați lectura o plăcere sau o obligație?” a avut următoarele răspunsuri: 65% – o plăcere și 35% – obligație, pentru elevii din cl.a VI-a și 70% – plăcere și 30% -obligație, pentru elevii de cl. a VII -a.
La întrebarea ,,Aveți acasă o bibliotecă personală?”, 50% dintre elevi dețin o bibliotecă, cu un număr de volume cuprins între 10 – 100 cărți, la cl. a VI a și 70 % dintre elevii de clasa a VII a.
La întrebarea ,,Ce preferi: poezia sau proza?’’ subiecții au avut aproximativ, aceleași preferințe: proza.
La întrebarea ,,Care este cartea voastră preferată?’’, răspunsurile au variat, de la titluri din lecturile de gimnaziu obligatorii, ,,Amintiri din copilărie”, ,,Moromeții’’, ,,Baltagul’’, până la titluri din literatura universală: ,, Colț Alb’’, ,, Prinț și cerșetor’’, ,,Harry Potter’’.
La întrebarea ,,Cu ce personaj din literatura română sau universală te identifici?’’, elevii mi-au oferit o paleta bogată de răspunsuri: de la Nică din ,, Amintirile” lui Creangă, Vitoria din ,, Baltagul”, Goe din schița lui Caragiale, Otilia lui G. Călinescu, până la Julieta, Ofelia sau Contele de Monte Cristo din literatura universală.
3.8.2.5. Analiza rezultatelor chestionarului adresat profesorilor
Datele colectate au fost analizate, interpretate și prezentate la finalul prezentei cercetări.
Dintre cei 30 de respondenți, 78% sunt femei, în timp ce 22% sunt bărbați. Astfel, se poate observa că învățământul se adresează ambelor sexe.
Fiind intervievați în legătură cu nivelul studiilor, cea mai mare parte a respondenților (18 persoane) au studii superioare, pe locul secund situându-se cei cu studii postuniversitare (10 răspunsuri), urmând ca locul al treilea sa fie ocupat de cei 2 respondenți cu studii doctorale. În acest sens, se poate afirma că sistemul de învățământ românesc este înzestrat cu forță de muncă ale cărei calificări sunt înalte. Aceste cadre didactice sunt clar, bine pregătite, competente în domeniul în care activează și cu dragoste față de copii, împărtășindu-le acestora din cunoștințele și experiența lor.
Vârsta respondenților variază de la caz la caz. Astfel, majoritatea (14 persoane) au vârste cuprinse între 25 și 35 de ani. La polul opus se situează cadrele didactice cu vârste mai mari de 55 de ani (2 răspunsuri), care au, cu siguranță, o anumită experiență în învățământ și care, prin prisma faptului că încă activează în domeniu, sunt plăcute și acceptate de copii.
Așa cum anterior s-a menționat, metodele și tehnicile de muncă intelectuală își iau un avânt din ce în ce mai mare pe zi ce trece. Astfel, se pare că în toate instituțiile de învățământ se utilizează metodele și tehnicile de muncă intelectuală în scopuri de instruire, mai ales cele orientate pe personajul narativ la disciplina Limba și Literatura Română. Este adevărat totuși, că nu toți profesorii sunt dispuși să accepte această transformare continuă a metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală, cu toate că este necesară o adaptare la aceste schimbări.
În ceea ce privește utilizarea aspectelor cheie cu privire la personajul narativ, 15 dintre respondenți le folosesc în foarte mare măsură, ceea ce înseamnă că posibilitățile de predare devin multiple, cadrele didactice având la îndemână multe variante ajutătoare și astfel, pot propune o serie de activități, dintre care, cele mai importante, pot fi jocurile educative.
Pornind de la experiența profesională, majoritatea cadrelor didactice sunt de părere, în acord total, că participarea la un program de formare în domeniul proiectării și implementării curriculum-ului bazat pe competențe este o oportunitate.
În ce măsură au legătură cu dvs. următoarele afirmații?
Pentru cei mai mulți dintre respondenți (16 la număr), în foarte mare măsură predarea la Limba Și Literatura Română a aspectelor referitoare la personajul literar în vederea oferirii unui model moral elevilor este necesară. Fiind elemente atât de importante pentru majoritatea cadrelor didactice, activitățile și jocurile educative centrate pe personajul literar trebuie atent selectate astfel încât să fie potrivite vârstei elevilor. Spre deosebire de cei 16 de respondenți, 5 persoane nu au dat așa mare importanță utilizării acestui mijloc, considerându-l doar oarecum necesar, fapt pentru care se poate deduce că acești dascăli nu abordează întru totul metodele moderne de predare, ci se axează mai mult pe partea tradițională. Sigur, nu este un lucru rău, însă dezvoltarea continuă din zilele noastre impune o adaptare la standarde.
În foarte mare și mare măsură, 18 respondenți au considerat că dezvoltarea competențelor pe baza metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală este condiția primordială a defășurării activității didactice moderne la orele de Limba și Literatura Română. Totuși, au existat 2 persoane care au apreciat acest aspect doar într-o mică măsură, predarea tradițională spunându-și cuvântul în aceste cazuri.
23 dintre respondenți au considerat în mare și foarte mare măsură că elevii pot avea rezultate mai bune la învățătură în urma abordării unui sistem integrat de predare cu ajutorul tematicii referitoare la personajul narativ. În acest sens, se poate deduce faptul că acești dascăli sunt deschiși către noutate, sunt centrați pe nevoile elevilor, considerând jocul și joaca, adaptate la situația de față, părți demne de integrat în procesul de predare-învățare la nivelul orelor de Limba și Literatura Română.
În situația parcurgerii unui program eficient de predare-învățare la orele de educație Limba și Literatura Română, pentru 56% dintre dascăli, jocurile educative reprezintă domeniul de interes care primează, urmat de cel al informației și comunicării referitoare atât la opera studiată, per ansamblu, cât și la personajele narative (18%), al utilizării computerului personal și organizarea fișierelor (12%), al prezentărilor în Microsoft PowerPoint (8%) și al calculului tabelar în Microsoft Excel (6%). Se poate considera astfel, că predarea prin jocurile educative orientate pe personajul narativ reprezintă, de fapt, o variantă alternativă utilizată în acest proces.
