Personaje fantastice din basm Descriere și origini [628868]

Lunds Universitet
Språk – och litteraturcentrum
IT-Rumänska, K01 (91 -120p)
Examenuppsats

Personaje fantastice din basm
Descriere și origine

Fabulous, factastic characters
Description and origin

Alina Boboescu

alibo805 @student.liu.se

Handledare :
Namn: Coralia Ditvall
E-mail: [anonimizat]

2
Rezumat

Teză de licență la Limba R omână 15 credite , Facultatea de Științe Umaniste din cadrul
Universităț ii din Lund , primăvara anului 2011
Autor : Alina Boboescu
Profesor î ndrumă tor: Coralia Ditvall

Titlu : Personaje fantastice din basm – Descriere și origini

Rezumat : Acest studiu descrie o parte din personajele fantastice din basme. În introducere,
este descris basmul ca și specie literară. Teoria cuprinde definiția binelui și a răului, în
conformitate cu dicționarul explicativ al limbii române. Scopul lucrării este de a descrie
trăsăturile specifice ale unor personaje fantastice întâlnite des în basmele românești, precum și
de a determina originea acestora. În lucrare au fost adunat e informații despre aceste personaje,
urmând ca apoi acestea să fie analizate și determinate trăsăturile lor fizice și de caracter,
precum și originea acestora. Au fost analizate trei personaje: Zmeul, Baba și Ielele. Studiu l este
calitativ și descriptiv . Zmeul este un personaj negativ cu unele trăsături pozitive. Baba este un
personaj rău iar Ielele sunt personaje din basme care au atât trăsături pozitive cât și negative.
Originea lor poate fi găsită în mitologia dacă, tracică, greacă sau românească.

Cuvinte cheie : Basme românești, Zmeul, Ielele, Baba

3
Cuprins
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 2
1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 4
1.1 Problema ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
1.2 Scopul lucrării și întrebări ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
2. Metoda ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
3. Cadru teoretic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6
4. Personaje fantastice din basme românești: descriere și origine ………………………….. ………. 6
4.1 Zmeul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 6
4.2 Ielele ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 7
4.3 Baba ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 9
5. Analiză și concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 10
6. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 13
6.1 Literatură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
6.2 Internet ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 13

4
1. Introducere
“Că-n basme -i a cuvântului putere;
El lumi aievea face din păreri,
și chip etern din umbra care piere,
și iarăși azi din ziua cea de ieri.

El poate munții din mormânt să -i cheme;
Sub vraja lui atotputernic ești,
Străbați în orice loc și -n orice v reme,
Și mii de feluri de vieți trăiești. (…)

Aprinde -n inimi ură sau iubire,
de moarte, de viață -i dătător,
și neamuri poate -mpinge la pieire,
cum poate -aduce mântuirea lor. ” (Vlahuță Alexandru )1

Basmul cuprinde mitologie, etică și observație morală . Caracteristic basmului este faptul că
eroii nu sunt doar oameni ci și ființe himerice sau animale. Dacă din narațiune lipsesc acești
eroi fantastici, nu avem de -a face cu un basm. Basmul este o sp ecie a epicii populare care se
bazează pe elementul fantas tic și simbolizează lupta dintre bine și rău , precum și biruința finală
a binelui. În proză este întâlnit des sub denumirea de poveste . Basmele pot fi considerate vise
ale popoarelor care au răzbit până în zilele noastre. Aceste vise ne încălzesc inimile, sub
puterea vrăjii lor milenare.2 Basmul, alături de doină, baladă, colin d sau descântec este o creație
concepută și comunicată oral, av ând statutul unei preliteraturi .3 Basmul popular este un tip de
creație literară de circulație universală încă din antic hitate. Teoriile care descriu originea
basmului afirmă că există o rel ație genetică între basm și: mit, rituri, poveș tirile din India și
dezvolta rea gândirii și a naturii umane .4

