Personajul ales se numeste, Paul Kalanithi, din cartea autobiografica cu titlul: Cu ultima [615810]

Personajul ales se numeste, Paul Kalanithi, din cartea autobiografica cu titlul: “Cu ultima
suflare” .
Paul are 36 ani si este medic reziden t neurochirug, la Stanford, in ultimul an de rezidentiat
casatorit cu Lucy, care este medic internist .
Isi face meseria cu multa pasiune, uitand de timp, uitand de sine. Nu este numai medic ci si
cercetator in cadrul laboratorului dedicat neurostiintei motrice de baza prin care exista
posibilitatea de a controla impulsul neuronal.
Cum e Paul?
Devotat, perfection ist, altruist, empatic , plin de iubire, umor si ambitios.
Ce este Paul?
Un medic excelent , rezident sef , dupa 10ani de pregatire , mai avea un an pana sa devina profesor
si sa termin e stagiu l, iar ofertele de munca de la alte Universitati importante incep eau sa apara ,
ajunse in varf.
Dar a inceput sa se simta rau, avea dureri mari de spate, slabea , era nesigur si obosea. Stia ca
ceva nu e in regula cu el astfel a hotarat sa se intern eze si i s-a facut un CT, in urma caruia s-a
descoperit ca plaman ii era u plini de tumori , iar lobul stang al ficatului arata distrus, diagnosticul
fiind de cancer cu metastaze .
Din medicu l sigur pe el a trecut in ipostaza de pacient, s -a simtit umil, devastat , intr-o secunda
viata lui s -a schimbat. In primul rand a aparut negarea si speranta intr -un alt diagnostic, dar
dupa alte investigatii diagnosticul a ramas de neclintit.
Dupa starea de soc, in viata lui Paul, s-a instalat tulburarea depresi va majora in urma
diagnosticarii unei boli incurabile. Astfel au incep ut sa apara, conf. DSM -5, unele dintre
criteriile care au dus la aceasta concluzie si anume:
– nu mai p utea manca si slabea din ce in ce mai mult ;
– se simtea epuizat ;
– refuzul de a merge la serviciu l care ii aducea satisfactie , de a iesi din casa sau de a sta de vorba
cu prietenii(lipsa placerii);
– lipsa sensul ui vietii iar dintr -un tanar activ care avea asa de multe de oferit a inceput sa se
simta inutil (inutilitate) ;
– nu mai putea dormi (insomnie) ;
-iar moarte , care trona de multe ori in spital , chiar printre pacientii lui , ii facea o vizita

personala.
Dintr-o data tot viitorul planificat si castigat cu sudoare s -a naruit. Boala incurabila cu sanse mici
de supravietuire ii stricase toate planurile.
Din punct d e veder e a Teoriei Comportamentale conteaza foarte mult relatia lui Paul cu mediul,
adica in acest caz este necesara cresterea intaririi pozitiv e si sustinerea din partea familiei, a
colegilor , a prietenilor, a echipei medicale, dar trebuie avut grija ca in momentul in care este pe
panta descendenta cand plange si considera ca viata e lipsita de sens, prea multa atentie sau
incurajarare poate sa aiba efectul invers adica sa -l faca sa -si mentina compor tamentul de
inutilitate si neajutorare.
Din punct de vedere a Teoriei Cognitive a lui A aron Beck , modelele cognitive ale depresiei se
bazeza pe scheme cognitive care sunt disfunctionale si contin pareri( “credinte”) negative despre
propia persoana, despre ceilalti, despre viitor, asa cum o numea acesta “triada cognitiva
negativa”(Suport cur s, Depresia, UBB,2018).
In cazul lui Paul acest diagnostic fatal a reprezentat un stimul negativ intens care l -a condus la
amplificarea trairilor, pornind de la un prezent sumbru la un viitor si mai sumbru, chiar morbid,
de la faptul ca e bolnav: [anonimizat] -i ajute pe ceilalti, la o stima de sine scazuta si la inutilitatea
lui ca medic si sot. Astfel activat a aceasta gandire l -a condus pe Paul in a vedea totul in “alb si
negru”, la o gandire limitata, fara solutii, fara deschidere.
Credinta centra la in acest caz este de neajutorare dar apare si credinta central a ca cei dragi simt
mai mult mila decat iubire, Paul cautand dovezi de respingere din partea sotiei.
Din punctu l de vedere al Teoriei cognitive a atribuirii, Paul si -a pus intrebarea fireasca de ce a
trebuit sa faca cancer si de ce totul s -a naruit intr -o clipita, iar atribuirile lui si explicatiile pe care
a incercat sa le gaseasca i -a determinat gradul de neajutorare, Boala incurabila este un eveniment
incontrolabil si in acest caz a tribuirile sunt globale, stabile, interne si determina o neajutorare pe
termen lung.
Din punct de vedere a Teoriei lipsei de speranta, Paul fiind medic si stiind exact diagnosticul,
asteptarea lui este ca nimic nu va putea schimba cursul bolii si ca dorin ta lui de a se vindeca nu
va avea loc.

Bibliografie:

1. David, D. (2006), Psihologie clinică si psihoterapie., Editura Polirom, Iași.
2. David, D. (20 18), Suport Curs Clinica , Cluj-Napoca .
3. Kalanithi , Paul(2016), Cu ultima suflare., Editura Nemira.