În opinia viitoarelor cadre didactice, elevii sunt antrenați și captivați de procesul de predare-învățare prin prisma utilizării metodelor de predare axate pe jocuri, precum și a metodelor de predare ce au la bază utilizarea computerului, dar mai puțin prin metode tradiționale de predare. Din nou, jocurile își aduc contribuția la formarea valențelor educative în cazul elevilor, mai ales în contextul orelor de Limba și Literatura Română.
Fiind întrebați dacă folosesc la disciplina predată metode și tehnici de muncă intelectuală al căror obiectiv vizează înțelegerea aspectelor referitoare la personajul narativ, marea parte a respondenților au declarat că fac acest lucru foarte des și des (27 de răspunsuri). Au existat însă, 3 dascăli care abordează foarte rar acest domeniu, iar acest lucru este întărit de ideea conform căreia aceste minime răspunsuri au fost date de profesorii care nu își axează predarea pe metode moderne.
În proporție de 78%, dascălii utiliează metodele și tehnicile de muncă intelectuală cu privire la personajul narativ la aproape fiecare oră. Comparativ cu aceștia, 22% folosesc această metodă adeseori.
24 de respondenți au sesizat că elevii sunt întotdeauna atenți în timpul orei desfășurate cu privire la personajul literar. Restul de 6 dascăli consideră că doar uneori se întâmplă acest lucru și astfel, se cade ca ei să facă schimbări în modul de predare pentru a capta atenția elevilor.
Referitor la influența studierii personajului narativ, în cele mai multe cazuri, în urma proiectării lecției de așa natură în contextul predării, relațiile dintre elevi și școală sunt bune (29 răspunsuri), dintre elevi și cadre didactice sunt excelente (25 răspunsuri maxime în acest sens), dintre elevi și părinți sunt bune (26 răspunsuri) și dintre elevi și colegi sunt excelente (27 răspunsuri). Au existat și situații în care aceste tipuri de relații fie au fost lipsite de interes, fie conflictuale, fie doar cooperante. Totuși, cadrele didactice trebuie să îi integreze și pe elevii care nu au relații bune sau excelente cu ele, cu instituția, cu părinții sau cu colegii și să îi îndrume pe un drum bun, prin puterea exemplului moral pe care personajele narative îl oferă.
În opinia a 83% dintre profesorii de Limba și Literatura Română, studierea personajului narativ în procesul de predare-învățare reprezintă un ajutor de dezvoltare a abilităților, dar și a comportamentului și personalității elevilor, accentul căzând mai ales pe abilitatea de a comunica, de a interacționa cu ceilalți, de a înțelege anumite aspecte, de a se integra cu ușurință în diverse situații ș.a
După părerea a 24 de cadre didactice, metodele și tehnicile de muncă intelectuală centrate pe personajul narativ pot fi folosite pentru scop educațional.
În foarte mare măsură, 17 respondenți consideră că prin utilizarea predării orientată asupra personajului literar, elevii învață mai usor, nemaifiind constrânși. Astfel, elevii se simt în largul lor, practicând activități distractive, dar educative în același timp la nivelul orelor de Limba și Literatura Română, învățând din comportamentul personajului studiat de-a lungul firului epic.
Des și foarte des, cei mai mulți dintre dascăli au încercat să facă materia pe care o predau mai atractivă, mai amuzantă, prin intermediul abordării personajului narativ (26 răspunsuri). Restul de 4 răspunsuri au fost la polul opus, cadrele didactice spunând că niciodată nu au abordat materia predată în acest fel.
În viziunea a 87% dintre respondenți, elevii sunt întotdeauna activi la activitățile didactice desfășurate la ora de Limba și Literatura Română. La polul opus se situează 3% dintre dascăli care consideră că doar uneori elevii se implică întru totul în astfel de activități.
Cu siguranță, elevii au învățat mai mult în urma unei lecții bazate pe personajul narativ în diversele sale ipostaze, decât dacă s-ar fi predat în mod normal (tradițional). Așa cum și profesorii sunt deschiși la noutate, ei trebuie să le insufle acest sentiment și elevilor lor, în mod educativ.
În foarte mare măsură, utilizarea metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală orientate pe noutate în contextul predării influențează progresul viitoarelor cadre didactice. Contribuind la dezvoltarea creativității și a diverselor competențe, acestea pot reprezenta o adevărată comoară de resurse educative.
În cazul orelor de Limba și Literatura Română, cadrele didactice sunt de părere că feed-back-ul trebuie asigurat foarte des la sfârșitul fiecărei ore. Acest element este deosebit de important întrucât el poate stimula ambiția elevilor, dorințele lor și practic, succesul și progresul în învățare.
90% dintre respondenți nu au mai completat astfel de chestionare.
3.9 Evaluarea rezultatelor și formularea concluziilor cercetării
Lectura la clasele gimnaziale, conform studiului pe bază de chestionar adresat elevilor se concretizează în:
Slab interes pentru lectură
Elevii sunt mai mult atrași de evenimentele din viața cotidiană
Stare materială precară, improprie dezvoltării personalității
Slabă dispoziție de răspuns la solicitările profesorului
Slabă capacitate de redactare
Textul literar este o lume virtuală, fascinantă, doldora de viață. Dincolo de monotonia șirurilor de litere, cuminte ordonate în paragrafe și capitole se ascund idei, gânduri, sentimente, personaje care ar putea transforma realitatea imediată, ar putea să o coloreze cum doar în vise, unii din noi ar avea curajul să o facă. Textul literar există, depinde doar de noi, profesorii, de puterea noastră de convingere, de măiestria noastră pedagogică să-i introducem pe copii în această lume fascinantă a lecturii.
Cum îi putem determina, totuși pe ,,micii noștri învățăcei’’ să citească? Iată doar câteva dintre metodele aplicabile la clasă, perfect realizabile și foarte atractive pentru elevi:
Obișnuirea elevilor cu realizarea fișelor de lectură, care cuprind titlul/autorul/personaje/ rezumatul
Inițierea unor acțiunii de înscriere la biblioteca școlii și realizarea unor acțiuni comune cu aceasta
Exerciții de reflecție, cu caracter formativ, tip ,, Ce secvență, personaj mi-a plăcut? De ce?
Exerciții cu caracter creativ, de tipul ,,Imaginează-ți un dialog cu personajul preferat al cărții’’, ,,Imaginați-vă personajul cărtii și rescrieți un capitol din carte”
Inițierea unor concursuri, între clase sau la nivel de clasă
Înființarea atelierului de teatru Mozaic în care elevii vor avea ocazia să se afirme artistic, să experimenteze emoții de actor și să cunoască lumea teatrului.