1 Vlahuță, 2009
2 Colin, 1955
3 Angelescu, 1989
4 enciclopedie.transindex.ro/articoletematice

5
1.1 Problema
Basmul popular a fost de -a lungul istoriei sale legat de conș tiința religioasă prin legende, de
credințe prin basmul fantastic și mit, de memoria istorică prin legende istorice iar de memoria
socială prin snoave și anecdote. De asemenea a existat o strânsă legătură între basm și
transmiterea ș tirilor sau înt re basm și experiențe personale prin narațiuni autobiografice.
Povestitul basmelor a jucat un rol important în comunicarea dintre generații și contemporani.5
În basmele românești fantastice întâlnim alături de personaje reale și multe personaje
fantastice.6 Aceast ă lucrare dorește să pună în lumină caracteristicile unora dintre aceste
personaje pentru a înțelege mai bine rolul lor în basme. Dacă nu se înțelege rolul acestora, de ce
li s-au atribuit anumite elemente fantastice de către povestitori, atunci se pierde o parte din
mesajul basmului. Prin cercetarea originii lor se va descoperi o parte din mitologia românească.

1.2 Scopul lucră rii și întrebări
Scopul lucrării este de a descrie trăsăturile specifice ale unor personaje fantastice întâlnite des
în basmele ro mânești, precum și de a determina originea acestora.
Întrebări :
 Care sunt trăsăturile specific e ale Zmeului , Babei și ale Ielelor ?
 Care este originea acestor personaje fantastice?

2. Metoda
Acest studiu este calitativ și descriptiv și include o studiere în detaliu a unui anumit subiect și
apoi descrierea aprofundată a observațiilor. Metoda calitativă este un concept cunoscut în
științele sociale. Acest tip de cercetare se bazează mai mult pe cuvinte, spre deosebire de
metoda cantitativă, care se bazează p e cifre. De asemenea studiul calitiati v este efectuat la o
scară mică având în centru descrierea unor caracteristici.7

În acest studiu s e vor studia trei personaje fantastice întâlnite mai des în basmele românești. Se
va aduna informația necesară din ope rele unor critici literari după care aceasta se va analiza și
concluziona. Literatura folosită în acest studiu cuprinde informați i culese din cărți și pagini
web. Informațiile din paginile web au fost verificate prin compararea mai multor surse. De
asemene a cărțile le -am considerat ca fiind surse de informații reale.

5 enciclopedie.transindex.ro/articoletematice
6 Călinescu, 2006
7 Denscombe, 2008

6

3. Cadru teoretic
Mai jos, va urma o scurtă descriere a caracteristicilor pe care le pot avea personajele din basme .
Personajul bun este cel care fa ce în mod obișnuit bine altora . De asemenea este milostiv,
amabil, se achită de obligațiile morale și sociale, este corect, cuviincios.8 Personajul rău este
cel care are însușiri ne gative, care face în mod obișnuit neplăceri altora. Are deprinderi urâte,
purtare n eprietenoasă, ostilă. Nu își îndepl inește îndatoririle morale și socia le. Este
neascultător, vătămător, aspru, brutal, crud, inuman, necruțător, sângeros și violent.9

4. Personaje fantastice din basme românești: descriere și origine
În acest capitol se vor descrie trei personaje din bas mele r omânești : Zmeul, Baba și I elele,
precum și informații despre originea acestora.

4.1 Zmeul
Zmeii sunt ființe care seamănă cu oame nii. Sunt uriași cu o coadă solzoas ă, umblă pe cai
năzdrăvani și pot avea mai multe inimi. Ei vorbesc ca oamenii, locuiesc în palate , au neveste și
copii. Zmeul este o ființă infernală, ce trăiește pe tărâmul celălalt și dorește să se împ erecheze
cu o fată de om. A fost comparat astfel c u zeii ele ni care aveau soții muritoare. Deosebirea este
că Z meul este fragil și muritor . Zmeu l este dotat cu o mare pute re de intimidare însă nu dă
dovadă de inteligență. Este gladiator, tiran sângeros , care devine încurcat î n fața unei operații
intelectuale.10

Sursa: google.se

Zmeii s unt organizați după model uman, având o adevărată viață de
familie în gospodării așezate. Aceste așezări sunt dobândite prin furt și
se supun unei ierarhii: există un tartore și niște zmei mai mici. Familia
poate avea și o latură feminină, reprezentată de zmeoaica cea bătrână .
Ei dețin mari forțe fizice dar limita te. Au un dezvoltat simț olfacti v. Se
apără de oameni prin metamorfoză. Nu doresc să aibă concurență la
cucerirea fetelor și din această cauz ă elimină preventiv concurenții.