Astfel, a fost elaborat un set de măsuri complementare, derulate pe parcursul anului școlar 2016- 2017. În primă fază s-a realizat un atelier (poate fi și curs opțional) de teatru cu elevii claselor gimnaziale, concretizat într-o scenetă originală, prin intermediul căreia s-au pus în aplicare noțiunile teoretice aprofundate în timpul orelor prevăzute în opțional. În cea de-a doua fază au fost utilizați și integrați elevi din toate clasele care și-au manifestat interesul pentru această activitate.
Dezvoltarea amețitoare a mass-media, mediul în care își formează “gașca” elevii noștrii, slabul interes manifestat de părinți în ultima vreme față de dezvoltarea și formarea psiho – intelectuală a copiilor lor, situația materială precară a acestora, iată doar câțiva din factorii ce concură la scăderea interesului pentru actul lecturii copiilor.
Ce mai reprezintă lectura pentru elevii noștrii? Ce impact are lipsa lecturii asupra activității psiho-intelectuale a acestora? Cum îi determinăm să citească ? Cum îi putem atrage spre universul cărților? Cum încurajăm lectura? Sunt doar câteva dintre întrebările la care am încercat să găsesc răspuns prin inițierea acestui studiu de caz. Tema acestuia „Lectura – a fi sau a nu fi” se dorește a reprezenta un semnal de alarmă pentru toți profesorii de Limba și literatura română, care așteaptă sugestii de rezolvare.
Subiecții de studiu ai acțiunii au fost elevii de gimnaziu. Dintre obiectivele – cheie ale acțiunii le voi enumera doar pe cele mai importante și totodată și cele mai ușor realizabile: dezvoltarea a gustului pentru lectură, sensibilizarea elevilor față de actul lecturii, formarea capacității de a realize o lectură conșientă și formativă, formarea capacității de selecție a propriilor lecturi.
Acțiunea s-a derulat în mai multe etape:
formularea obiectivelor
întocmirea chestionarelor pe tema propusă
analiza și interpretarea datelor
întocmirea unui plan de măsuri remediale
Receptorii, fie ei adulți sau copii,au nevoie de „spectacol”. Privită ca un divertisment, reprezentarea unui text dramatic facilitează înțelegerea mesajului, pentru că elevii asistă la desfășurarea acțiunii iar replicile schimbate cu rapiditate le dau senzația realității. Eliberată de constrângerile orelor de curs, activitatea atelierului de teatru apare ca o oază într-un deșert. Elevii vin aici să se elibereze de revolta adusă de obligativitatea rezolvării sarcinilor trasate pe un ton necruțător fie de părinți, fie de profesori, vin aici să se „joace”, vin aici să se confrunte cu ceilalți, pentru a-și cunoaște limitele, vin aici să se antreneze pentru următoarele competiții. Deși recurg la bagajul informațional acumulat la ore, totuși plictiseala dispare, mugurii unui zâmbet inocent apar pe buzele lor și ceața de pe ochii li se împrăștie. Privindu-i, înțelegem că, absorbiți de problemele cotidiene, nu observăm când elevii noștri cad în capcanele „modernității”, că noi, profesorii de limba și literatura română, am rămas, poate, singurul sprijin al unor copii aflați în derută și că acești copii vin la noi cu bucuria speranței în priviri, numai că noi îi neglijăm din lipsa de timp. Copiii au nevoie de joc, de împlinire, de relaxare! Ei se refugiază în jocuri”vulgare” sau în „lumi paralele” unde au posibilitatea să acționeze, să se confrunte cu propriile temeri și să se deconecteze.
Uneori, elevii ne pot fi modele. Stând în mijlocul lor, primim gratuit energia și entuziasmul, de care avem atâta nevoie, și ne păstrăm naivitatea copilăriei. Lăsându-ne antrenați în jocurile lor, ne umplem sufletul de lumina ce ne călăuzește în lumea cărților. La atelierul de teatru, rolurile se inversează: elevii ne învață să trăim bucurii uitate iar noi îi urmăm uimiți de inventivitatea lor. Așadar, pentru a-i atrage pe copii și pentru a le câștiga încrederea, trebuie să ne luăm de mână și să ne conducem,reciproc, în universul miraculos al cărții unde să ni se va dezvălui vraja ascunsă a cuvintelor și unde ei să vor împlini, prin raportarea la adevăratele valori.
Activitatea desfășurată la atelierul de teatru „Mozaic ” le oferă elevilor acest context de împlinire prin efort propriu, de aceea membrii atelierului vin cu plăcere la toate acțiunile. Bucuria succesului obținut pe scenă depășește, de multe ori, bucuria notelor mari obținute la obiectele de studiu. Elevii se refugiază într-o lume a lor, ruptă de exterior și guvernată de legile loialității, pentru a fi ei înșiși, pentru a se confrunta cu propria imagine ascunsă în spatele unei „măști” dintr-o operă literară și pentru a-i cunoaște și pe cei de lângă ei. Cu acest prilej îi cunoaștem în toate ipostazele: de parteneri, de inventatori ai unor situații de comunicare inedite, de autori ai unor texte literare deosebite, de interpreți ai unor roluri și de beneficiari ai produselor rezultate. Atelierul de teatru apare ca un tărâm al împlinirilor !
Totodată, în urma analizării răspunsurilor tuturor celor 30 de dascăli intervievați, s-a ajuns la concluzia conform căreia ipoteza stabilită inițial pentru această cercetare se verifică și astfel metodele și tehnicile de muncă intelectuală orientate pe studierea personajului narativ și utilizate în scop didactic, prezintă valențe formative asupra cadrelor didactice, dar și asupra elevilor, influențând în mod pozitiv rezultatele și caracterul ambelor categorii. Astfel, impactul pe care studierea personajului narativ îl are asupra dezvoltării elevilor este unul pozitiv și atunci când este utilizată în scop educativ, dar și când influențează capacitatea de asimilare a informațiilor de către aceștia. În acest context, predarea va fi una eficientă, centrată pe elev și pe nevoile sale, în funcție de vârstă.
CONCLUZII
Analiza și înțelegerea unui personaj literar este completă în momentul în care se reușește identificarea cititorului cu personajul. Prin însușirea trăirilor personajului, imitarea lor fidelă, se poate acumula o experiență din care, elevul- om în formare, poate învăța. Experiența personajului devine experiența proprie, astfel încât, cititorul se poate considera îmbogățit din perspectiva trăirii unei etape de viață din care a învățat deja. Va ști cum să gestioneze o situație asemănătoare, poate. Teatrul și toate procesele pe care le presupune, îl pune pe elev în situația de se confrunta cu diferite probleme, de a vedea, de a simți prin personajele pe care le întruchipează consecințele unui comportament sau urmarea unei decizii pripite, de exemplu. Cel care interpretează rolul, actorul, va fi însă pus la adăpost de asumarea răspunderii pentru hotărârea personajului, pentru că nu el va suferi dacă e cazul, ci va încerca să mimeze suferința, să o transpună artistic așa cum crede că e mai bine. Își dă doar silința așadar să transmită o stare pe care, poate, în realitate nici n-a trăit-o. Este totuși un câștig pentru interpret, care, deși e conștient că are doar un rol, va învăța ceva din această experiență. Iată, deci, că personajele literare sunt pretext pentru introspecție, fiindcă involuntar mecanismul gândirii se pune în funcțiune, emite judecăți, presupune anumite conduite și trage concluzii, asigurând un bagaj emoțional menit să formeze o experiență de viață.
În aceeași măsură, se remarcă diversele valori și atitudini, respectiv:
• Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
• Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate
• Cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare prin conștientizarea impactului limbajului asupra celorlalți și prin nevoia de a înțelege și de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social
• Cultivarea unei atitudini pozitive față de limba română și recunoașterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală și îmbogățirea orizontului cultural
• Dezvoltarea interesului față de comunicarea interculturală”
Personajul ca simbol al universului narativ este dublu construit pe o dimensiune exterioara ca ființa socială și pe o dimensiune interioară ca o ființa psihologică. Se poate spune despre personaj ca este o suma de acte, un actant ȋn diegeză concretizat ȋn discurs printr-un anumit actor care ȋndeplinește un rol sau altul, al cărui joc narativ este reprezentat de trei concepte distincte: actorii (unități textuale ale discursului care ȋndeplinesc trei condiții: entitate figurativă, insuflețit și capabil să se individualizeze), actanții (unități ale povestirii, ȋn număr de șase «subiectul căutării, obiectul de valoare, adjuvantul, opozantul, destinatorul sau comanditarul care poate fi ȋn același timp si destinatarul acțiunii») , rolurile ( unități actanțiale, elementare care corespund câmpurilor funcționale, concrete)
Personajul rămâne și azi una dintre noțiunile cele mai problematice ale analizei literare. Conceptul pare să reziste oricărei definiții sau, mai rău, să accepte pe oricare dintre ele. Decor, idei, forțe abstracte sau colective: totul în narațiune e numit personaj . Ne putem întreba dacă termenul însuși se mai justifică.
Personajul literar reprezintă dovada cea mai elocventă că, de la originile epicului până în prezent, nu a dispărut cu adevărat ideea că individul este o ființă capabilă să primească o definiție și să fie cadrată în anumite categorii. Apare însă dificultatea de a accepta corectitudinea încadrării personajului într-o anumită categorie deoarece, ființele de hârtie precum ființele umane se află sub semnul unicității. Unele entități discursive ar putea fi încadrate forțat în anumite scheme sau ar putea fi integrate simultan în mai multe categorii. Înfățișările personajului exprimă , în chip rareori nemijlocit, felul în care oamenii unui timp și loc gândesc lumea. Așadar, ființa umană, dar și personajele literare create pot fi clasificate deoarece reprezintă entități repetabile dar și identice în totalitatea lor, prin numitorul comun care este condiția umană.
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Alexandrinul Clement, „ Scrieri”, Partea întâi, Traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1982
Lukacs, Georg, La Théorie du roman, Paris, Gallimard, coll. « Tel », 2002
Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Limba română, manual pentru clasa a VIII-a editura Humanitas Educațional, București, 2009
Angelescu, Silviu, Portretul literar Bucuresti, Editura Univers, 1985
Axenti V., M. Verșina, Metodica predării limbii și literaturii române (în gimnaziu și liceu) – Suport de curs.
Bărboi Constanța, Metodica predării limbii și literaturii române în liceu, E.D.P., București, 1983
Bontaș Ioan, Pedagogie, București, Editura All, 1996
Bruner Jerome S., Pentru o teorie a instruirii, București, E.D.P., 1970
Călinescu Matei , A citi, a reciti .Către o poetică a relecturii, Ediția a II-a, Editura Polirom, 2007
Călinescu, G. (1968). Principii de estetică. Bucuresti: Editura pentru literatură
Călinescu, George, Clasicism, romantism și baroc, ȋn Principii de estetica, Editura pentru Literatura, 1968
Celce-Murcia M., Z. Dörnyei & S. Thurrell, Communicative competence: A pedagogically motivated model with content specifications. Issues in Applied Linguistics 6
Cerghit Ioan , Metode de învățământ, E.D.P., București, 1997
Cernea Maria, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ, în „Învățământul primar”, nr. 1/2000, Editura Discipol, București
Chateau J., Copilul și jocul, capitolul Rolul pedagogic al jocului, E.D.P. București
Chlovski V., „La construction de la nouvelle et du roman”, trad. franç. in T. Todorov „Theorie de la littérature”, Paris, Seuil, Coll. „Tel Quel”, 1965,
Comloșan Dorina, Mirela Borchin, Dicționar de comunicare (lingvistică și literară), Timișoara, Excelsior Art, 2003, vol. II
Cornea Paul, Regula jocului , București, Editura Eminescu, 1980
Coteanu Ion, Stilistica funcțională a limbii române, Bucuresti, Editura Academiei
Crișan Alexandru, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Limba română, manual pentru clasa a V-a, Editura Humanitas Educațional, București, 2009
Crișan Alexandru, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Limba română, manual pentru clasa a VII-a, Editura Humanitas Educațional, București, 2009
Crișan Constantin, Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989
Crișan Constantin, Confesiuni esențiale. Eseuri de sociologia literaturii, București, Cartea Românească, 1977
Dante, „Divina Comedie”, Infernul XXVI
Delacroix Henri,’’Psihologia artei’’,Bucuresti,Editura Meridiane,1983
Dicționar de termeni literari, București, Editura Academiei,1976
Dragomirescu Mihail, Scrieri critice și estetice, editată de Z. Ornea, Gh. Stroia, București, Editura pentru Literatură, 1969
Ducrot O., T. Todorov, Dictionnaire enciclopedique des sciences du langage, 1972
Duțu Alexandru, „Eseu în istoria modelelor umane. Imaginea omului în literatură și pictură”, Editura Științifică, București, 1972
Eco Umberto, Limitele interpretării, Ediția a II-a.Traducere de Ștefania Mincu și Daniela Crăciun, Editura Polirom, 2007
Eco Umberto, Opera deschisă, Ediția a II-a. Pitești, Paralela 45, 2002.