8 dexonline.ro/definitie/bun
9 dexonl ine.ro/definitie/r%C4%83u
10 cultura -traditionala.ro

7
Zmeii sunt fricoși . În afară de trăsături negative, zmeii mai posedă și unele cara cteristici
pozitive. Ei pot fi loiali , prin faptul că acceptă lupta dreaptă. S e poartă cu atenție cu fetele răpite
și speră să le câștige dragostea. 11

Zmeul este un personaj fantastic al folclorului dar și al mitologiei românești. Acesta a fost
comparat cu balauri sau cu vârcolaci . Poate apărea pe cer și scuipa foc . Zmeul dorește să se
însoare cu fete tinere, pe care le răpește, însă este apoi înfrânt de un prin . În anumite basme,
acesta fură ceva de mare valoar e, cum ar fi s oarele în basmul Greuceanu. El trăiește pe partea
cealaltă a lumii, în Regatul Întunecat. Având puteri supranaturale și destructive, Z meul poate să
zboare sau să se transforme în alte creaturi. Cu toat e acestea, prințul reușește să îl învingă prin
curaj și istețime. Zmeul din basmele ro mânești este comparat după unele interpretări engleze,
cu uriașul sau căpcăunul din mitologiile din Europa occidentală pentru că și aceia răpesc tinere
care apoi le devin soții în regatele lor de pe lumea cealaltă. Prințul din basme ucide Z meul la
final și se căsătorește el cu tânăra pe care o eliberează din regatul Z meului. La fel ca și uriașul
din povestea englezească Jack și vrejul de fasole , Zmeul, după ce umblă prin ținuturile lumești,
se întoarce acasă, în regatul său, deoarece simte că un om este aco lo pentru a -i pregăti ceva rău .
Numele de Zmeu, derivă din slavicul Zmey, conform multor cărturari. Lingvistul Dr. Sorin
Paliga, consideră că termenul românesc Zmeu nu este de origine slavică, ci provine dintr -o
formă slavică veche împrumutată din limba da că.12

În multe basme, Z meii, la fel ca vârco lacii sau balaurii au înghițit Soarele, Luna și s telele. Ei
sunt astfel considerați ca fiind demoni ai mag iei meteorologice. Zmeul este comparat și cu
Zburătorul din diferite mitologii. Originea acestui demon est e aflată în reprezentările populare,
care se referă la căderea îngeri lor. În aceste legende se spune că după căderea acestora, unii au
rămas în cer, spânzurați. În afară de aceste stele, legenda spune că mai sunt pe cer și alte spirite
malefice, stelele că lătoare. Acestea reprezintă zmei și balauri pe care Dumnezeu i -a pedepsit să
rătăcească pe sus, prin pustiu. Aceștia însă caută mereu să se apropie de pământ pentru a -i vrăji
pe oameni.

4.2 Ielele
Ielele sunt zâne fecioare, care seduc oamenii . Ele au pu teri magice care se aseamănă cu cele
ale Nimfelor, Naiadelo r sau Driadelor din Grecia Antică. Ielele trăiesc în peșteri, în păduri sau

11cultura -traditionala.ro/multimedia
12 restromania.ro/So ciologie/TraditiiAleRomaniei