Escarpit Robert, De la sociologia literaturii la teoria comunicării, Bucuresti, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980
Gadamer H-G, Les grandes lignes d´une Hermeneuthique et tradition philosophique, Seiul, Paris, 1996
Goldmann L., Sociologia literaturii , traducere de Florica Neagoe, București, Editura Politică, 1972
Goldmann L., Sociologia literaturii , traducere de Florica Neagoe, București, Editura Politică, 1972
Graimas, Algirdas Julien, Despre sens. Eseuri semiotice, Editura Univers 1975
Greimas, Julien Algirdas, Semantique structurale, 1966
Groeben Norbert,’’Psihologia literaturii’’,Bucuresti,Editura Univers,1978
Guțu Romalo Valeria, Gramatica limbii române, București, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan–Al. Rosetti”, Editura Academiei Române 2.2008 (2005), p. 11.
Hamon, Philippe, Pour une statut sémiologique du personnage, ȋn Littérature, 6/1972
Herseni Traian, Sociologia literaturii. Câteva puncte de reper, București, Univers, 1973
Hoffmann L.F. , Le nègre romantique; personnage littéraire et obsession collective. Payot, 1973
Ilie Emanuela, Didactica literaturii. Metode, Editura Pamfilius, Iași, 2006
Ilie Emanuela, Didactica literaturii române. Fundamente teoretico-aplicative, Editura Polirom, Iași, 2008.
Ion T. Radu, Evaluarea în procesul didactic, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2007
Ion Vlad, Lectura, un eveniment al cunoașterii, București, Eminescu, 1977
Ionescu, M. (2003). Instrucție și educație: paradigme, strategii, orientări, modele.
Iordan I., V. Robu, Limba română contemporană, București, E. D. P., 1973
Iosifescu, Silvian Configuratie si rezonante. Un itinerar teoretic, București, Editura Eminescu, 1973
Jouve Vincent, „L’effet personnage dans le roman”, Presses universitaires de France, 1992
Labouret D., A. Meunier, Les methodes du français au lycée, Bordas, 1991
Manolescu Nicolae, Cititul și scrisul, București, Editura Polirom, 2002
Marino Adrian , Biografia ideii de literatură, Vol. 1, Editura Dacia, 1991â
Muthu Mircea, „Alchimia mileniului”, eseuri, editura Cartea Românească, 1989, capitolul Personajul și formele lecturii
Muthu, Mircea, (1976). Literatura română și spiritul sud-est european. Editura Minerva.
Muthu, Mircea, Personajul si formele lecturii, Editura Cartea Româneasca, 1989
Nicola Ioan, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2002
Northop Frye, Anatomia criticii, Bucuresti, Ed. Univers, 1972
Odobescu Alexandru, Scrieri literare și istorice, vol. II. București , Editura Soceru, 1887.
Oswald Ducrot,Tzvetan Todorov,’’Dictionnaire encyclopedique des scrienves du langague’’,Paris,Editions du Seuil,1972
Palmade Guy, Metode pedagogice, Editura Didactică și Pedagogică, 1975
Pamfil Alina, Didactica limbii și literaturii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000
Pamfil Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, ediția a II-a, Editura Paralela 45, 2004
Pascan M. L., Abordarea textului liric în gimnaziu din perspectiva modelului comunicativ, 2007
Păcurari Otilia, Anca Târcă, Ligia Sarivan, Strategii didactice inovative, București, Editura Sigma, 2003.
Perspective, Revistă de didactica limbii și literaturii române, Numărul 2 (13)/ 2006
Pieper Irene (ed.), Laila Aase, Mike Fleming, Florentina Sâmihăian, Text, literature and “Bildung”, Languages as a subject in Languages of Education, Praga, 2007
Popovici Vasile, „Lumea personajului. O sistematică a personajului literar”, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997
Programa pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a V-a – a VIII-a, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, București
Propp Vladimir, „ Morphologie du conte”, trad. franç. , Paris, Seuil, Coll. Points, 1970
Propp, Vladimir (1970). Morfologia basmului, traducere de Radu Nicolau, studiu introductiv și note de Radu Niculescu. Editura Univers, București
Raicu Lucian ,’’Reflecții asupra spiritului creator’’,Bucuresti,Editura Cartea Romaneasca,1979
Raicu Lucian, ’’Liviu Rebreanu’’,Bucuresti,E.P.L.,1967
Reuter Y., Introduction à l’analyse du roman, Bordas, 1991
Ricoeur Paul, De la text la acțiune. Eseuri de hermeneutică II, Editura Echinox, Cluj Napoca,1999
Ricoeur Paul , Vasile Tonoiu, Eseuri de hermeneutică, București, Editura Humanitas, 1995
Riffaterre Michael, La production du text, Seuil,Paris, 1979
Sarraute, Nathalie, L’Ere du soupçon, Ed. Gallimard, 1956
Sâmihăian Florentina, Mariana Norel, Didactica limbii și literaturii române, Ministerul Educației și Cercetării, 2005
Slama-Cazacu Tatiana , Introducere în psiholingvistică, București, Editura Științifică, 1968
Souriau, Étienne, Les deux mille situations dramatiques, Ed. Flammarion, 1950
Stanislavsky K. S., Munca actorului cu sine însuși (însemnările zilnice ale unui elev), Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1955
Starobinski, J., & Rueff, M. (2016). La beauté du monde: la littérature et les arts. Gallimard.
Susan R. Suleiman, Inge Crosman (eds.), The Reader in the Text. Essays on Audience and Interpretation, Princeton, New Jersey, Princeton University Press, 1980
Șchiopu U., Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor, E.D.P. București, 1970
Șerban Ion Vasile, Literatură și societate. Repere pentru interpretarea sociologică a literaturii, București, Eminescu, 1985
Șoitu Laurențiu, Pedagogia comunicării, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1997
Ștefan M., Educația extracurriculară, București, Editura Pro Humanitate, 2001
Todorov, Tz, Les catégories du récit, Ed. Seuil, 1973
Toma Pavel, Mirajul lingvistic, București, Editura Minerva, 1988
Tomachevski, Boris Viktorovici, Teoria literaturii, Ed. Univers, 1973
URMUZ. 'Oeuvre complet'. 2007
Valeriu C. Neștian, Metodica predării textului literar în liceu, E.D.P., București, 1998.