8

în cer, pe piscurile izolate ale munților sau chiar în mlaș tini. Obișnuiesc să se scalde în izvoare
sau la răscruce de dr umuri. Ele se aseamănă și cu Hecatele din Grecia Antică, prin faptul că și
aceasta păzea răscrucile de drumuri. Hecatele era o zeiță cu trei capete de origine tracică. Ielele
apar cel mai des noaptea, la lumina lunii, în locuri izolate și dansează hora. S e pot afla în
poiene, în vârfurile copacilor, heleșteie, maluri de râuri, case abandonate, sau răscruci de
drumuri. Acolo dansează dezbrăcate, acoperindu -și sânii
cu părul lung și ciufulit. Ele mai poartă clopoței la
glezne și au lumânări . Efectul dansulu i lor este
asemănător cu cel al dansurilor Bacchantelor13.14

Sursa: zanesiursitoare.ro

Locul unde dansează rămâne carbonizat . Ielele se adună în grupuri în aer, putând să zboare. Ele
sunt tinere, frumoase și nemuritoare și provoacă del ir celor care le privesc. N u au neapărat
intenții rele și s e răzbună doar atunci când sunt provocate sau ofensate. Se răzbună când sunt
văzute că dansează sau când oamenii calcă pe pământul un de ele au dansat. S e supără și când
oamenii dorm sub un copac pe care acestea îl consideră proprietatea lor sau când oamenii beau
apă din izvorul sau fântâna folosi tă de ele. Ele îi pedepsesc grav pe bărbații care le refuză
invitația la dans sau le imită mișcările. Cel care le aude cântecul rămâne mut. Uneori sunt
întâlnite în grupu ri de câte trei, în special în versiune a basmelor din Oltenia. Acolo, Ielele sunt
considerate a fi fiicele lui Alexandru cel Mare, și anume Catrina, Zalina și Marina. Vocea lor
vrăjește ascultătorii, la fel cum făceau și Meriadele din mitologia Greciei Ant ice. Ielele sunt în
general invizibile muritorilor; doar uneori noaptea pot fi văzute în timp ce dansează. Atunci își
pedepsesc victima, după ce l -au făcut să adoarmă cu vocea și hora lor pe care o dansează în
jurul victimei . Își răpesc victima și apoi o s upun unor pedepse magice. Dacă cel răpit a învățat
cântecul Ielelor, va dispărea fără urmă.15

13 Bacchantele au fost însoțitoarele zeului Bachus, con form mitologiei (dexonline.ro)
14 restromania.ro/So ciologie/TraditiiAleRomaniei
15 Ibid.

9

Ielele au fost considerate și factori ai răzbunării, a lui Dumnezeu sau a diavolului. Ele
pedepsesc victimele în numele patronului lor. Își atrag victima în mijl ocul lor după care acestea
mor în nebunie și chinu ri. Astfel, ele au fost comparate cu Erinyele din Grecia Antică dar și cu
Furiile Romane. Originea acestor ființe este însă necunoscută. Dimitrie Cantemir le descrie ca
fiind nimfe ale ae rului, care seduc bărbați tineri. Numele lor este sinonim cu varianta populară
a pronumelui personal ele. Num ele lor secrete au fost înlocuite în basme cu simboluri bazate pe
epitete core spunzătoare lor: Iele, Dânse, Drăgaice , Domnițe , Frumoase, Fetele Codrului,
Mândre . 16

Sursa: senis.ladyclub.md
4.3 Baba
Mitologia românească a fost populată mereu de bătrâne mitice
care au devenit apoi personaje din basme . Una dintre acestea
este Baba Cloanța, o bătrână monstruoasă. În basmele adunate
de folcloristul Ioan Pop Reteganul (1853 -1905) este descrisă ca
fiind o femeie urâtă, cocoșată, cu dinții lungi și având colți ca și
grebla. În basmele lui Petre Ispirescu (1830 -1887) este mama
zmeilor, care atunci când este lovită de moarte, fuge și se
hrănește cu suflete pe care le ține î nchise într -o cușcă. Astfel,
își recapătă viață. Lingvistul și folcloristul Lazăr Șăineanu (1859 -1934) o descrie ca fiind o
vrăjitoare, cu puterea de a închega apele cu farmece și având aut oritatea de a vorbi cu diavolul
noaptea.17