Valéry, P. (2003). La conquête de l'ubiquité J.-M. Tremblay
Vasile Popovici, „Lumea personajului. O sistematică a personajului literar”, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997
Vasilescu Mircea, Iubite cetitoriule–: lectură, public și comunicare în cultura română veche, Pitești, Editura Paralela 45, 2001.
Vianu Tudor, „Opere”, vol. X, Studii de literatură universală și comparată, București, Editura Minerva, 1982
Vianu Tudor, Scrieri despre teatru, Editura Eminescu, București, 1977
Vianu, Tudor, Studii de literatura universală și comparate, București, Ed. Minerva, 1982
Viștian Goia, Lectura textului literar în Receptarea literaturii moderne în școală, Cluj, Editura Dacia, 1986
Wentzel K. R., Relations between social competence and academic achievement in early adolescence, Child Development, 62
Widdowson H. G, Learning Purpose and Language Use, Oxford, Oxford University Press
Wolfgang Iser , Actul lecturii.O teorie a efectului estetic, Traducere din limba germană, note și prefață de Constantinescu Romanița, Editura Paralela 45, Pitești, 2006
ANEXE
ANEXA 1.
CHESTIONAR ADRESAT ELEVILOR
1. Câte cărți/ reviste ați citit în această vacanță?
2. Sunteți înscriși la biblioteca școlii sau la altă bibliotecă?
3. Mergeți la bibliotecă doar când nu găsiți cărțile din lista de lectură obligatorie?
4. Considerați lectura o plăcere sau o obligație?
5. Aveți acasă o bibliotecă personală?
6. Ce preferi: poezia sau proza?
7. Care este cartea voastră preferată?
8. Cu ce personaj din literatura română sau universală te identifici?
ANEXA 2.
CHESTIONAR ADRESAT PROFESORILOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Care este nivelul studiilor dumneavoastră?
medii
superioare
postuniversitare
doctorat
Care este vârsta dumneavoastră?
<25 ani
25-35 ani
35-45 ani
45-55 ani
>55 ani
Ce experiență aveți în domeniul educației?
<5 ani
5-10 ani
10-15 ani
15-20 ani
>20 ani
Sexul dumneavoastră:
Feminin
Masculin
În instituția dumneavoastră se pune accentul pe metodele și tehnicile de muncă intelectuală în scopul predării centrate pe personajul narativ la Limba și Literatura Română?
Da
Nu
În ce măsură utilizați aspecte cheie referiotare la personajul naraiv pentru elaborarea materialelor didactice?
Foarte mare măsură
Mare măsură
Oarecum
Mică măsură
Foarte mică măsură
Pornind de la experiența dvs. profesională, considerați oportună participarea la un program de formare în domeniul proiectării și implementării curriculum-ului bazat pe competențe?
1-Dezacord total
7- Acord total
În ce măsură au legătură cu dvs. următoarele afirmații?
Alegeți domeniile de interes, pentru dumneavoastră, în cazul parcurgerii unui program eficient de predare-învățare:
utilizarea computerului și organizarea fișierelor
calculul tabelar în Microsoft Excel pentru diverse activități
prezentări în Microsoft PowerPoint cu privire la diverse activități
Informație și comunicare referitoare atât la opera studiată, per ansamblu, cât și la personajele narative
Jocuri educative cu privire la personajul literar
În opinia dumneavoastră, elevii sunt antrenați și captivați de procesul de predare-învățare prin prisma utilizării:
Metodelor tradiționale de predare ce au la bază
Metodelor de predare ce au la bază utilizarea computerului
Metodelor de predare axate pe jocuri
Altor metode
Folosiți la disciplina pe care o predați metode și tehnici de muncă intelectuală al căror obiectiv vizează înțelegerea aspectelor referitoare la personajul narativ?
Foarte rar
Rar
Des
Foarte des
Niciodată
Cât de des utilizați metodele și tehnicile de muncă intelectuală cu privire la personajul narativ la clasă?
Uneori
Adeseori
Aproape la fiecare oră
Niciodată
Sunt atenți elevii în timpul orei desfășurate cu privire la personajul literar?
Uneori
Adeseori
Întotdeauna
Niciodată
Referitor la influența studierii personajului narativ, cum caracterizați următoarele relații în urma utilizării acestora în contextul predării:
Studierea personajului narativ în procesul de predare-învățare reprezintă:
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
Pot fi folosite metodele și tehnicile de muncă intelectuală centrate pe personajul narativ pentru scopul educațional?
Da
Nu
Credeți că utilizând predarea orientată pe personajul literar, elevii învață mai usor, nemaifiind constrânși?
În foarte mare măsură
În mare măsură
În mică măsură
În foarte mică măsură
Ați încercat să faceți materia pe care o predați mai atractivă, mai amuzantă, prin intermediul abordării personajului narativ?
Niciodată
Foarte rar
Rar
Des
Foarte des
Elevii sunt de regulă mai activi la activitățile didactice desfășurate în cadrul orelor de Limba și Literatura Română?
Niciodată
Uneori
Adeseori
Întotdeauna
Considerați că elevii au învățat mai mult în urma unei lecții bazate activitățile didactice întreprinse pe baza personajului narativ în diversele sale ipostaze, decât dacă s-ar fi predat în mod normal (tradițional)?
Da, cu siguranță
Posibil
Nu/ deloc
Utilizarea metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală orientate pe noutate în contextul predării influențează progresul cadrelor didactice?
În foarte mică măsură
În măsură potrivită
În mare măsură
În foarte mare măsură
În cadrul orelor de Limba și Literatura Română, considerați că feed-back-ul trebuie asigurat la sfârșitul fiecărei ore?
Niciodată
Foarte rar
Rar
Des
Foarte des
Ați mai completat astfel de chestionare?
Da
Nu
Vă mulțumesc pentru colaborare!
ANEXA 3
PROIECT DIDACTIC
Școala
Clasa: a V-a
Profesor:
Data:
Unitatea:
Titlul lecției: „Personajul literar”
Tipul lecției: de însușire de noi cunoștințe
Obiectiv special: cultivarea receptivității literar-artistice a elevilor
Obiective operaționale:
La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
în plan cognitiv:
• să definească termenul „personaj literar”;
• să enumere tipurile de personaje;
• să dea exemple de personaje din basmul „Prâslea cel Voinic și merele de aur” și din alte opere literare cunoscute;
• să identifice rolul personajelor într-o operă epică;
în plan afectiv:
• să-și aleagă, preferențial, un personaj în care cred că se regăsesc;
•să dovedească receptivitate afectiv-intelectivă față de noțiunile învățate.
Strategia didactică:
Metode și procedee: lucrul cu manualul, conversația euristică și catihetică, Diagrama Venn, termenii cheie-inițiali.
Forme de activitate: frontală, în echipe, perechi.
Mijloace de învățământ: tabla, fișe de lucru, planșă.
Material bibliografic:
XXX, Limba română, manual pentru clasa a V-a, Editura Teora, București, 2005
Secrieru, Mihaela, Didactica limbii române, Editura Universității „Al.I.Cuza”, Iași, 2003
Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală, Editura Polirom, Iași, 1999
Resurse educaționale:
Textul „Prâslea cel Voinic și merele de aur” de Petre Ispirescu;
Capacitățile receptive ale elevilor;
Sala de clasă;
Timp: 50 de minute
SCENARIUL DIDACTIC
ANEXA 4
PROIECT DIDACTIC
Data:
Clasa: a V-a
Obiectul: Limba și literatura română
Subiectul: Basmul. Text suport “Prâslea cel voinic și merele de aur”, Petre Ispirescu
Tipul lecției: consolidarea cunoștințelor
Scopul lecției: aplicarea TIM în cadrul orei de limba română are un pronunțat caracter formativ, punând fiecare elev în situția de a se afirma potrivit înclinațiilor sale.
Competențe generale:
Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare.
Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare dialogată sau monologată.
Receptarea mesajului scris din texte literare sau nonliterare, în scopuri diverse.
Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite context de realizare, cu scopuri diverse.
Competențe specifice:
Înlănțuirea clară a ideilor într-un mesaj oral.
3.2. Recunoașterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ.
4.1. Redactarea unor lucrări scurte pe o anumită tema, urmărind un plan.
Obiective operaționale:
Obiective cognitive:
Fiecare elev va fi capabil:
Să prezinte, pe scurt, conținutul operei suport.
Să realizeze reprezentarea grafică a unei șcene din basmul dat.
Să identifice elementele reale și fantastice din construcția basmului.
Să argumenteze, succint, apartenența operei date la specia basm.
Să-și exprime opinia în legătură cu situațiile prezentate în basmul dat.
Obiective afective:
Fiecare elev va fi capabil:
Să dovedească receptivitate față de valorile morale promovate de basm.
Srategia didactică:
Metode și procedee: brainstorming, conversația,diagramele Ven, lucrul pe grupe, învățarea prin descoperire, invatarea prin cooperare, jurnalul dublu;
Forme de organizare: activitatea frontală, combinată cu activitatea pe grupe;
Resurse: colectiv de 21 de elevi cu ritmuri apropiate de învățare;
Mijloace de învățământ: fișe de lucru, markere, coli, manual,
Metode de evaluare: chestionarea orală, observarea sistematică, fișa de evaluare;
Bibliografie:
Burlea, Anișoara, Suport de curs, Metode eficiente de predare a limbii și literaturii române.
Pamfil, Alina, Limba și literatura română.Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, Pitești, 2oo1.
Perspective, revistă de didactica limbii și literaturii române, Personajul literar, Ed. Paralela 45, Pitești, 2oo7.
Scenariul didactic
FAMILIARIZARE:
Se stabilește ordinea în clasă, se notează absenții, se asigură materialele necesare derulării în condiții bune a orei de limba și literatura română.
De asemenea, se vizionează cu ajutorul video-propiectorului, două secvențe din două filme celebre – „Spyderman” și Superman” pentru a evidentia dorinta omului dintotodeauna de a fi salvat de un erou (aici eroul modern)/ de a fi erou, etc.
Titlul noii lecții este notat pe tablă, iar obiectivele afișate pe flip-chart se comunica in termeni accesibili elevilor.
Se verifică tema calitativ și cantitativ în limita timpului alocat 7’( „Realizează o prezentare inedita a unui film sau joc pe tema eroul clasic/modern.) și ideile ancora din lectia precedenta: elemente specifice basmului, operei epice, continutul unor basme studiate la clasa sau citite ca lectura suplimentara.
DIRIJAREA INVATARII:
Elevii sunt grupati in functie de preocuparile dominante: pasiunea pentru lectura, realizarea cu usurinta a rationamentelor, talent la desen, colaborare eficienta. Li se distribuie elevilor fișele de lucru (anexa 5) .Se anunță timpul efectiv de lucru-10 min.
Se verifică frontal fișa, apoi elevii sunt solicitați să identifice trăsăturile definitorii ale eroului de basm/eroului modern, completand diagramele date. (Anexa 6) Cele doua fise vor fi afisate si la flip chart.
APLICARE:
Este folosită „ Fișa de valori sau ruleta” (Jurnalul dublu-anexa 7), iar elevii sunt solicitați să aleagă o valoare morală promovată de text și una care li se potrivește lor, argumentându-și succint răspunsul.(3-4 min)
Fiecare elev primeste câte o fișă de autoevaluare – anexa 8 pe care trebuie să o rezolve, individual, în 4 min. Prin sondaj se verifică un număr reprezentativ de fișe.
Profesorul va face aprecieri verbale în legătură cu munca elevilor și îi va nota pe cei activi, explicand aspectele pozitive si negative ale participarii fiearui elev.
Elevii vor avea ca temă următoarea sarcină de lucru: „Ești bolnav și din greșeală ai baut licoarea magică a vrăjitoarei… Esti Spyderman”. Prezintă un eveniment la care ai participat activ. Modalitatea de prezentare trebuie sa te reprezinte (compunere, desen, interviu, prezentare ppt, etc). Lasa-ti imaginatia sa lucreze!
ANEXA 5
FIȘĂ DE LUCRU PE GRUPE
Grupa 1 (inteligența verbal-lingvistică):
Prezinta, pe scurt, continutul operei „Prâslea cel voinic și merele de aur” de Petre Ispirescu.