Baba Coja din basme este un spirit rău, specific mitologiei din Ardeal. Etnologul și folcloristul
Simion Florea Marian (1847 -1907) o compară cu Frau Brechta mit dem Klumpfuss din
mitologia germană. Baba Coja are unghii de aramă la mâini și nas de sticlă, precum și un picior
de fier. Noaptea, fură sufletele copiilor nebotezați și le ascunde în tufe de soc. Scriitorul
Bogdan Petriceicu Hașdeu (1838 -1907) consideră că numele ei derivă din numele babei Kuga,
Kuzica sau Kuzna, din folclorul sârbesc, ca o urmare a faptului că daco -roma nii au conviețuit
cu slavii de sud.18

16 restromania.ro/So ciologie/TraditiiAleRomaniei
17 descopera.ro
18 Ibid.

10
Baba Hârca este o bătrână car e locuiește într-o văgăună ascunsă . Numele său arată o legătură
cu practicile magice străvechi, cu cranii de oameni sau animale. Acestea se practicau în cadrul
unor culte proto -dacice de pe teritoriul țării noastre. Există lingviști care consideră ca numele ei
este împrumutat din cultura slavă și iraniană, unde apare o divinitate cu numele de Haors, Hars
sau Gurs. Conform scriitorului George Călinescu, bătrâna din basme o poate avea la origi ne pe
Baba Dochia , o bătrână urâtă, care are un fiu, Dragobete care se căsătorește în ciuda opunerii
ei. Pentru a -și chinui nora, o trimite cu un ghem de lână neagră, iarna la râu, sa îl spele până
când se albește. L a râu apare un tânăr pe nume Mărțișor, c are îi dăruiește fetei o floare magică
ce albeșt e lâna. Baba Dochia, convinsă că a venit primăvara, altfel nu ar fi putut avea Mărțișor
o floare, se îmbracă cu cele 12 cojoace ale ei și pornește cu oile la munte. Pe drum, Baba
Dochia se dezbracă de cele do uăsprezece cojoace, dar iarna nu trecuse și o pedep sește pe Babă .
Ea îngheață, transformându -se în stană de piatră.19

În mitologia geto -dacă au existat multe zeițe în care se manifesta personalitatea dublă a Mamei
Pământului. În vreme ce partea sa masculin ă este solară și solstițială, Baba Dochia este o
reprezentare mitică lunară, e chinoxială și maternală. În calendarul creștin, s -a suprapus peste
Dochia imaginea Sfintei Eudochia, o femeie din lumea reală, frumoasă, de origine din Libanul
de astăzi, în timp ul în care la Roma era Traian împărat. Eudochia a trăit în desfrâu până când a
fost creștinată de către episcopul Teodot și a primit harul de a face minuni.20

5. Analiză și concluzii
Zmeii sunt personaje de basm care seamănă cu oamenii la înfățișare, limbaj, așezări. Diferența
constă în faptul că el e o ființă demonică, ce trăiește pe tărâmul celălalt, cu corp gigantic și
puteri magice. Zmeii sunt creaturi care perturbă echilibrul în narațiune , fiind considerați
personaje negative. Acesta are și o urmă de bunătate în el, reprezentată prin faptu l că se poartă
frumos cu tânăra răpită . De asemenea acceptă lupta dreaptă. Zmeii sunt: răpitori, hoți, fricoși,
violenți, impunători prin statură, luptători, n u sunt inteligenți și au puteri fantastice .

Ielele sunt zân e fecioare . În basme nu sunt considerate în general spirite rele. Înfățișarea lor
frumoasă și vocea deosebită , pot influența cititorii astfel ca ei să le perceapă ca pe niște
personaje bune. Fap tele lor însă denotă faptul că uneori po t fi neiertătoare și nemiloase. Nu sunt
personaje singuratice. Ele trăiesc în grupuri , însă nu apreciază prezența oamenilor în apropierea

19 descopera.ro
20 Ibid.

11
lor. Din această cauză stau în locuri izolate. Nu doresc să fie văzute când dansează, ceea ce ar
putea sugera timiditate. Faptul că recurg l a pedepse dure pentru pedepsirea victimelor
demonstrează însă că sunt orgolioase și se simt ofensate foarte ușor .