Grupa 2 (inteligența vizual-spațială):
Reprezinta grafic o scena din basmul „Prâslea cel voinic și merele de aur” de Petre Ispirescu.
Grupa 3 (inteligența logico-matematică):
Argumentează în 5-10 randuri ca textul suport aparține unui basm. Vei avea în vedere:
Identificarea a două trăsături definitorii ale basmului, în textul dat;
Justificarea acestor trăsături prin exemple concrete din textul dat;
Respectarea normelor de ortografie și de punctuatie;
Incadrarea in limita de spatiu impusa;
Grupa 4 (inteligența interperonala):
Exprima-ti in 5-7 randuri opinia, in legatura cu rolul intelepciunii in viata omului.
Grupa 5 (inteligența logico-matematică):
Identifica elementele fantastice din basmele „Prâslea cel voinic si merele de aur” și „Făt Frumos cu mot in frunte” de Caragiale.
Succes!
ANEXA 6
FISA DE LUCRU 2
Completează diagramele cu trasaturile definitorii ale celor doi eroi:
ANEXA 7
FIȘA DE VALORI (RULETA) -JURNALUL DUBLU
Alege valoarea morală promovată de text și apoi pe cea care ți se potrivește. Argumentează-ți succint alegerea!
Fisa de autoevaluare
Am invatat umatoarele lucruri:
a)………………………………………………………………………………………………
b)………………………………………………………………………………………………
c)………………………………………………………………………………………………
Beneficiile acestei lectii sunt:
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………………………………………………
Cred ca:
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
ANEXA 8
PROIECT DIDACTIC
Profesor:
Scoala:
Clasa: a VI-a
Obiectul: Literatura română
Subiectul: Caracterizarea lui Nică, eroul principal din fragmentul ''Pupăza din tei'' din
''Amintiri din copilărie'' de Ion Creangă
Motivația:
Această lecție este importantă, deoarece îi ajută pe elevi să-și formeze deprinderile de a caracteriza un personaj literar, urmărind anumite aspecte cheie.
Obiectivele lecției :
elevii vor fi capabili să evidențieze procedeele folosite de autor pentru a pune în evidență trăsăturile definitorii ale lui Nică
elevii vor fi capabili sa descrie relatiile dintre personajele fragmentului din „Amintiri din copilarie”
elevii vor fi capabili sa extraga din text informatiile referitoare la : portretul fizic și moral al lui Nică
Evaluare:
completarea ciorchinelui pentru personajul Nica
realizarea portretului
Metode: brainstorming, învățarea prin descoperire, ciorchinele.
Desfășurarea activității și tehnica didactică implicată
ANEXA 9
FIȘĂ DE LUCRU , BASMUL Nume
Data Prenume
Ce te-a impresionat în textul „Prâslea cel voinic și merele de aur“ de Petre Ispirescu? De ce?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
2. Prezintă, în câteva rânduri, personajele basmului în funcție de importanța lor în operă. …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Care este personajul tău preferat din basmul studiat? De ce
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Enumeră trei trăsături morale ale personajului principal.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Completează următoarele enunțuri :
Mă identific/nu mă identific cu personajul …………… din basmul „Prâslea cel voinic și merele de aur” deoarece …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
6.Care sunt , în opinia ta, greșelile pe care le comite Prâslea?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Adresează trei sfaturi lui Prâslea.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
8. Ce ai învățat din „pățaniile” lui Prâslea?
………………………………………………………………………………………………………
9. Ai recomanda lectura acestui basm prietenilor tăi? De ce?
ANEXA 10
FIȘĂ DE LUCRU , BASMUL Nume
Data Prenume
Prezintă, în 4-5 rânduri, conținutul textului Prâslea cel voinic și merele de aur.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
De ce crezi că începe opera Prâslea cel voinic și merele de aur cu A fost odată ca niciodată? În ce alte opere ai mai întâlnit-o?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Scrie ultimul alineat din opera Prâslea cel voinic și merele de aur. Care este formula și ce rol crezi că are?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Unde s-ar putea afla împărăția lui Prâslea?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Continuă în 3-5 rânduri descrierea tărâmului celuilalt, în care a coborât Prâslea, așa cum ți-l închipui tu, pornind de la enunțul: Lucrurile erau altfel rânduite pe acolo …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Pune în ordine probele prin care trece Prâslea.
Prâslea rănește hoțul și îl alungă, reușind astfel să îndeplinească dorința tatălui său de a mânca din merele de aur. ………..
Prâslea reușește să se întorcă pe tărâmul oamenilor……………
Eroul se luptă cu trei zmei frați și îi învinge……………
Mezinul dovedește vinovăția fraților săi…………..
Prâslea îndeplinește dorințele fetei și scoate din palatul de aur transformat în măr, obiectele cerute.
Prăslea coboară pe celălalat tărâm. …………..
Trece în dreptul imaginii de mai jos personajele pozitive/ cele care reprezintă Binele:
Explică în 2-3 rânduri motivul/ motivele pentru care le consideri pozitive.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Trece în dreptul imaginii de mai jos personajele negative/ cele care reprezintă Răul:
Explică în 2-3 rânduri motivul/ motivele pentru care le consideri negative:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Numește cel puțin 4 calități ale lui Prâslea:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Ilustrează trăsăturile de mai sus cu ajutorul exemplelor din text (situații și citate):
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Ce trăsături fizice crezi că ar putea avea Prâslea? Descrie-l, așa cum ți-l închipui, în 3-5 rânduri.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Introdu în săgeata din dreapta numele personajelor care se opun lui Prâslea.
Dacă fantastic înseamnă, conform DEX: Care nu există în realitate; creat, plăsmuit de imaginație; ireal, fantasmagoric, fabulous, numește elementele fantastice din opera Prâslea cel voinic și merele de aur, la nivelul acțiunii și al personajelor:
Elemente fantastice în acțiune
Elemente fantastice la nivelul personajelor
Dă cel puțin două sinonime ale cuvântul magic.
………………………………………………………………………………………………………………………………………
Specifică obiectele pe care le consideri magice din opera Prâslea cel voinic și merele de aur.
………………………………………………………………………………………………………………………………………
Numește numărul care se repetă în opera Prâslea cel voinic și merele de aur . Ce semnificație crezi că are?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Ce învățăminte se trag din opera Prâslea cel voinic și merele de aur?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Personajul Ca Model Moral ÎN Textul Narativ ÎN Clasele DE Gimnaziu (ID: 119038)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.