În basmele românești apar multe bătrâne cu origini mitice , cu caracter negativ . Acestea au o
natură fantastică și apar sub diferite ipostaze. Ceea ce au în comun aceste personaje este faptul
că sunt bătrâne, urâte, monstruoase, rele. Baba Cloanța este o femeie cocoșată, cu dinții lungi
sau în alte basme este mama zmeilor, ce se hrănește cu suflete ținute închise într -o cușcă. În
altele, este o vrăjitoare care face farmece și vorbește cu Necuratul. Baba Coja ucide copii i
nebotezați. În basme, Baba este considerată de obicei rea. Ea este neprietenoasă, ostilă și
sângeroasă .

Zmeul este comparat cu zeii e leni care aveau so ții muritoare cu deosebire a că Z meul este fragil
și pieritor. El a fost comparat cu balauri și vârcolaci sau, după anumite interpretări engleze ști,
cu uriașul sau căpcăunul din mitologiile din Europa occidentală, deoarece și aceia răpesc tinere
frumoase. Cei mai mulți cărturari con sideră că termenul de zmeu provine din cuvântul slavic
zmey . Un alt lingvist declară că termenul provine din limba slavică veche, împrumutat fiind din
limba dacă. Ei mai sunt considerați demoni ai magiei meteorologice. Origine a acestor demoni
este aflată î n reprezentările populare.

Ielele din basme au fost comparate cu Nimfele, Naiadele sau Driadele din Grecia Antică. Au
mai fost asemănate și cu Hecatele din Grecia Antică, o zeiță cu trei capete, de origine tracică.
Dansul lor frenetic se aseamănă cu dans ul Bacchantelor. Locul unde acestea dansează rămâne
carbonizat, în ambele cazuri. Prin vocea cu care vrăjesc ascultătorii, le putem plasa originea în
Grecia Antică, la Meriadele care de asemenea își fermecau ascultătorii cu vocea lor uimitoare.
Au fost com parate cu Erynyele din Grecia Antică sau cu Furiile romane deoarece se răzbună pe
oameni în numele patronului lor, care poate fi Dumnezeu sau diavolul. Dimitrie Cantemir le -a
descris ca fiind nimfe ale aerului , care atrag tineri i. Originea lor i -a fost însă necunoscută, la fel
ca și numele lor. Denumirea de Iele derivă de la pronumele personal ele, pentru că nu se
cunoaște numele lor adevărat. În regiunea Oltenia, se consideră că Ielele sunt cele trei f iice ale
lui Alexandru Cel Mare .

Numele Babei Hârca derivă din folclorul sârbesc, ca urmare a faptului că daco -romanii au
conviețuit cu slavii de sud. De asemenea, numele ei arată o legătur ă cu practicile magice care se

12
practicau pe teritoriul țării noastre, ca un cult proto -dacic. Alți lingviști consideră că numele ei
este împrumutat de la o divinitate din cultura slavă și iraniană. E comparată și cu baba din
mitologia germană. George Călinescu declară că bătrân a din poveste o are la origine pe Baba
Dochia din cultura românească. În mitologia geto -dacă au e xistat multe zeițe în care se
manifesta personalitatea dublă a Mamei Pământului iar Baba Dochia este o r eprezentare
feminină a acesteia sau a Sfintei Eudochii din calendarul creștin.

13

6. Bibliografie

6.1 Literatură
Angelescu Silviu, Păun Octav (1989) Basme, Cântece bătrânești și doine , editura Minerva,
București

Călinescu George (2006) Estetica basmului, editura Pergamon, Bistrița

Colin Vladimir (1955) Problemele si drumurile basmului cult , Editura E.S.P.L.A, București

Denscombe Martyn (2008) Forskning shandboken – för småskaliga forskningsprojekt inom
samhällsvetenskaperna. Open University pr ess, Buckingham och Philadelphia, (ISBN 978 -91-
44-01280 -3) Tipărit: Holmgrens, Malmö

Vlahuță Alexandru, Iosif Ștefan Octavian (2009) Poezii și scrieri religioase , editura Galaxia
Gutenberg, Târgu -Lăpuș, jud. Maramureș

6.2 Internet
cultura -traditionala.ro , luat de pe
<http://www.cultura -traditionala.ro/?act=memoria_ethnologica/nr_21/art_10 > ( 2011 -02-12)

cultura -traditionala.ro/multimedia, luat de pe <http://www.cultura –
traditionala.ro/multimedia/vol_21_23/pdf/memoria_ethnologica_vol_21_23_antoaneta_olteanu
-personajul_demonic_al_basmelor -intre_zmeu_si_balaur.pdf > (201 1-02-12)

descopera.ro , luat de pe < http://www.descopera.ro/cultura/5499924 -mistere -romanesti -cine-
este-baba-cloanta > (2011 -02-12)

dexonline.ro/definitie/bun, l uat de pe <http://dexonline.ro/definitie/bun > (2011 -02-12)

dexonline.ro/definitie/r%C4%83u , luat de pe <http://dexonline.ro/definitie/r%C4%83u > (2011 –
01-22)

14

dexonline.ro, luat de pe <http://dexonline.ro/definitie/bacant%C4%83 > (2011 -01-21)

enciclopedie.transindex.ro/articoletematice , luat de pe
<http://enciclopedie.transindex.ro/articoletematice/articol.php?id=31 > ( 2010 -01-21)

google.ro, luat de pe
<http://www.google.se/imgres?imgurl=http://www.herra.ro/catalog_images/downloads/2009/0
2/basme -ion-slavici.jpg&imgrefurl=http://www.herra.ro/carte/basme –
i14600&usg=__iAckEGgHU_zTvfE5ZY7wUxdgNfs=&h =920&w=600&sz=721&hl=sv&start
=60&zoom=0&tbnid=ULHnZBdEBkmn2M:&tbnh=143&tbnw=93&ei=vW1mTY3IEsnusgaA
vtHjDA&prev=/images%3Fq%3Dbasme%26hl%3Dsv%26biw%3D1440%26bih%3D773%26t
bs%3Disch:10,1318&itbs=1&iact=hc&vpx=1074&vpy=440&dur=79&hovh=147&hovw=96&
tx=89&ty=54&oe i=fm1mTdWVIsaDswai9bXwDA&page=3&ndsp=35&ved=1t:429,r:24,s:60
&biw=1440&bih=773 > (2011 -02-23)

google.se, luat de pe
<http://www.google.se/imgres?imgurl=http://www.libra riaonline.ro/images/products/librariaon
line.ro/basme_mihai_eminescu_editura_stefan.jpg&imgrefurl=http://www.librariaonline.ro/aut
ori/eminescu_mihai&usg=__g2cY9FYEnOuSgbiC2Hiwj0P6aS8=&h=301&w=200&sz=16&hl
=sv&start=181&zoom=1&tbnid=KUfzXMYKnZmAiM:&tbnh=144&t bnw=96&ei=GWtmTZ –
GK4TBswbYgcXlDA&prev=/images%3Fq%3DZmeul%2Bdin%2Bbasme%26hl%3Dsv%26bi
w%3D1440%26bih%3D773%26tbs%3Disch:10,3544&itbs=1&iact=hc&vpx=584&vpy=429&
dur=71&hovh=240&hovw=160&tx=114&ty=164&oei=_GlmTbDQEMmCswaTy9DrDA&pag
e=7&ndsp=32&ved=1t:429,r:3,s :181&biw=1440&bih=773 > (2011 -02-23)

restromania.ro/Sociologie/TraditiiAleRomaniei , luat de pe
<http://www.restromania.ro/Sociologie/TraditiiAleRomaniei.htm > (2011 -01-18)

senin.la dyclub.md, luat de pe <http://senin.ladyclub.md/wp -content/uploads/2009/07/baba –
cloanta.jpg > (2011 -02-24)

zanesiursitoare.ro, lau de pe < http://www.zanesiursitoare.ro/wp –
content/uploads/2011/02/ielele.jpg > (2011 -02-24)

15